Anul XïU A r ä d , V i n e r i , 1 7 І 3 0 D e c e m v r e ÏOIO N r . m

ABONAMENTUL t on an . 28 Cor. ! un jum. ! o luna

14 2'40

Nrul de D u m i n e c a : ! un зп . . 5 Cor . Pentru România şl •etica . . Kl Cor .

ni de zi pentru Ro-Іліа ţi străinătate pe

ui 40 tranci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA : Deák Ferencz-utcza 2С.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţămite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru or -ş şi

comitat 502.

Anul XIV. 5J î î ' i A R P O P O & A L Nr. 4 9

AVIZ. •»Tribuna«- e în pragul anului al XV-lea

k existenţă. Mulţumită spiritului de jertfă d unor buni Români şi mulţumită spriji­nim, tot mai îmbucurător al publicului no­uţa, cititor de pretutindeni, » Tribuna«. a a-fans să fie un organ românesc în jurul că-tuia s'au grupat toate elementele dornice k o mai intensă şi mai aprigă luptă na-tonală.

Cei ce îşi vor da osteneala să răsfoiască colecţiile ziarului nostru, vor găsi în filele îngălbenite atâta dor de propăşire, atâtea gasuri cari chiamă la muncă, atâtea pilde ie jertfă, ca în puţine alte ziare.

»Tribuna« şi-a plătit scump existenţa ei k azi. Muncind pentru luminarea poporu­lui şi luptând pentru drepturile neamului tomânesc, mulţi şi-au jertfit aici tinereţile,

\ iluziile, chiar viaţa, — fără a descuraja msă pe urmaşii lor dea merge înainte pe calea indicată de marile interese ale nea­mului românesc,^cum nici nenumăratele pro­cese de presă, cu osânde grele de închisoare ц amenzi de bani aproape insuportabile, ш ni-au împiedecat şi nu ne vor împiedeca m pe viitor să ne facem datoria de Ro­mi adevăraţi.

I »Tribuna« v a r ă m â n e a î n t o t d e a u n a j organ r o m â n e s c intransigent , apără­

tor s ta torn ic al p r o g r a m u l u i nos tru naţ iona l .

In ce priveşte organizaţia din viitor a ziarului nostru, putem anunţa publicului nostru cititor că în afară de toţi colabora­torii noştri permanenţi din trecut, am reu­şit să câştigăm şi colaborarea altor publi­cişti de seamă delà noi şi din regatul ro­mân.

Anunţăm în acelaş timp că cu anul nou atât Tribuna« cât şi »Tribuna P o p o ­rul ui « se vor tipări cu litere nouă.

Preţul abonamentului va fi pentru »Tri­buna«

/ an 28 cor. (România 40 cor.) 6 luni 14 » ( » 20 *)

iar pentru »Tribuna P o p o r u l u i «

/ an 4 cor. 6 luni 2 »

Red. şi Adm. ziarelor »Tribuna şi »Tribuna P o p o r u l u i « .

Moştenitorul de tron. Arhiducele Francise Ferdinand, moşteni­

torul tronului habsburgic, a sosit azi dimi­neaţă Ia Budapesta, a primit în audienţă delegaţii ungari şi austriaci şi, după des­chiderea delegaţiunii, s'a întors cu cel din­tâi tren la Viena.

In capitala ţării ungureşti abia a petre­cut 6 ciasuri.

Se ştia cu multe zile înainte că delega-ţiunea din Budapesta se va deschide prin moştenitorul de tron. Vestea aceasta a ura plut inimile şovinilor unguri cu bucurie. Presa lor a grăbit să trimbiţeze în lumea largă că această vizită e cea mai vădită dovadă că moştenitorul de tron nu-i urăşte pe Unguri ; că tot ce scriu foile străine şi vieneze despre puţina prietenie ce-ar nu­tri-o moştenitorul de tron faţă de ţara un­gurească de azi şi faţă de instituţiile ei de azi — nu e adevărat. Erau chiar ziare cari în închipuirea lor patriotică vedeau în ve­nirea aceasta la Budapesta un fel de umi­lire şi cerere de iertare pentru trecut.

Şi n'a fost nimic din toate aceste. Moş­tenitorul de tron a venit să deschiză, în numele împăratului, delegaţîunea din Bu­dapesta. In toamnă, când aceiaş delega-ţiune se întrunise în Viena, a fost des­chisă de chiar împăratul. Acum, iarna, dru­mul ar fi fost prea obositor pentru încă-runţitul nostru monarh şi moştenitorul de

FOIŢA ZIARULUI » T R I B U N A « .

I Fragmente. De I. A g î r b i c e a n u .

[ Cu sclipirea ochilor, cu aceea privire jucăuşe rcare nu te lasă nici p e o clipă să te apropii de Mei , sta la o masă şi-şi bea, so rb ind puţin, pa-iarul de bere . Privirea ce joacă şi se sch imbă [mereu, nu-i o privire întreaga, şi se s p u n e că-i (Caracteristica oameni lor falşi. Nici e i n u - s oameni

y\, ci biete suflete naufragiate, spar te în mii de bucăţi. Şi d u p ă c u m o i c e bucăţ ică din naia ilovită de s tâncă e lemn, dar nu s amănă mai mult Inae, astfel micile licăriri de viaţă sufletească ale omului falş. sân t frînturi d in t r ' un suflet, dar nu şteamănă mai mult a suflet omenesc . Se vede că

intru aceea cearcă mereu omul îalş să-ţi iee ve-lerea, ca să nu poţi vedea că n'are suflet

Omul meu , străinul, s ta ia masă în societatea llor doi prieteni . In vo rbă avea ceva g ras şi lu-ţecos, părea că i lunecă p e ceva limba şi ia în­ceputul şi la sfârşitul cuv in te lo r : nu puteai pri­cepe înţelesul. Mai mult : părea chiar că se si-Meste să s p u n ă cuvinte le fără nici o legătură, fără [hjeles.

Cei doi mi-erau prieteni şi-mi fac semn, că reau să-mi s p u n ă ceva . M ' a m dus . Mi-1 prezen­tară Era u n o m cu f rumoasă poziţie sociala, şi fM tînăr. Era bărbier i t p roaspă t şi musta ţa era t locul ei : î m p u n g e a obraznic . Dumnealu i se tedea bine hrănit , deşi nu-mi părea u n om tihnit : I ţ fumul de ţ igară II s lobozea subţirel, întrerupt , j

Şi niciodată n ' a m văzut un astfel de fum de ţ igară : părea că î n s u ş fumul 1-a înghit t şi nu mai umbra Iui o mai expiră, în firicelele cele de aţă sur ie .

Vorbiau desp re caractere. Despre caracterele ce n e t rebuiesc în viaţa socială, politică, literară.

— Tăria noas t ră nu s 'a răzimat atâta în prin­cipii, cât mai mult în personalităţi , în caractere întregi», zise unul dintre prieteni. » Toa te progra­mele, cele mai ideale, cele mai perfecte, le fac o-dioase ori chiar le res toarnă caracterele slabe. Şi iară-şi o personali tate e, ea însăşi, un p rog ram de muncă .

Celalalt prieten îşi bău repede berea şi zise : — Nu-i aşa frate. Stai numai să vezi. Acum e

drept, în orice acţ iune avem lipsă de caractere întregi Dar pentru aceea lipsa unui p rogram e tot­deauna neînconjurată. întâi pentru-că un p rogram e stab'li t de mai mulţi, de reprezentanţii unui popor , sau chiar când a eşit din mintea unui sin­gur, e p u s la aprobarea mulţimei Astfel greşelile, cât omeneş t e e posibil , sânt înconjurate. Pe când un om s m g u r o persona itate, ori cât ar fi de însemnată, poate greşi mai uşor . Şi mai ales nu poţi avea în ea încredere. Pentrucă niciodată n u poţi şt', deşi te încrezi în cutare om, în caracte­rul Iui, că d u p ă pasul întâi ce 1-a făcut, care va fi al doilea sau al treilea.

Omul , străinul, s e mişca deosebi t de vioiu pe scaun, şi părea că nu numai ochii, ci şi faţa lui îşi sch imbă mereu expresia.

— C e zici d-ta D o m n u l e B u z d u g ? îl întreba de-odată pretinul ce vorbise mai pe u rmă — «Care-i părerea d-tale» adause din nou , văzând că întârzie cu răspunsu l .

D o m n u l B u z d u g tlipl repede de câle-va ori din ochi, pe buzele-i g rase îi trecură repede trei serii de zîmbete, până în urmă, ai patrulea, se stabili.

— - D-voastră faceţi politică înaltă. Eu cum să mă pr icep ? Eu, ce să zic ? Eu zic că-i de apre­ciat caracterul. Dar ' şi p rogramul . Mai mut însă caracterul. Şi...» gândiam ca mai s p u n e ceva dar făcu şi sorbi din pahar, sorbi subţire, abea câţi-va stropi.

— Dar dacă nu sun t caractere, înţelegi d-ta, dacă azi suferim mai mult ca înainte de lipsa su­fletelor întregi.

— Sunt suflete întregi, r ă spunse el, privind în pahar, dar după om. D u p ă cum le iuăm.

— Nu, d le Buzdug , un caracter şi în ochii mei şi într 'ai dumnitale , t rebuie să rămână acelaş. îndată ce are mai multe feţe, nu-i mai caracter.

Domnul B u z d u g rîse, bău şi zise »bravo*. Chest ia deveni, ca mai to tdeauna între tineri,

personală Adică nu mai vorbiau de principii ab stiact?, ci de oames i reali, cari slujesc diferitelor principii.

Vorbiau cei doi, şi băgăm de seamă deosebi ta atenţie cu care-i ascuita dl B u z d u g Erau clipe când zîmbetele i-se ş tergeau de pe faţă, când privile i-se curăţau de lucirile jucăuşe. Şi-atunci aiăia doi ochi reci, morţi , nepăt runşi ca un mi­ster. Vedeam, s imţeam c ă i n e s p u s de mulţumi­tor celor doi, pent rucă amintesc nume. . Aproba şi pe unul şi pe celalalt, mişcându-se deosebi t de vioiu pe scaun .

Când activitatea cu tămia din cei pomeniţi se ataca în punctele ei mai delicate, îmi părea că-i ascultă cu deliciu. îmi făcea impresia c 'ar fi voit

Pag. 2

tron a săvîrşit numai un act de supunere fiiască, împlinind porunca de-a deschide el delegaţiunea.

Fără îndoială, nu se poate tăgădui că în vremile din urmă începe să se învedereze tot mai mult înrîurinţa arhiducelui Francise Ferdinand în anumite treburi obşteşti. Şi e prea firesc să fie aşa. Bărbatului chemat să ocîrmuiască odată el monarhia noastră, trebuie să i se dea voie să-şi spună şi el cuvântul şi sfatul, mai ales când e vorba de chestiuni cari privesc viitorul monarhiei. Cuvântul hotărîtor e însă încă tot al Maj. Sale.

Că moştenitorul de tron nu e mulţumit cu multe stări şi nici cu felul cum se re-solvă anumite chestiuni obşteşti, nu e taină. In repeţite rîndun a făcut declaraţii cate­gorice despre vederile sale asupra anumite lucruri. E , înainte de toate, bărbat care ştie ce vrea şi cunoaşte rosturile instituţiilor politice.

Abia au trecut două luni de zile de cînd într'un mare ziar englez au apărut câteva amănunte povestite de un înalt diplomat, care a trăit în apropierea moştenitorului de tron şi a avut prilej să-I cunoască pe el şi vederile lui.

Moştenitorul de tron e convins că nu­mai democraţia poate să întănască statul şi de aceea stăruie să se introducă şi în Un­garia votul universal, cum s'a introdus în Austria, tot Ia stăruinţele lui. E convins că progres cultural şi economic nu sr: poate realiza numai pe lângă conlucrarea paşnică a tuturor popoarelor. A fost împotriva gu­vernului coaliţionist şi a alianţei Kossuth-Apponyi-Wekerle, fiindcă această coaliţie s'a clădit pe lozinci naţionale falşe şi a inaugurat o politică oligarhică — potriv­nică democraţiei, care singură poate con­solida statele. Şi diplomatul mai spunea că moştenitorul de tron nu are prietenie nici pentru guvernul contelui Héderváry, fiindcă şi acest guvern s'a încâlcit în paianjenişul politicei oligarhice a guvernelor trecute.

saşi lingă buzele, ca dup 'o baut-iră dulce. Mă g â n d i a m : Da ce se bucură omul acesta auzind vorbe rele despre alţi-, auzind critice a s p r e ? A cunoscut şi el de mai mult aceiea slăbiciuni ale oamenilor de cari se vorbia, şi acum li pare bine că le a u d e şi din gura altora, şi astfel e o p robă pentru el că nu s 'a înşe la t? Se bucură oare, s imţmdu-^e slab şi vu 'ne rab 1, auzind că şt alţii sânt a ş a ? Ori se bucură, ştiind că v i profita din conversaţ ia a s t a ? Şi cum să profi te! să se în-drepteze pe sine, ori sâ şi câştige razim d e n u n ­ţând secretele unei convorbiri pr ieteneşt i?

Nu ştiam ce să cred şi nu voiam să-î judec Dar vedeam cum devine tot mai impacient, cum ar fi vrut să scoată cât îm i repede ştirea sen­zaţională din gâtlejul prietenului care vorbia. Din când în când se mira, se apleca mai tare spre prieteni, se retrăgea brusc, mirat, încremenit, şi repede zimbete multe îi treceau pe faţă. In restimpuri spunea câte-o vorbă. Ş'-i era cuvântul mai gras , mai lunecos , mai ro tund par 'că.

Nu puteam să fac comparaţ ie între aceşti trei oameni . Cei doi , prie enii, în focul discuţiei, n u mai vedeau, nu mai simţ'au decât dorinţa firească d e a învinge părerea contrară. Atacurile perso­nale ce le spuneau erau urîte gre ţoase chiar, dar vedeam că ei nu se gândesc la asta. Lor le t rebu 'au p robe pentru a învinge. Cel de-al trei­lea dimpotrivă. Pe el nu 1 interesa d i s cu t a , celea d o u ă părtr i , ci pasona l i i â ţ i e ce se făceu. Ar fi fost b u n bucu ros ca însăşi discuţia să se conti­nue numai prin atacuri, prin murdăriile ce se aruncau Ş; părea că nasul lui cărnos, rotund, aici află af-rul cel curat, de munte . Chiar de băut începu să beie mai omeneş te . O halbă din

»T RI B U N Ac ^

Păreri şi afirmaţii de aceste — când e vorba de personagii atât de înalt puse — nu se desmint prin vorbe, ci numai prin fapte. Desminţirea prin fapte însă multă vreme n'a voit să vină — până mai ieri-alal tăieri.

Moştenitorul de tron vine la Budapesta ! Ce putea să însemne venirea aceasta

dacă nu aprobarea politicei ungureşti şi dezaprobarea veştilor răspândite că n'ar fi prieten al Ungurilor? Comentariile sensa ţionale şi exagerate cu cari au fost înre­gistrate veştile despre această vizită nu pu teau să nu producă efect, dar un efect de altă natură decât cela la care se aşteptase presa ungurească şovină: în loc să stea o zi la Budapesta, moştenitorul de tron n'a stat decât 6 ciasuri, chiar numai atâta cât trebuia să stea pentru a lua parte la so­lemnităţile deschiderii delegaţiunilor.

Viitorul monarh, ca şi monarhul, stă mai presus de partide şi nu face politică. El are misiunea grea de-a veghia peste bunăstarea şi fericirea tuturor popoarelor din ţara sa. Plecarea sa grabnică din Budapesta nu poate să aibă deci altă însemnare decât că moştenitorul de tron dezaprobă încercările de a se făuri armă politică din împlinirea unei datorii de supus credincios.

Nu e chemarea noastră să tălmăcim noi vederile politice ale viitorului nostru mo­narh. Poporul românesc a trăit statornic în credinţă cată tron şi ţară şi nu 1-a părăsit încă nădejdea că va ajunge şi răsplata a-cestei credinţe de veacuri.

Roadele sângelui delà Ga?aţ i . . . Morţii delà Galaţi au fost răzbunaţi, aşa cum nimeni na s'ar fi putui aştepta. Nu prin vărsare de să ge na prin proteste za­darnice, ci prin o ţinută bărbătească.

Azi, Joi, — după-cum ni-se telegrofiază — din nou a venit în comună pretorele Bisztrai pentru a conduce alegerea de pri­mar. Dar nici de data aceasta n'a voit să

30 Decemvre n. 19Ю

respecte voinţa poporului, ci a candidainu­mai oamenii stăpânirii.

Şi poporul din Galaţi, pentru a nu da, prilej la o nouă vărsare de sâng*, a ho-túrit sâ nu votez*. N ic i un singur ale' gâtor nu s'a p r e z i n U t la alegere, щ încât în lipsă de votanţi, alegerea n'a putut avea loc.

Cinste şi laudă tuturor acestor Români buni l

* «Tineri» şi «bătrâni»... saşi . Procesul de

„primenire* a început şi la poporul săsesc, Citim astfel într'o corespondentă din Preşmer, publicată în „Kronstädter Zeitung", următoa­rele rînduri:

„Alegerile comunale din Preşmer au decurs în linişte. Au fost aleşi mai mare parte oa­meni tineri, cu vederi ! democratice. Bătrînii

1 patricieni au fost scoşi. „Poporul" cere şi e! I cuvânt... Acum nu mai e uşor să iii consilier 1 comunal. Tinerii, oameni cu şcoală şi ochi

ageri, ştiu să judece ei de ei. „Vremurile bune* ale „bătrînilor înţelepţi* au trecut. Azi numai bărbaţi agili şi muncitori mai pot as­pira la aceste funcţii"...

Noroc că le scrie un ziar săsesc despre po­porul săsesc! Altminteri ca mâne se trezia şi confratele delà Braşov cu o straşnică deza­vuare !...

* Obstrucţie social istă. Din prilejul sosirii

în capitală a moştenitorului, social-democratii din Budapesta au ţinut o măre adunare la care oratorul Dr. Sigismund Kunfi a relevat în vorbirea sa despre „dinastia şi sufragiul universal" şi o idee, demnă de menţinut. A accentuat că pentru partidul social-democrat şi în genere pentru toţi desmoşteniţii din Un­garia este indeferent, dacă viitorul cârmuitor al destinelor acestei ţări este aderentul sau contrarul sufragiului universal. In caz л 3 я г fi contrar acestui postulat al mulţimii, -silit prin mijloace constituţionale, s plinească. Dinastia cere an de an b a m v

daţi şi îndată ce aceste se votează din partea corpurilor legiuitoare, îşi uită de eventualele promisiuni date în ce priveşte pentru demo­cratizarea ţării. — Trebue introdusă obstrucţia contra budgetului şi a pretenziunilor militare, aducând în impas dinastia. Atunci ea va fi nevoită să introducă sufragiul universal.

două . Obrajii i s c însângerară Părea foarte m u l ţ u m i t

Când cei doi isprăviră, îi felicită pe amândoi , cu aceeaş bunăvoinţa , cu acelaş sur îs . Dar ' prie­tenul învins, e rupse îndată :

— Ei, lasă-ne d<acului d o m n u l e Buzdug . Dumi tale îţi place să asişti, îţi place să te delectezi, dar pentru ce n u te legi de-o părere şi pen t ru ce n ' o aperi ?

U n zimbet, mai mult, o lumină de deoseb i t ă mulţumire-i trecu pe faţă:

— »Eu, domnilor , eu ce să z i c? Eu nu mă pr cep la astfel de discuţii Dar ' când întâlnesc tipuri inteHgente ca dumniavoas t ră , ascult bucu­ros, învăţăm şi noi ceva<. Apoi tăcu şi râmase de-odată gândi ior . Părea că vrea să- si însemne adânc în creeri, să ascundă , tot ce a auzit des­pre cutare în discuţia ac s tor doi oameni Şi, în-semnându-ş i bine, se ridică mulţamit, plăti şi plecă. Privmdu-I delà spate, părea că n u i mai mult omul ce şezuse la m a s ă : părea i m p u n á t r şi nu mai părea ridicol. Da, ridicol ! Sânt oameni pe cari până-i priveşti în faţă n u ţi fac impresia aceasta, dar ' îndată ce nu le mai vezi ochii, fat», gura, îndată ce ţi întorc spatele, le simţi aceea calitate, care nu-i de loc dis t răgătoare pent ru alţii, ci dure roasă

— C i n e i d u m n a lu i? - în t reb dupăce rămâ­nem singuri .

— C e să fie, un tio, un tip foarte respingător , îmi pare că se hrăneş te cu mortăciuni. U n d e discută doi-trei, se alătură, ascultă N u l poa te suferi nimeni, şi to tuş e pretut indenea. Pare că

are un acumula tor d e a înmagazina toate răută­ţile câte se vorbesc. Şi, ah, are o datină uri-cioasă : orice aude despre a'ţ>i, merge şi le spune în taină. Şi to tuş n'are prieteni. Nime nu se leagă de el.

— II cunoaşteţ i de mult ?

— Vr-o doi ani. Şi măi, ştie că noi îi cu­noaş tem poveşti le ce le poartă în Ium?, că-i cu­noaş tem apucăturile, şi to tuş ne urmare *~ pildă, ce-am vorbit acum, m â n e vor auz ' interesaţi.

— Pentruce nu 1 respingeţi ?

— Nu se p o a t e ! N a i idee cum s e v â . ă . Chiar să І spui pe faţă ce dorinţă ai, se face că nu în ţelege Zimbeşte , clipeşte ciudai din ochi, şi se a . t a z ă la o masă cu tine.

— Şi nu 1 poţi at inge cu nimic, aşa, Ia am­biţie ?

— Nu, e invulnerabil.

Despar ţ indu-ne, m'a m gândi t multă vreme la omul act sta ciudat. Nu-mi ven'a să rîd. ci sim­ţeam aşa o revoltă pen t ru nemernica fire ome­nească.

. a Dr. S t e f a n Tarnaşdan ,

•Tse<isc un:v. <ipÉ';:i.-*l;st írt > e m u r » , A r a d , v i s à -v i s cu c a s a c o m t t a t a l a i .

РаЫи* Fi . he - Eüz. Poarta 11. Conaultat« deia oi-eíe S—12 a. m. «i 3—6 d. a.

30 D e c e m v r e n. -"•'-* R ï B II M A« 3

S p a i m a p a t r i o ţ i l o r . Societatea cu ' tu ra 'ă »Wie-I ner Schulverein a lansat printre locuitorii ger­

mani d*n comitatul Moson şi Sop ron diferite tipărituri în cari le a t rage atenţia a supra recen­zăm ntului ce se apropie şi face apel la on-ştiinţa oamenilor să se declare de germani în listele de conscripţie. S'a gă^it însă şi o stîrpi-tură a administraţiei ungureş t i , în persoana no­tarului Nagy Lajos din Köpcsény, care pr inzând o hîrtie d e acestea, a făcut arătare contra p o m e ­nitei societăţi la jandarmeria de graniţă, s u b cu­vânt că . în aceste tipărituri se face agitaţie contra statului.

E uşor de înţeles spaima patrioţilor, ideia arde cu vîlvătaie şi s e dă alarma delà un colţ de »ară Ia altul pentru salvare.

Atîrnă totul delà demnita tea naţionalităţilor din Ungaria ca vălul care a acoperi t minciuna şi per­fidia patriotică să fie s m u ' s pentru to tdeauna şi aruncat pe cele patru vînturi Căci mare e spaima în Israilul u n g u r e s c şi pentru a se amăgi pe sine, Ungurii visează încă o mare Ungar ie unitară. Fan­toma care alintă aceste visuri ne-o dă un ziar filo-semit u n g u r e s c :

»In deceniul trecut din Ungaria an emigrat în lumea n o u ă cel puţ in un milion o sută de mii de oameni, dintre aceştia s'au înapoiat în ţară vr'o jumătate milion ; r ămâne deci o pierdere de peste 700.000. Tor în decursul acestui deceniu populaţia a crescut în m o d natural cu 2,270.000 din care ex i răgând s u m a de mai s u s ne rămâne cu toată s iguranţa un p lus d e un milion şi ju­mătate Cu recenzământui anului acestuia p o p u ­laţia ungurească va a t inge cifra de 10 milioane şi vom câştiga astfel majoritatea absolu tă faţă cu naţionalităţile*.

Nu i vorbă, visul e cât se poa te de ademeni­tor, da r cercetând datele recenzământului d e acum zece ani număru l naţionalităţilor dm Un­garia at inge cifra de 9,186734, iar al Ungur i lor 8,651520, număraţ i fiind între aceştia şi nouii unguri d e viţă pur sang. Va să zică naţionalită ţile erau în majoritate faţă de Unguri i »primeniti cu nouă vlăstare* chiar »cum zece ani, şi de-a-tunci de s igur nu vor fi stat pe loc. Emigrările în lumea n o u ă n u s'au simţit aşa de g - u în grosul Românilor de dincoaci, şi cei plecaţi s 'au întors în mare parte , căci n e In ţara aceasta popor care să fie mai strîns legat de glie ca Românul. Număru l celor 40 de mii Români (?) din America e ap roape disparent pe lângâ s p o ­rul de 200000 ce se aşteaptă. Slovaci imígraii fimd şi aşa puţin la număr , nu vor putea dese-chiiibra cumpăna naţionalităţilor. Cu atât mai dă' nătoare vor fi însă emigrările pentru ungur i ­mea d e p e pus tă , căci cei 'plecaţi au fost buni duşi şi nu s'au mat în tors nici astăzi înapoi.

Va să zică majoritatea ungurimet e numai o gogoriţă ne existentă, cu care încearcă să ne înspăimânt : pe noi. Nimic nu-i i m p u d i c ă însă sä făurească visuri de aur, noi însă vom s ărui in drepturile noastre , şi vom s p u n e :

Paşte murgule iarbă verde... *

D e s c h i d e r e a d e l e g a ţ i u n i l o r . Conform pro­gramului anunţat ieri, moştenitorul a primit azi la orele 11 pe delegaţii austriaci, iar la orele 12 pe cei ungari, citindu-Ie, în cadrele formalităţilor constituţionale, mesajul de des­chidere. In acest mesaj, care e de o întindere cu mult mai redusă decât până acuma, se ac-centuiază bunele relaţiuni externe, apoi nece­sităţile crescânde ale armatei şi marinei şi la urmă speranţa că delegaţii vor cumpenicu echitate şi justeţă misiunea ce trebuie să în­deplinească.

Moştenitorul a plecat după masă la Viena. Delegaţiunea austriacă în şedinţa sa de azi

după amiazi a votat aproape fără discutiune proiectul de indemnizare budgetară şi preşe­

dintele Bernreithcr a făcut propunerea ca de­legaţiunea să se ajurneze până va primi avi­zul hotărîrei delegaţiunii ungare în chestiunea indemnizării.

Delegaţiunea ungară s'a întrunit tot azi după amiazi la orele 6, însă nu se cunosc ho­tărârile ce a luat. A vorbit fostul ministru Kossuth şi justhistul Battyány.

*

C o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u S e r b i a . Ni se telegrafiază din Belgrad : Scupcina a adoptat azi in cea de a doua cetire proiectul conven­ţiei comerciale cu Austro-Ungaria.

C e i c a r i d o r e s c :

Bănuelile se risipesc. încetul cu încetul vedem tot mai bine

cât de întinsă a fost reţeaua de intrigi şj calomnii, ţesută împotriva ziarului nostru. Campania urîtă, pornită împotriva noastră, nu s'a mărginit numai la ziarele româneşti. » Prietenii* noştri au grăbit să »informeze« şi presa fraţilor Slovaci despre »tradarea« noastră.

Reproducem articolele în chestie — pen­tru cari nu se găseşte cine să ia răspun­derea — ca document pentru cei ce vor să judece, până la ce treaptă te poate co­borî patima oarbă...

I n f o r m a r e a s t r e i n i l o r .

Până Ia adunarea din Budapesta a sine-dr ului aveam cuvânt să ne plângem numai contra felului de a informa străinătatea de врге stărue noastre, practicat de ovreii re­dacţiilor ungureşti. Astăzi însă recordul îi ţin fruntaş i par iduhji şi s Veliţii lor, şi în d-recţia aceasta. Cetitorii noştri îşi aminte c încă de ştirea, dată ziarului v^enez »Reichs post», de un deputat cu rume multe, în sensui căreia »Trbma a trecut în tabăra Românilor maghiaroni«...

Astăzi avem de înregistrat un nou do­cument despre obiectivitatea şi bună cre­dinţa celor ce s'au întrunit la Pesta. Este voTba de două articole, apărute în ziarele s'ovă ce şti, conduse de dl M Ian Hodza, »Slovensky Dennik« (cotidian) şi » Sloven-sky Tizdennik« Săptămânal), în cari d stin­sul şef a slovacilor înfăţişează conaţionali­lor iui situaţia noastră politică. Remarcăm însă că »Slovensky Denmk* avea, nu chiar demult, articole cu vederi diametral opuse celor profesate astăzi, după »informarea« recentă, — şi că spiritul de critică şi în­demnurile la muncă mai intenţită există şi la Slovaci, prin revista lunară »Prudy« (Cu rente).

Cel dintâi articol (»Sl D * No. 199) cu titlul: »Criza in partidul naţional român* (subtitli : Ro­mânii şi guvernul . — Nuanţele şi grupuri e din partidul naţional român. - Lupte personale.), începe c» zugrsvirea stării deplorabile de a d a naţionalităţilor din Ungaria, u rmând cu fixarea felului cum privesc şi explică criza noastră zia rele ungureşt i . «Noi însă trebuie să vedem fon­dul lucrurilor şi să aiătâm neînţelegerile cari au slăbit puterea de ac ţ iune a tovarăşilor noştr i . .* Fără a considera pe renegaţii de t agma Burdea-Mangra, Românii au doua grupării : pe cea na­ţional int ransigentă , şi pe cea a doritorilor de pace cu U n g u i i . N u se poa te afirma că din

aceasta din u rmă ar face parte uumai oameni fără caracter şi trădători de ne?m Grupării ace­steia !i aparţin, toţi episcopii români şt ap roape jumătatea preoţimii. Adevărat că legife lui Ap-ponyi au mânat p e înalţii dignitari bisericeşti în braţele partidului naţional, dar glasul de sirenă al guvernului actua*, i-a în tors iaraş în tabăra împăciuitorilor.

In partidul naţional încă s â r t mai multe frac­ţiuni. Majoritatea membrilor partidului recunoaş te d e şefi pe dd. Mihaii, Maniu Vaida şi Vlad, — dar sânt d o u ă grupule ţe cari arareori s 'au împă­cat cu aceştia. »Unu! este al >ar danilor*, destul d e s u p u s şi făcând adesea politică locală. Celă­lalt e*te îrs Bănat, şi ţine la p rogramul fericitului Mocioni , care a fost cel mat însemnat p ropaga­tor al ideii că Românii n'au ce aştepta delà Viena... In sînul acestui g r u p ş o r s'a ivit şi id*ta că uni­rea r o m â n o maghiară este da lipsă între altele, pentru a p u n e stavilă »expans iund slave*. Ci, între Românii serioşi, ideia ss îa nu mai are nici douăzeci de aderenţi se r ioş i ' .

Românii din ţara aceasta nu stau pe bază uni­tară, nici în privinţa economică, nici în o?a so­cială. Ardelenii, fiind mai săraci şi mai inculţi, au ajuns să fie mai democraţi şi mai fanatici, pe când cei din Ungaria, — mai cu carte şi mai bogaţ i , — ţin la realismul politic şi la conserva-tivism. Este deci evident că Românii nu pot u rma o politică unitară. Datoria partidului este acum să elimineze intriganţii şi, fă ă teamă de concu­renţii c e i vor opaci calea, având la spatele lui popo ru ' , — să caute s a ş i premenească pro­gramul .

Articolul al doilea (»Sl. D.* Nr. 201 : «Ro­mânii în Pesta*. Delà informatorul n o s t r u ) , cu subtitlu, es te cu mult mai »inspirat*. începe cu cons ta tarea că sânt, între Români, o seamă d s an vi şti, de »streberi«, cari, — pentru a şi putea face trebsoarel», — vreau să nimicească partidul naţi nai. Realitatea ci-că ar fi următoarea : Gru­pul î m p ă d u i t o i i o r I au fâcut episcop i Lor vrea să l i s e alăture părintele Roman G o r o g a r i u , ce! mai pdme id ips om, care — d impreună cu fostul deputa t Oncu , este duşmanu l ziarului cotidian »Tribuna« din Arad.

»Oncu este acum om bătrîn şt bolnăvicios, şi a ajuns cu totul s u b inf ut-nţa iui Ciorogariu, — iar d. G o r . g a r i u vrea să fie episcop. Din cbpa în care Dr. Mihu a fost nevoit să recunoască, că între împrejurările de azi este cu neput inţă pacea între r e n a n i şi guvernul unguresc , s'a p u s pe lucru G o r o g a r i u El s'a înţeles cu Man-gra Mangra ăsta, c ă r e i vicar episcopesc , a intrat în tabăra lui Tisza şi nădăjduieşte şi el să ajungă episcop. Atât Mangra, cât şi Ciorogar iu , au fost p e vremuri cei mat radicali naţi maliştî, şi-au ajuns să fie cei mai radicali ^împăciuitori», abea de când le tulbură somnul gânduri le de viădicie.

«Goroga r iu a á t í ra t , p in Tr ibuns , pa condu­cătorii a tuali ai partidului naţ o ia!. In u rmă ~u efit va săp amâni, «T ibun?.» a publicat râsa im-suri a ccep tab l e la articolefe din «Slove ky D«n> r ik» , relativ« la congresul naţionalităţilor, tar unui d n tre articolele noes t re i-a t radus în întregime. Pe vremea acee i G o r o g a r i u încâ nu st<a cà r?u-ş ' -va s*u ba acţ iunea de pa -e a lui M hu ? C â n d s'a văzut însă flascul lut M hu, G o ogaru s'a îmbulz t In rânduri le prime. I s partid a pro dus o confuzie completa cu a r tco ' e le şi cu intrigue lui. La început a a b c a t nu nai pe coeducatori i din Arad, pe Pop , Gold i ş şl Su c u , — mai târ­ziu îr tr»»g« pleiadă a fruntaşilor ro nini, şl m*l ales gene>aţia t ânăra : pe Vatds Miniu şl Vlad, Ii ţinea de râu câ n u respectă ' n d ^ j t i n * preoţi-пчев românească, că sânt nişte tândâl tori (eunc-s»tori); odată le reproşa că prea sâM îngădu tori faţa de guvern , altădată i mus t ra pentru atitudi­nea prea tmo'erantă .

€Po*\s că nu şi-ar fl a juns s -opul d e a spa rgs so' idari ta t a partidului, ca să poată pescui pe urmă tn apa tu bure . da J n 'a r f câşt g*t pentru m u r e a iui destructive pe un bărbat dist ins, p o î şi scriitor genia 1 , care, fâră voia lu J , i-a înf 'n î

să ac adreseze cu toată crederea fabricanţ i lor = = = = = = m o b i l e w . ..

în­de

тжтштщ ş i mmwţ

àm IV* » r o H v u » ä r h e l y f

La cerere prezentăm şi în provincii bogata noastră colecţie. La înţelegeri sparte e x n e d i m franco în ort ce pa rk a Ardealului. - AteH?r d? craniul rang

e e Mare штНітвш в я

t m 8 o i i r l p e n t r u m m m

Рщ. 4 Т 8 І В 30 Decetnvre r>. 1910

m5ns de ajutar la сгоѵо'.»геа ronfos ie ' generale. F r . ş t- , este vorbii d« d! Octavian O e l d e s

pre c»,re se scriu urmitoirele: « N i m e l e poetului es t? cunoscu t publicului s 'o-

vScesc (»S lovemky Tyzáe?ník< a cat , în t rsdu ducerea lui Ictän Kra I o , o p o ^ z e celebră s lui Ooga ) . G o g a e u n o n deosebi t : A-imirabii bărbs t tană \ boem, e-âmă^eţ m-ş t e r şi o*ator d i s t in s . Pooo iu î românesc întreg îi cânta cântecele. P o s -zi'.ie a-i répit pe tineri, bat â-i şi pe femei. Pu pni oamedi eu iost ?şa de »bntati, css O d a v ' a n Ooga . OH tmde s'* Ivii Ь а Ь « Ы аЛя blond, 8 fost â ăo idH de va 'udie a e n ţ i i o r , dragostei şi !: dumn. zi «iii. Cuvftntul, versul lut facta efectul unei V z u n l . Cmi ar.es el cuvânt, Românii Işi ul tsu de ;o i t c stil, de Mvanţ i , şl se l i sau p sd* vrăjii cuvântării iui. Românul cel mai bogat , Cosma , di re : torui « Albin» i>f i-a dat de nevas tă pe fată sa, — сел mai fruraoasă fată de pe p i -imâ tu; românesc ,

>Lr început Q n g a s red*ctr t o re vi «ti Hieisră, Iar d u p ă ce s'a plictisit, » pornit la drum, şi azi Umbli prin Londra şi P«ns. Anul trecut a fost chemat ia tur tea regelui r o m i n . Regina E'Nsvetsi, serMosre ci suflet de po?î (Germen Sy'-vs), i a îmbrăţişat şi î-s săn i t î t . O o g a a g stat toate pli-Cerile g 'o r ei de poet, ai g începi!! s i rîvnea* ă — Ia gloria politică. Poe iu! s 'a p u s *ă scria şi s i f r ä polit 'cf, şi sici începe adevărata n e n o rocirs.

» Ö o r o g a r i u e In prk i in i» veche cu O o g a . In d e m n t t de Ciorogar tu , O o g a s'a apucat s i ' s i cri­t ice prietenii Iei mai b u n i : Valda, Viad, Msnii ' , şi pe a ţ i . Е ( îş? închipuia că ruvlrstul lut va păs t ra p ; ;k rea cuceritoare a versulu*, şl cSnd de­clamă f:s.ze politice. Despre cei mal bun i ş îi rornăiii a scris , pe şleau, că s măgari şl lucrează pent ru p u n g a proprie . Po»te cà nu mulţi ar fi lua; în sr-?mâ scrisele lui G i g a , dacă n 'gr fi tost evident că l foioseş 'e o c^ică res şl ego i ş t i ca t i p r o d u c i , pri-î erhielte lui nedrepte , neînţelegeri înire conducător i i psFÍIduiul romanesc , să (e is tărîmul de s u b picioare, pentru a ţedea In sesu mie de şcFi speculanţii csud-dr-ţî de episcop, \n lorul oamenilor Cinstiţi ca Maniu, Viad şi Vai da«...

Ds îit hr-ífre, articolul atât de minunat informii ai hfl »S-. D.« cons ta tă c i atacurile » Tribunii* au tăcut pe Românii irizaţi să se adune , şi co m u t i c ă hotârîriie comitetului executiv. Hoi i r l r i ' e acestea O d vor av t a mfracuio^ul ds r äu « face ca să dispară speţa »Gorogs r i io r« de pe faţa pământului .

Glasul unui t î n ă r .

Din Blaj primiră delà u n tlrsăr urmat ar?.a ad re -ă căi luro.-să :

Uneltirile, cari se făuresc In vremea de ta ţ i fn contra »Ti ib jne ic n u pot decât să mâhnească pe ori ce o m de bunăcredinţă . Penirucâ »Tri­buns« a dorit o mal vie m scara — In rânduri le luptătorilor noş t r i—şi a mărtur is i t 'o sincer pe f*ţă, acei pe csri i-a s*rvit pe lângă ceiea mai mari jertfa, se năpus te sc s s u p r a el cu toată furia, tri.r.blţSnd în lung şi larg, că »Tribrmac n u mai e ziar naţional, căci a călcat disciplina de partid — deci » Tribuna trebae — nimicită.*

Ţi se înroşeşte — obrazul de ruşine, — când vezi pâ-:ă u n d e poate merge obrăznicia o m e nesscă ! !

»Tribuna« este şl ѵд fi In eluda tu turor rău­voitorilor ei — ce! msl bun z 'er românesc din Ardeal şi Ţara Române* s e l . In ce le a mai g ' e le vremuri a fost t o td i auna avsmggrda o;a m&i Ы а * І a oştirii noas t re nationale — şi Inel mult* vreme va msi trece până când bărbaţii de ez abia toţi ia оЫіа vor face atâta cât a făcut sin g u ă »Tribuna«.

Viitorul nepărt ini tor va încununa cândva cu i bandă opera începută cu mult en tus l s sm de sufletele dvoar t rà tinere şi dornice de lupta cu

——ЁШИ—— Ш ii »i I hi IM iám — in mii ii m\ m iiniii I I M i •

D U D Á S S Á N D O R cojocar în

K o l o z s v á r , strada U r . i o Nr. 12.

ra?ă pîn ' . ru idesiul neamului nos t ru romS^esc d s p s plaiurile a c u t e i ţări.

Fiţi sigur!, c i g e m raţia de mâne priveşte cu ces msl bursi credinţa fupU curstá, cara o pur­işti pî'fîiru fiinţa neamului nos t ru , întocmai curn î.i R o m â n i t tinerimea priveşte — cu aceisşi în-cr tdera d e izbânda o p e r s doriinllor lorga şi Cu za !

Tinerimea de ?zi va f. mâne sprijinul cel mal puternic pentru înfăptuirea visului nos t ru din I vremuri .

Cei cu suf . t i I« curate şi n i d cSnd Indoeinfc! ?n c red in ţ i noa^ t r i vor rămânea pururi »ttibu- | n*şti< şi vă vom fi to tdeauna sprijinitorii cei ггЫ I sinceri In inpta ѵ\Ноач\ — Pc riomnul G o g a îi j rugim să nu se retnsgă niciodată din fruntea n o a d r ă ori câ 'e înec re în grele ar aduce anumite cl pe. Glasul de profï t ai neamului In poeziile Iu! a trezit şi suf<etele noas t re — şi c e b a mai simţitoare coarde — şt fo ul dragost i i da neam nu I va st inge din peptul nostru. . . nimeni şl niciodată ! !

»Tribun«« va fi to tdeauna a noas t ră ! Nu o w n părăsi o Ricioc 'atl. Trăiască deci stegarii — dia ftur.tsa luptăiori lor »Tnbunei« !

— Unul din cei mulţi. —

t Dr. Petre Ţegle. D ' s p r e vîi ţa nobilului şi g e n e r o s u l ro^rân,

сзге a fost regretatul Petre Ţeg l - , d î m azi ur-mătoare,le dat& biografice : S'a r ascut m Api teu (Bihsria) din părinţi să r^d , | t r an l . S*i?di;le gimna­zii le şi cele juridica gi Is-a făcui fn O ades mane, ajutat din fondul »Zsig-vfsr?«. Absolvind f tculiatea d s drept a venit ia Timişoara. Aid , în b r o u l ad-vocsţial si diui Er^anoii Urrgureamr, ş» p fă sul aail li'gsii de practică avooetarfţiscS, бипч ca»e a did exsmefjul de avocst la tabla regească din E-tân' p î s ' a şi s 'a sş^zat ca avocat în Timişo*r.;, unde a avut, t imp de 10 ani, o clientelă msre , câşti-g â - ' d u ş i un prestigiu dist ins ca jur isprudent . A foi t iubit şi stimat la cercuri largi, c« un c m ones t şi foarte conştl inţios ce ers . Aceste însu­şiri i a u atras s impat i i poporulu i .

In v b ţ a socială era u n o:n retrss de zgomotele deşar te , dar ca R >mân şl a iubit totdeaui>a cu In-f i ă ă ' a r e neamul şl n ' a fost v r e o acţ iune româ­neasca, n ' a fost aşezământ r o r v â i e s c în foio>ul căreia să n u fl contr ibuit în m o d Insemnşt d n figoniseaia sa cinssi:ă A f o t membru , p*rte or­dinar, parte fundator !a muite dm Ins' ţirlle noa­stre culturale şi a fost un îr isufeţ ' t sprijinitor , I literíturci şi ziaristicei româneşt i .

Din cauza febrilei sale diliginţe şi ncod ihne з fost s tscat snul trecut de o boafă necruţeto*re la u t imi . Aceasta l-a şl pricinuit moartea,

Testamentul . Test meniul şi l-a făcut încă în fonie,

anul acesta. A lăsat frsţilor şi nepoţilor săi dm Apateu 20.000 de coroane. A creiat pe seama bisericii din Apateu, co muna sa nat*lă, o fondaţiune de 2Ó00 co­roane; o fundaţiune tot de ^600 coroane pe seama biseruii române din Timişoara— Fabric, cu dorinţa ca biserica să-i îngri­jească mormântul, sădindu-1 an de an cu flori. Din restul averii sale a creiat o fon­daţiune de 130.000 de coroane, încredin-ţându-o administraţiei ccnsistorului rom.

gr.-or. din Arad. Din venitul sœsfui fond o pute se captaiizează, iar o parte se în­trebuinţează pentru ajutorarea şcolilor con­fesionale gr.-or. sărace din B.hana ş i din comitatul Tirnlşului. In cszul dacă toste şcolile confesionale româneşti vor fi staţi-fi cate, fondu! se va împarte în două, dân-du-se o parte episcopiei ce se va înfiiRţa în O a d e -oisre, iar cealaltă parte episco­piei ce se va înfiinţa în Timişoara, c*. epis­copiile să le întrebuinţeze în s opuri cul­turale menite să ridice nivtlul cultural al ţăranului român.

înmormântarea. înmormântarea s'a făcut, 1er) Miercuri, cu msra

p o m p i . P rohodu l a fost oficîat de ort-topopui Pdtid, asistat de preoţii Sătă<ean şi M*fei. P o topopul Putlci a rostit panrgtricu). Ep1 scopul Aradului a fost reorezentat la fnirnormâ!>ţire de protosineelul R R Clorogarlu. K venit la ?nmr>r. mintare tostâ societatea româneaici tíin Tmi-şosre şi o rnu'd rse de streini, Furţe rari!!e au fost a ianj í íe de dl Emanoii (Jigureahu.

Oii ihneş te In pace suflet n o b i l ! Cor.

Шттѵі im BummşîL O poveste ca 'n romane. — Societatea Carmen la Roma. — Socittăţile femeilor române. — Ca­

ziere pentru elevii de liceu.

Bucureşti 14 Decemvre.

O poveste interesantă. Lucrurile nu s ' su pe­trecut ïn m jloCUl c»ne ştie cărr-i pu^tîetăţ-, cl a-pfOipe de e sp i t ^a O tentei, lângă com ma Leu-Mai mu'ţ i s í t s r i d- a id , váza d cS prin munca lor o b şn sltà cu g eu vor »junge ia av^ie , In nopţile acestea tufg« de lamă iintstits a •* '•-caii- o f a n ă Indrăfneaţ t , pe cara au ş* îndep in i r e Sä ji petreci n o 4 ! l e f bricâ-un iu cru foarte f rumos ş - a u zis ei. D-r form-!« de t e s ; ? S'a ' adresat unul gr. din C^rac^i, anume W e m t r a n b , are c n»a a g n i t I d e a lor f Darre f rumo*. recomandai pe *lt gravor, sn me Füs í i din C 'a iova, care е. de o măiestrie neintre u t s !u a ' ta gravure!.

C u m cei trei ţărani ş t i iu că F u s s 1 n ' o sS s> a^ga-j - z e la o a-dt* I de lucra e, s'an hotir i t , după sistemul vec i l o r haiduc ' , să-l răaeast-i , ă I ducă M r ' o casă iz< lata dm nvj'o ul câmpului. A o i o să-l s>leasc| s i le g r a v ze fomele^osn t ru p i e i i de câ ţ i doi şl c<nc.s lei ь\, după ce 8С<?4е se va ex U1», sâ i omoare , c i *ă nu afi^'nimenea de fjpta lor. S'au prezeniat deci la Fus-;!, àws, i *ц -pu^ cs au de grav*t niş te ve^t ie a r gint . S* vi ö d e c la ei fn - omun* . Prn î ru iu ru i au p 'omiч cincizeci de lei p r zi. Füssel a o r imit Droouierea şi. nes t i n d pisnui ţa a- i or P«hait V o cu les .u ş G h ţă io'ifrscu a p e r a t cu ei din Crai,-va în z ua de p- t ru De t m v r e .

Aventurierii I »u d u s cu trăsura oănă Îs mar­gine» oraşului . Aici I *u Ipgai 1* o h şi i a pa^.á «proa e de cornii» a L u Inb'o casă iz^ în m jiocu' câmpului . A c t i s u s p u i pianul şi I au somat să tnceao i »iut-rarile . De groa^». revolverului, cu care era ameninţat , b l - 'u l ora, <are I* ІпсериІ a IncrTCat sa i»- a'Ste n t b i n i i ce o fa-e şi pedeapsa r e i i ş t * * p ă , puse p« Iu cru Fâcu c â e v a forme ne mur.«te şl exper imen­tele r c . ş fä de minu»e . Dintr ' rm amestec de plumb şt cosi tor furns* m'ii multe pt»Se, pe cari aven­turierii ie şi sch imbăr i ia C r a c a i fără a t i i âm-p na v r e o g e r * te. Deocvmdaià p a ru l le reuşise di- mii une . S'ăpâoJ ve tiparele aducă toare de b o găţie, se gândeau acum cum s? o u r ă сгрМ icteţei gravorului , ca s i n u i t rad-ze . G èvonul b í n u ' a t e l aşteaptă. De »сеія, într'u^ a Ü'M s e i l e to-cure, d fni-fpu s* i s u t e idei» ţnr t r i ior , le s p u n i câ se aiigajazà să fa ă ii are. şi oentru bttetfj de bancă şi că vrea să facă şl t l p-.ne dm b a a d i .

Pregăteşte tot felul de articoli aparţinători acestei brange, în preţ favorabil precum Bituşe de călătorie, tocuri pentru picioare, lânării, cojoace pentru bărbaţi şi femei, după modele franceze şi engleze, colilere, manoşane, etc. Mare depozit de covoare ———— —- de lână. Cumpăr tot soiul de blănării de vânat. — í 1 M . — >

30 Decemvre 1910 P a g . 7

I N F O R M A T I O N ! . A R A D, 29 D e c e m v r e n. lOît.

— Pentru ş c o a l a d e fe te d in Arad institutul de credit şi economii *Sdcana* din Sacul a dăruit > Reuniunii femeilor ro mâne din Arad şi provincie* suma de 10 coroane.

; - M o n u m e n t Iu l A n t o n P a n . Din Bucu cureşti «e a n u n ţ » : An ton Pan , căruia literatura românească îi datorează str#>ucta culeg*-re de pravcbe «Povestea V j ' b - i « , es te înmormânta t la B üsrica Lucací, csre a moşteni t d u p ă moar te I caeie din »trada An ton P a i .

Mormântul lui însă, ap rospe n u I-se m»l dă da urm* ; r u m a ' crucea de marmură a ma! r i ­mas f x i t â în zidul delà spatele a s t r u l u i Bist-rlcef.

Píntru a repara acea<iă d is t rugere s 'a const i t i ; un comitet cu scopul de a s trânge fondurile necesare r»pre a ridica în cur tes b se r i ec i , acolo und i era mormântu l , un m o n u m e n t

Di ministru rb re» , a binevoit să pr imească pi?^edenţ>3 de onvare .

Comitetul se c o m p u n e din dl Spina Haref, mi­nistrul C i l i l o r 5' 1 istrucUunil Pu'îiice, preşedinte de onosre, dl C. F R bescu, f ist primar al Ca pltiiti, deputat , preşedinte .

M-mbril: P. S A h«?reuî CalUt Ialom ţ?anu, Pnoţ i i : I. l o r d ă c h e e n i 3* Mih*il Vopescu, d nii : Qrigore AWxandrescu, Pive" N e g r e a ^ , mari in­dustriaş', M^rta D<me!rescii, Alexandru ВасаІорЦ* C. R. Мтсеа.

Comitet ••' rs**£ p s toţi bunii romîiti , să con iV&tne cu < boiui 1er, pentru, ridicarea unu i m o arment celui care a fost Anton Pan.

— Serată e tnograf i că î n T i m i ­şoara. N<-se scrie : Ddpăcum sântem in­form ţ', tinerimea română din Tim-şoara şi jur, cătră finea lunei Ianuarie, va organiza o serată etnografică cu concursul D ramnei Lucia C. Coama. Se fac pregătiri mari pen­tru reuşita seratei, care promue a fi una dintre cele mai s u c c e s e de până acum. Va fi o adevărata serbare culturală naţională nu numai a Timişorii, ci a întregului Ba­nat şi după presemne, va atrage întreaga inteligenţă română din Banat, dornică de a vedta o adevărată expoziţie de pariuri na­ţio ale.

Punctul culminant şîgur va fi concertul I românesc al Doamnei Lucia C. Cosma, Sărbătorita noastră snistâ.

in curmd se vor expedia invitările şi | vom ţ i n e a cititorii noştri în curent cu toate pregătirile ce se fac pentru reuşita seratei, f

catul Morariu este acuzai cu atâtea crime, fncât cuvintele Iul nu mii mentă încredere*. Beţ i i t i ­ran), apucaţ i pe mâna lui au fost jupuiţi fâră miii şi f ir i apărare S'a găsit fn s făd i t un advoca t spre lauda iul fie zis, dl Dr. Cornel lancu care a primit apărarea unuia dintre ţăranii aduş* la şaua d e lemn de neomenosu l advocat şi I a a d u s la ba-'ca judecătoreasca. Azi seara, după o de« b i t e r e de d o u ă z l « a scă ja t , ca prin urechi le acuiul. N e m e ş a va trebui insa s ă i a jungă!

— D i n calvarul presei. N i s e a n u n ţ ă : Foitul redactor responsabil al >Luptei* dl loan Pesc i r din Bl»j. a fost avizat din partea judelui d e Instru -ţie *ă se prezinte Marţi ia t r ibunal pentru a r ă s p u n d e pentru d o u ă articole. Dl Pes ­car a re In cârcă pună acuma 6 procese de agi­taţie.

— U n n o u «agitator*. Din P r e s s b u r g nl-se a n u n ţ ă : învăţătorul slovac Iosif Kopa din M o i o r (comitatul Pre î sburguîu i ) fusese dâunăzi osândi t pentru 'agi ta ţ ie* Ia 4 luni temniţă de stat şi 400 c o r o s n e amendă . Vina lui era, că In luna M i ieşise cu şcolarii săi Ia c â n p , la maial. S o s i n d la Io:u! u n d e era să se ţină maialul, şcolarii au tzbucr.i t în obişnu ' tu l strigat da veselie d e >să ira-as й m a ' a u ! ' . Duşmanii şcoalei s lovă.e$t i şl ai Invăţăiorulul s'ssu alarmat de glasurile ce pa-t rundeau nedesluşi te In sat şl au d e p u s ia tri b u i a l că şcolarii ar fl . sb je r^ , n s ţ f g ^ j de învă titor.: .VrâYscI S ova;i i , pl*ră Ungur i i !* Cur tea

cu ju I a redus pedeao<a d>a onică la 50 ror. amendă, a menţinut însă închisoarea de 4 luni.

Azi $'a rosti t spoi şl înţelepciunea p - M o t că a Curţia de casaţie, confirmând o sânde .

Di, Ы chipul acesta n u v»r pierii Ungurii. , .

— Ş c o l i l e româneşt i d in M ^ c e d o n!a. Dm Bucureşt' n i se scrie: O comisie compusă din d nii G. lomscu, director Ia ministerul de externe, D , Leonte, V^îvri şi sSţi m p în brii notabili ai coloniei mîcedo ro­mâne, lucresză acuma la in reg dament pen­tru funcţionarea eforilor centrale din Ma cedonia, cari sa administreze bisericile şi şco Ые româneşti.

— A c t m ă r i n i m o s . B ^ ă c S t o r i ? ! şi mareîe mecenat al neamului nos t ru românesc , di Vásilie Srroleacu a binevoit s dâui pe szarva n o u -edîficânciei biserici din Archiş s u m a de 500 cor . In numele p»tochieni lor şl comit»-tulul paro- hial ii aoucem pentru fapta s cra î ta nobilă cele mai c ă l d u r o a s e mulţumiri . Archiş, 27 Dscemvre st. v. Simion Stana, preoî .

Venitul Carat S e Va folosi pentru SCOOUri j Ni eé scrie : Societatea r -Ituraie. J Blaj şi a ţ inut Duminecă cul tura le

— I a r я "sspai. Di două zile s tau pe bănos acuzaţi or, la tribunalul din ioc faimosul advocat din Maria Radr a, Dr. Valeriu Morariu şi fostul său candidat, Dr. Cornel Cartuţ acuzaţi cu ju-iaœânl stiîrnb, pe care i s r fi d e p u s înt r 'un pro-ce;, pe u rma căruia ţăranul Fíorea Vasi din So-botei! a îndurat mari p a g u b e materiale. Un con curs favorabil d e c i rcumstanţe 1-a s- âpai Insă $1 de a l tădată de m i n a pedeps i toare s j î H ţ e i , căci sochtatea de mult si-a rostit d j a ve d/etul ssu-pra acuzatului cu fapte nu numai neromâneş t i tl şi neomeneş t i . A fost cei mai trist pomelnic ce se poate în hi pui când i-s'a citit listai nesfâr­şitelor păcate cu câte a fost şi este învinuit. Ex-cro'h.-ni, faişurî, înşelătorii, pungăşi i , jurământ strâmb, câte dsilnlţil cunoaş t e te minolog<a pe­nala, toate i-s 'au adus . Cur tea d. apel care i а pus sub acuză zice în t r 'un loc t ex tua l : »Advo-

C o n f e r e n ţ a m e s e r i a ş i l o r d î n B ' e j . meseriaşilor români din

I n 25 I. c. obişnui ta Conférer* ţa.

C u toate că timpul a fost nefavorabil, Ia orele 5 sala cea mare a casinei era tixită de publ ic . Dl profesor Aurel B Ga ja a citit o frumoasă lucrare despre » O ' g i n e a Românilor*. Aproape o oră dl Gaja a vorbit asupra acestui subiect. Con -ferenţa d ui Gaja plină de învăţaturi folositoare a fost ascuitaiă cu u n interes deoseb ' t .

După conferenţă d şoa ra Silvia Bâcilă a decla­mat binişor poezia »La mormântul mamei», tra ducere de St. Iosif.

C u n o s c u t a cântăreaţă dna Kompf, acompania tă Ia pian de dşoara* Turica N^grutm, a cântat câ teva doine. A fost foarte viu aplauda ă.

Muit haz a p r o d u s poezia >Zi că-i fript* d e Speranţă, predată cu mult simţ de Alexandru Păcurar.

Neobos i tu l nos<ru preşedinte dl G . P recup a mulţumit apoi publicului pentru participare, aaaaaaaaaaajÉaai

rugându-1 ca la viitorea conferenţă сг se va ţ inea Duminecă , împreună cu o produc ţ iune teatrală, să ia par te In n u m ă r cât se poa t e d e mare .

»Rin*.

— Examen. D şoara G e n n y e Fâşia învăţătoare din C h t ' ghaz a d e p u s examenul diferentul d in l irrba româna cu succes lăudabil.

Felic'târt !

— G e s s m a n n ş l H o d j a M i l a n . Câteva z 'are Ufgu es t ' d m Budapes ta eu descoperi t o n o u ă «conspiraţie» împotriva Ungariei : în cafeneaua «H-:ng = ria> au şezut *zi Ia acef&ş masă fostul m nistru austr iac Dr. Q - s m m a n n , şeful partidului c r e ş t n soctai din Austr ia , şl fostul deputa t s lo­vac H-irij» M l s n «sgltator pan slav.

C u r t s p o n d e ^ t u l nos r ru din Budapes ' a ne te­lefonează că di Horija i a d e l * r a t că în a i u r e a a fost numai î n t â m p l a t a şi convers» ţia lor n'a avut caracter politic.

f N i s t o r F l u i e r a ş , una din figurile cele mai frumoase ale păturei noastre ţărăneşti din aceste părţi de locuri a dispărut nă-praznic dintre noi, secerat în floarea vârstei de secerea morţei fără zăbavă. Nistor Flu­ieraş a fost un ţăran luminat, nl'f a i - r ţ^-cul iubire»'ji" . n . î î , r ş i un sfătuitor înţelept

ăi 'semenilor săi. Moartea lui a stârnit o adâncă jale nu numai în sufletele Români­lor din Zarand (comitatul Aradului), de unde era, ci a deşteptat regretele vii ale unui ţinut întreg, căci Nistor Fluieraş era o mândrie a lui. A luat parte la multe din conferenţele noastre naţionale, Ia toate adu­nările poporale din ţinutul Zarandulai, а fost un membru statornic şi la culmea da­toriei sale în congregaţia comitatului, bu-curîndu-se totdeauna de stima conducăto­rilor noştri.

înmormântarea lui s'a făcut Luni, în 26 Decemvre, fiind însoţit la lăcaşul de veci de aproape două mii de оэтепі . La groapă părintele Aurel lancu, parohul comunei, a rostit un panegiric înduioşător, aşezându-I drept pildă de viaţă trăită în cinste şi în modul cel mai folositor intereselor ţăranului român. A arătat că în el şcoala şi biserica românească pierde un sprijinitor zelos şi însufleţit, care n'a lipsit niciodată deia da­toria sa de-a îndemna pe toţi să sară întru apărarea intereselor neamului lor.

Adăugim că ziarul acesta picrrJe în еГші cetitor inteligent şi un raspânditor entuziast al său.

Odihnească în pace! — S a t m p i i d i n c o m i t a t e . Domnu l Faragó ,

pre torele Siriei trimite ziarelor locale o desmin-ţire a faptelor comunicate în numărul nos t ru d e ieri, anun ţ ând totodată că a cerut î n suş disciplinar contra sa Rostul declaraţiei dumnisa le n u n e priveşte pe noi, cari ca cronicari fideli, n e a m ţi­nu t d e datorie să înregistrăm acest s imptom care roade d e veacuri la rădăcina vieţii noas t re pu­blice.

— A n i v e r s a r a năpăstu i ţ i lor . Din Roma vine ştirea că în amintirea groazni­cului cutremur de pământ, cu prilejul îm­plinirii de doi ani delà această întâmplare tristă, oraşe'e Mesina şi Reggio di Calabria a u îmbrăcat haină de jale. Pentru a da expresie doliului publc, toate magazinele au fost închise şi c u toată p loaa toren-

S p e e t a s & l & I T i m i ş o r i ! e magazinul de haine gata pentru bă r-baţi şi cop i i al Iui —

H e n r i c h S c h u l & C o m p . lin Timişoara, centru, stadra .Kossuth Lajos 21.

In noul magazin de haine deschis în palatul Bânce i de econo­mii T imişoara-Jose f s tadt se află haine şi paltoane gata delà cele mai ieftene până la cele mai fine şi la ultima modă pe lângă preţuri fixe moderate. ''-Magaz 'nul p o a t e fi privit o r i c â n d , fără nici u n о Ъ І і -= = = = = = g a m e n t d e a c u m p ă r a . •

Pag. 8 » T R I B U N A c 30 Decemvre n. 191fr

ţia'ă ce cădea din înălţime, în cimitir s'a adunat o lume imensa. In Messina tristul şirag al mormintelor în cari dorm nenoro ciule victime, au fost binecuvântate de în-suş episcopul, în mijlocul vaetului de jale al poporului adunat. In Reggio publicul a venit în cmitir în frunte cu capii autorită­ţilor şi primarul a ţinut o foarte înduioşă­toare vorbire, care a mişcat pe asistenţi până la iacrâmi. Tot cu acest prilej a fost aşezată în cimitir şi o piatră comemo­rativă.

— I n c e n d i u î n t r ' o c a z a r m ă . In garnizoana franc*zâ d r> C t m p i g ' é a K b u c n l t t r i înainte rie amiezi un i n b ş i n c e n d i u . Foru l s consuma t In-f e ? g ă cazarma regimentului 54 de Infanterie Im p r t u r ă cu rmgaz i s de h*ine şi t r m e Se spurte că peste douăsprezece mil de r a a h m e au c i z u t pr dâ elementului mistui tor Paguba s e urcă la un milion şi jumătate franci.

— Martiri i v r e m i i . In ae rodromnl Usy Ies M o n in« »ux aviatorul Lafont şl un prieten al s i n , Paola, pr gât indu *e pentru concursu l aviatic d in t re Paris-Bruxelles au f*rut Miercuri dup ' a mîezi o »$f enziune de prc bă Ot nâ ce au In • ^ j u p t de t-et o»l aerodromul , aparatul s 'a pră­buş i i de Ia o truYrţ trïÈ н й . zere metri şi » m i n d o i au murii pe loc. O telegramă uitertöö?» a n u n ţ i că aviatorul Lafont nu e identic cu locc tenentu! d e marină cu acelaş n u m e , **care a fost amintit in г t i ea rânduri In legătur i cu a/ laţiunea.

— C a m p a n i e f e m i n i s t ă . Femeile din N e w Yo k - o niie ia număr s 'au constituit în < lub şi au p o n ü o adevărată campanie contra barba ţ lor, caii ru poartă inelul de logodnă. C>ubu ferrenlst cere au to r i t i ţ l o r să apli< e acestor fel de b i fb i ţ î o an c r o i de c i n ) ггы d e do/ati şi doi a r i c e o ri. Această pretenţie d u b u l şi o moşi vcază zicând că cauza celor mai multe d rame a m o r o a s e >ânt aceşti bs ibsţ i , de caie se fod i lgesc fehle în n ide jde că sânt 1 beri, n tvăzându i t u ine' în deget.

S'a isprăvit de aci m cu aventurile amoroase , d i m n i mei, c ici se v t d e că diâgslaşHe a m e n esne şi au ieşit din sept ne , pe u r n a boroboaţe­lor dumneavoas t ră .

— R e d a c t o r s â b e x p u l z a t Din Belgrad v i r e ştire», c i Emilien Mi o-*vl evtcl, care çâ< à azi era r» dactor tn biroui de informaţii din Ser b a , s primit c td in ra în timp de 24 de ore sa paradească ţara. Până In 1807 MucsavHevici a fo^t öf ter in arrmtâ, dar simţind o deoseb i ţ i a-trsgere spre mişcările sârbeşti şl a dat demisia d n armata, după ce mi i înainte primase asigura r*a c i va fi р г т и tn ЫгооІ de presă sarnesc. în ii^P'j! d i r s u r m ă e I T u bănui t t u spionaj, d*r nepu tăndu se dovedi Щлвіс asupra lui a fost t x puizat.

— C u n u n i e a m e r i c a n ă . Un miner din Ca­nada, cu numele Pastor W a k e r , făcuse mai ani. trecuţi cunoşt in ţă cu o domnişoa<ă, care-i căzu ia inimă. Ar fi voit să o ia de soţie, dar fata era înră prea tînără pent ru măritat. C e era să facă ? S'a hotărît să mai aştepte. Săptămâna tre­cută fata a împlinit 18 ani, când tînărul s 'a pre­zentat la părinţii ei şi i-a cerut mâna. Părinţii fetei au fost însă mai tari decât dragos tea lui, şi I au refuzat. I-au dat totodată să înţeleagă, că nici în viitor să nu mai încer e, — căci totui e înzădar. Tînărul s 'a îndepărtat mâhnit , nepu tând vorbi nici un cuvânt cu aleasa inimii.

Aici vine întorsătura amer icană! A d o u a zi s'a prezentat la părinţii fetei u n

d o m n bine îmbrăcat. A spus că este trimis d e comitetul execut iv al sufragetelor şi că are mi­s iunea să câştige şi pe mama fetei pent ru miş­carea sufragetelor. In timpul vorbirii, — nebă­gat în seamă de nimeni — a predat dşoarei Marry o scrisoare, cu următorul con ţ inu t :

Sânt prietenul li i Pas tor Waiker. Vin din în­credinţarea lui. T e rog domnişo ră sari p e fe­reastră în grădină, de-acolo aleargă până la poartă , treci în stradă şi urcă în automobilul ce a ş e a p t ă . — Şoferul se va îngriji ca în t impul cel mai scurt să fi la preotul , la care te aş teaptă prietenul meu, însoţi t de martori . Fi cu sânge rece şi liniştită, că până se va fini actul, eu îi voi vorbi m a m e i d-tale desp re sufragete. Do­resc noroc!«

Fata după scurtă gândire, s'a ho 'ăr î t la s c « 4 pa«. N bigată In seamă de nlnvni, a sos i t în gradină, a alergat la poartă şl s'a urcat în auto­mobilul ce o aşt'pta. D u p i o jumătate de oră s'a Intors la braţul bi t băţului . Vazăndu I la b sţ p amândo i — părinţii n ' au a v j t l aco t ro şi le-au dat b inecuvân area.

— A t e n t a t c o n t r a u n u i e r o u . Ne educem a m i n t ' de moartt-a t agici a aviatorului Chw*"/ , ra re a 'nfaptult visul omenire! prin sbotui pe^'e Simplon ş» s plătit cel mai s c u m p tribut p?ntru ас-аЛа isb n d ă : însăşi vl»ţa sa. Da atu ici au u rmat nenumăra te izbânda pe t-rersul avi?ţM şt eveniment! I acesta tragic a fo-t s t e r s din mln tea h mei. Z leb a este î.isă contele S*vorgn»n de Br*zza a ţinut tn Triest o co; ferinţă despre a v i a ţ t n r fn care a r e t r ă i t a m i n t i t a lui Cha*ez spunâ"d c i fatalul incident a fo?t u r n r r e a u i u i atentat. Prietenii lui Chavez examinând d s p â ca tastrofa aeroplanul sdrobit au ( o n s t a ' a t că o «u p-af»ţ* de »ostent»ţiune eia a b a prinsă cu cu ' ţe mărun te îa corpul »-piraMui, încât necondi ţ ionat trebuia sa i e f â - g â in e i p a când va încerca sâ aterizeze. Dec i aa ţ i unue contelui au fă ut mare s tnza ţ 'e Im i u b icul ascu tator şl p n babil se va iace o s n e h n ă In acea tă pfaeeră t r iş t i .

— C u t r e m u r e d e p ă m â n t î n G re ia . Şti rue p n m t- dm Ore - i î a J u c de pretutindeni ve­ste d e - p r e îngrijitoare cu t remure de pământ . Ieri toati ziua s'au simţit « utremure pu te r r i ce p« in-*'.f? narcursul^ liniei ferate dm Ре іооопег precum şl pY insula Za i i r e -^ n *Ptnsu l« Morea. In pro vincta llils s ' . u dârlmat mai mûrie T* Л ч

4> Popu­laţia ş< a căutat refugiu Intre munţi . S ; a m a de i moar te a provocat o panică de nedeseria în m' j | locul poporului . Pufi t jdia se mal adai g i şi cu ploue torer ţ ia 'e ce iu msi contenesc .

— U n e p i l o g fi r e g i c i d u l u i d i n S e r b i a . Din Belgrad se amnţă : Duoâ t-agedia din 1903 are a costat viaţa -egeiül A exandru şi a rrgi

nel Dr*ga, ex reginr NataÜa, mama defunctului suveran, a a c ţ o n a t în judecaţ i pe executorii tes­tamentari al decedjtului general Petrovici, fo*tui adjutant al regelui. Mof-vul acestei acţiuni era f i generalul n'ar fi văisat regelui ultimele d o u i rat« de 200 mii lei ale iste! civile.

Avocatul care dacea procesul îa numele ex-r» g in ' i NataÜa I i dovedea dreptatea reclam*ţ unii sa e pe f p i u l c i luire hârtiile generalului nu s'a găsit chitanţa respectivă a regelui.

Astăzi, curtea de casaţie a dat sent inţa In a cest p roces arătare eà g neralul Petrovici, care, ca militar, era sub» tern ü regelui, nu putea r;à i pretit d i vre-o chitanţa.

In cercurile sârbeşti a p r o d u s bună impresie acea stă sentinţă, pentruca procesul inter tat de ex regina Natália, şi care a durat atât de tnuit, e/a s o obt c a o impieiàî ï fată de memoria defunctului g e nerai, unul din cel mat devotai*. э г г ѵ і о і ai rege­lui Alexandru şi care In noaptea regicidului, şi-a găsit o moar te eroică, apă rându şi suveranul .

X Atestatul cel mal c o m p e t e n t despre încre­derea şi soliditatea unei fîrme totdeauna îl dă publi­cul mare prin alipirea sa cătră aceasta. Puţine firme se pot mîndri cu o clientelă stabilă şi mare ca lui Tóth lózsef, mare comerciant de gramafoane (maşini de vorbit), S e g n e d i n — S z e g e d , str. Kónyök Nr. 3. Nă­zuinţa principală a acestei firme cunoscută în toată ţara este, ca prin vînzarea de cea mai bună marfă şi serviciul prompt şi conştiinţios să şi atragă cît mai mulţi cumpărători de gramofoane. Atragem atenţiunea cititorilor noştri că în numărul nostru din 1 Ianuarie n. va apare pe 8 pagini catalogul cel mai nou al a-cestei firme :

X A tragem şi pe calea aceasta atenţiunea on. pă­rinţi, ca cumpărările de Crăciun să le efeptuiască Ia K o v á c s B é l a magazin de modă pentru copii, Cluj-Kolozsvár Király tér nr. 1. In întreg Ardealul a-cesta este unicul magazin de articlii pentru îmbrâcă-•aintea copiilor. Firma garantează pentru calitatea bună a mărfurilor ei şi pentru serviciu prompt. In provinţa trimete mustre din orice articlii în branşa aceasta.

Magazinul poate fi cercetat fără obligamentul de-a cumpăra.

ECONOMIE. B u r s a d e m ă r f u r i ş i e î e c t s d i n Budapesti

Budapfs ta , 29 Decemvre 1910. Preţurile cerealelor după 100 klg. a fost următorul;

Grîu

De Tisa — — — — — 22 K. 80 Din comitatul Albei — — 22 « 45 De Pesta — — — — — 22 « 50 Bănăţenesc — — — — 22 « 45 Dunărean — — — — — 22 « — De Zimoni — — — — 20 « 70 Cucuruz — — — — — 11 « 10 Secară — — — — — 14 « 95 O v ă s — _ _ _ _ _ 16 « 65

î n c h e i e r e a l a o r e l e Í şt j u m . Preţurile sínt a se socoti după 50 klg.

1911 grîu pe aprilie — — — 10 K. 90 1911 grîu pe Maiu — — — 10 « 82 1911 grîu pe Octomvre — — 10 « 56 1911 secară pe April — — — 7 « 77 1911 ovăs pe April — _ — 8 « 38 1911 cucuruz pe Maiu — — 5 « 55

BIBLIOGRAFII. La Libr l r îs Tribunei se pnt r ă p i t * u rmăÎ0 i r e |

Cărţi d e rugăciuni . ІІОѴ (OrologiiW ' F g - r<Ve 240

іся. piele roşie, aurită . . 4'-« * leg. roşie 21» « sav Otoiogiu « « ţm

Manual ür^iTii1".1 bisericeşti sau Octoihul mic leg. piele roşie . . . . -, . . . . 32M

Manual de cîntări bis. sau Octoihul mic Vag, Octoihul cel mic Cele opt glasuri sau o toihul cel mic . . . Acaftistui preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi

alte rugăciuni legat in piele roşie . . 32* « leg. în piele neagra, aurită . . . . 4 — « « € « brună, neagră şi lila cu

negru 520 « leg. pînză neagră, aurită I n « leg. pînză roşie « leg. de os alb foarte frumoas « de piele brună « im de os, albă « prea sfintei Născătoare de Di

şi aite acaftiste şi rugăciuni foai vioase şi de folos . . . .

Patima moartea Domnului şi Mîntuitorului nos-sru lsus Christos. Legătură neagra aurită . . 2 -Icoaua sufletului. Carte de Rugăciuni şi cîntări

bisericeşti leg 1-o « leg. pînză albastră 2-60 « « « în piele 3-20 « « « catifea bordo cu copcii

foarte frumoase . . . . 560 Rugăciuneie şcolarilor şi cîntări bis. pentru

şcoalele poporale romîne. Alese şi întocmite de N. Ştefu, înv —

Mărgăritarul sufletului. Carte de rugăciuni şi cîntări întocmite pentru toate trebuinţele vieţii W . roşie şi vînătă 1 -

Mărgăntarul sufletului leg 1*-€ « « pînză . . . . . 5'fiû

Poşta A d m i n i s t r a t u l . loan Şereş şi Nicolai- G ecu, Sîntea. Am primii

6 cor. sbon . pe anul 1910. Augus t in Bschissn, Teici. Aţi piătîî şl pe mû

1910. l u a i Babeu, P e s a c Am primii 2 5 0 cor. sbon,

până Ia finea anului 1910. T e o d o r Novac, Jezvin. Am primit 4 cor. abon.

până la I/VII 1911.

Redactor r e sponsab i l i lulin Glttrgto. - Tribuna « institut tipografic N i e h l » şi mm

Városmajor-Sanatoríum *i Hydrotherapie 2 6 o d ă i a r a n j a t e c e l m a t m o d e r n ; Supraveghiere medicală continuă (constantă). — Te le fon 8 8 — 9 9 . Birou-central, stabiliment medical B u d a p e s t a , B-dul F e r e n c z - k ö r u t 2 9 . Consultatiuni delà orele 8—9 a. m. 3—5 p. m.

D i r e c t e r - ş e f t D r . A . C o z m u t z a .

30 Decemvre 14*10. « T R I B U N A * Pag. 5

El II c r e z u r i Merseră d u p ă vin, ca să eă rb î t o rensci f- r citul eveniment . In a res t t tmp, rămas singur, Fii sl ieşi din casa u n d e fuse»e s « i h e s b a t şl, orbecând noaptea pe r â m p , ajunge cu m u l ţ i greutate în c o m u n a Leu. D î sici l u i d rumul spre Cniova, u n d e d e n u n ţ i poliţiei cele ce s'au p t -t'tcut cu dînsul . Imediat ţ'iu luat tos te masuri le. 0 patrulă de j»nd*rmi a pornit în cercetare şl au prins pe «h*lducl>. Ei au fost aduşi la O s i o v a , unde au făcut mărturisiri complecte , declarând c i idela ingenioasa ie o d ă d u s e jidanul Wcio t r aub , care de asemenea ь fost arestat.

Justiţia se va p ronun ţa fn curând asupra nos­timei Idti a ţăranilor, c»rl în serile acestea de iarnă liniştită s 'au gândit că cea mai plăcut* ocupaţ ie ar (i îndeletnicirea cu fabricarea de bani , şl au făurit un plan atâta de ingenios .

• In flecare an societatea corslă G i r m e n tíáS, în

pre*jm* ss ibător i lor câte u n concert « I g o s . C o n certfle acestei societăţi, coB' iuse cu a»ât entu­ziasm şi stata p r ' r epe re de dl D. O. K ria-, sânt adevărate sărbători artistice. Anul eceste, pe lâ gă oblsnu-íí ie concert*» re ' 'g oase , societatea Ca r rmn , a rarei f«imâ a trecut oe mu' t şi îa noi In Ardea' şi Banst, a d«t o serie de concer te cu u n pro­gram c o m p u s în mare parte d m cântec»" n ţ or>»le de «le Români lor de pretut indeni , popuiarlzâ ' -d cu dîrostbtre rânteciie noas t re din A'deat ş< Ba na», cari numai graţie acestei societăţi eu putut fl fái u te c u n o s c u t e s şa de repede publicului din ftomlnii.

Astă s-ară a avut loc ultimul conc?rt d n acest an. Pe lângă multele cântece ra ţ iona le , socler&tea <">rmen a venit de dam a e a a t a In faţa publi­cului bucureştean cu cête va bucăţi noua , necu no<cute până acuma. De remarcat este cu deo-Sşhţte n a a ^ t r a compoziţ ie a dlui C u c u , elev al cors t rva toru iu . i ' n P«ris >Cric iunulc , In care compoz torul a p u s tot farmecul sărbătoresc al nopţel sfinte, în care lumea creştinească s ş i e s p i i sosirea Mântuitorului. Cuvintele acestui nou cân «»- 1e Sorlcu.

R ă s u n i blînd spre sa;ă Al clopotelor cînt, Câci vine, vine iară Chr i s to s pe acest pămâni .

Tânsru l crai, C u mult aia^, V m e din c«*r, Hai, L t rn i Lei ! . . .

Publicul a aplaudat CU multa" însufleţire această compoziţ ie , p n n c*re dl Cuci i se sfirmă c« un mare talent compoz ' to r , care, inspirându se din motivele muzicei n o a t r e naţiona'e, v* da cu tim­pul opere f<e va 'oare universală.

I i a ' e l a ş t '-mj societatea Carmen face pr?gä tir) pentru u n turneu artistic în I ta la , *n ţara clasică a muzicei. Cu ocazia expoziţiei ce va ave t loc ia RoTia, al cirel jubileu se serbe«zâ anul acesta, societatea aceasta, cea dintâi la Români, va merge s i a d u c i , prin cântec, o r m g u l e nea­mului r omânesc geniului eternei Roma. Va da cu a c a * t ă ocaz t ' mai multe concer te Ia Roma, Piza, Neapel şt F'oienţa. Din p rogramul acestora remarcăm f Cantatic ocazională, pr n care se prea măreşie врі.-tni latin şi unitatea sufletească a ce ior două popoare , Ihlicu'.i v : " u , i - i Pregătirile pentru excurs iune se fac cu mult zel. P i a n u l m a le^toilui K'riac este de a forme u n cor de vre o trei sau p*tru su te de pe r soane , î ndemnând şi societăţile corsle din Aideal , Banat şi Ba covlna să-şi trimestă reprezentanţ i in acest cor.

• B*zarul d e s c h h de societatea o r t o d o x ă a fe

meilor române , în casele d nului Filtpescu, pentru adunarea sumelor necesare » jut tarei elevilor să raci de săibâtori le Crăciunului şl pen t ru susţine­rea şcoalei acestei societăţi, a dat în primele zi ie un rezultat neaşteptat de îmbucurător . Serb«rea de deschidere a fost onorată de prezenţa dame 1er din societatea îna'iă românească . D o v a d a că această societate a începui a-şi da seama d e p r i mejdia, care n e amen in ţ i d in partea străinilor.

Au luat par te de asemenea MHropolţH şl o parte din episcopii aflători In Bucureşti . Delà bazar au fă ut f rumo«se cumpâiâ tu r i membrii familiei domni toa re . Pes te tot d o r n m ş t e un viu interes fats de l a u d a M a acţiune întreprinsă d e damele române . Suma adunt tâ în două sile din u rmă a trecut de doua zeci <k mii d e lei.

S o ietiţile de feltl scesta au început a face p r o g r e s e f rumoase m numai în regat ci şi în provincia atâta de zbuciumată a Macedón!?!. Cu deosebi re soeietstea doamnelor a române din frun t*şa c o m u n * r m e e d m e a n i M*Ioviştl. I i vederea aprppierei să rb l to r lk r Crăciunului , când toţi cel săraci şl nerăj ţi a ş t e p t ă o rază de mângăere , această s o ietate a ian-st u n apr! estrâ Românii macedonen i da pretuindenî , ap> lând la «emlrnen iele lor d e c t r i t s te stre a putea veni î i ajuto ul copiilor sărac 1 . S ' i u iles mal multe pe r soane de încredere, cari să pricească ajutoarele ce se vor da Pen t ru România, «ceste s ju tosre se vor tri-m i e d lui T r o d o r Cnj«. In Bulgaria ele se vor trimite d iui Lm Papi-ima şi Dumitru Ţovar . La Cragi;evaţ, dlor VancuCole ş iHris tachi O h e o r g h r , iar in America, u n d e ce s semenea «unt foarte mulţi români macedoneni, fraţilor D o s t s .

• Í Ministerul cui H o r şi al instru ţ ! e ' publice a în

fiinţat un cazier, în cart vor fi trecuţi toţi elevii, \ «an vor fi prinşi de inspectoratul poliţiei şcolare

I în Io aluri nepotrivite Al demnitatea lor, precum j si la spectacole demonl izătoste . Dupâ acest ca

zisr se vor ъѵга în vedere note le de pur tare sie 1 elevilor. C r i rari vor fl noUţi de mai multe ori ! în acest cazîtr vor fl pedepsiţi aspru.

Corespondent

0 acţiune frumoasă în biserica u n i t ă .

Duminecă şi Luni s'a petrecut un eve nimerit de frumoase perspective Ia Gradea-mare. O seamă de bărbaţi, din cei mai al» şi ai bisericei româte unite, sub patro-hs J l j I episcopiior de Gadea-mare şi de Lu­goj, s'au întrunit pentri a pune la cale o serioasă acţiune culturală, menită să popu­lar zeze în păturile cele mai largi ale cre­dincioşilor binefacerile :ulturii noastre na­ţional?. Când ne gândn că o mare parte a credincioşilor biserica noastre unite, sânt resfiraţi chiar în ţ nutuile cele гаяі bântuite de valul maghiarizării în Săimar, Sslaj, Maramurăş şi Bihor, îiţelegem că a fost timpul suprem să se pornească acţiunea de salvare şi ne bucurăm că noua propagandă pentru cultura româneas ă va avea să se desfâşure ocrotită de aripile binecuvântate aie bisericei.

Nu cunoaştem încă în amănunte planul şi mijoacele nobilei acţiuni ce s'a pornit, văzând însă că între iniţiatorii ei, alături de J ttţele temnafe ale prelaţilor şi clericilor j mai superiori, se fnreg mti.-tir>zâ întreaga pleiadă de profesori şi oameni de litere de seamă ai bisericei unite, dimpreună cu dnii Ioan Agârbiceanu şi Alexandru Gura, cre­dem cá acţiunea va fi condusă cu însufle­ţirea proprie sâ i dea proporţiile cuvenite şi adecvate necesităţile arzătoare ce şi-a pus drept ţel a le satisface.

Dăm la vale raportul ce am primit azi despre evenimentul cultural delà Oradea-mare şi sperăm că într'un număr apropiat vom putea să informăm publicul românesc

І asupra întregului caracter al acţiunii. Iată I ce ne scrie corespondentul nostru:

Lamura celor patru d eceze g r e a t . din patrie a ţ inut sfat în 25 şl 26 a Junei curente fn psla-tul Inslt P<ea Sfinţiei Sale Dr. Demeîr iu Radu, Ep iscopul Or*zif.

încă Sî«ibă«ă, în 24 Decemvre n. au sos i t bl í jenü, mărmăţenti , lugoj-ni l , sătmărenii, be iuşen» , la f rumosul pa 'at ep i scopesc , u n d e In. Prea S*. Sa eplscopui Dr. Radu i a primit p e toţi cu dra-g o s t e de b u n gâzdui tor .

Ex-e lenţa Sa Dr. M h r i i , metropo ' i tu l , fiind îm­piedecat de boala şi a scuzat absenţa , fiind re­prezentat pr in profesorul de teologie Dr. VasHe Suciu.

E p u c o p u l Lugoju lu i : Dr. Va sile H o s s u a a juns în Oradea în 25 , cu trenul de după amiazl. Epis ­copul Ohei le i şi a scuzat absen ţa şi a fost repre­zentat prin prepozitul l o m Oeorgiu .

Dintre blâjeni am observa t p e : Or. Ş n i g e l s - h î , Dr. M i r c u , canonici . Apai S â m p i k a n » , Nfgru ţ , Cheţean, Ion Agâ hic anu, Nicole ucu, Prie, Al. Ciura etc. D m dieceza Lugoju lu i : l lusbitatea Sa Ioan Boroş , Dr. I*cob Radu, Dr. Frenţ, Dr. Mor Ioan Rosu. Din dieceza G h e r b i : Dr. D o m i a ? Alimpiu Cos te , Dr. O h ţe, Dr. Ssoţ*, etc.

D i i dieceza O izii mari : Canonicii capituler şi toţi cel din centru. Iar din p r o v i n c e : Q h t o r g h Ş»t3, R >mul M a c h ! « , August in Târziu, losi Ghent , Vasile D u n b ava şi alţii, din corpul pre fasora! delà gimnaziu] din Beiuş. Altcum n u m a r i ce 'or p r e z m ţ i я fost cam de 50—55 .

Scopul acestei ronferenţe a fost îngrijirea c1

trebuinţele sufeteştl şi t rupeşt i ale cîeruiul poporului românesc I uâl s'a d iscutat fnfilnţan unei «societăţi pe scţ i« In folosul şi binele c i turei româneşti, t w f c d u «« Insă în cunsideu greuta ţ ie rtcrutâ ii numSrului sufictent u . -, nari chestia a câzut şi s'a adus hotăîrea s l I, fiinţt ie o » Reuniune*, care să aibă menirea edita şi p ?ăti o p t r e de domeniul literaturii. S însărcinat o comisie cu stabilirea proiectului i statute.

P r i a S. Sa Episcopul D<\ Radu a vorbit multă căldură şi d ragos te clerului aduna i gändu I să sp-'jlnească din tot sufletul său ce I naţional şi cu caracter creşîinescl

O adevă ată mflidrie n s ţ o n e l ă era să vezi cei doi tineri episcopi , pe Dr. R*du şi Dr. H j s prezidând şl î ndemnând clerul la elup'area — prin puterile proprii — a unul viitor mai b u n , aşteptat cu atâta n e a s t â n p ă r de clerul şl p o p o r a l nos t ru românesc . Sunt semne b u n e aceste 1 Sfmne de premenire ! Şi noi legăm multe nă­dejdi de aceşti mari episcopi . Dibăcia lor atât In cele spirituale cât şi în cele culturale, ne la-drep tă ţ i ş t* a crede, ră atât ep iscopul Dr. Radu cât şi episcopul Dr. Hossu, puş i în fruntea miş­cării culturale cu sfaturile !or înţelepte n<; vor

deş.ep'fa pe ila|ÉIijjllll II']'l ° m u n c a

şl rodn ică ! Şi astfel conduş i fiind not d e spi­ritul păcii şl al bunei credinţe, munca noastră îşi va aduce rodul înaintării atât pe terenul bi­sericesc, cât şl pe cel cultural şl economic , u n d e deopo t r iv i se simte lipsa n e s p u s de mare a Înaintării. Deci să lucrăm din răsputeri şl cu D u m n e z e u îna in te ! — X. —

В1ТЛ7 és BEI 1 Se expedează pentru preţuri soi ide aranjamente complecte pentru biserici , odăjdii, pra-

!l pori, stihare, potire, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase şi icoane sfinte etc

« = = s tabi l iment d e art icole bisericeşti ===== Lucrează i c o n o s t a s e , a 11 a r e , j o r t o v n i c e , a m v o a n e , i c o a n ѳ p o r t a t i v e etf

8 U D A P E 8 T , I V . V â c z l - u t c z a S 9 . P r e ţ « u r e n t , p r e l i m i n a r , e a u d e e e a i n u r t «мэ t r i r a i t l a d o r i n ţ a ,

шшш

Răpirea şcoalelor noastre comunale.

Cet i sem î n t r ' u n ziar u n g u r e s c mai zilele trecute, c u m se 8 pâră u n î n v ă ţ ă t o r u n g u r deia s c o t la co mnnaiă din C i u m e g h u (lliye com. B ho>), contra învinuirilor ce I s e aduceau din motive, că el nu s 'a fi învoit la înfiinţarea unei scoale comunale ungureş t i .

M'am revoltat In tot sufletul meu de cele auzite şl cu multă îngrijorare mă g â n d e s c la viitorul neamului meu smârît , rare szt în toa t l pdv in ţa II p adă culturii ungureş t i şt puşt i lor j»ndsrmereştt .

E vorba de o c o m u n i mare românească, u n d e în d ' c u r s d 4 ani s 'a Inf in ţa t n u mai pu ţ in de trei scoale comuna le ungureş t i .

O >pă c u m poves teş te da*c*lul, c o m b l a admi-nïûtr?,tiva a o rdona t in 1906 înfiinţarea unei ş o a l e comuna e cu doi învăţători. A zis şi s 'a făcut. S'a const i tui t totodată şi scaunul şcolar ; preş» dinte » f o ' t s les u n óaré cere Szabadhegyi E r> o, c^re d u p i c u m serie dascălul — îşi p r i c e p e a bine chemarea* Acesiui prese inte apoi cu »jutorul г:г- о ч і М din Salonta I a succes *ă aleagă pentru cele d o u S şcoli doi învăţători ungur». Alegerea s sta a fost d * mare importanţă, zice da^cslui, tac i c o m u n a C i u m e g h u li cur - t românească . U n gurii n k i n u se po t lua In cons iderare .

In 1903 la stăruinţa preşedintelui s 'a înfiinţat -•• treia ;-,coal» ungurească . Aici apoi s'a ivit ne-mţelegerea între cei dpi notari din sat şi între osscălul amintit p ? n t r u cheitu'al* ce avea s i se iaca cu o zidirea nouă . Scaunul şcolar vorbea tíe o sum», comi t ' tu l c o m u n a l — c u voturile a ' o r doi notari , u n jude comunal şi dascălul u n g u resc — de alta.

Dascâiul a făcut protes t contra hotărîrei co­mitetului căci din suma de 15 000 cor. se poa te ridica o şcoală şi n u o sa l i de învăţământ — rlcea ei. Pentru aceasta a foet acuzat c i lucrează contra scoaiel ungureş t i . El r ă spunde , că nu con­tra şcoatel s protestut, ci din contră, Iul şi ce Inrla'ţi ea el I se poate miuţatnl, că sco»i« dm C ' u m e g h l i J In decurs de 4 *** * ajuns, să fie o forţarea!* - v»t junntel .

N u c u n o s c mai de ap roape c o m u n * G u m e ghiu. Din scrisoarea ungurulu i însă a frrbuit s ' o C U K o a ş t r r n toţi, d e ş i cam >după scriăturic, — Vor fi fost şi de acei», cari au cunoscut şt ir i le d e acolo ş i de nu altcineva preotul din Ciumeghiu . Aceştia poartă lo»;ă răspunderea pentru delictele, ce se comit contra comune i româneşti .

Admit şi ştiu, că comisia administrativă din Bihor — ca toate celelalte — sa între în nebu­nie, de a sug ruma toată suflarea românească, dar şi noi n e întrecerii In indolenţă şi neştiinţă.

Ei n e ordonează să înfiinţăm scoale- comunale ; o ffac aceasta bazaţi pe legile lor. Nu ne ordo­nează1 fosă, că şcoala sceea, ce l imbă de p ropu nere să a t b i саЛ ei bine ştiu cine are să hotă r a se i limba de p ropunere , şi că n i c i averea co murtei r omâne nu înseamnă tocmi i res nullius (lucrul Ыгліпиі) Noi, precum se vede nu ştim, c i aceea îi averea n o a s b i şi că prin u rmare şi l imba de p ropune re trebuie *ă fie a noas t ră . Aceasta o alege comuna din ches t iune ; î n cazul nos t ru c o m u n a românească Ciumeghiu . C u m se pos t e dar ca toate trei şcoaleie comunale de acolo eă fie ungu re ş t i ? C a d chiar de ar fi 30 băieţi ungur i Ia sat, pentru aceia ar fi des tul o şcoală şi nu (rei.

. - .Cauza a c e ä t o r r ? , e p , Ú C0î"' : 'Mui comunal din - o u m e g h u — ca cele mai multe — nu ' ş i cu­noaşte drepturile sale. Nu ştie, că odată, ce I vorba de şcoală comunală comitetul c o m u n a l e cel co i rpe ten t să se declare pentru sau centra aceîei.i, iar dacă o primeşte, s ingur îl a lege limba d s p ropunere . N u ştie, că msl este o judecătorie administrat ivă şi u n ministru d e culte, cari In Cfzurl şcolare ar trebui cercetaţi cu protestele noas ise , ca să vadă toată lumea, c i n u »agita-sorii c , ci trei milioane şi jumătate de Români îşi ridică glasul contra tntregel administraţii ungu­reşti çs cere respectarea dreptur i lor lor. Şl chiar d e n ' a r voi să ne ascul te nici aceştia, glasul n o ­stru ar trebui s ă i asurzească.

D e n u putea încuajura G u m e g h - u voinţa stră­inilor duşmăni ţ i cu înfiinţarea şcoaie' , o puiea face aceas ta la constituirea scaunului ş c o b r şi mai r a inte cu o hoîărîre energi ă, în înţelesul careta t eo r i i l e impuse să fie româneşt i , p recum z c e

legea (38 din 1868, ori ch'ar şi cea mai c rudă , 27 din 1907) $1 nu cum vreau cei deia comitat. Noi în tâ a m căzut jertfă totdeauna ne ştiinţei şi administraţiei, mat mult chiar decăt leg lor.

Mă întreb pentru ce au primit comitetul co­munal din G u m e g h i u In frunte cu preotul loca ' , ca şcoaleie comunale să fie ungureş t i . Căci numai cu învoirea lor s 'a putut face. Dovadă scaunul şcolar al cărui preşedinte a fost Sz»badhegyi E r r ő Comite tu l comuna! i-a ales pe acesta şt pe ceilalţi membri i din s r a u n i l şcolar, cari apoi au aUs trei Inviţâtori ungur i .

Ştim şl aceea, c i In cazu l de aceste n u l!p<eşte nici notarul cu trăsnetele Ы, pretorele etc., dar a-ceasta nu I r i S ' t m ^ ă , c le i roi neapărat avem să f i cern pe placul lor, ci din contră.

Dar din scrisoarea u r g i r u l u i observ, că corni tetul comuna! din G u m ' » h i u n ' a re voinţa. La şed nţe Iau parte cei doi rotari şl alţi doi u n g u r i , cari apoi se desme-a'd», iar al noştr i cu popa cu tot s tau acasă. Aceşti ostienl e păcat să o c u p e Incul altora mal harnici , daci ei nu se simt da­tori sa lee parte la o Ş ' f ln ţ i , u n d e se a d u c h o -tărtri atât de v ă t ă n i t o m pentru cinstea romă r e a s ă. Acolo trebuia sê fit, părinte cu toţi cel­lalt- şi să respingeţi e n r g i c orice atac la drep­turile noas t re , contra dreţtufilor naţionale. Durere insă, c i n u eşti s ingur Ii felul cces ta !

Codrul.

Delà „AsftdEţiane". Apel.

In ргг-гфт-а a n t l u i nsu r e permi ten a faze un că lduros apei c i t r i t o i s p r j n l o r i i culturii po ­porului román sä binevsjias-.ă в-şi г а і сут^ёга felicitările de anul b o u In folosul Muzeului Aso­ciaţie).

M j ' o í ce le т а і е ^ г ! - j e esra d i s p u r e Muzeul ча.іі aşa de restrânse, încât bzes t r a rea lui îna- \ intesz? fosrta îoct t . Ş' aceasta e o msra pier- | dere pentru noi, căci areţio <sele obiecte de mare ] Ins rmnăta te etnografiei şl istorică, csri sânt o \ com< a ă a t rectur iui tas t ru ş i iot atâtea măr­turii ale vieţii noas t re culturel?, d ispar sau sânt aduns te t u sS 'gu 'n ţă de străini. E timpul su­prem să ne î n g r i j i m ta cel puţ in o parte din­tre aceste o rmor i ab poporu lu i n o î t r u să le aoăpos i im în muzeul primei n e u t r e instituţiuni cu I tur?.!e.

Fiicem d"c! apel cătră toţi că?turarll români să contr ibuie cu t ă s u m p S r a r e a felicitărilor de anul n o u la înzestrşrea Muzeului nos t ru na-{ion 1.

Numele donator i lor se vor publica în ziare şl in revista »Transiivaniac.

Sibiiu, 25 Decemvre 1910.

/. St. Şuluţu, prezident.

Oct. C. Tăslăuanu, secretar.

Concurs literar. I i c o n f o r m i s t e cu riispoz file pen in i - d m i m s -

frarea fondurilor şi un iun i lo r »Asociit iunii p t n í r ü ' ii eratur-. română şi ctrltura poporului rom^n< se publică «oncurs pf-nt 'U >premiul An drei Muîăşanc de 300 cor. p e anul 1910.

La c o n c u ' S se admite orice lucrare originală de c u i i n n s literar, tipărită în U n g * r t a în cursul anului 1910.

Concurenţ i i vor avea să înainteze p l n ă la 1 Aprliie st. n. 1911 b i r o u M Asociat unii în Si bilu (str. Ş s g u n a Nr. 6) cinci exempl*re din Iu-crârite lor. Premiarea a u o r u l u i se va face In şe­dinţa festiva a secţiilor şttinţifice-iiterare ce se va t nea cu ocazie adunării generale din 1911 în Blaj.

Sibiiu, 16 Decemvre 1910.

losif St. Şuluţu, prezident.

Oct. C. Tăslăuanu' secretar.

Din străinătate. C«-iza m nîs ter la lă d in Persla. Agen­

ţia Reuter anunţă derrnsionarea ministrului de externe al Persiei, chanul Kuli. Motivele cari l'au îndemnat să şi dea demisia sunt de a se căuta în ameninţările notei en-geze . Guvernul englez a înaintat în 17 Oct. o notă guvernului persian, prin cate cerea restabilirea siguranţei publice pe dru­murile comerciale din Persia sudica. Tir-men s'a dat 3 luni, p a n ă la 17 Ianuarie 1911.

Neputând garanta siguranţa publică până acum. сеезсе exclude ş î posibilitatea ài a o stabili până în 17 Ianuarie, ministrul de externe şi a înaintat abzicerea.

Abdicării i-a precedat şi iiemu^ţătrairea deputaţilor, cari prin criticiîe aduse guver­nului, pentru întârzierea îndeplinirii notei engleze, a u grăbit abdicarea.

Pentru asigurarea coraerciului englez, gu­vernul persian a luat unele dbpoziţ'i, htre cari, numirea unui guvernator în prov;ncia Fars, care însă p?nă azi n'a sosit la locul destinat; trimiterea a 800 de soldaţi în Siras şi apoi rugarea făcută guvernului ita­lian, pentru trimiterea mai multor ofiţeri, cari să reorganizeze jandarmeria persană, — dar toate aceste dispoziţii nu s'au do­vedit destul de suficiente faţă da angaja­mentul luai în urma notei eng'eze.

Se crede că în urma acestw coníikivot abzee şi сеіЫ|< й і м п о п і ai guvernului.

• Expulzarea m u n c i t o r i l o r ruşi şi ,

D u m a imper ia lă . Din Petersburg s e a-nunţă; Ieri s'a discutat în Duma imperială эгорипегеа făcută de treizeci şi şase de aeputaţi octobrişti, de-a se provoca mini­strul de externe, să intervină în afacerea txpulzării celor 418 muncitori ruşi de pe feritorul austriac, districtul Moraviл-Osírau.

Discuţia s'a urmat într'o dispoziţie foarte agitată.

Mai vehement a fost deputatul naţiona­list Balassow, care a înfierat expulsarea în mase a supuşilor ruşi din partea Austriei, accentuând, că o astfel de procedură este unică în felul său. N u este numai un caz accidental, ci este o politică bine plănuită, de cercurile conducătoare ale Austriei. Iar dacă Austria v a susţinea şi mai departe această politică, nu rămâne altceva, decât c a guvernul rus să purceadă în acelaş mod faţă de supuşii austriaci cari petrec în Rusia.

După vorbirea deputatului socialist Po-letajew, Duma a primit cu majoritate de voturi propunerea făcută de cei 36 depu­taţi naţionalişti.

Moartea lui P a j ä k o w . In numărul de ieri am amintit despre tragicul sfârşit al fostului ministru de f n a n ţ e bulgar.^ Р ф -kow, care a fost lovit de apoplexie în mo­mentul când voia să treacă în sala de şe­dinţă a Camerii, unde se s u s ţ i n e a acuza contra Iui şi a foştilor colegi de cabinet.

După o ştire sosită din Sofia, procuro­rul general a dispus facerea autopsiei ca­davrului, căci se presupune, că Pajakow nu ar fi murit de moarte naturală, ci înve­ninat.

Ir. 2f2 — 1910 T B I B Ü M A Pa*. 9

Se caută urgent

SIN S©resp©!IÁTNF e limba română, germană şi maghiară, [solvent de vre o şcoală super'oară,. respec­te academie comercială, care se aibă şi ra pracxă de bancă, se cunoască bine :laţiunile institutelor finaciare române din iigaria şi Transilvania şi se poată cores-onda perfect jşi de sine stătător. Postul a se ocupa în tot momentul. Preferiţi Bd indivizi tineri, cari ştiu scie la maşina i scris şi eventual stenografează, sau pre-ntă alte calităţi favorabile. Ofertile scrise cu mîna proprie în toate ti limbile susnumite, înzestrate cu docu-lentele, fotografia curriculum vitae, indicînd pretenziunea de salar, etc., sunt a se adresa itră: Direcţiunea institutului Ústrední anka ceskych spor i t e l e^ , FiHêlka v Irne, B u h n, (Moravia.)

andidat de advocat cu şraxa IIa apl icare în cancelaria advocatului ir. V. Dan , Sibiiu (Str. Măcelarilor 51).

Cant doi î n v ă ţ ă c e i ari posed limba română şi maghiară şi loşed bsrem una ckusä gimnazială, pelângă •diţiuni de l o i favorabile.

Traian Baicu , comersan t în Zalatna.

u n t n r i i e f t i n e aia luwi u n daus de cheltuieli cu 4 1/a% «mijlocesc împrumuturi de amortizaţie pe moşiî pentru 10—65 de ani, se angajează i despovăra moşii cu datoria mai scumpă, i un împrumut mai ieftin. Se v înd în rate avantajoase şi fără scă-

riţare de preţ or ice m a ş i n i a g r i c o l e , prima calitate şi cea mai nouă construcţie tu vapor, benzină şi maşini de treerat cu olei brut, apoi maşini de sămănat şi cosit, mort, cu vapor, benzină, olei şi gaz, dea-semenea sunt de v â n z a r e 2 m a ş i n i d e sâmănat, ve hi, folosite, una cu 15, alta • 17 şire, apoi pentru un preţ convenabil io garnitură d e treierat, sistem Göpel it're de 4 HP.

ţii de l u m i n a t cu acetilenă, prin »Ideal« distins la expoziţia din edalie de aur sau Bea^id, lumină

frumoasă potolită, manuare sigură şi simplă, economie de 500o/o în apă în comparaţie cu celelalte aparate, nu murdăresc, nici nu lac funingini

Depozit şi expediţia tuturor părţilor cons-ftutive ; fitile, lize, scoici etc.

La cerere trimite un oficiant specialist în cauză. Agentura genera lă c o m e r c i a l ă :

: F a l m e r M à t y à s : Timişoara ( c e n t r u ) , P r i n z E u g e n g a s s e 13.

(lănga cuţuarui Koch).

U n h ă r m ă s a r de 4 ani, comissat, se află d e v â n z a r e . Doritorii să se adreseze lui los i f Vane , Oalşa, up. Világos (cott. Arad) ---

Caut un candid, de advocat

c v i p r a x A pe lângă condiţiuni cât se poate de favo­rabile. D f A u r e I N v i l v a n > advocat

în Nagysomkút

B R A U N A N T A L fabricant de instrumente muzicale în

Temesvár Centn, Strada Prinz Eugen No. 14. (Casa p rop r i e ) .

m m

r

Cel mai mare ţi mai ieftin isvor

* de cumpărare în Ungaria de sud

ІП

instrumente : de alamă» lemn,de suflat, cn coarde şi instrumente de bătut precum şi p ă r ţ i l e con-siitutive a acestora. = Reparările se execută artistic.

Preturi moderate. Instrumente vechi se C u m p ă r ă sau se schimbS. ш Export în mic şi msre.

U n c a n d i n (1 G 3 t cu

praxă află numai decât aplicare la Dr. Aurel Vlad, advocat în Orăştie (Szászváros). —

I

Í

I fi

f l

Credit pe ipoteca , pe c ш Ы *

si peo tro oficianf?

mijiocecte

H e r z o g S á n d o r

A B A І£*

•4tt, W e i t z e r J&not* 1 5

felefon m, Ш7Ш.

4

I

m

i

C e i e mai b u n e

ï i n n r i d e d e a l , ie găseşti la In l ine Dános , producător de vinuri î n Siria pe lângă orm. preţuri: Vm de noasă prima calitate, azuriu Cor. 60 -Viu de Rizhng prima calitate » 64*— Cele mai bune vinuri vechi, culoare azurie Cor. 56'—, 60 —. Vinuri ; Schiller Cor. 60- -.. Vin roşu (Bikavér) 80.— şi W— de hecto.

Vinurile se expediază In botoaie de îm­prumut, Începând delà 100 litre de orice calitate.

Serv ic iu co lan t , v i n u r i admirab i l e de pr ima ca l i ta te .

Adresa pentru scrisori si telegrame :

Iu l i t is Dános, m a r e p r o d u c ă t o r d e v i n u r i

Világos ( S i r i a , i r a d m.)

BINDER LAJOS clasornlcar şl giuvaergiu în

MEDGYES, Markt-platz Nr. 8 . Depozit bogat de

totfelul de ciasornice de aur şi argint precum şi ciasornice de metal şi nickel

A r t i c l i i d e a r g i n t d e C h i n a .

O c h e l a r i şi zwicker i de Rathenov. Articole optice de aer ;i argint.

Reparaturi solide şi ieftine. Serviciu conştiinţios.

4

Premiat cu premiul I la Bucureşti in 1894. M S C U L P T O R R O M Â N .

A m onoare a aduce la cunoştinţa on. domni preoţi şi învăţători precum şi întreg cn . public român următoarele:

Ca sculptor de lemn suut tn poziţie să servesc în ori e vreme cu ori-ce iei de lucru de sculptura şi măsărit pentre sfintele noastre biserici c n ţtinsşîi d. e. : I c o n o s t a s e (Temple) Strănl , Tro ­nuri , S c a u n e , C h i v o t e , RAPIZI,

UŞI, Cadre , etc. ,•• :

în ori-ce stil s'ar recere, cn cete mai moderate preţ-ri . Construiesc P L A N U R I după dorinţă Pentru toate lucrurile mele iau garantă deplină că sunt de prima cal täte atât сз Ia ru cât şi ca artă.

Atrăgând atenţiunea o<j. publ'c asupra tmp ejurăr t, ^1 chiar buna cuviinţă ar aduce cn sin e ca bisericile noastre ro­m ă eşti p"m maeştri români să se în-fromseţeze

Rog bunăvoinţa în spedal a onor. oficii şi comitetele pa rochi ale

Cu tot respectul semnez

I l o i i a B o s î o a , sculptor şi auritor in Berlişte,

poşta Jám (Banat).

43 3. Я o. a

o 3 » 3 n a ff te

Ir'-. Promovat cu distincţie de şcoală de sculptura. 4

I Fabricatie din ţară prima calitate! Stoboare de sârmă

tSLx-i ş i t r a i n i c e ! In atenţia architecti-

lor, agrono­milor, pro­prietarilor

de vii, p.vile grădini, te­renuri de vî-nïteare etc.

PÉ11S1 H E fabrica pentru împletituri de sârmă

B U D A P E S T A , VI, A r é n a u t 126 s z . Telefon 1 2 0 - 8 9 . - - — Telefon 120—89. Trimit şi instalez împletituri de sârmă pentru ma­şini, împleti furi de oscilat, stoboare pentru case şi'

vile, împreună cu uşi ţi porţi puternice.

! ! Cele m a i f r u m o a s e r e ţe l e ! ! Preţuri ieftinei Preturi ieftine!

Mai furnizez: ciururi pentru cernut prund, coş-niţe pentru nisip, burlane pentru schintei, coş-niţe pentru nutreţ, botniţe pentru boi şi sto­

ruri pentru fereşti de orice mărime. :: LISTE $1 PROSPECTE DE PRETURI SE TRIMIT GRATIA ::

§

I

P s g . 1 0 T R I B U N A Nr 2 7 2 11»»

апй raie lunare сойтепаЫіѳ, fură orice urcare de preţ.

m Numai prima calitate. ™» Instrumente muzicale. Arme Articole de voiaj Ochiane Aparate de fotografiat Rufe pentru bărbaţi Covoare Candelabre Mobile de aramă

Obiecte din argint de China Tablouri şi statuete Casse de bani Opuri literare Maşini de scris Hectografe, la

C s i s z á r V i k t o r Kolozsvár, O à k Ferenc-u. 20.

Succesorul lui Aufrecht şi Golűshmiűt. Кертѳгеи1аи|а geucraîu :

S A, Elek & Comp.

M o t o r c u olei b ru t . tatei Cea mai e o n t a b i ' ä p u t c e motoHcă. Cea mai ieftină uzină ! Garanţie necondiţionată. Preţuri şi condiţii favorabile, sar F ă r ă m a ş i n i s t I Nu ex­plodează. Nu e expusă focului. Nu e supt inspecţia financiară. Nu are cazan. Funcţionare simplă. Punem maşina la dispoziţa oricărui individ acreditabil, fără nici o cheltuială, pentru a se convinge că face cel mai bun şi cel mai vrednic de încredere serviciu. P r o s p e c t e d e p r e ţ u r i d e l à 2 — 6 0 P H g r a t u i t

P Â L F Y T E S T V É R E K turnător ie de fer şl fabrl ă de maş in i în

в в О Н E D I N — S Z E G E D . Tondat în Anul 1807. Distins cu 2 0 medalii de aur.

Agronomii îşi pot face cumpărăturile în condiţiunile cele mai a v a n t a j o a s e la • — -. magazinul economic şi de unelte al lui

Kalló I s t v á n é s T á r s a Telefon No. 850. Oradea-mare—Nagyvárad

Are în depozit, pe lângă avantajoase condiţii de plată, tot-felul de maţe ni industriale şi agricole, aparate, unelte, oleiuri, saci, muşamale funii motoare, automobile, stropitori etc. Cere ţ i p r o s p e c t e . — Exped i ţ i e g ra tu i tă . Щ — C o r e s p o n d e n ţ ă în l imba r o m â n i . — іаЁ8&ешШш

Prima fabrica de casse şi maşini din Ungaria I A n h e u e r , T i m i ş o a r a . |

d e cea mai n o u ă cons truc ţ i e sigur e contra focu;ni şi spargerii,

Casse en paniere de oţel, tresoare şi antrepozite panţerate cu depbnä siguranţă c o n t r a s p a r g e r i i .

Ѵ л ш pentru oirţl din asbest P I M Ţ E R S R E A tocatelor pentru casse,

Uşi şi ferestri panţerate pentru institute de bani, cea m a i r ouă construcţie

P r e ţ - c u r e n t i lustrat se Ir inrte gratis şi f ranco acasă.

ÎNGRIJIREA f r u m u s e ţ i i . R e g e n e r a t o r u l p e n t r u n ă r ( O a l d y s ) n u se ţine de plicticoa­

sele medicamente anunţa te de aiâtea ori, cu toate că pe terenul acesta îşi reclamă primul loc, fiind cel mai b u n dintre mijloacele pentru păr, C u folosirea Iui au a juns la rezultate miraculoase. Femei şi artiste din lumea mare prin scrisori de recunoşt in ţă dau expresia cea mai măgu­litoare preparatului desp re mulţămirea lor.

Regulatorul »Oladyse înt inereşte în scurtă vreme părul înaărunţil şi îi redă coloarea şi strălucirea originală tinereţii.

O sticlă 2 cor. 40 fii. M e d i c a m e n t u l p e n t r u c r e ş t e r e a p ă r u l u i » G l a d y s « e mijloc

sigur contra căderii părului şi a b o a l e b r de cap. P romovează în mod miraculos creşterea şs întărirea părului iar părul căzut îl în loeueşte bogat Impedecă fracturarea părului . C u u n cuvânt întăreşte rădăcina, ea udatul florile. — O sticlă 3 coroane .

Tovarăşul acestuia e sp i r i tu l p e n t r u c a p » G l a d y s « , care Im­pedecă formarea mătreţii şi jupoierea pielii, — Preţul 2 coroane .

Le pregă teş te farmacia la «Împăratul Roman« alui

V I G B É L A , B U D A P E S T II. Fő-uJca 54. I

c h u s t e r H a n s , a r à m a r f - i z A H z v i r o « , K . o r h á z ; « u t c z a .

P r i m e ş t e s p r e t f e p t u i r e : i n s t r u m e n t e dt fabr icare de spirt , cognac , i icquer , ţuică şi i n s t r u m e n t e de a condensa acestea Mare m a g z tna . Toifelul de instrumente şi lucruri necesare ia fabrici . Va-a dc a r a m a r o ş i e p e n t r u ho t e lu r i , b i r tu r i etc . etc. Vase de fiert caf a, v a s e d s spăla t ş' cură ţ i t . P r i n şte m o n t a r e a şl r e p a ­R A R E A t a n t a n e L O R a i t i f i v i e l e pe l â g a p re ţur i m o d e î a t e .

C o m ^ n d e l e se ext ;nt p r o m p t .

T T ' " :

S B S2at

M E

I Jir. 2F2 1910 T R I B U N A Fag. 11

Ц _ R e p l a n t a ţ i v a v i i l e c u *>\toi d e l à f r a i a r o m a n ă ! —

i :

A l t o i d o v i e ! ! Calitate distinsă pe lângă preţurile cele msi moderate, soiuri de vin şi de masă, viţă americană cu şi iară rădăcină, ochiuri de altoit, viţă europeană eu rădăcină,

'Ï • ö e stfläL d e ѵ а г ш а г е I i i —————

„ M U G U R U L " însoţire economică-comercială El í sabetopo ie ( E r z s é b e t v á r o s , Ki skükülő v m . ) material disponibil în altoi peste două (2) m i l i o a n e şcoalcle de altoi n'au fost atacate de peronosporä, altoi desvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare condiţiuni pătirea pe 10 ani cu interese de 7°/o. La cerere p r e ţ c u r e n t sl instrucţiuni gratis şl franco.

. I n s u ţ l r e a p r i m e ş t e щr;itie e l e v i o . pentri învăţarea a l t o i t u l u i şi a manipulare! şcoa le i d e altoi.

frima condiţie ie reuşită esie de а fol ш m ter al soiid !

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma gazin de fabrică

a lui

T ó t h J ó z s e f , Szeged, Könyök-n 3 . Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratuit prospectul de preţuri.

N i c o l a s H e n c i l ă • 1

п і Л в а г d e s s id i r i ç i m o b i l e r. Vasut N o 18. (Casa proprie).

Aiuce en at mă. la cunoşt inţă on . publ ic din loc şi provin sie, t ă şi-a provăzut şi mări t a te lierai de masări t cu puter i de muncă corespun altoare cer inţelor de azi.

Primeşte totfelul de lucrăr i pen t ru xidiri ţi MOBILE, precum ц> r epa ră r i cu preţur i c o n r e n a b i l e fi pelângă servie.u p r o m p t şi conş t in ţ ioa .

Mur* M U N A ^ n de tot falul de mobi le pregăti te cel mai « c a l e n t uscat delà cele

ä la «ele mai luxoase.

aMar» *is «ï* «ÎS AIE e*& ом 6.-« «*«> DW e«? ETE «*a •

Cele ma: b u n e

r o l o a o o -, cele mai solide şi cele mai după modă

atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şt preţuri ieftine, liferează cea

§€} mai bună prăvălie în aceasta privinţă în Ş A întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JAWS orologier în SZEGED;

CATALOG cu 2 0 0 0 chipuri s e trimite GRATUIT, Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari П cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac în limba maghiară, germană şi franceză.

І Й 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 F i r m a r o m â n e a s c a I F i r m ă p o m â n e a s e à I

ta atelierele de maşini ale la i E u g e n N i c o l a Blaj (Balaszlalva)

se pregătesc tot-felul de m a ş i n i e c o n o m i c e şi p l u g u r i . Maşinile sunt gata deja şi după comandă se pot expeda

momentan. în depozit se află gata tot-deauna, pe lângă celelalte maşini economice şi cele mai bune maşini de îmbiaţii cu loco-nobile de benzin delà 3 până la 16 cai putere. Garnituri de mblătit cu locomobile de vapor. Motoare de benzin delà 2 până la 100 cai putere. Motoare de gaz sugativ din cărbuni de lemn, cocs sau treit. delà 10 până la 100 cai putere. Instalează mori pentru măcinat cu petrii sau valuri sau mori pentru faină cla­sificată. Instalează fabrici pentru făcut cărămidă şi ţiglă.

Oferte pentru orice maşină precum şi informaţiuni dă gratuit Catalog r o m â n e s c e a p r e ţ u r i l a ce re r e s e t r imi t e g r a t i s ş l f r a n c o .

Roagă onoratul public român, să binevoiască a-1 onora cu comande, asigurîndu-1 de serviciu prompt, lucru bun, şi preţuri moderate. Cine va cerceta şi cumpăra din atelierul de maşini al lui EUGEN NICOLA se va convinge că nu e silit a cumpăra delà străini şi de multeori lăsat să fie înşelat de agenţi străini.

Adresaţi-Vă cu încredere la comerciantul român

ï atelier de maşini economice Blaj (Balázsfalva).

Pag 12 T R I B U N A Юг. 272 Ü l i

Fr afeliere si magazin de maşini în

з шт з

Vs-à -v i s i e gară. ТШ1І|0аГа JOSSfifl. Telefen inter, Ili Dacă voieşti să ţi cumperi

dacă voieşti să-ţi garnituri de maşini ca aburi pentru îmbiaţii,

translormezi locomobilul cu aburi în automobil, voieşti să-ţi réparez d u l a p u l СІѲ f o o al maşinei ca aburi sau ь'о schimbi ca altul noo, dacă dulapul maşinei de ímblálit ţi-a

ars sau s'a stricat şi voieşti să ţi-1 reconstruieşti, sau dacă ai lipsă de Orice altă reparaţie de niuşnî , snobirea sulurilor, ete.

să vă adresaţi cu încredere cătră firma amintită, заге pelângă serviciu prompt şi conştiinţioi executa pelângă preţurile cele m d

ieftine şi condiţfuui de plutire favorabile.

M a i r e d e p o z i t permanent b o g a t a s o r t a t diferite automobile şi garnituri de maşini de îmblătit reparat?

in fabrică şi cu specialitate; iocomobile cu aburi, dulapuri de maşini de îmblătit, motoare cu benzin, motoare cu

ulei brut şi — absorbitoare de gaz, maşini stabile, — semistabile şi Compound, cu preţuri extraordinare de bftine.

Garnituri pentru maşini de Îmblătit se vând şi pentru p i á t ! F i ttk Pa te p e 6 — 1 0 ami Legam şl. afaceri de schimb.

Viitorul este al automobi le lor , pentrucă numai prin locomobi le -automo-bile se poate obţ ine fo loase mari.

Ateliere deosebite pentru transformarea loccmobilelor In automobile: după sistemul roatelor cu dinţi, — cu lanţ sau transmisionale.

Se asigura durabilitate foarte mare, patere şi iuţeală. Preţuri extra­ordinar de ieftine. Cereţi prospecte!

Până azi s'au transformat peste 1000 de maşini.

Dacă ştiţi cumpărător pentru transformarea locomobileîor cu aburi în automobile, comunicaţi armei adresa exactă a acelaia, iar firma în caz dacă afacerea succede vă remunerează cinstit.

Permanent mare d?-pozit de

a l i a g e ş i p ă r ţ i c o n s t i t u t i v e

crude şi lucrate, necesare la transformarea automobilelor.

Comandele se execută grabnic şi prompt.

E l e v a t o r i noul după sistemul Hoffherr & Schrantz, în două mărimi : de 950*— şi 1200*— coroane.

Mai ieftin ca oriunde şi astfel economiseşt i 200—300 coroane. Preţuri extraordinar de ieftine ! — Serviciu prompt ! — Mijlocitorii se remunerează ! - Ceraţi prospect

de 1 psă vă trimitem expert. In caz

TRIBUNA BÎSĂTUT TIPOtRAFif МІСНШ ŞI «ON8., — A ARI.