suport curs fiscalitate acces ceccar_1

7/30/2019 Suport Curs Fiscalitate Acces CECCAR_1

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-fiscalitate-acces-ceccar1 1/28

Disciplina: Fiscalitate

1. Grupaţi veniturile de mai jos în impozite directe şi impozite indirecte:Impozite directe: impozitul pe profit;impozitul pe dividende de la societăţile comerciale;impozit pe venit;Impozite indirecte:taxa pe valoarea adăugată;accize;taxe vamale;3. Enumeraţi şi explicaţi care sunt principiile fiscalităţii în viziunea legiui-torului român.

Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egaleinvestitorilor, capitalului român şi străin.Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de

plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determinainfluenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscaleEchitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestoraEficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte

retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionalemajore.

4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte.Impozitele directe se stabilesc nominal însarcina unei persoane, cuantumul lor fiind influenţat, în cele mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de cotele deimpozitare. În categoria impozitelor directe de cuprind impozitele reale (impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şiimpozitele personale (pe venit şi pe avere).Impozitele indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).

5. De câte feluri sunt impozitele directe?Impozitele directe sunt de două feluri: impozite reale şi impozite personale.6.Prin ce se caracterizează impozitele reale?Impozitele reale sunt impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc. Ele nu

ţin cont de situaţia personală a subiectului impozitului, ci doar de obiectul impozabil.

7. Ce semnifică impozitele personale?Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra veniturilor sau averii având legătură cusituaţia (venitul sau averea) persoanei impozabile.

8.Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii. După obiectul impunerii impozitele se împart în: impozite pe venit, impozite pe avere şiimpozite pe cheltuieli.

9.Ce se înţelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?Caracterul obligatoriu trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tutror persoanelor fizice şi/sau juridice carerealizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, se datorează impozit.

10. Ionescu Ion este un contribuabil persoană fizică, plătind impozit pe venitul din salarii. Nemulţumit de calitatea serviciilor publice oferite destat, el solicită rambursarea impozitului plătit în anul 2009, consi- derând că suma plătită nu este echivalentă cu serviciile publice de care a beneficiat.Esteaceastă solicitare întemeiată? Argumentaţi.Această solicitare nu este întemeiată întrucât impozitele au titlu definitive şi nerambursabil.Plătitorii acestora nu pot solicita statului un contraserviciude valoare egală sau apropiată.

11.Societatea comercială X SRL virează în luna aprilie 2009 suma de 120 lei reprezentând impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa,Andreescu Andreea.Identificaţi subiectul şi obiectul impozitului pe veniturile din salarii în acest caz.Subiectul: Andreescu Andreea Obiectul: venitul din salarii

12.Mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană trebuie să fie certă, nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stabilitefără echivoc pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor.Acesta este enunţul cărui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?Principiul certitudiniiimpunerii13. Ce reprezintă stopajul la sursă? Exemplificaţi. Stopajul la sursă : impozitul se reţine şi se varsă la stat de către o terţă persoană, diferită de

contribuabilul obligat la plata impozitului. Exemplu: impozitul pe veniturile din salarii se reţine de către plătitorul de venituri din salarii şi se virează la stat,salariatul primind suma netă de impozit.14. Se dau următoarele cote progresive simple: Pe baza cotelor progresive simple de mai sus construiţi tabelul cotelor

progresive compuse.

15. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patri-moniul personal se calculează, în situaţia în care imobilul a fost înstrăi- nat într-o perioadă mai mică de 3 ani de la dobândire, pe baza urmă- toarelor cote:

Tranşa de venit

(lei)

Cota

(%)

Până la 200.000 lei 3%

Peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% pentru ceea ce depăşeşte 200.000 lei

Precizaţi ce tip de cote de impunere sunt acestea.Cote procentuale regresive compuse.16. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cotă de impunere este aceasta?Cotă

proporţională.17. Contribuabilul X realizează două venituri impozabile, unul de 1.000 u.m.şi unul de 3.500 u.m., care se impozitează separat după următoarele cote de impunere:

Tranşa de venit(u.m.)

Cota(%)

P la 1.500 u.m. 10%

1.501- u.m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depăşeşte 1.500 u.m.

2.501- u.m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depăşeşte 2.500 u.m.

Tranşa de venit

(lei)

Cota

(%)

Tranşa de venit

(lei)

Cota (%)

P la 1.500 lei Până la 1.500 lei

1.501-2.500 lei 15% 1.501 – 2.500 lei 150 lei + 15% pentru ceea ce depăşeşte 1.500 lei

2.501-4.000 lei 25% 2.501 – 4.000 lei 300 lei + 25% pentru ceea ce depăşeşte 2.500 lei

Peste 4.000 lei 30% peste 4.000 lei 675 lei + 30% pentru ceea ce depăşeşte 4.000 lei



Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depăşeşte 4.000 u.m.

Determinaţi suma totală a impozitului plătit de contribuabilul X.Venit1 = 1.000 u.m.

Impozit1 = 10% x 1.000 u.m. = 100 u.m.Venit2 = 3.500 u.m.

Impozit2 = 300 + 25% x (3.500 – 2.500) = 550 u.m.Impozit total = Impozit1 + Impozit2 = 100 u.m. + 550 u.m. = 650 u.m.

18. Contribuabilul Y realizează două venituri impozabile, unul de 1.000 u.m.

şi unul de 3.500 u.m., care se impozitează global după următoarele cote de impunere:

Tranşa de venit

(u.m.)

Cota

(%)

P la u .m. 10%

1.501- u .m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depăşeşte 1.500 u.m.

2.501- u .m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depăşeşte 2.500 u.m.

Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depăşeşte 4.000 u.m.

Determinaţi suma totală a impozitului plătit de contribuabilul Y.Venit global = 1.000 u.m. + 3.500 u.m. = 4.500 u.m. Impozit global = 675 + 30% *(4.500 – 4.000) = 825

19. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru al anului 2008 venituri totale în sumă de 50.000 lei, dintre care40.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Suma totală a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul economic este de 35.000 lei, dintre

care 28.000 lei sunt aferenţi activităţii de bar de noapte.Determinaţi cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I. Ştiind că agentul economic aconstituit şi a plătit la sfârşitul primului trimestru al anului 2008 impozit pe profit în sumă de 4.000 lei, deter- minaţi cât este cuantumul impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II 2008.

Pentru activitatea de ba r de noapte Venituri = 40.000 le i Cheltuieli = 28.000 leiPentru celelalte activităţi Venituri = 50.000 – 40.000 = 10.000 lei Cheltuieli = 35.000 – 28.000 = 7.000 leiPentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre 16%*Profitul impozabil sau 5%*Total venituri. Astfel, vom calcula

impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este suma de plată.Cu cota de 16%: Impozit = 16% * (40.000 – 28.000) = 1.920 leiCu cota de 5%: Impozit = 5% * 40.000 = 2.000 leiPentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil.Impozitul pe profit datorat pentru semestrul II pentru alte activităţi = 16% * (10.000 – 7.000) = 480 leiImpozit datorat = Impozit bar + Impozitalteact. = 2.000 + 480 = 2.480

Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 leiImpozit pe profit datorat cumulat de la începutul anului pentru semestrul I = 2.480 lei

Societatea nu are impozit de plată aferent trimestrului II întrucât a constituit şi plătit deja 4.000 lei impozitul datorat şi de plată este de doar 2.480 lei20. O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2009:- venituri din cotizaţiile membrilor: 5.000 lei;- venituri din donaţii şi sponsorizări: 15.000 lei;

- venituri din finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană: 30.000 lei;- venituri din activităţi comerciale: 10.000 lei.Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele cheltuieli:- cheltuieli aferente activităţii non-profit: 48.000 lei;- cheltuieli aferente activităţii comerciale: 7.000 lei.Determinaţi impozitul pe profit datorat de această organizaţie non- profit pentru activităţile desfăşurate în cursul anului 2009, cursul de schimb fiind de4,1 lei/euro.Deci, limita veniturilor scutite din activităţi economice este suma minimă dintre 15.000 euro şi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe

profit.15.000 euro = 15.000 * 4,1= 61.500 lei10% (5.000 + 15.000 + 30.000) = 5.000 lei veniturile din activităţi economice sunt scutite în limita a 5.000 lei, pentru restul de 5.000 lei datorându-se impozit pe profitProfitul activităţilor economice = Veconomice – Ch.economice =10.000 – 7.000 = 3.000 mil. leiProfitul aferent veniturilor impozabile = 3.000 * (5.000/10.000) =1.500 lei Impozit pe profit = 16% * 1.500 = 240 lei21. Se dau următoarele tipuri de cheltuieli: Clasificaţi, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile:a) Cheltuieli deductibile:- cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;- cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;- cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor;- cheltuieli cu mărfurile vândute;

b) Cheltuieli cu deductibilitate limitată:- cheltuielile de protocol;- cheltuielile cu provizioane;- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori;c) Cheltuieli nedeductibile:- cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.22. O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente trimestrului I 2009:

-venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei;

-venituri din prestări de servicii: 20.000 lei;

-venituri din dividende primite de la o societate comercialăromână: 1.000 lei;

-cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei;



-cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi există contracte încheiate): 10.000 lei;-cheltuieli de protocol: 1.000 lei;

-cheltuieli salariale: 2.000 lei;

-cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române: 3.000 lei;

-cheltuieli cu tichetele de masă: 800 lei, din care 200 lei peste limita legală.Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.Venituri totale = 50.000 + 20.000 + 1.000 = 71.000Venituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii = 50.000 + 20.000 = 70.000 lVenituri neimpozabile = Venituri din dividende primite de la o societate comercială română = 1.000 leiCheltuieli totale = 30.000 + 10.000 + 1.000 + 2.000 + 3.000 + 800= 46.800 lei

Limita = 2% * (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele decât cele cu impozitul pe profit şi

protocolul) = 2% * (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 –3.000 – 800) = 2% * 24.200 lei = 484 lei cheltuielile cu protocolul sunt deductibile în limita a 484 lei Chelt. ded. = 484 lei şi Chelt neded = 516 lei.

cheltuielopile salariale sunt integral deductibile Chelt. ded. =2.000 leicheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile Chelt. Neded. = 3.000 leicheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale Chelt. Ded. = 600 lei şi Chelt. Neded. = 200 lei.Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 +600 = 43.084 leiTotal cheltuieli nedeductibile = 516 + 3.000 + 200 = 3.716 leiProfit impozabil = 71.000 – 46.800 – 1.000 + 3.716 = 26.916 leiImpozitul pe profit = 26.916 * 16% = 4.307 lei23. O societate comercială realizează în trimestrul I 2009 venituri totale impozabile în valoare de 10.000 lei şi cheltuieli deductibile totale în valoare de8.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci în sumă de 1.200 lei.Valoarea capitalului propriu este de 125.000 lei la începutul anului şi de 150.000 lei la sfârşitul trimestrului I. Valoarea împrumuturilor petermen lung este de 400.000 lei la începutul anului şi de 300.000 lei la sfârşitul anului.Determinaţi valoarea impozitului pe profit de plată aferenttrimestrului I 2009. Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci autorizate de BNR sunt integral deductibile.

Pas 2. Determinarea profitului impozabil Profit impozabil = 10.000 – 8.000 – 1.200 = 800 leiPas 3. Determinarea impozitului pe profit Impozit pe profit = 16% * 800 = 128 lei24. O societate comercială a realizat cumulat de la începutul anului, pe primele şase luni ale anului 2009, venituri totale impozabile în valoare de 40.000 lei,din care cifra de afaceri reprezintă 38.000 lei, şi cheltuieli in valoare de 30.000 lei, din care 600 lei cheltuieli cu impozitul pe profit. Separat de acestecheltuieli, în luna mai societatea a acordat o sponsorizare în valoare de 250 lei. În 2008 societatea a înregistrat venituri totale de 45.000 lei, care oîncadreză în tranşa de impozit minim anual de 2.200 lei. Determinaţi care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie s-o plătească pentruscadenţa de la 25 iulie 2009, ştiind că impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost plătit la termenul legal.

Venituri impozabile = 40.000 leiCheltuieli deductibile = 30.000 – 600 = 29.400 leiProfit impozabil = 40.000 – 29.400 = 10.600 leiImpozit pe profit datorat = 16% * 10.600 = 1.696 leiCheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat.3‰ * CA = 3‰ * 38.000 = 114 lei20% * Impozit = 20% * 1.696 = 339,2 lei

Impozit pe profit datorat = 1696 – 114 = 1.582 leiImpozit pe profit datorat pe trim II = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit plătit = 1.582 – 600 = 982 lei

Impozit minim = 2200 x 2/12 = 367 lei Impozitul calculat la pas 3 este mai mare decat minimul se va plati suma cea mai amre, respectiv 982 lei.25. La sfârşitul anului 2009 o societate comercială pe acţiuni înregistrează un profit net în valoare de 200.000 lei Acţionarii societăţii sunt: o

persoană fizică română care deţine 30% din capitalul social şi o persoană juridică română care deţine din anul 2001 70% din capitalul social. Încondiţiile în care societatea practică o rată de distribuire a dividendelor de 50%, determinaţi:a) valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brut;

b) impozitul pe dividende;

c) valoarea dividendului net pe beneficiari;

d) până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende.a) Dividend brut = 200.000 * 50% = 100.000 lei- persoana fizică = 100.000 * 30% = 30.000 lei;- persoana juridică 100.000 * 70% = 70.000 lei;

b) Impozitul pe dividende- persoana fizică = 30.000 * 16% = 4.800 lei - persoana juridică = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit, conform, art. 36, alin 4, Cod Fiscal);c) Dividendul net- persoana fizică = 30.000 – 4.800 = 25.200 lei;- persoana juridică = 70.000 – 0 = 70.000 lei;d) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2010, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul ori de câte oriacţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2011 26. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plă- titoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatorieconomico-financiari:Capital social subscris şi vărsat 1.000 lei Venituri totale şi impozabile 70.000 lei Cheltuieli totale şi

deductibile fiscal 60.000 lei

Societatea se află în primul an de activitate.Să se constituie rezerva legală conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislaţia în vigoare, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea integralăa rezervei legale.

Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)............................................10.000 leiSuma maximă admisă a rezervei legale ..........................................200 lei10.000 lei x 5% = 500 lei1.000 lei x 20% = 200 lei500 lei > 200 lei Rezultă suma maximă admisă de 200 lei27. La data de 31 decembrie a exerciţiului N o societate comercială plăti toare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori eco-nomico-financiari:Capital social subscris şi vărsat 1.000 lei Venituri totale şi impozabile 70.000 lei Cheltuieli totale şi

deductibile fiscal 60.000 lei



Societatea se află în primul an de activitate. Să se calculeze impozitul pe profitul anual, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea rezervei legale în sumămaximă admisă la deductibilitate fiscală.Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)..........................................10.000 leiSuma maximă admisă a rezervei legale .......................................200 lei10.000 lei x 5% = 500 lei1.000 lei x 20% = 200 lei500 lei > 200 leiRezultă suma maximă admisă de 200 lei

II. Determinarea impozitului pe profit anualProfit impozabil (10.000 - 200).....................................................9.800 leiImpozit pe profit anual (9.800 x 16%)...........................................1.568 lei28. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a înregistrat,la data de 31 decembrie a exerciţiului N, următorii indicatori economico-financiari:

Venituri totale şi impozabile 10.000 leiCheltuieli totale şi deductibile fiscal 6.000 leiSă se calculeze impozitul pe profitul aferent exerciţiului N.Profit impozabil (10.000 lei – 6.000 lei)......................................4.000 leiImpozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%: (4.000 x 16% = 640 lei)Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi: (10.000 x 5% = 500 lei)Determinarea impozitului pe profit datorat .....................................640 lei (640 lei > 500 lei)29. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportivea înregistrat, la data de 31 decembrie a exerciţiului N, următorii indicatori economico-financiari:

Venituri totale şi impozabile 10.000 lei

Cheltuieli totale şi deductibile fiscal 7.500 leiSă se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului N.Profit impozabil (10.000 lei – 7.500 lei).....................................2.500 leiImpozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%:

(2.500 x 16% = 400 lei)Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi:(10.000 x 5% = 500 lei)Determinarea impozitului pe profit datorat ...................................500 lei(400 lei < 500 lei)30. La data de 31 martie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico- financiari:Venituri totale 14.000 lei din care:

- dividende primite de la o persoană juridică română 2.000 lei Cheltuieli totale 10.000 lei din care:

- majorări şi penalităţi de întârziere pentru neplatala termen a TVA 100 leiSă se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trimestrului I.

Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.Profit contabil (14.000 lei – 10.000 lei)......................................4.000 lei Profit impozabil (4.000 lei – 2.000 lei + 100 lei)........................2.100 lei Impozitul pe

profit (2.100 lei x 16%) ............................................336 lei

31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Total venituri impozabile 10.000 leiTotal cheltuieli 7.000 lei din care:

– cheltuieli de protocol 200 lei

– cheltuieli cu impozitul pe profit 340 leiSă se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ştiind că societatea este plătitoare de impozit pe profit şi neplătitoare de TVA.

Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.Total venituri impozabile ..........................................................10.000 lei Total cheltuieli ..........................................................................7.000 lei Baza de calcula limitei cheltuielilor de protocol deductibile ... 3.540 lei(10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................70,8 le

Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.Profit contabil (14.000 lei – 10.000 lei)......................................4.000 lei Profit impozabil (4.000 lei – 2.000 lei + 100 lei)........................2.100 lei Impozitul pe

profit (2.100 lei x 16%) ............................................336 lei

31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Total venituri impozabile 10.000 leiTotal cheltuieli 7.000 lei din care:

– cheltuieli de protocol 200 lei

– cheltuieli cu impozitul pe profit 340 leiSă se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ştiind că societatea este plătitoare de impozit pe profit şi neplătitoare de TVA.

Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.Total venituri impozabile ..........................................................10.000 lei Total cheltuieli ..........................................................................7.000 lei Baza de calcula limitei cheltuielilor de protocol deductibile ... 3.540 lei(10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................70,8 lei

32 La data de 30 iunie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) şi de TVA (19%) a înregistrat următorii indicatorieconomico-financiari:Total venituri impozabile 10.000 lei Total cheltuieli 7.000 lei din care:

- cheltuieli de protocol (băuturi alcooliceşi produse din tutun, sumă exclusiv TVA) 200

- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 340

Să se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrului II, ştiind că totalul cheltuielilor include şi TVA

nedeductibilă aferentă produselor de protocol.Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.

I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibileTotal cheltuieli de protocol (200 x 1,19)…………………………...238 lei Total



(10.000 lei – 7.000 lei + 238 lei + 340 lei)Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.578 lei) ......................71,56 leiII. Determinarea cheltuielilor nedeductibileCheltuieli de protocol nedeductibile (200 lei – 71,56 lei) ...........128,44 leiCheltuieli cu im pozitul pe profit Trim. I...........................................340 leiCheltuieli nedeductibileTotal………….............................................................................468,44 leiIII. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunieProfit contabil (10.000 lei – 7.000 lei) .........................................3.000 lei Profit impozabil (3.000 lei + 468,44 lei) ..................................3.468,44 lei Impozit pe

profit cumulat la 30 iunie (16% x 3.468,44 lei)..........555 leiIV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.

Impozit pe profit aferent Trim II. ....................................................215 lei(555 lei – 340 lei = 215 lei)

33. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) prezintă următoarea situaţie financiară:Venituri totale impozabile 700.000 lei Cheltuieli totale 600.000 lei din care:

- cheltuieli de protocol 12.000 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 10.000 lei

- cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA2.000 leiSă se determine limita maximă de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisă la 30 iunie.Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.Profit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) ...............................100.000 leiBaza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...122.000 lei(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) .................2.440 lei

34. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) şi TVA (19%) prezintă următoarea situaţie financiară:Venituri totale impozabile 700.000 lei Cheltuieli totale 600.000 lei din care:

- cheltuieli de protocol 12.000 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 10.000 lei

- cheltuieli reprezentând majorări de întârziereşi penalizări pentru neplata la termen a TVA 2.000 leiSă se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrului II, ştiind că totalul cheltuielilor include şicheltuielile cu TVA colectată aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile.Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.I. Determinarea limitei maxime de deductibilitate a cheltuielilor de protocolProfit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) ................................100.000 leiBaza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...122.000 lei(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..................2.440 leiII. Determinarea cheltuielilor nedeductibileCheltuieli de protocol nedeductibile (12.000 lei – 2.440 lei)........9.560 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I...................................10.000 lei Cheltuielireprezentând majorări de întârziere şi penalizăripentru ne p lata la ter m en a TVA ....... ... ...... ... ... ...... ... ... ...... ... ... ..2.000 leiCheltuieli nedeductibile Total....................................................21.560 lei

III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunieProfit impozabil (100.000 lei + 21.560 lei) ...........................121.560 leiImpozit pe profit cumulat (121.560 lei x 16%)..........................19.450 leiIV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.Impozit pe profit aferent Trim II. .................................................9.450 lei(19.450 lei – 10.000 lei = 9.450 lei)35. O societate comercială a obţinut cumulat, de la începutul anului până la data de 31 decembrie, un profit impozabil de 750.000 lei,conform calculelor finalizate în luna aprilie a anului următor. În cursul anului s-a plătit un profit impozabil astfel:• Impozit pe profit aferent trimestrului I 36.000 lei

• Impozit pe profit aferent trimestrului II 40.000 lei

• Impozit pe profit aferent trimestrului III 12.000 leiSă se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat până la data de 25 ianuarie, aferent trimestrului IV, urmând ca plata finală a impozitului

pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data de 25 aprilie a anului următor, precum şi care va fi diferenţa de plată pentru acel an.I. Determinarea impozitului pe profit Trim. IVImpozit pe profit pentru Trim. IV ....................................12.000 lei(sumă egală cu impozitul pe Trim. III)II. Determinarea impozitului pe profit anualProfit impozabil................................................................750.000leiImpozit pe profit anual (750.000 lei x 16%)................... 120.000 lei

III. Determinarea diferenţei de plată pentru anul 2007Impozit pe profit plătit până la data de 25 ianuarie ........100.000 lei(36.000 lei + 40.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei)Diferenţa de plată pentru anul 2007 ..................................20.000 lei(120.000 lei – 100.000 lei)36. La data de 31 martie 2009, la o societate comercială avem următoarea situaţie:- lei -1 ianuarie 2009 3 1 ma rti e 2009

Capital propriu 100.000 120.000

Capital împrumutat 110.000 90.000Cheltuieli cu dobânzile aferente

unui împrumut de la o bancă

românească autorizată de BNR 0 40.000

Venituri din dobânzi 0 22.000



Celelalte venituri impozabile 0 150.000

Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile ladata de 31 martie 2009.Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile adică sunt în sumă de40.000 lei.37. La data de 31 martie 2009, la o societate comercială avem următoarea situaţie:1 ianuarie 2009 3 1 ma rti e 2009

Capital propriu 100.000 120.000

Capital împrumutat 110.000 150.000

Cheltuieli cu dobânzile aferenteunui împrumut de la un acţionar

persoană fizică

al societăţii comerciale 0 60.000


Celelalte venituri impozabile 0 170.000

Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2009. Rata dobânzii la care s-a contractat împrumutul de la acţionar

este inferioară ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR.

I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibileCheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile ........................... 60.000 lei(se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR)II. Determinarea gradului de îndatorare a capitalului38. La data de 31 martie 2009, la o societate comercială avem următoarea

umut de la un acţionar 0 70.000


Celelalte venituri impozabile 0 220.000Să se determine nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la31 martie 2009 în cazul în care gradul de îndatorare al capitalului este pozitiv, dar maimic ca 3, şi în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este pozitiv, dar mai mare ca 3. Dacă pentru împrumutul contractat s-ar fi plătit dobânzicalculate cu rata de referinţă a BNR, volumul acestora pentru trimestrul I ar fi fost de 50.000 lei.I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibileCheltuieli cu dobânzile posibil deductibile .............................. 50.000 lei(numai cele care se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR ar fi posbil deductibile. Restul de 10.000 sunt integralnedeductibile)II. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I în funcţie de gradul de îndatorare a capitaluluiCaz I. Grad de îndatorare < 3Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ..........................50.000 lei(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral deductibile în trim I)Caz II. Grad de îndatorare > 3Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. .................................0 lei(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile în trim I şi se vor reporta până când gradul de îndatorare va fi mai mic decât 339. O societate achiziţionează, pe data de 15 decembrie 2009, un utilaj. Valoarea contabilă de intrare este de 56.000 lei, durata normală deutilizare este de 5 ani. În condiţiile aplicării pentru calculul amortizării fiscale a metodei de amortizare accelerată, care este mărimea amortizării fiscale înanul 2011? La calculul amortizării accelerate se va utiliza cota maximă de amortizare admisă.

Amortizarea accelerată în primul an de funcţionare (2010).......28.000 lei(56.000 lei x 50%)Amortizarea în al doilea an de funcţionare (2011)........................7.000 lei(28.000 lei : 4 ani = 7.000 lei/an)40. La data de 1 martie 2009, o societate achiziţionează o clădire pentru extinderea activităţii. Valoarea contabilă de intrare este de 2.000.000 lei,durata normală de utilizare este de 40 ani. Să se calculeze amortizarea fiscală pentru anul 2009.

Amortizarea fiscală anuală pe baza metodei liniare...................50.000 lei(2.000.000 lei : 40 ani)Amortizarea fiscală în anul 2007...............................................37.500 lei(50.000 lei x 9/12 =37.500 lei)

41. Un contribuabil achiziţionează, în data de 3 octombrie 2009, un brevet de invenţie pe care îl utilizează începând cu data de 10 octombrie 2009.Valoarea de facturare a brevetului de invenţie este de 145.775 lei, din care TVA - 23.275 lei. Durata normală de utilizare este de 3 ani, iar contribuabilulaplică regimul de amortizare lineară.Să se determine amortizarea fiscală aferentă lunii noiembrie 2009.

Valoarea contabilă de intrare (145.775 lei – 23.275 lei) ..........122.500 leiAmrtizarea fiscală lunară .........................................................3.402,77 lei(122.500 lei : 36 luni = 3402,77 lei)42. Se înregistrează o lipsă de materiale auxiliare din gestiune în valoare de 1.000 lei. AGA hotărăşte descărcarea gestiunii fără a emite decizie deimputare. Materialele nu au fost asigurate. Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi al impozitului pe profit pentru această situaţie?

Constatarea existenţei de bunuri lipsă în gestiune se consideră livrare către sine, pentru care societatea trebuie să colecteze TVA se va colecta

TVA în sumă de 100.000 x 19% = 19.000 lei. Acest TVA colectat este cheltuială a societăţii.

Cheltuiala cu stocul constatat lipsă în gestiune, precum şi cu TVA aferent este deductibilă fiscal numai dacă stocul a fost asigurat. Cum stocul nu a fost

asigurat, atât cheltuiala cu stocul, cât şi TVA colectată aferentă stocului vor fi cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.43. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit a încheiat în cursul trimestrului I un contract de leasing operaţional, în calitate deutilizator de leasing, pentru un utilaj şi a înregistrat următoarele chel tuieli pe cumulat:Cheltuieli privind mărfurile 100.000 lei Cheltuieli cu salariile 20.000 lei Cheltuieli cu

amortizarea bunului luat în leasing 1.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare 500 lei

Una dintre aceste cheltuieli nu a fost înregistrată corespunzător ope- raţiunii economice realizate de societate. Să se indice grupa de cheltuieli incorectînregistrată şi cine trebuia să le înregistreze, precum şi regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil.Cheltuielile cu amortizarea obiectului deleasing sunt incorect înregistrate la utilizator deoarece societatea a încheiat un contract de leasing operaţional. Aceste cheltuieli cu amortizarea obiectului deleasing se înregistrează de către locator şi sunt cheltuieli deductibile fiscal la calculul profitului impozabil.44. În cursul anului 2009, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:



Profit net de repartizat sub formă de dividende 300.000 lei

Capital social subscris şi vărsat 30.000 lei din care:Asociat A / Persoană juridică română 25.000 lei Asociat B / Persoană fizică română

5.000 lei Asociatul A deţine părţile sociale începând cu anul2000.Să se determine suma dividendelor care trebuie încasate de către fiecare asociat şi a impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială.Asociat „A” 25.000 lei : 30.000 lei = 83,33% Asociat „B” 5.000 lei : 30.000 lei = 16,67%30.000 lei = 100%Asociat „A” 300.000 lei x 83,33% = 249.990 lei Asociat „B” 300.000 lei x 16,67% = 50.010 lei300.000 lei x 100% = 300.000 leiAsociat „A” 249.990 lei x 0% = 0 leiAsociat „B” 50.010 lei x 16% = 8.001,6 lei = 8.002 leiAsociat „A” 249.990 lei -0 = 249.990 leiAsociat „B” 50.010 lei – 8002 = 42.008 lei45. În cursul anului 2009, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:Profit net de repartizat sub formă de dividende 200.000 lei

Capital social subscris şi vărsat 40.000 lei din care:

Asociat A / Persoană fizică română 25.000 lei

Asociat B / Persoană fizică română 15.000 leiSă se determine suma dividendelor care trebuie încasate de către fiecare asociat şi a impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială.Asociat „A” 25.000 lei : 40.000 lei = 62,50% Asociat „B” 15.000 lei : 40.000 lei = 37,50%Asociat „A” 200.000 lei x 62,50% = 125.000 lei Asociat „B” 200.000 lei x 37,50% = 75.000 leiAsociat „A” 125.000 lei x 16% = 20.000 lei Asociat „B” 75.000 lei x 16% = 12.000 leiAsociat „A” 125.000 lei -20.000 = 105.000 lei Asociat „B” 75.000 lei – 12.000 = 63.000 lei

46. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române. Descrieţi categoriile de persoane juridice române care datoreazăim- pozit pe profit, precum şi sfera de cuprindere a impozitului datorat de aceste persoane.În categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome,indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică,organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutullegal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române. Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,atât din România, cât şi din străinătate.47. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice străine.Descrieţi activităţile şi profitul impozabil pentru care acestesocietăţidatorează impozitul pe profit.Persoanele juridice străine intră sub incidenţa impozitului pe profit în următoarele situaţii:-persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

-persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţiidin profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei personae; persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţiimobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profituluiimpozabil aferent acestor venituri.

48. În ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.49. Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit, în anumite condiţii, pentru veniturile realizate din activităţi economice.Care sunt aceste condiţii?

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile dinactivităţi economice realizate până la nivelul echivalentulu i în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totalescutite de la plata impozitului pe profit.50.Să se prezinte formula generală de calcul al impozitului pe profit.Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr- un an fiscal,din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non- profit pentru anul 2009, dacă se cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli:

-venituri din serbări, conferinţe, tombole: 24.000 lei;

-venituri din cotizaţii: 3.000 lei;-donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare: 9.000 lei;

-venituri obţinute din reclamă şi publicitate: 25.000 lei;

-venituri din activităţi economice: 7.000 lei;

-cheltuielile totale aferente anului 2009 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri din activităţi economice suntîn sumă de 2.000 lei.Cursul de schimb mediu anual este 1 euro = 4,1 lei.Venituri scutite = 24.000 + 3.000 + 9.000 + 25.000 = 61.000 lei10% x Venituri scutite = 10% x 61.000 = 6.100 lei15.00 euro x 4,1 lei/euro = 61.500 leiLimita de scutire = 6.100 leiPas 3 Determinarea veniturilor din activităţi economice impozabileVenituri din activităţi economice impozabile = 7.000 – 6.100 = 900 leiPas 4 Determinarea cheltuielilor aferente veniturilor din activităţi economice impozabile

total venituri (7.000 lei) ............................. venituri impozabile (900 lei)total cheltuieli (2.000 lei) .....cheltuieli aferente veniturilor impozabile (x)

Cheltuieli aferente veniturilor impozabile =2.000 x900

257lei

7.000

Pas 5 Determinarea profitului impozabilProfit impozabil = 900 – 257 = 643 leiPas 6 Determinarea impozitului pe profit



Impozit pe profit = 16% x 643 = 103 lei52.Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească imobilizarea corporală pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal?Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei);c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe.Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară; b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice aleacestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.54.Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare dintre cele trei me- tode de amortizare (lineară, degresivă şi accelerată)?

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fixamortizabil. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţiiurmători:a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizareaanuală determinată în sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat,moment în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior.În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50%din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală deutilizare rămasă a acestuia.55. Începând cu anul 2009, ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la ofilială a sa situată într-un stat membru al Uniunii Europene să fie neimpozabile?Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care primeşte dividendele, respectiv minimum 10%,începând cu 1 ianuarie 2009;3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.56. Daţi trei exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor.Se va da ca exemplu orice cheltuială efectuată în scopul obţinerii de venituri impozabile şi care nu este precizată expres ca

fiind nedeductibilă.58. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor în România şi/sau în străinătate?Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 orinivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.59. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea? Cheltuielile cu sponsorizare sunt

cheltuieli nedeductibile fiscal.Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele

1. 30/00 din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.60. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?

Provizioanele pentru garanţii de bună execuăţie acordate clienţilor sunt deductibile la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau lanivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate61. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare în ceea ce priveşte deductibilitatea din punct de vedere alimpozitului pe profit?Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale dedezvoltare şi organizaţii similare, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române saustrăine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admisela tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare.62. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă sunt deductibile sau nu cheltuielile cu dobânzile?

capital împrumutat începutul perioadei capital împrumutat sfârşitul perioadeiGradul de îndatorare capital propriu începutul perioadei capital propriu sfârşitul perioadei63. Un agent economic obţine în anul 2009 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în valoare de 1.000 lei. Veniturile aferente barului denoapte sunt de 9.000 lei. Să se determine impozitul pe profit datorat.Impozitul în cazul barurilor de noapte este 16% din profitul impozabil, dar nu mai puţin de 5% din venituri.16% x 1000 = 160 lei5% x 9000 = 450 leiÎn acest caz impozitul este 450 lei.63. Să se calculeze amortizarea anuală a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de amortizare degresivă prevăzut la art. 24 alin. (8) dinCodul fiscal. Se cunosc următoarele date:

- valoarea de intrare: 35.000 lei;

- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;

- cota anuală de amortizare lineară: 100/10 = 10%;

- cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2 = 20%.Anul Valoare la începutul

anului

Amortizare Valoare rămasă deamortizat

1 35000 35000 x 20% = 7000 28000

2 28000 28000 x 20% = 5600 22400

3 22400 22400 x 20% = 4480 17920



4 17920 17920 x 20% = 3584 14336

5 14336 14336 x 20% = 2867,2 11468,8

6 11468,8 11468,8/5 = 2293,76

7 2293,76

8 2293,76

9 2293,76

10 2293,76

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 aniconsecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare saufuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou- înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.65. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi de a depune declaraţii de impozit pe profit.

Se cere să se menţioneze pentru anul 2009 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii deimpozit pe profit se depun şi la ce date.Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, auobligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (sacdenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestruluiurmător). Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual (impozitul annual – plăţile anticipate) este termenul de depunere adeclaraţiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentrucare se calculează impozitul.Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti

impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni

următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună odeclaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.66. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe profit?Sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:

a) persoanele juridice române; b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau dinvânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.67. Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2009? 16%68. Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit în cazul rezervei legale?

Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scadveniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul socialsubscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prinexcepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizeazăutilităţi societăţilor comerciale care serestructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil69. Cum se determină impozitul pe dividende datorat de un acţionar per- soană juridică, dacă plata dividendelor se face în anul fiscal 2009?Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiaruldividendelor deţine minimum 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 aniîmpliniţi până la data plăţii acestora.70. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în anul 2009 o cotizaţie obligatorie cătreCECCAR în valoare de 16.000 lei.Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestei cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb sefoloseşte valoarea 1 euro = 4,1

Suma deductibilă = 16.000 lei, întrucât aceste cheltuieli sunt integral deductibile.71. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în anul 2009 o cotizaţie obligatorie cătreCECCAR în valoare de 16.000 lei. De asemenea, ea se înscrie în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit având ca scopcercetarea în domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2009 de 18.000 lei. Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentăacestor cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 4,1 lei.Suma deductibilă aferentă cotizaţiei către CECCAR = 16.000 lei, întrucât aceste cheltuieli sunt integral deductibile.Limita de deductibilitate aferentă cotizaţiei către Asociaţia Internaţională de Fiscalitate = 4.000 euro x 4,1 lei/euro = 16.400 leidin suma de 18.000 lei reprezentând cotizaţie către Asociaţia Internaţională 16.400 lei deductibile și 1.600 lei sunt nedeductibile.72. O societate comercială a realizat în anul 2009 venituri totale de 250.000 lei şi cheltuieli totale de 175.000 lei. În cadrul acestor cheltuieli s-a inclus osumă de 20.000 lei reprezentând asigurări de pensii facultative su portate de angajator pentru cei 10 angajaţi ai săi în anul 2009, respectiv2.000 lei pe angajat.Determinaţi suma deductibilă a cheltuielilor cu asigurările de pensii facultative, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 4,1 lei.Limita de deductibilitate = 400 euro/an/angajat Pentru un angajat limita de deductibilitate este de 400 x 4,1 = 1.640 lei. Pentru cei 10angajaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor cu asigurările de pensii facultative este de 10 x 400 x 4,1 = 16.400 lei.Pentru un angajat s-au achitat 2.000 lei din care doar 1.620 lei sunt deductibili, deci 360 lei/angajat sunt nedeductibili.Ca urmare, din cei 20.000 lei cheltuieli cu asigurările de pensii facultative 3.600 lei sunt deductibile, iar 16.400 lei sunt cheltuieli

nedeductibile73. O societate comercială a realizat în anul 2009 venituri totale de 250.000 lei, reprezentând cifra de afaceri, şi cheltuieli totale de 175.000 lei.În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse şi următoarele:

- suma de 3.300 lei reprezentând tichete de creşă acordate salariaţilor;

- suma de 10.000 lei reprezentând o bursă privată acordată unui student;

- suma de 75.000 lei reprezentând cheltuieli cu salariile personalului;

- suma de 5.000 lei reprezentând impozit pe profit declarat şi plătit aferent anului 2009,restul fiind cheltuieli deductibile.Determinaţi impozitul pe profit aferent anului 2009, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat.



Analizăm deductibilitatea fiecărei cheltuieli, astfel:a) cheltuielille cu tichetele de creşă sunt considerate cheltuieli sociale, iar limita de deductibilitate a acestora este de 2% din valoareacheltuielilor cu salariile personalului Limita de deductibilitate = 2% x 75.000 = 1.500 lei.Cheltuieli cu tichete de creşă deductibile = 1.500 leiCheltuieli cu tichete de creşă nedeductibile = 1.800 lei b) cheltuielile cu bursele private acordate sunt asimilate cheltuielilor cu sponsorizarea sunt integral nedeductibileCheltuieli cu bursele private deductibile = 0 leiCheltuieli cu bursele private nedeductibile = 10.000 leic) cheltuielile cu salariile personalului sunt integral deductibile Cheltuieli cu salariile personalului deductibile = 75.000 lei Cheltuieli cu salariile personalului nedeductibile = 0 leid) cheltuielile cu impozitul pe profit sunt integral nedeductibileCheltuieli cu impozitul pe profit deductibile = 0 leiCheltuieli cu impozitul pe profit nedeductibile = 5.000 lei

Suma cheltuielilor nedeductibile = 1.800 + 10.000 + 5.000 = 16.800 leiProfitul impozabil = 250.000 – 175.000 + 16.800 = 91.800 leiImpozit pe profit (1) = 91.800 x 16% = 14.688 leiDin acest impozit pe profit calculat se pot scădea cheltuielile cu sponsorizarea, dar să nu depăşească o limitele:- 3 ‰ din cifra de afaceri = 3 ‰ x 250.000 = 750 lei sau- 20% din impozitul pe profit (1) = 20% x 14.688 = 2.938 lei Impozit pe profit datorat pentru anul 2008 = 14.688 – 750 = 13.938 leiDiferenţa de impozit pe profit de plată pentru anul 2008 = 13.938 – 750 =13.188 lei

74. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009 societateacasează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 7.000 lei. Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabila cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile Caurmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.75. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei.

Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile Caurmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

76. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2009 o sumă de 2.500 lei reprezentând cheltuieli cu repararea unui autovehicul, ne-având însă contract încheiat pentru această prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit această sumă s-a considerat ca fiind nedeductibilăîntrucât reprezintă o prestare de servicii de care contribuabilul a beneficiat fără a deţine contract de prestări servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu afost necesar şi existau toate documentele justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv prestat. Decizia luată în urma controlului este corectă?Explicaţi.“Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, , serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane

fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi demultiplicare, parcare, transport şi altele asemenea”77. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2008 plăţi de redevenţe către o persoană juridică nerezidentă. Conformcontractului încheiat între părţi suma de plată era de 10.000 lei. Bene ficiarul redevenţei nu a acceptat reţinerea din această sumă a impo zitului peveniturile nerezidenţilor, a cărui cotă este de 10%, astfel că SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerând suma de 10.000 lei ca fiind sumă netă deimpozit, şi l-a înregistrat în cheltuielile sale.Determinaţi suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru re- devenţele plătite nerezidentului şi comentaţi

deductibilitatea acesteiala calculul impozitului pe profit.Redevenţa netă de impozit = Redevenţa brută – Impozit10.000 = Redevenţa brută – 10% x Redevenţa brutăRedevnţa brută = 10.000 / 90% = 11.111 leiImpozit = 11.111 x 10% = 1.111 leiAceastă sumă va fi nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.78. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2009 următoarele plăţi de impozit pe profit:- aferent trimestrului I: 2.000 lei;

- aferent trimestrului II: 2.500 lei;

- aferent trimestrului III: 900 lei.Determinaţi suma de plată reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului IV la 25 ianuarie 2010 ştiind că SC ALFA SRL nu finalizează pânăla data de 25 februarie 2010 închiderea exerciţiului financiar 2009.Impozit aferent trimestrului IV = 900 lei79. Care este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (101)?

25 Aprilie a anului următor sau 25 Februarie a anului următor pentru contribuabilii care definitivează situaţiile financiare până la acest termen şicare nu plătesc impozitul aferent trimestrului IV.

80. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2010 în sensul impozitului pe venit:

a) veniturile din dividende;

b) veniturile din pensii pentru invalizii de război;

c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;

d) sumele primite sub formă de sponsorizare;

e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;

f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;

g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; j) venituri din jocuri de noroc.Conform prevederilor Titlului III din Codul Fiscal, sunt venituri impozabile în sensul impozitului pe venit următoarele:a) venituri din dividende;c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă;f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; j) venituri din jocuri de noroc.



81. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, pe baza unui contract de muncă cu timp normal, următoarelevenituri, în luna martie 2010:

- salariu de bază: 900 lei;

- spor de vechime 15%;

- 20 tichete de masă în valoare de 8,72 lei/tichet;

- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa, care nu obţine venituri şi este proprietara unui teren agricol în suprafaţă de 5.000mp.Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie şi drepturile salariale încasate de angajată, cunoscându-se că procentele decontribuţii sociale suportate de salariaţi sunt: CAS -10,5%, CASS - 5,5%, şomaj - 0,5%, iar luna martie 2010 a avut 23 de zile lucrătoare pe caresalariata le-a lucrat integral (deducerea se rotunjeşte în sus la 10 lei).Salariul de bază face parte integral din venitul brutSporul de vechime = 15% * 900 = 135 lei face parte integral din venitul brutValoarea tichetelor de masă este neimpozabilă în limita a unui tichet pe zi lucrătoare. Cum luna martie 2010 a avut 23 zile lucrătoare, valoaretichetelor de masă nu se include în venitul brut.Cadoul primit cu ocazia zilei de 8 martie este neimpozabil în limita a 150 lei. Deci se va include în venitul brut suma de 100 leiVenitul brut din salarii = 900 + 135 + 150 + 100 = 1.285 lei

Cntribuţia de asigurări pentru şomaj = 1.285 * 0,5% = 6 leiVenit net = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 1.285 – 135 – 71– 6 = 1.073 leiDeducerea personală se stabileşte în funcţie de venitul brut şi numărul de persoane considerate în întreţinere:a) venitul brut = 1.285 leiVenitul impozabil = Venit net – Deducere personala = 1.073 –390 = 683 leiImpozit = 16% * 683 = 109 leiÎn luna martie salariata primeşte:un salariu în numerar în valoare de 900 + 135 - 135 - 71 - 6 - 109 = 714 lei;- 20 de tichete de masă în valoare totală de:20 * 8,72 = 174,4 lei- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei82. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi la un loc de muncă unde are un contract individual demuncă cu timp parţial un venit net lunar de 950 lei. Persoana fizică lucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie-septembrie 2009, iar lacelălalt loc de muncă, în perioada februarie-iunie 2009.Ştiind că persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală lunară aferentă este de 210 lei, determinaţi:

a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică; b) valoarea totală a impozitului anual pentru veniturile din valori;a) Determinarea impozitului lunar pe veniturile din salariiPentru locul de muncă de bază:Venit impozabil = Venit net – Deducerea personala = 1.500 –210 = 1.290 leiImpozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% * 1.290 =206 leiPentru celălalt loc de muncă:Venit impozabil = Venit net =950 leiImpozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% * 950 = 152Determinarea impozitului total plătit în cursul anului 2009pentru veniturile din salarii:Impozit total plătit în cursul anului 2009: 206 * 9 + 152 * 5 = 1.854 + 760 = 2.614 leic) Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final. Deci venitul din salarii nu se ia in calcul ladeterminarea venitului net anual impozabil.83. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obţinute în anul 2010 de o persoană fizică română cu domiciliul în România, este aceasta obligatăsădepună declaraţie de impunere:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;c) venituri din salarii;d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit.

Conform Titlului III Cod fiscal, art. 83, veniturile pentru care se depune declaraţie de impunere includ:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;84. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzi cală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul2010 va realiza următoarele venituri:- venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei;

- venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se derulează încasările şi plăţile aferente activităţiieconomice desfăşurate: 500 lei;- venituri din sponsorizări: 3.000 lei.

În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli:

- cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20.000 lei;- cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;- cheltuieli cu salariile: 18.000 lei;- cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: 1.500- cheltuieli de protocol: 1.000 lei.Persoana fizică estimează că la 1 iunie 2010 va contracta un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, lao rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an.Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul anului la termenele de plată legale.Pas 1. Determinarea venitului brutVenitul brut = venituri din prestarea serviciilor + venituri din dobânzi =70.000 + 500 = 70.500 lei

Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibileVom determina deductibilitatea fiecărui tip de cheltuială, astfel:

-cheltuielile cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar sunt integral deductibile Ch. Ded. =20.000 lei-cheltuielile cu chiria spaţiului sunt integral deductibile Ch. Ded. = 12.000 lei-cheltuielile cu salariile sunt integral deductibile Ch. Ded. =18.000 lei-cheltuielile privind amenzile datorate autorităţilor române sunt integral nedeductibile Ch. Neded. = 1.500 lei

-cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile contractate de la alte persoane fizice sunt deductibile în limita ratei dobânzii de referinţă a BNR. Valoarea dobânzii lunare = 30.000* 20% * (1/12) = 500 lei



Valoarea dobânzii conform ratei de referinţă a BNR: 30.000 *15% * (1/12) = 375 lei persoana fizică îşi va putea deduce o cheltuială cu dobânda lunară de 375 lei.

Numărul de luni de plată a dobânzii = 7 Ch. Ded. = 7*375= 2.625 leiCh Neded = 7 * (500 – 375) = 875 lei-cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decâtcheltuielile de sponsorizare, mecenat, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionaleLimita = 2% * (70.500 – 20.000 – 12.000 - 18.000 – 2.625) == 2% * 17.875 = 358 lei Ch. Ded. = 358 lei Ch. Neded. = 1.000 – 358 = 642 leiTotal cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 18.000 + 2.625 +358 = 52.983 leiVenit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 70.500 – 52.983 =17.517 leiImpozit pe venit estimat = 17.517 * 16% = 2.803 leiLa 15 martie 2010: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit =2.803 / 4 = 701 leiLa 15 iunie 2010: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2.803/ 4 = 701 lei

La 15 septembrie 2010: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit =2.803 / 4 = 701 leiLa 15 decembrie 2010: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2.803 / 4 = 700 lei85. O persoană fizică realizează în cursul anului 2009 următoarele venituri din drepturi de autor:

Luna Tipul de venit Suma (lei)

Iunie 2009 Opere literare 2.000

Septembrie 2009 Opere monumentale 5.000

Octombrie 2009 Opere literare 1.000

Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală corespunzătoare anului 2009 şi impozitul sub formă de plăţi

anticipate în contul impozitului pe venit plătit în cursul anului, ştiind că pe parcursul întregului an contribuabilul a fost angajat la o societate comercială cu

contract individual de muncă cu timp întreg.Venit brut din opere literare = 2.000 + 1.000 = 30.000 leiVenit brut din opere monumentale = 5.000 lei

Cheltuielile forfetare pentru operele literare sunt egale cu 3.000 * 40% = 1.200 leiCheltuielile forfetare pentru operele monumentale sunt egale cu 5.000 * 50% = 2.500 leiVenit net pentru operele literare = 3.000 – 1.2000 = 1.800 leiVenit net pentru operele monumentale = 5.000 – 2.500 = 2.500 leiVenitul net anual impozabil = 1.800 + 2.500 = 4.300 leiÎn luna iunie 2009: Impozit = 2.000 * 10% = 200 leiÎn luna septembrie 2009: Impozit = 5.000 * 10% = 500 leiÎn luna octombrie 2009: Impozit = 1.000 * 10% = 100 lei86. Studiu de caz: Persoană angajată cu contract individual de muncă, cu timp normal:

• Venitul lunar brut din salarii

la funcţia de bază (de încadrare) 1.000

• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei

• Cota de asigurări sociale individuale

Venit lunar brut ...................................................................1.000 lei Contribuţia la asigurări sociale (10,5% x 1.000 lei).................105 lei Contribuţia la fondulde şomaj (0,5% x 1.000 lei).......................5 lei Contribu ţia la asigurări sociale de sănătate (5,5% x 1.000 lei).. 55 leiTotal contribuţii obligatorii .....................................................165 lei(105 lei + 5 lei + 55 lei)Venit net...................................................................................835 lei(1.000 lei – 165 lei)Deducere personală .................................................................350 lei Venit bază de calcul ................................................................485 lei Impozit pe venitul dinsalarii (16% x 485 lei)...........................77,6 lei87. Studiu de caz:Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.Venit lunar brut ...........................................................................1.000 lei Contribuţia la asigurări sociale (10,5% x 1.000 lei)........................105 lei Contribuţiala fondul de şomaj (0,5% x 1.000 lei)..............................5 lei Contribu ţia la asigurări sociale de sănătate (5,5% x 1.000 lei).........55 lei

Total contribuţii obligatorii .............................................................165 lei

(105 lei + 5 lei + 55 lei)Venit net...........................................................................................835 lei(1.000 lei – 165 lei)Deducere personală .........................................................................350 lei Cotizaţia sindicală .............................................................................10 lei Contribu ţiila fondurile de pensii facultative ..... ..... ..... ..... ..... ..... .... ...30 leiDeducere personală şi contribuţii facultative – total .......................390 lei(350 lei + 10 lei + 30 lei)Venit bază de calcul ........................................................................445 lei(835 lei – 390 lei)Impozit pe venitul din salarii (16% x 445 lei).................................71,2 lei88. Studiu de caz:• Persoană care desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului civil;

• Venitul brut obţinut: 2.000 lei.La încheierea contractului persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului brut pentru impozitul final.Să se determine impozitul pe venit retinut la sursa de plătitorul de venit.

Baza de impozitare – Venitul brut obţinut ............................2.000 leiImpozitul pe venit (10% x 2.000 lei)...........................................200 lei89. O persoană fizică a obţinut, în luna martie 2010, în baza unui contract privind cesiunea unor drepturi de proprietate intelectuală, venituri în valoare de 2.000lei. Stabiliţi valoarea impozitului care trebuie virat statului de către plăti- torul de venit în luna aprilie şi suma netă încasată de persoana fizică.Impozit reţinut la sursă = 10% x 2.000 = 200 lei. Venit încasat = 2.000 – 200 = 1.800 lei.90. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?Contribuabili:a) persoanele fizice rezidente;



b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;91. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România?Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atâtdin România, cât şi din afara României.92. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale carese acordăsalariaţilor?Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia pânăla gradul al doileainclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 înzonele montane;

b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate

acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi dinexploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.93. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anualDeclaraţia de impunere (Formularul 200)?Declaraţia se completează de către contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei

bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real, venituri din tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorilemobiliare, în cazul societăţilor închise, venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni deacest gen.94. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venit de75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul 2010 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.Determinaţi suma impozitului pevenit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică.Impozit aferent anului 2008 = 75.000 x 16% = 12.000 lei95. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venitde 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul 2010 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.Determinaţi sumaimpozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică şi precizaţi la ce termene trebuie achitat acesta şi în ce sume.Impozit aferent anului 2010 = 75.000 x 16% = 12.000 leiImpozitul se va achita în patru tranşe anuale la datele de:15 Martie 2010: 12.000 / 4 = 3.000 lei 15 Iunie 2010: 12.000 / 4 = 3.000 lei 15 Septembrie 2010: 12.000 / 4 = 3.000 lei 15 Decembrie 2010: 12.000 / 4 = 3.000lei96. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venitde 75.000 lei. În cursul anului 2010 persoana s-a îmbolnăvit pentru o perioadă de trei luni, având în acest scop certificat medical.Pe baza acestuia a solicitatreducerea normei de venit, iar administraţia financiară a acceptat această reducere.Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de

persoana fizică. Impozit aferent anului 2010 = 75.000 x (12-3)/12 x 16% = 9.000 lei97. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, deter- minându-şi venitul net în sistemul real. În anul 2009 a realizat venituri dinvânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şicheltuieli de protocol de 10.000 lei.Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol.Limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 2% x Baza de calculBaza de calcul = 135.000 – 89.000 = 46.000 lei Limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 2% x 46.000 = 920lei98. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, deter minându-şi venitul net în sistemul real. În anul 2009 a realizat venituri din vânzareamărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli desponsorizare de 10.000 lei. Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare.

Limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare = 5% x Baza de calculBaza de calcul = 135.000 – 89.000 = 46.000 leiLimita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare = 5% x 46.000 =2.300 lei99. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. În anul 2009 a realizat venituri din vânzareamărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de

protocol de 10.000 lei.Determinaţi venitul net.Venitul net = Venitul brut – Cheltuieli deductibileVenitul brut = 135.000 leiCheltuielile deductibile includ:

- cheltuielie cu mărfurile = 89.000 leicheltuielile cu cotizaţiile limitate la 2% x Baza de calcul, respectiv la 2% x 46.000 = 920 leicheltuielile cu protocolul limitate la 2% x Baza de calcul, respectiv la 2% x 46.000 = 920 lei Cheltuielile deductibile = 89.000 + 920 + 920 = 90.840 leiVenitul net = 135.000 – 90.840 = 44.160 leiBaza de calcul = 135.000 – 89.000 = 46.000 lei100. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, deter- minându-şi venitul net în sistemul real. În anul 2009 a realizat venituri din vânzareamărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli desponsorizare de 10.000 lei.Determinaţi venitul net.Venitul net = Venitul brut – Cheltuieli deductibileVenitul brut = 135.000 leiCheltuielile deductibile includ:- cheltuielie cu mărfurile = 89.000 leicheltuielile cu cotizaţiile limitate la 2% x Baza de calcul, respectiv la 2% x 46.000 = 920 leicheltuielile cu sponsorizarea limitate la 2% x Baza de calcul, respectiv la 5% x 46.000 = 2.300 lei Cheltuielile deductibile = 89.000 + 920 + 2.300 = 92.220 leiVenitul net = 135.000 – 92.220 = 42.780 leiBaza de calcul = 135.000 – 89.000 = 46.000 lei101. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistem real. La sfârşitul anului 2009 ea înregistreazăurmătoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:

- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;

- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;

- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;

- cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei. Determinaţi impozitul pe venit datorat pentru întregul an2009.

Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile. Venit brut = 120.000 lei



Limită deductibilitate cheltuieli cu burse private = 5% x (120.000 –(80.000 + 5.600))= 1.720 lei Cheltuieli cu bursele private deductibile = 1.720 leiCheltuieli deductibile = 80.000 lei + 5.600 lei + 1.720 lei = 87.320 leiVenit net = 120.000 lei – 87.320 lei = 32.680 leiImpozit pe venit final pentru anul 2009 = 32.680 lei x 16% = 5.229 lei102. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistem real. La sfârşitul anului 2009 înregistreazăurmătoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:

- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;

- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;

- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;

- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;

- cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat pentru între- gul an 2009.

Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile. Venit brut = 120.000 lei

Limită deductibilitate cheltuieli cu burse private = 5% x (120.000 –(80.000 + 5.600))= 1.720 lei Cheltuieli cu bursele private deductibile = 1.720 lei

cheltuieli deductibile = 80.000 lei + 5.600 lei + 1.720 lei = 87.320 leiVenit net = 120.000 lei – 87.320 lei = 32.680 leiImpozit pe venit final pentru anul 2007 = 32.680 lei x 16% = 5.229 leiImpozit pe venit plătit anticipat = 1.500 leiDiferenţa de impozit = 5.229 – 1.500 = 3.729 lei103. O persoană fizică desfăşoară o activitate pe baza unei convenţii în cheiate conform Codului civil cu societatea X SRL. Persoana fizică a optat laîncheierea convenţiei pentru impozitarea venitului brut.Determinaţi impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL în 2009 dacă venitul brut lunar realizat de

persoana X este în sumă de 1.200 lei, iar contractul s-a desfăşurat pe perioada a 10 luni din anul 2009.Venit brut total = 1.200 x 10 = 120.000 leiImpozit pe venit reţinut la sursă = 120.000 x 16% = 19.200 lei104. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în

luna aprilie 2010:- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;

- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei(persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;-o indemnizaţie de deplasare pentru deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100 lei. Determinaţi venitul brut al persoanei fizice.

Venit brut = 2.500 + 2.500 x 10% + 10 x 10 x 1,19 = 2.500 + 250 + 119= 2.869 lei105. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoa rele venituriîn luna aprilie 2010:

- salariu de bază de 2.500 lei;

- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei(persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;

- o indemnizaţie de deplasare pentru deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100 lei.Determinaţi deducerea personală care i se poate acorda angajatului în luna aprilie 2010, ştiind că are în întreţinere un copil minor.

Venit brut = 2.500 + 2.500 x 10% + 10 x 10 x 1,19 = 2.500 + 250 + 119 = 2.869 lei

Deducerea personală = 350 x (1 - 2.869 − 1.000

) = 22,93 lei ≈ 30 lei2.000

106. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contractindividual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine urmă- toarele venituri în luna aprilie 2010:

- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei(persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100 lei.Determinaţi impozitul pe venit aferent venitului salarial obţinut de persoana fizică, considerând cotele de contribuţii individuale CAS -10,5%,

CASS - 5,5%, Şomaj - 0,5% aplicabile la venitul brut (valorilecontribuţiilor şi impozitului se rotunjesc la întreg).Venit brut = 2.500 + 2.500 x 10% + 10 x 10 x 1,19 = 2.500 + 250 + 119= 2.869 leiCAS = 10,5% x 2.869 = 301 lei CASS = 5,5% x 2.869 = 158 lei Şomaj = 0,5% x 2.869 = 14 lei

Venit net = 2.869 – 301 – 158 – 14 = 2.369 lei

Deducerea personală = 350 x (1 - 2.869 − 1.000

) = 22,93 lei ≈ 30 lei2.000

Venit impozabil = 2.369 – 30 = 2.366 lei Impozit = 2.366 x 16% = 379 lei107. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2009 pentru care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună.La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de10.000 lei, în favoareasa.Determinaţi impozitul sub formă de plăţi anticipate care va fi achitat pentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor.Calculul im pozit u lui p lătit sub for m ă de plăţi anticipateVenit brut total = 2.500 x 12 = 30.000 lei Cheltuieli forfetare = 30.000 x 25% = 7.500 lei Venit net = 30.000 – 7.500 = 22.500 lei

Impozit sub formă de plăţi anticipate = 22.500 x 16% = 3.600 lei108. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2009 pentru care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună.La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.Determinaţi impozitul anual datorat aferent venitului din cedarea folosinţei bunurilor.Calculul im pozit u lui finalVenit brut total = 2.500 x 12 + 10.000 = 40.000 lei

Cheltuieli forfetare = 40.000 x 25% = 10.000 leiVenit net = 40.000 – 10.000 = 30.000 leiImpozit final = 30.000 x 16% = 4.800 lei



109. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2009 pentru care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună.La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşăa efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoareasa.Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat aferentă anului 2009.Venit brut total = 2.500 x 12 = 30.000 lei Cheltuieli forfetare = 30.000 x 25% = 7.500 lei Venit net = 30.000 – 7.500 = 22.500 leiImpozit sub formă de plăţi anticipate = 22.500 x 16% = 3.600 leiVenit brut total = 2.500 x 12 + 10.000 = 40.000 lei Cheltuieli forfetare = 40.000 x 25% = 10.000 lei Venit net = 40.000 – 10.000 = 30.000 lei Impozit final =30.000 x 16% = 4.800 lei Diferenţa de impozit de plată = 4.800 – 3.600 = 1.200 lei110. O persoană fizică are încheiate pentru anul 2009 şase contracte de închiriere a unor imobile în urma cărora obţine următoarele venituri:

- pentru primul contract o chirie de 1.200 lei/lună;- pentru al doilea contract o chirie de 1.700 lei/lună;pentru al treilea contract o chirie de 1.600 lei/lună;

- pentru al patrulea contract o chirie de 2.000 lei/lună;

- pentru al cincilea contract o chirie de 1.900 lei/lună. Care este metoda de determinare a venitului net?

Venitul net se va determina în sistem real, întrucât persoana fizică are mai mult de cinci contracte de închiriere.111. O persoană fizică obţine în anul 2010 următoarele venituri brute din dobânzi:

a) 1.000 lei la un cont curent;

b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2007;c) 500 lei la obligaţiuni municipale.Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.

Dobânzile la conturile curente şi la obligaţiunile municipale sunt neimpozabile.De asemenea, veniturile sub formă de dobânzi pentru

depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire realizate începând cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile Ca urmare pentru

aceste venituri nu i se va reţine contribuabilului nici un impozit.112. O persoană fizică obţine în anul 2010 următoarele venituri brute din dividende:

a) 1.000 lei de la SC ALFA SA;

b) 2.000 lei de la SC BETA SA.

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.Impozit = 16% x (1.000 + 2.000) = 480 lei113. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din do- bânzi obţinute de persoane fizice? Această obligaţie revine plătitorilor de venituridin dobânzi.114. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp şi cu o suprafaţă utilă de 80 mp, construită înanul 2005. La 15 aprilie 2010 persoana fizică mai achizi ţionează tot în Bucureşti un apartament într-un bloc cu două etaje şi 5 apartamente, cu o suprafaţădesfăşurată de 50 mp, cu o valoare impo zabilă de 806 lei/mp, construit în anul 2006. Începând cu 1 iulie 2010 persoana fizică dă spre închiriere noul apartament,

pentru care încheie un contract de închiriere pe trei ani. Coeficientul de corecţie este 2,60.Determinaţi impozitul pe clădiri care trebuie plătit de persoana fizicăseparat pentru casă şi pentru apartament, pentru anul 2010.PENTRU CASĂPas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurateSuprafaţa desfăşurată construită = 80 * 1,2 = 96 mp

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.Impozit = 16% x (1.000 + 2.000) = 480 lei

113. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din do- bânzi obţinute de persoane fizice?Această obligaţie revine plătitorilor de venituri din dobânzi.114. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp şi cu o suprafaţă utilă de 80 mp, construită înanul 2005. La 15 aprilie 2010 persoana fizică mai achizi ţionează tot în Bucureşti un apartament într-un bloc cu două etaje şi 5 apartamente, cu o suprafaţădesfăşurată de 50 mp, cu o valoare impo zabilă de 806 lei/mp, construit în anul 2006. Începând cu 1 iulie 2010 persoana fizică dă spre închiriere noul apartament,

pentru care încheie un contract de închiriere pe trei ani. Coeficientul de corecţie este 2,60. Determinaţi impozitul pe clădiri care trebuie plătit de persoanafizicăseparat pentru casă şi pentru apartament, pentru anul 2010.PENTRU CASĂPas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurateSuprafaţa desfăşurată construită = 80 * 1,2 = 96 mp

Pas 2. Determinarea valorii impozabileValoarea impozabilă = 50 * 806 = 40.300 leiPas 3. Aplicarea coeficientului de corecţie Valoarea impozabilă = 40.300 * 2,60 = 104.780 lei

Pas 4. Aplicarea reducerii datorate anului terminării Pentru că vechimea apartamentului este de numai 2 ani persoana fizicănu va beneficia de reducerea valorii impozabile datorită anului terminăriiPas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţeimari.Pas 6. Determinarea impozitului annual Impozit anual = 104.780 * 0,1% = 105 leiPas 7. Determinarea impozitului de platăPentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada mai- decembrie, adică pentru 8 luni. Însă pentru cel de-al doilea imobil valoareaimpozitului se majorează cu 15%, întrucât este prima clădire în afara celei de domiciliu. Majorarea nu se va aplica în lunile în care imobilul a fost datspre închiriere Majorarea se aplică pentru perioada mai-iunie impozitul de plată = 105 * 2/12 * 1,15 + 105 * 6/12 =20,13 + 52,5 = 72,63 = 73lei.115. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de inventar de 800.000 lei, amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin

hotărâre a consiliului local este de 0,5%. Determinaţi impozitul pe clădire care trebuie plătit de respectiva societate comercială.Pas 1. Determinarea valorii impozabileValoarea impozabilă este dată de valoarea de intrarea a clădirii. În cazul clădirilor amortizate integral, valoarea impozabilă se reduce cu 15% Valoareaimpozabilă = 800.000 * (100% - 15%) = 680.000 leiPas 2. Determinarea impozitului pe clădiri Impozitul = 0,5% * 680.000 = 3.400 lei

116. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor în suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi deo clădire. Valoarea impozabilă a terenului este de 7.408 lei/ha. Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata impozitului pe teren 117. Care sunt bonificaţiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili,

până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv de până la 10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local. (Cod fiscal, art.260, alin. 2)

118. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de2.400 cm3

. Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 36lei / 200



cm3

.Ştiind că persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2010, determinaţi cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de platăcătre bugetul local pentru anul 2010.

Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3 Impozitul asupra mijloacelor de transport = 36 * 12 = 432 lei

Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10 Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 432 * 10/12 = 360 lei

119. O persoană fizică deţine în proprietate într-un oraş, în anul fiscal 2010, un apartament situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două

apartamente, construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, în suprafaţă con struită desfăşurată de 57

m2

. Localitatea unde se află imobilul a fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10 Stabiliţi impozitul pe clădire datorat de

proprietarul apartamentului pentru anul 2010, ştiind că valoarea impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 806 lei/m2

, iar plata impozitului

se face integral până la data de 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă

prevăzută în Codul fiscal, de 10%).Suprafaţa desfăşurată construită = 57 mpValoarea impozabilă = 57 * 806 = 45.942 leiValoarea impozabilă = 45.942 * 2,10 = 96.478,2 leiÎntrucât vechimea casei este de numai 18 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea valorii impozabile datorită anului terminăriiDeoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei mari.Impozit anual = 96.478,2 * 0,1% = 96,47 leiImpozitul de plată = impozitul anual – bonificaţie acordată de Consiliul local = 96,47 – 10% * 96,47 = 86,8 lei

120. În anul fiscal 2010, o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatricula t în România, cu o capacitate cilindrică de 1.895 cm3. Calculaţi impozitul

pe mijloacele de transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului unitar este stabilită de consiliul local la 18 lei/ 200 cm3

sau fracţiune de

capacitate, iar plata impozitului se faceintegral până pe 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri

se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).

Nr unităţi de 200 cm

3

= 1895/200 = 10Impozit anual = 10 x 18 = 180 lei Bonificaţie = 180 x 10% = 18 lei Impozit de plată = 180 – 18 = 162 lei121. Cine datorează impozitul pe clădiri, respectiv taxa pe clădiri?

Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.Taxa pe clădiri este datorată de concesionari.122. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce deţine în proprietate doar o clădire?În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.Valoareaimpozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea

impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2

(ajustată cu un coefficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). Încazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv desfăsuratepe conturul exterior, atunci suprafaţaconstrui tădesfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.123. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fostreevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General alMunicipiului Bucureşti între 5% şi 10%şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat primareevaluare. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.124. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri? 31 martie şi 30 septembrie

125. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxei pe teren?Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în

folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.126. Cum se fundamentează impozitul pe teren pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţă decât teren pentru construcţii?În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe terense stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.127. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra mijloacelor de transport.În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transportse datorează de locatar

128. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?

Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3

sau

fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.

129. O persoană fizică deţine ca primă locuinţă, în afara celei de domiciliu, o proprietate în mediul urban, având o suprafaţă utilă de 60 m2, iar valoarea

impozabilă unitară 806 lei/m2. La subsol, clădirea are o pivniţă nelocuibilă, proprietatea contribuabilului, cu o suprafaţă utilă de 8 m

2. Clădirea a fost

construită în anul 1950, fiind achiziţionată de contribuabil la data de 25 ianuarie 2010. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,6,iar apartamentul este situat într-o clădire cu 3 niveluri şi 9 apartamente.Val. Imp. Ap. = 60 * 1.2 * 806 = 58.032 leiVal. Imp. Pivniţă = 8 * 1.2 * 806 * 50% = 3.868,8 leiVal imp. Tot. = 61 900,8leiImp. = 0.1% * 61.900,8 * 1.15 * 0.8 * (2.6 – 0.1) * 11 / 12 = 130,5 lei

130. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2

, având o valoarecontabilă (de inventar) de 75.000 lei recuperată integral pe calea amortizării. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1%.



Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică.Valoare impozabilă = 75.000 – 15% x 75.000 = 63.750 leiImpozit = 1% x 63.750 = 637,5 = 638 lei

131. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost

reevaluată ultima dată în anul 2006 la o valoare de 150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirilereevaluate şi de 10% pentru clădirile nereevaluate.Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridicăîn 2010.Impozit = 150.000 x 10% = 15.000 lei

132. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost

reevaluată ultima dată în anul 2007 la o valoare de 150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de1% pentru clădirile

reevaluate şi de 10% pentru clădirile nereevaluate. Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2010.

Impozit = 150.000 x 1% = 1.500 lei

133. O persoană fizică deţine începând cu luna decembrie 2009 un auto turism cu o capacitate cilindrică de 1.820 cm3.

Determinaţi impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2010în condiţiile în care impozitul unitar este de 18 lei / 200 cm3

. Numar unitati de impunere = 1820/200 = 9,1 = 10Impozit = 18 x 10 = 180 lei

134. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de2.620 cm3

, achiziţionat la data de 20 mai 2010. Impozitul unitar este de 72 lei /

200 cm3

.Unităţi de impunere = 2620/200 = 13.1 ~ = 14Impozit = 14 * 72 * 7 / 12 = 588 lei135. O persoană fizică deţine începând cu 10 aprilie 2010 un teren arabil de 10 hectare în extravilan în zona A.Determinaţi impozitul de plată dacă impozitulunitar este de 43 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este 5,00. Impozit = 43 * 10 * 8 / 12 * 5 = 1433,33 lei136. O persoană fizică deţine începând cu 10 iunie 2010 un teren arabil înintravilan de 10 hectare. Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de39 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este 3,00. Impozit = 39 * 10 * 6 / 12 * 3 = 585 lei

137. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.897 cm3

, achiziţionat la data de 20 mai 2009. La 15 iunie 2009 persoana fizică vinde

autoturismul. Impozitul unitar este de 18 lei / 200 cm3

.

Unităţi de impunere = 1.897/200 = 9,48 ~ = 10În anul 2009 impozitul se achită pentru 1 lună Impozit = 10 * 18 * 1 / 12 = 15 leiÎn anul 2010 persoana fizică nu mai are de achitat impozit pentru acest mijloc de transport.138. O persoană fizică deţine o clădire pentru care impozitul anual este de 1.000 lei. Imobilul este singura proprietate a contribuabilului, fiind şi locuinţa dedomiciliu. Ştiind că imobilul a fost achiziţionat la data de 15 februarie 2007 şi a fost vândut la data de 12 noiembrie 2009, determinaţi impozitul de plată în2009 şi în 2010.

În anul 2009 impozitul se achită pentru 10 luni Impozit = 1.000 * 10 / 12 = 833 leiÎn anul 2010 impozitul se achită pentru 11 luniImpozit = 1.000 * 11 / 12 = 917 lei139. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai următoarele operaţiuni:- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kg fără TVA;- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;- livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg fără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai . Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate în scopde TVA.

Pas 1. Deter m inarea TVA deductibil

Pentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată în scop de TVA se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod

fiscal, în sensul că acestea se supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferent acestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat,

nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA.Astfel, TVA deductibil = 1.000 * 1,5 *19% + 2.000 * 2,0 * 19% = 1.045 leiPas 2. Deter m inarea TVA colectatTVA colectat = 1.000 * 1,5 *19% + 1500 * 2,5 * 19% = 997,5 leiPas 3. Deter m inarea TVA de pla t ă sau de recu perat

Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat =1.045 – 997,5 = 47,5 lei140. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA ce activează în domeniul producţiei de mobilier realizeaz în luna iunie următoareleoperaţiuni:- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA;

- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie în valoare de 25.000, fără TVA;- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare de 15.000 fără TVA;- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.Determinaţi TVA aferent lunii iunie . Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care estevaloarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizoriişi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA în România.Pas 1. Deter m inarea TVA deductibil

Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip deachiziţie:-achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVAdeductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000 * 19% =161.500 lei;-achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 * 19% = 47.500 lei;-prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000 * 9%= 2.250 lei;-pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA nu seînregistrează TVA deductibil Deci, TVAdeductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei

Pas 2. Deter m inarea TVA colectatPentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:-achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000 * 19% = 161.500 lei-pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVA colectat = 1.450.000 * (19/119) = 231.512,61 lei Deci,TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 leiPas 3. Deter m inarea TVA de pla t ă sau de recuperat aferent lunii iunie

TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 leiPas 4. Deter m inarea TVA de pla t ă la bugetul statului



TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei141. În luna iulie o persoană juridică plătitoare de TVA realizeazăoperaţiunile:- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA 19%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000 lei;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 180.000 lei;- achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 19%, destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere;- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei fără TVA, TVA 19%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu dreptde deducere şi 30% activităţilor fără drept de deducere. Determinaţi TVA de plată în luna iulie .

Pas 1. Determinarea TVA deductibilTVA deductibil = 100.000 * 19% + 190.000 * 70% * 19% = 44.270 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 220.000 * 19% = 41.800 leiPas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulie 2008TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 44.270 – 41.800 = 2.470 lei142. În luna august o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;- livrări de bunuri pe piaţa internă către persoane fizice în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA 19%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 200.000 lei;- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă în valoare de 600.000 lei fără TVA, TVA 19%, destinate realizăriiactivităţilor firmei;- beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţul include TVA 19%. Şi acestea sunt destinate realizării tuturor activităţilor societăţii. Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august (pro-rata se rotunjeşte la întregul imediat următor).Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vomcalcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza pro-ratei, TVA ce poate fi dedus din TVA colectat.TVA deductibil = 600.000 * 19% + 560.000 * (19/119) = 203.411,77 leiPro rata = (livrări şi prestări cu drept de deducere) / (total livrări şi prestări) = (400.000 + 250.000) / (400.000 + 250.000 + 200.000) =650.000 /850.000 = 76,47% = 77% TVA ce poate fi dedus = 203.411,77 * 77% = 156.627,06 lei

Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 250.000 * 19% = 47.500 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperatTVA colectat < TVA ce poate fi dedus TVA de recuperat =156.627,06 – 47.500 = 109.127,06 lei143. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la preţul de producţie de 250 lei / pereche,

preţ fără TVA. Producătorul Y decide acordarea unui discount de 10% pentru această comandă. Agentul economic X aplică un adaos comercial de30% la preţul de achiziţie al pantofilor după care vinde 800 de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului economic Z. Întrucât agentuleconomic W este un vechi client, X decide să-i acorde un discount de 5% la vânzarea celor 800 perechi de pantofi. Ştiind că toţi agenţii economici

participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA România, iar toate operaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau derecuperat pentru agentul economic X.Pas 1. Determinarea TVA deductibilPreţ de producţie pantofi = 250 lei / perecheDiscount = 10% Preţ de achiziţie fără TVA = 250 – 250 * 10% = 225 lei / perecheTVA deductibil = 225 * 1.000 * 19% = 42.750 leiPas 2. Determinarea TVA colectat

Preţ achiziţie = 225 lei / perecheAdaos comercial = 225 * 30% = 67,5 lei / pereche Preţ vânzare fără TVA = 292,5 lei / perechePentru vânzarea către W: Preţ vânzare = 292,5 lei/perecheDiscount = 5% * 292,5 = 14,63 lei/pereche preţ vânzare fără TVA = 277,87 lei / perecheTVA colectat = 277,87 * 800 * 19% =42.236,24 lei

pentru vânzarea către Z: Preţ vânzare = 292,5 lei / perecheTVA colectat = 292,5 * 200 * 19% =11.115 leiTVA colectat = 42.236,24 + 11.115 = 53.351,24 lei ≈ 53.351 lei

Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperatTVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 53.351 – 42.750 =10.601 lei144. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de 30% din valoare în luna iulie , urmând ca restul de 70%să fie achitat în luna septembrie, atunci când mijlocul fix îi este livrat. Factura este făcută pentru întreaga valoare în luna iulie . Dacă valoarea mijlocului fixeste de 500.000 lei, preţ fără TVA, determinaţi TVA-ul deductibil aferent lunii iulie .

TVA devine exigibilă la data facturii deoarece facture este emisă înainte faptului generator astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie un TVAdeductibil de 500.000 * 19% = 95.000 lei145. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA pe care le achită în proporţie de 60% în lunamartie şi 40% în luna aprilie Factura de achiziţie este emisă în luna martie. Tot în luna martie ea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000lei preţ fără TVA. Pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii aprilie,ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România.TVA devine exigibilă la data faptului generator sau la data facturării, dacă factura este emisă înaintea faptului generator. Astfel, TVA-ul aferentachiziţiilor este exigibil în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie pentru luna aprilie societatea nu are de

plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

146. Societatea comercială ALFA SA, cu sediul în Bucureşti şi înregistrată în scop de TVA în România livrează mărfuri către societateacomercială BETA SRL cu sediul în Sibiu şi înregistrată în scop de TVA în România. Mărfurile sunt livrate în data de 10 februarie 2010 fiindtransportate de la Bucureşti la Sibiu. ALFA SA facturează operaţiunea în data de 5 Martie 2010. Precizaţi data la care TVA este exigibilă.TVA devine exigibilă la data faptului generator sau la data facturării, dacă factura este emisă înaintea faptului generator. Cum faptul generator este în data de 10 februarie 2010 şi faptul generator este în data de 5 Martie 2010 exigibilitatea TVA intervine în data de 10 februarie2010.147. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%:- prestări de servicii medicale;- livrări de produse ortopedice;- livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană;- livrarea de manuale şcolare;- activitatea de învăţământ;- dreptul de intrare la muzee;- cazarea în cadrul sectorului hotelier;



Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt:- livrări de produse ortopedice;- livrarea de manuale şcolare;- dreptul de intrare la muzee;- cazarea în cadrul sectorului hotelier.148. O societate comercială A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea Avinde către societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie . Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl. produs, iar cursulde schimb este de 4,2688 lei/euro.Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea B la administraţia financiară, dacă B nu mai realizează nicio altă operaţiune în luna aprilie .

Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în ceea ce priveşte accizele.

Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care B va cumpăra de la A. Acest preţ = Preţ de producţie +

AccizaPreţ de achiziţie fără TVA = (2.000 * 8) + (34,05 * 4,2688 *2.000 * 0,75 / 100) = 16.000 + 2.180,29 = 18.180,29 leiTVA deductibil = 18.180,29 * 19% = 3.454 leiDeci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 3.454149. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar se constată lipsa unui mijloc fix, în valoare de 20.000 lei, care a fost amortizat contabil în

proporţie de 30%, lipsa nefiind imputabilă. Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi precizaţi suma de TVA generată dacă este cazul.Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea comercială trebuie să colecteze TVA.Baza de impozitare este valoarea rămasă neamortizată contabil, respective 20.000 x 70% = 14.000 leiTVA colectată = 14.000 x 19% = 2.660 lei150. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere comercială.Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:Preţ de vânzare ..........................................................2.000 leiRabat 10% acordat mărfurilor vândute.Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei

Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......... ............. ........... .....200 leiBaza de impozitare TVA...........................................1.800 lei(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)TVA 19% (1.800 lei x 19%).........................................342 lei151. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:

Preţ de vânzare ..........................................................2.000 leiRabat 10% şi remiză 5% acordate mărfurilor vândute.Preţ de vânzare ..........................................................2.000 leiRabat 10% (2.000 lei x 10%) .......... ............. ........... .....200 leiSubtotal......................................................................1.800 lei(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)R e miză 5% (1.800 lei x 5%) ..... .....................................90 leiBaza de impozitare TVA...........................................1.710 lei

(1.800 lei – 90 lei = 1.710 lei)

TVA 19% (1.710 lei x 19%).........................................325 lei152. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate.Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:Valoarea în vamă a mărfurilor ...................................... 40.000 lei; Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%.Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVAîn vamă.Valoarea în vamă a mărfurilor ...............................................40.000 lei Taxă vamală10% (40.000 lei x 10%) .......................................4.000 lei Co m ision va m al0,5% (40.000 lei x 0,5%) .... ......................... ....200 leiTotal bază de impozitare TVA................................................44.200 leiTVA 19% (44.200 lei x 19%)...................................................8.398 lei153. Societatea Franco cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania îşi trimite doi angajaţi în România pentru a încheia uncontract cu societatea ALFA SRL cu sediul în Româniaşi înregistrată în scop de TVA în România. Conform înţelegerii cheltuielile de cazare ale angajaţilor lui Franco vor fi facturate de către hotelul dinRomânia către ALFA SRL care le va refactura către Franco. Precizaţi regimul de TVA aplicabil facturilor emise de către ALFA SRL lui Franco

precum şi suma de TVA colectată, dacă este cazul, ştiind că valoarea cazării fără TVA este de 4.000 lei.ALFA SRL va aplica structura de comisionar ceea ce înseamnă că va considera că şi efectuează servicii de cazare la fel ca şi hotelul. Astfel, pentru

aceste servicii locul este în România, aplicându-se o cotă de TVA de 9%.TVA colectată = 4.000 lei x 9% = 360 lei154. Precizaţi condiţiile în care la livrarea unui apartament dintr-un bloc către o persoană fizică se poate colecta TVA cu cota de 5%.Pentru aplicarea cotei de 5% la livrarea unui apartament trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

(i) suprafaţă utilă de maximum 120 m2

, exclusiv anexele gospodăreşti,(ii) valoarea, inclusiv a terenului pe care este construit, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,(iii) apartamentul poate fi locuit ca atare în momentul vânzării

(iv) cota indiviză a terenului aferent apartamentului nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2

(v) beneficiarul nu a mai achiziţionat niciodată o locuinţă cu cota de 5%.155. O societate închiriază una dintre clădirile pe care le deţine unei alte societăţi. Întrucât nu a optat pentru taxare, închirierea se face aplicândregimul de TVA scutit fără drept de dedcuere. Societatea doreşte să refactureze şi utilităţile aferente (curent, gaze apă) şi doreşte să aplice şiacestora regimul de scutit fără drept de deducere considerându-le cheltuieli accesorii care trebuie să urmeze acelaşi regim ca şi operaţiuneade bază. Este corect?Argumentaţi.

Nu este corect. Aceste cheltuieli nu pot fi considerate cheltuieli accesorii ci trebuie aplicată structura de comisionar, respectiv societatea care le refactureazătrebuie să considere, din punct de vedere al TVA, că ea însăşi realizează aceste servicii şi trebuie să le factureze ca atare.156. O societate plătitoare de TVA este înregistrată la începutul anului 2010 ca având perioadă fiscală pentru declararea şi plata TVA trimestrul. Înluna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri. Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri pe care o realizează.Explicaţi ce perioadăfiscală trebuie să folosească societatea în 2010.La începutul anului societatea aplică perioada fiscal trimestrială. Întrucât în luna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri începând din lunaseptembrie 2010 va aplica perioada fiscal lunară.157. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date:

Venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei;



Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere:

57.500 lei;

Venituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere....115.000 lei Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere. 57.500 lei. Pro-

rata............................................................................................. 67%

115.000 115.000 66,67%

115.000 57.500 172500

II. Determinarea TVA de dedus........................................................127 lei190 lei x 67% = 127 lei TVA de dedus190 lei x 33% = 63 lei TVA nedeductibilă

III. Determinarea TVA de platăTVA colectată. (115.000 lei x 19%)............................................21.850 leiTVA deductibilă.(19.000 lei + 127 lei )... .... .... .... .... .... .... .... .... ...19.127 leiTVA de plată (21.850 lei – 19.127 lei = 2.723 lei)........................2.723 lei158. La data de 31 martie , din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date:TVA de rambursat (recuperat)din decontul lunii precedente……………….……………..3.230 lei TVA colectată………………………………………..........7.460 lei TVAdeductibilă...................................................................2.850 leiSocietatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere.Să se calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii.TVA colectată ........................................................................7.460 leiTVA deductibil i ă ....... ...... ....... ....... ...... ....... ...... ....... ....... ...... .2.850 leiTVA de plată în luna martie 2007 .........................................4.610 lei TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente.3.230 lei TVA de plată la 31martie 2007 (4.610 lei – 3.230 lei)..........1.380 lei159. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?În sfera de aplicare a TVA în România intră: livrările de bunuri, achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.160. Care sunt cotele de TVA în România?Cotele de TVA sunt 19%, 9% şi 5%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi operaţiuni neimpozabile înRomânia161. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?

În cazul achiziţiilor intracomunitare exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator sau ladata emiterii facturii dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator 162. S.C. ALFA S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilită şiînregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Ungaria de către Beta. Ce operaţiune realizează S.C. ALFAS.R.L. şi care sunt condiţiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. să poată considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?Operaţiunea realizată este livrare intracomunitară, iar pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere trebuie ca:- Beta să-i comunice lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA valabil, diferit de un cod cu RO;- ALFA să obţină documente de transport pentru dovedirea transportului bunurilor din România în Ungaria.163. S.C. ALFA S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilită şiînregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzău, de la sediul lui ALFA, în Oradea, unde Beta are o sucursală.. Explicaţi cefel de operaţiune realizează ALFA şi care este regimul de TVA aplicabil?Această operaţiune nu este livrare intracomunitară, ci este o livrare locală, pe teritoriul României, întrcât bunurile se transportă dintr-un loc în altulîn România. Ca urmare operaţiunea va fi facturată cu TVA 19% şi nu se va putea aplica scutirea cu drept de deducere.

164. S.C. ALFA S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilităîn Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică lui S.C. ALFA S.R.L.un cod de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, S.C. ALFA S.R.L. deţinând şi documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. S.C. ALFA S.R.L. facturează această operaţiune cu TVA 19%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplicascutirea de TVA pentru livrările intracomunitare întrucât Beta nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung

bunurile. Este corect? Argumentaţi. Nu, nu este corect, întrucât pentru a se aplica scutirea cu drept de deducere la o livrare intracomunitară trebuie ca:-Beta să-i comunice lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA valabil, emis de orice stat al Uniunii Europene, mai puţin România;-ALFA să obţină documente de transport pentru dovedirea transportului bunurilor din România în Ungaria.165. S.C. ALFA S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România achiziţionează de la societateaGama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România. Care suntcondiţiile în care Gama poate aplica scutire la factura emisă către S.C. ALFA S.R.L.?Operaţiunea realizată este livrare intracomunitară, iar pentru aplicare regimului scutit cu drept de deducere trebuie ca:-ALFA să-i comunice lui Beta un cod de înregistrare în scop de TVA valabil, diferit de un cod cu PT;-Beta să obţină documente de transport pentrudovedirea transportului bunurilor din Portugalia înRomânia.

166. S.C. ALFA S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România achiziţionează de la societateaGama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către Gama,existând documente de transport în acest sens. Ce operaţiune realizează S.C. ALFA S.R.L. şi cum va înregistra TVA-ul aferent acesteioperaţiuni ştiind că fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA?Operaţiunea realizată este achiziţie intracomunitară, impozabilă în România pentru care S.C. ALFA S.R.L. trebuie să colecteze TVA. Pentru căfrunctele vor fi utilizate pentru operaţiuni cu drept de deducere, societatea îşi va exercita şi dreptul de deducere al TVA deducând în acelaţi timpTVA-ul (4426 = 4427)167. S.C. ALFA S.R.L. prestează servicii de consultanţă către Betaco. ALFA SRL are sediul activităţii economice în România şi este înregistratăîn scop de TVA în România. Betaco are sediul activităţii economice în Italia şi este înregistrată în scop de TVA în Italia. Nici ALFA SRL, niciBetaco nu au sedii fixe în alte state membre decât cele unde au sediul activităţii economice. Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni

precum şi dacă ALFA SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.Serviciul este realizat de către o persoane impozabilă către o altă persoană impozabilă şi nu se regăseşte în excepţiile prevăzute la art. 133 (4) şi

art. 133(7) Cod Fiscal. Ca urmare i se va aplica regula generală de loc al prestării serviciilor de la art. 133 (2) Cod Fiscal, respectiv locul prestării vafi în Italia, beneficiarul fiind persoană obligată la plată.Ca urmare ALFA SRL va emite factura fără TVA, urmând ca Betaco să colecteze TVA printaxare inversă. Această operaţiune trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.168. S.C. X S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România livrează către Z, înregistrată în scop de TVA înGermania, bunuri în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Bunurile sunt transportate din România în Germania de către un transportator în contul luiX S.R.L. Explicaţi regimul de TVA aplicabil la întocmirea facturii de către S.C. X S.R.L. explicând şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a aplica acestregim?Regimul de TVA este scutit fără drept de deducere; X SRL trebuie să deţină copii de pe documentele de transport şi să primescă de la Z un cod deînregistrare în scop de TVA valabil atribuit de alt stat membru decât România



Val. În vamă = 2 * 4 000 * 4,2688 = 34.150 lei Taxă vamală = 10% * 34.150 = 3.415 lei Comision vamal = 0.5% * 34.150 = 171 lei Acciza = 225 *4 * 4,2688= 3.842 lei201. Un antrepozit fiscal livrează spre consum 80 000 pachete de ţigarete a 20 tigarete/pachet, preţ extern = 0,8 euro/pachet, iar, preţul de vânzare cuamănuntul maxim declarat = 7 lei/pachet. Acciza pentru ţigarete 48,50 euro/1 000 ţigarete + 22%, 1 euro = 4,2688 lei. Acciza minimă pentruţigarete = 287,46 lei/1 000 ţigarete. Determinaţi acciza ce trebuie virată la bugetul de stat.Acc ţig. (achitată)= (48,50 * 4,2688 * 80 000 * 20 / 1 000) + 22% * 7 *80 000 = 331.258,88 + 123.200 = 454.458,88 lei202. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul codului fiscal?.Produsele accizabile sunt cele asupra cărora se aplică accizele armonizate, respectiv:a) alcool şi băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice şi electricitate203. Ce este un antrepozit fiscal în domeniul accizelor?Antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către unantrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale204. Când se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv?

Se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile are loc în regim suspensiv numai dacă este acoperită de un document administrativelectronic.205. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?Cod de procedura fiscala, r3, art. 33, alin 1, „(1) Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului generalconsolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la

propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal alcontribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii. ” Competenţa deadministrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal.

206. În ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, şi anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliulfiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de respectivul contribuabil?

Cod de procedura fiscala, (r3), art. 33, alin 3, „(3) Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina

altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală.”207. Societatea „X” S.R.L. a depus la data de 25 aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent trimestrului I 2010, solicitând totodată şirambursarea sumei negative înscrisă în decontul respectiv de 10.000 lei.Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţiefiscală, pe parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe venitul din salariu. Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2010 şi areca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscalcompetent emite nota de compensare a TVA-ului de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2010. Se cere: Să se calculezecuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa suplimentară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel almajorărilor de întârziere de0,1% pe zi.Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20Iunie 2010Majorări de întârziere = 5.000 x 147 zile x 0,1% = 735 lei

208. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal seînţelege:a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde sedesfăşoară efectiv activitatea principală;209. D-l „A”, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, are un cabinet individul pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3,având program în 4 zile din săptămână. D-l „A” mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeţul Ilfov, la acesta din urmă având

program doar o zi pe săptămână. Întrebare: Care este domiciliul fiscal în cazul d-lui „A”? Explicaţi.Bucureşti, Sectorul 3 În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere,sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.210. Societatea „X” S.R.L. calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal- 25 aprilie 2009 – impozitul datorat. De asemenea,la termenul din 25 aprilie 2009, societatea depune declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omitesă înscrie în această declaraţie impozitul pe profit calculat, în cuantum de 20.000 lei.Întrebare: Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profitasupra obligaţiei de declarare a acestuia ?Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fostefectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.211. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor dindeclaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.Întrebare: În ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?În termen de 30 de zile de la data producerii modificării212. Societatea „X” S.R.L. datorează impozit pe profit astfel:a. Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform

Declaraţiei fiscale:• trim. I 2009: 1000, scadente la 25 aprilie 2009;• trim. II 2009: 1500, scadente la 25 iulie 2009;• trim. III 2009: 2000, scadente la 25 octombrie 2009;• trim. IV 2009: 2000, scadente la 25 ianuarie 2010.

b. Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de platăconform deciziei de impunere comunicată în data de 20 ianuarie2010:• diferenţă trim. I 2009: 400;• accesoriu aferent diferenţei de 400 calculat până la 15 ianuarie2010 (data finalizării controlului) = 100;• diferenţă trim. III 2009: 500;• accesoriu aferent diferenţei de 500 calculat până la 15 ianuarie2010 (data finalizării controlului) = 60;

• total:- principal: 900;- accesorii: 160.c. Creanţe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţăa impozitului pe profit:- comunicată la data de 10 iulie 2009: 200;- comunicată la data de 10 ianuarie 2010: 300.Societatea efectuează pentru obligaţiile la bugetul de stat o plată de 7100, la data de 10 martie 2010.Se cere: Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere



a datoriilor din Codul de procedură fiscală, ştiind că contribuabilul nu are alte obligaţii de plată la bugetul de stat decât impozitul pe profit.Data (vechimeaobligaţiei)

Suma datorată Suma acoperită prin plata din 10martie 2010

Rămas de platăla 10 martie2010

25 Aprilie 2009 principal: 1.000 1.000 0

10 iulie 2009 accesoriu 200 200 0

25 iulie 2009 principal 1.500 1.500 0

25 octombrie2009

principal 2000 700 1400

10 ianuarie 2010 accesoriu 300 0 300

20 ianuarie 2010 principal 900 0 900

accesorii 160 0 160

25 ianuarie 2010 principal 2.000 0 1.700

TOTAL 5.960 3.500 4.460

213. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor?Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;

b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscaleaccesorii;c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite decontribuabil.214. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta suntnecesare informaţii suplimentare?Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de laînregistrare.În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se

prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.215. Societatea „X” S.R.L. a stabilit şi declarat la data de 25 ianuarie 2010 un impozit pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2009 în sumă de12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercitădreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de 25 aprilie 2010 declaraţia rectificativă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000 lei încontul impozitului astfel datorat.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă a impozitului pevenitul din salarii aferent lunii decembrie 2009, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25Aprilie 2010Suma la care se datorează majorările: 10.000Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 lei

216. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor? Unan de la data plăţii217. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?

15 zile de la data afişării anunţului.218. Camera profesională “C”, persoană juridică de utilitate publică, are organizate în structura sa desmembrăminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite “filiale”. Parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând

mai mult de 5 salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pecale de consecinţă, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal, fără a primi cod deidentificare propriu.Întrebare: În ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare care au mai puţinde 5 salariaţi?

Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare.Competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organuluifiscal în a cărui rază teritorială acestea se află situaţie. (Cod procedură fiscală)219. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi eventual să modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferenttrimestrului I 2004? Explicaţi.31 decembrie 2009 Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2005, deci inspecţia se poateefectua până la 31 decembrie 2009.

220. Societatea „X” S.R.L. face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie 2007 şi se finalizează la data de 30 iunie 2007,dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor inspecţiei incluse în Raportul de inspecţie fiscală.În cursul discuţiilor,

reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentrutrim. I 2002, declarat de societate la data de 25 aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora

prescripţia se împlineşte „în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă”.Întrebare: Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei? Explicaţi.DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale„Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de ladata de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.221. Societatea „X” S.R.L. depune la data de 25 aprilie 2010 declaraţia 100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi datasocietatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxa pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea. La data de 30 aprilie2010 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce. Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei

pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesita efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Urmare acesteia, se stabileşte, prin decizie emisă la datade 10 iunie 2010, că taxa pe valoare adăugata la care este îndreptăţit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota decompensare.

Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000lei în data de 24 iunie 2010.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri

depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 – 30 Aprilie 2010Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 Aprilie – 24 Iunie 2010Majorări de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,1% + 10.000 x 60 zile x0,1% = 100 + 600 = 700 lei222. Societatea „X” S.R.L. depune la data de 25 aprilie 2010 declaraţia100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi datasocietatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxa pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 25 aprilie2010 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.

Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesita efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale.



Urmare acesteia, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoare adăugata la care este îndreptăţit contribuabilul este de40.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni aleorganului fiscal, le acceptă.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiutfiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Nu se vor calcula majorări de întârziere223. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal. Întrebare: La ce se referă informaţia conţinută în vectorul fiscal al unui

contribuabil Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.224. Societatea „X” S.R.L. depune la data de 25 aprilie 2010 decontul cu sumă negativă de taxa pe valoarea adăugata în sumă de 40.000 lei fără asolicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi declaraţia 100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei,dar pe care nu-l achită.Întrebare: Poate organul fiscal să efectueze, din oficiu, compensarea celor două creanţe reciproce?

NU Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din

deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare.225. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit codului de procedură fiscală?45 de zile de la înregistrare

226. Societatea „X” S.A. are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit executarea silită prin poprire, atât asupradisponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează societăţii „X”. Societatea se confruntă cu dificultăţifinanciare, şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, ea este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei,societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care prevăd următoarele:„(12) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum şicele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data

şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite,respectivla debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresade înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.”Întrebare: Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.

Nu. Terţul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar şi numai pentru plata drepturilorsalariale ci poate onoranumai documentele de plată emise de debitor în vederea plăţii drpeturilor salariale.227. Este permis, conform Codului de procedură fiscală, ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoană decât debitorul?

DA Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului generalconsolidat, inclusiv majorări de întârziere.Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor. Obligatia

poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza innumele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului228. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de astabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?„Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de

prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţafiscală”.229. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?Somaţia

230. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal?Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori,în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel maitârziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.231. Din momentul indisponibilizării sumelor existente precum şi celor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, băncilenu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile debitorilor, până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. Întrebare: Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziţii?Sumele necesare plăţii drepturilor salariale.232. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;

- 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plăteşte ratele.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozitanual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din urma debit în data de 27 octombrie 2010.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor deîntârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei Pentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 lei Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107zile x 0,1% = 107 lei Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 4.000 x 300 x 0,1% = 1.200 lei233. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plăteşte ratele.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte unimpozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită debitul în data de 27 octombrie 2010.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârzieredatorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei Pentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 lei Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107zile x 0,1% = 107 lei Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei234. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:



- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozitanual de 3.000 lei. Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel almajorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 0 lei235. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:

- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte unimpozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27 octombrie 2010, respectiv înlăuntrul celor 60 de zile de la data comunicării deciziei deimpunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Se cere: Să secalculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1%

pe zi.Majorări calculate în anul 2009:

Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 1.000 x 300 x 0,1% = 300 lei236. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:

- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;

- 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele două rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte unimpozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în data de 27 octombrie 2010.Se cere: să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor deîntârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei237. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organulfiscal a stabilit următoarele sume de plată:

- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;

- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte unimpozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31 decembrie 2010, depăşind astfel cu 100 zile cele 60 de zile de la data comunicăriideciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor deîntârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 1.000 x 365 x 0,1% + 1.000 x 100 x0,1% = 365 + 100 = 465 lei238. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit, în data de 5 martie 2009, decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009 în care organul

fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozitanual de 0 lei şi un drept la restituire de 2.000 lei. Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiindcă legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 0 lei.

239. Societatea „X” S.R.L. a făcut obiectul unei inspecţii fiscale urmare căreia au fost stabilite sume suplimentare de plată într-un cuantum de 50.000 lei.Societatea nu este de acord şi contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează şi instanţeicompetente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.Întrebare:

Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării deciziei? Cauţiunea = 20% dinsuma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei240. În ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cumodificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumeicontestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.241. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal?

a) datele de identificare a contestatorului;



b) obiectul contestaţiei;c) motivele de fapt şi de drept;d) dovezile pe care se întemeiază;e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calităţii de împuternicit alcontestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.242. Societatea „X” , persoană juridică nerezidentă, trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni aleunei autostrăzi. Prima porţiune, ce constituie potrivit Codului fiscal, un sediu permanent, străbate 3 judeţe astfel: începe în judeţul A, municipiul Z,trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Z. Cea de a doua porţiune, ce constituie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal,se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.Întrebare: Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea „X” în România? Explicaţi.Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul A Pentru sediul permenent 2 municipiulV,judeţul D În cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoarăactivităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situatfiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale,

competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent.243. Societatea „X” S.R.L. este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate. În acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate,organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţasocietăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic Întrebare: Este corectă aplicareamăsurii de executare silită? Explicaţi.

NU.Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.244. Societatea „X” S.A. face obiectul unei inspecţii fiscale, urmare căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe

profit aferent trimestrului I 2009 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicatăsocietăţii în data de 10 iunie 2009. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5iulie 2009. Se cere: Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel almajorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări = 10.000 x 71 x 0,1% = 710 lei

245. Societatea „X” S.R.L. face obiectul unei inspecţii fiscale urmare căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată. Societatea formulează şidepune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societateaapreciază ca există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată. Întrebare: Mai are societatea

dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?Da. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.246. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei. Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;

Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care

trebuie să le conţină, potrivit legii.247. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacărestituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaşi act normativ.Întrebare: Care este nivelul acestei dobânzi?Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere248. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea destingere?În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative249. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, care însă a fost înapoiată de

poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu”. Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate.Întrebare: În ce constă comunicarea prin publicitate?Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care semenţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.

250. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?Codul numeric personal.251. Este obligatorie declarare în România a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în România? Şi dacă da, în cetermen.Da, este obligatorie declararea în România a a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în România, în termen de 30 de zilede la înfiinţare.252. Conform prevederilor legale nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor,taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu aimpozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate în această situaţie?Organul fiscal are dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului generalconsolidate după împlinirea unui termen de de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere adeclaraţiei fiscale.

253. În ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silită să nu continue?În 15 zile.254. Împotriva societăţii Alfa S.R.L. s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe profit aferent anului 2009 în sumă de2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea pote introduce contestaţie împotriva deciziei de impunere?Direcţia generală desoluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

suport curs fiscalitate acces ceccar_1

Documents