ceccar fiscalitate examen acces 2015

7/24/2019 CECCAR Fiscalitate examen acces 2015

http://slidepdf.com/reader/full/ceccar-fiscalitate-examen-acces-2015 1/180

2.1 Cerin e comune pentru categoriile exper i contabili� tabili autoriza

lmpozitu pe proft

: Sfera de cuprin er a impoz tului. Cont ibuabi i $i ba a de impo ita e

lmpozitul pe proft se aplic pe soanelor obligate a plata impozitulu pe p oft, denu-mite n continua e cont ibuabili dup cum urmeaz :

Contrlbuabill

Persoanele juridice rom ne

Persoanele juridice str ine care desf �oaractivitate prin intermediul unui sediupermanent I mai multor sedii permanente

n Rom n a

Persoanele juridice str ine �i persoanelezice nere dente care desf �oar act vitaten Rom n a ntr-o asociere u sau f r

personalitate juridic

Persoanele juridice str ine care realizeazvenituri din/sau n leg tur cu propriet iimobiliare situate n om nia sau dinv nzarea/cesionarea titlurilor de participarede inute la o persoa juridic rom n

Persoanele zice rezidente asociate cupersoane jurid ce rom ne care realizeazvenituri at t n Rom nia c t � i n str in tatedin asocieri f r personalitate juridic

Persoanele juridice cu s iul social n

om nia n in ate po rivit legisla ieieurope e

Baza de lmpozltare

Pro tul impozabil ob inut din orice surs ,at t din Rom nia c t �i din str in tate

Pro tul impozabil atribuibil sediuluipermanent respectiv pro tul impozabildeterminat la nivelul sediului permanentdesemnat s ndeplineasc obliga iile scale

Partea din pro tul impozabil al asocieriiatr buibil ec rei persoane

Pro tul impozabil aferent acestor venituri

Partea din pro tul impozab l al asocieriiatribuibile persoanei z ce rezidente

Pro tul impozabil ob inut din orice surs

at t din Rom nia c t �i din str in tate

•



Ghid pentru p egăt rea cand daţ lor la examenul de acces

: Peri( ada mpozab lă

Codul scal prevede:

Anul scal este anul calendaristic."{art. 16-( ))

Când un contribuabil se în inţează sau ncetează să mai existe fn cursul unui an scal,erioada impozabilă este erioada din anul calendaristic entru care contribuabilul a

existat."{ar 6 2))

m n iPer oada pozab ă este a ul ca e dar s c Excepţ su t cazur e î care

co tr buab lul se î ţează î cursul u u a sca ;co tr buab lul îş î cetează act v tatea î cursul u u a scal;co tr buab lu care a optat, î co f r tate cu leg slaţ a co tab lă î v goare, pe truu exerc ţ u a c ar d fer t de a ul ca e dar st c dec de ca a u sca să corespudă exerc ţ ulu a c ar

R n

Exemplul ilustra iv 1 --- --�

im im i i n i n n in n n m i n i n ?

â d u co t buab l se î ţează î cursul u u a scal, per oada pozab ă esteper oada d a ul cale dar st c pe tru care co tr buab lul a ex stat Pr r are, soc etatea va calcu a, dec ara ş p ăt poz t pe pro t pe tru p a dată la sfârş tul tr

estru u pe tru rezu atu obţ u î u le a ş u e

R n

Exemplul ilus ra iv 2

n ii i i im i ni i n i i n n i ?

O soc etate care î cetează să ex ste î cursul a ulu scal are obl gaţ a să co p etezeş să depu ă dec a aţ a pr v d poz tu pe p o t pâ ă a data depu er s tua or

I



FISCAL TATE

nanciare la egist u come ţului, espectiv până la data încheie ii pe ioadei impozabi e, pot ivit pct.O al tit u ui din HG n . 44/2004 pent u ap oba ea No me o metodo ogice de ap ica e a Legii n . 57 /2003 p ivind Codu sca , cu modi că i e şi comp etă ile ulte ioa e, în cazul diviză ilo sau fuziunilo ca e au ca efect ju idic înceta eaexisten ei pe soanelo ju idice p in dizolva e fă ă ic ida

Exemplu ilustrativ:

Care este primul an fsca în cazul unui contribuabil, flialăconsolidată care a o tat în l na ianuarie N pentru ca exerciţiulf cal să coincidă cu anul fnanciar a societăţii-mamă,corespunzător perioadei 1 - 8 + ?

Răspuns:

Cont ibuabilii ca e au optat, n conf mitate cu legislaţia contabi ă în vigoa e, pent uun exe ci iu nancia dife it de anul ca enda istic pot a ege ca anul scal să co espundăexe ciţiu ui nancia Pot ivit Legii contabilităţii n / 99 , epublicată, cu modi că i eşi completă i e u te ioa e, au această posibi itate:

sucu salele u sediul în România ca e apa ţin unei pe soane ju idice st ăine, dacăexe ciţiul nancia di e ă pent u societate;pe soane e ju idice cu sediul în România.

P imul an scal modi cat include şi pe ioada ante ioa ă din anul ca enda istic cup insă nt e ianua ie şi ziua ante ioa ă p imei zi e a anu ui scal modi at, acesta ep e zentâ d un singu an sca .P in u ma e, n acest caz, p imul an scal a lialei se ntinde pe pe ioada 0 .0 .N2 02 NCont ibuabilii e comunică o gane o scale te ito ia e modi ca ea anu ui scal cucel pu in 30 de zi e ca enda istice nainte de nceputul anu ui sca modi cat, p ininte mediul mu a u ui 0 4„Noti ca e p ivind modi ca ea anului scal'

� Cotele de impunereC ta de impozit pe p o t ca e se ap ică asu a p o tu i impozabi este de 6%, pot ivit a t 7 din Codu scal

eCodu sca p evede

I



Ghid pentru pregăt rea candidaţ lor la examenul de acces

„Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor enoap e, di cotecilo , cazinourilor au p riurilor port ve, inclusiv persoanele juridice c rereal zează ce e veni u i în baza unui contract de a ociere, şi n cazul cărora impozitul pe pro d orat pentru ctivităţile prevăzute în ace t ar icol e te mai mic decâ5% dinveni urile re pec ive un obligaţi l pla a unui impo i de5% aplica ace or veni uri înregi ra e."(art.18-( ))

Rezolvare:

Exemplul ilustrativ 4

O societate ome ală p ătitoa e de impozit pe p o t real ea ăîn per oada ianua ie-ma tie ve i u i tota e în sumă e24.000 le , d n

a e64.000 ei sunt nituri eal ate din a tivitatea un bar denoapte Cheltuie le tota e efe t ate în s opul rea ă ii venit i osunt în s mă de82 000 lei, din are31 000 le au re ultat dina t v tatea de ba de noapteDeterminaţi impozitul pe proft de plată.

Ca c po t pe pro re a d ac a ea bar e oap e

Condiţ :Impo t pe pro tJa t v tate ba de noapte =(64 000 ei 3 000 ei) x6% 5 280 ei

2. Tota venitu /a t v tate ba de noa�tex 5% 64 000 leix 5% 3 200 eiRe u tă un mpo it pe p o tu obţinut d n a tiv tatea ba ul de noapte de5.28 ei

Ca c I po pe p o e a ce e a e ac

mpo t pe p o t[( 24 000 ei 64 000 e )x 6% (82 000 le 31 000 lei)] 1 440 ei

po o a = 5 280 e + 1 440 e = 6 720

Cod l s a p evede:„Organizaţiile nonpro t, organizaţiile indicale şi organizaţiile pa ronale un cuti e dela plata impozi ului pe pro şi pen ru veni urile din ac ivi ăţi economice re lizate pânăla nivel l echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an cal dar nu mai mul e 10%din veni uri e totale u i e de la pla a impozi ului pe pro ( ...). rganizaţiile prevăz eîn prezentul lineat da orează impozit pe pro pentru partea din pro tul impozabil ce

core punde veni urilo al ele decâ ele prevăzute la alin 2) au în prezentul alineat m pozi calcul t prin aplicarea co ei prevăzu e la ar 17 ( ) au ar 18, după caz."(a t -(3

I



FISCAL TATE

nanciare a registrul comerţu ui, respectiv până la da a încheierii perioadei impozabile, po rivit pc . 10 a itlului din HG nr. 44/2004 pen ru aprobarea Normelor me od logice de aplicare a Legii nr. 57 /2003 privind Codul scal, cu modi cările şi completările ul erioare, n cazu divizărilor sau fuziuni or care au ca efec juridic ncetareaexistenţei persoanelor juridice prin dizolvare fără lichidare.

Răspuns:

Exemplu ilustrativ 5 - -- -- -

Care este primul an fscal în cazul unui contribuabil, flialăconsolidată care a optat în luna ianua ie N pentru ca exerciţiulfscal să coincidă cu anul fnanciar al societăţii-mamă,corespunzător perioadei 01.03.N 28.02 N+ 17

Con ribuabilii care au op at, n conf rmi a e cu legisl ţi con abi ă n vigoare, pen run exerciţiu nanciar diferit de anul ca endaris ic po alege ca anul scal ă core pundăexerciţiu ui nanciar Po rivi Legii con abili ăţii nr. 82/ 991, repub icată, cu modi cări eşi comp e ă ile ulterioare, au această po ibili ate:

sucur alele u ediul n Români care aparţin unei per oane juridice străine, dacăexerciţiul nanciar diferă pen ru socie ate;persoanele uridice cu sediu n România

Primu an sca modi ca include şi perioada anterioară din anu ca endari ic cuprină n re ianuarie şi ziua an erioară primei zi e a anu ui cal modi a , acesta repre

zen â d un ingur an scal.Prinurmare, în aces caz, primul an scal a ialei se în inde pe perioada 0 0 .N-

28 02.N+ 1.Con ribuabilii e com nică organelor scale te i oriale modi carea an ui ca cce puţin 30 de zile ca endari ice înain e de nceputu an lui cal modi cat, prinin ermediu f rmu a u ui 014„No i care privind modi carea anu ui sca '

: Cotele de impunere

C a de impozi pe pro care se aplică a u ra pro u i impozabi es e de 16%, po rivit ar 7 din Codu cal.

u eCodu sca prevede:

•



FISCAL TATE

„Organizaţiile nonpro t, organizaţiile sindicale şi organi aţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe pro t pentru următoarele tipuri de venituri:a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b) contribuţiile băn şti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilorc) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoared) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii

şi demonstraţii sportive,·e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizaref) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din ve turi

s utiteg) veniturile pentru care e datorează impozit pe spectacoleh resur e e obţinute din nduri p blice sau din n nţări nerambursa i e (. )"(art. 15-(2))


O organizaţ e nonpro t real zează următoarele ven turi în cursanul :

Rezolvare:

venituri d n cotiza i e şi axele de înscr ere ale membrilor14.000 le ;venituri d n dona i şi sponsor ări 20 000 le ;ven turi d n f ndur europene nerambu sabile 26.0 0 lei;ven turi d n act v tă i comerciale 1 .000 lei

Che tuie le aferente acestor ven tur suntcheltu e i aferente act vită nonpro t 4 000 lecheltu e i aferente activită comercia e 8.000 lei

Cu su de sch mb este de le /euroDeterminaţi impozitul pe proft.

Total ven turi scutite= 14. le + 20.000 e + 26.000 e = 60.000 Co d i de scut re a ven tu lor comerc a e1 . 0 euro x 4,4 le /euro 66 000 eVe uri ne mpozab e x 10%= 66 000 e x 10% 6 600 lei

Re u tă c din tota ul veni ur or c erc ale doar suma de 6 600 le e te ne pozabi ă,restul de 8.400 ei nd supusă impoz tu u e pro

•



Ghid pentru pregăt rea cand daţ lor la exam l de acc s

Cheltu e i e comerciale afe ente ven tu o mpozab e sunt:

8.000 e x (8 400 e / 15.000 le ) = 4 480 e

Impo pe p o t= (8 400 e - 4 480 ei) x 16% 627 e

: Determinarea proftulu impozab

Codu ca p evede:

„Pro tul impozabil se calculează ca diferenţă înt e venitu ile real zate din o ice su să şicheltuielile efectuate în scopul real zării de venituri, dintr-un an scal, din care se scadveni urile neimpozqbile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La s abilirea pro

tului impozabil se iau în calcul şi alte elemente simila e veniturilor şi cheltuielilor potrivitnormelor de apl care "(a t 19 ( ))

Re aţia de ca cul e e u mătoa ea:

Venituri eChe tuie i e

RezultatImpozabil

= efectuate în Veniturile Che tuie ilerea izate din - - +scopul rea izării neimpozabi e nedeductibi e

orice sursăde venituri

La abi ea p o tu ui mpo ab e au în calcu ş a te e emen e mi a e enitu lo şiche tu eli o pot no melo de ap ca e

: Veniturile ne mpo abile

n categoria en tu i o neimpo ab e la ca culu p o ulu impo abil, potr vit p e ede

r o a t 20 d n Codu ca e află u mătoa e e:• Dividendele primite de la o persoană Juridică rom nă ori de la o persoană

Juridică străină

Codu ca p evede:

, Urmă oarele venituri sunt neimpozabile la calculul pro tului impozabil:

a) dividendele primite de la persoană juridică română sau de la persoană juridică străină plătitoare de impozit pe pro t sau a unui impozit similar impozi ului pe pro t situată în -un stat ter astfel cum acesta este de nit la a 201 alin. (3) cu careRomânia are încheia ă convenţie evitare a dublei impuneri dacă persoana juridică ro ân car pr meşte ivid ndele deţine la persoana juridică română sau la

persoana juridică străină din sta ul ter , la data înregist ării acestora potrivit reg e

I



FISCALITATE

mentări/or contab le, pe o er oadă neîntreruptă de 7an, m n mum70% d n ap talu s al a pers ane jur d e are d str bu e d v dende;(. )"(art. 20)

Potrivi preveder o pct 18 din Norme e me odolog ce de aplica e a a t. 20 i . a) dinCodul scal, pentru d videndele pr m e de a o persoană juridică s răină p ă toa e de

mpoz t pe p o sau a unui impozit sim ar impozitulu pe pro t, s uată într-un s atterţ cu care Român a a e nche a ă o convenţie de ev ta e a dublei mpune i, pe soanaju dică omână ca e p imeş e d v dendele ebu e să deţină:a ) ce t ca u de a esta e a ez denţe scale a pe soanei juridice st ăine, emis de

au ori a ea competentă d n s a ul erţ a cărui ezident scal este;

b) declara a pe p op ia ăspunde e a ersoanei jur dice s ăine din ca e să rezul e căaceas a es e plăt oa e de mpoz pe pro t sau a unu mpozi sim ar mpoz tulupe p o în sta u ter espect v

c) documen e pr n ca e să facă dovada ndepl n rii ond ţiei de de ne e, pe o peioadă neînt erup ă de an, a minimum 0% din capi a ul social a pe soanei ju

dice ca e dist bu e d v dende

• Dividendele primite din statele membre ale Uniunii EuropenePo v t a 201 alin ( ) din Codul sca , după da a ade ă i Român ei a Uniunea Europeană sunt, de asemenea neimpozabile şia ) dividendele prim e de o persoană ju dică română, societate mamă, de la o li

a ă a sa s tuată în un s a membru, dacă pe soana ju dică omână ntruneşte cumu a iv u mă oa e e cond i

p ăteşte mpoz t pe p o , pot v p evede or t ului , fă ă pos b li a ea uneopţ un sau excep ă

deţ ne minimum 10% d n cap a u soc al al persoane ju dice s ua e într unal s a memb u, ca e dis ibuie dividende e, pe o pe ioadă ne n e up ă de cel

puţin anb) d vidende e p m te de pe soana ju id că română p in nte med u sediului său

pe manen situa ntr un s a memb u, în cazu în ca e pe soana ju dică română ndep ineş e cumu ativ cond ii e p evăzu e ma sus

c) d v dende e p im te de sed le pe manen e din România a e unor persoane ju idce s ră ne d n a e sta e memb e, soc etă mamă, ca e sun d st bui e de liale eaces o a si ua e în sta e membre, dacă pe soana ju idică s ră nă n uneş e, cumula v, u mă oa e e condiţi

a e una din e f me e de organiza e p evăzu e a a t 201 a in (4) d n Codulscal

în conf m a e cu leg sla a sca ă a sta u u memb u, es e conside ată a ez den a sta ului membru respec iv ş , n eme u unei conven ii p vind evita ea

I



Ghid pe tru pregăt rea cand daţ lor la exame l de acces

dublei impuneri încheiate cu un stat te ţ, nu se onsideră că are sediu scal nafa a Uniunii Eu opene;

p ăteşte, n conf mitate cu legis aţia scală a unui stat memb u fă ă posibilitatea unei opţiuni sau exceptă i, impozit pe pro t sau un impozit simi aacestuia;

deţine minimum 10% din capita ul socia a pe soanei ju idice situate înt -un

a t tat membru care dist ibuie dividendele, pe o pe ioadă ne nt e uptă decel puţin 1 an, la data înregist ă ii venitului din divide de de către ediu permanent din România.

A !

Nu ep ezintă venitu i neimpozabi e ce e p ovenite din p o tu i e epartizate pe soanelo ju idice române espectiv sediilo permanente din România a e uno pe soaneju idice străine dint un stat memb u n legătu ă cu ichida ea unei ia e dint un statmemb u

• Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane

juridice stră ne situate ntr-un stat cu care România are nche ată o convenţiede evitare a dublei impuneri, dacă la data nceperii operaţiunii de lichidare,

potrivit leg , contribuabilul deţine pe o perioadă ne ntreruptă de 1 an minimum 10% d n capitalul soc al al persoanei juridice supuse operaţiunii de

h/dare

• Veniturile din vânzarea cesionarea titlurilor de participare deţ nute la o persoană jur d că română sau la o persoană juridică străină situată ntr un stat cu care România are nche ată o convenţie de ev tare a dublei Impuneri,dacă la data vânzăr ces onăr i inclusiv contrlbuab/lu/ deţ ne pe o perioadăne ntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoane jur d ce la

care are titlur le de part c pareNu in ă în această catego ie venitu i e din vânzarea/cesiona ea titlu i o de pa ticipa edeţinute la o pe soană ju idică omână de o pe soană u idică rezidentă ntr un stat cuca e România nu are încheiată o convenţie de evitare a dub ei impune i.

• Diferenţele favorabile de valoare a titlur or de participare, nreg/strate caurmare a ncorporăr rezervelo , bene c or sau primelor de emis une la

persoanele juridice la care se deţ n titluri de participare

Conf m pct. 19 din No e e metodologice de ap icare a a t 20 it b) din Codu scaa data t ansmite ii cu tit u gratuit a cesionă ii titlu ilo de participa e sau a et age ii

capitalului s cial deţinut a o pe soană juridică, precum şi la data ichidă ii investiţiilonancia e, va oa ea scală uti izată pent u calcu ul câştigului/pierde ii este cea pe ca e

I



FISCALITATE

titlurile de participa e, espectiv investiţiile nancia e au avut-o înainte de în egistrareadif renţelo favo bile espective.

Exemplu Ilustrativ 6 -

Socie a ea X deţine 5 000 ac i i x 1O lei/acţiu e valoa eanomi ală reprezen ând un proce t mi ori ar din capi al sociaa societăţii Y. Capitalul propri a lui Y es e struc ura as f :

capi al socia 00.000 lei (1O.OOO acţiuni x O lei/acţiu e);rezerve 120 000 lei.

Se decide majo a ea capi alul i prin nco po a ea rezerve or încapita u socia Societăţii X îi revi acţiuni noi în va oa e de 5 000 lei.P i

Ră

Suma de 5.000 ei es e un venit neimpozabil la calc u impozi ului pe pro t

• Veniturile din anularea cheltuiel or pentru care nu s-a acordat deducere,veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-aacordat deducere, veniturl e din recuperarea cheltuie or nedeductibile,

precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi ş /sau penal tăţi de Întârziere pentru care nu s a acordat deducere, precumşi veniturile reprezentând anularea rezervei Înregistrate ca urmare a participării În natură la capitalul altor persoane juridice

Sun considerat veni uri neimpozabi e venitu ile prin care se rec perează chelt ielile

pen ru ca e nu s-a acorda ded ce e a mome tul ef ctuării lor, c m suntamb sări e de impozit pe pro p ăti n perioade e an e ioa e;restituirea unor dobânzi şi/sau pena ităţi de întârziere;venit ri e din anu area unor provizioane ca e au f st co sidera e che uie i ededuc ibi e la data cons ituirii lor şi a te e asemenea.

Exemplul i ustrativ 7

V n an N socie atea X pierde un proces cu c ien u A şi este

obliga ă la p ata unor daune în sumă de 2 000 lei La 3 . 2 N-2

I



Rezolvare:

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

a f st constitu t un proviz on pentru un tigiu cu clientul A însumă de 20.000 lei, ca u ma e a estimă ii unui g ad de pie de ea p ocesu u de 80% Conside ăm cheltuia ă deductibilă d npunct de vedere sca 30% d n va oarea creanţei. La 31.12.N-1 s-areestimat gradu de pierdere a procesului cu cl entu A pe bazaaprecieri or avocatului societăţ i a 60%.

Precizaţi regimul cheltuielilor cu provizioanele şi al veniturilordin anularea provizioanelor.

Va oarea c eanţei= 20 000 ei/ 80% 25.000 ei

La 31.12 N, che tuiala afe entă prov z onului const tuit este deductibilă n procent de30% din va oarea creanţei, respectiv: 25.000 ei x 30% 7.500 e .

La 31 2.N- , p ov z onu existent n so d a st diminuat a valoarea de 25.000 le x 60% 15.000 ei

Venitul înreg st at cu ocazia d minuăr i prov zionulu este de 5.000 le , nd mpozaba calcu u mpoz tu ui pe venit pentru această sumă.

n prezent, ca urmare a p e deri procesu u , provizionu a at n sold a 31.12.N, nsumă de 15 000 lei, se anu ează, ar venitul rezu tat este mpozab l pentru d ferenţade 2.500 le (7 500 lei 5 000 ei), restul de 12 500 le (15.000 le 2 500 le ) indneimpozabil a calcu u mpozitulu pe pro t

• Veniturile neimpozabile, p evăzute exp es n aco du i şi memo andumu iap obate p in acte no mative

: Cheltuiel le cu deduc ibi tate im a ă a calcu ul mpoz ului pe proft

Pentru determinarea pro tului impozab sunt considerate che tu e i deduct b e numai che tu el e efectuate în scopul eal zări de venitur impozabile, inclus v cele reglementate pr n acte no mative n vigoare Chel uiel e efectuate n scopu eal zări deven turi impozabi e sunt che tu eli e nregistrate cu rea zarea şi comerc a izarea bunur lor, prestarea serv ci lor sau executarea ucrărilor inclusiv ce e reg ementate prin acteno mative n v goare

Con rm art 2 a in (3) din Codu scal, pr ntre c eltuiel e cu deduct bi tate im tată

se a ă următoarele:

I



FISCAL TATE

• Cheltu e e de protocol in /Im ta une cote de 2% ap cate asupra erenţe rezultate d ntre totalul ven tur or Impozab le ş totalul che tu e/ or aferenteven tur or Impozab e, alte e decât cheltu e e de protoco ş cheltu e ecu

mpoz tu pe pro t

Baza decalcul

RezultatulCheltuielile cu

Cheltulel le debrut

+ Impo tul pe + t pro t

pro oco

CheltulellleVen tur le aferente

ne mpozab le+

ven tur lorne mpozab le

în cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul pro tului impozabil se includ şi cheltuielilen egist ate cu taxa pe valoa ea adăugată colectată pot ivit p evede ilo titlului VI din

Codul scal pent u cadou ile ofe ite de cont ibuabil cu valoa e egală sau mai ma ede 100 lei.

R

Exemplu ilustrativ 8

Situaţia la 3 . 2 N la o societate come cială se p ezintă astfel:- venituri totale O.OOO lei din care din dividende p imite de la

o pe soană ju idică la care deţine 20% din capitalul social dinanul N 4 n sumă de 2 000 lei;cheltuieli totale 40.000 lei din ca e c eltuiala cu impozitul pep o t afe entă t imest ului ante io 1 000 lei şi c eltuieli dep otocol a) 3.000 lei b) 00 lei

Ac iziţiile ca e au condus la nregist a ea cheltuielilo de p otocolep ezintă cadou i cu valoa e u ita ă mai mică de 00 lei/bene cia

societatea având drept integ al de deduce e a TVA.D

C eltuieli de p otocol deductibile= (Venitu i totale C eltuieli totale Venitu i neimpozabile ( ividende) + C eltuieli cu impozitul pe p o t + C eltuieli de p otocol) x2%= ( O.OOO lei 40.000 lei 2 000 lei + 000 lei + 3 000 lei) x 2%= 240 lei C eltuieli de p otocol nedeductibile= C eltuieli de p otocol C eltuieli de p otocoldeductibile= 3.000 lei 240 lei= 2 760 lei

ezultatul impozabil = Venitu i totale C eltuieli totale Ve itu i neimpozabile ( ivi

dende)+ C eltuieli nedeductibile (C eltuieli cu impozitul pe pro t+ C eltuieli de p otocol nedeductibile)= O OOO lei 40.000 lei 2.000 lei+ ( 000 lei+ 2 760 lei)= 11.760 lei



Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

Situaţia b)

Cheltuie de protoco deductib e = (Ven turi tota e - Cheltuie i tota e Ven turi neimpozab e (Dividende) + Che tuieli cu impozitul pe pro t+ Che tuieli de protocol) x 2%

(SO.OOO e 40 000 lei 2 000 ei+ 1 000 le + 100 lei) x2% 182 ei

Cum cheltu a a cu protoco ul realizată efect v este mai m că decât va oarea obţinutămai sus, rezultă că este ntegra deductib ă.

Rezu tatu impozabil Veni uri totale Che u e to ale Ven turi ne mpozab le (Dvidende) + Che tu e i nedeductib e (Che tuieli cu impozitul pe pro t) SO.OOO e 40 000 ei 2 000 ei + 1.000 lei 9.000 ei

• Cheltu e e soc ale, in m ta une cote de până la 2%, ap /cată asupra valor cheltu e orcu salar le personalulu potr v t Codu u munc

Codu scal prevede:

c) (... ) Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţia ate în administrarea contribuabililor: grădiniţe creşe, servicii de sănătate acordate încazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la inte area într-o unitatesanitară, muzee biblioteci, cantine, baze sportive cluburi, cămine de nefamilişti, pentruşcolile pe care le au sub patronaj ( ) În cadrul acestei limite pot deduse şi cheltuielilereprezentând tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia învigoare cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilo cadouri înbani sau n natură acordate salariatelor costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă,inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora,ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la ndurilede intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilo ajutorarea copiilor din şcoli şi centre

de plasament;"(a t 21-(3))

•

Exemplul ilustrativ 9 -

O soc etate înregist ează u mătoa ele che tuie soc ale:ajutor pent u nmo mânta e 6 000 e ;cadou e sala iaţi o ş cop lo m no ai acesto a5 000 leb lete de tratament ş odih ă acordate sa ariaţ or8.000 e

Fondul de sa ar este: a)300 00 lei b)1 000 000 lei

De erm n ded c l e chel el lor soc le .



FISCALITATE

Rezolvare:

Cheltuiel soc ale= 6.000 le+ 5 000 e+ 8 000 le= 19 000 lei

Situ ţi )

Che tu el soc ale deduct bile 300.000 le x 2% 6 000 le

Che tu el soc ale nededuc bile 19.000 ei - 6 000 le 13.000 e

Situ ţi b)

Che tu el soc ale deduct bile 1.000 000 lei x 2% 20 000 e

Che u el e sociale nu depăşesc l m ta de 2% d n f ndul de sa ari , prin urma e sunintegral deduct b e.

• Per/sabi ităţ e, n limitele stabi ite de organe e de specialitate ale admini tra iei centrale, mpreună cu institu iile de specia itate, cu avizul Ministerului Finan elor Publice

A en eNu sunt considerate perisab i ăţi pierde le ehnologice care sun cuprinse în normade consum p op e necesar pent u fab ca ea unu produs sau obţinerea unu servic u

Rezolvare:

Exemplul ilustrativ 1O

O soc e a e ca e come c a izează f ucte supor ă o p erde epe parcu sul t anspo tului de 5 000 le d n tota ul can i ăţiaprov zionate în valoare de 42 000 lei. Diferenţa ămasă a f stvândută a un preţ de 70 000 le .

C re es e l m a de per sa a e?

L mi a de per sabil tate (în norme e specia e) 42.000 e x 0 5% 2 e

Pe sab l tăţi nededuct bile scal 5 000 lei - 21 e 4.790 ei

TVA aferentă 4 790 ei x 24% 150 ei

• Cheltuiel le efectuate, n numele unui angajat, la schemele de pensii

facultative, n mita unei sume reprezent nd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an sca , pentru ecare participant

I



Ghid pentru pregăt rea candidaţ /or la examenul de acces

• Cheltuieli e cu primele de asigurare voluntară de sănătate, În limita unei sumereprezentând echivalentul În lei a 250 euro într-un n fscal, pentru fecare

participant

Observaţie:Cursu de schimb uti iza pen ru de erminarea echivalentu u în euro es e cursu deschimb eu/euro comunica de Banca Naţiona ă a României la da a înregis rării chel uieli or de că re angajator.

Rezolvare


Din to a u heltuie ilor de 260.000 ei realizate de o societa e ntimpul anu ui, 30.000 ei reprezin ă asigurări de pensii f cu ta ivesuportate pen ru ce 15 salariaţi ai săi, respec iv 2.000 ei pen ru

ecare. De asemenea, socie a ea a înregis rat şi chel uie i cuprimele de asigu a e volun ară de sănă a e a angajaţilor săi de

2 000 lei ursul de schimb la da a nregis rării chel uie i or cuaces e asigu ări a f s de 4,5 ei/eu oDete minaţi deductibilitatea privind asigurarea de pensiifacultative şi primele de asigurare voluntară de sănătate.

hel uia a deduc ibilă cu asigurări e de pensii facu a ive în lei es e:

400 eu o/sa aria x 4,5 ei/euro x 5 salariaţi= 27.000 ei

Dife enţa de 3.000 lei (30.000 ei - 27 000 ei) es e nededuc ibilă la calcu u impozitu uipe p o .

n ceea ce p iveşte asigu a ea vo un a ă de sănă ate, suma deduc ibilă es e:

250 eu o/sa ariat x 4,5 ei/euro x 5 salariaţi= 6.875 ei

um suma de 2.000 ei p ă i ă de societa e nu depăşeş e nivelu ega , ea reprezin ă ochel uia ă deductibilă in eg al a ca cu u impozi ului pe pro .

• Che tu e/e cu provizioane şi rezerve

onf m ar 22 din odu sca , con ribuabilul are d ep ul a deduce ea eze ve o şiprovizioane o as fel

1 e ăes e deductibi ă în limi a unei co e de 5% aplica e asup a pro u uicon abi , înainte de de e minarea impozi u ui pe p o t, din ca e se scad venitu ile



FISCALITATE

neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ceaceas a va a inge 20% din capi alul social subscris i vărsa sau din patrimoniu.

Baza decalcul

=Rezultatul

brut

Cheltuielile cuVeniturile

+ Impoz tul pe - +neimpozab le

pro t

Cheltuiel leaferente

ven t ur lorneimpozabile

în cazul n care aceasta este utilizată pen ru acoperirea pierderilor sau este dis ribui ăsub orice f rmă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calcululpro tului impozabil Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care lefurnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sause privatizează poate losită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetuluide acţiuni obţinut n urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinatereconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul pro tului impozabil.

Rezolvare:


La sfârşitul anului dispunem de următoarele inf rmaţii:- venituri totale 60.000 lei, din care venituri din reluarea

a ustărilor pentru deprecierea activelor circulante 1O.OOO lei;- cheltuieli totale 25 000 lei, din care amenzi şi penalităţi

da orate statului 3 000 lei şi impozit pe pro t aferenttrimestrului 4.000 lei;

- capital social 1O OOO lei;- rezerva legală din anii precedenţi 50 lei.

Determinaţi proftul impozabil.

Condiţii care rebuie respecta e n scopul determinării rezervei deductibile la calcululimpozitului pe ro t

(Pro t contabil + Cheltuieli cu impozitul pe pro t- Venituri neimpozabile + Cheltuieliaferente veniturilor neimpozabile) x % = ( 0.000 lei- 25.000 lei+ 4 000 lei- 1O OOO lei+ O lei) x 5% = 1.450 lei

Capital social x 20% 1O OOO lei x 20% 2 000 lei

Rezerva legală deductibilă poate ma orată din rezultatul anului curent cu suma de450 lei

•



Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenu de acces

Rezerva lega ă totală după majorare= 1.450 lei + 50 ei= 500 ei

Rezultat sca= Rezul at con abi -Veni u i neimpoza i e (Venituri din relu rea ajus ăi or pentru deprecierea activelor circu an e) + Che tuieli cu impozitu pe pro t+ Cheluie i nedeductibile (Amen i şi penalităţi datora e s atu ui) - Rezerva egală deducibi ă= (60 000 lei25.000 lei) 1O OOO ei+ 4 000 ei+ 3 000 ei 450 lei= 30 50 ei

Impozit pe pro t= 30 550 lei x 16%= 4 888 ei

2. Provizioanele pentr! ga anţii de bună execuţie aco date clienţilo

Regu i de deduc ibili ate:Se cons ituie trimes ria numai pentru bunu ile livrate, ucrări e e ecutat şi serviciile pres ate în cursu tr mes rului respectiv pentru ca e se acordă garanţie îperioadele următoare, a nive u cotelor prevăz te în con ractele înc e a e sau lanive u rocentelor de garan are prevăzut în ariful ucră i or execu a e ori se vicii or restatePen ru lucrări e de construcţii ca e necesi ă garanţii de bună execuţie, conform

prevederi or din contrac ele înc eiate, astfe de provizioane se consti uie imestrial, în imita co elor prevăzute în con racte cu condiţia re ectă ii integ ale avenituri a va o ii luc ări or executate şi con rmate de bene ciar pe baza situaţiilorde luc ări.

nregis a ea a venituri a provizioane or consti uite pentru garanţii e de bunăexecuţie se face pe măsura efec uării c e tuie ilor cu remedie i e sau a expirareape ioadei de garanţie înscrise în contrac

Re e:

Exemplul iluatr tiv 1 :

socie ate cu obiect de activitate de constr cţii a const uit oclădire de birouri în valoa e de 5 000 000 ei, TVA 24% Contractulîncheiat între cons ructor şi bene ciar prevede reţinerea uneiga anţii de 0% din valoarea c ădirii pe un a Pe parcursul acestuian nu se co stată vicii de const ucţie, iar a sfârşitul anului, acestaîşi recuperează garanţia reţinută

C e es e n ve e e c e a e e exec e?

Factura prezi tă următoarele date



FISCALITATE

-leiBaz TVA

Servicii conf rm cont ctu ui 5.000.000 1.200 000G nţie co d tă confo m contr ctului (620.000)Tot l e înc s t 5.580.000

Che tui l cu provi ionu în sumă e 620 000 ei n egist t pen ru g nţi cor ăclientu ui es e e uc ibi ă in egr

3 P z a a 3 %, începân cu e i nu rie 2006, din v o cre nţelor sup clienţilo , înregis e e contribu bi i

c re în e linesc cumu iv urmă o r e con iţiiunt înregistr te upă t e 1 i nu ie 2004;

sun ne nc s e în r o pe io ă c re depăşeş e 270 de ile de t sc enţei;nu sunt g r nt te e o tă pe so năsun o e e o pe so nă c e es e perso nă i ă con ribu bilu ui;

u f st incluse în venitu i e impo bile e con ibu bi uluiP z a % in v lo re c e n

ţelor supr c ienţi o n egis r e e con ribu bi i, c re în ep inesc cumul iv următo e e con iţii:

sun înre is r e upă e 1 i nu rie 2007;cre nţ es e eţinu ă o p rso nă juri ică supr cărei es e dec r ă p o edu

e deschi e e f i entu ui pe b ho ărâ ii judecă oreşti prin c re se es ăce s ă si u ţie

nu sun g nt e de o ă perso năsunt or te e o rso nă c e nu este pe so nă li ă con ribu bi u ui;

u f st incluse n veniturile impo bi e e contribu bi ului


O socie e p in ă u măto re situ ţie c e nţei f ţă e c ien ul A

Client Data Data Valoare P obabilitate devânzării sc denţei încasa e 31.12 N

A 0 0 0 0 0 000 60%

C e nţ nu este nc s tă până l sfâ şitu nului

ă

•




Rezolvare:

La 31.12 N:Se trece c ientul A în stare de ncert tud neSe înreg strează o ajustare pentru deprec erea creanţei f ţă de c ientu AAjustare nregistrată n contab tate = 0 000 e x 40% 8 000 eAjustare deductib ă sca (che tuială deductib ă)= 0 000 ei x 0%= 6 000 eRezu tă că che tu a a nededuct bi ă d n punct de vedere sca este de 000 le

• Cheltuielile cu dob nzile şi diferenţele de curs valutar

Conf rm art 23 din Codu scal, cheltuieli e cu dobânzi e aferente împrumuturi orobţ nute de a entităţ nespecia zate nreg strate n contab tate pe sea a contu ui666„Che tuie i pr vind dobânz e'; sunt deductibi e imitat n f ncţ e de nive u gradu-

ui de îndatorare

Gradul de Media cap ta ului împrumutat cu termen de rambursare peste un anî nda tora r ea = - - - - - - - - - -- - - - - --

capitalulu Medi capitalu ui propriu

C pit u împ umut treprez ntă tota u cred te or şi împrumuturi or obţinute de apersoane sau nstituţ i nespec a zate în act v tatea de creditare, cu termen de rambursare peste un an, potr v t c auze or contractuale

A enţ e!Se includ şi credite e sau împrumuturi e care au n termen de rambursare ma m c deun an, în situaţ a în care există pre ung ri a e acestu termen, ar per oada de rambursare curentă, nsumată cu perioade e d rambursare anterioare a e credite or sau pr uturi or pe care e pre ungesc, depăşeşte un an

n cazu n care cheltuie i e din d ferenţe de curs va utar (RD 665„Che tuie din diferenţede curs va utar") depăşesc ven turi e din diferenţe de curs va utar (RC 765 „Venituri din

diferenţe de curs valutar"), d fe enţa va trata ă ca o che tu a ă cu dobândaChe tuie le d n d erenţe e de curs va utar care se im tează s nt ce e a erente împrumutur or uate în ca cu a determ narea gradu ui de ndatorare a cap ta uAst e

G d de î d t e � 3G d de î d t e > 3

C pit p p iu eg ti

• .

Che tuie i cu d bâ i e imit te i e ud bâ ii de efe i ă BN ,1 pie de e etă

di dife e e de cu s utIntegra deductib eNedeductibi e, cu posibi tate de reportare în perioadaurmătoare până a deductib tatea ntegra ă a acestoraNededuct bi e, cu posibi tate de reportare n perioadaurmătoare până a deductib tatea ntegra ă a acestora

'



FISCALITATE

Partea de dobândă care depăşeş e ra a d bânzii de referinţă a BNR es e nededuc ibilă,fără p sibili a e de rep r are ul erioară.

Rezo vare:

Exemplu lustrativ 15

O s cie a e da orează d bânzi în val a e de 9.400 ei pen r unîmp umu p imi de a un asocia . Ra a dobânzii es e de 4,25%,cu 2, 0% mai ma e decâ nivelul ra ei de efe inţă a BNR (1,75%).G adul de înda are es e de 3,2.Determinaţi deductibi ita ea chel uielilor c dobânda şiprec zaţi modalita ea de repor are pen r a f recupera e.

La nive u a ei d bânzii aplica e de BNR, chel uia a cu dobânda ar f s :(9.400 ei x 1,75%)I 4,25% = 3 871 lei

C e uie i cu dobânda nededuc ibile, cu p sibi i a e de ep a e u e ioa ă= 3.8 1 leiChe ie i c dobânda nededuc ibi e, fără posibi i a e de ep are= 9.400 lei - 3.871 ei= 5.529 leiAces e c e uie i se epo ează pen u a ecupe a e n pe ioada în ca e g adu de n

a o a e va mai mic de 3

Observaţie:Chel uia a c dobânda afe en ă ins i ţii r nanciare ag ea e de BNR es e în o deauna deduc ibi ă din p nc de vede e sca .

• Cheltuielile cu amortizarea

P ivi a . 24 din Codu scal, chel uie i e afe en e ac iziţionă ii, p duce ii, c ns ui ii, asamb ării, ins a ă ii sau îmbună ăţirii mij acelo x amor izabile se ecupe eazădin punc de vede e sca p in deduce ea amo iză iiS e e

C nf m a . 7 pc . 33 li . c) din Codul sca ,v re ăa mijloace or xe amor izabile şi a erenu ilo eprezin ă cos u de achiziţie, de p ducţie sau va a ea de piaţăa mijloace o xe d bândi e cu i u g a ui i c ns i ui e ca ap r , la da a in ră ii npa rim niul c n ibuabilu ui, u iliza ă pen u ca cu u amo iză ii scale, după caz.P inv e ă ă ă e ăse nţe ege dife enţa din e va oa ea scală la da a in ă ii în pa im niu şi val a ea am iză ii sca e.

n va a ea sca ă la da a in ă ii n pa imoniu se i c ude şi axa pe val a ea adăuga ădeveni ă nededuc ibi ă.




Mod de calcul: in n rmăt r în r s p n în f n i n m j x m rtiz b .

Re o e

Exemplul ilustrativ 16 --------�

V r nt bi ă n i j st 12.000 , r r tn rm ă f n i n r st 5 n . D n p n t v rnt bi , s m rti ză gr siv, r in p n t v r

s , ti j s m r z ză ni rS ţ e e ul a o u e ul u u

C t m rtiz r n ră = 100I 5 = 20%C t m rtiz r gr s vă= 1,5 x 20%= 30%

T b m r iz r st pr z nt t în ntin r

A ul

2

3

4

5

o al

A o a ea co a l{de e )12 000X 30 = 3 600

(12 000 3 600X 30 = 2 520(8.400 2 520 / 3= 1 960

1 9601 9602 000

A o a ea cal{l a )

12 000X 20 = 2 40012 000X 20 = 2 40012 000X 20 = 2 40012 000X 20 = 2 40012.000X 0 2 400

000

- i E ec ul a u a

e ul a ulu cal1 200

120(440(440(440

o

P n r m j tr sp rt p rs r m t 9 s n p s g r ,n zân ş s n ş f r , n t g r pr văz tă prin g m ntăr pr v nm g r tip şi ib r r ăr i i nti t v hi r r ti r pr m şim g r t p pr s r ti iz t st NT 2, pr b t pr n Or n

m nis r răr r p b , t nsp rt r r ş n i nr 211/2003, m i ărşi mp tări t r r , ' h t i m rtiz r s nt tib , p n r r ,

l a a le lu . nt x p s t ii în r m j r nsp r r sp iv s îns ri în r r in r rmăt r t g r i1 v hi i iz t x s v n r s rv ii rg n ă, s rvi ză ş pr t ş

s rv ii ri r t;2 . v hi iz t g n i vânzări şi hi i i, pr m i p ntr t st riv şp ntr m nstr i ;

I



FISCAL TATE

3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciiled e taxime trie ;

4 vehicule utilizate pen ru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierecătre alte persoane, ransmi erea drep ului de f losinţă, în cadrul con ractelor deleasing operaţional sau pentru ins ruire de că re şcolile de şoferi

Amortizarea contabilă va tratată drept cheltuială nedeductibilă, în timp ce amorti

zarea scală intră în categoria deducerilor Ambele valori au rubrici dis incte în declaraţia privind impozitul pe pro t, mularul 1 O „Declaraţie privind impozitul pe pro t':respec iv rândul 14 Amortizare fscală şi rândul 31 Cheltuieli cu amortizarea contabilă.

: Cheltuiel le nededuct b le a ca culu impozitu u pe prof

Con rm a t 21 alin. (4) din Codul scal, prin re chel uielile nedeductibile e af ă urmăoarele

• Dobdnzile/majorăriie e ntdrziere, amenzile, confscările şi pena tăţile

atorate către autor tăţile romdne străi potrivit preve eri or legaleSp e deosebire de cele menţiona e an erio , chel uielile cu majorările de în ârziere da

orate par ene ilor comercialisunt deductibile, iar veni urilesunt impozabile.

Exemplu ilustrativ 17 -

societa e comer ială realiz ază următoarele veni uri şi chel uieliaferente rimes rului I din anul N- venituri din vânzarea mărfurilor SO.OOO lei;- veni uri din pres ări de servicii 20 000 lei;

veni uri din dividende primi e de la o societa e comercialăromână la care deţine 30% din capi alul social 1 000 lei;

- cheltuieli cu mărfurile vândute 30 000 lei;- chel uieli cu serviciile de la terţi {serviciile sun necesa e şi

există con racte ncheiate) O OOOlei;- chel uieli de pro ocol 1.000 lei;- chel uieli salariale 2 000 lei;- ch l uieli cu amenzil d o ate autori ăţilor române 3 000 lei;

chel uieli cu tichetele de masă 800 lei, din care 200 lei pestelimi a legală

Determinaţi impozitul pe proft datorat de societateacomercială.

•



Ghid pentru pregăt rea cand daţ lor la examenu de acces

Rezolvare:

tal venit. uri= SO OOO lei+ 20 000 lei+ 1 000 ei= 71 000 lei

ta che tuieli = 30 000 ei + O OOO lei + 1 000 ei + 2 000 ei + 3 000 ei + 800 ei =46 800 ei

Rezu tat contabil 7 000 ei - 46 800 ei= 24 200 ei

De e minarea venitu i or impozabi e:

Veni u i din vân area mă fu i o = SO OOO ei

Veni u i din p estă i de se vicii = 20 000 lei

To a veni u i impozabi e 70 000 lei

De e minarea veni u i or neimpozabile:

Veni u i din dividende primite de a o socie ate comercia ă omână= 1 000 ei

De e mina ea che tuie ilo nedeductibi eChel uie i afe ente veni u i o neimpozabile= O ei

Che uie i de p o oco (deduc ibi e limi at)= (Re u tat con abil -Veni u i neimpozabi e+ Che uie i afe en e venituri o neimpozabi e + Che uie i de p o oco + Che tuie i cuimpozitul pe p o ) x 2%= (24 200 ei - 1 000 ei+ O ei+ 1 000 lei+ O lei) x 2%= 484 ei

Chel uie i de p o ocol nededuc ibi e = 1 000 ei - 484 lei 5 6 ei

Chel uie ile cu amenzile sun in eg al ned duc ibile= 3 000 ei

Che uie i c ichete e de masă = 200 ei

o al che uie i nededuc i i e= 3 716 ei

De e mina a p o u ui impozabil

P o t impozabi = 24 200 lei 000 lei+ 3 7 6 ei= 26 916 ei

Imp it p p ft 26.916 x 16% 4 307 i

• Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu Impozitul pe pro t datorat, Inclusiv cele reprezent d diferenţe din anii precedenţi sau din a ul curen , precum Ji

mpozitele pe pro t sau pe venit plătite n străinătate

un neded ctibile şi che uieli e cu impozi e e ne eţinute a su ă în nume e pe soane o zice şi juridice ne eziden e, pen u veni u i e rea iza e din România



FISCALITATE

Rezolvare:


La 0 un e, o soc etate comerc ală p ăt toa e de mpoz t pe p o tprez ntă următoa ea situaţ e nanc ară:- ven tur tota e impozab le 540.000 lei;-

che tu e i totale 360.000 ei din ca e• cheltuie cu mpozitu pe pro t afe ent t imestru ui 0.000 e

• cheltuie reprezentând ma orăr de întâ ziere ş penalizărpent u nep ata a termen a TVA 6.000 le

Determinaţi impozitul pe proft datorat în trimestrul l .

Cheltuie le cu impoz tul pe pro t afe ent t imest u ui I ş cele rep ezentând majorărde întâ ziere ş pena izări pentru neplata a termen a TVA sunt nededuct b le a calcu uimpozitulu pe pro t

mpoz t pe pro t aferent trimest u u = (Total ven tu i impozabi e- Tota cheltuie +

Che tu eli cu impozitul pe p o t aferent tr mestru u I+ Cheltuie reprezentând ma jorăr de ntâ z ere i penal zări pentru nep ata a termen a TVA) x 16% = (540.000 e- 360.000 ei + 1O.OOO e+ 6 000 e ) x 16% 60 ei

Impozit pe p o t dato at sup mentar n tr mest u = 1.360 e 1O OOO le = 2 .360 ei

• Cheltule e privind bunur e de natura stocurilor sau a activelor corporaleconstatate psă din gestiune ori degradate, neimputab e, pentru care nu aufost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI din Codul

scal

Observaţie:Nu intră sub nc denţa acestor preveder stocur le şi mijloace e xe amo t zabi e d struse ca urmare a uno ca am tăţi natura e sau a altor cauze de f rţă majoră


Se constată un m nus de materi prime la inventa n sumăde 9 000 lei, care nu poate imputat. Mater e p ime nu suntas gu ate.

Care sunt incidenţele din punct de vedere fscal?

I



Ghid pentru pr gătirea candidaţilor la examenul d acc s

Răsp ns:

D u ct de vedere cal, uma de 9.000 ei re rezi o chel uial ededuc bi Dea eme ea, ş TVA afe e t î va oare de 2 160 e , e te cheltu al ededuct b la cal-culu m oz tulu e ro t

•

Cheltuie e făcute n favoa ea acţiona ilo sau asociaţ or, altele decât cele gene ate de plăţ pe t u bunu i e liv ate sau se viciile p estatecont ibuabilului, la p eţul de piaţă pent u aceste bunu i sau se vicii

Răsp ns:


O oc etate com rc al u o r m e de a gurar de v aţe tru acţ o ar valoa e de 3 000 e /a , re ec v

750 e /t me t u.

C s n n n n p n s ?

he u ala d 750 e e e t ata ca d ededuc b a ca cu u e t a al m oz tulu e ro t

• Cheltuiel le n eg st ate n contabil tate ca enu au la bază un docum nt justi cati , pot ivit legii, p in ca e să se facă dovada fectuă ii ope aţiunii sauint ă ii n gestiune, după caz, pot ivit no melo

Răsp ns


La toarce ea d de egaţ e, u ala at u aduce ctu şch ta ţ de caza e a ho el, deş î deco ul de che u e e te

recut co t avaloarea ace e a, de 4 0 le

C s ?

La mome tu ca cu u u t me al al m oz tulu e o t, uma de 420 e re rez t ochel u a ededuct b l , eavâ d a baz docume tele ju t cat ve afere te

I



FISCALITATE

• Plerderile tnreglstrate la scoaterea din evldenfd a creanfelor incerte sau inlitiglu, netncasate, pentru partea neacoperltd de provizion, potrlvlt art. 22din Codul fiscal, precum Ji plerderlle inreglstrate la scoaterea din evidenfa acreanfelor incerte sau in litiglu, neincasate, in alte situatii decat urmatoareleprevazute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal:

procedura de faliment a debitorilor a fast inchisa pe baza hotararii judeca-

tore~ti;debitorul a decedat ~i creanta nu poate fi recuperata de la mo~tenitori;

debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociatunic, sau lichidat, fara succesor;

debitorul inregistreaza dificultati financlare majore care ii afecteaza intregulpatrimoniu.

Observatie:

f n aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligatisale comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vede-rea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.

Raspuns:

Exemplullustrativ 22 --------~

La data de 31.12.N, cu ocazia inventarierii, se constata existentaunei creante neincasate in suma de 12.000 lei, TVA 24%. Creantaa fast inregistrata in contabilitate la data de 20.01.N-3, avandscadenta la 60 de zile. fn procesul-verbal intocmit de comisiade inventariere la sfar~itul anului Na fast inclusa propunerea descoatere din evidenta a creantei, ea urmare a trecerii termenuluide prescriptie de 3 ani.

Care este tratamentul fiscal aplicabil in aceasta situatie?

Scoaterea din evidenta a creantei neincasate determina o cheltuiala (654,,Pierderi dincreante ~i debitori diver~i") in suma de 14.880 lei (12.000 lei +TVA 2.880 lei), care va fitratata ea fiind nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

• Cheltuieli/e de sponsorizare Ji/sau mecenat Ji cheltuielile privlnd burseleprivate, acordate potrivit legii

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari ~i/sau acte de mecenat, potrivit prevederi-lor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ~i completarile ulterioare, ~iale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare,

•



Ghidpentru pregatirea candida 1lor a examenul de acces

precum ~i cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit da-torat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:

3 o din cifra de afaceri;

20 din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor Coduluifiscal, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se vaefectua in ordinea inregistrarii acestora, n acelea~i conditii, la fiecare termen de plataa impozitului pe profit.

Rezolvare:

Exemplul lustrativ 5

Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contractde sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitatede sponsor, n valoare de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare seincheie in data de 12.12.N. Veniturile impozabile (cifra de afaceri)realizate de societate au fost de 1.002.000 lei, iar cheltuieliledeductibile, in suma de 860.000 lei.

Determinati impozitul pe profit.

La calculul profitului impozabil pentru anul N, contribuabilul prezinta urmatoareledate financiare (in afara de operatiunea de sponsorizare, se presupune ea nu existaalte cheltuieli nedeductibile sau venituri neimpozabile):

Rezultat impozabil = 1.002.000 lei - 860.000 lei+ 15.000 lei= 157.000 lei

lmpozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 157.000 lei x 16= 25.120 lei

Conditii de deducere:3 o din cifra de afaceri = 1.002.000 lei x 3 o = 3.006 lei

20 din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare =25.120 lei x 20 = 5.024 lei

Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006 lei.

Pentru anul N, impozitul pe profit datorat este de 25.120 lei - 3.006 lei = 22.114 lei.

Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv 11.994 lei, se reporteaza inurmatorii 7 ani consecutivi.

• 50 din cheltuielile aferente vehiculelor utiere motorlzate care nu suntutilizate exclusiv n scopul activitdfii economice, u o masd totald maxima



FISCALITATE

autorizata care S nu depdJeasca .500 kg JI care S nu aiba ma/ mult de9 scaune de pasagerl, ncluzdnd JI scaunul Joferu/ul, aflate in proprietatea sauin foloslnfa contrlbuabi/ulul

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile in care vehiculele respec-tive se nscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:

1. vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza ~i proteqie ~i

servicii de curierat;2. vehicule utilizate de agentii de vanzari ~i de achizitii;

3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru servi-ciile de taximetrie;

4. vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchiriereacatre alte persoane sau pentru instruire de catre ~colile de ~oferi;

5. vehicule utilizate ea marfuri in scop comercial.

Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privinda mortiza rea.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profi-

tului impozabil se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adau-gata, respectiv aceasta se aplica ~i asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nus-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

Tncadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale secuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele inregistrate ea urmarea derularii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatoriede raspundere civila auto, inspeqiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nede-ductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de cursvalutar etc.

Exemplullu5trativ 4

Cheltuielile cu revizia tehnica a unui autoturism care nu esteutilizat de societatea detinatoare exclusiv in scopul activitatiieconomice sunt in suma de 2.000 lei, TVA 24%.

Determinali valoarea cheltuielilor cu revizia nedeductibile acalculul mpozitului pe profit.

Rezolvare:

Partea de TVA nedeductibila = 2.000 lei x 24%) x 50% =240 lei

Baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu revizia = 2.000 lei + 240 lei =2.240 leiValoarea nedeductibila a cheltuielilor cu revizia =2.240 lei x 50% =1.120 lei

•



Ghidpentru pregatirea andidajilor a examenul e acces

• Cheltuielile cu taxele Ji cotizafiile catre organ/zafiile neguvernamentalesau asoc/afiile profeslonale care au legaturd cu activitatea desfdJuratd decontribuabili Ji care depdJesc echivalentul in lei a 4.000 euro anuol, alteledecdt taxele de inscr/ere, cotizafiile Ji contribufiile datorate cdtre camerele decomerf Ji lndustrle, organizafiile sindlcale Ji organizafiile patronale, taxelede inscriere, cotizafiile Ji contribufiile obligatorii, reglementate de actele

normative in vigoare, precum JI contribufiile pentru fondul destlnat negocieriicontractului colectiv de munca

Observatie:

Nu intra sub incidenta prevederilor de mai sus cheltuielile cu taxele de inscriere, co-tizatiile ~i contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unorprofesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar,avocat, notar ~i altele asemenea.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 25 -------------,

O fabrica producatoare de produse lactate este inscrisa inAsociatia producatorilor de lapte. Cotizatia aferenta anuluicurent N este de 16.400 lei. Cursul de schimb de inchidere lasfar~itul anului este de 4 lei/euro.

Determinati cotizatia deductibila din punct de vedere fiscal.

Cotizatia deductibila = 4.000 euro x 4 lei/euro = 16.000 lei

Cotizatia totala platita in anul N = 16.400 lei

Diferenta de 400 lei reprezinta o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului peprofitul realizat in anul N.

:> Pierderile iscale

Codul fiscal prevede:

,,( .. pierderea fiscalii anualii ( .. , stabilitii prin declaratia de impozit pe profit, se recuperea-zii din profiturile impozabi/e obtinute in urmiitorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierde-ri/or se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozituluipe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistriirii acestora. (art. 26-(5))

Ill



FISCALITATE

Creditul iscalCodul fiscal prevede:

,,Daca o persoana uridica romdna obfine venituri dintr-un stat strain prin intermediulunui sediu permanent sau venituri supuse mpozitului cu refinere a sursa ~i venituri/e suntimpozitate atdt in Romdnia, dt ~i n statu/ strain, atunci mpozitu/ platit catre statul strain,fie direct, ie ndirect prin refinerea ~i virarea de o a/ta persoana, se deduce din impozitu/ pe

profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului itlu. (art. 31-(1))

Plata mpozitului ~i depunerea declaratiilor iscale

• Sistemul rimestrial de dec/arare 11platd a impozitului pe profit

Declararea ~i plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la termenul dedepunere a declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat (declaratia 100),de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor 1-111.

Definitivarea ~i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaza

pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit (formularul 101 ,de 25 martie a anului urmator.

Exceptii:

Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara ~i plati impozitul pe profit anual,pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeazaimpozitul.

Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plante-lor tehnice ,i a cartofului, pomiculturi ,i viticulturi au obligatia de a declara ~i dea plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmatorcelui pentru care se calculeaza impozitul.

Persoanele juridice care inceteazi si existe in cursul anulul fiscal au obligatiasa depuna declaratia anuala privind impozitul pe profit ~i sa plateasca impozitul panala data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

• Sistemul anua/ de declarare 11platd a impozitului pe profit cu pldfi anticipate

Contribuabilii pot opta pentru declararea ~i plata impozitului pe profit anual, cu platianticipate, efectuate trimestrial in urmatoarele conditii:

- sunt in suma de o patrime din impozitul datorat pentru anul precedent, actualizatcu indicele preturilor de consum, estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial alanului pentru care se efectueaza platile anticipate;

- trebuie platite pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentrucare se efectueaza plata.

Ill




lmpozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile antici-pate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitulpe profit, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.

Optiunea pentru sistemul anual de declarare ~i plata a impozitului pe profit se efec-tueaza la inceputul anului fiscal pentru care se solicita. Optiunea efectuata este obliga-torie pentru eel putin 2 ani fiscali consecutivi.

Declaratia anuala privind impozitul pe profit (formularul 101) poate fi depusa pana ladata de 25 martie inclusiv a anului urmator.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 6

O societate comerciala a optat pentru sistemul anual cu platianticipate incepand cu anul N. lmpozitul pe profit declaratpentru anul N-1 prin declaratia anuala privind impozitul pe profit(formularul 101) a fost de 24.000 lei. lndicele preturilor de consumutilizat pentru actualizarea platilor anticipate in contul impozituluipe profit anual pentru anul N este de 102,4%.

Determinati valoarea platilor anticipate n contul mpozitului peprofit aferente anului N.

Plata anticipata trimestriala = 24.000 lei I 4) x 102,4% =6.144 lei

Contribuabilii societati comerciale bancare persoane u rid ce romane Ji sucursa-lele din Romania ale bancilor - persoane uridice straine au obligatia de a declara~i de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial. Termenulpana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a decla-ratiei privind impozitul pe profit, respectiv pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoaretrimestrului pentru care se efectueaza plata.

Ace~tia declara, regularizeaza ~i platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal pana ladata de 25 martie a anului urmator.

Nu apllca sistemul anual de declarare Ji plata a impozitului pe profit cu plati an-ticipate contribuabilii care, in anul precedent, se aflau in una dintre urmatoarele si-tuatii:

- erau nou-infiintati;

- au inregistrat pierdere fiscala la sfar~itul anului fiscal precedent;

Ill

\



FISCALITATE

- s-au aflat in inactivitate temporara ori au declarat pe propria raspundere ea nudesfa~oara activitati la sediul social I sediile secundare, situatii inscrise, potrivitprevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantelejudecatore~ti competente, dupa caz;

- au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor in anul pentru carese datoreaza impozitul pe profit.

Contribuabilii sunt raspunzatorl pentru calculul Ji plata impozitulul pe profit.

:> Declararea, retinerea ~i plata impozitului pe dividende

Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adu-narea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prininregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite aqionarilor sau asociatilor,rezerve ~i alte destinatii, potrivit legii.

Conform art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana uridica romana care distribuie/pla-te~te dividende are obligatia sa retina, sa declare ~i sa plateasca impozitul pe dividende

retinut catre bugetul de stat.lmpozitul pe dividende se stabile~te prin aplicarea unei cote de impozit asupra divi-dendului brut, dupa cum urmeaza:

Actionar/asociat Cota de impozit pe dividende

Persoana uridica romana 16%

Persoana izica romana 16%

Exemplullustrativ 7

La sfar~itul anului N-1, o societate comerciala pe aqiuni a1nregistrat un profit net de 200.000 lei. Aqionarii societatii sunto persoana fizica romana care detine 30% din capitalul social~i o persoana uridica romana care detine din anul N-3 70%din capitalul social. Cu ocazia intrunirii AGA n aprilie N, s-ahotarat distribuirea profitului la dividende. Rata de distribuire adividendelor este de 50%.

Determinati:a) Valoarea totala Ji pe beneficiari a dividendului brut;b) lmpozitul pe dividende;

c) Valoarea dividendului net pe beneficiari;

d) Data scadenta a platii impozitului pe dividende.

Ill



Ghidpentru pregatirea andidatilor a examenu/ e acces

Rezolvare:

a) Dividendul brut = 200.000 lei x 50% = 100.000 lei:

persoana fizica = 100.000 lei x 30% = 30.000 lei

persoana Juridica = 00.000 lei x 70% = 70.000 lei

b) lmpozitul pe dividende:

persoana fizica = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei (conform art. 67 al n. (1) din Codul fiscal)

persoana juridica = 0 lei (dividendele sunt scutite de impozit, conform art. 36al n. (4) din Codul fiscal)

c) Dividendul net:

persoana fizica = 30.000 lei - 4.800 lei = 25.200 lei

persoana juridica = 70.000 lei - O ei = 70.000 lei

d) lmpozitul pe dividende va fi platit in anul N, pana la data de 25 inclusiv a lunii ur-matoare celei in care se plate~te dividendul, ori de cate ori aqionarii decid r idicareadividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai tarziu de 25.01.N+ 1 (con-form art. 67 al n. (1) din Codul fiscal), pentru dividendele distribuite aqionarilor, darneridicate.

lmpozitul pe venit

:, Sfera de aplicare

Contrlbuablll

Persoanele izice rezidente romane, cudomiciliul in Romania

Persoanele izice rezidente, altele decatcele cu domiciliul in Romania

Persoanele izice nerezidente caredesfa~oara activitate independenta prinintermediul unui sediu permanent inRomania

Persoanele izice nerezidente caredesfa~oara ctivitate dependenta in Romania

Persoanele izice nerezidente care obtin

alte venituri

Ill

Baza de lmpozltare

Veniturile obtinute din orice sursa, atat dinRomania, cat ~i din afara Romaniei

Veniturile obtinute din orice sursa, atatdin Romania, cat ~i din afara Romaniei,incepand cu data de 1 ianuarie a anuluicalendaristic urmator anului in care ace~tiadevin rezidenti in Romania

Venitul net atrlbuibil sediului permanent

Venitul salarial net din aceasta activitatedependenta

Venitul determinat conform regulilor

prevazute n titlul Ill din Codul fiscal, cecorespund categoriei respective de venit



FISCALITATE

Comentariu:

Din ianuarie 2012, sfera de cuprindere a impozitului pe venit s-a largit cu luarea incalcul ~i a veniturilor nerezidentilor, daca ace~tia indeplinesc conditiile de rezidentaprevazute in Codul fiscal. Astfel, aceste persoane vor fi supuse impozitului pe venitpentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat ~i din afara Romaniei,incepand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator anului in care ace~tia

devin rezidenti in Romania. Aici nu vom include rezidentii in statele cu care Romaniaare conventii de evitare a dublei impuneri.

Tn cursul anului calendaristic in care persoanele fizice nerezidente indeplinesc condi-tiile de rezidenta, ele sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obtinute dinRomania. 0 persoana nu i~i poate schimba statutul din rezldent in nerezident ~i nverspe parcursul unui an calendaristic.

Rezidentii statelor cu care Romania are nchelate conventii de evitare a dublei impuneritrebuie sa ~i dovedeasca rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de au-toritatea fiscala competenta din statul strain sau printr-un alt document eliberat deo alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidenteiconform legislatiei interne a acelui stat.

Persoana izica rezidenta romana, cu domiciliul in Romania, care dovede~te schimbarearezidentei intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dubleiimpuneri este obligata in continuare la plata impozitului pe veniturile obtinute dinorice sursa, atat din Romania, cat ~i din afara Romaniei, pentru anul calendaristic incare are loc schimbarea rezidentei, precum ~i n urmatorii 3 ani calendaristici.

Intra in categoria veniturilor impozabile urmatoarele:

a) venituri din activitati independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;

d) venituri din investitii;

e) venituri din pensii;

f) venituri din activitati agricole, silvicultura ~i piscicultura;

g) venituri din premii ~i din jocuri de noroc;

h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

i) venituri din alte surse.

Tn ntelesul impozitului pe venit prezentam o enumerare selectiva a veniturilor care nusunt impozabile:

ajutoarele, indemnizatiile ~i alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordatedin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor spe-

ciale, bugetele locale ~i din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externenerambursabile, precum ~i cele de aceea~i natura primite de la alte persoane, cu

Ill



Ghidpentru pregatirea andidafilor a examenul e acces

exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Tn normelemetodologice sunt specificate expres toate ajutoarele ~i indemnizatiile care facobiectul acestei reglementari;

sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigu-rate, precum ~i orice alte drepturi, in bani sau n natura, primite de o persoana fizicadrept urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirilereprezentand daunele morale {vom include aici ~i sumele primite ea urmare a ex-proprierii pentru cauza de utilitate publica, conform legii);

suma sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

veniturile primite ea urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunu-rilor imobile ~i mobile din patrimoniul personal, altele decat ca~tigurile din trans-ferul titlurilor de valoare;

bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de ~colarizare sau perfec-tionare in cadru institutionalizat;

sumele sau bunurile primite cu titlu de mo~tenire ori donatie;

- veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice, de oficialii organismelor in-ternationale sau de cetatenii straini pentru activitatea de consultanta realizata in

Romania care i~i desfa~oara activitatea in Romania.Cota de impozit care se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei sursedin fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe venit este de 16%.

Exista ~i exceptii, cum ar ft veniturile din jocuri de noroc sau cele din transferul propri-etatilor imobiliare, care au o cota de impunere mai complexa.

:> lmpozitarea veniturilor din activita1i independente


,,Veniturile in activitafi independente uprind veniturile comerciale, eniturile din profesiilibere ~i veniturile din drepturi de proprietate ntelectuala, ealizate n mod individual ~i/sauintr-o forma de asociere, nclusiv din activitafi adiacente. art. 46-(1))

,,Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor,din prestari de servicii, altele decdt cele prevazute a a/in. (3), precum ~idin practicarea uneimeserii. art. 46-(2))

,,Constituie venituri din profesii ibere veniturile obfinute din exercitarea profesiilor medi-cate, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil auto-rizat, consultant de plasament n valori mobiliare, arhitect sau a a/tor profesii eglementate,desfa~urate n mod independent, n condifiife egii. {art. 46-(3))

,,Veniturile in valorificarea sub orice orma a drepturilor de proprietate ntelectuala provindin brevete de nvenfie, desene ~i mode/e, mostre, marci de fabrica ~i de comerf, procedee



FISCALITATE

tehnice, know-how, din drepturi de autor $i drepturi conexe dreptului de autor $i altele ase-menea. art. 46-(4))

Vom prezenta in continuare fiecare categorie de venit:

• lmpozitarea veniturilor nete din activitiifl lndependente tabilite n sistemreal (pe baza contabilitiifii n partidii simplii)

Venitul net din activitati independente se determina ea diferenta intre venitul brut ~icheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor dincontabilitatea in partida simpla.

Venitul net din actlvitatlindependente

= Venltul brut -Cheltuielile efectuate in scopul

realizarii de venituri, deductlblle

Codul fiscal clasifica veniturile care pot fi incluse in venitul brut astfel:

1. sumele incasate ~i echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfa~urarea ac-tivitatii;

2. veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante uti-lizate in legatura cu o activitate independenta;

3. ca~tigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitateindependenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitivaa activitatii;

4. veniturile din angajamentul de a nu desfa~ura o activitate independenta sau de anu concura cu o alta persoana;

5. veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu oactivitate independenta;

6. veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ea aparatede taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.

In venitul brut se includ toate veniturile in bani ~i n natura, cum sunt: veniturile din

vanzarea de produse ~i de marfuri, veniturile din prestarea de servicii ~i executareade lucrari, veniturile din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii,precum ~i veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile bane~tiaferente afacerii, din alte activitati adiacente ~i altele asemenea. In venitul brut seinclud ~i veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza acturiloremise ~i neincasate pana la incetarea activitatii. Prin activitati adiacente se intelegetoate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.

Nu sunt considerate venituri brute:

1. aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la ince-perea unei activitati sau n cursul desfa~urarii acesteia;

2. sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoanefizice sau u rid ce;

•



Ghidpentru pregatirea andidatilor a examenul e acces

3. sumele primite ea despagubiri;

4. sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopulrealizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contri-buabili. Regulile genera le aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate in scopulrealizarii veniturilor sunt ~i urmatoarele:

a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;b) sa corespunda unor cheltuieli efective ~i sa fie justificate cu documente;

c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fostplatite, inclusiv in cazul cheltuielilor reprezentand plati efectuate in avans care serefera la alte exercitii fiscale.

Tncazul primelor de asigurare, acestea se pot deduce daca privesc active corporale saunecorporale din patrimoniul afacerii sau vizeaza asigurarea de rise profesional.

Cheltuielile care pot fi deduse in limita sunt asemanatoare celor din cazul impozituluipe profit, dar exista ~i modificari. Una dintre cele mai importante este cea referitoarela cheltuielile privind sponsorizarea, care in cazul determinarii profitului impozabilpentru o societate comerciala sunt considerate cheltuieli nedeductibile, in timp ce in

cadrul determinarii venitului net din activitati independente reprezinta o cheltuialadeductibila limitat.

Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum ~i pentru acordarea de burse private,efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinataconform formulei:

Baza decalcul

Venitulbrut

Cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare,mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de

protocol, cotizatiile platlte la asociatiile profesionale

cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2 din baza de calcul determinata

conform formulei:

Bazadecalcul

Venitulbrut

Cheltuielile deductibile, altele decat cheltuiellle de sponsorizare,mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de

protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale

cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2la fondul de salarii realizat anual;

cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legiietc.

La fel ea in cazul profitului impozabil, in cadrul activitatilor independente se pot inre-gistra cheltuieli nedeductibile cum ar fi:

sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familieisale;



FISCALITATE

cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe te-ritoriul Romaniei sau in strainatate;

impozitul pe venit datorat;50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizateexclusiv in scopul desfa~urarii activitatii ~i a caror masa totala maxima autorizatanu depa~e~te 3.500 kg ~i nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand ~iscaunul ~oferului, aflate in proprietate sau in folosinta, in acelea~i conditii ea celeaferente impozitului pe profit;donatiile de orice fel;

amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere ~i penalitatile datorateautoritatilor romane ~i straine, altele decat cele platite conform clauzelor din con-tractele comerciale etc.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 8

O persoana fizica obtine venituri din exercitarea profesiei liberalede evaluator imobiliar. Aceasta efectueaza plati anticipate incontul impozitului pe venit in suma de 1.200 ei (300 lei platatrimestriala). La sfar~itul anului constata realizarea urmatoarelorvenituri ~i cheltuieli:

- lei -

lndicatori Sume

Venituri din prestarea activitatii de evaluator 95.000

Venituri din sponsorizari 10.000

Cheltuieli:

- cheltuieli cu materialele 20.000

- cheltuieli cu chiria 12.000

-cheltuiell cu personalul angajat 10.000

- cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze 25.000

- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000

- cheltuieli cu protocolul 2.500

- alte cheltuieli deductibile 4.000

Separat de cheltuielile de mai sus se nregistreaza o cheltuialade 2.200 lei cu amenzi pentru nerespectarea unor reglementarilegale.

Determinati mpozitul pe veniturile din activitatl independente.

Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui sa determinam mai intai venitul net.




Venit net = Venit brut - Cheltuieli deductibile

Ven t brut = Veniturile din prestarea activitatii de evaluator

Nu vom include veniturile obtinute din sponsorizare.

Venit brut = 95.000 lei

Cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele; chiria, personalul, energia electrica,alte cheltuieli deductibile

Cheltuieli deductibile = 20.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei + 25.000 lei + 4.000 lei =71.000 lei

Cheltuiala cu amenzile este considerata a fi nedeductibila.

Cheltuielile cu sponsorizarea ~i cu protocolul sunt deductibile limitat.

Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile in limita unei cote de 5% aplicate dife-rentei dintre venitul brut ~i cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile cu sponso-rizarea ~i protocolul in acest caz.

Cheltuielile de sponsorizare deductibile = (95.000 lei - 71.000 lei) x 5% = 1.200 lei

Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicate diferenteidintre venitul brut ~i cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare~i protocol.

Cheltuielile de protocol= (95.000 lei - 71.000 lei) x 2% = 480 lei

Venit net= 95.000 lei - 71.000 lei - 1.200 lei - 480 lei = 22.320 lei

lmpozit calculat = 22.320 lei x 16% = 3.571 lei

lmpozit anual = 3.571 lei - 1.200 lei = 2.371 lei

Obligatii:

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze~i sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoareprivind evidenta contabila, ~i sa completeze Registrul-jurnal de incasari ~i plati, Regis-trul-inventar ~i alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectueaza in sistem realau obligatia sa completeze Registrul de evidenta fiscala, in vederea stabilirii venituluinet anual.

• lmpozitarea veniturilor nete din activitafi independente e baza de normedevenit

Venitul net dintr-o activitate independenta care este desfa~urata de contribuabil, indi-vidual, fara salariati, se poate determina pe baza normelor de venit.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza nomenclatorul activitatilor pentru care veni-

tul net se stabile~te pe baza normelor anuale de venit. Direqiile genera e regionale alefinantelor publice au obligatia de a stabili ~i publica anual normele de venit.

Ill



FISCALITATE

Norma de venit pentru fiecare activitate independenta desfa~urata de contribuabllcare genereaza venit comercial nu poate fi mai mica decat 12 salarii de baza minimebrute pe tara garantate in plata.

f n cazul in care un contribuabil desfa~oara o activitate independenta pe perioade maimici decat anul calendaristic, norma de venlt aferenta acelei activitati se corecteazaproportional, astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfa-~urata activitatea respectiva.

Daca un contribuabil desfa~oara doua sau mai multe activitati care genereaza venituricomerciale, venitul net din aceste activitati se stabile~te prin insumarea nivelului nor-melor de venit corespunzatoare fiecarei activitati.

fn cazul in care un contribuabil desfa~oara o activitate pentru care stabilirea venituluiimpozabil tine cont de normele de venit ~i o alta activitate pentru care se tine cont decontabilitatea in partida simpla, atunci venitul net din activitatile independente des-fii~urate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla.

ln situatia in care in anul fiscal anterior au inregistrat un venit brut anual mai maredecat echivalentul in lei al sumei de 700.000 euro, incepand cu anul fiscal urmator auobligatia determinarii venitului net anual in sistem real.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independentl:?, mpu~i pe baza de normede venit, precum ~i cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala audreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real.

Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida sim-pla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi ~i seconsidera reinnoita pentru o noua perioada daca contribuabilul nu solicita revenireala sistemul anterior.

Optiunea pentru determinarea venitului net in sistem real se exercita prin completareadeclaratiei privind venitul estimat I norma de venit cu informatii privind determinareavenitului net anual in sistem real ~i depunerea formularului la organul fiscal competentpana la data de 31 ianuarie inclusiv.

Exemplullustrativ 9

O persoana fizica din municipiul Bucure~ti nregistreaza in cursulunui an urmatoarele venituri ~i cheltuieli:- venituri de 12.000 ei din activitatea de vanzare de flori;- cheltuieli de 4.000 lei privind materialele folosite in activitatea sa.

Contribuabilul i~i desfa~oara activitatea individual, fara a aveaangajati. Pentru activitatea de florarie, norma anuala de venit afost stabilita la 14.000 lei.

Determinati impozitul pe baza de norme de venit ~i pe baza devenit net folosind datele din contabilitatea in partida simpla

•



Ghidpentru pregatirea andida 1lor a examenul e acces

Rezolvare:

lmpozltare pe baza de norme de venlt

Norma stabilita = 14.000 lei

lmpozit pe venit = 14.000 lei x 16% = 2.240 lei

lmpozltare pe baza de venit net pe baza datelor din contabllltatea n partida simpla

Venit net= 12.000 lei - 4.000 lei = 8.000 lei

lmpozit pe venit = 8.000 lei x 16% = 1.280 lei

De~i contribuabilul a obtinut un impozit mai mic in cazul impozitarii pe baza de venitnet pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta va trebui sa plateascaimpozitul determinat pe baza de norma de venlt daca nu a optat altfel pana la 31 ia-nuarie anul curent.

Obligatie:Contribuabilii care desfa~oara activitati pentru care venitul net se determina pe bazade norme de venit au obligatia sa completeze numai partea referitoare la venituri dinRegistrul de evidenta fiscala ~i nu au obligatii privind evidenta contabila.

• Refinerea a sursa a impozitului eprezentdnd plafi anticipate pentru unelevenituri din activitafi lndependente


,,Pentru urmiitoarele venituri, pliititorii persoane u rid ce sau alte entitiifi care au ob/igafiade a conduce evidenfii contabilii au obligafia de a calcula, de a refine ~i de a vira impozitprin refinere la sursii, reprezentdnd p/iifi anticipate, din veniturile pliitite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectualii;

b) venituri din activitiifi desfii~urate in baza contractelorlconvenfiilor civile incheiate po-trivit Codului civil, precum ~i a contractelor de agent( ... ;

c) venituri din activitatea de expertizii contabilii ~i tehnicii, judiciarii ~i extrajudiciarii;

d) venitu/ obfinut de opersoanii fizicii dintr-o asociere cu opersoanii juridicii contribuabil( .. care nu genereazii o persoanii juridicii. (art. 52-( 1))

lmpozitul care trebuie retinut se stabile~te dupa cum urmeaza:

Venituri Mod de calcul

Venituri din drepturi de proprietate (Venit brut - Contributii socialeintelectuala obligatorii retinute la sursa) x 10%

Venituri din activitati desfa~urate in baza (Venit brut - Contributii socialecontractelor/conventiilor civile obligatorii retinute la sursa) x 10%

Ill



FISCALITATE

Venituri Mod de calcul

Venituri din activitatea de expertiza (Venit brut - Contributii socialeobligatorii retinute la sursa) x 10%

Venit obtinut de o persoana fizica Venituri care ii revin persoanei fizicedintr-o asociere cu o persoana juridica din asociere x 3% (cota de impunerecontribuabil care nu genereaza o pentru impozitul pe veniturile

persoana juridica microintreprinderilor)

lmpozitul ce trebuie retinut anticipat in timpul anului la momentul platii venitului sestabile~te.aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contri-butiile sociale obligatorii retinute la sursa.

lmpozitul pe venit anual se calculeaza aplicand cota de impozitare de 16% asupra unuivenit net, determinat pe baza urmatoarei formule de calcul:

• Venit brut obtinut

- Cheltuiala forfetari deductibili (20 sau 25 *)

- Contributiile sociale obligatorii plitite

= Venit net

* Cota orfetara de cheltuiala deductibila este de 20 in cazul operelor literare ~i de 25 incazul ucrarilor de arta monumentala.

Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:

lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii ~i cladiri de mari dimen-siuni, interior-exterior;

lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra,marmura ~i altele asemenea;

lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatiipublice.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde:

sumele incasate, precum ~i echivalentul in lei al veniturilor in natura primite incursul anului;

retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit; ~i

contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.

Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertizatehnica, la locul ~i la data primirii acestora.

fn cazul exploatarii de catre mo~tenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, pre-

cum ~i n cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita ~i al remuneratiei compen-satorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a

•




sumelor ce le revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemeneavenituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 0

O persoana salariata realizeaza ntr-un an urmatoarele venituri:- in ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale

uriei opere literare;- in septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de autor

aferente unei opere monumentale.

Determina\i impozitul pe venit anual.

Jn cursul anului se retine un impozit de 10% din venitul brut sub forma de plati anti-cipate de catre platitorul veniturilor.

Observa\ie:in cazul in care contribuabilul (autorul) nu obtine ~i alte venituri, cum ar fi, de exemplu,cele din salarii sau din activitati independente, vor fi retinute ~i contributia individualala asigurarile sociale (10,5%) ~i contributia la asigurarile sociale de sanatate (5,5%). ncaz contrar, aceste contributii nu se retin.

Cheltuielile forfetare vor fi de 20% pentru opera literara ~i de 25% pentru cea monu-mentala.

Ven t net= Ven t brut -Cheltuieli forfetare - Contributii sociale obligatorii platite

Venit brut din opera literara = 3.000 lei - 3.000 lei x 20% = 2.400 lei

lmpozit anual = 2.400 lei x 16% = 384 lei

Venit brut din opera monumentala = 10.000 lei -10.000 lei x 25% = 7.500 lei

lmpozit anual = 7.500 lei x 16% = 1.200 lei

:> lmpozitul pe veniturile din salarii

• Veniturile din salar/1 I veniturlle asimi/ate salariilor


,,Sunt considerate enituri din salarii toate veniturile n bani ~i/sau n naturii obfinute de opersoanii fizica ce desfii~oarii o activitate in baza unul contract ndividual de munca sau a

Ill



FISCALITATE

unui statut special prevazut de ege, ndiferent deperioada la care se refera, de denumireaveniturilor ori de forma sub care ele se acorda, nclusiv ndemnizatiile pentru incapacitatetemporara de munca. art. 55-(1 )

Comentariu:

Normele metodologice vin sa clarifice veniturile impozabile din salarii primite pentrumunca prestata ea urmare a contractului individual de munca sau a contractului co-lectiv de munca. Acestea sunt sume primite pentru munca prestata ea urmare a con-tractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum ~i pe bazaactului de numire:

salariile de baza;

sporurile ~i adaosurile de orice fel;

indemnizatiile pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpuluide munca, pentru carantina, precum ~i alte indemnizatii de orice fel;

recompensele ~i premiile de orice fel;

sumele reprezentand premiul anual ~i stimulentele acordate;

sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat

cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului ~i fa-miliei sale necesare n vederea revenirii la locul de munca, precum ~i eventualeleprejudicii suferite de acesta ea urmare a intreruperii concediului de odihna;

sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;valoarea nominala a tichetelor de masa, a tichetelor de cre~a, a tichetelor de va-canta, acordate potrivlt legii;

Observatie: Numarul de tichete de masa reprezinta numarul de zile efectiv lucra-toare din luna respectiva. Nu pot fi acordate tichete de tnasa in perioada in caresalariatul se afla in concediu sau se deplaseaza in interes de serviciu in alta loca-litate ~i beneficiaza de diurna.

orice alte ca~tiguri in bani ~i n natura, primite de la angajatori de catre angajati, ea

plata a muncii lor.Codul fiscal clasifica drept venituri considerate asimilate salariilor ~i alte venituri im-pozabile care nu provin din munca prestata ea urmare a contractului individual demunca, dar care pot fi cu u~urinta asimilate acestora. Enumerarea lor este cu caracterexemplicativ, cu scopul de a lamuri natura acestora:

a) indemnizatiile, precum ~i orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul orga-nelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii;

b) indemnizatia lunara bruta, precum ~i suma din profitul net, cuvenite administra-torilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o au-toritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum ~i la regiileautonome;

c) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prinsubscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net;

Ill




d) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliulde administratie, membrii directoratului ~i ai consiliului de supraveghere, precum~i n comisia de cenzori;

e) indemnizatia administratorilor, precum ~i suma din profitul net cuvenite adminis-tratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de aduna-rea generala a aqionarilor;

f) sumele reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cuacestea, precum ~i actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor ho-tarari judecatore~ti ramase definitive ~i revocabile;

g) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcu-renta, stabilite conform contractului individual de munca;

h) indemnizatia primita de angajati pe perioada delegarii ~ideta~arii in alta localitate,in tara ~i n strainatate, in interesul serviciului, precum $i orice alte sume de aceea~inatura, pentru partea care depa~e~te de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare aGuvernului pentru personalul din institutiile publice;

i) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 31 ----------,

Pentru deplasarea pe o perioada de 4 zile a unui salariat la unadintre fabricile societatii aflate intr-o alta localitate i se acordaacestuia un avans spre decontare de 600 lei reprezentand diurna,cheltuielile de deplasare ~i costurile de cazare. Pol.itica societatiieste sa acorde diurna de 50 lei/zi.

Dete·rminati ratamentul fiscal al sumei aeordate ea diurna dinpunetul de vedere al impozitului pe venit.

Din calcule reiese ea diurna acordata salariatului este de 200 lei (4 zile x 50 lei/zi).

Limita legala este de 170 lei (4 zile x 2,5 x 17 lei/zi}, suma fiind deductibila la calcululimpozitului pe profit.

Diferenta de 30 lei (200 lei - 170 lei) este considerata venit asimilat salariilor.

Pe langa veniturile salariale sau cele asociate salariilor, o persoana poate obtine di-ferlte avantaje in bani ~i in natura in legatura cu locul de munca (de la terti sau eaurmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractualeintre parti}, dar de natura personala, acestea fiind totodata considerate venituri im-pozabile:



FISCALITATE

a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii,in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la lo-cul de munca;

Daca vorbim de vehiculul companiei, evaluarea folosintei cu titlu gratuit a acestuia seface aplicandu-se un procent de 1,7 pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a aces-tuia. Tn cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este eva-

luat la nivelul chiriei. Daca autoturismul este folosit ~i n interes propriu, ~i n interesulafacerii de catre salariat, atunci valoarea avantajului este proportionala cu numarul dekilometri parcur~i in interes propriu.

Rezolvare:

Exemplullustrativ32

O persoana fizica prime~te de la locul de munca pentru folosintaproprie un autoturism cu o valoare de intrare de 35.000 lei.

Care este valoarea avantajului primit de salariat?

Tnacest caz, valoarea lunara a avantajului este considerata a fi 35.000 lei x 1,7 = 595 lei.

Daca presupunem ea persoana fizica va folosi autoturismul in principal in interes deserviciu ~i doar 10 din numarul de kilometri sunt parcur~i intr-o luna in interes pro-priu, valoarea avantajului va fi de 595 lei x 10 = 59,5 lei.

b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum ~i alte bunurisau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;

Ca o completare, trebuie spus ea veniturile in natura, precum ~i avantajele in naturaprimite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietel la locul ~i data acordarii avanta-jului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ea diferenta intre pretul pieteila locul ~i data acordarii avantajului ~i suma reprezentand plata partiala.

ExemplullustrativBB -----------.

Un salariat prime~te sub forma unor venituri in natura 20 kg decafea, produsa in cadrul unitatii la care este angajat. Costul deproduqie al unui kilogram de cafea este de 50 lei.

Determina11 suma totala considerata avantaj in natura.

Ill




Rezolvare:

Venitul suplimentar al salariatului va fi de 50 lei/kg x 20 kg = 1.000 lei, la care se vaadauga ~i TVA datorata, deci suma totala considerata avantaj in natura ce trebuie tre-cuta pe statul de salarii va fi: 1.000 lei + 1.000 ei x 24% ==1.240 ei.

c) imprumuturi nerambursabile;d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele ~i costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, inscop personal;

f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;

g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt be-neficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decatcele obligatorii;

h) tichete-cadou acordate potrivit legii.

Avand in vedere caracterul lor obligatoriu in indeplinirea sarcinilor de serviciu, urma-toarele avantaje sunt considerate neimpozabile din punctul de vedere al salariatului:

contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru anga-jatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;

reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii per-soane fizice;

diferentele de tarif la cazare n locatiile reprezentand amenajari recreative ~i spor-tive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform leg i;

contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru anga-jatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant.

Tot in acela~i sens, Codul fiscal a stabilit o serie de venituri care nu sunt incluse in cate-goria veniturilor salariale, deci nu sunt considerate impozabile:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariileproprii ea urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave ~i incurabile,ajutoarele pentru na~tere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai sala-riatilor, cadourile oferite salariatelor etc.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocaziaPa~telui, zilei de 1 iunie, Craciunului ~i a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,precum ~i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile,in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele demai sus, nu depa~e~te 150 lei;

Ill



FISCALITATE

Rezolvare:

Exemplullustrativ 54

Cu ocazia zilei de 8 martie, un angajator ii ofera fiecarei angajateun cadou in valoare de 200 lei reprezentand produse cosmetice ~iun bi et de intra re la un concert in valoare de 70 lei.

Determina1i partea care va fi inclusa in venitul impozabil.

Conform Codului fiscal, doar 150 lei/angajata reprezinta venit neimpozabil din punctulde vedere al impozitului pe venit retinut salariatilor in cauza, iar cheltuiala societatiieste deductibila la calculul impozitului pe profit. Suma nu se supune contributiilorsociale.

Partea care depa~e~te aceasta valoare va fi inclusa n baza de impozitare a impozitului pevenit ~i n baza de aplicare a contributiilor sociale (270 lei - 150 lei = 120 lei/angajata).

b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatiain vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii,potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin ca-drul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personaluldin sectorul qe aparare nationala, ordine publica ~i siguranta nationala, precum ~icompensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor spe-ciale;

d) cazarea ~i contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilorpublice, a angajatilor consulari ~i diplomatici care lucreaza n afara tarii, in conformitatecu legislatia in vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie~i de lucru, a alimentatiei de proteqie, a medicamentelor ~i materialelor igienico-sa-nitare, a altar drepturi de proteqie a muncii, precum ~i a uniformelor obligatorii ~i adrepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea incare angajatii i~i au domiciliul ~i localitatea unde se afla locul de munca al acestora, lanivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu sesuporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g) indemnizatiile ~i orice alte sume de aceea~i natura, primite de salariati, pe perioadadelegarii ~i deta~arii in alta localitate, in tara ~i n strainatate, in interesul serviciului, inlimita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul dininstitutiile publice, precum ~i cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport~i cazare;

Ill



Rezolvare:


Exemplullustrativ 5 -----------.

O societate i~i trimite un angajat in delegatie cu ma~ina firmeipentru 5 zile. Acestuia i se acorda o diurna de 50 lei/zi ~i, aplecare, prime~te un avans de 1.250 lei. Salariatul aduce spredecontare:- bonuri de la supermarket in valoare de 100 lei;- factura de la hotel de 650 lei (600 lei cazare ~i 50 lei parcare);- facturi de la restaurant pentru salariat de 300 lei ~i pentru o

cina cu partenerul de afaceri de 100 lei;- bonuri de benzina de 200 lei, din care 150 lei sunt justificati pe

baza foii de parcurs.

Stabilili regimul sumei primite ~i decontate de angajatul trimisin delegalie.

Sumele care se pot deconta de catre societate:- diurna = 5 zile x 50 lei/zi = 250 lei

- factura de la hotel (cazare ~i parcare) = 600 lei + 50 lei = 650 lei- factura pentru cina cu partenerul de afaceri = 100 lei- bonurile de benzina = 150 leiTotal= 1.150 lei

Dlurna deductibila (nu intra in veniturile impozabile) = 5 zile x 2,5 x 17 lei/zi = 212,5 lei

Diurna nedeductibila = 250 lei - 212,5 lei= 37,5 lei

Sumele care nu pot fi decontate de catre societate:- bonurile de la supermarket= 100 lei- facturile de la restaurant pentru salariat = 300 lei- bonurile de benzina nejustificata = 200 lei - 150 lei = SO ei

Total = 450 lei

In situatia in care societatea decide sa ii deconteze salariatului cheltuielile enumeratemai sus, acestea pot fi incluse in statul de salarii, cheltuiala fiind astfel deductibila.

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mu-tare in interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate

situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupaabsolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare;

•



FISCALITATE

j) veniturile din salarii, ea urmare a activitatii de creare de programe pentru cal-culator;

k) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfa-~urate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv;

I) costul abonamentelor telefonice ~i al convorbirilor telefonice, lnclusiv cartelele te-lefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu.

• Deducerea persona/a

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sumesub forma de deducere persona a, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabilenumai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Daca o persoanafizica obtine venituri impozabile din salaril la mal multe locuri de munca, deducerea seva acorda doar la unul dintre acestea.

La baza stabilirii nivelului deducerilor personale stau salariul brut ~i numarul persoa-nelor aflate in intretinere. Situatia deducerilor la calculul impozitului pe venit de carepoate beneficia salariatul este urmatoarea:

Tip deducere Venitlunar Sumi deducerebrut

Deducerea personalA Pana la • fara persoane in intretinere - 250 lei1.000 lei • pentru o persoana in intretinere - 350 lei

• pentru doua persoane in intretinere - 450 lei

• pentru trei persoane in intretinere - 550 lei

• pentru patru sau mai multe persoane inintretinere - 650 lei

fntre 1.000 lei (250 + 100 x Nr. persoane in intretinere) x~i 3.000 lei [1 - (Venit brut - 1.000) I 2.000]

Peste Nu se acorda deducere personala

3.000 leiDeducerea cotizatiei - Suma platita in luna respectivasindicale

Deducerea contributiei a - Contributia lunara, in limita a 400 euro anual*schemele acultative depensii ocupationale

Deducerea speclalii - Se acorda lunar, dupa incheierea perioadei depentru credite diminuare a ratei.

Reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu maimult de 900 lei/luna.

* Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro,

pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicatde BNR n vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.




Platitorul de venituri din salarii cumuleaza umele n euro reprezentand ontributiile retinutepentru fondurile de pensii acultative ~iverifica ncadrarea n plafonul deductibil prevazut delege.

Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de famille, rudelecontribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, alecarei venituri, impozabile ~i neimpozabile, nu depa~esc 250 lei/luna. Conform Codului

civil sunt considerati rude de gradul intai parintii ~i copiii, iar rude de gradul al doilea,bunicii, nepotii ~i ratii/surorile.

Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt consideratiintretinuti.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere la calculul deducerii personale, po-trivit prevederilor art. 56 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele fizice care detin terenuriagricole ~i silvice in suprafata de peste 10.000 m 2 in zonele colinare ~i de ~es ~i de peste20.000 m 2 in zonele montane.

Codul fiscal, prin normele metodologice, vine cu o completare la metoda de evaluarea veniturilor lunare ale persoanelor aflate in intretinere. Pentru a compara venitul lunarrealizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 250 lei lunar se va proceda astfel:

a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de naturapensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor ~i altele asemenea, venitul lunar realizat de per-soana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizateintr-o luna;

Rezolvare:

Exemplullu5trativ 6 -------------.

O persoana fizica are in intretinere un parinte, iar acesta dinurma obtine lunar venituri din pensii de 200 lei ~i venituri dinindemnizatii de 230 lei.

Determinati din punctul de vedere al deducerii personale dacaparintele poate fi considerat persoana aflata in intretinere.

Avand in vedere ea venitul lunar total (430 lei) depa~e~te valoarea de 250 lei, acestanu este considerat, din punctul de vedere al deducerii personale, o persoana aflata inintretinere.

b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de ca~tiguri la jocuri de noroc,premii la diverse competitii, dividende, dobanzi ~i altele asemenea, venitul lunar rea-



FISCALITATE

lizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venituluirealizat la numarul de luni ramase pana la sfar~itul anului, exclusiv luna de realizare avenitului;

Rezolvare:


O persoana ii are in intretinere pe fiul sau, care obtine in lunafebruarie un ca~tig la ocuri de noroc de 4.000 lei.

Determinati din punctul de vedere al deducerii personale dacafiul poate fi considerat persoana aflata in intretinere.

Conform Codului fiscal, venitul lunar pentru acesta i vom afla prin impartirea cuantu-mului venitului ocazional obtinut (4.000 lei) la numarul de luni ramase pana la finalul

anului (10 luni) ~i vom obtine o suma de 400 lei/luna. In aceasta situatie, fiul nu maieste considerat in intretinere, iar persoana nu va beneficia de deducere personalasuplimentara in urma lui. Yn cazul in care ca~tigul era de 2.000 lei, rezulta o suma de200 lei/luna, ~i atunci fiul era considerat in intretinere.

c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat ~i aleatorii,venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 38 --------~

O persoana fizica are venituri din pensie de 150 lei/luna. Tn plus,aceasta obtine venituri din dobanzi aferente depozitelor in sumade 40 lei/luna.

Determinati din punctul de vedere al deducerii personaledaca persoana fizica poate fi considerata persoana aflata inintretinere.

In acest caz, cuantumul veniturilor lunare este de 190 lei, mai mic de 250 lei, deci per-soana va fi considerata in intretinere.

•




• . Determlnarea mpozltului pe venitul din salar/1

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza $ise retine la sursa de platitorii de venituri.

Metodologia de determinare a impozitului pe venit este urmatoarea:

• Venitul brut

- Contributiile obllgatoril aferente unei lunl:• contributla la asiguririle soclale (CAS) = Venltul brut x 10,5

• contrlbutia la aslguririle soclale de sinitate (CASS) = Venitul brut x 5,5

• contrlbutia la aslguririle pentru Jomaj (CAJS) = Venltul brut x 0,5

- Deducerea personali acordati

- Cotlzatia sindicali (plititi in luna respectlvi)

- Contributiile la fondurile de pensii facultative (in limita echivalentului in lei a400 euro/an)

- Deducerea speclali pentru credite

= Venitul net impozabil

Modul de calcul al lmpozitului pe salaril este prezentat in continuare:

lmpozitul din salarii = Venitul net lmpozabll x 16

Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% dinimpozitul stabilit mai sus, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza $ifunqioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum $i pentru acordarea de burseprivate, conform legii.

Tnceea ce prive$te plata impozitului pe profit, platitorii de salarii $i de venituri asimilatesalariilor au obligatia de a calcula $idea retine impozitul aferent veniturilor fiecarei I unila data efectuarii platii acestor venituri, precum $i de a-I vira la bugetul de stat pana ladata de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Exceptie fac platitorii de venituri din salarii $i venituri asimilate salariilor obligati sa vire-ze impozitul pe venit pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentrucare se datoreaza daca se ncadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice, cuexceptia institutiilor publice, care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la3 salariati exclusiv;b) persoane juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregis-trat venituri totale de pana la 100.000 euro $i au avut un nu mar mediu de pana la 3 sa-lariati exclusiv;c) persoane ju rid ce platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, nanul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;

d) persoane fizice autorizate $i intreprinderi individuale, precum. $i persoane fizicecare exercita profesii libere $i asocieri fara personalitate juridica constituite intre per-



FISCALITATE

soane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual demunca.

• xempleprivind determinarea impozitului pe venit

Rezolvare:


O persoana i~i schimba locul de munca intr-o alta localitate decatcea de domidliu, motiv pentru care beneficlaza de o indemnizatiede instalare de 75% din salarlul de baza. Salarlul de baza brutobtinut este de 2.000 lei. Aceasta persoana are in intretinere sotia~i mama; prima nu obtine venituri, iar a doua obtine venituri de200 lei din pensii ~i detine ~i un teren agricol de 25.000 m 2•

Determinati contributiile salariale ~i impozitul pe veniturile dinsalarii.

Pentru determinarea impozitului trebuie sa se determine venitul brut.

lndemnizatia de instalare nu este inclusa in venitul brut, aceasta acordandu-se o sin-gura data ~i doar la schimbarea locului de munca intr-o alta localitate decat cea dedomiciliu.

Persoane n intretinere:

- sotia este persoana in intretinere pentru ea nu obtine niciun venit;

- mama nu poate fi considerata persoana aflata in intretinere pentru ea are terenuriagricole peste limita prevazuta.

Determinarea impozitului se realizeaza astfel:

• Venit brut = 2.000 lei

- CAS = 2.000 lei x 10,5% = 21 O ei

- CASS = 2.000 lei x 5,5% = 110 lei.

- CAJS = 2.000 lei x 0,5% = 10 lei

Venit net= 1.670 lei

- Deducerea persona a de baza = 350 x [1 - (2.000 lei - 1.000) I 2.000] = 175 lei, deci180 lei

Venit impozabil = 1.490 lei

lmpozit = 1.490 lei x 16% = 238 lei

Salariul net obtinut (incasat) = .000 lei - 210 lei - 110 lei - 10 lei - 238 lei = 1.432 lei

Cuantumul drepturilor salariale = 1.432 lei+ 2.000 lei x 75% = 2.932 lei



Rezolvare:

Ghidpentru pregatirea andida 1lor a examenu/ e acces

Exemplullu5trativ 0

O persoana fizica este salariat al unei companii producatoare deproduse alimentare, cu contract individual de munca. Aceastaobtine urmatoarele venituri aferente unei luni:

- salariul de incadrare 1.300 lei;- sporul de vechime 20% din salariul de incadrare;

- prime~te cadouri in valoare totala bruta de 400 lei pentru ceidoi copii minori pe care ii are in intretinere;

- prime~te 21 de tichete de masa in valoare de 9 lei/tichet;

- prime~te un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vitaevaluata la un pret unitar de vanzare de 15 lei/kg, fara TVA;

- folose~te autoturismul societatii in weekend in scop personal,fiindu-i atribuit un avantaj in suma de 340 lei. Autoturismul nueste folosit ~i n alte scopuri.

Salariatul este membru de sindicat ~i plate~te o cotizatie de 50 leilunar.


Se determina venitul brut impozabil, care cuprinde:

- salariul de incadrare 1.300 lei;

- sporul de 20% din salariul de incadrare, de 1.300 lei x 20% = 260 lei;

- cadourile care se asimileaza salariului sunt incluse ~i n baza de calcul al contribu-tiilor daca contravaloarea acestora este peste limitc1 egala de 150 lei/persoana. inacest caz, valoarea este de 400 lei pentru cei doi copii, deci 200 lei/copil, iar potrivitCodului fiscal doar suma de 150 lei din aceasta este considerata venit neimpozabil.Prin urmare, diferenta de 100 lei va fi asimilata salariului;

- valoarea tichetelor de masa nu se asimileaza salariului, deci nu este inclusa in bazade impozitare pentru contributii, dar este supusa impozitului pe venit;

- avantajele in natura de genul stimulentului sunt evaluate la pretul de piata ~i suntasimilate salariului. Valoarea stimulentului se determina astfel:

1Okg x 15 lei/kg + 10 kg x 15 lei/kg x 24% = 186 lei;

- avantajele in suma de 340 lei sunt asimilate salariului ~i ntra in baza de impozitarepentru contributiile sociale.

Ill



FISCALITATE

Observatie:

Daca utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii se face in scopul deplasarii de ladomiciliu la locul de munca ~i invers, aceasta suma va fi considerata neimpozabila.

• Ven t brut = 1.300 lei + 260 lei + 100 lei + 186 lei + 340 lei =2.186 lei

- CAS = 2.186 lei x 10,5% = 230 lei

- CASS= 2.186 lei x 5,5% = 120 lei- CAJS = 2.186 lei x 0,5% = 11 lei

Venit net= 1.825 lei

- Deducerea personala de baza = 450 x [1 - (2.186 lei - 1.000) I 2.000] = 183 lei, deci190 lei

+ Valoarea tichetelor de masa (21 tichete x 9 lei/tichet) = 189 lei

Venit impozabil = 1.824 lei

lmpozit pe venitul din salarii = 1.824 lei x 16% = 292 lei

Exemplullustrativ41

Un angajat obtine lunar un salariu de baza brut de 2.400 lei.Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectivadesfa~oara o activitate dependenta, cu program redus, obtinandun salariu IL1nar e baza brut de 900 lei. Contribuabilul nu arepersoane in intretinere.


Rezolvare:

Angajatul nu are persoane in intretinere, deci deducerea personala este de 250 lei.Aceasta se va acorda doar la un singur loc de munca, iar pentru exemplul de fata,acesta va fi eel unde desfa~oara activitate cu program intreg.

Loe de munca principal:

• Venit brut = 2.400 lei

- CAS = 2.400 lei x 10,5% = 252 lei

- CASS = 2.400 lei x 5,5% = 132 lei

- CAJS = 2.400 lei x 0,5% = 12 lei

= Venit net = 2.004 lei

- Deducerea personala de baza =250 x [1 - (2.400 lei - 1.000) I 2.000] =75 leiVenit impozabil = 1.929 lei

Ill




lmpozit = 1.929 lei x 16% = 309 lei

Salariul net obtinut (incasat) = 2.400 lei - 252 lei - 132 lei - 12 lei - 309 lei= 1.695 lei

Loe de munca secundar:

• Venit brut = 900 lei

- CAS = 900 lei x 10,5% = 95 lei

- CASS = 900 lei x 5,5% = 50 lei

- CAJS = 900 lei x 0,5% = 5 lei

Ven t net= 750 lei = Ven t impozabil

lmpozit = 750 lei x 16% = 120 lei

Venit net incasat = 900 lei - 120 lei - 95 lei - 50 lei - 5 lei = 630 lei

:> lmpozitul pe veniturile din cedarea folosin1ei bunurilor


,,Veniturile din cedarea olosinfei bunurilor sunt veniturile, n bani ~i/sau n natura, prove-nind din cedarea olosinfei bunurilor mobile ~i mobi/e, obfinute de catre proprietor, uzufruc-tuar sou aft definator legal, altele decclt veniturile din activitafi independente. art. 61-(1 ))

Comentariu:

Normele metodologice explica natura veniturilor care Intra in aceasta categorie, res-pectiv:

- veniturile din inchirieri ~i subinchirieri de bunuri mobile ~i mobile;

- veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

Veniturile obfinute din inchirieri ~i subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea

folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor ~i altele asemenea, a carorfolosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, aren-dare ~i altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama,afi~aj ~i publicitate.

Venitu/ brut din cedarea olosinfei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veni-turile din arendarea bunurilor agricole, reprezinta totalitatea sumelorin bani ~i/sau echi-valentul in lei al veniturilor in natura stabilite potrivit contractului incheiat intre parti,pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii acestora.

Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale,in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuatede cealalta parte contractanta.

Cheltuielile care trebuie efectuate de proprietar la imobile sunt cele legate de intre-tinerea ~i repararea locuintei inchiriate, ea, de exemplu:



FISCALITATE

- intretinerea in bune conditli a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, ele-mentelor de construqie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperi~, fatada, curtile ~igradinile, precum ~i spatii comune din interiorul cladirii, ea, de exemplu: casa scarii,casa ascensorului ~i altele asemenea;

- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascen-sor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzirecentrala ~i de preparare a apei calde, instalatii electrice ~i de gaze;repararea ~i mentinerea in stare de siguranta in exploatare ~i de functionare a cla-dirii pe toata durata inchirierii locuintei.

Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ea baza de calcul venitul anualestimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat I nor-ma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declaratia privind venitul realizatpentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza co-ta de impozit de 16%.

Calculul impozitului pe venit:

Venit brut = Venit din inchirierea bunulul Cheltulell ce cad in sarcina proprle-tarului

Cheltuiell forfetare = Venit brut x 25

Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare

lmpozit pe venit =Venlt net x 16

Din veniturile din cedarea folosintei bunurilor se retine ~i contributia la asigurarile so-ciale de sanatate (5,5%), pe baza urmatoarei formule de calcul:

CASS = (Venit brut - Cheltuieli forfetare) x S,So/o

Baza de calcul:un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruiase calculeaza contributia, ~i

s; 5 x ca~tigul salarial mediu brut.

Contribuabilii sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu decontributii de asigurari sociale de sanatate, stabilite de organul fiscal competent, prin,,Decizia de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari so-ciale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor" (formular 650),pe baza declaratiei de venit estimat I norma de venit sau a declaratiei privind venitulrealizat.


,,Contributiile de asigurari sociale de sanatate prevazute a titlul IX.2 Contributii socialeobligatorii» datorate n cursul anului se deduc din veniturile ealizate din categoria venituri

din cedarea olosintei bunurilor numai de organul fiscal competent a stabilirea obligatiilorfiscale anuale. art. 64 1-(2))




Altfel spus, contributia la asigurarile sociale de sanatate se deduce doar la calculul im-pozitului anual. fn scopul determinarii impozitului pe venitul anual se aplica cota deimpozitare de 16 asupra unui venit net, stabilit pe baza urmatoarei formule de calcul:

• Venit brut obtinut

- Cheltuiala forfetara deductibila (25 )

- Contributii sociale obligatorli platite

= Venitnet

Termene de plata

Platile anticipate in contul impozitului pe venit se efectueaza in patru rate egale, panala data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trlmestru (25 martie, 25 iunie, 25 sep-tembrie, 25 decembrie).

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate se evidentiaza lunar, iarplata se efectueaza trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimeiluni din fiecare trimestru.

Rezolvare:

Exemplullustrativ42

O persoana fizica obtine din inchirierea unui apartament un venitlunar de 1.200 lei pentru tot anul calendaristic, incepand cu lunaianuarie pana in luna decembrie. La sfar~itul anului se constata eapersoanele aflate in chirie au efectuat cheltuieli ce cad in sarcinaproprietarului in suma de 2.000 lei.

Stabiliti cuantumul obligatiilor iscale suportate de proprietarin timpul anului ~i a sfar~itul ui.

Determinarea platilor anticipate:

Venit brut = 1.200 lei/luna x 12 luni = 14.400 lei

Venit net= Venit brut - Cheltuieli forfetare = Venit brut - Venit brut x 25 = 14.400 lei- 14.400 lei x 25 = 10.800 lei

lmpozit pe venit sub forma de plati anticipate= 10.800 lei x 16 = 1.728 lei

Plata anticipata cu titlu de impozit pe venit = 1.728 lei I 4 trimestre = 432 lei/trimestru

CASS= (14.400 lei -14.400 lei x 25 ) x 5,5 = 594 lei

Plata anticipata cu titlu de CASS = 594 lei I 4 trimestre = 148,5 lei/trimestru

Ill



FISCALITATE

Determinarea impozitului la finalul anului:

Venit brut = 1.200 lei/luna x 12 luni + 2.000 lei= 16.400 lei

Cheltuieli forfetare = 16.400 lei x 25% = 4.100 leiCASS ecalculata = (16.400 lei - 4.100 lei) x 5,5% = 677 leiVen t net = Ven t brut - Cheltuieli forfetare - CASS = 16.400 lei - 4.100 lei - 677 lei =11.623 lei

lmpozit pe venit final= 11.623 lei x 16% = 1.860 lei

Diferenie stabilite prin decizia de impunere finala:Diferenta de impozit pe venit de plata = 1.860 lei - 1.728 lei= 132 lei sDiferenta de CASS de plata = 677 lei - 594 lei= 83 lei

fn cazul veniturilor obtinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal,venitul brut se stabile~te pe baza raportului juridic I contractului incheiat intre parti ~ireprezinta totalitatea sumelor in bani incasate ~i/sau echivalentul in lei al veniturilor innatura primite.

lmpozitul pe veniturile din arenda se calculeaza prin retinere la sursa de catre platitoriide venit la momentul platii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net,impozitul fiind final.

lmpozitul se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarecelei in care a fost retinut.

Baza unara de calcul al CASS pentru venituri din arendarea bunurilor agricole = Venitbrut - Cheltulala forfetara deductibila (Venit brut x 25%)

Baza unara de calcul:un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruiase calculeaza contributia, ~i

s 5 x Ca~tigul salarial mediu brut.

Obligatiile reprezentand contributiile individuale de asigurari sociale de sanatate seretin ~i se vireaza de catre platitorul de venit pana la data de 25 inclusiv a lunii urma-toare celei in care au fost platite veniturile.

Exemplul lustrativ 5 ---------~

O societate agricola are luata in arenda o suprafata de teren agricolin schimbul unei sume lunare de 1.500 lei platite integral, insa duparecoltare (luna octombrie). Contractul de arenda a fost inregistratla autoritatea fiscala competenta la momentul semnarii lui.

Stabiliti obligatiile iscale ce trebuie suportate de arenda~ ncursul unui an.




Rezolvare:

Venit brut = 12 luni x 1.500 lei/luna = 18.000 lei

lmpozit pe venit = (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 16% = 2.160 lei

CASS= (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 5,5% = 743 lei

Tn cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza pre-turilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ~i,respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucure~ti, ea urmare a propunerilordireqiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii ~i Dezvoltarii Rurale(MADR), hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari setransmit in cadrul aceluia~i termen direqiilor generale regionale ale finantelor publice,pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

Tn cazul modificarii preturilor medii ale produselor agricole in cursul anului fiscal derealizare a venitului, noile preturi pentru evaluarea in lei a veniturilor din arenda ex-primate in natura, pentru determinarea bazei impozabile, se aplica incepand cu datade 1 a lunii urmatoare comunicarii acestora catre direqiile generale regionale ale fi-

nantelor publice.

Rezolvare:

Exemplullustrativ44 --------------.

O societate agricola folose~te in arenda suprafete de teren de lapersoane fizice. Tn una septembrie, aceasta le distribuie produseagricole proprietarilor. Cantitatea de produse distribuita in anulcurent este evaluata initial la inceputul anului la pretul de12.000 lei. Ulterior, in luna acordarii produselor arendatorului,pretul de piata comunicat ~i aplicabil este de 16.000 lei.

Determinati impozitul pe venitul din arenda ~i contributia laasigurarile sociale de sanatate.

Venit brut = 16.000 lei

lmpozit pe venit = (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 16% = 1.920 lei

CASS = (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 5,5% = 660 lei

Contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situa-

te in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una~i 5 camere inclusiv, datoreaza un impozit pe venitul stabilit ea norma anuala de venit.



FISCALITATE

:> lmpozitul pe veniturile din investitii


,,Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobanzi;

c) ca~tiguri din transferul titlurilor de valoare ( .. ;d) venituri din operatiuni de vanzare-cumpiirare de valutii la termen, pe bazii de contract,

precum ~i orice a/te operatiuni similare;

e) venituri din lichidarea unei persoane u rid ce. (art. 65-( 1))

Comentariu:

Dividendul reprezinta acea parte din profitul unei societati pe actiuni care i se da unuiaqionar in raport cu actiunile pe care acesta le are.

Veniturile din dividende se impuh cu o cota de 16 din suma acestora. Obligatia cal-cularii ~i retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende le revine persoanelorjuridice, odata cu plata dividendelor catre aqionari sau asociati.

Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarecelei in care se face plata. Yn cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fast platiteactionarilor sau asociatilor pana la sfar~itul anului in care s-au aprobat situatiile finan-ciare anuale, impozitul pe dividende se plate~te pana la data de 25 ianuarie inclusiv aanului urmator.

Normele metodologice completeaza art. 65 al n. (1) explicand care venituri nu suntconsiderate dividende, respectiv distributiile efectuate de la persoane juridice in le-gatura cu excluderea, retragerea, dobandirea prin succesiune a titlurilor de valoare,venituri care sunt caHficate drept ca~tiguri din transferul titlurilor de valoare, sau careaplica regimul transparentei fiscale.

Rezolvare:

Exemplullustrativ 5

O societate comerciala ii plate~te dividende in valoare de 10.000 leiunui aqionar.

Determinati mpozitul pe venitul din dividende datorat.

Daca dividendele, in valoare bruta de 10.000 lei, sunt ridicate de aqionar in cursul anu-

lui in cares-au aprobat situatiile financiare, impozitul datorat de el este de 10.000 lei x16 = 1.600 lei.

Ill



FISCALITATE

valorile mobiliare;

- titlurile de participare la fonduri deschise de investitii;

partile sociale.

Operatiuni Mod de calcul

Transferul titlurilor de Cittig/plerdere =Pret de vinzare - Pret de cumparare

valoare pe tipuri de tltluri de valori - Costurl aferente tranzactieiPretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilatcu valoarea nominala a acestora in cazul tranzaqiilor cuaqiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, incadrul Programului de privatizare in masa.

lmpozit pe venlt =16 x Cittig net anual

Se stabile~te de organul fiscal competent pe bazadeclaratiei privind venitul realizat.

Tranzaqii cu aqiuni Cittlg =Pret de vinzare - Pret de cumpararecumparate la pret preferential - Costuri aferente tranzactieipreferential, in cadrul

lmpozit pe venit=

16 x Cittig net anualsistemului stockoptions plan Se stabile~te ,de organul fiscal competent pe baza

declaratiei privind venitul realizat.

Transferul dreptului Cittig =Pret de rascumparare - Pret de cumparare/de proprietate asupra subscrieretitlurilor de participare Pretul de rascumparare este pretul care i .se cuvinela fondurile deschise inve.stito.rului a retragerea din fond.de investitii Pretul di: cumparare/subscriere este pretul platit de

investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului departicipare.

lmpozit pe venit =16 x Ciftig net anual

Se stabile~te de organul fiscal competent pe bazadeclaratiei privind venitul realizat.

Transferul valorilor Cittig =Pret de vinzare - Valoare nominala I pret demobiliare, in cazul cumpararesocietatilor inchise, ti incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fitransferul partilor inlocuita cu pretul de cumparare, care include ~i cheltuielilesociale privind c'omisioanele, taxele aferente tranzaqiei ~i alte

cheltuieli similare justificate cu documente.

lmpozit pe venit =16 x Cittig net/tranzactie

Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului ii revine

dobanditorului, la momentul incheierii tranzactiei, pe bazacontractului incheiat intre parti.

Ill




Operatiuni de lmpozit pe venit =16 x ca,tig/tranzactievanzare-cumparare

lmpozitul retinut constituie plata anticipata in contulde valuta la termen, impozitului anual datorat.pe baza de contract,~i orice alte operatiuni Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului revine

de acest gen, intermediarilor sau altar platitori de venit.

altele decat cele cuinstrumente financiaretranzaqionate pepiete autorizate ~isupravegheate deComisia Nationala aValorilor Mobiliare(CNVM)

Venitul obtinut lmpozit pe venit =16 x Venlt impozabildin lichidarea unei lmpozitul este final.persoane ju rid ce decatre aqionari/asociati Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului ii revinepersoane fizice persoanei juridice. lmpozitul calculat ~i retinut la sursa se

vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale laoficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.

Pentru tranzactiile cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale ~i valorile mobi-liare in cazul societatilor inchise, efectuate in cursul anului fiscal, fiecare intermediar,

·societate de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participarela fondurile deschise de investitii sau alt platitor de venit, dupa caz, are urmatoareleobligatii:

a) calcularea ca~tigului/pierderii la fiecare tranzactie, efectuata pentru contribuabil;

b) calcularea totalului ca~tigurilor/pierderilor pentru tranzactiile efectuate in cursulanului pentru fiecare contribuabil;

c) transmiterea in forma scrisa catre fiecare contribuabil a informatiilor privind totalulca~tigurilor/pierderilor, pentru tranzaqiile efectuate in cursul anului, pana in ul-tima zi a lunii februarle a anului curent, pentru anul expirat;

d) depunerea la organul fiscal competent a declaratiei informative privind totalul ca~-tigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, pana in ultima zi a lunii februarie aanului curent, pentru anul expirat.

Ill



FISCALITATE

Rezolvare:

Exemplullustrativ47 -----------,

O persoana fizica realizeaza urmatoarele operatiuni:- Vinde, in luna aprilie, aqiuni pentru care incaseaza suma de

4.800 lei, pe care le-a achizitionat cu 3.400 lei; comision de

tranzactionare 120 lei;- Vinde, in luna august, actiuni pentru care incaseaza suma de

3.200 lei, pe care le-a achizitionat cu 4.100 lei; comision detranzactionare 100 lei.

Determinati impozitul pe venitul din investitii.

Ca~tig/pierdere = (4.800 lei - 3.400 lei - 120 lei)+ (3.200 lei - 4.100 lei - 100 lei)= 280 lei

lmpozit pe venit = 280 lei x 16% = 45 lei

Declaratia privind venitul realizat se completeaza ~i se depune la organul fiscal com-petent pentru fiecare an fiscal pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui derealizare a ca~tigului net anual I pierderii nete anuale, generat/generata de:

a) transferuri de titluri de valoare, altele decat partile sociale ~i valorile mobiliare, incazul societatilor inchise;

b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, ~i oricealte operatiuni de acest gen.

:> lmpozitul pe veniturile din alte surse

• Veniturile din pens/I


,,Veniturile din pensii reprezinta sume primite ea pensii de la fondurile fnfiinfate din contri-bufiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, nc/usiv cele din fon-duri de pensii facultative ~; cele inarifate de la bugetul de stat. (art. 68)

Calculul impozitului pe venit:

lmpozit pe venit =Venit impozabil lunar din pensie x 16

Venit impozabil lunar din pensie =Venit din pensie - 1.000 lei (sumi neimpoza-

bila lunar) - Contributii sociale obllgatorli calculate, retinute ti suportate de per-soana fizici (CASS) Reducerea speciali pentru credite




lmpozitul astfel calculat se retine la data efectuarii platii pensiei ~i se vireaza la bugetulde stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face platapensiei.

Contribuabilii sistemelor de asigurari sociale de sanatate sunt doar pensionarii cu ve-nituri din pensii care depa~esc 740 lei. Cu alte cuvinte, daca veniturile din pensii nudepa~esc aceasta valoare, contribuabilul nu va datora CASS pentru pensia respectiva.

Baza de calcul pentru CASS= Pensia bruta - 740 lei

Rezolvare:

Exemplullustrativ 8

Se dau urmatoarele cazuri:

a) 0 pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei);

b) 0 pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei, dar mai micade 1.000 lei);

c) 0 pensie de 600 lei (pensie mai mica de 740 lei).

Determinati mpozitul pe venit ~i pensia neta in cele rei situatii.

a) Baza de calcul CASS= 1.200 lei - 740 lei= 460 lei

CASS = 460 lei x 5,5% = 25 lei

Baza de calcul impozit = 1.200 lei - 1.000 lei - 25 lei = 175 lei

lmpozit pe venit datorat = 175 lei x 16% = 28 lei

Pensie neta = 1.200 lei - 28 lei - 25 lei= 1.147 lei

b) Baza de calcul CASS= 900 lei - 740 lei= 160 lei

CASS = 160 lei x 5,5% = 9 lei

Cum pensia este mai mica de 1.000 lei, suma considerata neimpozabila, nu se va da-tora impozit.

Pensie neta = 900 lei - 9 lei= 891 lei

c) Cum pensia este mai mica de 740 lei, nu $e va calcula CASS.

Cum pensia este mai mica de 1.000 lei, suma considerata neimpozabHa, nu se va datoraimpozit.

Pensie neta = 600 lei

\



FISCALITATE

• Veniturile din activitdfi agrlcole, silviculturd Ji pisciculturd


,,Veniturile din activitafi agricole cuprind veniturile obfinute individual sau intr-o form(l deasociere, ora personalitate juridica, din:

a) cultivarea prod use/or agricole vegetate;

b) exploatarea plantafiilor viticole, arbu~tilor fructiferi ~i alte/e asemenea;

c) cre~terea ~i exp/oatarea animate/or, inclusiv din valorificarea produselor de origineanimala, in stare naturala. (art. 71-(1))

,,Veniturile din silvicultura ~; piscicultura,reprezinta veniturile obfinute din recoltarea ~;valorificarea produselor specifice fondu/ui forestier national, respectiv a produselor lem-noase ~i nelemnoase, precum ~i cele obfinute din exploatarea amenajarilor piscicole.(art. 71-(2))

Regulile de impunere specifice acestor venituri sunt prezentate in continuare:

Venlturi Regula de impunere

Venituri din valorificarea • pe baza de norma de venit

produselor din activitati agricole Sunt venituri impozabile, indiferent daca seface sau nu dovada va/orificdr/1 roduselor.

Venituri din valorificarea • in slstem real, pe baza datelor dinproduselor din activitati agricole contabilitatea in partlda simplapentru care nu au fost stabilitenorme de venit

Venituri obtinute din valorificarea • in sistem real, pe baza datelor dinproduselor din activitati agricole contabilitatea in partida simpla, potrivitin alta modalitate decat in stare regulilor de impunere proprii veniturilor dinnatural a activitati independente

Venituri din silvicultura ~i • in slstem real, pe baza datelor din

piscicultura contabilitatea in partida simpla, potrivitprevederilor cap.11,,Venituri din activitatiindependente"

Venituri din silvicultura calificate • se aplica prevederile cap. lX,,Venituri din altedrept venituri din alte surse surse"

lmpozitul pe venit se calculeaza prin retinerela sursa la momentul platii veniturilor de catreplatitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de16% asupra venitului brut, fiind impozit final.

Comentariu:

Normele metodologice precizeaza ea in situatia in care contribuabilii obtin doar ve-nituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit, ace~tia nu auobligatii contabile.

Ill




in cazul cheltuielilor efectuate in comun care sunt aferente veniturilor pentru careexista regimuri fiscale diferite, respectiv determinare pe baza de norma de venit ~i ve-nit net anual determinat pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cotele decheltuieli vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren I numarul de capete deanimale I numarul de familii de albine detinute.

lmpozitul pe venitul din activitati agricole se calculeaza de organul fiscal competentastfel:

lmpozit pe venit = 16 x Norma anuala de venlt I unitatea de suprafata (ha) I capde animal I familie de albine x (Total ha I capete de animal I familii de albine -Limita neimpozabila)

lmpozitul este final.

Rezolvare:

Exemplullustrativ49 -------~

O persoana detine 3 ha de livada de meri ~i obtine venituri dinvalorificarea ei. Primele 1,5 ha de livada nu se impoziteazi Pentrurestul suprafetei se aplica norma de venit de 4.709 lei/ha.

Stabillti mpozitul pe venit datorat de persoana izica.

Venit impozabil = 4.709 lei/ha x (3 ha - 1,5 ha)= 7.064 lel

lmpozit pe venit = 7.064 lei x 16% = 1.130 ei

Rezolvare:

Exemplullustrativ 0 ----------.

O persoana fizica detine 15 vaci. Conform limitelor prevazute inCodul fiscal, primele doua capete sunt neimpozabile. Pentrurestul animalelor se aplica norma de venit de 453 lei/cap deanimal.

Stabiliti mpozitul pe venlt datorat de persoana izica.

Venit impozabil = 453 lei/cap x (15 capete - 2 capete) = 5.889 leilmpozit pe venit = 5.889 lei x 16% = 942 lei

Ill



FISCALITATE

Exemplullustrativ 1

Un apicultor, persoana fizica, detine peste 90 de familii de albine.Norma de venit este de 40 lei/familie de albine, iar plafonulneimpozabil este de 75 de familii de albine.

Stabilitiimpozitul pe venit datorat de persoana izica.

Rezolvare:

Venit impozabil = 40 lei/familie de albine x (90 familii de albine - 75 familii de albine)=600 lei

lmpozit pe venit = 600 lei x 16% = 6 lei

Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale I numaruluide capete de animale I familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu con-

duce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.Organul fiscal competent stabile~te impozitul anual datorat ~i emite decizia de impu-nere.

Plata impozitului an.ual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueazacatre bugetul de stat in doua rate egale, astfel:

- 50% din impozit pana la data de 25 octombrie inclusiv;

- 50% din impozit pana la data de 15 decembrie inclusiv.

• Veniturile din premii Ji din ocuri de noroc


,,Veniturile in premii cuprind venituri/e din concursuri .. , precum ~icele din promovareaproduselor/serviciilor ea urmare a practici/or comerciale. art. 75-(1))

,,Veniturile din ocuri de noroc cuprind toate sumele ncasate, bunurile ~i servicii/e primite,ea urmare a participarii la ocuri de noroc; ndiferent de denumirea venitufui sau de formafn care se acorda, nclusiv ce/e de tip ack-pot, definite conform normelor metodologice.(art. 75-(2))

Comentariu:

Normele metodologice aduc o lamurire suplimentara, mentionand ea n aceasta cate-gorie se cuprind venituri in bani ~i/sau in natura, ea, de exemplu:

- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, ~tiinta ~i

arta la gale, simpozioane, festivaluri, conc:ursuri nationale sau lnternationale, con-cursuri pe meserii sau profesii;

Ill




venituri sub forma de premii in bani ~i/sau in natura acordate sportivilor, antre-norilor, tehnicienilor ~i altor speciali~ti prevazuti in legislatia in materie, pentru re-zultatele obtinute la competitii sportive interne ~i internationale, cu anumite ex-cepW

Prin ca~tiguri de tip jack-pot se ntelege ca~tigurile acordate aleatorlu, prin intermediulma~inilor mecanice sau electronice cu ca~tiguri, din sumele rezultate ea urmare a adi-

tionarii separate a unui anumit procent din sumele der ,Jlate ea urmare a exploatariiacestor mijloace de joc in scopul acordarii unor ca~tiguri suplimentare persoanelorparticipante la oc in momentul respectiv.

Calculul impozitului pe venitul din premii:

Ven t net= Venit din premii - Suma neimpozabila

lmpozit pe venit = Ven t net realizat din fiecare premiu x 16%

Nu sunt impozabile veniturile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite de 600 lei,pentru fiecare premiu.

Calculul impozitului pe venitul din jocuri de noroc:lmpozitul pe venitul dinjocuri de noroc se stabile~te astfel:

- lei -

Tran,e de venit brut lmpozit

Pana a 66.750 inclusiv 1%

intre 66.750 ~i 445.000 inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depa~e~tesuma de 66.750 lei

Peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depa~e~tesuma de 445.000 lei

Platitorii de venituri din jpcuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incatsa poata determina ca~tigul realizat de fjecare persoana fizica ~i sa retina impozituldatorat aferent acestuia.

Nu sunt impozabile veniturile obtinute in bani ~i/sau n natura ea urmare a participariila jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines ~ilozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei inclusiv realizate de contribuabilpentru fiecare venit brut primit.

Verificarea incadrarii in plafonul neimpozabil se efectueaza la fiecare plata, indiferentde tipul de joc din care a fost obtinut venitul respectiv.

in cazul in care venitul brut primit la fiecare plata depa~e~te plafonul neimpozabil de66.750 lei inclusiv, impozitarea se efectueaza distinct de veniturile obtinute din par-ticiparea la alte tipuri de jocuri de noroc.



FISCAL TA E

Exceplie:

Pentru veniturile rea izate de persoane e zice a urmare a particip rii a jocuri de noroc a distan �i festiva uri de poker, impozitul anual datorat se determin de organu

sca competent, pe baza baremului din tabe u de mai sus. Contribuabilii au ob iga iade a depune declara ia privind veni ul rea izat.

Fiecare organizator/p titor de venituri are urm toare e obliga ii:a) s transmit ec rui contribuab in rma ii e referitoare a ecare venit brut primit

n cursul anu ui sca , p n n u tima zi a unii f bruarie a anu ui curent pentru anuprecedent, n f rm scris ;

b) s depun anua , p n n u tima zi a unii februarie a anu ui curent pentru anulanterior, a organu sca competent o dec ara ie informativ referitoare a ecarevenit brut, pentru ecare contribuabi .

Rezo vare


O persoan rea izeaz urm toare e venituria) c �tig de a un azinou venituri de 70 000 eib) c �tig un premiu n sum de 2 000 ei.

Determinali impozitu pe venitu i e din jocuri de noroc �ipremii.

Determinarea impozitu ui din ocuri de noroc

Venit net cazinou = 70 000 eimpozit 667,5 ei+ (70.000 ei - 66.750 ei) x 16% = 1 187,5 lei

Determinarea impozitu ui din premii:

Venit net 2.000 ei 600 ei 1.400 leilmpozit = 400 lei x 16% = 224 ei

• Veniturile din transferul propr et lor imobil are din patrimoniul personal

Codul sca prevede:

,La transferul dreptu/ui de proprietate �i al dezmembr mintelor acestuia, prin acte ju rid icentre vii asupra construc iilor de orice fel �i a terenurilor aferente acestora, precu �i asupra

terenurilor de orice fe/ f r construc ii, contribuabi/ii datoreaz un impozit care se calcu-leaz astfel:

I



Ghid pentru pregatire c ndid jilor l ex men l de cces

) f , � - f , b - 3 v:

3% v 200.000 v; 200 000 , 6 000 + 2% v � � 200 000

v;

b) b ), b o 3

2% v 200 000 v; 200 000 , 4.000 +1% v � � 200 000

"(art. 771-(l))

Comentariu:Con rm ace uia�i artico , rezu t impozitu nu se dato eaz n u m toare e cazuri:a) a dob ndi ea d eptu ui de p op ietate asupra te enuri or �i const uqii or de o ice

f , prin reconstitui ea d eptu ui de proprietate n temeiu egi or specia e;b) a dob ndirea dreptu ui de p op ietate cu tit u de dona ie ntre rude �i a ni p n

a gradu a I - ea inc usiv, p ecum �i ntre so i

Pentru transmisiunea d eptu ui de proprietate �i a dezmembr minte o acestuia cutit u de mo�tenire nu se dato eaz impozitu dac succesiunea este dezb tut �i

na izat n te men de 2 ani de a data decesu ui autoru ui succesiunii. Tn cazu ne naiz rii p ocedurii succesora e n te menu p ev zut mai sus, mo�tenitorii datoreaz un

impozit de ca cu at a va oarea masei succesora e.

Rezo vare

Exemplul ilustrativ 5: -

O pe soan de ine n proprietate mai mu te p op iet i imobi ia e,iar n anu N vinde:a) Un apartament, achizi ionat n anu N-8, pent u ca e ncaseaz

suma de 67.000 eu o cursu de schimb a data ncheieriit anzaqiei este de 4,5 ei/euro

b) Un teren n sup afa de .000 m2, achizi ionat n anu N-

pre u de v nzare este de 35 euro/m2; cu su de schimb a datancheie ii t anzaqiei este de 4,5 ei/eu o.

Determinali impozitu din transferu propriet 1i or imobi iare.

Dete mina ea impozitu ui p tit pentru v nza ea apartamentu ui

P e v nzare = 67.000 euro x 4,5 ei/euro = 30 .500 eimpozit = 4.000 ei+ (30 .500 ei 200.000 ei) x = 5.0 5 ei

I



FISCALITATE

Determinarea impozitului p tit pentru v nzarea terenu ui:P e v nza e= 1.000 m2 x 35 e ro/m2 x 4,5 ei/eu o= 157.500 leilmpozit= 157 500 ei x 3%= 4 7 5 lei

Declaratia p ivind veni ul ealiza

Au obliga ia de a depune odeclarafie privind venitul realizat ( rmula u 200) la o ganulscal competent pent u eca e an sca p n la data de 25 mai inclusiv a anului urm tor ce ui de ealiza e a venitului cont ibuabilii care rea izeaz individual sau nt -o f rm de asocie e:

venituri din activit i independente;venituri din cedarea f losin ei bunu ilor;venitu i din activit i ag icole silvicu tu �i piscicultur dete minate n sistem eal;c �tig net anualI pie dere net anual generat/gene at de transfe uri de tit u i deva oare a te e dec t p i e sociale �i valori e mobi iare n cazul societ ilor n hise;c �tig net anualI pierde e net anual gene at/gene at de opera iuni de v nzare cump ra e de valut la termen pe baz de contract �i orice a te ope a iuni

de acest gen

lmpozitul pe veniturile micro ntreprinderilor

� Defnirea micro ntrepr nderilorlmpozitu pe veniturile m cro nt eprinderi o este int odus pentru a simpli ca eviden aasupra opera iunilor efectuate de anumi i agen i economici Pent u a putea caracterizat din pun t de vede e scal a mic o ntrep indere persoana juridic trebuie s

ndeplineasc cumu ativ urm toare e condi ii la data de 31 decembrie a anu ui scap ecedent:

a ea izat ve itu i alte e dec t:cele din consultan �i management n propor ie de peste 80% din venituriletotale;cele din activit i n domeniul banca ;cele din activit i n domenii e asigur ilo �i reasigur rilor al pie ei de capitacu excep ia persoane or juridice ca e desf �oa activit i de intermediere naceste domenii;cele ob inute n domeniul jocuri o de noroc;

a ea izat venitu i care nu au dep �it echiva entul n ei a 6 .000 euro;capitalul socia al acesteia este de inut de persoane altele dec t statu �i auto it

ile oca e;

nu se af n dizolva e cu lichidare n egistrat n egistrul comer ului sau la instanele judec tore�ti pot ivit legii

•



Ghid pentru pregatire c ndid 1ilor l ex' en l de cces

Comentariu:Unul dintre cele ma de cate aspecte const tu e caracter zarea unor activ t i dreptconsultan sau management Norme e metodolog ce de apl care a Codu u scal acprec zarea ncadrarea n categor a ven turi or d n consultan � management seefectueaz pr n ana iza contracte or che ate � a altor documente care just c naturaven turi or Managemen ul const n activ t i n care decisiv este autoritatea de a daord ne � de a conduce act vitatea une ent t Trebuie f cut o distinc ie clar ntre

prestarea de servic i �i con.su tan De�i con nutu act v t ii din punct de vederetehn c este consu tan , n acela�i t mp, d n punct de vedere ur c (d n perspectivacontractulu ncheiat), poate cons derat prestare de servic i Consultan a se poatecaracteriza prin urm toarele tr s tur :

act v tatea ntelectua de ne o pondere semn cat v ;necesit o nalt spec al zare � cal care pe domenii nguste a e vie i soc a e;este o activ tate external zat , ne nd nic odat ntegrat une entit i de produqie

Pentru ncadrarea n cond ii e privind nivelul venituri or realizate n anul precedent(65 000 euro) se au n ca cul ace ea� ven turi care constituie baza impozabi , arcursul de sch mb pentru determ narea ech valentulu n euro este el de a nchidereaaceluia� exerc u nanc ar

R zolva :


O societate de pan ca ie pl te�te impoz t pe ven turi emicro ntrepr nder lor Situa a ven tur lor nregistrate de societate

a data de 31 2 N este urm toarea· - Venitur d n v nzarea produselor n te: 150 000 e

Venitur d n v nzarea m rfur or: 100 000 le ;Venitur d n subven i de exp oatare: 40 000 lei;

- Venitur d n provizioane �i a ust ri pentru depreciere saupierdere de valoare: 16 000 lei;

Curs de sch mb a 3 decembrie 4,4639 le /euroStabili i dac soc tat a continu s aplic gimulmicro ntr prind rilor n anul N+ 1.

Soc etatea ndep ne�te criter ile priv nd domen u de activ tate, cap talu soc al � ven tur le rea izate• tal venitur d n orice surs = 306 000 lei

Ven turi d n subven i de exploatare 40 000 leiVen tur d n prov zioane �i a ust ri pentru deprec ere sau p erdere de va oare

16 000 eiVenitur rea zate lei 250 000 ei

I



FISCALITA E

Ven tur rea zate (euro)= 250.000 leI 4,4639 e /euro= 56 005 euroIn acest sens, soc etatea indepl ne�te cr ter le � va obl gat la plata mpoz tu u peven t r e m crointrepr nder or

:Determinarea mpoz tului pe venit ri e micro,n reprinderilor. Bazaimpozab l

Baza mpozab l se determ n con rm urm toare f rmule:• Ven tur d n or ce surs- Ven tur aferente costur lor stocur lor de produse- Ven tur aferente costur lor serv c or in curs de execu e- Ven tur d n produq a de mob z r corporale � necorpora e- Ven tur d n subven- Ven tur d n prov z oane � ajust r pentru deprec ere sau p erdere de valoare- Ven tur rezu tate d n rest tu rea sau anularea unor dob nz � /sau pena t de in

t rz ere, care au st cheltu e nededuct b le la ca culu pro tulu mpozab- Ven tu rea zate d n desp gub r , de la soc et e de as gurare/reas gurare, pentrupagube e produse bunur or de natura stocur or sau a act velor corporale propr

- Ven tur d n d ren e de curs va utar- Ven tur nanc are inreg strate a urmare a decont r crean elor � dator lor n e

n funq e de un curs valutar d fer t de e la care au st inreg strate n al- Va oarea reducer or comerc ale acordate u ter or factur r+ Va oarea reducer lor comerc a e pr m te ulter or f ctur r+ D f ren a f vorab l , ca culat n tr mestru V, d ntre ven tur le d n d feren e de

curs valutarI ven tur e nanc a e inreg strate a urmare a decont r crean e or �dator lor n le n funq e de un curs valutar d fer t de el la care au fost nreg strate

n al � c e tu e le d n d feren e de curs va utarI c eltu el e nanc are aferente,nreg strate cumu at de a inceputu anu u

- Va oarea caselor de marcat, in conf rm tate cu documentul ust cat v, n unapuner n funq une, in cazul in care se ach z oneaz case de marcat

lmpozit pe veniturile micro ntreprinderilo = Baza de impozitare x 3%

C me :Pentru stab l rea baze mpozab e, leg u torul a luat o m sur de proteq e a m cro ntrepr nder lor pr n m tarea baze mpozab e doar a ven tur e d n v nzarea produselor,prestarea de serv c � executarea de ucr r Au fost el m nate d n baza mpozab l ven tur e care nu genereaz incas r � ven tur le care nu prov n de la cl en

M cro ntrepr nder le care i� inceteaz ex sten a n urma une opera un de reorgan zaresau de l ch dare, otr v t leg , � care pe parcursu per oade de funq onare au st �

I



Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex menu de cces

platito re de impoz t pe p o t l c lculul mpoz tulu pe ven turi e micro ntreprinde-lo nu nc ud n b z impoz bi a:

) reze vele constitu te d n p o tu net;b) reze vele constitu te d n dife en1e de cu s f vo bi e fe ente c p t ulu soci n

devize s u d spon b u ui n dev zec) sumele fe ente uno educe le cotei de impoz t pe pro t, rep rtiz te surse

prop i de n n1 re pot v t egi , ce u f st const tu te n per o d n c re u fostplatito re de impoz t pe pro t

Tn schimb cesteinclud n baza impozabil �i rezervele reprezent nd surplusu/ real zatdin rezerve din reevaluarea m loacelor xe, inclusiv a terenurilo care au fost deduse lacalcu/u/ pro tului impozabil �i nu au st impozitate n pe o d n c re u f st plat to rede impoz t pe p o t

: Cota de impoz tare

Cot de mpoz t re pe venitur e m cro nt ep inde lo este de 3%.

I

Exemplul ilustrativ 55 --------

O pe so na ju dica p at to re de mpoz t pe ven tu lem c o ntrep inderilo re ze za urmato rele ven tu �i cheltu eli,conf m b l n1e de veri c re:Extras rulaje cumulate la 31.03.N704. Ven turi d n se v ci prest te:1.500 e707.

Ven turi d n v nz re ma furilor:1 000

leExtras rulaje cumulate la 30.06.N704 Ven turi d n se v cii prest te:500 l 705 Venitu i d n stud i � cercetari:3 000 e707 Venituri d n v nz e marfuri or:2 000 e

Extras ru aje cumu ate la 30.09.N704 Venitur d n se vic i prest te:2.000 le705 Venitur d n stud � cercetar :3 000 ei707. Venitu d n v nz e marfur o :2.800 ei

Extras rulaje cumulate a 31.12.N704 Venitur d n servic p est te:3.000 lei



FISCALITATE

Rezolva e:

705. Venituri din studii �i cercetari: 4.000 lei 70 Venituri din v nz re ma furilor 5 000 lei603 Che tuieli p ivind m te i le e de n tur obiecte o

de invent r (c sa de m c t pusa n unc iune n unnoiembrie) 1 OOO lei

Societ te nu e lize za venitu i nesupuse impozitului suprvenituri or micro ntreprinderi orDetermina i impozitul pe venitu ile mic o nt ep inde ilo .

Calcul la 31.03 N:

Venitu i cumu te= 2 500 leiB z de impozit e= 2 500 lei

mpozit pe venituri e mic o nt ep inderi or = 2 500 lei x 3%= 75 eiSc den a pl ta: 25 04 N

Calcul la 30 06 N:

Venituri cumul te = 6.500 eiB z de impozit re= 6 500 lei - 2 500 ei = 4 000 eilmpozit pe venitu ile mic o ntreprinde ilo = 4 000 ei x 3% = 120 eiSc den a p ta 25 07 N

Calcul l a 30 09 N:

Venitu i cumul te= 7 800 leiB z de impozit re = 7 800 lei 6 500 ei= 1 300 lei

mpozit pe venituri e micro nt ep inderi o = 1300 lei x 3%= 39 eiSc den a p ta: 25. O N

Calcul la 31 12 N:

Venituri cumu te= 12 000 leiB z de impozit e = 12.000 lei 7 800 ei 1OOO lei (c s de m rc t) = 3 200 eilmpozit pe venituri e mic o nt eprinde i or = 3 200 ei x 3%= 96 leiSc den a pl ta 25 0 N+ 1

Obse va ieSe po te ce c culul t imestri l impozitului pe venituri e micro nt eprinderi or in nd cont de rul jele contu ilo de venituri nivel de trimestru

I



Gh d pentru pregatire c nd d jilor l ex menu de cces

le�irea d n s stemul de impune e pe ven tur le m roTnt eprinderilor

C c :

Dac 1n cursul unui an scal o micro ntreprindere real zeaz venituri mai mari de 65.000 eurosau ponderea veniturilor real zate din consultan $i management 1n veniturile totale estede peste 20% inclusi , aceasta va pl ti impozit pe pro t. Calculul $i plata impozitului pe

pro t se efectueaz 1ncep nd cu trimestrul 1n care s-a dep $it oricare dintre limitele prev zute 1n prezentul articol, lu nd 1n considerare veniturile $i cheltuielile real zate de la 1nceputul anului scal. l pozitul p ro t dat rat reprezint diferen a dintre impozitul pe pro t calculat de la 1nceputul anului scal p n la sf r$itu/ perioadei de raportare $i impo zitul pe veniturile micro ntreprinderilor datorat 1n cursul anului respecti "( . 1126 )

Comentariu:

, c c , z z 65 000 , b b c c , 30 z

c c , g c - c

, C c

V c c b 65 000 z c g 20%

c c c c b z z b z

Exemplul ilustrativ 56 ---- ---�

O j z c z z h ,

c f b c

Ex s l je c l e l 31.03 N704 V 70 000 707 V z f 80 000 607. Ch f 70 000 605 Ch g 0 000 641 Ch c 35 000

Ex s l e c l e l 31.06 N

704 V 240 000 705. V c c 10 000 707 V z f 200 000 607 Ch f 170.000



FISCALITA E

Rezo v re:

605 Cheltuie i privind energia �i apa: 30.000 ei641 hel uie i cu sa ariile personalului 100.000 eiSocietatea nu realizeaz venituri nesupuse impozitu ui asupraveniturilor micro ntreprinderilor

urs de schimb 1 decembrie: 4,4639 ei/euro.

Determ n i l poz tu de p ta.

C c 31 03 N

Venit cumu at = 150 000 eiBaza de impozitare = 150 000 eilmpozit pe veniturile micro ntreprinderi or 150 000 lei x 3% 4 500 eiScaden plat : 25 04.N

C c 30 06 NVenit cumulat = 450 000 leiPlaf n venituri rea izate = 65 000 euro x 4,4639 ei/euro = 290 154 leiYn aceast situa ie se dep �e�te plaf nul de 65 000 euroYncep nd cu trimestrul I , societatea va pl ti impozit pe pro tPro t impozabil = 450 00 lei- 300.000 lei 50.000 eilmpozit pe pro t 150 000 ei x 6% 24 000 leiPrin urmare

Se anu eaz impozi u pe venituri e micro ntreprinderi or constituit;

- Se nregistreaz impozit pe pro t de p at av nd scaden a de plat a 25 07Se pl te�te diferen a dintre impozitu pe pro t de plat �i impozitul pe veniturilemicro ntreprinderi or achitat (24 000 ei 4 00 ei = 9 500 ei).

Exemplu ilustrativ 57- ------

O persoan juridic p titoare de impozit pe venituri emicro treprinderil r realizeaz u m toarele venituri �i che tuieliconf rm balan ei de veri careEx s j c 31 0 N

704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei

I



Rezolv re:

Ghid pentru pregatire c ndid jilor l ex menul de cces

707. V nitu i din v n a a m fu 80 000 i607. Ch tui i p ivind m fu i 70.000 i605. C tui i p ivind n gia �i apa 10 00 i64 C tui i cu sa a ii p s na u ui 20.000 iEx je e 3 N

704.1. V nitu i din uc i cutat �i vi i stat 65 000 i704 2 V nitu i din c nsu tan SS.OOO i70 V nitu i din studii �i c c t i 0.000 i707. V nitu i din v n a a m fu i 20.000 i607 C tui i p ivind m fu i 90.000 i60 C tui i p ivind n gia �i apa 20 000 i64 . C tui i cu sa a ii p s na u ui 40 00 i

Cu s d sc imb a d c mb i 4,46 9 i/ uDe er oz l e roI oz · e ve r e

ro re r erilor e l

3 3 NV nit cumu at = 150.000 iP a n v nitu i a i at = 65.000 u 4,46 9 i/ u = 290.154 iBa a d imp ita = 150.000 i

mp it p v nitu i mic nt p ind i = 150.000 i % = 4 00 icad n p at 2 .04

3 NV nit cumu at 2 0.000 i < 90 54 i (65.000 u )P nd v nitu i din c nsu tan n t ta v nitu i = SS.OOO iI 250.000 i = 0,22 (22%)

ci tat a b in v nitu i din c nsu tan d st 20% din t ta v nitu i �i nc ndcu ac st t im st u va ti imp it p t.V nitu i im abi cumu at (ianua i -iuni ) 2 0.000 iC tui i d ductibi cumu at (ianua i -iuni ) 1 0.00 iP t imp abi (af nt t i t u ui II) 2 0.0 0 i 0.0 0 i 100.000 i

mp it p t 100.000 i 16% = 16. 00 imp it t d p at = 6.000 i 4 00 i 1 00 icad n at 2 07.

•



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex menul de cces

Termenul de de lara e este data de 25 mai n usiv a anului pentru ca e se dato eazimpozitul.

lmpoz tu se a h t n dou a e ega e, n date e de 2 mai � , r spe t v, 25 septemb e.

A est mpoz t se dato eaz bugetu ui e stat � este n administrarea Agen ie Na ion ede Administra e F s al

Atenlie!Cont ibuabil i nou- n in a datoreaz impozitul pe onstruq n ep nd u anu s au m to .

Rezo vare:


O ser este n eg st at n ontab itate a va a ea de11.200 le

Stabi ili dac aceast construclie intr su inci enlaimpozitu ui pe construclii Ji n caz afrma v de erm nal

va oarea impozi u ui.

Ca urma e a f ptului n nt n sf e a de up nd re a impo itulu lo al e l dironstru iile de natura sere or pent u depoz tarea �I onserva ea e ealelor sunt su

puse mpozitulu pe onstru i.

mpoz t pe onstru ii= 11 200 lei x1% = 112 lei

Taxa pe valoarea ad ugat

: Aplicare terito a

Codu s a prevede:

n sensu/ prezentului tit/u:a) Comun tate �i teritoriu comunitar nseamn teritoriile state/or membre, astfel cum

sunt de nite n prezentul art col;b) stat me br �i teritoriul statului membru nseamn teritoriu/ ec rui stat membru

al Comunit ii pentru care se aplic Tratatul de n in are a Comunit ii Europene, ncon rmitate cu art 299 din acesta, cu excep ia teritoriilor prev zute la a/in. (2) �i (3);

c) teritorii te e sunt teritoriile prev zute a/in (2) �i (3)

d) ar ter nseamn orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplic pre ederile Trata-tu/ui de n in are a Comunit ii Europene."(a t.125 2-(1))

•



FISCALITA E

lmpozitul pe c nstrucfii

Persoanele juridice om ne, in siv e e are des �oar a tivit i n domeniu agri ol,sunt ob igate a p ata impozitu i pe onstr ii, stabi it onf rm titl l i IX3 din Codu s a , en r oate onstruqiile re site n gru a 1 din Catalog l privind asi area �iduratele normale de f nqionare a mijloa elor xe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004, umodi ri e terioare, m ar :

onstruqii ind striale ( entra e hidroele tri e, termoele tri e, nu learo-ele tri e,p ste �i p atf r e et .);

onstr ii pentr transporturi po�t �i te e om ni a ii (infrastr t r �i sta ii, re elee e tri e de onta t pentr traqiune ele tri , piste, anale pentr naviga ie et .)

onstr qii hidrotehni e (baraje, dig ri et .)onstr qii pentr afa eri, omer , depozitare (ra pe de n r are, amere de te

za r, tan ri, rezervoare, bidoane �i butoaie, siloz ri et )onstr qii de o i e �i so ia - u t ra e ( mprej iri, onstr ii s port pentr pa

no ri de a are �i p li itate, onstr qii pentr turn ri de eas, t rn ri de paz et .)onstr qii pentr nsportul energiei e e tri e (re e e de a imentare, de il minat

�i inii de transport et )onstr qii pentr alimentare ap , analizare �i mb n t iri fun iare (p ri,dren ri, apt ri, ond te, aste e de ap et .)

onstr ii pentr transport l �i distribu ia petro i, gazelor, i hide or industria e, aer i o primat �i pentr termo are ( ond te magistrale, bran�amente,

ond te na e aeriene et .)onstr qii agri ole (p t e, sere, si oz ri et .).

Printre ategorii e pentr are n se datoreaz impozit l pe diri se a rm toare el diri e pentr are se datoreaz impozit pe diri

l r ri e de re onstr ire, modernizare, onso idare, modi are sa extindere la

onstruqii n hiriate, luate n ad inistrare sa n f losinr ri e de re onstr ire, odernizare, onsolidare, modi are sa extindere pentr onstr ii e a ate sa are rmeaz s e tre te n proprietatea stat lui sau a

nit i or administrativ teritoria eonstr qii e din s bgr pa 1.2.9 ,Terase pe teren arabi , planta ii pomi ole �i vitio e" din ata ogonstru ii e sit ate n afara frontierei de stat a Rom nieionstru ii ede in te e stru turi e sportive, de nite potrivit legii et .

Mod de calcul:

lmpozit pe construc i = 1% x V loare con abil a construc iilor existente n pa-

trimoniul cont ibuaJililo la data de 31 decembrie a anului anterior (so d debitor a ont rilor orespunz toare onstr qiilor, ex ep ii e men ionate mai s s)



FISCALITATE

Exemplu ilustra iv 59

Care este teritor ul de aplicare a TVA?

R spuns:Pan l1 i nu rie2007, ter toriu de plic e TVA er Romani . Dup ce st d t ,te ito ul de p ic re TVA este r t din st tele e bre e Co unit i Eu opene,l c re se d ug te itori e ter e inc use conf r t125 2 l n. (4) �i se exclud te ito i ep ev zute l t25 2 in. (2) �i (3)

: Operatiunile cup nse n sfe a de ap a e a axei pe valoa ea a gaConf r titlului VI p. 4 din Codu s l, oper iuni e cup se n sfer de plict xei sunt:- livr e de bunuri rt.128);

prest re de se v c i ( rt.129);- sch bul de bunu s u serv cii ( rt130);

chiz ile ntr co un t re de bunuri ( t130 1);- i portul de unuri ( rt.131 ).

Exemp l us rat v 60 -

Ce tipuri de opera1iuni intr n sfera de aplicare a TVA?

R spuns

Tn s e de p c re TVA n Ro ani ntr iv re de bunu , prest e de serv cii,schi bu de bunu s u serv ci , ch zi i le int o un t e e unuri �i i po tubunu .

L v a ea e b

Livr e de bunu i rep ez nt tr ns e u dreptulu de dispu e de bunur � un priet .L v a ea a m arep ez nt o liv re de bunu i, c e sunt expedi te s u t nsport te d ntr un st t e bru n lt st t e b u de c t e u n zo s u de perso nc t e c e se efectue z liv re ori de t perso 1n contul cestor

•



Ghid pentru pregatire c ndid jilor l ex menu de cces

L vrarea intracomunitar de bunur este o opera iune scut t de TVA cu drept de deducere dac sunt respectate simultan urm oare e condi i :

bene c aru comun c un cod valab l de nregistrare n scopur de TVA atribu t deautorit le scale d n a t stat embru;bunuri e sunt exped ate sau transportate c tre un stat membru, a tul dec t el deplecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Raspuns:

Exemplul ilustra iv61 --------�

SC A a SRL, o soc etate comercia stab it n Rom n a �nregistrat n scopur de TVA n Rom n a, v nde societ i Beta,

stabi t �i nregistrat n scopuri de TVA n Ungar a, ructe, caresunt ransportate din Rom nia n Ungaria de c tre Beta

Ce oper tiune re lize a Alf �i c re sun conditiile pen ru Alf sa po a consider oper tiune scu i a cu drep de

deducere?

SC Alfa SRL rea zeaz o vrare intracomunitar de bu uri Cele dou cond i care trebu e respectate sunt:- cump r toru comun c v nz torulu un cod valab l de nreg strare n scopuri de

TVA dintr un stat membru, a tul dec t Ro niabunur e p r sesc teritor u Rom n ei � au a destina ie un ter tor u al a tu statmembru

Pentru a pe actur s se men oneze ,,scu it cu drept de deducere' soc etatea Beta

trebu e s comun ce un cod va ab l de TVA � trebuie s ex ste dovada transportu u

I

Ex m l l il 5 a v 2 --------�

SC A f SRL, o societate comercial stab l t n Rom n a �inreg strat n scopur de TVA n Rom n a, vin e sqet i Beta,

stab it � nreg strat n scopur de TVA n Ungar a, fructe, caresunt tr nspor a e d n Bu u, d la sed ul soc et i A f , n Ora ea,unde Beta are o sucursal

Explic ti ce fel de oper tiunJ re lize za Alf �i c re es e regimude TVA plic bil.



FISCALITATE

Raspuns:

Soc etatea SC Alfa SRL efectueaz o l vrare pe ter tor ul Rom n e � aceasta va trebuf cturat cu TVA 24%.

Raspuns

Exemplul ilustrativ 65 - -- -

SC A f RL, o soc etate comerc a stab t in Rom n a �inreg strat in scopur de VA n Rom n a, i v nde soc et Beta,stab l t in Ungar a � nreg strat n scopur de VA in ngar a,fructe, care sunt ransportate n Rom n a Fran a. Beta comun c soc et Alf un cod valab de TVA em s de autor t ed n nga a, S l a SR e nd � docume te de transport careatest transportul bunur or d n Rom n a in ngar a SC Alf SRLfactureaz aceast opera une cu TVA 24%, conf rm cote d nRom n a, argument nd nu poate ap ca scut rea de TVA pentrul vr r e ntracomun tare deoarece Beta nu -a furn zat un codvalab l de TVA e s de autor t le d n ran a, ocul unde ajungbunur le.Este core�t? Argument i,

Solu a aleas de SC A f SRL nu este corect , deoare e ambe e soc et sunt inreg strate in scopur de TVA, ar transportul bunur lor se face ntre dou state membre, a�a

nc t opera unea va trebu facturat f r TVA (taxare nvers )

P e e de e vSe cons der prestare de serv c o ce opera une care nu const tu e l vrare de bunurCa � in cazu vr r lo de bunur , sunt as m late prest r or de serv c urm toare e:

ut l zareatemporar a b nur or are f c parte d n act vele une persoane mpozab le, n scopur care nu au leg tur cu act v tatea sa econom c sau pentru a pusela d spoz e in vederea ut l z r n mod gratu t a t r persoane, dac taxa pentrubunur le respect ve a f st dedus total sau par a ;serv c e care fac parte d n act v tatea econom c a persoane mpozab e, prestatein mod gratu t pentru uzu persona al ang a or s sau pentru uzul a t r persoane

A h z m a de b

Ach z a ntrac mun tar de bunur reprez nt ob nerea dreptu u de a d spune, a� un propr etar, de bunur mob le corporale exped ate sau transportate a dest na a

I



Ghid pentru pregat re c nd d j lor l ex menul de cces

indicat de cump r tor, de c tre furnizor, de c tre cump r tor sau de c tre alt persoan , n contul furnizorului sau al cump r toru ui, c tre un stat membru, altul dec t

el de p ecare a ransp 'ului sau de expediere a bunurilor.

R p :


Se cump r m r uri de la un furnizor nregistrat n scopuri de TVAn Ita ia M rfuri e sun transportate de la unu dintre depozitele

furni orului italian aflat a Budapesta la sediul din Bucure�tia cump r toru ui, are este persoan juridic impo abi

nreg strat scopuri de TVA n Rom niaStabilifi tra amentul scal de TVA apli abil.

At t ondi ia a bene ci rul s e n egistrat n scopuri de TVA ntr-un stat membru,c t �i cea a bunurile s p r seasc teritoriul unui stat membru {Ungaria) �i s aib adestina ie un teritoriu al a tui stat membru {Rom nia) sunt ndeplinite Tranzaqia esteo achizi ie intracomunitar de bunuri, ind supus regimului tax rii inverse

: Locul operat uni or cup inse n sfe a de a ca e a axe e va oareaa uga

n principiu, reguli e genera e sunt grupate n tabe ul urm tor:

O e a e Lo l o e aLivrarea de bunuri� locul unde se gasesc bunur le in momentu/ c nd incepe

exped ere s u tr nsportul, n cazu bunuri or care suntexpediate sau transportate de f rnizor, de cump r tor saude un ter

� locul unde se efectue z nst l re s u mont ju/de c trefurnizor sau de c tr a t persoan n numele furnizorului

� locul unde se g sesc bunur leatunci c nd sunt puse ladisp zi ia cump r toru ui

� locu/ de plec re tr nsportu/u de p s ger ,n cazu n carelivr rile de bunuri sunt ef ctuate a bordul unui vapor,avion sau tren



FISCAL TATE

Operatiune Locul ope atiunii

in cazul l vr de gaz, al vr de energ e electr c or alvr de ene g e te m c sau agent fr gor c pr n ntermed u

e elelor de nc z e o de r c e:� locu/ n care comerc antul persoan mpozab l i� are sed ul

act v t f econom ce I un sed u x pentru care se l vreazbunur le I dom c l u/ stab l sau re�ed n a sa ob �nu t ,dacv area se f ce c tre un come c an persoan pozab

� locu/ n care cump r torul ut l zeaz �; consum e ect vbunur le,dac v area se f ce c tre alte persoane ec tcomerc an

P estarea de se v c� locul unde bene c arul este stab / t,n ela a pe soanmpozab c t e persoan pozab (B2B)

� locul unde prestatorul este stab l t n e a a persoanmpozab l c tre pe soan ne mpozab l (B2C)

Ach z a � locul unde e g sesc bunur le n momentul n care se nche e

ntracomun tar exped erea sau transportu/ bunur lorde bunu

mpo tul de bunu� pe ter tor ul statulu membru n care se a bunur le c nd

R s s:

ntr pe ter tor ul comun tar


Soc etatea A d n Rom n cump m rf r n valoa e de15.000 eu o de la B, o soc etate anad an Soc etatea A,

n e st at nor a pent u scopur de TVA, pune bunur e nc cu a e l ber � aq oneaz a portator d n punct de vedereal TVA.

C s m � s s b g x ?

Pe soana mpozab este po tato l AOpe a unea ntr n sfe a TVA - mpo t de bunur

Locul mpo tu u este n Rom n a, unde se a bunu e la nt oduce ea or n Co un tate

I



FISCALI TE

Raspuns:

F t l ge er tor i tervi e l d t de 25.06.N, c d re loc livr re ti j l i Exigibilit te TVA i tervi e d t c rii v i, re ectiv 03.05.N

Raspuns

Exemplul ilustrativ 6 7

O ociet te comerci l chizi io e z l m rtie m rf ri v o re de 40.000 i f r TVA, e c re e chit ro or ie de60% m rtie �i de 40% rilie. ct r de chizi ie e te emi

m rtie. Tot m rtie, ociet te f ct re z c trec ie i m rf ri v o re deSO.OOO ei, re f r TVA, e tr c rev rimi co tr v o re i tegr l rilie.

D n p a s u up n a un $ p n a p un u n R n

n p s n n s n s pu n R n

TVA fere t chizi ii or e te exigibil l m rtie, i rTVA fere t ivr ri or e te exigibil tot l m rtie.TVA co ect t= SO OOO lei x 24%= 12.000 leiTVA ded ctibil = 40.000 ei x 24%= 9.600 leiTVA de l t {l m rtie)= 2.000 lei - 9.600 lei= 2.400 leiPe tr l rilie, ociet te re TVA de tit de rec er t, tr c t def � r t o er i i im oz ile c exigibilit te rilie.

• Sistemul TVA la ncasare

Pri exce ie, exigibi it te t xei i tervi e l d t c rii co tr v lorii i tegr e r i e ivr rii de b ri ori re t rii de ervicii, c z er o elor im oz bile

c re o te z ce t e , de mi e co ti re er o e c re lic i tem l TVA c re.

S t e igibile e tr lic re i tem l iTVA c re) er o e e im oz bi e regi tr te co ri de TVA co orm rt. 53 di Cod l

c c re edi c ivit ii eco omice om i co f rm rt. 251 i . (2) di cel �i

ct orm tiv;

re iz t o cifr de f ceri c le d ri tic recede t ce de �it lf l de 2.250.000 lei

•



Ghid pentru pregatire c nd d ilor l ex menul de cces

b) persoanele impozabile ce au sed u act vit i econom ce n Rom n a care se nregistreaz n scopur de TVA conf rm art. 153 d n Codul sca n cursu anului � careopteaz pen ru ap carea s stemu TVA a ncasare ncep nd cu at nregistr rii

n scopur de TNu sunt e ig bi e pentru ap carea s stem TVA la ncasare:a) persoanele mpozab e care fac parte d ntr-un grup scal nic;

b) persoanele mpozab e care nu sunt stab ite n Rom nia;c) persoanele impozabi e care n an l precedent au dep �it p a nu de 2.250 000 e ;d) persoanele impozabile care se nreg streaz n scopuri de TVA n ursul anu �i

care au dep � t plaf nu de 2 0 000 ei n an l recedent sau n anul calendaristicn curs, ca culat n f nqie de opera iuni e rea i ate n perioada n care respectiva

persoan a avut un cod va abil de T A.Persoana pozab l care n anul p ec dent nu a ap ica sistemul TVA a ncasare, dar ac re c fr de af cer pen ru an l r spe tiv este inferioar pla nului de 2 250 000 le , �care opteaz pentru aplicarea stemulu TVA la ncasare ap ic sistemu TVA a ncasare

ncep nd c prima z a celei de-a do a er o de sca e din anu urm tor ce u n carenu a dep � t plaf nu , c condi a a la data exercit ri op iuni s nu dep � t pla nu

pentr an n cursOp nea pr v nd ntrarea n sau ie�irea d n sistem se man fes prin depunerea n t

c r i 097.

R spuns:

Exemplu ilustrativ 68 -- - -

O persoan impozabil nu a ap cat sistemu TVA a ncasare nanul tocmai nche at N Ca u mare a tului cifra de a acerirealizat ste sub pla nu e 2 50 000 ei, ea hot r �te' s optezepentru aplicarea sistemului TVA la ncasare n an N+ expr m ndu-� op unea pr n dep nerea la organe e scalecompetente a noti c r i 097 p n la data de 25 anuarie erioada

scal este a) una; b) tr mestruStabi ili care este data de a care so etatea va ap ica sistemuTVA a ncasare.

Persoana mpozab va aplica s stem TVA la ncasare ncep nd c pr ma zi a ce ei de-adoua per oade scale d anu urm to cel n care nu a dep �it plaf nul, respect va) 0 02 N ;b) 0 04 N .

•



FISCALI TE

Con orm Normelor metodo og ce de apl care a Codului scal, persoanele mpozabi ecare a data de 1 ianuar e N ap ic sistemu TVA la ncasare au urm toarele op uni1. pot cont nua ap icarea s stemului TVA la ncasare, f r depunerea vreunei not c r ,

dac sunt el gib le pentru ap icarea acestui sistem, caz n care se cons der auoptat pentru continuarea apl c r i siste ului;

2 pot so ic ta or c nd n cursul anulu s e radiate d n Registru persoane or impozabile care ap ic sistemu TVA la ncasare pr n depunerea unei noti c r la organele

scale competente ch ar dac s nt el gib le pentru aplicarea s stem� u Organelesca e competente opereaz radierea d n Reg strul persoanelor impozab e care

apl c stemul TVA la ncasare ncep nd cu data de 1 a per oadei scale urm toarece e n care a st depus noti carea P n a data rad erii, persoane e mpozabi etrebuie s aplice s stemul TVA la ncasare;

!Aceste preveder nu se apl c n s tua a persoanelor mpozab e care se nregistreaz

n scopur de TVA n cursul anu u N i care opteaz pentru ap icarea sistemu u TVA lancasare,care sunt ob gate s a lice sistemul respectiv el pu in p n la nele anu ui N,

cu excep a cazului n care dep esc pla nul de 2 250 000 lei

3 . au ob ga a s depun la organe e sca e competente, p n la data de 2 ianuar e N, o noti care n situa ia n care au dep t p af nu de 2 250 000 ei, n u t ma per oad scal a anu u N-1, n vederea radier i din Reg strul persoanelor care aplicsistem u TVA la nca sare.

Cifra de a aceri pentru calcu ul pla nulu de 2 250 000 lei este const tuit din va oareatota a l vr ri or de bunur a prest rilor de servicii rea zate n cursul anu ui calendaristic:

taxabile;scut te de TVA cu drept de deducere;scut te de TVA r dre t de deducere;rezultate din a tiv t economice pentru care ocul vr ri /prest rii se consider a

nd n str n tate, c n rm art. 132 i 133


O soc etate comerc al are ap ic sistemul TVA la ncasare dore te continuarea apl c r acestu a n anu N+ 1 real zeaz ncursul anului N urm toarele opera uni

l vr ri de bunuri taxab le 920 000 lei;prest ri de serv ci scutite cu drept de deducere 450 000 lei;pre ri de serv c scutite r drept de deducere 310 000 lei

?

•



Ghid pentru pregat re c nd d ilor l ex menu/ de cces

Raspuns:

Cifra de afacer calcu at pentru dep �irea plaf nulu = 920.000 le + 450 000 le 310 000 e 680 000 leSoc etatea comerc al va apl ca n cont nuare reg mu deTVA la ncasare pentru anulN+1.

• Oper ti i exc e de l p ic re i em l i TVA c re

Reprezint opera n excluse de a ap icarea s stemu uiTVA la ncasare urm toare e:l vr r le de bunuriI prest r le de serv cii pentru care bene ciarul este persoanaobligat la p ataTVA;

l vr r le pentru care sunt apl cab e m sur le de simpl care;l vr r le de bunurI prest r le de servic i scut te deTVA

opera un le supuse regimuri or specia e pen ru agen i e de turism, pentru bunur e second-hand, op rele de art , obiectele de coleqie � antich t i � pentru aurulde invest i ;l vr r le de bunuriI prest ri e de serv c pentru care bene c aru este o persoana l at furn zoru ui/prestatorulu

Raspuns

Exemplul ilustrativ70 ---------

Societatea A, persoan mpozab l stab it n om n a, ap csistemu T A la ncasare n anul curentN. Tn data de 01 1O N,soc etatea em te factur c tre c en s , persoane zice saujur d ce, pentru urm toare e opera una) ivrarea unui autotur sm c tre o persoan impozabil ;b) nch rierea une cl dir c tre o persoan mpozabil

opera une pentru care nu s-a optat pen ru taxare;

c) v nzarea de produse emnoase c t e o persoan impozab ;d) nreg strarea dob nz i pentru nt rz erea la plata facturat unui

c ent persoan mpozab l ;e) prestarea c tre o persoan jurid c a nor servic i de monta ,

ncasate n numerar a data facturiC n . e v ne e g b e A fe en e e a e ope 1 unefe u e?

a) Se ap c sistemulTVA a ncasare, prin urmare ex gibil tatea intervine la data nca

s ri c entulub) Opera iunea de nch r ere a cl dirii este scut t deTVA f r drept de deducere

I



FISCALITATE

c) Vanz re de produs lemno se c tre perso ne impoz b le nregistr te n scopuride TVA este o op r une pentru c re se plic m suri e de s mpl re, pr n urm renu se pl c regu ile s stemulu TVA l nc s re, ex gibilit te t xei intervenind d t f ctur .

d) Dobanzile de ntarz ere nu intr n b z impoz bil T .e) Exig bi it te t xe interv ne d t nc s ri f ctur .

• R Perso nele ob ig te s ice s ste u :- vor colect TVA l nc re ctur lor;

nu vor deduce VA pentr to te ch zi i e efectu te decat tunc cand � vor pl tifurn zor (ind ferent d c furn zor sunt s u nu n sistemu TVA nc s r ).

Bene c rii (ind ferent d c sunt s u nu n s stemu TVA l nc s re) vor deduce TVApentru ch zi e efectu te de l contr bu bi c re p c TVA nc s re num momentu chit r i cestor cturi


O soc et te perso n mpoz bi st bil t n omani (prest tor)p ic sistemul TVA l nc s re n nu n curs N. n d t de

25.05.N, soc et te em te o f ctur c tre o t soc et te, perso nmpoz b il t n omani (bene ci r), pentru servicii

prest te n cursul ce ei � uni.C

6 ?C

1 1 7 ?

) C

1 6 ?

n condi e p ic rii sistemu u TVA l nc s re, exigib it te t xe interv ne d tnc s rii contr v or i tegr le s u p r i e vr rii de bunur or prest r de serv cii

Prin urm ren s tu ), ex g b lit te xei interv ne d t nc s r i contr v lor servic i or

pr st te, respect v l d t d 2 0 N;

n s tu i b), exigibil t e t xe nterv ne l d t nc s ri contr v ori serviciilorprest te, respectiv l d t de 0 0 N;

I



Ghid pentru pregatire c ndid1 ilor l ex menu de cces

- n s tua�ia c), ex g bi itatea axei ntervine la data ncas contravalo servic i orprestate, respectiv a data d 01.06.N.

• leJirea din sistemul TVA la ncasa e

le i ea d n sistemulTVA la ncasare se poate f ce:

pr n op une cont ibuabi ul poate enun a la ap ica ea s stemului oric nd n cu suanu ui, p n depunerea une not c i la o ganul sca competent nt e date e de 25 a e un , cu excep ia pr mulul an n care a optat pentru plica ea siste ulu ;

a u ma e a dep iri pla nulu n cu sul anu u calendar tic d c n cu su anu uicalendaristic cu ent c f a de afacer a pe soane or impozab e dep e te p a nulacestea au ob iga ia s depun la organe e s ale competente p n a data de 25inclusiv a unii urm toa e per oadei s ale n care au dep t p af nu o noti ca ed n care s rezu te cif a de a aceri real zat n vede ea schimb ri sistemu ui apl cat.S stemu se apl c p n la sf tul pe ioade sca e u m toare ce e n ca e a f stdep p a nul;

a u ma e a radier i d n o ciu din egistru a persoanei s stemul se aplic p n ladata nscris n dec zia de radie e d n eg st u.

R sp s:

Exemplul ilustrativ 72 -- - --�

O pe soan ju id c ap ic sistemuV la ncasare din data de01.0 .N cu pe oada sca tr mest ul Tn tr mestrul a II lea aanu ui N dep e te p af nu de 2.2 0.000 ei.

Ce ob ga a e a eas a?

Pe soana ju dic are obliga ia s depun p n la data de 25.07 N o not ca e pent ue irea d n s stem nu va mai apl ca sistemulTV a ncasare d n prima z a celei de a

doua pe oade sca e u toa e celei n care a dep t plaf nul 01.1 O.N

I


persoan mpozabil c sediu activit ii economice n Rom niai n eg st at n scopu i deTVA n Rom nia ap ic sistemuVA

la ncasare n anu n cu s N La 30.05.N dep e te p a nu de2.250.0 0 e Pe oada scal este luna.

S ab a e es e a a e a a e so e a ea va ma ap as s em A a asa e.

-

, _



FISCALITA E

Raspuns:

n acest c z este neces r i � ea d n sistem p depune ea no c 097 l ganeles ale omp tente n a data de 25.06 N Dat e�i d n stem es e 01 07 N

• Regul pl c b le f tu or pent u ont v lo e tot a v a /p estaem se in nte de nt e n s stemu TV n s e

N se apl c stemu n ca ctu or pe t u cont val e to a a l v /prest em -se na te e ata ntr i n sist m, in ife ent dac acest a sun sau nu ncasate, p ntrucare fa t generator e t x n e vin d p intra ea pe soa i mpozab e n s st m

Raspuns:


O pers n m ozab c sed l ac v t ec nom ce n Rom a� nregi rat n scopur deA n Rom n a apl c s s emulA

a n asa e ncep n t e 01 09.N. Tn da a de 26 08 N a stem s o ac u entr o ivra e de bunu i ce a e o ult i , n1 .09.N. D ta ncas f ctu ii este 25 09 NP e z e es e e mu e p u em se.

Se pl c gi no m de ax pe u t mis n a de 26.08 N,A ndde ja co e at n una augus , nd so ie atea n ap c n istemulAla n asa e

• Regul p b le f tu lo pent u ont v o e p a l v a /p estaem se in nte de nt e n s stemul TV n s e

Se ap ic s ste u pe tr dife en e ca e vo fact te dup at t i n sistemn ca l cturi o entr ontrava oa ea pai a iv ii/ es r em se na nte de

da i rii n stem, care a f st sau nu n asate, pent u c e p u gene a or e taxintervin d p da int i per oanei m o b e n s stem


O p rs an impo bi cu ed l act vit c nom ce n Rom n a nreg strat n s opur deA n Rom a apl c s emulA ncasa e ncep d c da a e 01 09 N n 6 08 N a s m s o

factur de avans sum d 2.000 ei,A24%, pent u o ivr e debun i ce va av a loc eri , 11 09.N Fa u a ent u aloa etota de 8 0 0 e ,A 4%, es e m a omen ul i rbu ilor, a dat de N Data ncas i ac u i este 25NP e z e es e e mu e p in s u p ezen a



Ghid pentru pregat re c nd d f lor l ex men de es

Raspuns:

Se aplic regimu normal de tax pentr factura de avans, TVA ind colectat la data ri�mirii acestuia, n luna august, c nd societatea nu ap ca nc sistemul TVA a ncasare.TVA colectat= 2 000 ei x 24%= 480 eiLa momentu emiterii acturii pentru valoarea integra , soc etatea ap c sistemu TVAla ncasare, TVA ind colectat ulterior, n luna octombrie (25 10 N)TVA neexigibi (10.09 N)= (8. 00 lei - 2 000 lei) x 24%= 1.440 ei

• Reg l pl c b le f ct r lor pentr contr v lo re tot la l vrari /prestarem se n nte de eJ re d n s stem l VA l nc s re

Se continu aplicarea sistemu ui TVA a ncasare, indiferent dac facturile sunt sau nuncasate, pentru opera iunile la care f ptu generator de tax intervine dup ie irea

persoanei impozabi e din sistem

Ras puns:


O persoan impozabil cu sediul activit ii economice nRom nia i nregistrat n scopuri de TVA n Rom nia, av nd

a perioad scal una, ce aplic sistemu TVA la ncasare,dep e te plaf nul n data de 31 07.N a data de 16 08 N emiteo factur pentru o ivrare de bunuri n valoare de 6 000 lei,TVA 24%. ivrarea va avea loc n data de 10 09.N, iar ncasarea seva face la 20.09 NP e iz i e este egimu e TV p i i n situ 1ip ezent ta.

16.08.N: societatea aplic sistemu , prin urmare nregistreaz TVA neexigibi1 440 lei (se ap ic n continuare sistemu );25 08.N: se depune noti carea;0 09.N: societatea iese din sistemu TVA la ncasare;2 09.N: taxa neexigibi este colectat (1 440 i) a ncasarea clientu ui

• Reg l pl c b le f ct r lor pentr contr v lo re p r la l vrar /prestarem se n nte de eJ re d n s stem l VA l nc s re

Se continu aplicarea sistemului TVA la ncasare numai pentru contravaloarea par ia

facturat nainte de ie irea din sistem, pentru care faptul generator de tax intervinedup data ie irii persoanei impozabile din sistem.

I

\



FISCALITATE

R spuns:


O persoan impozab l cu sed u act vit i econom ce n Rom nia� nregist at n scopu i deTVA n Rom n a, cu per oada scalluna, ca e aplic s stemulTVA a ncasa e dep �e�te p af nul

n data de31.07 N.

La data de16 08 N

emite o f ctur pent u oiv are de bunu i n valoa e de6 000 e ,TVA 24%, rep ezent nd60% in tota ul une liv ri de bunuri. iv area va avea loc n datade 10 09 N,c nd se emite � f ctu a pent u dif ren a de40%,respect v4 000 e ,TVA 24% ncasarea se va f ce n20 09 N

Precizati care es e regimul de TVA ap icabi n si uatiaprezen a .

16 08 N:societatea ap c sistemulTVA a ncasare, p n urmare nregistreaz atax neexigib l suma de1 440 e (se aplic n cont nuare s stemul);25 08 N:se depune not ca ea01 09 N:socie atea ese d n sistemulTVA la ncasare10 09 N:se n eg st eazTVA colectat aferent dife en e cturate(4 000 e x24% = 960 e )20 09 N:taxa neex g bil aferent avansulu dev ne colectat(1 440 e ) a ncasa eac entu ui

Pentru dete m na ea taxe afe ente ncas rii cont ava o i nteg a e sau pa ale a vr de bunuri o a p est i de se vici , care dev ne ex g bi , eca e ncasa e tota sau

par ial se consider nclude �i taxa aferent , ap c ndu-se urm toru mecan sm de

ca cul entru dete m na ea sume taxe espect ve:24 x100 I 124, n cazul cote standard;9 x100 109 sau5 x100 1 OS, n cazul cote o reduse

Persoana mpozab care ncaseaz /p te�te par a o f ctur cupr nz nd ont avaloarea unor iv de bunuriI prest ri de se v c i care con n ma mu te cote deTVA�i/saumai mu te regimu de impozita e a e d eptu s a eag bunur le/serv cii e ca e consider au f st ncasate/pl t te par ial pentru a determ na suma taxe ncasate/pl t te

n func de cote, respect v reg mu a licab l

• Exigibil tatea pentru livr ri intracomunitare de bunuri, scutite de tax

Codul sca p evede

,,Prin excepfie de la pr vederile art. 1342, n cazu/ · unei /ivr ri ntracomunitare de bunuri,

scutite de tax con orm art 7 3 a/in. (2), exigibilitatea taxei intervin la data emiterii

•



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex me u/ de cces

facturii prev zute la art 155 a in. (14) sau, dup caz, la emiterea autofacturii prev zutela art 155 a in (8) ori n cea de-a 15 a zi a lunii urm toare celei n care a intervenit faptulgenerator, dac nu a st emis nicio factur /autofactur p n la data respectiv "(art. 343-(1))

R spuns:


Cand devine exigibil t x pe v lo re d u t n c zul livr riiintr comunit re de bunuri?

Exig b litatea interv ne la data em teri facturi , da nu ma t rz u de data de 15 a un iurm toa e faptu u gene ato (liv area bunu lor)

R spuns


O soc etate rom neasc n eg strat n scopur deTVA vreazm rfu i c t e un cl ent n eg strat n scopu i deTVA n Ita ia Ma faeste l vrat n luna septemb ie, dar actura este emis ulterio n22 octomb e

Cand intervin f ptul gener to �i exigibilit te n zulcestei livr ri intr comunit re?

Faptu generator nte vine a data iv r bunuri or, espect v n luna septembrie

Ex g bi tateaTVAinterv ne n cea de a 5-a zi a un u m toa e ce ei n ca e a intervenitf ptu gene ator Pr n excep ie, ex gibilitateaTVAinterv ne la data emiteri autof cturii,dac aceasta a f st em s ante ior datei de 5 a un urm toa e ce e n care a ntervenit

aptul gene ator

Tn cazu de fa ex gib tatea nterv ne a 5 octomb e

• F J x b x h b

Codul sca prevede:

,, n cazul unei ac izi ii intracomunitare de unuri, faptul generator intervine la data la care

ar interveni faptul generator pentru livr ri de unu i similare, n statul mem ru n care seface ac izi ia "(art 35 (1))

I

�.



FISCALITATE

In cazul unei achizitii in racomuni are de bunuri, exigibili a ea axei in ervine la da ae i erii fac urii prev zu e n legisla ia al ui s a e bru la ar icolul echivalen ar . 155a in. (14) s u, dup caz, la da a e i erii au ofac urii prev zu e la ar . 155 a in (BJ ori ncea de-a 15 a zi a lunii ur oare celei n are a in erveni fap ul genera o dac nu a fose is nicio fac ur /au ofac ur p n la da a respec iv ."(ar . 135-(2))

R spuns:

Exemplul il strativ 80 - ---- �

C nd devine exigibil t x pe v lo e d ug t n c zulchizi iilo int comunit e?

E a a r a a a fa , ar a a a 5 a r a fa a .

R s puns

Exemplul lustrativ81 --- ---

O a ra r TVA a r a a a a ra a f r

a f r f a B a f a a a� a -a f � r a r a f r r a ra

a a 12 a a a a fa / a ( ).

C nd inte vin exigibi it te i p ul gene to ?b C nd este ecunoscut ope iune n decontu de i n

decl i ec pitul tiv ?

a) Fa a a a a a <a r a a r ar ar , a r a rf r .

) O ra a a r TVA a a a r , r .

O ra a a ara a a a a r a f ra f r .



Ghid pentru pregat re c ndid lor l ex menul de cces

• Faptu/ generator Jiexlglbi tatea taxei pentr lmport / de b n ri

Codul scal p evede:

n cazul in care, la mport, bunur le su supuse taxel r vamal , taxel r agr c le sa a/t rtaxe c mun tare s m lare stab l te a rmare a une p l t c c mune, faptu/ generat r �ex g b l tatea taxe pe val area ad ugat nterv n la data la care nterv n faptu/ generat r

� ex g b l tatea respect ve/ r taxe c mun tare."(art. 136-(1))n cazul in care, la mp rt b nur le nu s nt supuse taxel r c mun tare prev z te la a/ n (7 ),

faptu/ generat r � ex g b l tatea taxe pe val area ad ugat nterv n la data la care ar nterven faptul generat r � ex g b l tatea ace/ r taxe c un tare dac bunur le mp rtatear st sup se un r astfe/ de taxe."(art 136 (2))

n cazul in care, la mp rt, bunur le sunt plasate intr-un reg m vamal spec al, prev zut laart. 744 a/ n (7) l t a) � d), faptu generat r � ex g b l tatea taxe nterv n la data la careacestea inceteaz a ma plasate intr-un astfel de reg m."(art. 36 (3))

Exemplul ilustrativ 82 -O so etate a h z oneaz mater r me de la un furn zor h nez

n urm toa ele ond re u de um rare a bunur or d nfa tu a exte n este de 42 000 olar , taxa vama 0%,TVA24%,

ursu de s h mb ut zat 3,5 le /do ar.

a) C nd intervin faptul generator i exigibilitatea TVA n cazulopera1iunii de import?

b) De ermina i costul de achizi e a materiilo prime i valoareaTVA n vam .

R spuns:

a) Fa tul generator � ex g b l tatea TVA nterv n a data la a e nte v n fa tul gene ator � ex g b tatea ent u taxe e vama e.

) Pre de um are ( 2 000 dola x 3, le /do a )147.000 leTaxe vama e ( 47 000 e x 0%) 1 700 le

de e 6 700 e

TVA dedu t b (datorat n vam ) 38.808 le

I

'�



FISCALITATE

� Baza de impoz tareCodul scal prevede:

Baza de impozitare a taxei pe valoarea ad ugat este constituit din:a) pentru livr ri de bunuri �i prest ri de servicii ( . ), dintot ceea ce constituie contra-

partida ob inut sau care urmeaz a ob inut de fu izor ori prestator din parteacump r torului, bene ciarului sau a unui ter , inclusiv subven iile direct legate de pre

ul acestor opera iuni; ( . )c) pentruopera iunile ( .. ), pentru transferul ( ... ) � pentru achizi iile intracomunitare con

siderate a ind cu plat ( ...}, re ul de cump rare al bunurilo respective sau al unor bunuri similare ori, n absen a unor astfel de pre uri de cump rare, pre ul de cost, stabilit la data livr rii. In cazul n care bunurile reprezint active corpora e xe, baza deimpozitare se stabile�te con rm procedurii stabilite prin norme ( .. )

e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care bene ciarul esteo per soan a liat fu izorulu /prestatorului ( . ), baza de impozitare este considerat valoarea de pia n rm toarele situa ii1 atunci c nd contrapartida este mai mic dec t va oarea de pia , iar bene ciarul

livr rii sau al prest rii nu are drept comp et de deducere ( .. )

2. atunci c nd contrapartida este mai mic dec t valoarea de pia , iar u izorul sau prestatorul nu are un drept comp et de deducere ( ... ) �i livrarea sau prestareaeste scutit ( .. )

3. atunci c nd contrapartida este mai are dec t valoarea de pia , iar fu izorul sau prestatorul nu are drept comp et de deducere ( ... )."(ar 137-(1))

Comentarlu:

Va oarea de pia nseamn suma o al pe care, pen ru ob nerea bunur or sau servc i or n cauz la momen ul respec v, un c en a a n aceea�i e ap de come c alizarela ca e are oc v area de bunu i sau p es area de servic i ar ebu s o pl easc n cond de concuren lo al unui fu nizor o i p es a or independen de pe er or ul s a ulumembru care v area sau pres a ea es e supus axe A unc c nd nu poa e s abio vrare de bunu i sau o pres a e de se v cii compa ab , valoa ea e p a nseamn :1 . pen ru bunur , o sum care nu es e mai m c dec p e u de cump are a bunur or

sau a uno bunuri sim are ori, n absen a unui p e de cump ra e, p e u de cos ,s ab i la momen u iv rii;

2 pen u se v c , o sum care nu es e ma mic dec cos ur le comple e a e persoanempozab le pen u pres area serv ciu u .

Nu in n baza de i poz are:raba uri e, em zele, s u nele, scon ur le �i a e reducer de pre , aco da e de urnizori direc c ien lor a da a exigibil i axeidob nzi e, pe cepu e dup da a l vr r sau p es ri , pen ru p cu n rzie e

valoarea ambalajelor ca e c rcu n re fu n zor de mar �i cl en i, p n schimb,f c u are e c

.



Rezolvare:

• Va oare brut

Ghid pentru pregat re c nd d lor l ex menul de cces

Exemplul ilustrativ 8:--------

Un fu n zor i aco d cl entulu s u in momentul factur rm fu lor reducer come c ale.

Se cunosc u m toa e e n rma :

- pre de v nzare 2.000 e ;abat 10% � em z 5% acordate pentru m rfur e v ndute.

Sa calculeze TVA aferent m rfurilor v ndute de furnizor.

Rabat 0% (2.000 le x 10%).000 e200 e90 eRem z 5% ((2.000 le- 200 e ) x 5%)

Bazade mpoz tare a TVA

VA= .710 le x 24% = 4 0 4 e

1.710 e


Rezolvare:

Se v nde un stoc de ma f la pre ul de v nza e de 74.000 le ,TVA 24%. Pe f ctu e te insc s valoarea ambalaje or de 8.000 le .Costul m fu or v ndute este de O.OOO le . Dup o s pt m nc entu rest tu e ambala e in va oare de 6 000 e Restuambalaje o sunt re nute de cl ent ar fu n zoru le factureaz .

Care este regimul de TVA aplicabil n condi iile n care ambalajelesunt gestionate pr n utilizarea sistemului de restituire?

L data v nz r stocu u de m rfur :

Baza de mpoz ta e a TVA = 74.000 e (contravaloa ea ambalaje or care c rcu int efurn zor de marf � cl en pr n sch mb nu ntr in baza de mpoz ta e)TVA co ectat = 74.000 e x 24% = 7.760 le

Factu area ambalajelor nerest tu te de c t e c ent

Baza de mpoz tare a TVA= .000 eTVA co ectat 2.000 e x 24% = 480 e

1



FISCAL TE

Rezolvare:

Exemplul u5trativ85 - �

O soc etate comercial p titoare de tax pe va oarea ad ugat aa h zi onat materii prime d S . lei Amb lajele care a st

ivrat mater a prim su t va oare de 20.000 le , Juate a sc i

f t pr d rea a l rat m de 900 000 lei � a prestat serv c valoare de 100 000 ei. Opera un le u i c ud TVA.Determina i TVA de plat sau e recupe at.

TVA co ectat (livr ri de u uri �i prest ri de serv c de c tr trepri dere = Baza dempozi are x Cota TVA (900 000 l+·100.000 e ) x 24% 240.000 ei

TVA deduct il (ac iz d un r � prest r de serv c i de c tre trepri dere = Bde mpozitare x Cota TVA S . e x 24% = 0 000 leiN Am aje e u i t aza mpo a i , i d lu te la sc mTVA colectat> TVA deductiTVA de plat = TVA colectat-TVA deducti 240 000 ei- 120.000 e = 120 000 le

Ba a de mpoz tare se redu!e n urm toare e s tua i:- cazu des i r totale sau par a e a co t actul pe tru rarea de u uri sa

prestarea de serv ci , a te de e ectuarea acestora, dar pe tru care au st emise acturi n avans;

- cazu re uzurilor t tale sau par iale priv d ca titatea, cal tatea or pre urile uur or livrate sau a e serv ci or prestate;

- cazu care ra atur le, remize e, ristur ele �i cele alte reducer de pre su tacordate dup vrarea u ur lor sau prestarea serv cii or;

- cazu care cump r tor returneaz am alajele care s a exped at mar ,pe tru am a aje e care circul pr n cturar etc.

: Cotele de impoz tare

Cod l sca prevede,Cota standard este de 24% �; se ap ic asupra bazei de impozitare pentru operafiuni e impozabile care nu sunt scutite de tax sau care nu sunt supuse cote/or reduse." (art. 40 (1,Cota redus de 9% se ap ic asupra bazei de impozitare pentru urm toarele prest ri de servicii � sau livr ri de bunuri:

E



Ghid pentru pregat re c ndid f lor l ex menul de cces

a) serviciile const nd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, mo u-mente istorice, monumente de arhitectur �i arheologice, gr dini zoologice �i botanice, t rguri, expozi ii �i evenimente culturale, cinematografe, altele dec t ce/e scutitecon orm art.141 a/in.(1) lit m);

b) /ivrarea de man le �co/ re, c r i ziare �i reviste, cu excep ia celor destinate exclusiv sau n principal publicit ii;

c) livrarea de proteze �i accesorii ale acestora, cu excep ia protezelor dentared) livrarea de produse ortopedice;e) livrarea de medicamente de uz uman �i veterinar

cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu unc ie similar , inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping;

g) livrarea urm toarelor bunuri: alimente, inclusiv b uturi, cu excep ia b ut rilor a/coo/ice, destinate consumului uman �i animal, animale �i p s ri vii din specii domestice,semin e, plante �i ingrediente util zate n pre arare allmentelo produse util zate pentru a completa sau n/ocui alimentele P in normele metodo/ogice se stabilesc codurile NC din anexa I la Regulament l (C n2.658/ 7 al Consiliu/ui din23 iu/ie19 privind Nomenclatura tari a �i statistic � Tari ul Vamal Comun, ast e cum a osmodi cat prin Regulamentul de punere n aplicare (UE) n .1 101 014al Comisiei din16 octombrie2014, corespunz toare acestor bunuri;h) serviciile de restaurant �i de catering, cu excep ia b uturilor a/coo/ice "(art 140-(2))

Comentariu:

Cota redus de tax de 9% se aplic pent u tipuri e de cazare n structure de prm re tu st c av nd funqiune de cazare, p ev zute la a t. 21 din OG n . 58/1998 priv ndorgan zarea � desf �u a ea activit de tu i m n Rom nia, cu mod c le � comp et ri e ulterioa e.Tn cazul caz ri cu dem pensiune, cu pens une co plet sau cuall inclusi ecota redusde TVA se ap c asup a pre ulu total al caz i, ca e poate nclude �i b utu i a oo ce.

I


Selecta i dintre opera iunile prezentate mai jos acele opera iunipentru care este aplicat cota redus de TVA de 9%a) prest r e de servic i medica e;b) livr r le de produse o topedicec) livr r e de organe, de s nge � de apte de proven en uman ;d) livrarea de manuale �co a e;e) activitatea de nv m nt;f) dreptul de int a e a muzee;g) caza ea n cadrul sectoru u hotelie



FISCALITATE

Raspuns:

Opera\iunile pent u ca e este ap cat cota redus de 9% sunt b), d),f), g .

Raspuns

Cota = %

Exemplul ilustrativ 87 - �

O f b ic de p ne l vreaz o cant tate de p ine, p e\ul de v nzared n f ctur nd de6.250 leSa se prec zeze c re este cot de TVA pl c b la in cest c z sase determ ne v lo re t xe colect te.

col ctat= 6 250 ei x 9%562 5 ei

Codu cal prevede:,Cota redusQ de5% se ap/icQ asup bazei de impo itare pentru livrarea locuinfelor a

parte a politicii soci le, inclusiv a te enului pe care sunt construite. Terenul pe are esteconstruitQ locuinfa include $i a prenta la sol a lo u nfei. n sensu/ prezentu/ui titlu, prinlocuinfQ livratQ a parte a po/iticii sociale se nfelege:a) livrarea de c/Qdiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a utilizate

drept Q ine de b tr ni $i de pensionari;b) livrarea de c/Qdiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a util zate

drept case de copii $i centre de recuperare $i reabilitare pentru inori cu handicap;c) livrarea de locuinfe care auo supra afQ uti/Q de axi u720 2

, exclusiv anexelegospodQre$ti, a Qror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depQ

$€$te su a de 380 000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adQugatQ, achizifionate de orice persoanQ necQSQtoritQ s u a i/ie. ( ... ) Cota redusQ se ap/icQ nu ai n cazul locuin elor care n o entul v nzQrii pot locuite a atare $i dacQ terenul pe care este construitQlocuinfa nu depQ$€$te supra afa de 250 2

, inclusiv a prenta la sol a locuinfei, n cazul case/or de locuit individua e. n cazul i obilelor care au ai u t de douQ locuinfe,cota indivizQ a terenului a erent ecQrei locuin e nu poate depQ$i supra afa de 250 2

,

inclusiv a pr nta la sol a erentQ ecQrei /ocuinfe. Orice persoanQ nec sQtoritQ saua ilie poate a hizifionao singurQ locuinfQ cu cota redusQ de5%, respectiv

7. n cazul persoanelor necQSQtorite, SQ nu definut $i SQ nu definQ nicio locuinfQ n proprietat pe care au achizifionat·o cu cota de5%;

2. n ca u/ a iliilo sofu sau sofia SQ nu definut $i sQ nu definQ, ecare sau preunQ, nicio locui Q n proprietate pe care a au achizifionat-o cu cota de5 ;

d) livrarea de cl diri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, Qtre pri Qrii n vedereaatribuirii de Qtre acestea cu chirie subvenfionatQ unor persoane sau a ilii a cQror

I



Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex menul de cces

situafie economic nu le permite accesul la o locuin n proprietate sau nchiriereaunei locuin e n condifiile piefei."(art. 140-(21))

R spuns:

Exemplul ilustrativ 88 ---- --

Dati rei exemple de operatiuni pen ru care es e aplica co aredus de TVA de 5%.

Din categ a pe a iuni pent u care este aplicat c ta edus de TVA de 5% f cparte urm t arele:

. L vrarea de c d ri, nc usiv a terenu ui pe ca e sunt c nstru te, c tre p im r n vederea atribu ii de c tre acestea cu chir e subven nat un pe s ane sau famia c r r s tua ie ec n m c nu e permite accesu la l cu n n p pr etate sau

nch rie ea unei cuin e n c nd i le p e ei;

2. Livra ea de c d r , inc us v a te enului pe care sunt c nstru te, destinate a util zatedrept c m ne de b t n � de pens nari;3 ivra ea de c d ri in us v a e enul i pe ca e unt c stru te, dest nate a ut l zate

d ept case de c p i �i cent e de recupera e � reab ita e pentru min cu hand cap.


Care sun o e le de A n Rom nia?

R spuns:C te e de VA n R m nia sunt 24%, 9% � 5%.

Comen ariu:P t ivit N me r met d gice de ap care a C dului scal, c ta ap cab l pentru ajustarea baze de mp zitare este c ta per iunii de az ca e a ene t aceste evenmente.Yn cazul pera iuni a c r baz mp ab l este dete minat n valut , cu sul deschimb valutar ut izat pentru ajustarea aze de m zitare este ace a� a al pera

un de baz care a gene at aceste ev n ente espect v cu su de schimb valutautilizat pentru dete mina ea baze de mp zitare a taxe pe va area ad ugat pent u

pe a unea de baz . T tu� , n cazu n care nu se p ate dete mina pera unea de

I

\

'



FISCAL TATE

baz care a generat a este eveniment , va apli at ota de TVA n v goare la datala are a in erven t evenimentul �i oresp z tor, �i rs l de s himb va tar de laa east dat , n az l opera i ni or pentr are baza e mpoz tare este determinat

n val t .

: Operatiunil sc e de axa pe valoarea ad ugaO x s nt ele pentr are n se datoreaz ta a, dar este permis ded erea ta e dator te sa a h tate pentr a h z i A este opera i ni s nt en merate n adr l art 143-144 1 din Cod s al Yn a east

ategor e se afl :e port r le;prest r e de serv legate d re t de e port l de b n r ;prest le de serv i dire t legate de import l de b n ri;prest r le de servi i efe t ate n Rom n a as pra b n rilor mobi e a hiz io ate

sa importate n vederea pre r rii n om n a � are terior s nt transportate naf ra om n t i;t ansport l i terna onal de persoane;l vr ri e ntra om n tare; �itransport l interna ional � intra om nitar de b n r

R spuns:

Exemplu ilu5trativ 90 -

so etate i vreaz b n r n i mp r tor din T r a 0 parte

din b n ri a f st mp rate de a n f rnizor talian (a hiz entra om nitar ), iar rest l, de a n f rn zor ntern (a hiz elo al TVA 24%) B n r e s nt transportate a Constan a, a olo

nde vor pre ate de n a t transportator pentr a vratela dest na ie ( n T r a) Pentr a est servi , so ietatea a h t

ontravaloarea transport i pl s TVA 24%Precizati care es e ra amen ul fscal al operatiunii de expor .

entr rea zeaz o opera ne s tit de TVA drept de ded ere, so ietatea vaem te o f t r f r TVA (e port de b n r este o opera ne s t t ), dar n a e a�i




timp va avea drept de deducere entru achizi iile efectuate, respectiv pentru ta areainvers aferent achizi iei intracomunitare, TVA p tit furnizor lui intern de bunuri $i

V pl tit prestatoru ui serviciului de transport.O x sunt cele pentru care nu se datoreaz ta a $i nu este permis deducerea ta ei datorate sau achitate pentru achizi ii.

pera iuni e sunt enumerate n cadrul art14 din Codu sca :

spitalizarea, ngrijirile medica e $i opera iuni e str ns legate de acestea;prest ri e de servicii efectuate n cadru profesiunii lor de c tre stomatologi $i tehnicieni entari, precum $i ivrarea de proteze dentare efectuat de stoma ologi $i

e tehnicieni e tari;prest ri e de ngrijire $i supraveghere efectuate de persona medica $i paramedical;

- transportu bo navilor $i al persoane or accidentate, n vehicu e specia amenajaten acest scop, de c tre entit i autorizate

activit i e de nv m nt, p ecum $i prest ri e de servicii $i ivr ri e de bunuri str nslegate de aceste a tivit i, efectuate de institu iile pub ice sau de a te entit i au

torizate;prest ri e de servicii de natur nanciar ancar (numai anumite servicii);opera iunile de asigurare $i/sau de reasigurare, precum $i prest rile de servicii nleg tur cu acestea;arendarea, concesionarea, nchirierea $i easingu de bunuri imobi e, acordareaunor drepturi rea e asupra unui bun imo i , precum dreptu de uzu ruct $i super

cia;livrarea de construqiiI p r i de construqii $i a terenuri or e care sunt construite,precum $i a oric ror alt r terenuri.

R

Exemplulilu5trativ 91 - �

societate n hiriaz o cl dire de birouri $i, dat cu aceasta,lo urile de parcare.P 1

otrivit regulii de baz , opera iunea de nchiriere a unei cl diri este o opera iune scutit f r drept de deducere, iar opera iunea de nchiriere a locuri or de parcare esteopera iune impozabi $i se a lic ta a pe va oarea ad ugat .

I .



FISCALITATE

: Regimul deducer lor

C s a p v :,Dreptul de deducere ia na�tere la momentul exigibilit fii taxei.''(a t 145-( ),Dreptul de deducere a TVA erente achizifiilor e ectuate de o persoan impozabil de

la o persoan i pozabil care aplic sistemul TVA la ncasare ( ..) este am nat p n ladata la care taxa a e ent bunuril r �; se viciilor care i-au ost livrat /prestate a st pl titu izorulu prestatorului s u."(a t 45-(1))

"Dreptul de dedu ere a TVA a er nte achizifiilor e e tuate de o persoan impozabil careaplic siste ul TVA la ncasare ( .. ) est am nat p n n momentul n care taxa a erentbunurilor � serviciilor care i au st livrat /prestate a ost pl tit u izorulu prestatorului s u, chiar da o parte din operaf nile realizate de persoana impoza il sunt excluse dela apl carea sistemului VA la n as e "(a t 45-(12))

Limitari speci le le dre u ui de ded cere

S t az a 50% pt a tax af nt p , a h z nt a

n ta , p t , n h sa as n v h t t zat � atax a n h t at v h af at n p p tat a sa n f s n ap s an p zab n az n a v h n s nt t zat x s v n s pa t v t n .

L ta a s ap v ' t t zat av n as t ta ax a tzat s b 3.500 k sa n a t 9 a n , n s v s a n � f .

Rezo v e:

Exemplu ilustrativ 92 -

a h az n a t t a n f n z nt n, a va f s t pa a n s p n C st a h z t 52 000 , TVA 4%.De e m n v o e TVA e e e e.

TV t b = 5 .000 x 4% 1 480

TVA s .480 x 50% 6 40

D f n a n a ptat a va n t at n st a h z a a t t.

I



Ghid pentru pregat re c nd d lor l ex men / de cces

: Deducerea taxei pen ru persoana impozabil u eg m mixt�i pe soana pa 1ial impozab l

Codul fscal prevede:

, Persoana impozabi care rea zeaz sau urmeaz s rea/ zeze at t operafiuni care daudrept de deducere, c t $i operafluni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabi cu regIm mix Perso na care rea izeaz at t operafiuni pentrucare nu are ca itatea de persoa impoza i (.), c t $i operafiun pentru care are ca itateade persoan impozabi este denumit persoan par ia i pozabi "(art. 147·(1))

,.. ) Persoana parfia impozabi nu are drept de educere pentru achizifil e destinate activit fii pentru care n re c itatea de ersoan impozabi Dac pers n parfia im pozab / des $oar activit fi n ca itate de persoan impozabi , din ca e rezu t at toperafiuni cu drept de deducere, c t $1 operafiuni r drept de deducere, este consi erat persoan impozabi mixt pentru respective e activit f · ) n condifii e stabi ite prinnorme, persoana parfia impozabi poate so icita ap icarea unei pro-rata specia e n situafia n care nu poate fine evidenfe separate pentru activitatea des $urat n ca itate de persoan impozabi $i pentru activitatea pentru care nu are ca itatea de rsoan impo zabi "(a t. 14 -(2))

Achizifii/e destinate exc usiv rea iz rii de operafiuni care per it exercitarea dreptu ui dededucere, inc usiv de investifii destinate rea iz rii de ast e de operafiuni, se nscriu ntr-oco oan di nct di ju a u pentru cump r ri, iar taxa deductibi a ere t acestora sededuce integra(a t 14 -(3))

Achizifii e destinate exc usiv rea rii de ope afiuni care nu dau drept de deducere, precum$i de investifii ca e sun destinate rea z rii de st e de operafiuni se nscriu ntr-o co oandistinct din ju a u pentru cump r ri pentru aceste operafiuni, iar taxa deductibia erent acestora nu se deduce "(art 14 -(4))

Achizifii e pentru care nu se cunoa$te destinafi , respectiv dac vo uti izate pentru reaizarea de operafiuni care dau drept de deducere sau pentru operafiuni are nu dau drept

de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporfia n care sunt sau vor uti zate

pentru operafiuni care dau drept de deducere $1 per fiuni care nu dau drept de deducerese evidenfiaz ntr o co oan distinct din ju a u entru cump r ri, iar taxa deductibia erent acestor achizifii se deduce pe baz de pro-rata "(art. 14 -(5))

P o rata se determin a aport nt e:

Suma total , f r tax , dar cuprinz nd subven iile legate direct de pre , a opera iun lor con st nd nlivr r de bunuri �i prest ri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere

Suma total , f r tax , a opera iunilor const nd n ivr ri de unuri �i prest ri de servicii care permitexercitarea d eptului de deducere �I a opera iuni or const nd n livr ri de unur �i prest ri de serv c

care nu permit exercitarea dreptulu de deducere

P o-rata de n tiv se dete min anual, a calcu ul aceste a inc ude toate ope a uni epent u care ex g bi tatea taxei a na�te e n t mpul anului calenda st c espectiv

Urm toarele elemente sunt excluse d n ca cu ul pro- ata:



FISCAL TATE

valoarea oric rei ivr ri de bunuri de capita care au f st uti izate de persoana impozabi n activitatea sa economic ;valoarea oric ror livr ri de bunuri sau prest ri de servicii c tre sine efectuate depersoana impoz bi ;

- va oarea opera iunilor precum prest ri e anumitor servicii de natur nanciar bancar , opera iunile de asigurare �i/sau de reasigurare, prest ri e de servicii n legtur cu opera iuni e de asigurare �i/sau de reasigurare e ectuate de persoane eimpozabile care intermediaz astfe de opera iuni �i a opera iunilor imobiliare, nm sura n care acestea sunt accesorii activit ii principa e.

Pro rata de nitiv se determin procentua �i se rotunje�te p n la ci ra unit i or imediat urm toare

Pro rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro rata de nitiv , determinat pentruanul precedent, sau pro rata estimat pe baza opera iuni or prev zute a rea izate nanu calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea opera iuni or cu drept de deducere n totalu opera iunilor se modi c n anu curent fade anul precedent.

n cazu unei persoane impozabi e nou nregistrate, pro rata aplicabil provizoriu este

pro rata est mat pe baza opera iunilor preconizate a rea izate n timpu anu ui ca endaristic curent, care trebuie comunicat e mai t rziu p n la data a care persoanaimpozabi trebuie s depun primu s u dec nt de tax

Persoanele impozabile trebuie s comunice organu ui sca competent, la nceputuec rui an scal, e ai t rziu p n la data de 25 ianuarie inclusiv, pro rata provizorie

care va ap icat n anu respectiv, precum �i modu de determinare a acesteia

Exemplul ilustrativ 95 - -- --

O societate comercial realizeaz urm toarele opera iuni:

- Achizi ioneaz materii prime de la intern n va oare de 450 000 lei(opera iune taxabi );

- Produce �i ivreaz produse nite a intern n va oare de430 000 lei (opera iune taxabi );

- Produce �i ivreaz produse nite a intern n valoare de120 000 lei (opera iune scutit f r drept de deducere)

- mport m r uri n valoare de 40 000 euro, tax vama 0%(opera iune taxabi );Vinde importu de m rfuri aplic nd un comision de 9%(opera iune taxabi )

Cursu de schimb va utar este de 4,5 lei/euro

Determinali TVA de p at sau de recuperat.

I



Ghid pentru pregatire c nd d filor l ex men de cces

Rezolvare:

a) Determ narea TVA deductib le (opera iunile de achiz ie):Vom determina TVA deductib l pentru achiz a de mater prime de a ntern � pentru

mport.fn baza de impoz tare a TVA deduct bi e vor tra

- va oarea mater i or prime, de 450.000 ei;mportul de m r ur n va oare de 40.000 euro, cu o tax vama de 10%Pentru importul de m r uri, baza de calcul trebu e expr mat n ei �i trebu e s includtoate taxe e datorateValoarea n vam = 40.000 euro x 4,5 le /euro = 180.000 leiTaxa vama Valoarea n vam x Cota 18 .000 lei x 10% = 18.000 leiDeci va oarea uat n cons derare pentru calcu u TVA deduct b e a erente mportu luidem r ur este Va oarea n vam + Taxa vama 18 .000 lei+ 18.000 le = 198.000 ei.Baza de impozitare pentru TVA deduct bil = 450 000 le + 198 000 e 648.000 le

TVA deductib 648.000 e x 24%155.520 ei

b) Determ narea pro rata � a TVA de dedus e ct vPro rata= Livr r e supuse TVA / ota ul l vr r or(Ven turile din v nzarea produselor

n te ivrate a ntern n va oare de 430. 00 le + Ven turile d n v nzarea produse orimportate, apl c nd un comision de 9%)I (Ven turile d n v nzarea prod'uselor n telivrate a ntern n valoare de 430.000 e + Veniturile d n v nzarea produse or nitel vrate a ntern r drept de deducere n valoare de 120.000 lei + Venitur le d n v nzarea produselor mportate, ap c nd un comis on de 9%)Valoarea v nz r lor a rente produc ei mportate care intr n ca culul pro rata =Va oarea n vam + Taxa vamal + ComisionuValoarea v nz r bunur lor mportate = 180.000 e + 18.000 e + 198.000 lei x 9% 215.820 ePro rata TVA (430.000 ei + 215 820 ei)I (430.000 ei + 120.000 e + 215.820 e ) =84,33% 85%Prinurmare, TVA de dedusTVA deductibi x 85% = 155.520 ei x 85% 132.192 lei

c) Determ narea TVA co ectate ( ivr r e rea izate de contr buabil)TVA colectat este cea a erent tuturor l vr r lo rea izate de contr buab �i care nusunt scut te de a plata acestei taxe.

aza de calcu = Produsele nite ivrate la ntern n valoare de 430.000 e + V nzareaproduse or mportate, ap c nd un com s on de 9%

--



FISCALITATE

TVA colectat = (430.000 ei + 215 8 0 e ) x 4% = 154 997 ei

TVA co e tat > TVA de edus avem TVA de p at

TVA co ectat -TVA de edus= 54.997 le - 13 .19 ei .805 e

: Perioada fscalCodul s a prevede:

, Perioada scal este una calendaristic ."(art 1561 (1))

Prin excepfie de la prevederile a/in (7 ), perioada scal este trimestrul calendaristic pen-tru persoana impozabil care n cursul anului calendaristic precedent a real zat o ci r dea aceri din perafiuni ta abile $i sau scutite cu drept de deducere $i sau neimpozabile nRom nia con orm art 132 $i 133, dar care dau drept de deducere con orm ar 145 a/in. (2)lit b), care nu a dep $it pla onul de 100 000 euro al c rui echivalent n lei se calculeaz con

orm ormelo , u excepfia situafiei n care persoana impozabil a e ectuat n cursulanului calendaristic precedent una sau mai multe achizifii intracomunitare de bunuri."(art 1561 ( ))

Dac ci a de a aceri e ectiv obfinut n anul nregistr rii, recalculat n baza activit fiicorespunz toare unui an calendaristic ntreg, dep $e$te pla nul prev zut la a/in (2), nanul urm tor perioada scal va una calendaristic , con rm a/in (1 ) Dac aceastci de a aceri e ectiv nu dep $e$te pla nul prev zut la a/in (2), persoana impozabilva util za trimestrul calendaristic a perioad scal cu excepfia situafiei n care persoanaimpozabil a e ectuat n cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achizifiiintracomunitare de bunuri "(art. 1561 (5))

Comentariu:

Per oada scal pentru dec ararea �i p ata TVA este luna calendar st c . Pentru soc etle a c ror cifr de afaceri nu dep �e�te 100.000 euro n anul sca anterior, per oada

pentru dec ararea �i plata TVA este tr mestru calendaristic.

Dac un contr buabi pl t tor de TVA dep �e�te afonul de 100.000 euro a erent c frede af cer �i nu a e ctuat achiz ii ntracomunitare n anu ca endaristic anterior va ut

za a per oad sca pentru anul sca urm tor luna calendarist c .

: M sur de simpl fcareCo ul sca prevede

Operafiunile pentru care se aplic taxarea in vers sunt:a) /ivrarea urm toarelor categorii de bunuri:

1. livrarea e de$euri eroase $i ne eroase, de rebuturi eroase $i ne eroase, inclusiv livrarea de produse semi nite rezultate din prelucrarea, abricarea sau topireaacestora;

.-



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex menu/ de cces

2. livrarea de reziduuri $i alte materiale reciclabile a c tuite din metale feroase $i neferoase, aliajele acestora, zgur , cenu$ $i reziduuri industriale ce con in metale

sau aliajele or;3. livrarea de de$euri de materiale reciclabile $i materiale reciclabile uzate const nd

n h rtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticl $i sticl4. livrarea materialelor prev zute la p 1-3 dup prelucrarea/transformarea aces

tora prin opera iuni de cur are, polizare, selec ie, t iere, fragmentare, presare sau tu are n lingouri, inclusiv a lingourilor de meta le neferoase pentru ob inereac ror s au ad ugat alte elemente de aliere

b) livrarea de mas lemnoas $i materiale lemnoase ( .. )c) livrarea de cereale $i plante tehnice men ionate n continuare( . ): gr u dur; alac Tri

ticum spelta), destinat ns m n rii gr u comun destinat ns m n rii secar o ; porumb boabe de soia, chiar s r mate semin e de rapi sau de rapi s lbatic ,chiar s r mate semin e de oarea-soarelui sfecl de zah r;

d) transferul de certi cate de emisii de gaze cu efect de ser ( .. ), precum $i transferul a tor unit i care pot utilizate de operator n con rmitate cu aceea$i directiv

e) livrarea de energie electric c tre un comerciant persoan impozabil , stabilit n Rom nia( ... )

f) transferul de certi cate verzi ( )."(art. 160-(2))

Comentariu:

Se aplic taxa ea inve s pentru opera un le ca e intr sub nc den a prevede oart. 60 d n Codul scal. Astfel, pentru aceste ope a un ene ciarul va n eg st a valoarea taxe afe ente at t a TVA colectat , c t �i a TVA deducti .

I


O societate comerc al nregistrat n scopur de TVA real zeaz nuna ma urm toarele ope a iun :

Achizi oneaz .000 kg de de�eu de metale nef oase lap e u de 1,50 lei/kg, f TVA; Achizi oneaz 2.000 kg de fructe a pre u de 2,00 le /kg, f rTVA;L vreaz 1.500 kg de f ucte la p e ul de 2,50 le /kg, f TVA.

Toate ach zi i e/ iv le se fac pe p an ntern de aI c tre persoanenreg strate n scopuri de TVA.

determine TVA de plat sau de recuperat aferent lunii mai.



FISCALITATE

Rezolvare:

De�eurile de metale neferoase se supu regimului de taxare i vers (4426 = 4427).

TVA deductibi 1 000 kg x ,50 lei/kg x 24%+ 2 000 kg x 2,00 lei/kg x 24% .320 lei

TVA colectat = .000 kg x 1,50 lei/kg x 24% + .500 kg x 2,50 lei/kg x 24%= .260 lei

TVA deductibi > TVA co ectat VA de recu erat= 1 320 lei- .260 lei= 60 ei

Rezolvare:


O persoa juridic registrat scopuri de VA care activeaz dome iul produqiei de mobilier realizeaz lu a iu ie

urm toarele opera iu i: Achizi io eaz mas lem oas pe picior utilizat a materieprim va oare de 850.000 ei, pre f r TVA;

- Achizi io eaz materiale co sumabile valoare de 250 000 ei,pre f r TVA;

- f registreaz f cturi pe tru cazarea perso alului trimis de ega ie sum de 25 000 ei, pre f r VA;

- Achizi io eaz produse alcoo ice �i di tutu desti ateactivit ii de protocol va oare de 15 000 lei, pre f r TVA;

- Livrea produse ite (mobilier) valoare de 450.000 lei,pre CU VA.

oate opera iu i e se desf �oar Rom ia, fur izorii �i c ie iii d ersoa e registrate scopuri de TVA Rom ia.

a) Determina iTVA aferent lunii iunie;b) �tiind la sf r itul lunii mai societatea a raportatTVA

de recuperat n sum de 2.500 lei, determina i care estevaloarea TVA pe care societatea o datoreaz c tre bugetulstatului la sf r itul lunii iunie

a) TVA afere t u ii iu ie: Achizi iile de mas lem oas pe picior ge ereaz VA deductibil �i TVA co ectat valoare de 850 000 ei x 24%= 204.000 ei

Pe tru achizi io area produse or a coolice �i di tutu desti ate activit ii de protocol, valoare de 15 000 lei, VA este edeductibil

TVA pe tru serviciile de turism este de 9%

.



Ghid pentru pregat re c ndid f lor l ex menu de cces

TVA deductib la = 850.000 lei x 24% + 250.000 ei x 24% + 25.000 le x 9% = 266.250 e

TVA co ect ta 850 000 ei x 24%+ 1 450 000 le x 24I 24 484.645 lei

TVA de pl ta = 484.6 5 ei - 266.250 le 218.395 lei

b) Sum de pl ta bugetu st tului = 218.395 lei 2.500 i 215.895 lei

: Tn egistra ea 1n scopur de tax pe valoarea ad ugatOr ce perso na impoz bila c re re sediu ctivita i economice n Rom ni �i re zeza s u inten one za sa re zeze o ctivit te economica ce mp ca oper un t xbi e, scutite de t x pe v o re dau ta cu drept de deducere �i/s u oper iuni rezult te d n ctivita i economice pentru c re ocul livrarii/prestari se considera ind

n strainat te, d ca t x r deductib la, n c zul n c re ceste oper uni r ostre liz te n Rom ni , re ob i i nreg strari n scopuri de TVA stfe :

) n inte de re l z re unor stfe de oper un , n urmato rele c zuri1. d ca dec ra a urme za sa re lizeze o c fra de f ceri c re tin e s u depa�e�te

pl f nu de scutire de 65.000 euro (220 000 lei);2. d ca decl ra a urme za sa re ze e o c fra de f ceri inferio ra pl f nului de

scutire, d r opte za pentru pl c e reg mu u norm l de t xa;b) d ca n cursu unu n c end rist c t nge s u depa�e�te p nul de scutire, n

termen de 10 zi e de l sf r�itu lun n c e t ns s u depa�it cest pl f n;c) d ca cifr de f ceri re iz ta n cursul unui n c lend r s ic este inferio ra p fo

nului de scutire, d r opte za pentru pl c re re imu u norm de t xa;d) d ca efectue za oper iuni scut te de t xa �i opte za pentru t x re cestor .

Cifr de f ceri c re serve�te drept refer n a este constit\ t d n v lo re tot la, exclus v t x , :

vrar or de bunuri �i prestarilor de servic i efe tu te n cursul unui n c lendr st c, t x b e s u, dupa c z, c r r t x b e d ca nu r desfa�ur te de o mica

ntreprindere;oper uni or rezult te din ct v ta economice pentru c re locu ivrari /prestarise considera ind n strainat te, d ca t x r deductibila, n c zu n c re cesteoper uni r f st re liz te n Rom n ;oper uni or scutite cu drept de deducere �ioper uni or scutite fara drept de deducere, respectiv:o prestarile numitor servic de n tura n nc r b nc ra;o oper iuni e de si ur re �i/s u de re s ur re, precum �i prestarile de servicii

n egatura cu oper iunile de si ur re � /s u de re s gur re efectu te de perso ne e mpoz b le c re ntermed za stfe de oper iuni;-



FISCAL\TATE

o arenda ea, con esiona ea, nch r e ea �i leasingul de bunur mob le, acordareaunor dreptu i ea e asup a unui bun imob l, precum d eptul de uzuf uct �i su-pe cia, cu p at , pe o anumit perioad ;

o liv a ea de const u iI p i de construq i � a te enu i or pe care sunt constru te, precum �i a o c o alt r terenu i

Regimul specia de scutire pentru ntreprinde ile miciPersoana impozab l stabilit n Rom n a, a c e c de a aceri anual , dec arat saurea zat , este nfe ioa p af nului de 65.000 eu o, a c u ech va ent n le se stab le�te

a cursul de schimb co uni at de Banca Na iona a Rom niei la data ader rii � serotunje�te a u m toarea mie, espectiv 220 000 lei, poate aplica scuti ea de tax ,denum t n cont nuare eg m spec al de scutire.

registrarea special n scopuri de TVA

Pe soanele impozab e care au sed ul a t v t econom ce n Rom nia �i care nu suntn egistrate a pl tit i de tax pe va oa ea ad ugat � n ci nu au obliga a s se n-egist eze a p titori pen u ciunu d nt e cazurile prev zute mai sus t ebuie s se

n egist eze n sco u i de TVA: nainte de efectua ea unei achizi i intracomun tare de bunu , dac valoa ea achi-

z ie int acomunita e espective dep �e�te plaf nu pent u achizi ii ntracomuntare n an calendarist c n ca e are oc achizi a nt acomunita (10 000 eu o);

na nte de p estarea unu serv ciu ca e a e locul n a t stat memb u, pent u care e-ne cia ul se viciulu este persoana obligat la p ata taxe pe va oarea ad ugat nstatu memb u respectiv;

na ntea pr ir i de se v cii de a un prestator, pe soan impozab l stab lit n altstat memb u, se vic pentru care este ob gat a plata taxe pe va oarea ad ugat

n Rom nia

:


O soc etate impozabil n nreg strat n scopuri de VAea izeaz achiz ii intracomunitare din Italia P n la sf � tul lun

iul e, valoarea achizi ilo cute este de 8 590 euro n augustinten ioneaz s e ectueze o nou achiz e, n sum de 2 850 eu o.

A e e e b g e eg e e A?

Va oarea tota a achizi i o = 8 590 eu o + 2 850 eu o 11 440 euro

•




Ca urmare a dep �i i pla nulu pent u achiz ii nt acomun ta e, nainte s ea zezeaceast ultim ach zi e int acomun ta , pe soana mpozabi om n trebu e s se

n eg streze n scopur de TVA n Rom nia.

nregistra ea este una spec al , numa pent ach zi int acomunita e

: Documente �i declara i spec fce. Obliga i de p aFactura

Persoana impozab t ebu e s emit o factur c t e eca e bene ciar, n urm toare es tua i :

pent u l vr i e de bunuri sau prest rile de servic efectuate;pentru eca e v nza e a d stan pe ca e a efectuat-o;pentru l v i e ntracomun tare de bunur efectuate;pent u or ce avans ncasat n leg tu cu una dintre ope a un e men ionate mai sus.

Sunt cons erate f ctu documente e sau mesajele pe supo t de h tie o i n f rmatelect onic, dac acestea ndep inesc cond i le stabil te n Codu sca

Autofactura

n anumite s tua ii, cum a opera iuni e taxab e de ivra e de unu sau prestare deserv c i c tre sine, trebu e em s o auto ctu numa n scopul taxe

Decontul de taxi (f rmu arul300)

Pe soane e n egistrate n scopuri de VA trebu e s depun la organele scale competente, pentru eca e per oad sca , un decont de tax , p n la data de 25 inc usiva lun i urm toa e ce e n ca e se nche e per oada scal espect v

Decontul spec a de taxi (f rmula ul301) se dep1 e a o gane e scale competentede c tre pe soanele care nu sunt nreg st ate �i care nu tre u e s se nreg st eze nmod normal n scopu de VA, dar ca e s-au nreg strat n scop spec al pot vit art153 1

•

Decontul special de tax trebuie depus numai pentru pe oade e n care a na�tere exg bil tatea taxe , cu anumite excep i

Declara a recap tulat vi pr v nd vrir le/ach z le/prestir le ntracomun tare(f mula u390 VIES) se depune lunar, p a data de 25 nclusiv a unii urm toareunei Iun ca endaristice, de c tre persoane e impozabile n egist ate n scopur de VAat t n mod norma , c t �i spec al

Declara a nformat vi pr v nd vrir le/prestir le ach z le efectuate pe ter -tor ul na onal(f mularul394) se epune tr mestr al de c tre:--

.

',



FISCALITATE

persoanele mpozab le inreg strate in scopur de TVA in Rom n a pentru opera unmpozab e in Rom n a � taxab le cu cota prev zut de lege. Declara1 a se depune

pentru or ce opera1 une taxab pentru care este em s o factur , nclus v pentruavansur , precum � pentru opera un e la care se apl c s stemul VA a incasarepersoane e mpo ab e inreg strate in scopur de TVA in Rom n a conf rm art. 153

d n Codul scal, care rea zeaz in Rom n a, de la pers anele mpozab e inreg strate in scopur de TVA in Rom n a, ach z de bunur sau serv c taxab le cu cotaprev zut de ege.

Declara1 a trebu e s con n toate f ctur e care au st em se/pr m te in per oada deraportare, nc us v ce e care au inscr s men1 unea ,,taxare nvers " sau ,,TVA la incasare".

n declara1 e nu se inscr u f ctur e em se pr n autof urare � bonur le sca e careindep nesc cond 1 e une factur s mp cate

Plata taxei a buget

Or ce persoan trebu e s ach te taxa de plat organelor sca e p n a data a care areob ga1 a depuner decontu de VA.

axa pentru po tur e bunur , cu excep1 a portur or scut te de tax , se p te�te

a organu vamal in co rm t te cu reglemen r e in v goare pr v nd p ata dreptur orde mport.

Acizele

: Sfera de aplicare

Codul scal prevede:

Acc zele armonizate, denumite n continuare accize sunt taxe speciale percepute directs u indirect asupra consumului urm toarelor produse:

a) a/cool $i b utur a coo/ice;b) tutun prelucratc) produse energetice $i electricitate."(art. 2062)

Com n ar : Acc ze e armon zate se datoreaz pentru produse e acc zab e d n produq a nternsau d n mport Sunt supuse acc z r toate produsele d n categor e urm toare:

a coo � b utur alcoo ce {bere, v nur , b utur fern entate, a tele dec t bere � vnur , produse ntermed are, a coo et c);

- tutun pre ucrat { garete, g r � 1 g r de f , tutun de fumat)produse energet ce � electr c tate {ben n cu p umb, benz n f r plumb, mo

tor n , kerosen, p cur , gaz petro er che at, gaz natura , c rbune, cocs, energ eelectr c ).



� Faptul genera o

Codul scal prevede:

Ghid pentru pregatire c ndid 1 ilor l ex menu de cces

Produsele acc zabi/e sunt supuse acc zelor la momentul:a) producerii acestora, inc/usi acolo unde este cazul la momentul extrac iei acestora,

pe teritoriul Comunit fii;

b) importului acestora pe teritor ul Comunit ii."(art 2065

)Comentariu:

Faptu generato reprezint or ce ac iune ca e ge e eaz supunerea produse or egimului accize o nte vine a momentul p oduce , ext aqie sau impo tului p oduse

o acc zabile pe teritoriul comun ta . P oduq a de p oduse acciza e ep ezint or ceopera une p n ca e acestea sunt b icate sau p ocesate, n cad ul unui antrepozit

scal, de c t e un ant epoz ta autorizat.Antrepoz tarul auto zat este pe soana z c sau juridic auto zat de autoritatea competent s p oduc , s transf me, s de n , s p imeasc sau exped eze p oduseaccizab e n reg m suspens v de acc ze nt -un oc autor zat, numit ant epoz t scal

P oduqia sau dep asarea acesto a se face n regi suspensiv, acesta ep ezent nd unregim sca conf m c ru a plata accize or este suspendat pe pe oada p odu er ,transf m rii, de ne i i dep as ri produse o .Trebu e men onat un antrepozit sca poate f losit nu a pentru producerea

i/sau depozitarea de produse accizab e, ind exclus a acesta s e f los t pent uv nza ea cu am nuntu a produselor accizab eSunt exceptate de a egimul suspensiv ur toare e produse1 bere, v nu , b utu fe mentate, produse n gospod r nd vidua e pent u consum

prop u (obliga ia nd doa cea a n egistr i);2 . energ e e ect ic , gaz natu al, c bune, cocs

In orice a t s tua e, p oducerea de p oduse acc zab e n afa a r g mulu suspens veste nte z s

: Elibe area spre co sum

Codul scal p evede ( ) e/iberarea pentru consum reprezint :a) ie�irea produselor accizabi/e inclusiv neregulamentar , dintr-un regim suspensiv de

acc zeb) definerea de produse accizabile n a ara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au st percepute ( . );

I



FISCALITATE

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentar , n afara unui regim suspensiv de acc ze;

d) importu/ de produse ac zabile, chiar �i neregulamenta cu excep ia cazului n care produsele acc zabile sunt plasate, imediat dup import, n regim suspensiv de accize

e) utilizarea de produse accizabile interiorul antrepozitului scal a/tfel dec t a materie prim ."(art. 2067-(1))

Comentariu:

ln acest caz, importu reprezint orice intrare de prod use accizabi e din af ra teritoriu uicomunitar, dac acestea nu sunt p asate n regim vama suspensiv n Rom nia, n zone

ibere, porturi ibere sau antrepozite ibere sau nu fac obiectu distrugerii sub supravegherea autorit ii vama e. Reprezint importuri �i urm toare e:

scoaterea produse or accizabi e din regim vama suspens v (dac produsu r m nen Rom nia);

uti izarea n scop persona , n Rom nia, n cadru regimu ui suspensiv.

Pe ng ce e enumerate, se consider reprezint e iberare pentru consum, conf rmCodu ui sca , �i de inerea n scopuri comercia e de c tre un comerciant de produse

accizabi e, produse care au st e iberate n consum n a t stat membru ori au f st importate n a t stat membru �i pentru care accize e nu au f st percepute n Rom nia.

Pentru a comp eta ce e prezentate, Codu sca vine cu o murire privind situa ii e ncare produse e accizabi e nu sunt considerate a e iberate pentru consum, �i anume ncazu mi�c rii produse or accizabi e din antrepozitu sca c tre:

a) un a t antrepozit scal n Rom nia sau n a t stat membrub) un des inatar nregistrat din a t stat membruc) un teritoriu din afara teritoriului comunita "(art. 2067-(4))

Totodat , nu se consider e iberare pentru consum distrugerea tota sau pierderea iremediabi de produse accizabi e, dac acestea int rvin n timpu n care se a ntr-unregi suspensiv de accize �i dac :a) produsu nu este disponibi pentru a f osit n Rom nia din cauza v rs rii, spar

gerii, incendierii, contamin rii, inunda ii or sau a t r cazuri de f r major ;b) produsu nu este dis onibi pentru a f osit n Rom nia din cauza evapor rii sau

a t r cauze care reprez nt rezu tatu natura a producerii, de inerii sau dep as riiprodusu ui;

c) distrugerea este autorizat de autoritatea competent .

Pentru a n cazu produse or accizabi e af ate n una dintre situa ii e de mai sus s nuse datoreze accize, trebuie s e ndep inite mai mu te condi ii:a) s se prezinte imediat autorit ii vama e teritoria e dovezi su ciente despre eveni

mentu produs �i cantitatea de produs care nu este disponibi pentru a f osit ;

b) nregistrarea dist ugerii ota e sau a pierderii iremediabi e s poat dovedit prinprocese-verba e;

I




c) se incadre z , colo unde este caz l, in l m te e p ev z te in norme e tehn e alet l je or � nsta a o s in coe c en max m de p erder spec ce ct v t lor

de depoz t , man p re, d str b e � transpo t prev z in st d e real z te aso c t e ntrepoz t l ; �

d) s nt ev den te � n eg st ate in contab tate.

: Exig bilita eaCod sc revede:

,Acc zele devin exigibile n momentul eliberarii p ntru consumn st tul membru n c rese f ce eliber re pentru consum."(art 2066-(1))

Condi iile de exigibilit te �; nivelul cc zelor c re urme za sa e plic te sunt cele n vi-go re l d t l c re ccizele devin exigibile n st tu/ membru n c re re o eliber re pentru consum "( 2066 (2))

Comentariu:

Ex g b l t te ep ez nt dat ca e stat l este ind ept t s so c te incasarea cc ze ,r moment l ex g b l t cc ze este:d t el be r pentr cons m in Rom n a;d t const t r p erder care n se inc d e z in l m te e spec cate in norme etehno og ce s pse prod selor acc zab le;dat sch mb dest n e n a e, pentr prod se e cc z b le sc t te de la p tat xe

Termen de p t cc zelor este:d ta de 25 a n rm toa e cele in c re acc z dev ne ex g b l ;z a m toare recep e p od selor cc z b le, pent dest natar inreg st ;mo ent inreg str r declara e vamale de mpo t, pentr mport de prod seacc zab e c e n s nt p asate in eg r s spens ve

Cond e de ex g b tate � n ve cc ze o ca e meaz s e pl c te s nt cele inv go e d ta l c e cc ze e dev n ex g b le in st t l membr in ca e a e loc e be

e pent cons m

: Depune ea declara i o de accize

Or ce p t to de cc ze e ob ga a de a dep ne l n la tor t tea competent

o dec ra e de cc ze, nd ferent dac se datoreaz s n pl t cc ze pentr l nrespect v .



FISCAL TATE

: Exemplifcare pr v nd ca cu ul acc ze o

Acc zele se impart n:spec fce euro/un tatea de m sur ;ad va orem procent d n baza de calcu

N velul acc zelor armon zate se actua zeaz anual cu cre�terea pre ur lor de consum

d n ult mele 12 lun , calcu at n luna septembr e a anulu anter or celu de ap care,comun cat ofc a de nst tutu Na onal de Stat st c p n la data de 5 octombr e.N velul acc ze or actual z t se publ pe s te-u M n sterulu F nan elor Publ ce p n

e ma t z u pe data de 20 octombr e a fec ru an.

• Tutun 1 flgarete

Co ul fsc l reve e, n infelesul prezentulu cap to , tutun prelucrat reprez nt :a) f garete;b) f g r $ f g r de o

c) tutun de umat:1. tutun de u at n t at, dest nat rul r in f garete

2 . alte tutunur de u at."(art 20615 -( ))

Se cons der f garete:a) rulour le de tutun dest nate u atulu a atare $ care nu sunt f g r s u f g r de o , in

sensul a/ n. (3)b) rulour le de tutun care se pot ntroduce intr-un tub de h rt e de f garete, pr n s pla

nu re ne ndustr alc) rulour le de tutun care se pot in $ura in h rt e de f garete, pr n s pla nu re

ne ndustr ald) or ce produs care conf ne total s u par al alte substan e de t tutunul, dar care

respect cr ter le prev zute la l a), b) s u c)."(art 2065-(2))

Se cons der f r s u f g r de o , dac , av nd in vedere propr et f le acestora $ O$tept r le ob $nu te ale cl enf lo pot $ au rolul exclus v de a u ate a atare, dup cu ur

eaz :a) rulour le de tu tun cu un invel $ exter or d n tutun naturalb) rulour le de tu tun cu u plutur xt runf t $ cu invel $ exter or de culoarea ob $

nu t a une f g r de o ... ). (art 2065-(3))

Comentariu:

Pentru garete, acc za datorat este ega cu suma d ntreacc za spec fc acc za ad valorem. Acc za nu poate f ma m c dec t n velu acc ze m n me expr mate n le /1 000

I



Ghid pentru pregat re c nd d lor l ex menu/ de cces

de tigare e, care es e de 97% din n velul acc zei o ale (412,02 lei/1.000 de t ga e e -n velul va ab n perioada 1 ap i e 2015 31 ma ie 2016 inc us v).Acc za speci c exprima n echiva en lei/1.000 de t gare e se de erm n anual, pe bazap etului med u ponde a de v nza e cu am nun ul, a p ocen u u ega aferen acc zead valo em � a acc zei o ale (314,68 ei/1.000 de tigare e).P etul mediu pondera de v nza e cu am nun u se calcu eaz n funq e de valoa ea

o al a u uro t gare e or e bera e pen u con um, pe baza pretu u de v nza e cuam nun u ncluz d oa e axe e, mp t la can i a ea o a de tigare e elibera epen u consum Aces p et med u ponde a se s ab le� e p n l da a de 1 mar e n ecare an, pe baza da elor p ivind can tile o a e de tiga e e e be a e pen ru consum

n cu sul anu ui ca enda s c precedenAcc za ad va orem se calcu eaz p in ap icarea procen u ui legal asup a p etului dev nzare cu am nun ul a tigare e or el be a e pen u consum (p ocen u p ev zues e de 14%).P etul max m de v nzare cu am nun ul es e p etu a care p odusu es e v ndu a rpe soane dec come c anti �i care include oa e axe e �i mpozi ele. P etul max m dev nzare cu am nun u pen u o ce ma c de tiga e e se s ab le� e de pe soana ca eproduce tigare e e n Rom nia sau ca e mpor t gare ele � es e adus la cuno� ntpubl c n con rmi a e cu ce intele p ev zu e de no me.Es e n erz s v nzarea, de c e orice pe soan , a tigare elo pen ru care nu s au s ab li � decla a pretur max me de v nza e cu am nun ul. De asemenea, es e in e zisv nzarea de tigare e, de c e or ce persoan , la un p et ce dep �e� e pretul max m dev nzare cu am nun u dec araDe exemp u, pen ru anu 2015, acciza pen ru tiga e e es e de 412,02 le /1.000 de t gare e + 14%, acciza pen ru tig � t g ri de f i es e de 303,23 e /1 000 de t gare e, iarpen u u un de fuma , de 383,78 lei/kg

Rezolvare:

Exemplul ilustrativ 97 - -----�

Un ag economic produce 20 000 de pache e a 20 de tigare e eca e. P etul maxim cu am nun u dec ara de agen u economies e de 14 e /pache Acciza uni ar es e de 314,68 lei/1.000 det ga e e, acc za ad valorem es e de 14%, ia acc za m n m es e de 412,02 e /1 000 de tiga e e.Determina i acciza total .

A = A 1 + A2,

I



FISCALITATE

un e A 1 = acc za spec c ; A2 acc za ad valorem.

A1=K1xQ1

A2 = K2 x PA x Q2,

unde:K1 nivelu accizei spec ce st b it pot v t p evede o a t. 17 a in. (3) din Codusca ;

K2 = procentul legal ca e se apl c asup a p e ulu de v nza e cu am nuntu dec arat;PA= pre u de v nzare cu am nuntul decla at;Q1 cantitatea exp imat n un t de 1.000 buc. iga ete;Q2 = num rul de pachete de garete afe ente ui Q1.

A1 =K1 xQ1,

unde:K 314,68 le / 000 ga ete;Q = (20.000 pac ete x 20 buc /pachet)I 1.000 buc. = 400 un t de .000 buc ga ete A 1 3 4 68 lei/1 000 igarete x 400 unit i de 1.000 buc. iga ete 125 872 le

A2 = K2xPAxQ2,

undeK2 14%;PA 14 ei/pachet;Q2 = 20 000 pachete; A2 4% x 14 e / a h t x 20 000 pachete = 39.200 e

Acciza total = 125 8 2 e + 39 200 e 65 7 lei Acc za m n m = 97% x 412,02 e / .000 buc garete x (20 000 pachete x 20 buc./pachet)I 1 000 buc. iga ete 159.864 e

Exemplul ilustra iv 98

Un agent econ mic mpor 500 kg de tutun destinat fumatulu �4 000 buc de ig de i. Acc za un ta pentru g de f estede 30 23 le / 000 buc , ar acc za un ta pent u tutun de fumateste de 383,78 ei/ g.Determinali acciza tota pentru lig ri de f i � pentru tutun defumat.

I



Rezolvare:

Acc a pent u ig i de fo

A=QxK,

unde:A= cuantumul accizei;

Ghid pentru pregatire c nd d jilor l ex menul de cces

Q = cantitatea exprimat n unit i de 1.000 buc ig i;K= acciza unitar p ev zut a n . crt. 7 din anexa nr 1 la tit ul VII din Codu scal

Acciza pent u ig i de i= 4 0 0 buc I 1 00 buc x 3 3,23 lei= 1 213 lei

A a pent u tutun de fumatA=QxK,

unde:A= cuantumul accizei;Q = cantitatea exp imat n kg;

K acciza unita p ev zut la n crt. 8 �i 9 din anexa n 1 la tit ul VII din Codu sca

Acciza pent u tutun de fumat = 500 kg x 383,78 lei/kg= 191 890 lei

• A/cool

A. Be eEste supus acciz rii be ea ce a e o concent a ie alcoolic mai mare de 0,5% n v um

Pentru be ea p odus de micii produc tori independen i, c o p oduqie ce nu dep�e�te 200.000 h /an, se aplic accize speci ce reduse Acela�i egim se ap ic �i pent uberea provenit de a micii p oduc t i independen i din alte state memb e.

Bene iaz de nive ul red us a accizelor to i operatorii economici mici produc tori carendep inesc cumu ativ u m toarele condi ii:

sunt operatori economici produc tori de bere care, din punct de vedere juridic �ieconomic, sunt independen i de o ice a t ope ator economic p oduc to de bere;utilizeaz insta a ii zice distincte de cele ale alt fabrici de be e;

- f losesc spa ii de produqie dife i e de cele a e o ic rui alt operator economic produc tor de bere;nu funqioneaz sub i n a de p odus a a tui ope ator economic produc tor debere

Este exceptat de la plata accizelo berea f bricat de persoana zic �i consumat deaceasta �i de memb ii familiei sale, cu condi ia s nu e v ndut



FISCALITA E

Acc za spec c pentru be e este de 3,90 lei/h g ad Plato �i de 2,24 e /h grad P atopentru produc to ii ndependen cu o p oduc e anua ce nu dep �e�te 200.000 h

Rezolva e:

A=CxKxQunde:

Exemplul ilustrativ 99 --- --- �

Un agent economic mpo t o cantitate de 500 de butoa e de berea 500 I eca e. Concent a a a coo c a be este de 5,6 g ade, arnum u de grade Plato este 3

Determina i acciza de plat , �tiind acciza unita este de3,90 lei/h g ad Plato.

A= cuantumu accizei;= num ru de grade P ato (3);

K= acc za un tar , n funqie de p oduq a anual (3,90 lei/hl/1 g ad Plato x 1 );Q = cantitatea exp mat n h de bere sau cant tatea exprimat n h de baz de be edin amestecu cu b uturi nea coo ice (500 butoaie x 500 /butoI 00 I/h ).

Acc za pentru be e= 3 g ade P ato x 3,90 lei/h / g ad Plato x (SOO butoaie x 500 /butoiI 00 I/h )= 29 250 e

omenta u

Gradul P ato reprezint greutatea de zaharu exp imat n g ame con nut n 00 gde ext act pr mar P in ext act p ma se n e ege solu ia m surat a o g ne a tem-pe atura de 20 ° /4 ° C afe ent be i, espectiv bazei de be e din amestecul cu b utunea coo ice.

B VCodu sca p evede:

,(. ) vinurile sunt

a) vinuri lini�tite (.. ) care:

7. au o concentrajie alcoolic mai mare de 1,2% n volum, dar care nu dep �e�te75% n volum, $i la care alcoolul conjinut n produsul n it rezu/t fn fntregime dinermentare; sau



Ghid pentru pregat re c nd d f lor l ex menu de cces

2. au o concentrafie alcoolic mai mare de 15% n volum, dar care nu dep �e�te18% n volum, au ost ob inute r nicio mbog fire �i la care alcoolul con inut n

produsul nit rezult n ntregime din ermentare;b) vinuri spumoase (... ) care:

1. sunt prezentate n sticle nchise, cu un dop tip ciuperc », xat cu ajutorul leg -turilo sau care sunt sub presiune datorat dioxidului de carbon n solufie egal

sau mai mare de 3 bari �i 2. au o concentra ie al ooli care dep �e�te 1,2% n volum, dar care nu dep �e�te

15% n volum, �i la care alcoolul con inut n produsul nit rezult n ntregime dinermentare."(art. 2061 -(1))

Sunt exceptate de la plata accizelor b tu ile f b icate de persoana zic �i consu-mate de aceasta �i de membrii f miliei sale, cu condi ia s nu e v ndute. Acciza uni-ta (speci c ) este de O ei pent u vinurile lini�tite �i de 16 ,33 ei/h pent u cele spumoase

Rezolvare:


Un agent economic produce 60 000 de stic e de vin lini�tit �i0 000 de sticle de vin spumos, la 0,7 ecare, pentru

comercializa e Concentra ia alcoolic a vinului este de 12%Acciza unitar este 161,33 lei/h

Determina i acciza de plat .

Acciza pentru vin lini�tit = 0 ei

Acciza pentru vin spumos K Q,unde:

acciza unita ( 61,33 ei/h ); = cantitatea exp imat n h (10 000 sticle x 0,7 /stic I 100 I/h )

Acciza pent u vin spumos = 161,33 lei/h x (10 000 sticle x 0,7 /sticlI 100 /h )= 11 293 ei

C B u u fe e a eCodu sca p evede:

(... ) b uturile ermentate, altele dec t bere �i vinuri, reprezint

I

\.

\



FISCALITATE

a) b uturi fermentate lini$tit ( . ) avdn :7. o concentra ie alcoolic ce ep $e$te 1,2% volum ar nu ep $e$te70% n vo

lum; sa

2. o concentra e alcoolic ce ep $e$te 10% n volum ar nu ep $e$te 15% nvolum $i la care alcoo/u/ con inut n pro usul nit rezult 7n ntregime in fermentare;

b) b uturi fermentate spumoase ( . ) care sunt prezentate n stic/e nchise cu un op tip«ciuperc » xat cu ajutorul /eg turilo sau care sunt sub presiune atorat ioxi u/ui

e carbon n solu ie egal sau mai mare e 3 bari $i care1 au o concentra ie alcoolic care ep $e$te 1 2% n volum ar nu ep $e$te 13%

n volum sau 2 . au o concentra ie alcoolic care ep $e$te 13% n volum ar nu ep $e$te 15%

n volum $i la care alcoo/u/ con inut n pro usul nit rezult n ntregime in fermentare." (art. 2 06 12 -(1))

Acc za unita {speci c ) este de 47,38 lei/h pentru b utur e f mentate l n �tite �i de213,2 le /h pentru ce e spumoase. Calcu u este asem n tor ce ui de a v nu spumos

Acciza pentru b utur fermentate spumoase � pr duse intermed are se dete m n cuajutoru ormu e :

A=KxQ,

undeA= cuantumu acc zei;

K acc za un ta ;

Q cant tatea expr mat n h

D. Alcool etilic

Codu scal prevede

( ) a/cool eti ic reprezint

a) toate pro usele care au o concentra ie alcoolic ce ep $e$te 1 2% n vo/ m $i caresunt nca rate la co uri/e NC 220 $i 2208 chiar atunci cdn aceste pro use fac parte

intr-un pro us nca rat la alt capit l al nomenc/aturii comb nate

b) pro usele care au o concentra ie alcoolic ce ep $e$te 22% n volum $i care sunt cuprinse Tn co urile NC 2204 2205 $i 2206 00

c) uic $i rachiuri e fructe

) b uturi spirtoase potabile care con in pro use n solu ie sau nu "(art 20614 -(1 ))

Pr n u mare, este supus accize or doar alcoolu et lic ce a e o concent a e a coo ic maima e de ,2%

I




Tuica �i rachiu ile de fructe destinate consumu ui p op iu al gospod iilo individua e,n limita unei cantit i echivalente de el mu t 50 de lit i de produs pent u ecare gos-

pod ie individual /an, cu concent a ia alcoolic de 100% n vo um, se accizeaz p inaplicarea unei cote de 50% din cota standa d a accizei ap icate a coo u ui eti ic, cucondi ia s nu e v ndute, potrivit prevede ilor din norme.

Pentru alcoo u etilic produs n micile distile ii, a c ror produc ie nu dep �e�te O h a

coo pur/an, se ap ic accize speci ce reduse Bene ciaz de nivelul edus a accize omicile disti e ii care sunt independente din pun t de vedere ju idic �i economic de oricealt distilerie, nu funqioneaz sub licen a de produs a unei alte distile ii �i ndep inesccondi iile prev zute de norme Acciza unitar este stabi it la 4.738,0 ei/h alcoo pur.

Rezolvare:


Un agent economic produce o cantitate de coniac de 50 h .Concentra ia a coolic a coniacu ui este de 35%. Acciza un tareste de 4 738,01 lei/h


Acciza pent u a coo eti ic:

A=CxKxQ ,100

unde:A= cuantumul accizei;

C= concentra ia alcoolic exp imat n p ocente de vo um (35%)K acciza speci c , n funqie de capacitatea de p oduqie anua ;Q cantitatea exprimat h ( 50 h )

Acciza pent u alcoo eti ic= 35% x 4 738,0 lei/h x 50 h= 248.746 lei

• Cafea

Cafeaua este inclus n catego ia altor p oduse accizabi e Aceasta are ace a�i egim dinpunctul de vede e al pl titoru ui de accize, a exigibi it ii �i a termene o de plat a�i ce e a te p oduse prezentate mai sus. Acciza speci c este de 724,92 ei/ton pen-

t u cafeaua verde, de .066,05 lei/ton pent u cafeaua pr it �i de 4 264 21 ei/tonpent u cafeaua so ubi



FISCAL TATE

Rezolvare:


Un agent economic produce 500 kg de cafea verde �i o ton decafea pr jit . Acciza unitar pentru cafea verde este de 724,92 lei/t,iar acciza unitar pentru cafea pr jit este de 1.066,05 lei/t.


Acciza pentru cafea verdeI cafea pr jit :A=AuxQ,

unde:A= cuantumu accizei;Au= acciza unitar ( ei/t);Q = cantitatea exprimat n tone (0,5 t cafea verdeI 1 t cafea pr jit ).

Acciza pentru cafea verde= 724,92 lei/t x 0,5 t= 362 leiAcciza pentru cafea pr jit= 1.066,05 lei/t x 1 t= 1.066 ei

• Produse energetice

A=QxK,

unde:A= cuantu u accizei;Q = cantitatea exprimat n tone, 1.000 litri sau gigajo yJi;K acciza unitar prev zut la nr. crt 10 17 din anexa nr. 1 a titlul VII din Codu scal.

Pentru gazu natura , determinarea con inutu ui de energie furnizat se f ce n conf r-mitate cu Regulamentul de m surare a cantit ilor de gaze naturale tranzaqionateangro, aprobat prin decizia pre�edintelui Autorit ii Na iona e de Reg ementare n Do-meniu Energiei.

• Electricitate

A=QxK,

undeA= cuantumul accizei;Q cantitatea de energie electric activ exprimat n MWh;K acciza unitar prev zut a nr. crt. 18 din anexa nr. 1 a tit ul VII din Codu scal.



lmpozitele Ji taxele localeCodul scal p evede:

Ghid pentru pregat re c nd d lor l ex menu de cces

, z � z :) z ;

b) z / ;

) ) b / v z � z) f � b ;

z ) ;) ;

."(ar 248)

: lmpozitul pe c ad riCodu sca p evede

O o R z /z , z z v f ."

(a 249-(1))

P b v , , , z,

j , b , b � , z / ,

f , z, z "(ar 249-(3))

Comentariu:

Confo m de nitie da e de Codu sca , cl di ea es e or ce cons ruct e si ua deasupraso u u �i/sau sub nive ul aces uia, ind en de denumi ea or de f osinta sa, �care a e una sau mai mu e nc pe i ce po se v a ad pos irea de oamen , an ma e,obiec e, p od use, ma e ia e, ns a at i, echipamen e � a e e asemenea, ia elemen e es uc ura e de baz ale aces eia sun pe etii �i acope i�u , indiferen de ma eria e e dinca e sun cons u e. nc pe ea ep ez n spatiu d n in er o u unei c dir .

Codu sca prevede

z , z z



FISCALITATE

partea din cl dire a at 1n proprietatea sa. n cazul 1n care nu se pot stabili p rfile indivi-duale ale proprietarilor n comun, ecare proprietar n comun datoreaz o pa rte egal dinimpozitul pentru cl direa respectiv "(ar 249-(4))

Comentariu:

Codul sca mentioneaz exp es c e sun c di ile pen ru care nu se d o eaz i

pozi . fn e u e area de ai jos a inc us ce e ai i por a e ca ego ii, lis a co p eind s ipu a n a . 250 din Codu scal

Cl diri e scu i e de la p a a i pozi u ui sun :1. cl diri e p op ie e a s a u ui, a uni ti or ad inis a iv- eri oriale sau a o ic ror

i s i utii publice;2. c dirile care, po rivi legii, su c asa e a o u en e is o ice, de arhi ec ur sau

arheo ogice, uzee ori case e oriale, i di eren de i ularu drep u ui de p op ie a e sau de ad i is ra e;

3 cl di ile a e, pri des i atie, cons i uie ca�u i de cu , apartin d cul e or e igioase ecu oscu e o cial Ro nia �i co po e elor oca e ale aces ora

4 . c diri e ca e co s i uie pa ri o iu uni ti or �i i s i utiilo de nv t de s a ,con esiona sau par icular, au o iza e s unqio eze provizo iu o i acredi a e5. c di ile uni ti or sa i a e publice6 . cl di ile a a e do e iul p iva al s a ului co cesio a e, nchiria e, da e n ad i

nis are o i n losi t , dup caz, ins i utii or pub ice cu nantare de la buge ul des a , u i iza e pen ru a ivi a ea proprie a aces ora e c

Sunt exceptate de la scutire nc perile apar in nd categoriilor enumerate mai sus

care sunt folosite pentru activit i economice.

• lmpozitul pe cl diri pentru p soane zlce

n ca egoria cl di ilor supuse i pozi ului pe cl di i da o a de persoa e e zice se cup inda) co s ruqii e u i iza e a locuint , respec iv u i ti e co s rui e r a e di una

sau ai u e ca e e de locui , indi e en u de sun si ua e, a acela�i ivel sau aive uri di i e, i clusiv a subsol sau a eza in, p ev zu e, dup caz, cu depen

dinte � /sau al e spatii de deservireb) cons uqiile e tio a e la li . a), deza ec a e �i u i iza e pen u des �u area de

pro esii libe e;c) co s ructii e-anexe si ua e a ara corpu ui p i cipa de c dire, cu sun : buc

rii e, c rile, piv itele, gra durile, agazii e, gara e e �i al ele ase enea;

d) co s ruqii e gospod re� i, cu sun : p u e e, ha barele pe ru ce eale, �urele,n ii e, re izele, �oproane e �i al ele ase enea;

•



Ghid pentru pregat re c nd d j lor l ex menul de cces

e) orice alte construqi propr etatea contribuab l or, neprev zute la l t. a)-d), care aue ementele constitutive a e cl diri .

lmpozitul e cladlri = Cot de lmpozit re de O, 1 x V lo re lmpoz blla cla-dirii

V lo re lmpoz bila cladirii = Supr f construita x lmpozitul unit r (le /m 2 ) xCoe clentul de corec ie

Valoarea mpozab unitar d f r de a o cl dire la alta n funqie de mater alele os te a construc a pere lor c d rii (de exemp u, c d re cu cadre din beton armat saucu pere i exter ori din c r mid ars , c d re cu pere exteriori d n emn, din p atr natura , din c r m d nears etc ) �i dac este dotat sau nu cu insta a i (cu insta a i deap , de cana izare, e ectrice �i de nc zire) Aceste valor sunt stab l te expres n Codul

sca � sunt actua zate pr n hot r r de guvern

Pentru mansarde, dem so uri � subs ur ocuibile, va oarea impozabi unitar este0,75 din cea a cl dir i din care fac parte Pentru mansarde, demiso ur �i subsoluri ne

ocu bile, va oarea impozabi unitar este 0,5 din cea a c d rii d n care f c parte

R v :

. Exemplul ilustrativ 10:

O cl d re (va oarea mpozabi un tar 806 le /m2) are un parter cuo supraf construit desf �urat de 100 m2, o mansard locuib lcu o suprafa construit desf �urat de 20 m2

�i o pivni ,uti izat pentru a stoca difer te materiale, cu o suprafa construitdesf �urat de 10 m2

•

D m m e ladi .

Valoarea impozabil parter= 806 ei/m2x 00 m2 80 600 eVa oarea impozabi mansard= 806 le /m2x 20 m2x 0,75 = 2 090 leVa oarea impozabi p vni 806 ei/m2 x 0 m2 x 0,50= 4 030 eiVa oarea impozabi total= 80.600 lei + 12 090 lei + 4.030 lei= 96.720 lei

Tn cazu n care nu se poate m sura cu prec zie suprafa a desf �urat a cl diri , se poatef losi n ca cu suprafa a util a aceste a. Suprafa a desf �urat se determ n prin n

mu rea suprafe ei uti e a c diri cu un coe cient de transf rmare de 1,20

I



FISCALITATE

Rezolvare:


O c adire re o supr f ta u la de 100 m2 •

Care este suprafa a desf �urat ?

Supr t desfa�ur a = 00 m2 x ,20 = 20 m2

Supr f t cons ru a desfa�ur a une clad r se de erm na prin nsum re supr fete orseq un lor u uror nivelur or c adir , inclusiv e b co nelor, og lor s u e ce or si

u e subso , excep nd supr fetele poduri or c re nu sun u i iz e ocu nta �supr f tele scarilor � er se or ne coper e.

Rezolvare:

Exemplul ilustra iv 105 - �

O c sa re o supr f ta desfa�ur a l n ve ul p r erulu de 100 m2,

r n ve ul e julu , de 80 m2 •

Determina i suprafa a impozabil .

Supr f t poz b la= 00 m2 + 80 m = 80 2

V lo re i poz b la cladirii se us e za n funct e de r ngu loc i atii � de zon n c rees e mpl s a c adire , pr n nmu t re v or impoz bile cu un coe c en de coreqie.

Rezolvare:

Exemplul ilustra iv 106

O clad re (v o re mpoz b a un ra 806 lei/m2 ) re o supr f tacons rui a desfa�ur a de 00 m2 � se si ue za n zon B une

oc l at de r ng I - coe cien de coreq e 2,40.

etermina i valoarea impozabil

V o re impoz bi a= 806 ei/m2 x 100 m2 x 2,40 193.440 e

•



Ghid pentru pregatire c ndid jilor l ex menu de cces

In cazul unui apartament amplasat ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri � 8 apartamente, coe c entul de co ec ie se educe cu 0, 10.

Rezolvare:

Exemplul il atr tiv 107

Un apartament af at nt -un bloc cu 5 etaje � 20 de apartamentese situeaz n zona B a unei local t i de rang coe c ent deco eq e 2,40

Determina i coefcientul de corec ie.

In acest caz coe cientu de co eq e f los t va de 2,40 0, 10= 2,30.

Valoarea mpozab l a cl d ii se educe n func e de anu te min ri acesteia, dup

cum u meaz :a) cu 20% pent u c di ea care are o vechime de peste 50 de an la data de 1 ianua ie

a anului scal de referin ;b) cu 0% pentru c direa ca e are o vech me cup ins nt e 30 de an �i 50 de an ,

inc usiv, la data de 1 ianuarie a anu ui scal de efer n .

n cazul cl d r a care au f st executate uc i de reconst ui e, conso idare, moderniza e, modi ca e sau ext nde e, din punct de vede e sca , anu te m n i se actualzeaz , astfe acesta se cons de a nd e n ca e au f st term nate aceste u time

ucr .

Rezolvare

Exemplul iluatr v 108 --------

O cl dire (va oa ea impozabi unita 806 lei/m2 ) a e o suprafconstruit desf �urat de 00 m2

• C di ea este constru t nanu 955 � nu a ma f st ode n zat u te io .

Determina i valoarea impozabil

Va oa ea mpozab l806 ei/m2 x 100 m2- 806 ei/m2 x 100 m2 x 20% 64 480 ei



FISCAL TATE

Tn cazul c dir uti zate a locuin a c re sup a a const u t dep �e�te150 m2, valoarea impozabi a acesteia se majoreaz cu c te5% pent u eca e50 m2 sau f aqiuned n ace�tia.

Rezolvare:

Exemplu ilustrativ 109 - -

O c d e (valoa ea impozab l un ta806 le /m2 ) a e o supra aconstru t desf �urat de220 m2 •

Determina i va oarea impozabi .

Valoarea impozabil =806 e /m2 x 150 m2 + 806 e /m2 x 50 m2 x 1,05 + 806 e /m2 x20 m2 x1,1 180.947 e

Pe soane e zice care au n p op etate dou sau ma multe c d i dato eaz un impozit pe cl d ri majo at dup cum urmeaz :a) cu 65% pent u p ma c d e n afara ce e de a ad esa de domic liu;b) cu150% pent u a doua cl dire n af a celei de la adresa de dom ci uc) cu 300% pentru a tre a cl dire �i urm toarele n afara cele de la ad esa de dom ci u.

Nu int sub inc den pe soanele zice ca e de n n p op etate c d ri dob nd te p insuccesiune egal


O persoan z c de ne n proprietate a nceputu anului2015u m toare ea) Un apa tament, locuin de dom ci u cu o sup af ut

de 60 m2 , situat ntr-un b oc const u t n anul1975 (va oareaimpozabi un tar806 le /m2). B ocul a e1 o apa tamente �4 etaje �i se a sit at n zona C a unei local t i de rang I coe cient de co eqie2,30;

b) 0 cl dire (va oarea impozab unitar806 e /m2) ce a e unparter cu o supraf const uit desf �urat de100 m2 � omansard locu bi cu o sup af uti de5 m2• Casa a stconstru t n anul2000 � se a n zona D a acele a� ocal t

coe c en de coreqie2,20

Dete mina1i impozitu pe c diri datorat de persoana fzic

•



Rezolvare:

) Ap t ment

1. Se determina v lo e mpoz bi a:


V o e mpoz bi a 60 m2 x 1,20 x 806 lei/m 2= 58 032 lei (se t ns ma sup fut la n sup a desfa�u ta)

2 Se m jo e za v o e impoz b a cu coe cientu de co eq e:V o e impoz b a 58.032 e (2,30 - 0,10) = 127 670 e

3 Se co ecte za v o e impoz b la cu vech me mob ulu :

V o e impoz b a= 27 670 le x 90%= 4.903 le

4 Se dete mina impozitu nu l:

mpozitul nu l= 14 903 le x 0,10%= 5 le

b) Cas :

1. Se dete mina v lo e mpoz b le:V lo e mpoz b a p te = 806 ei/m2 x 00 m2= 80 600 e

V lo e mpoz bila m ns da = 806 ei/m2 x 5 m2 x 1,20 x 0,75 10.881 e (set nsf ma sup f utila n sup f a desfa�u ta)

V o e mpoz b a tot la 80 600 ei + 0 88 ei= 91.481 ei

2 Se m jo e za v o e impoz b a cu coe cientul de co eq e:

V lo e impoz b a 91.481 le x 2 20= 20 258 e

3 Se co ecte za v o e mpoz b la cu vech me mob ulu :

Fiind const uit cu m i pu\in de 30 de n n u ma, v o e mpoz b a nu se educe

4 Se dete m na mpoz tul nu l:

lmpoz tul nu l= 201 258 lei x 0, 0% = 20 e

lmpoz tul m jo t= 20 ei 20 ei x 65%= 332 lei (pent u p im locuin a n fcelei de dom cil u)

• lmpozitul pe cld ir pentru persoane jur ce

mp itu pe c di = C t de imp it e x V e de n ent

Cot de impozit se st b le�te p n hota e cons ului loc � po te cup nsa nt e0,25% � 50% nclusiv

Con m de ni e p evazute n No me e metodologice de p ic e Codu ui sc , vo e de nvent c ad i este v o e de int e clad i n p t mon u, n eg st tan cont bilit te p op et ului cladi . V o e de int e po te :

) costul de chizi e, pent u l d lle do ndite cu t t u one os;

I



FISCALJTATE

b) costul de produq e, pentru c ad r le constru te de perso n jur d ca;c) v o re ctu a, est m ta inscr ere lor in ct v, n ndu-se se m de v o re

clad r lor cu c r cter st c tehn ce � econom ce s m l re s u prop te, pentru c ad r le ob nute cu t tlu gr tu t;

d) v lo re de port, pentru c ad r e ntr te in p tr mon u in c zul soc er /fuz un ,determ n ta pr n expert za, potr v t eg ;

e) v o re rezult ta n urm reev luar , pentru c ad r le reev lu te n b z une d spoz leg e.

Tn c zu c ad r c re u f st execut te lucrar de reconstru re, conso d re, modernz re, mod c re s u ext ndere de catre oc t r, d n punct de vedere sc , cest reob g sa comun ce oc torulu v lo re lucrar or execut te, pentru depunereune no dec r sc e, in termen de 30 de z e de d t term nar lucrar or respect ve

n c zu une c ad r care v lo re f st recuper ta ntegr l pe c e mort zar , v lore mpoz b a se reduce cu 15%.

Tn c zu une c ad r c re f st reev u ta, con rm reg ementar or c nt b le, v lo re

poz b a c ad r este v o re cont b a rezu t ta n urm reev uar , nreg str ta t re in cont b t te prop et ru u perso na ur d ca

n c zu une c ad r c re nu st ree lu ta, cot mpoz tu u pe clad r se st b le�te decons ul locI Cons u Gener l Mun c p u u Bucure�t , stfe :

) intre 10% � 20% pentru c ad r e c re nu u fost reev lu te n ult m 3 n nter ornu u sc de refer n a;

b) ntre 30% � 40% pentru c ad r e c re nu u st reev lu te n ult m 5 n nter ornulu sc de refer n a


Pr n hotar re cons u u oc une oc l ta s- st b l t o cotade mpoz t de 1 % pe c ad r le ch z on te in u t m 3 n deperso ne e ur d ce, de 10% in c zu mob lelor c re nu u f streev u te in u t m 3 n nter or nu u sc de refer n a �de 30% in c zu celor c re nu u st reev lu te in u tlm 5 n

nter or nulu sc l de refer n a

O soc et te comerc a de ne un mob ch z on t n nu 2004cu v o re de nvent r de 120 000 e , mobllul ne nd reev lu td n nul 2007, � un mob cu v lo re de nvent r de 140 000 e ,

ch z on t n nu 2012

Determina i impozitul pe cl diri datorat bugetului local.



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex menul de cces

Rezolvare:

C nsid m c t d imp it st bi it d c nsi iu c p nt u c di i c nu u stu t n u timii 3 ni nt i i nu ui sc d f in in d 0%.

mp itu p di i d t t n 2014 = 120 000 i x 30% + 140 000 i x 1% = 37 400 i

• Plata impozitului pe cadirl

mp itu �i t x p c i i s t c t bug tu c c mun i/ �u ui/municipiu ui/s ct u ui { n c u municipiu ui Bucu �ti) n c st mp s t c di

mp itu /t x p c di i s p t �t nu , n d u t g , p n d t 3 m ti�i 30 s pt mb i inc usi

P nt u p t cu nticip i imp itu ui p c di i d t t p nt u nt gu n d c tc nt ibu bi i, p n d t d 3 m ti nu ui sp cti incu si , s c d b ni

c i d p n 0%, st bi it p in h t c nsi iu ui c

mp itu nu p c di i t t c ui �i bug t c c t c nt ibu bi i, p s nic s u ju idic , d p n 50 i inc usi s p t �t int g p n 31 m ti

P nt u c di i d b ndit n cu su nu ui, imp itu p c di i, d t t d td nt i unii u m t c i n c c st u st d b ndit �i p n sf �itunu ui sp cti , s p ti t m n d p t m s , i t sc d nt s

d t min p nt u imp itu nu , p p i n cu num u d uni p nt u c st imp itu p c di i.

Rezolvare:


Un c nt ibu bi d t un imp it p un im bi chi i i n t ncu su nu ui, n d t d 20 04 N mp itu nu st d 2 400 i

a S e e er e oz l a ora a l a z ie ; S e rez e o al a ea e la a oz l e l ir

) mp itu un 2 400 iI 12 uni 200 i/ unn c u n c c nt ibu bi u chi i i n t im bi u 20.04 N, s t imp it

p c i i nc p nd cu un m i nu ui N.mp itu p c di i nt nu ui N 200 i/ un x 8 uni 1 600 i

b) C nf m C du ui sc , imp itu p c di i s p t �t n d u t g , stf

t I, p n d t d 31 m ti - 1 200 it II , p n t d 30 s pt mb i inc usi 1.200 i

•



FISCAL TATE

Yn acest caz, impozitul aferent celo 8 uni (mai-decemb ie) trebuie achitat p n a30.09 N

: lmpozitu �i taxa pe teren

Codu sca p eve e:,Orice persoan care are n proprietate teren situat n Rom nia datoreaz pentru acesta un

impozit anua/, except nd cazurile n care n prezentul titlu se prevede altfel ."(a t 256 (1))

Pentru terenurile proprietate public sau privat a statului ori a unit ilor administrativ-teritoriale, concesionate, nchiriate, date n administrare ori n folosin , se stabile�te taxa

pe teren care reprezint s rcina scal a conce ionarilo , locatarilo titular lor dreptuluide administrare sau de losin , dup caz, n condi ii similare impozitului pe teren "(a t. 256-(3))

, n cazu/ terenului care este de inut n comun de dou sau mai multe persoane, ecare propriet r datoreaz impozit pentru partea din teren a at n proprietatea sal cazul ncare nu se pot stabili p r ile individuale ale proprietarilor n comun, ecare propriet r ncomun datoreaz o parte egal din impozitu/ entru terenul respecti .(art. 256-(4))

Comentariu:

Codu sca men ioneaz expres care sunt terenu i e pent u ca e nu se datoreaz impozit n enume area de mai jos am inc us ce e mai importante categorii, ista comp et

ind stipulat n a t. 257 din Codu scal.

Terenu i e scutite de la plata impozitului sunt:a) te enu aferent unei c diri, pent u supra a de te en ca e este acoperit de o cl

di e;

b) ori e te en al unui c lt re igios ecun scut de ege �i a unei unit i oca e a acestuia,cu personalitate u idic ;

c) o ice teren al unei institu ii de nv m nt p euniversitar �i unive sitar, autorizatp ovizoriu sau ac editat ;

d) orice te en al unei unit i sanitare de interes na ional ca e nu a t ecut n patrimoniuautorit i or loca e;

e) orice teren de inut, administ at sau losit de o institu ie public , cu excep ia suprafe e o f losite pentru activit i ec nomice;

f) te enu ile care prin natu a lor � i nu p in destina ia dat , sunt imp op ii pentru agricultur sau si vicultu , o ice ter nu i ocupate de iazu i, b i, acu i de acumula e

sau c i navigabile etc

•



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex menu/ de cces

lmpozitul pe teren se stab le�te lu nd n calcul num ul de et p t a de teren, ran-gul localit ii n ca e este amplasat te enul �i zona � /sau categoria de los n a te enului, con m ncad ri f cute de cons l ul local.

Pentru te enu ile a ate n int avilan nregistrate n reg st ul agr col la catego ia de lo-sin terenu cu const uq i, mpozitul se calculeaz ast el:

lmpozitu pe teren = Suprafa a terenu ui (ha) x mpozitul unitar ( ei/ha)

Pent u te enu le a ate n int avilan nreg st ate n eg st ul agricol la alt categor e def losin dec t cea de terenur cu const uqi , sau a ate n extrav lanul local t i , m-pozitul se calculeaz ast el

lmpozitu pe teren = Suprafa a terenu ui (ha) x lmpozitu unitar ( ei/ha) x Coe -cientu de corec e

lmpoz tul un ta difer n funqie de zona d n cadrul local t ii unde este amplasat te-renul �i de catego ia de f losin a terenulu espect v (te en arab l, p �une, f nea ,livad etc.)

Tn egist a a n egist ul agr col a datelo pr vind cl di ile �i terenur le, a titula ulu d eptulu de prop etate asupra acesto a, p ecum � sch mbarea catego iei de los n sepot ce numai pe baz de documente, anexate la decla a ia cut sub semn tura p o-p ie a capulu de gospod rie sau, n lipsa acestu a, a unu membru majo al gospod e

Re va e:

ha= 0 000 m2

Exemplul ilustrativ 11 B ---- --

O persoan z c de ne un te en de 700 mp ca e esteconstruit o cas a c rei amprent la sol este de 100 m2, terenul

nd amplasat n nt avilan, n ona Ba une localit de ang I, �n egist at n reg st ul ag col la categor a de losin terenu cu

const uqii ( mpozitul unita este de 5 600 le /ha)

se de e e e e e da a .

Conf m a t 257 din Codul scal, te enul aferent une cl d , pentru supra a de te enca e este acope t de o cl d e, este scut t de la plata impozitului.

lmpoz tul pe teren= [(700 m2- 00 m) I 10.000 m2] ha x 5.600 le /ha= 336 le



FISCALITATE


O persoan zic detine un eren de 1 200 m2, aces a nd amplasa

nex av lanu unei locali t de rang I, n zona B, $i nregis ra nreg s ru agr co a ca egor a de f losint p $une { mpoz u uni ar

es e de 22 ei/ha, coe c en ul de corectie es e 5)Sa se determine impozitul pe teren d tor t.

Rezolv re:

1 ha= 10 000 m 2

mpozi u pe eren ( .200 m2I 0 000 m) ha x 22 le /ha x 5= 13 ei

• Plata impoz tului pe teren

lmpozi ul $i axa pe eren se d oreaz c re buge u oca a comunei/ora$ulu /mun cip ului/sec orulu ( n cazu m n cip ulu Bucure$ i) n care es e amp asa erenu

mpozi u / axa pe eren se pl e anual, n dou ra e egale, p n la da e e de 31 marie $i 30 sep embrie nc usi

Pen ru pla a cu an cipatie a imp zi ului pe eren da ora pen ru n regul an de c recon ribuab i, p n la da a de 31 mar e inc usiv a anului respec v, se acord o boni

catie de p n a 0%, s abili prin ho r re a consiliulu ocal.

Pen ru un eren dob ndi de o persoan n cursul unui an, mpozi u pe eren se da oreaz de a da a de n a un urm oare cele n care erenul a f s dob nd Pen ruorice operat une jurid c efec ua de o persoan n cursu unu an ce are a efec

ransferu drep ului de prop e a e asupra unu eren, persoana nce eaz a mai da oraimpozi ul pe eren ncep nd cu prima zi a lun i urm oare ce ei n care a f s efec ua

ransferul drep u u de proprie a e asupra erenu u .

� Taxa asupra mijloacelor de t ansport

Codul sca prevede:

Orice persoan care are n roprietate un m loc de transport care trebuie nmatricula n-registrat n Rom nia datoreaz un impozit anual pentru m locul de transport, cu excepfiacazurilor n care n prezentul capitol se prevede alt el."(ar 261-( ))

I



Ghid pentru pregat re c nd d j lor l ex men de cces

Comentariu:Tn cazul unui m j oc de transport care face ob ectu unu contract de leas ng nanciar,pe nt eaga du at a acestuia impozitul pe mijlocu de t ansport se datoreaz de locata . Tn azul n care contractu de leasing nceteaz a tfel dec t pr n ajungerea la scaden impozitu pe m j ocul e transport este dato at de locato .

axa asup a m j oace or de transp rt nu se aplic pentru:a) autoturisme e motocicletele cu ata� � mototricicluri e care apa in persoanelor cu

hand cap locomoto �i c e sun adaptate handicapului acesto a;b) navele f uviale de pasage b ci e � lunt ile f osite pentru transpo tu persoane

lo z ce cu domic u n De ta Dun i lnsula Mare a B ilei �i nsu a Balta lalomi e ;c) m j oacele de transport a e institu ii o pub ice;d) m j oacele de transpo t a e persoanelo jur d ce care sun ut izate p ent u servic i

de t ansport public de pasager n regim urban sau suburban nclus v transportulde pasage n afara une ocalit i dac tarifu de transp rt este sta it n condi ide transport publ c;

e) veh culele sto ice de nite conf m prevederilo lega e n vigoa e. ·

axa asup a m j oace o d transport se ca culeaz n func e de t pul m jlo u u detransport Tn cazu veh cul lo u masa mai mic de 12 tone impoz tul pe mijlocu detransport se calculeaz n func ie de capacita ea c lind c a acestu a prin nmul i ea

ec ei grupe de 00 cm3 sau fraq une d n aceasta cu un mpozit unitar. mpozitul esteCU at t mai ma eCU c t capac tatea c ind c este ma mareCU men iunea C autobuze e autocarele m crobuze e int ntr-o catego e sep rat

Rezolvare:

Exemplul ilu5trativ 11

O pe soan z c de ine un autoturism cu capa itatea cilind icde .4 cm3 (taxa un tar ind de 7 leI 200 cm3 sau frac uned n ace sta) �i un mic obuz cu capacitatea cil ndric de .500 cm3

(taxa un ta nd de 24 leiI 200 cm3 sau f aqiune din aceasta)Determina i taxa asupra mijloacelor de transport datorat depersoana fzic .

Se determin num ul de f aqiuni a 00 cm3 In acest scop capacit te c ind am j ocu u de t anspo t se mparte a 00 cm3 dup ca e se determ n taxa pr n nmul

rea num rului de fraq uni cu taxa unitar .

I



FISCALITATE

a) Autoturism2.400 c 3 I 200 c 3 = 12 f aq unTaxa asup a ijl cu ui de t ansp t= 12 x 72 ei= 864 le

b) Mi buz2.500 c 3 I 200c 3 2,5 f aq uniC dul scal c nside f aq unea de 0,5 d n 200 c3 a nive de unitate, deci ezu t

3 f aq un .axa asup a i l cu u de t ansp t= 3 x 24 e 3 2 lei

n cazu unu ata�, taxa pe cu de t ansp t este de 50% din taxa pent u t ciclete e, t ete e � scute e e espect ve.

n cazul unu aut veh u de t ansp t a f cu asa t tal aut zat egal cu sauai a e de 2 t ne, taxa pe acele de t ansp t d fe n funq e de nu u de

axe � de g eutatea b ut nc cat ax ad s , p ecu � n funqie de faptul daca e s s e de s spen ie pneu at c sau alte s ste e de suspens e

Rezo vare:


" pe s an zic de ne un aut ca n u d u axe ce a e g eutate ax nt e 13 �i 14 t ne � un s ste de suspensiepneu atic .Determina i taxa asupra m jlocu ui de transport datorat depersoana fzic .

n a est caz, taxa este st pu at n C dul sca , val a ea acesteia ne ind nfluen at deapac tatea ci nd c .

Taxa asup a ijl cu ui de t ansp t 133 le

• Plata taxei asupra m/Jloacelor de transport

axa asup a ij acel de t ansp t se pl te�te a bugetu a a un t ad nist ativ-te t ale unde pe s ana � a e d i u , sed u sau punctul de luc u, dup caz.

l p z tu pe i l cu de t ansp t se pl te�te anual, n d u ate egale, p n la date ede 3 a t e � 30 septe b e inc us v

•



Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex me u/ de cces

Pentru plata cu antic pa e a impozitu ui pe mij ocu de transport datorat pentru nt egu an de c tre cont ibuabi , p n la data de 31 martie a anu ui espect v nclus v, seaco d o boni ca ie de p n a 10% nc us v, stab lit pr n hot r e a consil u ui loca

De n to , pe soane z ce sau urid ce str ine, care so ic t nmat icularea tempo ara mi loace o de transport n Rom nia, n condi i le leg, au ob iga ia s achite teg al,

a data so c t rii, mpoz tul dato at pentru pe ioada cuprins nt e data de nt a un i

u m toa e cele n care se nmatr cu eaz m locul de t anspo t � p n a sf �itul anuu scal espectiv.

Tn cazu unui m jloc de transport dob nd t de o persoan n cursu unu an, taxa asuprami locu ui de t anspo t se dato eaz de aceasta de a data de nt a uni u m toa ecelei n care m jlocu de t anspo t a f st dob nd t.

Ca o egul genera pentru toate impozitele �i taxele loca e, sunt scutite de la p at um toarele categorii de pe soane (enume a e cu ca acter exemp cat v, ista comp et ind st pu at n a t. 284 d n Codul sca ):a) vete anu de zboi;b) persoana z c , cet ean om n care n per oada regimu lo instaurate cu nce

pere de la 6 septemb e 1940 p n a 6 martie 1945 a avut de sufe it pe secu i dinmot ve etnice sau pol ticec) so u /so ia ce u decedat, din catego ia celor d s ru i sau exte m na n t mpul de

ten iei, nte na abuz v n spita e de ps h at ie, str muta deporta n st n tatesau prizonier , dac ulter o nu s-a rec s to it

d) so ul/so ia ce u decedat dup ie� rea d n nchisoare, din spitalul de ps h at ie, dup ntoarce ea n st muta e, d n deport e sau d n pr zonie at, dac u te ior nus a rec s tor t.

2.2 Cerinte supl men are pen ru ca egoria expert con ab li

lmpozitul pe veniturile nerezidenfilor

= Venituri e mpozabile ob in te d n Rom nia de nereziden iPe soane e zice nerez dente care ob in ven tu i mpozabi e d n Rom nia au ob iga ade a p t impozit pe acestea

Conf m Codu ui sca , urm oarele ven tu i sunt considerate mpozabi e da suntob nute din Rom n a, indiferent dac sunt pr mite n Rom nia sau n str in tate

a) dividende de la un ez dent

I



FISCALITA E

b) dobanzi de l un rezident s u de l un nerezident c re re un sed u perm nent nRomani ;

c) redeven e de l un rez dent s u de l un nerezident c re re un sed u perm nentn Roman ;

d) com sio ne de un rez dent s u de l un nerez dent c re re un sed u perm nentn Roman ;

e) venitur d n ct v t sport ve �i de divertisment desf �ur te n Romani ;f) venituri reprezentand remuner i primite de nerez den i ce u c l t te de d

m n str tor, f nd tor s u membru consi u u de dm nistr e une perso nejur d ce romane;

g) venituri din prem i cord te l concursuri org niz te n Roman � venit r obnute l jocur le de noroc pr ct c te n Roman , pentru to te sume e nc s te deun p rtic p nt de l un org n z tor de jocuri de noro ;

h) ven turi din serv ci prest te 1n Romani de r ce n tur �i 1n f r Roman ei de ntur serv ci or de m n gement, de consu t n n or ce domen u, de m rket ng,de s sten tehnic , de ercet re � proiect re n orice domeniu, de recl m �i public t te ndiferent de rm n c re su t re l z te �i celor prest te de voc i, ingi

ner , rh teq , not ri public , cont b li, uditori;) venitur din profes ndependente desf �ur te n Romani - doctor, voc t, g ner,

dentist, rhitect, ud tor � te profes sim l re , n c zu cand sunt ob nute nlte condi i dec t pr n intermediu unu sed u perm nent s u ntr o per o d s u

1n m multe perio de c re nu dep �esc n tot l 83 de z e pe p rcursul or c ruinterv l de 2 luni onsecut ve c re se ncheie n nul c lend ristic v z t;

j) venituri re l z te de nereziden din chid re nei perso ne ju r dice romane etc

Enumer re de m i sus este un cu c r cter exemp c t v. List complet se reg se�te rt 5 din Codu sc , complet t cu normele metodo og ce de plic re cestu

:


D

Ven turi din d v dende ob inute de l un rez dent;2 Ven turi reprezentand remuner i primite de nereziden i c re u c lit te de d

ministr tor, nd tor s u membru l consi iu u de dministr e une perso nejur dice romane;

I



Ghid pentru pregat re c ndid j lor l ex menu de cces

3. Venituri din dobanzi de l un rez dent s u de un nerezident c re re un sediuperm nent n Romani

: Scutir de la plata impoz ului pe ven urile ob inu e de nere iden iSunt scutite de mpoz tu pe veniturile ob inute din Romani de nereziden i urm torele venitur :

premi e une perso ne z ce nerezidente ob inute din Romani , urm re p rtcip r festiv lur e n ion le � n ern ion le rtistice, cultur e �i sport ve n n

te din f nduri publ ce;premi e cord te e ev or � studen or nerez den l concursurile n n te dinf nduri publ ce;venituri e perso ne or juridice str ne c re desf �o r n Roman ctivit i de consu t n n c dru unor corduri de n n re gr tuit ;divi endele p t te de o perso n jurid c roman s u de o perso n juridic andsediul soci l n Romani , n in t potrivit egisl ie europene, unei perso nejuridice rezidente ntr un lt st t membru l Uniuni Europene ori unu sed u per

m nent l une ntreprinderi dintr-un st t membru l Uniun Europene, situ t ntr un t st t membru l Uniuni Europene, d c bene ci rul ntrune�te cumul tivurm to re e condi i :1 re un dintre f rme e de org niz re prev zute l rt 201 lin (4) din Codul

sc l;2 este cons der t rez dent st tului respect v �i, n teme ul une conven ii

priv nd evit re dubl mpuneri nchei te cu un st t ter , nu se ons der este rezident n scopu impuneri n f r Uniunii Europene;

3 pl te�te mpozit pe pro t s u un impozit simi r cest i , f r pos bi t teunei op iuni s u except ri;

4 . de ne minimum 0% din c pit lul soci l l ntrepr nderii perso n juridic roman pe o perio d ne ntrerupt de el pu n 1 n, c re se ncheie l d t pldiv id en du lui.

L randul ei, perso n jurid c roman c re pl te�te d v dendul trebu e s ndeplne sc cumu tiv urm to re e cndi i:1 este o soc et te n n t n b z leg romane � re un d ntre urm to re e

rme de org niz re:,,soc et te pe qiuni , societ te n com nd t pe uni'soc et te cu r spundere l mit t ";

2. pl te�te impozit pe pro t, potrivit prevederilor tit ulu II din Codul sc l, rposib lit te une op un s u except r ;

dobanz e �i/s u dividende e pl tite c tre nduri de pensii, stf cum sunt e ede n te n legis i st tu ui membru Un un i Europene s u n unul d ntre st te eAsoc iei Europene Liberului Sch mb;

venituri e ob inute de perso ne z ce nerez dente urm re p rticip r n tst t l un joc de noroc, le c rui onduri de ca�t gur prov n � din Roman etc

I



FISCALITATE

Enumerarea de mai sus este una cu ca acte exe pl cat v. L sta comp et se eg se�tea art. 1 7 din Codu scal, comp etat cu norme e metodolog ce de apl care a acestuia


Dali trei exemp e de venituri scutite d impozitu pe venituri eob inute din Rom nia de nereziden i.

R spuns:

. Premi le une persoane zice nerezidente ob inute din Rom nia a urma e a part -cip i la festivalu e na ionale �i inte na iona e artistice cultura e �i sport ve nan-

ate din f ndu i pub ce;2. P em le acordate elevilo �i studen ilor nerez den a concu su le nan ate din

ndu publ ce;3 Venitur e persoanelo ju dice str ne care desf �oar n Rom nia activ t i de con

su tan n cad ul uno aco duri de nan a e gratuit

: Cotele de impoz tarelmpozitu dato at se calculeaz prin aplica ea rm toare o cote asup a venitur o brute:

Venlturi

Venituri mpozabile ob i u e di Rom ia, a�a cum su e umera e la ar . 115di Codul scal al e e dec cele de mai jos

Ve i uri ob i u e di jocuri de oroc ba i �i/sau a ur Orda epar icipa ilor de c re orice persoa juridic rom , u oriza sorga izeze �i s exploa eze jocuri de o ro

Excep1ieNu u impozabile la surs ve i uri_le realiza e d re persoa ele zice aurmare a par icip rii la ocuri de oroc a dis a (o -li e) slo machi e,lozuri �i fe s i aluri de poker

Ve i uri pl i e r u s a cu care Rom ia u are cheia u i s umejuridic baza c ruia s se rea izeze schimbul de i rma ii, si ua ia ca esu pl i e a urmare a u or ra zaqii cali ca e a i d ar i ciale

: Conven i e de ev tare a dublei mpuneriCodul scal p evede

Cota dempunere

16%

1%

50%

I



Ghid pentru pregat re c nd d f lor l ex menu de cces

( ...) dac un contribuab 1 este rezident al unei ri cu care Rom nia a ncheiat o con-ven ie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplic venitului impozabilob inut de c tre ace/ contribuabil din Rom nia nu poate dep $i cota de impozit prev zu

n conven ie care se apl c asupra acelui venifn situa ia n care sunt cote diferite de impozitare n legisla ia inte sau n conven iile de evitare a dublei impuneri, se aplic cotele deimpozitare mai favorabile. Dac un contribuabil este rezident al unei ri din Uniunea Eu-r pean , cota de impozit care se aplic venitului impozabil ob inut de ace/ contribuabil din

Rom nia este cota mai favorabil rev zut n legisla ia inte , legisla ia Uniunii Europenesau n conven iile de evitare a dublei mpuneri. Legisla ia Uniunii Europene se aplic n rela iaRom niei cu statele membre ale Uniunii Europene respectiv cu statele cu care Uniunea Eu-ropean are ncheiate acorduri de stabilire a unor m suri ec ivalente "(art 118- ))

Comentari :Pent u aplicar a p v d rilo conv n i i d vita a dubl i impun ri �i a l gisla i iUniunii Europ n , n zid ntul ar obliga ia d a pr z nta pl tito ului d v nit, n mom ntul r aliz rii v nitu ui:

c ti catu d zid n scal lib rat d autoritat a comp t nt din statu s ud zid n �io d c a a p prop ia spund r n car s indic nd p inir a condi i i d bn ciar n situa ia ap ic rii l gisla i i Uniunii Eu op n , dup caz.

P nt u a put a b n cia d pr v d ril mai favorabil a conv n iilo p nt u vita adub i impun ri,ce fc ul de ez de fsc l ebu e s fe d sp b l

a mom ntul f ctu ii p ii c tr b n cia u n zid nt;n p m 60 d zil al anu ui urm tor, cu xc p ia situa i i n car s schimb

condi ii d r zid nu t rior, n imita t m nu ui ga d pr sc ip i d 5 ani, caz n ca n r zid ntulpoat solicita p in int m diul soci t ii din Rom nia rambu sar a impozitu uip v nituri n zid n ilor pl tit n xc s fa d cota pr v zut d conv n ia d

vitar a dubl i impun ri

Tn cazul n ca c ti catu d zid n scal nu st disponibil a data ob in rii v

nitu ui, ac sta din u m va impozitat n conf rmitat cu l gisla ia rom n , prin aplicar a cot i af nt

Tn cazu n ca s-au f cut r in i d impozit c d p � sc cot din conv n iil dvita a dub i imp n i, r sp ctiv din l gisla ia Uniunii u op n , suma impozitului

r inut n p us poat r stituit a c r a b n cia ului d v n t, sp ctiv a p rsoan in r zid nt .


Care e te ota e impo it e e ap i venit i impo a io in t e n nere i ent are e te re i en a nei ri inUni nea E ropean ?



FISCALITATE

Raspuns:

D ca un con ribu bil es e reziden l unei tari din Uniune Europe na, co de impozic re se plica veni ului impoz bil obtinu de cel con ribu bil din Rom ni es e com i vor bi a prevazu a n legisl ti in erna, n legis ti niunii Europene s u n conventii e de evi re dublei impuneri.

C z p rticul rmpo e ve o d d v de e d b e e e de o

1n c zu dividendelor dis ri ui e nerezi entilor, co de impozi plic bila es e:

A o r/ o o de mpo pe d v de deP rso na juridicanereziden a

Perso na zica

nereziden a

Rez l re

- 6%- co m i f vor bila din conventi de evi re dub ei

impuneri- 0% (venl scu i conf rm r . 7 li . h) in Codul sc l- 6%

- co m i f vor bila din conventi de evi re dubleiimpuneri

Exemplul ilustra iv 120 - - �

Adun re ge er la qion rilor n runi a n un m r ie Ndecide dis ribui e unei parti din pro ul re iz n nu ncheiN- sub f rma de dividende ction ri or sai, perso ne zicenereziden e n Rom ni cu rezident n Sp ni Sum cord aes e de 40 000 euro $i se i a n un sep em rie N Co deimpunere n Rom ni es e de 6% Co de impunere ces orveni uri prevazu a n conventi de evi re dublei impuneri din reRom ni �i Sp ni es e e 0%

St bili i c t e impu ere plic bila �i sum i i en el rplatite c i n ril r, in n c nt ef ptul a l m mentul pla i

ce�t nu u us c rti c t e re i e a sc la.

Ne ind ndep ini a conditi de duce cer i c de rezidenta sc la l d platii divi

dendelor, nu se po e p ic prevedere m i f vor bila con entiei de evi re dub eiimpuneri Prin urm re, co p ic bi a es e de 6%



Ghid pentru pregatire c ndid ilor l ex menu de cces

lmpozit pe d v dende= 40.000 euro x 16%= 6.400 eu o (echiva ent n le )D vidende nete acordate= 40.000 euro - 6.400 eu o= 33.600 euro

Rezolvare:

Exemplu ilustrativ 121 --------

Adunarea gene a a ac ona i or ntrunit n luna ma tie Ndecide distr bu rea une p r din p o tul ea zat n anu ncheiatN sub f m de d vidende aqiona i o s i, persoane zicenerezidente n Rom n a, cu ez den a n Spanla. Suma ac dateste de 40 000 eu o �i se ac t n una septembrie N. Cota deimpunere n Rom n a este de 16%. Cota de impune e a a estoven tur prev zut n conven ia de ev ta e a dub e impuneri dint eRo nia � Span a este de 0%

Stabili i cota de impunere aplicabil Ji suma dividendelorpl tite ac iona ilor, in nd cont de faptul la momentul pl iiace�tia au adus certi cat de reziden scal .

F nd ndep init condi a de a aduce ce ti cat de reziden sca a data pl ii dividendelor, se poate ap ca p evede ea ma favo ab a conv n ie de evitare a dublei

mpuner . P n u mare, cota apl cabil este de 0%mpozit pe d v dende 40 000 euro x 10% 4 000 eu o (echiva ent n lei)

v dendenete acordate = 40 000 eu o - 4 000 eu o= 36.000 uro

Exem lul ilustrativ 122 --------

O soc etate rom neasc le p te�te ac ona o pe soanenerezidente suma net a dividende or, e n nd �I vir nd nmod corespunz tor mpoz tu pe ven tu ne eziden o . Exist oconven e de ev ta e a dub e mpuneri, da u u d ntre asoc a inu aduce c t catu de rez den s al a mome tul p iid v dende o � n ci n te menu de 60 de zi e de a nceputu anuluiurm to celu n ca e s a ob inut p o tul d stribu bil. Ce ti catuva adus u te or momentului ca cu ului, dec ar i � pl iimpozitu ui, n timpul per oadei de 5 ani.

Care este efectu aducerii n acest termen a certi catului dereziden scal ?



FISCALITATE

Raspuns:

Certi c tul de reziden a sc la po te depus ulterior n l mit termenu ui leg l deprescr p ie de 5 ni c z n c re nerezidentul po te solic t prin intermediu soc eta iidin Rom n r mburs re impozitului pe venitur e nerez den ilor p atit n exces f ade cot prevazuta de conven de ev t re dublei mpuneri

Rest tuire mpoz tului platit n p us f Ja de s rc n sc la rezult ta din p c re preveder lor conven i lor de ev t re du e mpuneri corobor t cu eg s i nterna,dupa c z se e ectue za ndependent de s tu oblig i or sc le le contribu biluluirez dent rom n oblig t potr v t egi sa ca stop ju sursa.

est tuire impo itu u catre perso n nerezidenta seva ce pr n intermediu reziden tului rom n p atitor venitulu ne in ndu-se cont de s tu i ob ig ii or sc e e

cestu

Rezo v re:

Exemplu ilustrativ 12:

O soc et te omerc a e plat �te dividende d n pro tunu ui N tocm i nche t ce or do soc i sa pe so ne jurid ce

nerezidente Asoc tul este rezident turc �i de ne 40% dinc pit lu soc ntreprinderi perso na jur d ca rom na d n

nu N-3 n t mp ce soc tul Beste rez dent it l n �i de ne 60%d n c p t ul soci l ntrepr nderi perso na juridica rom na din

nu N-5 Asoc ii duc certi c te de reziden a sc laDetermin li cote e de impozit pe venitu nereziden1i or

p ic bi e.

ot pl c b la c zul soc tului turc A este de 10% cot prevazuta n onven deev t re dublei impuner El nu bene ci za de scut re deo rece nu este perso na juridica rez denta ntr-un lt st t m mbru l Uniunii Europene o i sediu perm nent unei

ntreprinderi dintr un st t membru l Uniuni Europene situ t ntr-un t st t membrul Un un i Europene ch r d ca epline�te condi ile de de inere m nimum 10% din

c p t lul soci l l ntreprinder perso na jurid ca rom na pe o per o da ne ntreruptade e pu in 1 n c re se nche e l d t p a ii div dendu uiAsoc tul it n B bene ci za de scu! re deo rece este perso na juridica rezidenta

ntr-un t st tembru l Un un i Europene or unui sed u perm nent unei ntrepr nderi d n r un st t membru l Un un Europene situ t ntr-un t st t membru lUniuni Europene n plus ndep ine�te cond le de de inere m nimum 0% din

•



Ghid pentru pregatire c nd d filor l ex menu de cces

capitalul socia a ntreprinderii persoan jur d c rom n pe o perioad ne ntreruptde e pu in 1 an, care se nche e a data pl i div dendu u

: Obligatii dec ara iv $ de p

mpozitul datorat d nerez den i pentru ven turi e impo ab le ob inute din Rom niase calcu eaz , se re ine �i se pl te�te la bugetul de stat de c tre pl titorii de venitur .

lmpozitul se ca cu eaz , respe tiv se re ine n momentu pl i ven t lui � se pl te�te labugetu de stat p n la data de 25 nclusiv a uni urm toare cele n care s-a pl t t ven tu . mpozitul se ca culeaz , se e ne � se p te�t , n ei, la bugetu de stat, a cursude sch mb a p e e va utare comun cat de Banca Na onal a· Rom nie , valabil n ziuare iner i mpoz tu ui pentru nereziden . fn cazu d vidende or d str buite, dar care nuau st pl tite ac onari or sau asocia lor p n la s r�itul anulu n care s au aprobat situa i le nanc are anuale, impoz tu pe d vidende se declar � se pl te�te p n a datade 25 anuar e a anului urm torP titori de ven tur cu reg m de re inere a surs a mpozitelor, cu excep a p t tor lorde ven tur d n salari , au obl ga a s de un o ec a a ie pr v nd ca cularea �i re inereaimp zitului pentru ecare b e c ar de ven t la rganul cal competent, p n nu t ma zi a un ebruarie inclusiv a anu ui cur nt pentru a ul exp rat

Nofiuni generale de sca/i at

: P incipii $ regu bu e a eLegea bugetar anual prevede �i autorizeaz , pentru anul bugetar, ven tur e �i chetuieli e bugetare, precum �i reg ement ri speci ce exerc iu u bugetar.Venituri e �i cheltuiel e s stemu ui bugetar, cumu ate la nivel na ona , a c tuiesc venitur e bugetare tota e, respectiv che tu e ile bugetare totale care, dup consol dare,prin eliminarea trans erur or d ntre bugete, vor ev den a dimensiun le e rtu ui nanciar pub ic pe anul respect v, starea de ech ibru sau ezechi ibru, dup cazfn adrul eg or bugeta e anua e s in ud urm toarele:a) legea bugetulu de stat, legea de rec i care a ugetulu e stat;b) legea b getului as gur r or soc a e de stat, legea de recti care a bugetu u asigu

r rilor soc ale de stateg le bugetare anua e pot modi cate n cursul exer i ului bugetar pr n legi de rec

ti care, e aborate e ma t rz u p n a data de 30 no embr e, pe b z de proceduri, a� egile bugetare anua e in ale, cu excep a termenelor d n ca endarul bugetar

'·



FISCALITATE

R spuns:


Enumerati � explicat principiile buge are n viziunealegiui orului rom n.

Legea nr. 500/2002 privind nantele publice, cu mo i c ri e �i comple ile ul erioa e,p eve e u m oarele p incipii buge are:

P n n e a

Veni urile i che uie i e se inc u n buge n o ali a e, n sume bru e. Veni u ile buge a e nu po afec a e irec unei che uieli buge are anume, cu exceptia onatii or

i sponsoriz rilo , care au s abili e es inatii dis inc e

P n b

Sis emul buge a es e deschis i ransparen , aces ea rea iz n u-se p in:a) ezba erea pub ic a proiec e o de buge i a con u i o gene a e anuale e exe

cutie a buge elo , cu prilejul aprob ii aces o a;b) pub icarea n Moni oru O cia a Rom niei, Par ea I, a ac e or norma ive de ap o

bare a buge e r con ilo anua e de executie a aces ora;c) mij oacele e inf rmare n mas , pen u ifuzarea inf matii o asup a continu u ui

buge u ui, excep n inf rmatiile i ocumen e e nepub icabile, prev zu e de ege

P n n

Veni u i e i che uie i e buge are se nscriu n r un singu ocumen , pen u a se asi ·gura u i izarea e cien i moni o iza ea f nduri o publice

Es e in erzis e aborarea e ac norma ive in ca e se c eeaz ca u legal pen rucons i ui ea de veni uri ca e po u i iza e n sis em ex abuge ar, cu anumi e exceptii

P n an a

Veni uri e i che uie ile buge are sun apro a e p in ege pe o pe ioa e un an, ca ecorespun e ex citiului buge a .

Toa e ope atiuni e de ncas ri i p ti efec ua e n cu su unui an buge ar n con u unuibuge apa tin exe citiului corespunz or e executie a buge u ui espec iv

P n e a b e a e

Ven uri e i che uieli e buge are se nsc iu i se aprob n buge pe su se de provenient i, respec iv, pe ca egorii e chel uie i, g upa e dup na u a o economic ides inatia aces ora, po rivi lasi cati i uge a e




Principiul unit ii monetare

Toa e operatiunile buge are se exp m n moned national .

Reguli privind cheltuielile bugetare

Chel uie le buge are au des inat e p ec s �i lim a �i sun de e mina e de au oriz i e

continu e n eg speci ce � n legi e buge are anua eNic o che u al nu poa e nscris n buge �i nic angaja �i efec ua d n aces ebuge e dac nu exis b z lega pen u respec va chel u a

Nic o chel u a din f ndur pub ce nu poa e angaja , o donant � pl i dac nues e aproba po iv leg i � nu a e p evede i buge a e

: Principiile d eptu u fscal defnite de Legea nr. 571/2003 pr vind Codufscal

R spuns:


Enumerati �i explic ti princ piile fsc li tii n v ziuneeg ui orului rom n.

Codu scal p evede:

,/mpozitele$i taxele reglementate de prezentu/ cod se bazeaz p urm toarele principii:a)

neutra tatea m su ilor scalefn raport cu di eritele categorii de investitori $i ca-

pitaluri, cu orma de proprietate, asigur nd condi ii egale investitorilo capitalului rom n �i str in;

b) cer i ud nea impuner , prin elaborarea de norme juridice are, care s nu conducla interpret ri arbitrare, iar termenele, modalitatea �i sumele de plat s e precis stabilite pentru care pl ti o respectiv ace$tia s poat urm ri $i fn elege sarcina scalce le revine, precum �i s poat determina in uen a deciziilor or de management -

anciar supra sarcinii or scalec) echitatea scal la nivelul persoanelor zice, prin impunerea di erit a veniturilo fn

f unc ie de m rimea acestora;d) e cienfa impuner prin asigurarea stabilit ii pe termen ung a revederilor Codu

lui scal, ast el fnc t aceste prevederi s nu conduc la e ecte retroactive de avor bile

pentru persoane zice $i j riice, fn r port cu impozitarea fn vigoare la data adopt rii de c tre acestea a unor dec zii investi ionale majore."(a 3)



FISCALITATE

Neutralitatea m suri or sca e, certitudinea impunerii, echitatea sca �i e cien a imunerii reprezint principii de baz a e ca it ii unei economii ibere Acestora Ii se

mai poate ad uga un principiu rmu at de mai mul i teoreticieni, care are n vederecontribu ia ec ruia a sistemul sca propor iona cu capacitatea sa contributi Priaceasta se propune ideea de egalitate prin impunere, preferabil principiu ui egalit ii

n fa a impunerii n acest sens, este norma a un contribuabi care are o avere maimare s participe ntr-o m sur superioar a constituirea f ndurilor genera e ale so

ciet ii dec t un contribuabil care are o capacitate contributiv inferioar .

: Clasifcarea impozitelor

Pentru c asi carea impozite or se osesc mai mu te criterii, ntruc t acela�i impozitpoate avea diferite implica ii asupra contribuabi uluiAsemenea criterii de c asi care sunt:a) tr s turile de f d �i de f rm ;b) neutra itatea f de contribuabil;c) obiectul impozabi ;

d) scopul introducerii impozitu ui;e) frecven a perceperii;f ) ocu n care impozitul se f ce venit.

a) Dup tr s turi e de nd �i de f rm :lmpozite directe au caracteristic faptul se stabi esc nomina n sarcinaunor persoane zice �i ju ridice, n func ie de venituri sau avere, pe baza cotelorde impozit prev zute de lege Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului, a anumite termene d nainte stabilite n cazul acestor i pozite, subiectul �isuportatorul impozitu ui sunt n inten ia egiuitorului una �i aceea�i persoan ,de�i practic uneori acestea nu coincid;

impozite indirecte- nu se stabilesc n mod direct pe pl titor, ci asupra v nz riide bunuri sau prest ri or de servicii �i ucr ri. n cadru impozite or indirecte,suportatorul este cu totul a t persoan dec t p titoru , n cele din urm suportatorul ind consumatorul na

b) n funqie de neutra itatea f de contribuabiimpozite rea e se stabi esc n func ie de m rimea materiei i pozabi e (terenuri, cl diri etc ), f c nd abstrac ie de situa ia persona a p titoru ui; acesteamai sunt numite �i impozite obiective sau pe produs;impozite persona e sunt cele care in cont e situa ia contribuabilului �isunt reprezentate n specia de impozite e pe venit; acestea mai sunt nu mite �iimpozite subiective

c) Dup obiectu im nerii:impozite pe venit;



Ghid pentru pregat re c nd d 1 lor l ex menul de cces

impozite e avere;mpozite pe cheltuieli ( e consum).

d) Du sco ul int oduceri im ozitului: - urm resc s p oduc venitur entru buget � se

v zeaz randamentu lor; au sco ul de a as gura o dinea ntr un anu

mit sector (sp e exem lu, taxa e d vor )e) In funqie de frecven a erce e ii

(marea majo itate); (s re exemplu, asu ra mbog lor de r zbo ).

f ) In func e de ocul n care im oz tu se face ven tmpoz te fede a e;m oz te a e state or;m oz te a e co ectiv t ilo locale.

Exemplul ilustrativ 126 ------ -

G a) m ozitu e ro t;b) taxa pe va oa ea ad ugat ;c) accize e;d) taxele vamale;e) impoz tul e dividende de la societ ile comercia e;f) im oz tu e ven t;g) im oz tul e ven turi e mic o ntre r nderilor.

R

m oz te directe a), e), f), g)

lmpoz te ndire te b), c), d).

Exemplul ilustrat v 1 7 ---

C



FISCALITATE

Raspuns:

Dupa trasaturile de nd �i de f rma, mpoz te e se cl s ca n impozite di ecte �i mpoz te indi ecte.

mpozitele d recte u c r cte istic ptul se st b esc om n s c u o peso ne zice � jur dice, n funqie de venitu s u ve e, pe b z cote o de impoz tprevazute de ege. E e se nc se za di ect de subiectul mpozitu u , l um te temene din nte st bi te. Tn c zul cesto impoz te, sub ectul �i supo t to u impoz tuluisu t i te eg uitoru u un � cee � perso a, de� p ctic u eor ceste nuco ncid.

mpoz te e ind ecte nu se st b lesc mod direct pe p atito , c sup v za de bunuri s u p est ri or de serv cii �i uc a i. n c drul impoz telor di ecte, supo t to uleste cu totul lta perso na dec t p at toru , cele din u ma suport toru nd consum torul n l

Raspuns:

Exemplul ilustrativ 128 ------ -

Cl si c ti impozi ele n func ie de neu r li e f a decon ribu bil.

n fu c e de neutr l t te f a de contr bu b l, i poz te e se cl s ca n impoz te re le�i mpoz te pe son le:

mpoz tele re e se st b esc n funq e de mar me m ter e impoz b le (terenuri, cladi etc ), fac d bstr qie de s tu perso la platitoru u .

mpozitele perso le sunt ce e c re co t de situ cont ibu b lulu � su t rep ezent te n spec de impoz tele pe venit; ceste m su t um te � impoz te sub ective.

Exemplul ilustrativ 129 ---- - -

Prin ce se c r c erize za impozi ele re le?

Raspuns:

lmpozitele re le se c r cterize za prin f ptul a se st b lesc n egatura cu numiteobiecte m teri le (de exemplu, tere ur , clad , b c , m g z ne etc.), fac du-se

I




abstrac ie de situa a pe sonal a subiectu u impozabi E e ma sunt denum te mpoz te obiective sau pe p odus, deoa ece se a�az asup a produsu ui sau ven tului brut alobiectulu impozabil, f a se ine cont de s tua ia sub ectu u impozab l

Exemplul ilustrativ BO

Ce semnifca impozitele person le?

Raspuns:

mpozitele persona e n cont, n p mul nd, de s tua a personal a sub ectulu mpozab l, motiv pentru ca e se mai numesc � impoz te sub ective.

Exemplul lust at v 1 B1 --------�

Cl sifc i impozitele dupa obiectul impunerii.

Raspuns:

C as ca ea mpozitelo dup obiectu mpune este u m toarea:

- mpoz te pe venit;

- impoz te pe avere;

impoz te pe che tuie

Exemplul ilustrativ B2 --------

Ce se n elege prin c r cterul oblig toriu l impozitului?

Raspuns:

P n caracteru ob igator u a impozi ulu se n e ege faptul acesta este stab it pr nlege, ind o surs de ven t pentru sat sf cerea nevoilor publ ce. P ata acestui c trebugetu statu u nu p esupune o contrapresta ie direct � med at n f voarea contri

buabilului

•



FISCAL TE


Ion Io escu este co trib abil pe soa z c , pl ti d mpoz tpe ve t l di sa i Nem l mit de ca itatea se vicii or p bl ceofe ite de stat el sol cit ra b sa ea mpoz t l i p tit a l

N-2, co sider d s ma p t t este echivale t c se v cii ep bl ce de care a be e ciat

Este aceast so c tare inteme at ? Argumental .

R spuns:

caz l mpozitelo stat es e dator s i p esteze echivale t direct �i med atp t tor l . De aseme ea exist ech vale t t e vo m l impoz te o p tite deo persoa c tre stat � ca tatea serv c o ofe ite. Aceast caracter st c deosebe�teimpoz t l e tax ca aceste a d m stat i d obligat s p esteze serv ci

d ect � mediat � b e eles de ca tate co esp z toare So citarea l o o esc este teme at eav d teme egal

.: Prezentarea eleme telor i po tu ui

E eme te e mpoz t l s t:a) s iect l mpozab ;

) s portato poz t i;c) ob ect impozab ;

d) s sa impoz t l ;e) tatea de mp e e;f) cota de imp ere;g) terme de p at ;h) as eta (mod de a�ezare a mpoz t ).

a) S b ec m ozab este m t p titor sa co t b ab � este pe soa a zicsa j r d c obligat la plata mpoz t

.



R spuns:

Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex menu/ de cces

Exemplul ilustrativ 1 :4 - �

Soc etatea comercial X SRL vireaz n una apr lie N suma de420 ei reprezent nd mpozitu pe venitur e din salari pentrusa ar ata sa, Andreea Andreescu.

dentlfca1i subiectu �i obiectu impozitu ui pe venlturi e dinsa arii n acest caz.

Sub ectu impoz tu u sau contribuabi u este persoana zic sau jurid c ob gat prinege a plata impozitu ui. fn cazul mpoz tului pe salari , sub ectu impuner desem-

neaz persoana care ob ne venitu sub rm de salariu, n spe salariata Andreea Andreescu

Obiectu mpuneri sau mater a mpozab l este venitu din sa ar rea zat de Andreea

Andreescu

) S po a o mpo este contribuabilu care suport e ectiv impozitu dinvenitur le sa e. a mpoz te e indirecte, precum TVA, suportatorul di er de p titor �iacesta d n urm transmite pres unea sca , enomen cunoscut sub denumirea de repercus une a mpoz te or De regul , a impozite e directe, p titoru � suportatorulsunt aceea�i persoan (vezi mpoz tu pe avere).

c) Ob e mpo abreprez nt materia supus mpoz t r i �i poate : venituri e,averea, pro tu etc Eva uarea materiei impozab le poate destu de d ci � , de re-gul ,se ace pe baza declara ie sca e a contr buabilu u Sunt � s tua n care materiasupus mpoz tulu se evalueaz con rm unor norme xate de autoritatea pub c

) S a mpo este reprezentat de venit, dar �i de avere (sau de venitu pro-curat de avere)

e) U a ea e mp e eeste unitatea de m sur a materiei mpozabile, expr mate n un t i monetare, e n un t i natura e Spre exemplu, a pro t, un tatea de

impunere este un tatea monetar ( eu), la impozitul pe avere avem metri p tra i pentruterenuri, capacitatea c indric pentru automob le etc

) Co a e mp e ereprez nt impozitu ce revine pe un tatea de m sura mater eiimpozabile

Cote e de mpozitare exprimate procentua pot progresive;

I



FISCALITA E

- prog esive n tran�e;- propo onale (la mpozitul pe proft).

Cota de impunere poate f aparent (cea prev zut de ege) sau real (care poate fmai m c sau mai mare dec t cea aparent , a urmare a unui sistem de scut r sau penal z i)

R :

Exemplul ilustrativ 1 :5

Se dau urm toarele cote prog es ve s mple

T J %P n a 1.500 101.50 2.500 152.50 4 000 25Peste4 000 30

b bl

J % P n a 1 0 01.50 2.500 5 150 e *+ 15 din ce dep �e�te 500 ei

2 501 4 000 25 300 lei**25 d n ce dep �e�te 2 500 e

Peste4 000 30 675 le *** 30 din ce dep �e�te4 000 le* 1.500 lei x 1 0% = 1 SO le

1 500 lei x 10% (2 500 ei - 1 500 le ) x 1 % 150 le 150 lei 300 lei

* * 1 500 e x 10%+ (2.500 lei - 1.500 lei x 15% + (4.000 lei - 2.500 lei x 25% = 150 ei + 150 lei+ 375 lei= 675 lei

Exemplul ilustrativ 1 :6 -

lmpoz tu pe proft se ca culeaz p in apl carea cotei de 6asupra proftului impoza l

?

I



Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex men l de cces

Raspuns:

Aceasta ste o co de impunere procentual propor onal care exprim pondeream r mi impozi u u a de o unita e de impunere, c n una � aceea�i co se apl c

n reg i mase i pozab le, n rent e m r mea aces eia.

g) Terme l de l ta es e reprezen a e perioada a care es e da ora i poz u (lasalar i - lunar/ r mes r a la ven ur ch r i rimes ria e c

h) A iet (mo ul e a�ezare a impozi u u ) reprezin un grup de opera un pr n ner e iu c rora se e ne� e n ecare az n par e rma concre a mpozi ulu �o ul n care se a�az A�ezarea unu mpozit presupune:

cons atarea �i evaluarea ma er e mpoza i e;

s a i rea cuan umu u pozitului a ora de c re con r ua l

perceperea/ ncasarea mpoz u u

• Rata scaltdfii

Ra a scali ii se ca cu eaz a rapor n re o alu venitur or sca e �i pro usu in ernru , astfe :

Rf= (Vf I PIB) 100,

unde:

Rf = ra a scal care ne ara c a su n pro usu n ern ru este concen ratla spoz a s a u u cu aju orul impoz e o axe or � con r u l r;

V = o a u veni ur or sca e respec iv o alul ncas ri or real za e n r un an d n mpoz e, axe �i con ri u i;

PIB = pro usul n ern ru rea iza a n ve ul unu an

I

Exemplul ilustrativ 1 '7-- --- -

Se cunosc urm oarele in rma i referi oare a uge u de sta alunei r pen ru do ani consecu vi:

m l lei

dic tori A ulN Anul N+11 . Ven uri curen e, d n care: 42 761,50 55.496,30

a) veni ur scale 40 486,60 52.185,90



FISCALITATE

lndicatori AnulN nul N+1

b) g 271,00 352,00

) v 2.003,90 2.958,40

2 V p 56, 0 74,30

3 . T 5,00 4,90

p IB 344.535,50 404.708,80

Pe baza in rma1 i or de mai sus, determ nali rata fsca it lii necare dintre ei doi ani.

Rezo are:

p v � IB

N= 40.486,60 I 344 535,50 x100 = 1 ,75%

N+i 52.185,90 I 404 708,80 x100 = 12,89%

Procedura fscal

: Procedu in eg st a fsc le

C p p v

Orice persoan sau entitate care este subiect ntr-un raport juridic scal se nregistreazscal primind un cod de identi care scal . Co ul de id nti care scal este:

a) pentru persoanele ju rid ice, precum $i pentru asocieri $i alte entit fi r personalitate

juridic , cu excepfia celor p ev zute la li b), codul de nregistrare scal atribuit deorganul scal;

b) pentru comercianfi, persoane zice $i juridice, precum $i pentru alte entit fi care senregistreaz potrivit legii spec ale la registrul comerfului, codul unic de nregistrare

atribuit potrivit legii spec ale;c) pentru persoanele zice care des $oar activit fi economice n mod independent sau

exerc t pro esii libere, cu excepfia celor prev zute la lit. b), codul de nregistrare scal atribuit de organul scal;

d) pentru persoanele zice, altele dec t cele prev zute la li . c), codul numeric personal atribuit potrivit legii spec ale;

e) pentru persoanele zice care nu defin cod numeric personal, num rul de identi carescal atribuit de organul scal." ( 72-(1))

•



R spuns:

Ghid pentru pregat re c nd d filor l ex menul de cces


Ce persoane sau entit i au ob iga ia de nregistrare scal �icare este codu de denti care sca pentru persoane e zicecare exercit profesii ibere?

Orice persoan sau entitate ca e este subiect nt -un raport scal se n egistreaz sca ,p im nd un cod de ident care scal . Codu de ident care scal pent u pe soane e z ce care exe c t p ofes be e este codul de nreg stra e scal at ibuit de o ganul scal

: Termenul de depune e a dec a atie de n eg s a e fscaCodu de p ocedur sca p evede:

,Declarafia de nregistrare scal se depune n termen de 30 de zile de la:a) data n inf rii potrivit legii, n cazul persoanelor juridice, asocierilor �; al a/tor entit fi

r personalitate juridicb) data elibe rii actu/ui legal de uncfionare, data nceperii activit fii, data obfinerii pri-

mului venit sau dob ndirii cal t fii de angajato dup caz, n cazul persoanelor zice."(art. 72-(7))

R spuns


Care es e termenu de depunere a dec ara ei de nregistraresca pentru o societate nou- n in at ?

Con m a t 72-(7) din Codul de p ocedur scal decla a ia de n egistra e se depunen te men de 30 de z le de la data n in

: Decla a ea f ia e o � sedi lo secunda eCodu de procedu scal prevede

,,Contribuabilii au obligafia de a declara organului scal competent din subordinea Agen-

fiei Nafionale de Administrare Fscal , n termen de 30 de zile, n infarea de sedii secundare (art 74-(1))

•



FISCALITATE

, Contribuabilii cu domici/iu/ s al n Rom nia au obliga ia de a declar n termen de 30 de zile n in area de liale �i sedii secundare n str in tate."(art 74-(2))

n sensul prezentului articol, prin sediu secundar se n elege un fo prin care se des �oarintegral sau par ial activitatea contribuabilu/ui, cum ar : birou, magazin, atelie , depozit �i altele asemenea "(art 74-(3))

,,Prin sediu secundar se n elege �i un �antier de constru ii, un proiect de construc ie, an-samblu sau montaj ori activit i de supervizare legate de acestea, numai dac �antierul, proiectul sau activit ile dureaz mai mult de 6 /uni "(art 74-(4))

, Contribuabilii care nregistreaz sediile secundare a pl titoare de salarii �i de venituriasimilate salariilor (.) nu au obliga ia declar rii acestor sedii potrivit prezentului articol "(art. 74-(5))

R spuns:


Este obligatorie declararea n Rom nia a sediilor secundare din

str in tate ale unui contrib abil cu domiciliul fscal n Rom nia?Dac da, n ce termen

Contribuab lul are obliga a de a dec ara nfin area de ale sau a unui sed u secundarn str n tate n termen de 30 de zi e

: Modifca i ulterio e Tn egis arii sc le

Codul de procedur scal prevede:

, Modi c rile ulterioare ale date/or din declara ia de nregistrare scal trebuie aduse lacuno�tin organului scal competent din subordinea Agen iei Na ionale de AdministrareFis a/ , n termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea �i depunerea declara iei de men iuni "(art. 77-(1))

,La ncetarea condi iilor care au generat nregistrarea scal , contribuabilii au obliga ia dea preda organelor scale, n vederea anul rii, certi catu/ de nregistrare sca/ , odat cudepunerea declara iei de men iuni "(art. 77 (2))

n cazul modi c rilor intervenite n datele de / rate ini ial�; nscrise n certi catul de nregistrare scal , ontribuabilii depun, odat cu declara ia de men iuni, �i certi catu/ de

nregistrare scal , n vederea anul rii acestuia � el ber rii unui nou certi ca "(art 77-(3))

I




,Declaratia de mentiuni es e nsofi de documen e care a es modi c rile in erveni e."(ar 77-(4))

Comentariu:In cazul comerc anti or, mod c e n e ven e n da e e declara e in t al de ace� ia �i

nscr se n ce ca u de nregis are, nc us v cele p ivi oa e a nreg s ra ea/scoa ereadin ev dent a p i or de TVA, se fa p in comp e area �i depune ea ce er i de n eg s ra e a mentiuni oI ere de p eschimbare a cer ca u ui de n egis a e, po ividispoz tii or legale privin nregis a ea come cianti or. Mod c rile n erven e n da

ele dec ara e n tia n vec orul sca vor aduse a cuno� nt organului scal compe en

R spuns:

Exemplul ilu5trativ 141 -

Soc e a ea come cial X SRL angajeaz p mu sala ia n da a de01 0 N

Care este termenul n care trebuie depus declara ia demen uni cu privire la modifcarea vectorului scal?

Angajarea sa ar a ulu rebuie adus a cuno� nt o ganulu sc l n e men de 30 dezi e de a angajare, prin comp e a ea �i depune ea dec arat ei de mentiuni

: Fo ma �i continu ul dec arat e fsca eCodul de p ocedu scal prevede:

Declara ia scal se n ocmej e prin comple area unui ormular pus la disp zi e gra uide or anul scal "(a . 82-( ))

n declarafia scal con ribuabilul rebuie s calcule e cuan umul obli afie scale, dacaces /ucru es e prev u de le e."(a 82 (2))

Con ribuabilu/ are obli afia de a com le a declaratiile scale nscriind corec , com /ei cu bun -credint in ormatiile prev u e de ormula cores un oare si uatiei salescale. Declaratia scal< se semnea < de c< re con ribuabil s u de c re m u e ici ."

(a 82-(3))

, Obli afia de semnare a declaratiei scale se consider a nde lin i n urm oarele si uatii:



FISCAL TA E

a) in cazul transm ter declaraf lor scale pr n s stemul electron c de pl f Data depune-r declaraf e se cons der a data deb t r contulu pl t torulu in baza aceste a;

b) in cazul transm ter declaraf lor scale pr n s steme electron ce de transm tere la d s-tan in cond f le art 83 a/ n. (1 ) "(ar . 82-(4))

,Declaraf a scal trebu e insof t de documentaf a cerut de preveder le legale "(a .82-(5))

Pentru anum te categor de obl gaf scale, stab l te pr n ord n al m n strulu econom e $ nanfelo , orga ul scal poate transm te contr buab l lor ormularele de declarare a

mpoz telo , taxelo contr buf lor $ a a/tor sume datorate bugetulu general consol dat,nstrucf un le de co pletare a acestora, alte n rma ut le, precum $ p/ cur le prea-

dresate n acest caz, contravaloarea corespondenfe se suport de c tre organul scal "(ar . 82-(6))


Care sun rma �i continu ul declaratiei fscale?

R spuns:

Declaratia fscal se n ocme� e prin comp e area unu rmu a pus la d spoz tie g a uide o ganul fsca Tn de a atia sca con ibuab lul rebu e s calcu eze cuan umulobl gat ei fsca e, d aces cru s e prev zu de lege De asemenea con buabi ulare ob igatia de a co p e a declarat i e fsca e nsc iind corec comple � cu bun -credint in rmatiile prev zu e de mu a , corespunz oare si uatiei sale fsca e. Dec arat a fscal se semneaz de con ibuabil sau de mpu ern c .

: Depunerea declara1i lor fscaleCodul de procedur fscal prevede:

, Declar f a scal se depune la reg stratura organulu scal competent sau se comun c pr n O$t cu con rmare de pr m re Declaraf a scal poate transm s pr n m loaceele tron ce sau pr n s steme de transm tere la d stanf n cazul mpoz telo , taxelor $ al contr buf or adm n st ate de Agenf a Naf onal de Adm n strare scal , procedura pr v nd transm terea declara lor pr n m loace e ectronce sau pr n s steme de transm tere

la d stanf se stab le$te pr n ord n al pre$ed ntelu Agenf e Naf onale de Adm n strareF scal "(ar . 83-(1))



Ghid pentru pregat re c nd d jilor l ex menul de cces

Exemplul lustra iv 145 -- --- -�

Cum se depun dec ara1iile fscale?

R spu s:

Dec aratia fscal se depune la egis ra u a organului sca compe en sau se comunicprin po� cu con ma e de p imi e. De asemenea, dec aratia fsca poa e ansmisprin mij oace elec on ice sau prin sis eme de ansmi ere a dis ant s abili e prin ordinal p e�edin elui Agentiei Nationale e Adminis rare Fiscal .

: Corectarea declara i lor fsca e

Codu de p ocedu scal prevede:

,,Declarafiile scale pot corectate de c tre contribuabi/, din proprie inifiativ , pe peri-oada termenului de prescripfie a dreptu/ui de a stabili obligafii scale."(a . 84-(1))

,Declarafiilescale pot corectate ori de c te ori contribuabilul constat erori n decla-rafia inifial , prin depunerea unei declarafii recti cative."(a . 84-(2))

, n cazul taxei pe valoarea ad ugat , corectarea erorilor din deconturile de tax se reali zeaz potrivit prevederilor Codu/ui scal Erorile ateria/e din decontul de tax pe valoarea ad ugat se corecteaz potrivit procedurii aprobate prin ordin al pre�edintelui Agen-

fiei Nafionale de Administrare Fisca/ "(a 84-(3))

Declarafiile scale nu pot depuse �; nu pot corectate dup anularea rezervei veric rii ulterioare, cu excepfia situafiilor n care core fia se datoreaz ndeplinirii s u ne ndeplinirii unei condifii prev zute de lege care impune corectarea bazei de impunere � sau aimpozitului a eren ."(a 84-(4))

,,Prin erori, n sensul prezentului articol, se nfelege erori cu privire la cuantumul impozite-lo taxelor �; contribufiilo bunurile �; veniturile impozabile, precum �i alte elemente alebazei de impunere."(ar . 84-(5))

, n situafia n care n ti pul inspecfiei cale contribuabilul depune s u corecteaz de-clarafiile scale a erente perioadelor �; impozitelo taxelo , contribufiilor �i a/tor veniturice obiectu/ inspecfiei scale, acestea nu vor luate n considerare de organul scal."

(ar . 84 (6))

•



FISCALITATE


C nd se poate efectua ore tarea de lara iilor s ale?

R spuns:

Dec aratiile sca e po corec a e or de c e o con ribuabilul cons a e o n dec aat a nitia , p in depune ea une dec arati ec i ca ive.

: Presc ipt a d ep ulu de a s abil ob gati fsca e

Codu de p ocedu scal prevede:

,,Dreptu/ organului scal de a stabili obligafii scale se prescrie n termen de 5 ani, cu ex

cepfia cazului n care legea dispune alt el."(a 9 -(1))

Termenul de prescripfie a dreptului prev zut la a/in (1) ncepe s curg de la data de 1 ia·nuarie a anului urm tor celui n care s-a n scut crean a scal potrivit art. 23 dac legeanu dispune a/t e/."(ar 91-(2))

Dreptul de a stabili obligafii s ale se prescrie n termen de 10 ani cazul n care acestearezult din s v r�irea unei apte prev zute de legea penal "(a 91-(3))

, Termenul prev zut la a/in (3) curge d la data s v r�irii aptei ce constituie in racfiune sanc ionat a atare printr-o hot r re judec toreasc de nitiv ."(ar 91-(4))

R spuns:

Exemp ul i us rativ 145 - -

Care este termenul de pres r p ie a dreptului organu ui s al dea stabili obliga ii s ale?

Termenu de presc ipt e a drep u ui organu u scal de a s ab li obligatii sca e es e de5 an D ep ul de a s ab li obl gatii sca e se p escrie n e men de 0 an n cazu n care

aces ea rezul d n s v r�irea unei f p e prev zu e de egea penal

•



R spuns:

Ghid pentru pregatire c ndid1 ilor l ex men de cces


De cand incepe s curg termenul de prescr p e dreptuluorg nulu sc l de st b l obl g sc le in c zul n c re

ceste nu rezult d n s v�r re une f pte prev zute de lege

pen l ?

Termenul de presc ipt e ncepe sa curga de d de 1 nu ie nu ui urma o celun c e s- nascu cre nt fsc la.

: Ordinea stingerii datori lor

Codu de p ocedura sc a p evede:,Oac un contribuabil dat reaz mai multe tipuri de imp zite, taxe, contribufii �i alte sume

reprezent nd creanfe sca/e rev zute la art 21 a/in. (2) li a), iar sum pl tit nu este su cient pentru a stinge t ate dat riile, atunci se sting dat riile c relative acelui tip decreanf scal principal pe care stabile�te c ntribuabilul s u care este distribuit , ptrivit prevederil r art 114, de c tre rganul scal c mpetent, dup caz, stingerea e ectu

ndu-se, de drept, n urm t area rdine:a) sumele dat rate n c ntu/ ratei din una curent din gra cul de plat a b/igafiei s

cale pentru care s a apr bat e�al nare la p/at , precum �i d b nda s u maj rareade nt rziere, dup caz, dat rat n una curent din gra c s u sum am nat la plat , mpreun cu d b nda s u maj rarea de nt rziere, dup caz, dat rat pe peri ada am n rii, n cazu n care termenul stabilit entru plata sumel r respective se

mpline�te n una curent , precum �i bligafii/e sca e curente de a c r r plat de pinde menfinerea valabilit fii n esnirii ac rdate;

b) t ate bligafiile scale principale, n rdinea vechimii, �i ap i bligafiile scale acce s rii, n rdinea vechimii Tn cazu/ stingerii creanfel r scale prin dare n plat , se aplic prevederile art 175 a/in (41 );

c) sumele dat rate n c ntu/ rm t arel r rate din gra cu/ de plat a bligafiei scale pentru care s a apr bat e�al narea, p n la c ncurenfa cu sum e�al nat la plat s u p n la c ncurenfa cu sum achitat , dup caz, precum �i sum am nat la plat

preun cu d b nda s u maj rarea de nt rziere dat rat p eri ada am n rii, dup caz

d) bligafiile cu scadenfe viit are, la s licitarea c ntribuabilului "( 1 5 (1))



FISCAL TATE

R spuns:

Exemplu ilustrativ 14 7 - �

Societatea comercial A fa SA datoreaz urm toa e e sume c trebugetul de stat:- impoz t pe p o t, de 500 ei;-

dob nz afe ente impoz tulu pe pro t, de 80 e ;sume datorate n contul a e d n luna curent .din gra cu deplat a ob igaJiei scale pent u care s a ap obat o e�alonare lap at , de 1 000 e ;dob nzi aferente contulu rate d n luna curent d n g a cu deplat a obl gaJie scale pentru ca e s a aprobat o e�a ona e aplat , de 300 ei

Soc etatea vi eaz c t e bugetu de stat suma de 860 le

Precizati ordinea de s ingere a creantelor, precum �i da oriileres an e la buge ul de s a .

Conf m a t 15 d n Codul de p ocedu scal , ordinea de stinge e a c eanJelo esteurm toarea- sumele dato ate n contu rate d n una cu ent d n g a cul de plat a obligaJie

scale de 000 e ;- dob nz le aferente contu u rate d n luna curent din g a cul de plat a ob iga\ e

sca e, de 300 le ;- impoz tul pe pro t, de 500 lei;

dob nz e afe ente mpozitulu pe p o t, din care se ach t 60 le , estu de 20 lei

reprezent nd dato e restant a bugetu de stat

: Dobanzi, pen l t i de 7 arz e e s u m jor r de 1 arz ere

Codul de procedur scal p evede:

,Dob nzile reprezinta echiv lentul prejudiciului cre t titul rului cre n ei sc le urm re ne chitarii de catre debitor oblig fiilor de pl ta l sc den a �; se c lcule za pentruec re zi de nt rziere, ncep nd cu ziu imedi t urmato re termenului de sc den a �;

p na l d t stingerii sumei d tor te inclusi ."(a t 120 ( ))

Pentru di eren ele supliment re de cre n e sc le rezult te din corect re decl r iilor s umodi c re unei decizii de impunere, dob nzi/e se d tore za ncep nd cu ziu imedi t

•



FISCALITATE

Nivelul penalit ii de nt rziere este de 0,02% pentru fecare zi de nt rziere."(art. 01-( ))

Penalitatea de nt iere nu nl tu obliga ia de plat a dob n ilo "(art. 1201 (3))

Rezolvare:


Contribuab lu Ion Ionescu, persoan fz c independent , a prim tn data de 05.03.N dec zia de p ant c pate pentru anu fscal N,n care organu fscal a stabi t urm toare e sume de p at :

26 03 N: .000 ei;25.06.N .000 ei;

5 09.N: .000 lei;7 .N: .000 e .

Contribuab u pl te�te pr ma rat n data de 28.04.N.

Care este suma dob nzilor �i penalit 1ilor pe care acesta trebuies le achite pentru nt rzierea pl ii?

Tn perioada 7.03 N 8.04.N, contribuabi ul a nt rz at 33 de z le. Pentru fecare z dent rziere se percepe o dob nd de 0,03%, iar pentru dep � rea termenulu de p at se

percepe o penalitate de 0,02%Dob nd = .000 lei x 33 zi e x 0,03% = 9,90 ePena itate .000 lei x 33 z le x 0,0 % 6,60 e

ota pena z r de nt rziere = 6,5 ei

Exemplul i ustrativ 151Contribuab lu Ion Ionescu, persoan fz c independent , a prim t

n data de 05.03.N dec zia de p i ant c pate pentru anu fscal N,n care organu fscal a stabi t urm toare e sume de p at

26 03 N: 000 e ;5.06. .000 lei

25 09.N: 000 lei;7. N 000 e .

Contribuabi u pl te�te pr me e dou rate n data de 0.08.N.

Care este suma dob nz lor �i penalit 1ilor pe care acesta trebuies le achite pentru nt rzierea pl ii?

•




Rezolvare:

Pent u p m ta, in pe o d 27.03.N-20 08 N, contr bu b ul int z t 147 de z lePent u ec e z de int z e e se pe cepe o dob nda de 0,03% pent u depa� e lpl ta se pe cepe o pen l t te de , 2%.Dob nda = 1. e x 47 z le x 0,03% = 44, o e

Pen l t te 1.000 le x 47 z le x 0,02%= 29,40 eTot l cceso fe ente p me te = 73,5 e

Pent u dou ta, in pe o d 26 6 N-2 .08.N, cont bu b ul int z t 56 de z ePent u ec e z de int z e e se pe cepe o dob nda de 0, 3% pent u depa� e pl ta se pe epe o pen t te de 0, 2%Dob nda 0 le x 56 z le x , 3% = 16,80 ePen l t te = 1 00 le x 56 z le x 0, 2%= 1 ,20 e

ot cceso e ente cele de dou te= 28, le

Tot l cceso fe ente p melo doua te= 73,5 le + 28, 0 le = 1 1,5 le

: Modalit de decon are - m sur spec fce

• Dobdnz e Ji penalit file e ntdrziere n cazul pl filor e ectuate prinecontare bancar

Nedecont e de cat e un ta e b nc e sumelo cuven te bugetulu gene l consod t, in te men de 3 z e uc ato e de l d t deb ta contulu plat to ulu , nu i exo

ne e za pe p at to de obl g de pl ta sume o espect ve � t ge pent u cest

dob nz � pen ta de int z e e dupa te menu de 3 z le.Pent u ecupe e sume o d to te bugetu u � nedecont te de un ta le b nc e,p ecum � dob nz lo � pen ta o de int z e e, p at to ul se po te ind ept impot v un ta b nc e espect ve

• Dobdnzile Ji penalit f le e ntdrziere n cazu/ compens rii

n c zu c e n elo sc le st nse p n compens e, dob nz e � pen ta le de int z e es u m jo a le de int z e e se c lcu e za pent u pe o d up nsa int e d t sc denta� d t st nge , nc us v.

D ca lege nu p evede ltfel, compens e ope e za de d ept d t c e c e n e eex sta deod ta, nd deopot va ce te, ch de $ ex g b le



FISCAL TE

• Dobdnzile Ji penal t fi e e ntdrziere n cazul eschi eri proce ur i nsolvenfei

Pentru crean ele scale n scute an erior sau ulterior datei deschiderii proceduri nsolven e se datoreaz dob zi �i pena it de nt rz ere potr v t eg i care reg ementeazaceast procedur .

Tn cazu contribuabi or pentru care s-a desch s procedura reorgan z ri judic are � ainsolven ei, dup caz, nu se mai datoreaz �i nu se mai calculeaz obliga ii sca e accesor i pentru crean ele nscrise la masa credal � pentru cele rezultate d n activitateacurent , ind ferent de data desch derii a estei procedur .

• Dobdnzile Ji penalit file e ntdrz ere n cazul contr buabililor pentru cares-a pronunfat o hot rdre e izolvare

Pentru crean e e scale n scute anter or sau u terior date nregistr rii hot r ri de dizo vare a contr buab lu u a registrul comer u ui, ncep nd cu aceast dat nu se maidatoreaz �i nu se ca cu eaz dob nzi �i pena t de nt rz ere.

n cazul n care prin hot r re udec toreasc irevocab a fost des in at actu care astat a baza nregistr r i d zo v r i, se ca culeaz dob nzi � pena t de nt rziere ntredata nregistr r la registru comer u u a acte or de d zo vare � data r m ner irevocab le a hot r rii de des in are

• Dobdnz e n cazul nlesnir or la plat

Pe per oada pentru care au f st acordate n esniri a p ata ob ga i or sca e restante sedatoreaz dob nzi pentru ob ga ile scale ce fac ob ectu n esnir la p at

: Major ri de 7nt rziere n cazul crean elor dato ate buge elo ocaleCodul de procedur scal prevede:

Prin excepfie (.. ), pentru neachitarea /a termen l de scaden de c tre debitor a ob i-gafiilor de plat datorate bugetelor locale, se datoreaz dup acest termen major ri de

nt rziere "(art. 1241-(1))

Nivelul major rii de nt rziere este de 2% din cuantumul ob igafiilor scale principale ne-achitate n termen, calculat pentru ecare lun sau ac iune de lun , ncep nd cu ziuaimediat urm toare termenului de scaden �; p n la data stingerii sumei datorate inclu-si ."(art. 1241-(2))

Pentru s m le d restituit d la bugetul local se datoreaz dob nd . Nivelul �; modul dea cul al dob nzii sunt cele prev zute la a in 2) ' '(art. 1241-(4))

•



Rezolvare:



S ci t t c m c X SA d chit t n nu N sum d5 000 i p nt u mp tu p c di , stf- 31 03 N: 2 500 ;

- 30.09 N 2 500S c t t p t �t p im t n d t d20 04 N

Care e e a ajor r lor e rz ere e are a ea a reb e le a e e r rz erea l ?

Tn p d01 04 N 20 04 N,s ci t t nt t20 d i , f d p � un .M i d nt= 2 500 x2% = 50 i

Rezolvare

Exemplul ilustrativ 15: - -

S ci t t c m ci X SA d c t t n nu N sum d5 000 p nt u imp itu p c d i stf

3 03 N 2 500

- 30 09 N 2 500

S c t t p t �t p m t n d t d03 05 N

Care e e a ajor r lor e rz ere e are a ea a reb e le a e e r rz erea l ?

n p i d01 04 N 03 0 N,s ci t t nt t un �3 iM d nt i= 2 x (2 500 i x2%) = 00

: Termenul de depu e e a contesta iedu d p c du sc p d

Contesta ia se va depune n termen de 30 de zile de la data comunic rii actului adminis-trativ fsca , sub sanc iunea dec derii."( t207 ( ))

•

,..



FISCALITATE

In cazul in care competenfa de soluf onare nu aparf ne organulu em tent al actulu ad-m n strat v scal atacat, contestaf a va ina ntat de c tre aces ta, in termen de 5 z le de lainreg strare, organulu de soluf onare competent "(art. 207-(2))

n cazul in care contestaf a este depus la un organ scal necompetent, aceasta va ina ntat , in termen de 5 z le de la data pr m r , organulu scal em tent al actulu adm -n strat v ataca "(art 207-(3))

Dac actul adm n strat v scal nu conf ne elementele prev zute la ar 43 a/ n. (2) l t ,contestaf a poate depus , in termen de 3 lun de la data comun c r actulu adm n strat v

sca , la organul scal em tent al actulu adm n strat v ataca(a t. 207-(4))

Comentariu:Elementele p ev zute la art 43 alin. (2) lit.i) din Codul de p ocedur scal se refer la

pos b l tatea actulu adm n strat v scalde a contestat, termenul de depunere a contesta iei �i o ganul scal la care se depune contesta ia.

R spuns


Care este termenul de depunere a contesta iei mpotriva actuluiadministrativ fsca ?

Contesta ia se va depune n termen de 30 de zile de la data comunic rii actului administ ativ scal.

R spuns


Codul de p ocedur scal prevede un te men special pentrudepunerea contesta iei.

Care este acest termen �I n ce s tua ii se apl c ?

Te menul general este de 30 de zile de la data comunic rii actului administrativ scal

Te menul special este de 3 I uni de la data comunic rii actului administrativ scal, dac

actul administrativ scal nu c n ine elemen ele obligato ii pe a e trebuie s le cup ind potrivit legii.

•



Ghid pentru pregatire c ndid filor l ex me de es

Retrage ea con esta ieiC dul d p du l p v d :

,Contestafia poate retras de contestator n la solufionarea acesteia. Organu de lufionare compete t va omunica contestatorului decizia prin care se ia act de renun ela contestafie "( 208-(1))

Prin retragerea contesta iei nu se pierde dreptul de a se naintanou contestafie n n eriorul termenului genera? de depunere a acesteia "( . 208 (2))

R spuns:


S m A f S L f b ul u p ! u m u f b l l ! upl m d .

S f mul z � d pu mp v d zd b l bl l up m d pl , d p

dup d u z l U p z x

p m p u lu! v b l � d � d pu f mulMai are societatea dreptul de a mai depune contesta ia dup ceaceasta a fost retras ?

S m l Alf S L m p d pu ! mp v ulu dmv (p v b d l). P u p d d p u

u u m ulu l d d pu

Fo a con in t contesta eidu d p du p v d

Contestafia se rmule z n scris �; va cuprinde:a) datele de identi care a contestatoruluib) obiectul contestafieic) motivele de apt �i de dreptd) dovezil pe care se nteme aze) semn tura contestat rului-sau a mpute i itului acestuia precum �; �tampila n ca

zul persoanelor juridice. Dovad calit fii de mpute icit al contestatorului, ersoanzic sau juridic se ace potrivit legii "( 206 (1))

\

�

'\



FISCAL TATE

Ob ectu/ contestaf e const tu e numa sumele � m sur le stab te � nscr se de organulscal in t t/u/ de crean sau in actul adm n strat v scal atacat, cu excepf a contestaf e

impotr va re uzulu nejust cat de em tere a actulu adm n strat v scal."(art. 206-(2))

Contesta a se depun la or a ul scal, respe t v vama/, al c ru act adm n strat v esteatacat � nu este supus taxelor de t mbru."(art 206 (3))

R spuns:


Care sunt element le principale pe care trebuie s le cu ind ocontesta ie rmulat po riva unui act administrati fscal?

Elemente e p incipa e pe care t ebu e s le cuprind o contesta e sunt:a) date e de identi care a contestato u ui;

b) obiectu contesta e ;c) mot vele de fpt �i de drept;d) dovezi e pe care se nteme az ;e) semn tu a contestatoru u sau a mputernicitu ui acestu a, p ecum � �tampi a n

cazu persoanelor juridice

: Suspendarea execut ri act l i adm n strat v fsca

Codul de procedur scal p evede

lntroducerea contestaf e pe a/ea adm n strat v de atac nu suspend executarea actuluadm n strat v scal."(art 215-( ))

,,D spoz le prezentu/u art col nu aduc at ngere dreptu/u contr buab lu/u de a cere suspendarea execut r actulu adm n strat v scal, in teme ul Leg contenc osulu adm n s-trat v n . 554 004, cu mod c r le ulter oare lnstan a competent poate suspenda exe-cutarea, dac se depune cauf une de p n la 20% d n cuantumul sume contestate, arin cazul cerer lor al c ror ob ect nu este evaluab l in ban ,o cau une de p n la 2 000 le "(a t 215 (2))

n cazul suspend r execut r actu/u adm n strat v scal, d spus de nstan ele de jude-cat in baza preveder lor Leg n . 554 004, cu mod c r le � comp/et r le ulter oare, toatee ectele actu/u adm n strat v scal sunt suspendate p n la incetarea aceste a."(art. 215-(3))



Raspuns:

Ghid pentru pregatire c ndid 1 ilor l ex menu de cces

Exemplu ilustrat v 158- - �

ln ce conditi es e posibi a suspend re execu arii unu cdminis r iv fsc ?

In situa a n care s-a cerut suspendarea exe ut r i unui act adm nistrat v fscal, n teme ul Legi contenc osu ui administrat v nr. 554/2004 instan a competent poatesuspenda executarea, dac se depune o au u e de p n a 20% d n cuantumu sumecontestate ar n cazu cereri or al c ror ob ect nu este eva uabi n ban o cau iune dep n la 2 000 ei

ceccar fiscalitate examen acces 2015

Documents