cereale referat tpf

7/24/2019 Cereale referat TPF

1/15

COLEGIUL NAIONAL DE VITICULTUR I VINIFICAIE DIN

CHIINU

FIA INSTRUCTIV-TEHNOLOGIC NR.8 .

Disciplina: TPF

Tea: Aprecierea calitii or!l!i "A#alia $eca#ic %i &iiolo'ic "

Tip!l lec"ie"l!c#a#e $e la%a'

L&c!l $e l!c#!: La%a'!l ()*D!#a'a+ , e

O%iec'i!l $&inan': ns!/i#ea e'&$ei $e $e'e#ina#ea a in$icil $e cali'a'e a !l!i$es'ina' pen'#! p#&$!ce#ea al"!l!i.

O%iec'ie &pe#a"i&nale 1c!n&/'in"e2 capaci'3"i4:

O()* #o$i#aliae i#+ici +e calitate a or!l!i +e*ti#at pe#tr! pro+!cerea $al!l!i"O,- * #o$i#aliee .alorile i#+icilor +e calitate a or!l!i co#&or$ /TA/0O1) * e2plice etapele +e +eter$i#area - $a*ei la (333 4oa4e5 i$p!ritilor5 e#er'iei +e 'er$i#are%i capacitii +e 'er$i#areO6- * co$pare re!ltateleo4i#!te c! ceri#ele 7# .i'oareU'ila#ea l&c!l!i $e l!c#!" Or5 c7#tar electric5pa8are5 ri'l5 pe#*et5 i#*talaie +e 'er$i#are5 4a'8et+e *ticl"5i%li&6#a7ie +9ere*c! "5D!$itre*c! ; etc" Te8#olo'ia 4erii %i a $al!l!i5 E+"Cere*5 9!c!re%ti ( %i *!4*ta#e proteice"Co#ce#traie a$i+o#!l e*te +irect

proporio#al c! +i$e#*i!#ile 4o4!l!i" Oroaica &a +e or are o co#ce#traie $ai $are aa$i+o#!l!i %i e#i$e *a! &er$e#i" e#tr! ca or!l * &ii +i*ti#at pe#tr! pro+!cerea $al!l!i e*te#ece*ar ca $a*a la (333 +e 4oa4e * #! $ai $ic +e 1?'5i$p!riti ?@5 iar co#ce#traia +e a$i+o#$i#i$ ?@"

I#+icii &iiolo'ici caracteriea *!#t:E#er'ia +e 'er$i#are )reprei#t proce#t!l +e 4oa4e 7#colite +!p 1 ile +e 'er$i#are 7# co#+iiiopti$ale ) $i#


2/15

Capacitatea +e 'er$i#are - reprei#t proce#t!l +e 4oa4e 7#colite +!p ? ile +e 'er$i#are 7#co#+iii opti$aleB!$i+itate5 o2i'e#5 ea tre4!ie * &ie

- pe#tr! or +e calitate $e+ie


3/15

A#alia &iiolo'ic

$. $e'e#ina#ea ene#6iei /i cap3ci'3"ii $e 6e#ina#e.;a*a 4oa4elor #!$rate 7# &aa B4 c!pri#* 7#tre B133 -?33 opti$al pe#tr! i#*talaia #oa*tr +e

'er$i#are *!#t p!*e i#tr-o p7l#ie c! +ia$etr!l (3 c$5 a*i'!rat c! &!rt!# +e ca!ci!c %i cle$5 pe#tr!a prei#ti$pi#a trecerea *e$i#elor %i a apei pri# 'a!ra +e *c!r'ere a p7l#iei" # acea*t p7l#ie *e p!#*e$i#ele #!$rate +e>a %i *e toar# ap c! te$perat!ra +e ,33C5 $ai *!* +e #i.el!l *e$i#elor c! (5?-, 53c$ pe*te care *e p!#e o 8irtie +e &iltr! !$eit c! ap" 7l#ia-*e acoper c! o plac +e *ticl Be*te&oarte co$o+a cea%ca etri" /e$i#ele *e a$e*teca5 pe#tr! a +a po*i4ilitate 4oa4elor *-a! ri+icat la*!pra&aa *a! * *e c!&!#+e" e*te 6 ore cla$a *e *coate %i *e *c!r'e apa %i *e$i#tele *e a$e*tic 5 +!pcare *e$i#ele *e la*a pe#tr! ,-6 ore 7# p7l#ie c! t!4!l +e ca!cic +e*c8i* pe#tr! ptr!#+ereao2i'e#!l!i"D!p care 4oa4ele iar%i *e *!p!# iar%i i#$!ierii 7#ca 6-= ore"Bpe#tr! pro+!cerea$al!l!i 4lo#+ -66 @ pe#tr! cel 4r!# -6J@ pe#tr! +!p care apa iar%i *e *c!r'e %i *e a$e*tic%i *e p!#e la 'er$i#are pe#tr! 1 ile 7# perioa+a +e 'er$i#are *e $ai *trope*te c! ap o+at 7#

ii"D!p 1 ile 4oa4ele 'er$i#ate *e #!$r %i *e +eter$i# e#er'ia +e 'er$i#are+!p !r$toarea &or$!l

E' #((33@5 !#+e #

n - #!$r!l +e 4oa4e p!*e la 'er$i#are

#(- #!$r!l 4oa4elor 'er$i#ate 7# 1 ile

D!p care *e$i#ele *e p!# 7#apoi 7# p7l#ie %i *e la* 7#c , ile ca 7# total * &ie ? ile5 iar%i *e#!$ar 4oa4ele 'er$i#ate5 +!p care *e +eter$i# capacitatea +e 'er$i#are +!p &or$!la

C' #,(33@5 !#+e #n - #!$r!l +e 4oa4e p!*e la 'er$i#aren>- #!$r!l 4oa4elor 'er$i#ate 7# ? ile

,. n'&ci#ea $3#ii $e sea3"KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK

KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK

1


4/15

?. n'#e%3#i $e c&n'#&l:

(" N!$ii i#+icii +e calitate a or!l!i +e*ti#at pe#tr! pro+!cerea $al!l!i"," Care e*te *cop!l +eter$i#rii $a*ei a (333 4oa4e

1" Care *!#t co#+iiile opti$ale a or!l!i pe#tr! ca el *a 'er$i#ee6" C!$ *e calc!lea $a*a la (333 4oa4e5 @ i$p!riti5 e#er'ia %i capacitatea +e 'er$i#are

P#&7es!l: KKKKKKKKOlesea N&6ail9c

E2a$i#at la %e+i#a cate+rei +i*cipli#elor te8#ice %i te8#olo'ice roce* .er4al #r"KKK+i# KKKKKKKKK

%e& "cate+rKKKKKKKKKKCra.e V"

1. Cerealele.

Compozitia chimica a cerealelor variaza n functie de soi , conditiile pedoclimatice siagrotehnica aplicata. n tabelul 1. este prezentata compozitia chimica medie aprincipalelor soiuri de cereale folosite la producerea alcoolului ,iar in tabelul 2.compozitia chimica a cartolor.

Tabelul 1. Compozitia chimica medie a unor cereale folosite la fabricarea etanolului.

Compusul Porumb Secara r!u "rz "vaz#miditate $ 1%,% 1%,& 1%,' 1%,( 1%,(Substante e)tractive neazotoase, din careamidon $

'*,++,1

'-,1-,(

'*,+'(,(

',*,(

-,&(,(

Proteine$ +,' 12,+ 12,& 11,- 1(,+ipide $ ,1 2,( 1,- 2,% &,*Celuloza $ 2,' 1,* 2, &,& +,Substante minerale $ 1, 1,+ 1,- 2,- %,&

Tabelul 2. Compoztia chimica a cartolor

Compusul /alori medii imite de variatie

#miditate $ *,( '-,( 0 -,(Substante e)tractive neazotoase, din careamidon $

2(,-1-,(

1+, 0 2%,(1&,( 0 22,(

Proteine $ 2,( (,* 0 %,*

ipide $ (,1 (,(& 0 1,(Celuloza $ 1,( (,% 0 %,

Substante minerale $ 1,( (, 0 1,(

a receptia cerealelor si cartolor se determina continutul n amidon prin metodapolarimetrica , n cazul cerealelor, si cu autorul balantelor de amidon ,n cazulcartolor. n locul continutului n amidon se foloseste , n prezent, substanta

6


5/15

fermentescibila , prin hidroliza totala a materiei prime cu enzime adecvate sideterminarea glucozei prin metoda enzimatica.

Fabricarea alcoolului din cereale si cartofi

abricarea alcoolului din cereale si carto se poate face prin doua grupe de procedee3cu erbere sub presiune a materiei prime 456/7 sau fara erbere sub presiune 46S87.Procedeele clasice de producere a alcoolului din cereale si carto se bazeaza peerberea sub presiune a materiei prime, care se face n scopul gelicarii si solubilizariiamidonului , astfel nc!t acesta sa poata atacat de catre amilaze la zaharicare.8ceste procedee prezinta o serie de dezavantae . 8cestea sunt 3

9 consumul de energie termica ridicat 4'(( 0 -(( :;


6/15

ndicatorul nitial 6ecembrie anuarie ebruarie :artie 8prilie :ai unie:asa, Ag 1(( 2,% 2,+ %,& &,1 &,+ *,% 12,(8midonul9absolut,Ag

1*,* 1*,1 1',- 1',* 1',' 1',% 1,- 1&,*

9relativ ,$ 1(( %,& ,( ,' ', *,- 1(,+ 1',

%. Maruntirea cerealelor si a cartofilor

8plicarea procedeelor de prelucrare fara presiune necesita o maruntire optima amateriei prime , astfel nc!t sa se obtina randamente ma)ime n alcool , cu un consumminim de energie. Pentru obtinerea acestor randamente ma)ime n alcool estenecesar ca , la macinarea cerealelor, proportia de fractiuni rezultate de la sortarea pesite a macinisului sa e urmatoarea 3

6imensiunea particulelor

Dm

Procentul $

sub +( &+,-+( 0 2( %1,%2( 0 (( 1*,%(( 9 *1( 1,'peste *1( (,1

a maruntirea cartolor ,marimea nala a particulelor trebuie sa e de ( 0 1(( Dm ,iar procentul de particule cu marimea de peste 1 Dm trebuie sa e de ma)imum % $." maruntire insucienta a materiei prime poate conduce la pierderi n alcool de p!nala 2( < tona de cereale sau chiar mai mult.

Pentru maruntirea cerealelor se folosesc n practica trei grupe de procedee 3

9 macinarea uscata

9 macinarea umeda

9 macinarea uscata si umeda 4 n doua trepte7

Macinarea uscata. 8cest procedeu se bazeaza pe folosirea unor mori cu ciocane cusita de 1 0 2 mm. 6e la moara , faina aunge ntr9un buncar de faina , din care este

trecuta n cazanul de zaharicare. @ecesarul de energie electrica este de 2( 0 2ABh


7/15

Macinarea uscata si umeda (2 trepte). Printr9o simpla macinare uscata sau umedanu se poate obtine , de regula , granulatia dorita a macinisului , ceea ce conduce la ozaharicare incompleta si la micsorarea randamentului n alcool. 6in acest motiv serecomanda mai nt!i o macinare uscata cu autorul unei mori cu ciocane, cu sita cuochiuri mai mari, urm!nd ca cea de a doua maruntire umeda sa se faca, dupa

?uidicare, ntr9o moara cu discuri. Prin aceasta maruntire n doua trepte, necesarulde energie se poate reduce p!na la 1' ABh C cu

GermamHl. Plamada este trecuta apoi n zaharicator, n care se face racirea sizaharicarea cu S8@ si ungamHl, dupa care se lucreaza ca la procedeul clasic.

Procedeele D! cu macinare umeda. Procedeul Bestphal prezentat n gura %.

foloseste o moara cu ciocane care este alimentata cu cereale si apa de plamadire siun schimbator de caldura special, prin care se reduce si mai mult necesarul deenergie. Cerealele maruntite n moara 2 trec printr9un schimbator de caldura special , n care plamada erbinte, care vine de la zaharicatorul + , cedeaza cea mai mareparte din caldura plamezii ce se prencalzeste. n erbatorul e)istent - , care nunecesita agitator, se mai introduce abur direct pentru cresterea temperaturii plameziila +(>C . Conform variantei 129 recuperare dubla de caldura, se preia suplimentarcaldura borhotului prin intermediul eectorului 1' si a vasului de destindere 1 ,caldura care este utilizata la ncalzirea plamezii n erbator. Plamada erbinte dinzaharicatorul fara agitator + este trimisa cu pompa 1( ,n schimbatorul de caldura ,

n care transmite cea mai mare parte din caldura plamezii proaspete , astfel nc!tnecesarul de apa de racire este foarte scazut. 6ozarea enzimei de zaharicare se face

, de regula, n mod continuu n ?u)ul de plamada, care trece la fermentare.

8ceste procedee prezinta avantaul ca se preteaza la macinarea cerealelor cuumiditate ridicata conservate n silozuri ermetice , e)ist!nd si posibilitatea folosirii


8/15

apei calde la macinare4 circa (>C 7. Ca dezavanta s9ar putea mentiona necesarulridicat de energie la macinare 4 circa %( ABh < tona de cereale7.

Procedeele D! cu macinare uscata si umeda. 6eoarece printr9o simpla macinareumeda sau uscata nu se poate obtine ntotdeauna n practica ,granulatia dorita, multe

dintre procedeele 6S8 de prelucrare a cerealelor si cartolor folosesc at!t macinareauscata , ct si macinarea umeda. Pe l!nga avantaul obtinerii granulatiei optime , mairezulta si avantae n privinta consumului de energie. 8stfel , necesarul de energie lamacinare se poate reduce p!na la 1' ABh < tona de cereale. 6in aceasta grupa se potmentiona procedeele concepute de catre 6inglinger si Ilisch. 6eoarece procedeul6inglinger este destul de cunoscut , se va prezenta n continuare un procedeu cufunctionare continua n gura &. elaborat relativ recent de catre Ilisch 41++%7. :ateriaprima c!ntarita este trimisa la moara cu ciocane , unde se adauga enzima de?uidicare si apa de proces. Plamada rezultata este trecuta apoi n schimbatorul decaldura -, n care se prencalzeste p!na la temperatura de *( 9 -(>C, n cazul gr!ului,cu autorul plamezii ?uidicate care circula n contracurent. elicarea plamezii areloc n eectorul 1* , iar ?uidicarea n erbatorul 5enze 1%. Plamada este apoi

omogenizata n moara cu discuri 1( , continu!ndu9se ?uidicarea n vasul 1. Plamada?uidicata este racita , apoi, n schimbatorul de caldura n spirala ' ,p!na latemperatura de zaharicare, dupa care se adauga enzime de zaharicare,continu!ndu9se racirea p!na la 2( 9 2>C n schimbatorul de caldura cu placi -.

Prin folosirea acestui procedeu, necesarul de energie electrica , inclusiv la pompare siagitare, s9a redus p!na la 1% 0 1 ABh < h alcool absolut, obtin!ndu9se o economietotala de energie de *( 0 * $ fata de procedeul 56/. n tabelele '. si *. se prezintanecesarul si economia de energie care se obtin prin folosirea procedeelor 6S8, ncomparatie cu erberea sub presiune.

Tabelul ". Comparatie ntre consumurile energetice la producerea alcoolului prinrecircularea borhotului 4SE/7 si prin celelalte procedee 4 fara distilare7

Procedeul Consumul de energie Fconomia de energie fata deABh


9/15

ermentare 3

9 abur, Ag < alcool absolut

9 energie electrica

(,(1(,(1

(,(1(,(1

(,(1(,(1

6istilare 3

9 abur, Ag


10/15

se poate obtine gradul de maruntire optim prin controlul granulatiei cu autoruldispozitivului de sortare hidrodinamica :8I

la obtinerea plamezii rezulta o economie de energie de circa -( $ fata deprocedeul de erbere sub presiune 56/ si de circa %( $ fata de celelalte

procedee de prelucrare fara presiune 6S8.

erbatoarele 5enze disponibilizate pot folosite ca rezerva de apa calda sau caspatiu de fermentare

se reduce cantitatea de borhot si de emisii n mediul ambiant, iar borhotulobtinut are o valoare furaera mult mai ridicata

prin recircularea borhotului are loc o accelerare a fermentatiei , iar pericolul deinfectie este mai scazut n comparatie cu alte procedee 6S8

se micsoreaza consumul de apa de racire, n special n cazul folosiriischimbatoarelor de caldura cu placi n locul serpentinei de racire

n tabelul -. se prezinta consumul de energie la producerea alcoolului prin procedeulde dispersie cu recircularea borhotului , pentru diferite materii prime, comparativ cuprocedeul de erbere sub presiune.

Tabelul . Consumul de energie la producerea alcoolului prin procedeul de dispersie6:/ cu recircularea borhotului , n comparatie cu procedeul clasic de erbere subpresiune 56/3

:ateria primaCaracteristicile Carto Porumb r!u, secara,triticale Procedeul56/JJEata de recirculare a borhotului ,$ 1 %( ( %( ( ("peratia de plamadire3

9 energie electrica, :;


11/15

timp se folosesc pe scara tot mai larga drodiile uscate n locul celor lichide, deoareceacestea pot imediat utilizate dupa o prealabila hidratare, au o buna conservabilitatesi se dozeaza mult mai usor.

n cazul drodiilor lichide se folosesc , de regula, 1 0 % drodie cultivata la 1 h

plamada , n cazul drodiilor uscate 1( 0 2( g


12/15

9 faza nala , circa %2 de ore

Pentru scurtarea duratei de fermentare p!na la &- de ore , se pot folosi urmatoarelemetode3

pornirea fermentatiei la temperaturi mai ridicate de 2& =2>C, prin care fazainitiala se reduce la & 0 ' ore

folosirea de borhot lichid recirculat 4ma)imum '( $7 la obtinerea plamezii princare se declanseaza mai rapid fermentatia , scurt!ndu9se faza initiala p!na la 20 % ore

utilizarea unei cantitati mai mari de lapte de slad pentru a asigura cantitatisuciente de amilaze , pentru zaharicarea secundara

folosirea unei cantitati mai mari de plamada de drodie de 1( 0 1 $

conducerea fermentatiei la temperaturi mai ridicate de %=%'>C

folosirea preparatelor enzimatice microbiene, care produc o hidroliza maiavansata a amidonului p!na la glucoza , fara formare de de)trine limita,scurt!ndu9se, astfel, faza nala a fermentatiei.

n functie de materia prima prelucrata si de procesul tehnologic aplicat , e)tractulaparent al plamezilor fermentate trebuie sa prezinte urmatoarele valori3

9 pentru plamezi din carto 3 (,% 0 1, $

9 pentru plamezi din porumb3 O (

9 pentru plamezi din orez3 1,( 0 1,% $

9 pentru plamezi din secara 3 1,1 0 1,& $

9 pentru plamezi din ovaz3 (,+ 0 1,1 $

Controlul microbiolo-ic al plamezilor din cereale si carto este important pentrustabilirea starii ziologice a drodiei si pentru depistarea microorganismelor de

infectie. 8stfel , n plamezile de drodie, numarul de celule de drodie trebuie savarieze intre( si %(( 1('


13/15

n functie de numarul de germeni de infectie, se poate face o apreciere a gradului deinfectie al plamezii conform datelor din tabelul 1(3

Tabelul 1. 8precierea gradului de infectie al plamezii.

@umarul de germeni


14/15

Tabelul 11. Consumul de energie pentru sistemele moderne de distilare

Conguratia instalatiei Produsul4randamentul,$7

Consumul de abur de+ bar , Ag


15/15

Tabelul 19. Eandamente practice obtinute la fabricarea alcoolului 4litri alcool

absolut< 1(( Ag7

:ateria prima 8midon $ Calitatea fabricatiei

F)celenta

oarte buna Muna :edie

8midon pur , anhidru 1(( '*,( ',( '%,( '1,(8midon pur , uscat n aer -2 &,+ %,% 1,' (,(8midon pur , umed ( %%, %2, %1, %(,Carto 1& +,& +,1 -,+ -,Carto 1' 1(,* 1(,& 1(,( +,*Carto 1- 12,1 11,* 11,% 11,(Carto 2( 1%,& 1%,( 12,' 12,2ulgi de carto '- &,' &&,& &2,- &1,aina de amidon de carto -( %,' 2,( (,& &-,-

Secara medie %',+ %,* %&,' %%,Secara grea - %-,+ %*,* %',' %,&r!u mediu * %-,2 %*,( %,- %&,*r!u greu '( &(,2 %+,( %*,- %','"rz %',+ %,- %&,* %%,'"vaz 2 %&,- %%,- %2,* %1,*Porumb normal '( &(,2 %+,( %*,- %','Sorg '( &(,2 %+,( %*,- %','aina de tapioca * (,% &-,- &*,% &,-:alt uscat din orz ' %*, %',& %,% %&,2:alt verde din3

9 "rz usor

9 "rz foarte usor

9 "vaz milociu

&(

%

%

2',-

2%,

2%,

2',(

22,-

22,-

2,2

22,1

22,1

2&,&

21,&

21,&

(?

cereale referat tpf

Documents