ghid - acces - ceccar 2015 - fiscalitate

2 FISCALITATE

2.1. Cerinţe comune pentru categoriile experţi contabili si contabili autorizaţi

Impozitul pe profit

O Sfera de cuprindere a impozitului. Contribuabilii şi baza de impozitare

Impozitul pe profit se aplică persoanelor obligate la plata impozitului pe profit, denumite în continuare contribuabili, după cum urmează:

Baza de impozitare

Profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi

din străinătate

Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent / mai multor sedii permanente în România

Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică

Profitul impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv profitul impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale

Partea din profitul impozabil al asocierii atribuibilă fiecărei persoane

Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică

Partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente

Contribuabili

Persoanele juridice române

Profitul impozabil aferent acestor venituri

Persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europeneProfitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate

O Perioada impozabilă Codul fiscal prevede:„Anul fiscal este anul calendaristic." (art. 16-(1))„Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat" (art. 16-(2))

Comentariu:Perioada impozabilă este anul calendaristic. Excepţii sunt cazurile în care:

- contribuabilul se înfiinţează în cursul unui an fiscal;

- contribuabilul îşi încetează activitatea în cursul unui an fiscal;

- contribuabilul care a optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic decide ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar.

Exemplul ilustrativ 1

Care este prima raportare a impozitului pe profit pentru o societate nou-înfiinţată în luna mai a anului curent?

Răspuns:

Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Prin urmare, societatea va calcula, declara şi plăti impozit pe profit pentru prima dată la sfârşitul trimestrului II pentru rezultatul obţinut în lunile mai şi iunie.


Care este data depunerii declaraţiei de impozit pe profit pentru o societate care îşi încetează activitatea în cursul anului fiscal?

Răspuns:

0 societate care încetează să existe în cursul anului fiscal are obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind impozitul pe profit până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului, respectiv până la data încheierii perioadei impozabile, potrivit pct. 10 al titlului II din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice prin dizolvare fără lichidare.


Care este primul an fiscal în cazul unui contribuabil, filială consolidată, care a optat în luna ianuarie N pentru ca exerciţiul fiscal să coincidă cu anul financiar al societăţii-mamă, corespunzător perioadei 01.03.N-28.02.N+1 ?

Răspuns:

Contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot alege ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au această posibilitate:

- sucursalele cu sediul în România care aparţin unei persoane juridice străine, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;

- persoanele juridice cu sediul în România.

Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zile a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal.

Prin urmare, în acest caz; primul an fiscal al filialei se întinde pe perioada 01.01.N- 28.02.N+1.

Contribuabilii le comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat, prin intermediul formularului 014„Notificare privind modificarea anului fiscal".

O Cotele de impunere

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, potrivit art. 17 din Codul fiscal.

Cazuri particulare

Codul fiscal prevede: „Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 596 din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 596 aplicat acestor venituri înregistrate" (art. 18-(1))


O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în perioada ianuarie-martie venituri totale în sumă de 124.000 lei, din care 64.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuate în scopul realizării veniturilor sunt în sumă de 82.000 lei, din care 31.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte.

Determinaţi impozitul pe profit de plată.

Rezolvare:

Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte

Condiţii:

1. Impozit pe profit/activitate bar de noapte = (64.000 lei - 31.000 lei) x 16%

= 5.280 lei

2. Total venituri/activitate bar de noapte x 5% = 64.000 lei x 5% = 3.200 lei

Rezultă un impozit pe profitul obţinut din activitatea barului de noapte de

5.280 lei.

Calculul impozitului pe profitul rezultat din celelalte activităţi

Impozit pe profit = [(124.000 lei - 64.000 lei) x 16% - (82.000 lei - 31.000 lei)] = 1.440 lei

Impozit total = 5.280 lei + 1.440 lei = 6.720 lei

Codul fiscal prevede:

„Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit (...). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează

impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art 17(...)sauart. 18, după caz" (art. 15-(3))

„Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuţiile băneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizanţilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea

la competiţii şi demonstraţii sportive;e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate

din venituri scutite;g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile; (...)" (art. 15-(2))


O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri în cursul anului:- venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor

14.000 lei;

- venituri din donaţii şi sponsorizări 20.000 lei;

- venituri din fonduri europene nerambursabile 26.000 lei;

- venituri din activităţi comerciale 15.000 lei.

Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:- cheltuieli aferente activităţii nonprofit 45.000 lei;

- cheltuieli aferente activităţii comerciale 8.000 lei.

Cursul de schimb este de 4,4 lei/euro. Determinaţi impozitul

pe profit.

Rezolvare:

Total venituri scutite = 14.000 lei + 20.000 lei + 26.000 lei = 60.000 lei

Condiţii de scutire a veniturilor comerciale: 15.000 euro x 4,4 lei/euro =

66.000 lei Venituri neimpozabile x 10% = 66.000 lei x 10% = 6.600 lei

Rezultă că din totalul veniturilor comerciale doar suma de 6.600 lei este neimpozabilă, restul de 8.400 lei fiind supusă impozitului pe profit.

Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:

8.000 lei x (8.400 lei /15.000 lei) = 4.480 lei

Impozit pe profit = {8.400 lei - 4.480 lei) x 16% = 627 lei

O Determinarea profitului impozabil Codul fiscal prevede:„Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursâ şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare." (art. 19-(1))

Relaţia de calcul este următoarea:Rezultat impozabil = Veniturile realizate din orice sursă - Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri - Veniturile neimpozabile + Cheltuielile nedeductibile

La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şicheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

O Veniturile neimpozabile

în categoria veniturilor neimpozabile la calculul profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 20 din Codul fiscal, se află următoarele:

• Dividendele primite de ia o persoană juridică română ori de la o persoană juridică străină


„Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art. 201 alin. (3) Ut. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit regle- mentorilor contabile, pe o perioadâ neîntrerupta de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende; {...)" (art. 20)

Potrivit prevederilor pct. 18 din Normele metodologice de aplicare a art. 20 lit.

a) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoană juridică străină

plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit,

situată într-un stat terţ cu care România are încheiată o convenţie de evitare a

dublei impuneri, persoana juridică română care primeşte dividendele trebuie să

deţină:

a) certificatul de atestare a rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine, emis

de autoritatea competentă din statul terţ al cărui rezident fiscal este;b) declaraţia pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să

rezulte că aceasta este plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit în statul terţ respectiv;

c) documente prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiei de deţinere, pe o

perioadă neîntreruptă de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al

persoanei juridice care distribuie dividende.

• Dividendele primite din statele membre ale Uniunii Europene

Potrivit art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, după data aderării României la

Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:

a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o

filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română

întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

- plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără

posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an;

b) dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute mai sus;

c) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:- are una dintre formele de organizare prevăzute la art. 201 alin. (4) din

Codul fiscal;

- în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată

a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii

privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se

consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;- plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără

posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;

- deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an, la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România.

Atenţie!Nu reprezintă venituri neimpozabile cele provenite din profiturile repartizate

persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale

unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea

unei filiale dintr-un stat membru.

• Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei

persoane juridice strâine situate într-un stat cu care România are încheiată

o convenţie de evitare a dublei impuneri, daca la data începerii operaţiunii

de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă

de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse

operaţiunii de lichidare

• Veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o

persoanâ juridica româna sau la o persoană juridică străină situată într-un

stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o

perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al

persoanei juridice la care are titlurile de participareNu intră în această categorie veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri.

• Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate

ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de

emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participareConform pct. 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20 lit. b) din Codul fiscal, la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social deţinut la o persoană juridică, precum şi la data lichidării investiţiilor financiare, valoarea fiscală utilizată pentru calculul câştigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare au avut-o înainte de înregistrarea diferenţelor favorabile respective.


Societatea X deţine 5.000 acţiuni x 10 lei/acţiune valoarea nominală, reprezentând un procent minoritar din capitalul social al societăţii Y. Capitalul propriu al lui Y este structurat astfel:- capital social 100.000 lei (10.000 acţiuni x 10 lei/acţiune);- rezerve 120.000 lei.

Se decide majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor în capitalul social. Societăţii X îi revin acţiuni noi în valoare de 5.000 lei.

Precizaţi regimul venitului din încorporarea rezervelor.

Răspuns:

Suma de 5.000 lei este un venit neimpozabil la calculul impozitului pe profit.

• Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice

Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile

pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt:

- rambursările de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare;

- restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere;- veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli

nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea.


Venituri din provizioane pentru litigii

în anul N, societatea X pierde un proces cu clientul A şi este obligată la plata unor daune în sumă de 21.000 lei. La 31.12.N-2

a fost constituit un provizion pentru un litigiu cu clientul A în sumă de 20.000 lei, ca urmare a estimării unui grad de

pierdere a procesului de 80%. Considerăm cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal 30% din valoarea creanţei. La 31.12.N-1 s-a reestimat gradul de pierdere a procesului cu clientul A pe baza aprecierilor avocatului societăţii la 60%.

Precizaţi regimul cheltuielilor cu provizioanele şi al veniturilor din anularea provizioanelor.

Rezolvare:

Valoarea creanţei = 20.000 lei / 80% = 25.000 lei

La 31.12.N, cheltuiala aferentă provizionului constituit este deductibilă în procent de 30% din valoarea creanţei, respectiv: 25.000 lei x 30% = 7.500 lei.

La 31.12.N-1, provizionul existent în sold a fost diminuat la valoarea de 25.000 lei x 60% = 15.000 lei.

Venitul înregistrat cu ocazia diminuării provizionului este de 5.000 lei, fiind impozabil la calculul impozitului pe venit pentru această sumă.

în prezent, ca urmare a pierderii procesului, provizionul aflat în sold la 31.12.N, în sumă de 15.000 lei, se anulează, iar venitul rezultat este impozabil pentru diferenţa de 2.500 lei (7.500 lei - 5.000 lei), restul de 12.500 lei (15.000 lei - 2.500 lei) fiind neimpozabil la calculul impozitului pe profit.

• Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative

O Cheltuielile cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Conform art. 21 alin. (3) din Codul fiscal, printre cheltuielile cu deductibilitate limitată se află următoarele:• Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenţei

rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente

veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit

Baza de calcul = Rezultatul brut + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol - Veniturile neimpozabile + Cheltuielile de aferente a veniturilor neimpozabile

în cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.


Situaţia la 31.12.N la o societate comercială se prezintă astfel:- venituri totale 50.000 lei, din care din dividende primite de la o

persoană juridică la care deţine 20% din capitalul social din anul N-4, în sumă de 2.000 lei;

- cheltuieli totale 40.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă trimestrului anterior 1.000 lei şi cheltuieli de protocol: a) 3.000 lei; b) 100 lei.

Achiziţiile care au condus la înregistrarea cheltuielilor de protocolreprezintă cadouri cu valoare unitară mai mică de 100 lei/beneficiar,societatea având drept integral de deducere a TVA.Determinaţi rezultatul impozabil.

Rezolvare:

Situaţia a)

Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (50.000 lei - 40.000 lei - 2.000 lei + 1.000 lei + 3.000 lei) x 2% = 240 leiCheltuieli de protocol nedeductibile = Cheltuieli de protocol - Cheltuieli de protocol deductibile = 3.000 lei - 240 lei = 2.760 leiRezultatul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol nedeductibile) = 50.000 lei -40.000 lei - 2.000 lei + (1.000 lei + 2.760 lei) = 11.760 lei

Situaţia b)

Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (50.000 lei - 40.000 lei - 2.000 lei + 1.000 lei + 100 lei) x 2% = 182 lei

Cum cheltuiala cu protocolul realizată efectiv este mai mică decât valoarea obţinută mai sus, rezultă că este integral deductibilă.

Rezultatul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Dividende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit) = 50.000 lei - 40.000 lei - 2.000 lei + 1.000 lei = 9.000 lei

• Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicatâ asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii


,,c) (...) Intra sub incidenţa acestei limite; cu prioritate; ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj (...). în cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşâ acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;" (art. 21-(3))


O societate înregistrează următoarele cheltuieli sociale:

- ajutor pentru înmormântare 6.000 lei;

- cadourile salariaţilor şi copiilor minori ai acestora 5.000 lei;

- bilete de tratament şi odihnă acordate salariaţilor 8.000 lei.

Fondul de salarii este: a) 300.000 lei; b)

1.000.000 lei. Determinaţi deductibilitatea

cheltuielilor sociale.

Cheltuieli sociale = 6.000 lei + 5.000 lei + 8.000 lei = 19.000 lei

Situaţia a)

Cheltuieli sociale deductibile = 300.000 lei x 2% = 6.000 lei

Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 lei - 6.000 lei = 13.000 lei

Situaţia b)

Cheltuieli sociale deductibile = 1.000.000 lei x 2% = 20.000 lei

Cheltuielile sociale nu depăşesc limita de 2% din fondul de salarii, prin urmare sunt integral deductibile.

• Perisabilitâţile, în limitele stabilite de organele de specialitate aleadministraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice

Atenţie!Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu.


O societate care comercializează fructe suportă o pierdere pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantităţii aprovizionate, în valoare de 42.000 lei. Diferenţa rămasă a fost vândută la un preţ de 70.000 lei.

Care este limita de perisabilitate?

Rezolvare:

Limita de perisabilitate (în normele speciale) = 42.000 lei x 0,5% = 210 lei

Perisabilităţi nedeductibile fiscal = 5.000 lei - 210 lei = 4.790 lei TVA

aferentă = 4.790 lei x 24% = 1.150 lei

Rezolvare:

• Cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensiifacultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant

Rezolvare:

• Cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant

Observaţie:Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României la data înregistrării cheltuielilor de către angajator.

Exemplul Ilustrativ 11

Din totalul cheltuielilor de 260.000 lei realizate de o societate în timpul anului, 30.000 lei reprezintă asigurări de pensii facultative suportate pentru cei 15 salariaţi ai săi, respectiv 2.000 lei pentru fiecare. De asemenea, societatea a înregistrat şi cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate a angajaţilor săi de 12.000 lei. Cursul de schimb la data înregistrării cheltuielilor cu aceste asigurări a fost de 4,5 lei/euro.

Determinaţi deductibilitatea privind asigurarea de pensii facultative şi primele de asigurare voluntară de sănătate.

Rezolvare:

Cheltuiala deductibilă cu asigurările de pensii facultative în lei este: 400

euro/salariat x 4,5 lei/euro x 15 salariaţi = 27.000 lei

Diferenţa de 3.000 lei (30.000 lei - 27.000 lei) este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

în ceea ce priveşte asigurarea voluntară de sănătate, suma deductibilă este:

250 euro/salariat x 4,5 lei/euro x 15 salariaţi = 16.875 lei

Cum suma de 12.000 lei plătită de societate nu depăşeşte nivelul legal, ea reprezintă o cheltuială deductibilă integral la calculul impozitului pe profit.

• Cheltuielile cu provizioane şi rezerve

Conform art. 22 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor astfel:

1. Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile

neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până aceasta va atinge 20% din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu.

Baza de calcul = Rezultatul brut + Cheltuielile cu impozitul pe profit - Veniturile neimpozabile + Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

în cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care le furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.


La sfârşitul anului dispunem de următoarele informaţii:- venituri totale 60.000 lei, din care venituri din reluarea ajustărilor

pentru deprecierea activelor circulante 10.000 lei;- cheltuieli totale 25.000 lei, din care amenzi şi penalităţi

datorate statului 3.000 lei şi impozit pe profit aferent trimestrului III 4.000 lei;

- capital social 10.000 lei;- rezerva legală din anii precedenţi 50 lei.

Determinaţi profitul impozabil.

Rezolvare:

Condiţii care trebuie respectate în scopul determinării rezervei deductibile la calculul impozitului pe profit:

(Profit contabil + Cheltuieli cu impozitul pe profit - Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (60.000 lei - 25.000 lei + 4.000 lei - 10.000 lei + 0 lei) x 5% = 1.450 lei

Capital social x 20% = 10.000 lei x 20% = 2.000 lei

Rezerva legală deductibilă poate fi majorată din rezultatul anului curent cu suma de 1.450 lei.Rezerva legală totală după majorare = 1.450 lei + 50 lei = 1.500 lei

Rezultat fiscal = Rezultat contabil - Venituri neimpozabile (Venituri din reluarea ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante) + Cheltuieli cu impozitul pe

profit + Cheltuieli nedeductibile (Amenzi şi penalităţi datorate statului) - Rezerva legală deductibilă = (60.000 lei - 25.000 lei) - 10.000 lei + 4.000 lei + 3.000 lei - 1.450 lei = 30.550 lei

Impozit pe profit = 30.550 lei x 16% = 4.888 lei

2. Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor

Reguli de deductibilitate:

- Se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.

- Pentru lucrările de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.

- înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de bună execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract.


O societate cu obiect de activitate de construcţii a construit o clădire de birouri în valoare de 5.000.000 lei,TVA 24%. Contractul încheiat între constructor şi beneficiar prevede reţinerea unei garanţii de 10% din valoarea clădirii pe un an. Pe parcursul acestui an nu se constată vicii de construcţie, iar la sfârşitul anului, acesta îşi recuperează garanţia reţinută.

Care este nivelul de deductibilitate al garanţiei de bună execuţie?

Rezolvare:

Factura prezintă următoarele date:

- lei -

Bază TVAServicii conform contractului 5.000.0

001.200.000

Garanţie acordată conform contractului (620.000)

Total de încasat 5.580.000

Cheltuiala cu provizionul în sumă de 620.000 lei înregistrat pentru garanţia acordată clientului este deductibilă integral.

3. Provizioanele constituite în limita unui procent de 30%r începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;

- sunt neîncasate într-o perioadă care depăşeşte 270 de zile de la data

scadenţei;

- nu sunt garantate de o altă persoană;

- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

- au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

4. Provizioanele constituite în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;- creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată

procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

- nu sunt garantate de o altă persoană;

- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

- au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.


O societate prezintă următoarea situaţie a creanţei faţă de clientul A:Client Data

vânzăriiData

scadenţeiValoare Probabilitate de

încasare 31.12.N

A 01.02.N 01.03.N 20.000 lei 60%

Creanţa nu este încasată până la sfârşitul anului. Să se prezinte înregistrările referitoare

la clientul A.La 31.12.N:

Se trece clientul A în stare de incertitudine.

Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea creanţei faţă de clientul A.

Ajustare înregistrată în contabilitate = 20.000 lei x 40% = 8.000 lei Ajustare

deductibilă fiscal (cheltuială deductibilă) = 20.000 lei x 30% = 6.000 lei

Rezultă că cheltuiala nedeductibilă din punct de vedere fiscal este de 2.000 lei.

• Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar

Conform art. 23 din Codul fiscal, cheltuielile cu dobânzile, aferente împrumuturilor obţinute de la entităţi nespecializate, înregistrate în contabilitate pe seama contului 666„Cheltuieli privind dobânzile", sunt deductibile limitat în funcţie de nivelul gradului de îndatorare.

Gradul de Media capitalului împrumutat cu termen de rambursare peste un anîndatorarea = ------------------------------------------------------------------------------------capitalului Media capitalului propriu

Capitalul împrumutat reprezintă totalul creditelor şi împrumuturilor obţinute de la persoane sau instituţii nespecializate în activitatea de creditare, cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

Atenţie!Se includ şi creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.

în cazul în care cheltuielile din diferenţe de curs valutar (RD 665„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar") depăşesc veniturile din diferenţe de curs valutar (RC 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar"), diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda.

Cheltuielile din diferenţele de curs valutar care se limitează sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

Astfel:

Cheltuieli cu dobânzile limitate la nivelul dobânzii de referinţă a BNR şi pierderea netă din diferenţe de curs valutar

Grad de îndatorare £ 3 Integral deductibileGrad de îndatorare > 3 Nedeductibile, cu posibilitate de reportare în perioada

următoare până la deductibilitatea integrală a acestoraCapital propriu negativ Nedeductibile, cu posibilitate de reportare în perioada

următoare până la deductibilitatea integrală a acestora

Rezolvare:

Partea de dobândă care depăşeşte rata dobânzii de referinţă a BNR este nedeductibilă, fără posibilitate de reportare ulterioară.


O societate datorează dobânzi în valoare de 9.400 lei pentru un împrumut primit de la un asociat. Rata dobânzii este de 4,25%, cu 2,50% mai mare decât nivelul ratei de referinţă a BNR (1,75%). Gradul de îndatorare este de 3,2.

Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi precizaţi modalitatea de reportare pentru a fi recuperate.

Rezolvare:

La nivelul ratei dobânzii aplicate de BNR, cheltuiala cu dobânda ar

fi fost: (9.400 lei x 1,75%) / 4,25% = 3.871 leiCheltuieli cu dobânda nedeductibile, cu posibilitate de reportare ulterioară = 3.871 lei

Cheltuieli cu dobânda nedeductibile, fără posibilitate de reportare = 9.400 lei - 3.871 lei = 5.529 lei

Aceste cheltuieli se reportează pentru a fi recuperate în perioada în care gradul de îndatorare va fi mai mic de 3.

Observaţie:Cheltuiala cu dobânda aferentă instituţiilor financiare agreate de BNR este întotdeauna deductibilă din punct de vedere fiscal.

• Cheltuielile cu amortizarea

Potrivit art. 24 din Codul fiscal, cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării.

Stabilirea valorii fiscale

Conform art. 7 pct. 33 lit. c) din Codul fiscal, valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor reprezintă costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz.

Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată se înţelege diferenţa dintre valoarea fis-cală la data intrării în patrimoniu şi valoarea amortizării fiscale.

în valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu se include şi taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă.

Mod de calcul: din luna următoare celei în care se pune în funcţiune mijlocul fix amortizabil.


Valoarea contabilă a unui utilaj este de 12.000 lei, iar durata normală de funcţionare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizează degresiv, iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizează liniar.

Stabiliţi efectul amortizării asupra rezultatului fiscal.

Rezolvare:

Cota de amortizare liniară = 100 / 5 = 20% Cota

de amortizare degresivă = 1,5 x 20% = 30%

Tabloul de amortizare este prezentat în

continuare:

- lei -Anul Amortizarea contabilă Amortizarea fiscală Efectul asupra

(degresivă) (liniară) rezultatului fiscal1 12.000x30% =

3.60012.000x20% = 2.400

1.200

2 (12.000 - 3.600) x 30% = 2.520

12.000x20% = 2.400

120

3 (8.400-2.520)73 = 1.960

12.000x20% = 2.400

(440)

4 1.960 12.000x20% = 2.400

(440)

5 1.960 12.000x20% = 2.400

(440)

Total 12.000

12.000

0

Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1 prevăzută prin Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport res-pective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii decurierat;

2. vehicule utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive şi pentru demonstraţii;

3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing operaţional sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.

Amortizarea contabilă va fi tratată drept cheltuială nedeductibilă, în timp ce amortizarea fiscală intră în categoria deducerilor. Ambele valori au rubrici distincte în declaraţia privind impozitul pe profit, formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit", respectiv rândul 14 Amortizare fiscala şi rândul 31 Cheltuieli cu amortizarea contabila.

O Cheltuielile nedeductibile la calculul impozitului pe profit

Conform art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, printre cheltuielile nedeductibile se află următoarele:

• Dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale

Spre deosebire de cele menţionate anterior, cheltuielile cu majorările de întârziere datorate partenerilor comerciali sunt deductibile, iar veniturile sunt impozabile.


O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente trimestrului I din anul N:- venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei;- venituri din prestări de servicii 20.000 lei;- venituri din dividende primite de la o societate comercială

română la care deţine 30% din capitalul social 1.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile vândute 30.000 lei;- cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi

există contracte încheiate) 10.000 lei;

- cheltuieli de protocol 1.000 lei;

- cheltuieli salariale 2.000 lei;

- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române 3.000

lei;- cheltuieli cu tichetele de masă 800 lei, din care 200 iei

peste limita legală.

Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.

Total venituri = 50.000 lei + 20.000 lei + 1.000 lei = 71.000 lei

Total cheltuieli = 30.000 lei + 10.000 lei + 1.000 lei + 2.000 lei + 3.000 lei +

800 lei = 46.800 lei

Rezultat contabil = 71.000 lei - 46.800 lei = 24.200 lei

Determinarea veniturilor impozabile:

Venituri din vânzarea mărfurilor =

50.000 lei Venituri din prestări de

servicii = 20.000 lei Total venituri

impozabile = 70.000 lei

Determinarea veniturilor neimpozabile:

Venituri din dividende primite de la o societate comercială română = 1.000 lei

Determinarea cheltuielilor nedeductibile: Cheltuieli aferente veniturilor

neimpozabile = 0 lei

Cheltuieli de protocol (deductibile limitat) = (Rezultat contabil - Venituri

neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile + Cheltuieli de

protocol + Cheltuieli cu impozitul pe profit) x 2% = (24.200 lei - 1.000 lei + 0

lei + 1.000 lei + 0 lei) x 2% = 484 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 1.000 lei -484 lei = 516 lei

Cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile = 3.000 lei

Cheltuieli cu tichetele de masă = 200 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 3.716 lei

Determinarea profitului impozabil:

Profit impozabil = 24.200 lei - 1.000 lei + 3.716 lei =

26.916 lei Impozit pe profit = 26.916 lei x 16% = 4.307 lei

• Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plâtite în strâinâtate

Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele

persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din

România.

Rezolvare:


La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit prezintă următoarea situaţie financiară:- venituri totale impozabile 540.000 lei;- cheltuieli totale 360.000 lei, din care:

• cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 10.000 lei;

• cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA 6.000 lei.

Determinaţi impozitul pe profit datorat în trimestrul II.

Rezolvare:

Cheltuielile cu impozitul pe profit aferent trimestrului I şi cele reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Impozit pe profit aferent trimestrului I = (Total venituri impozabile - Total cheltuieli + Cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I + Cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA) x 16% = (540.000 lei - 360.000 lei + 10.000 lei + 6.000 lei) x 16% = 31.360 lei

Impozit pe profit datorat suplimentar în trimestrul II = 31.360 lei -10.000 lei = 21.360 lei

• Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsâ din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal

Observaţie:Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră.


Se constată un minus de materii prime la inventar în sumă de 9.000 lei, care nu poate fi imputat. Materiile prime nu sunt asigurate.

Care sunt incidenţele din punct de vedere fiscal?

Răspuns:

Din punct de vedere fiscal, suma de 9.000 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă. De asemenea, şi TVA aferentă, în valoare de 2.160 lei, este cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

• Cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plaţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii


O societate comercială suportă primele de asigurare de viaţă pentru acţionarii săi în valoare de 3.000 lei/an, respectiv 750 lei/trimestru.

Care sunt incidenţele din punct de vedere fiscal?

Răspuns:

Cheltuiala de 750 lei este tratată ca fiind nedeductibilă la calculul trimestrial al impozitului pe profit.

• Cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un documentjustificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor


La întoarcerea din delegaţie, un salariat nu aduce factură şi chitanţă de cazare la hotel, deşi în decontul de cheltuieli este trecută contravaloarea acesteia, de 420 lei.

Care este regimul cheltuielilor de cazare la hotel?

Răspuns:

La momentul calculului trimestrial al impozitului pe profit, suma de 420 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă, neavând la bază documentele justificative aferente.

• Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţa a creanţelor incerte sau în litigiu; neîncasate, pentru partea neacoperitâ de provizion, potrivit art. 22 din Codul fiscal, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât următoarele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal:

procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

- debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întregul patrimoniu.

Observaţie:în această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să le comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz.


La data de 31.12.N, cu ocazia inventarierii, se constată existenţa unei creanţe neîncasate în sumă de 12.000 lei, TVA 24%. Creanţa a fost înregistrată în contabilitate la data de 20.01 .N-3, având scadenţa la 60 de zile. în procesul-verbal întocmit de comisia de inventariere la sfârşitul anului N a fost inclusă propunerea de scoatere din evidenţă a creanţei, ca urmare a trecerii termenului de prescripţie de 3 ani.

Care este tratamentul fiscal aplicabil în această situaţie?

Răspuns:

Scoaterea din evidenţă a creanţei neîncasate determină o cheltuială (654„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi") în sumă de 14.880 lei (12.000 lei + TVA 2.880 lei), care va fi tratată ca fiind nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

• Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii

Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:- 3%o din cifra de afaceri;- 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor Codului fiscal, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.


Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 12.12.N. Veniturile impozabile (cifra de afaceri) realizate de societate au fost de 1.002.000 lei, iar cheltuielile deductibile, în sumă de 860.000 lei.

Determinaţi impozitul pe profit.

Rezolvare:

La calculul profitului impozabil pentru anul N, contribuabilul prezintă următoarele date financiare (în afară de operaţiunea de sponsorizare, se presupune că nu există alte cheltuieli nedeductibile sau venituri neimpozabile):

Rezultat impozabil = 1.002.000 lei - 860.000 lei + 15.000 lei = 157.000 lei

Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea = 157.000 lei x 16% = 25.120 lei

Condiţii de deducere:- 3%o din cifra de afaceri = 1.002.000 lei x 3%o = 3.006 lei- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de

sponsorizare = 25.120 lei x 20% = 5.024 lei

Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006 lei.

Pentru anul N, impozitul pe profit datorat este de 25.120 lei - 3.006 lei = 22.114 lei.

Suma care nu s-a scăzut din impozitul pe profit, respectiv 11.994 lei, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

• 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximăautorizata care să nu depăşească 3.500 kg şi care sa nu aibâ mai muit de 9 scaune de pasageri, incluzând ţi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

2. vehicule utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5. vehicule utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

în cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele, diferenţele de curs valutar etc.


Cheltuielile cu revizia tehnică a unui autoturism care nu este utilizat de societatea deţinătoare exclusiv în scopul activităţii economice sunt în sumă de 2.000 lei, TVA 24%.

Determinaţi valoarea cheltuielilor cu revizia nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Rezolvare:

Partea de TVA nedeductibilă = (2.000 lei x 24%) x 50% = 240 lei

Baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu revizia = 2.000 lei + 240 lei = 2.240 lei

Valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu revizia = 2.240 lei x 50% = 1.120 lei• Cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale, taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă

Observaţie:»

Nu intră sub incidenţa prevederilor de mai sus cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea.


0 fabrică producătoare de produse lactate este înscrisă în Asociaţia producătorilor de lapte. Cotizaţia aferentă anului curent N este de 16.400 lei. Cursul de schimb de închidere la sfârşitul anului este de 4 lei/euro.

Determinaţi cotizaţia deductibilă din punct de vedere fiscal.

Rezolvare:

Cotizaţia deductibilă = 4.000 euro x 4 lei/euro = 16.000 lei Cotizaţia totală

plătită în anul N = 16.400 lei

Diferenţa de 400 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profitul realizat în anul N.

O Pierderile fiscale Codul fiscal prevede:

„(...) pierderea fiscala anuala (...), stabilita prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora." (art. 26-(5))

O Creditul fiscal Codul fiscal prevede:

„Daca o persoana juridica română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România, cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu(art. 31-(1))

O Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

• Sistemul trimestrial de declarare şi plata a impozitului pe profit

Declararea şi plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la termenul de depunere a declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (declaraţia 100), de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor MII.

Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (formularul 101), de 25 martie a anului următor.

Excepţii:Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit

anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună declaraţia anuală privind impozitul pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului.

• Sistemul anual de declarare şi plata a impozitului pe profit cu plăţi anticipate

Contribuabilii pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial în următoarele condiţii:- sunt în sumă de o pătrime din impozitul datorat pentru anul precedent,

actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate;

- trebuie plătite până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.

Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită. Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi.

Declaraţia anuală privind impozitul pe profit (formularul 101) poate fi depusă până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.


O societate comercială a optat pentru sistemul anual cu plăţi anticipate începând cu anul N. Impozitul pe profit declarat pentru anul N-1 prin declaraţia anuală privind impozitul pe profit (formularul 101) a fost de 24.000 lei. Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual pentru anul N este de 102,4%.

Determinaţi valoarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit aferente anului N.

Rezolvare:

Plata anticipată trimestrială = (24.000 lei / 4) x 102,4% = 6.144 lei

Contribuabilii societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor - persoane juridice străine au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.

Aceştia declară, regularizează şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal până la data de 25 martie a anului următor.

Nu aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit cu plăţi anticipate contribuabilii care, în anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situaţii:- erau nou-înfiinţaţi;- au înregistrat pierdere fiscală la sfârşitul anului fiscal precedent;

- s-au aflat în inactivitate temporară ori au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social / sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz;

- au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în anul pentru care se datorează impozitul pe profit

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul şi plata impozitului pe profit.

O Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende

Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

Conform art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat.

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit asupra dividendului brut, după cum urmează:

Acţionar/asociat Cota de impozit pe dividendePersoană juridică română 16%

Persoană fizică română 16%


La sfârşitul anului N-1, o societate comercială pe acţiuni a înregistrat un profit net de 200.000 lei. Acţionarii societăţii sunt o persoană fizică română care deţine 30% din capitalul social şi o persoană juridică română care deţine din anul N-3 70% din capitalul social. Cu ocazia întrunirii AGA în aprilie N, s-a hotărât distribuirea profitului la dividende. Rata de distribuire a dividendelor este de 50%.

Determinaţi:a) Valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brut;b) Impozitul pe dividende;c) Valoarea dividendului net pe beneficiari;d) Data scadentă a plăţii impozitului pe dividende.

a) Dividendul brut = 200.000 lei x 50% = 100.000 lei:

- persoana fizică = 100.000 lei x 30% = 30.000 lei

- persoana juridică = 100.000 lei x 70% = 70.000 lei

b) Impozitul pe dividende:

- persoana fizică = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei (conform art. 67 alin. (1) din Codul fiscal)

persoana juridică = 0 lei (dividendele sunt scutite de impozit conform art. 36 alin. (4) din Codul fiscal)

c) Dividendul net:

- persoana fizică = 30.000 lei - 4.800 lei = 25.200 lei

- persoana juridică = 70.000 lei - 0 lei = 70.000 lei

d) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul N, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul, ori de câte ori acţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 25.01.N+1 (conform art. 67 alin. (1) din Codul fiscal), pentru dividendele distribuite acţionarilor, dar neridicate.

Impozitul pe venit

O Sfera de aplicare

Persoanele fizice nerezidente care Venitul net atribuibil sediului permanentdesfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România

Persoanele fizice nerezidente care Venitul salarial net din această activitatedesfăşoară activitate dependentă în România dependentă

Persoanele fizice nerezidente care obţin Venitul determinat conform regulilor alte venituriprevăzute în titlul III din Codul fiscal, cecorespund categoriei respective de venit

Din ianuarie 2012, sfera de cuprindere a impozitului pe venit s-a lărgit cu luarea în calcul şi a veniturilor nerezidenţilor, dacă aceştia îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute în Codul fiscal. Astfel, aceste persoane vor fi

Contribuabili Baza de impozitare

Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România

Veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României

Persoanele fizice rezidente, altele decât Veniturile obţinute din orice sursă, atât cele cu domiciliul în România din România, cât şi din afara României,

începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România

Rezolvare:

Comentariu:

supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România. Aici nu vom include rezidenţii în statele cu care România are convenţii de evitare a dublei impuneri.

în cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente îndeplinesc condiţiile de rezidenţă, ele sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din România. O persoană nu îşi poate schimba statutul din rezident în nerezident şi invers pe parcursul unui an calendaristic.

Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici.

Intră în categoria veniturilor impozabile următoarele:

a) venituri din activităţi independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d) venituri din investiţii;

e) venituri din pensii;

f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;

h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

i) venituri din alte surse.

în înţelesul impozitului pe venit prezentăm o enumerare selectivă a veniturilor care nu sunt impozabile:

- ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. în normele metodologice sunt specificate expres toate ajutoarele şi indemnizaţiile care fac obiectul acestei reglementări;

- sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, în bani sau în natură, primite de o persoană fizică drept urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale (vom include aici şi sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii);

- suma sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

- veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare;

- bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;

- sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie;

- veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice, de oficialii organismelor internaţionale sau de cetăţenii străini pentru activitatea de consultanţă realizată în România care îşi desfăşoară activitatea în România.

Cota de impozit care se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei sursedin fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe venit este de 16%.

Există şi excepţii, cum ar fi veniturile din jocuri de noroc sau cele din transferul proprietăţilor imobiliare, care au o cotă de impunere mai complexă.

O Impozitarea veniturilor din activităţi independente

Codul fiscal prevede:„Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală; realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente" (art. 46-(1))„Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii" (art. 46-(2))„Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,

expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii" (art. 46-(3))„Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptuiui de autor şi altele asemenea" ( art. 46-(4))

Vom prezenta în continuare fiecare categorie de venit:

• Impozitarea veniturilor nete din activităţi independente stabilite în sistem real (pe baza contabilităţii în partidă simplă)

Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

Venitul net din activităţi independente = Venitul brut - Cheltuielile efectuate în scopul realizării devenituri, deductibile

Codul fiscal clasifică veniturile care pot fi incluse în venitul brut astfel:1. sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din

desfăşurarea activităţii;2. veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe

utilizate în legătură cu o activitate independentă;3. câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o

activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

4. veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

5. veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;

6. veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

în venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natură, cum sunt: veniturile din vânzarea de produse şi de mărfuri, veniturile din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, veniturile din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea. în venitul brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetării activităţii independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate până ia încetarea activităţii. Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

Nu sunt considerate venituri brute:1. aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la

începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;2. sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la

persoane fizice sau juridice;3. sumele primite ca despăgubiri;4. sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, astfel cum rezultă din evidenţele contabile conduse de contribuabili. Regulile generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt şi următoarele:a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii;b) să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite,

inclusiv în cazul cheltuielilor reprezentând plăţi efectuate în avans care se referă la alte exerciţii fiscale.

în cazul primelor de asigurare, acestea se pot deduce dacă privesc active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii sau vizează asigurarea de risc profesional.

Cheltuielile care pot fi deduse în limită sunt asemănătoare celor din cazul impozitului pe profit, dar există şi modificări. Una dintre cele mai importante este cea referitoare la cheltuielile privind sponsorizarea, care în cazul determinării profitului impozabil pentru o societate comercială sunt considerate cheltuieli nedeductibile, în timp ce în cadrul determinării venitului net din activităţi independente reprezintă o cheltuială deductibilă limitat.

Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private,

efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform formulei:

Baza de calcul = Venitul brut - Cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile

profesionale

- cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform formulei:

. w . Cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, Baza de Venitul ̂„ . , , . ̂ , . ... ,

calcul = brut ~ mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile deprotocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

- cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;

- cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii etc.

La fel ca în cazul profitului impozabil, în cadrul activităţilor independente se pot înregistra cheltuieli nedeductibile cum ar fi:- sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

- cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

- impozitul pe venit datorat;- 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt

utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate sau în folosinţă, în aceleaşi condiţii ca cele aferente impozitului pe profit;

- donaţiile de orice fel;- amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile

datorate autorităţilor române şi străine, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale etc.


O persoană fizică obţine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar. Aceasta efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei (300 lei plată trimestrială). La sfârşitul anului constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:

- lei-indicatori SumeVenituri din prestarea activităţii de evaluator 95.000

Venituri din sponsorizări 10.000

Cheltuieli:- cheltuieli cu materialele 20.000- cheltuieli cu chiria 12.000- cheltuieli cu personalul angajat 10.000- cheltuieli cu energia electrică, telefon, apă, gaze 25.000- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000- cheltuieli cu protocolul 2.500- alte cheltuieli deductibile 4.000

Separat de cheltuielile de mai sus se înregistrează o cheltuială de 2.200 lei cu amenzi pentru nerespectarea unor reglementări legale.

Determinaţi impozitul pe veniturile din activităţi independente.

Rezolvare:

Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui să determinăm mai întâi venitul net.

Venit net = Venit brut - Cheltuieli deductibile

Venit brut = Veniturile din prestarea activităţii de evaluator Nu vom include

veniturile obţinute din sponsorizare. Venit brut = 95.000 leiCheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele, chiria, personalul, energia electrică, alte cheltuieli deductibile

Cheltuieli deductibile = 20.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei + 25.000 lei + 4.000 lei = 71.000 lei

Cheltuiala cu amenzile este considerată a fi nedeductibilă.

Cheltuielile cu sponsorizarea şi cu protocolul sunt deductibile limitat.

Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile cu sponsorizarea şi protocolul în acest caz.

Cheltuielile de sponsorizare deductibile = (95.000 iei - 71.000 lei) x 5% = 1.200 lei

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare şi protocol.

Cheltuielile de protocol = (95.000 lei - 71.000 lei) x 2% = 480 lei Venit net =

95.000 lei - 71.000 lei - 1.200 lei - 480 lei = 22.320 lei Impozit calculat =

22.320 lei x 16% = 3.571 lei Impozit anual = 3.571 lei - 1.200 lei = 2.371 lei

Obligaţii:Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Regis- trul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.

Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual.

• Impozitarea veniturilor nete din activităţi independente pe bază de norme de venit

Venitul net dintr-o activitate independentă care este desfăşurată de contribuabil, individual, fără salariaţi, se poate determina pe baza normelor de venit.

Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe baza normelor anuale de venit. Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit.

Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

în cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează proporţional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.

Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi.

în cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate pentru care stabilirea venitului impozabil ţine cont de normele de venit şi o altă activitate pentru care se ţine cont de contabilitatea în partidă simplă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă.

în situaţia în care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real.

Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.

Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior.

Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declaraţiei privind venitul estimat / norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv.


O persoană fizică din municipiul Bucureşti înregistrează în cursul unui an următoarele venituri şi cheltuieli:

- venituri de 12.000 lei din activitatea de vânzare de flori;- cheltuieli de 4.000 lei privind materialele folosite în activitatea sa.

Contribuabilul îşi desfăşoară activitatea individual, fără a avea angajaţi. Pentru activitatea de florărie, norma anuală de venit a fost stabilită la 14.000 lei.

Determinaţi impozitul pe bază de norme de venit şi pe bază de venit net folosind datele din contabilitatea în partidă simplă.

Impozitare pe bază de norme de venitNorma stabilită = 14.000 lei

Impozit pe venit = 14.000 lei x 16% = 2.240 lei

Impozitare pe bază de venit net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplăVenit net = 12.000 lei - 4.000 lei = 8.000

lei Impozit pe venit = 8.000 lei x 16% =

1.280 lei

Deşi contribuabilul a obţinut un impozit mai mic în cazul impozitării pe bază de venit net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta va trebui să plătească impozitul determinat pe bază de normă de venit dacă nu a optat altfel până la 31 ianuarie anul curent.

Obligaţie:Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.

• Reţinerea la sursa a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente

Codul fiscal prevede:„Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil\ precum şi a contractelor de agent (...);

c) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;

d) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil (...) care nu generează o persoană juridică." (art. 52-(1))

Impozitul care trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:Venituri Mod de calcul

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

(Venit brut - Contribuţii sociale obligatorii reţinute la sursă) x 10%

Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile

(Venit brut - Contribuţii sociale obligatorii reţinute la sursă) x 10%

Rezolvare:

Venituri Mod de calculVenituri din activitatea de expertiză (Venit brut - Contribuţii sociale

obligatorii reţinute la sursă) x 10%

Venit obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil care nu generează o persoană juridică

Venituri care îi revin persoanei fizice din asociere x 3% (cota de impunere pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor)

Impozitul ce trebuie reţinut anticipat în timpul anului la momentul plăţii venitului se stabileşte aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.

Impozitul pe venit anual se calculează aplicând cota de impozitare de 16% asupra unui venit net, determinat pe baza următoarei formule de calcul:

• Venit brut obţinut- Cheltuiala forfetară deductibilă (20% sau 25%*)- Contribuţiile sociale obligatorii plătite sumelor ce le revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli.


O persoană salariată realizează într-un an următoarele venituri:- în ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor

ale unei opere literare;- în septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de

autor aferente unei opere monumentale.

Determinaţi impozitul pe venit anual.

Rezolvare:

* Cota forfetară de cheltuială deductibilă este de 20% în cazul operelor literare şi de 25% în cazul lucrărilor de artă monumentală.

Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni,

interior-exterior;- lucrări de artă aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră,

marmură şi altele asemenea;- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii

publice.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde:- sumele încasate, precum şi echivalentul în lei al veniturilor în natură primite în cursul

anului;- reţinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit; şi- contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.Evaluarea veniturilor în natură se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora.în cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a

în cursul anului se reţine un impozit de 10% din venitul brut sub formă de plăţi anticipate de către plătitorul veniturilor.

Observaţie:în cazul în care contribuabilul (autorul) nu obţine şi alte venituri, cum ar fi, de exemplu, cele din salarii sau din activităţi independente, vor fi reţinute şi contribuţia individuală la asigurările sociale (10,5%) şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate (5,5%). în caz contrar, aceste contribuţii nu se reţin.

Cheltuielile forfetare vor fi de 20% pentru opera literară şi de 25% pentru cea monumentală.

Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare - Contribuţii sociale obligatorii

plătite Venit brut din opera literară = 3.000 lei - 3.000 lei x 20% = 2.400 lei

Impozit anual = 2.400 lei x 16% = 384 lei

Venit brut din opera monumentală = 10.000 lei - 10.000 lei x 25% = 7.500

lei Impozit anual = 7.500 lei x 16% = 1.200 lei

O Impozitul pe veniturile din salarii

• Veniturile din salarii şi veniturile asimilate salariilor


„Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura obţinute de o persoana fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut speciai prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă " (art. 55-(1))

Comentariu:Normele metodologice vin să clarifice veniturile impozabile din salarii primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă sau a contractului colectiv de muncă. Acestea sunt sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:- salariile de bază;

- sporurile şi adaosurile de orice fel;

- indemnizaţiile pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel;

- recompensele şi premiile de orice fel;

- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate;

- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;

- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;

- valoarea nominală a tichetelor de masă, a tichetelor de creşă, a tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii;Observaţie: Numărul de tichete de masă reprezintă numărul de zile efectiv lucrătoare din luna respectivă. Nu pot fi acordate tichete de masă în perioada în care salariatul se află în concediu sau se deplasează în interes de serviciu în altă localitate şi beneficiază de diurnă.

- orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor.

Codul fiscal clasifică drept venituri considerate asimilate salariilor şi alte venituri impozabile care nu provin din munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, dar care pot fi cu uşurinţă asimilate acestora. Enumerarea lor este cu caracter exemplicativ, cu scopul de a lămuri natura acestora:a) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul

organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie, potrivit legii;b) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la

care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

c) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net;

d) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

e) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

f) sumele reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile;

g) indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcu- renţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

h) indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice;

i) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.


Pentru deplasarea pe o perioadă de 4 zile a unui salariat la una dintre fabricile societăţii aflate într-o altă localitate i se acordă acestuia un avans spre decontare de 600 lei reprezentând diurna, cheltuielile de deplasare şi costurile de cazare. Politica societăţii este să acorde diurnă de 50 lei/zi.

Determinaţi tratamentul fiscal al sumei acordate ca diurnă din punctul de vedere al impozitului pe venit.

Rezolvare:

Din calcule reiese că diurna acordată salariatului este de 200 lei (4 zile x 50 lei/zi).

Limita legală este de 170 lei (4 zile x 2,5 x 17 lei/zi), suma fiind deductibilă la calculul impozitului pe profit.

Diferenţa de 30 lei (200 lei - 170 lei) este considerată venit asimilat salariilor.

Pe lângă veniturile salariale sau cele asociate salariilor, o persoană poate obţine diferite avantaje în bani şi în natură în legătură cu locul de muncă (de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi), dar de natură personală, acestea fiind totodată considerate venituri impozabile:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

Dacă vorbim de vehiculul companiei, evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a acestuia se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. în cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei. Dacă autoturismul este folosit şi în interes propriu, şi în interesul afacerii de către salariat, atunci valoarea avantajului este proporţională cu numărul de kilometri parcurşi în interes propriu.


O persoană fizică primeşte de la locul de muncă pentru folosinţa proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 35.000 lei.

Care este valoarea avantajului primit de salariat?

Rezolvare:

în acest caz, valoarea lunară a avantajului este considerată a fi 35.000 lei x

1,7% = 595 lei.

Dacă presupunem că persoana fizică va folosi autoturismul în principal în

interes de serviciu şi doar 10% din numărul de kilometri sunt parcurşi într-o

lună în interes propriu, valoarea avantajului va fi de 595 lei x 10% = 59,5 lei.

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

Ca o completare, trebuie spus că veniturile în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţă între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.


Un salariat primeşte sub forma unor venituri în natură 20 kg de cafea, produsă în cadrul unităţii la care este angajat.

Costul de producţie al unui kilogram de cafea este de 50 lei.

Determinaţi suma totală considerată avantaj în natură.

Venitul suplimentar al salariatului va fi de 50 lei/kg x 20 kg = 1.000 lei, la care

se va adăuga şi TVA datorată, deci suma totală considerată avantaj în natură

ce trebuie trecută pe statul de salarii va fi: 1.000 lei + 1.000 lei x 24% = 1.240

lei.

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau

alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective,

altele decât cele obligatorii;

h) tichete-cadou acordate potrivit legii.

Având în vedere caracterul lor obligatoriu în îndeplinirea sarcinilor de serviciu,

următoarele avantaje sunt considerate neimpozabile din punctul de vedere al

salariatului:

- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru

angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul

localităţii;

- reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;

- diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând amenajări recreative

şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu,

conform legii;

- contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.

Tot în acelaşi sens, Codul fiscal a stabilit o serie de venituri care nu sunt

incluse în categoria veniturilor salariale, deci nu sunt considerate impozabile:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor etc.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu

ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor

culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8

martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei

persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;

Rezolvare:


Cu ocazia zilei de 8 martie, un angajator îi oferă fiecărei angajate un cadou în valoare de 200 lei reprezentând produse cosmetice şi un bilet de intrare la un concert în valoare de 70 lei.

Determinaţi partea care va fi inclusă în venitul impozabil.

Rezolvare:

Conform Codului fiscal, doar 150 lei/angajată reprezintă venit neimpozabil din punctul de vedere al impozitului pe venit reţinut salariaţilor în cauză, iar cheltuiala societăţii este deductibilă la calculul impozitului pe profit. Suma nu se supune contribuţiilor sociale.

Partea care depăşeşte această valoare va fi inclusă în baza de impozitare a impozitului pe venit şi în baza de aplicare a contribuţiilor sociale (270 lei - 150 lei = 120 lei/angajată).

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;


O societate îşi trimite un angajat în delegaţie cu maşina firmei pentru 5 zile. Acestuia i se acordă o diurnă de 50 lei/zi şi, la

plecare, primeşte un avans de 1.250 lei. Salariatul aduce spre decontare:- bonuri de la supermarket în valoare de 100 lei;- factura de la hotel de 650 lei (600 lei cazare şi 50 lei parcare);- facturi de la restaurant pentru salariat de 300 lei şi

pentru o cină cu partenerul de afaceri de 100 lei;- bonuri de benzină de 200 lei, din care 150 lei sunt justificaţi

pe baza foii de parcurs.

Stabiliţi regimul sumei primite şi decontate de angajatul trimis în delegaţie.

Rezolvare:

Sumele care se pot deconta de către societate:

- diurna = 5 zile x 50 lei/zi = 250 lei

- factura de la hotel (cazare şi parcare) = 600 lei + 50 lei = 650 lei

- factura pentru cina cu partenerul de afaceri = 100 lei

- bonurile de benzină = 150 lei Total = 1.150 lei

Diurna deductibilă (nu intră în veniturile impozabile) = 5 zile x 2,5 x 17 lei/zi =

212,5 lei Diurna nedeductibilă = 250 lei - 212,5 lei = 37,5 lei

Sumele care nu pot fi decontate de către societate:

- bonurile de la supermarket = 100 lei

- facturile de la restaurant pentru salariat = 300 lei

- bonurile de benzină nejustificată = 200 lei - 150 lei = 50 lei Total = 450 leiîn situaţia în care societatea decide să îi deconteze salariatului cheltuielile enumerate mai sus, acestea pot fi incluse în statul de salarii, cheltuiala fiind astfel deductibilă.

h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare;

j) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;

k) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv;

I) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

• Deducerea personală

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Dacă o persoană fizică obţine venituri impozabile din salarii la mai multe locuri de muncă, deducerea se va acorda doar la unul dintre acestea.

La baza stabilirii nivelului deducerilor personale stau salariul brut şi numărul persoanelor aflate în întreţinere. Situaţia deducerilor la calculul impozitului pe venit de care poate beneficia salariatul este următoarea:

Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei/lună. Conform Codului civil sunt consideraţi rude de gradul întâi părinţii şi copiii, iar rude de gradul al doilea, bunicii, nepoţii şi fraţii/surorile.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere la calculul deducerii personale, potrivit prevederilor art. 56 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane.

Codul fiscal, prin normele metodologice, vine cu o completare la metoda de evaluare a veniturilor lunare ale persoanelor aflate în întreţinere. Pentru a compara venitul lunar realizat de persoana aflată în întreţinere cu suma de 250 lei lunar se va proceda astfel:

Tip deducere Venit lunar brut

Sumă deducere

Deducerea personală Până la 1.000 lei

• fără persoane în întreţinere - 250 lei• pentru o persoană în întreţinere - 350 lei• pentru două persoane în întreţinere - 450 lei• pentru trei persoane în întreţinere - 550 lei• pentru patru sau mai multe persoane în

întreţinere - 650 lei

între 1.000 lei şi 3.000 lei

(250 + 100 x Nr. persoane în întreţinere) x [1 - (Venit brut - 1.000) / 2.000]

Peste 3.000 lei

Nu se acordă deducere personală

Deducerea cotizaţiei sindicale

-

Suma plătită în luna respectivă

Deducerea contribuţiei la schemele facultative de pensii ocupaţionale

Contribuţia lunară, în limita a 400 euro anual*

Deducerea specială pentru credite

Se acordă lunar, după încheierea perioadei de diminuarea ratei.

Reprezintă rata din această perioadă, dar nu mai mult de 900 lei/lună.

* Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR în vigoare

în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreţinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;


O persoană fizică are în întreţinere un părinte, iar acesta din urmă obţine lunar venituri din pensii de 200 lei şi venituri din indemnizaţii de 230 lei.

Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă părintele poate fi considerat persoană aflată în întreţinere.

Rezolvare:

Având în vedere că venitul lunar total (430 lei) depăşeşte valoarea de 250 lei, acesta nu este considerat, din punctul de vedere al deducerii personale, o persoană aflată în întreţinere.

b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiţii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreţinere se determină prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;


O persoană îl are în întreţinere pe fiul său, care obţine în luna februarie un câştig la jocuri de noroc de 4.000 lei.

Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă fiul poate fi considerat persoană aflată în întreţinere.

Rezolvare:

Conform Codului fiscal, venitul lunar pentru acesta îl vom afla prin împărţirea cuantumului venitului ocazional obţinut (4.000 lei) la numărul de luni rămase până la finalul anului (10 luni) şi vom obţine o sumă de 400 lei/lună. în această situaţie, fiul nu mai este considerat în întreţinere, iar persoana nu va beneficia de deducere personală suplimentară în urma lui. în cazul în care câştigul era

de 2.000 lei, rezulta o sumă de 200 lei/lună, şi atunci fiul era considerat în întreţinere.

c) în cazul în care persoana întreţinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.


O persoană fizică are venituri din pensie de 150 lei/lună. în plus, aceasta obţine venituri din dobânzi aferente depozitelor în sumă de 40 lei/lună.

Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă persoana fizică poate fi considerată persoană aflată în întreţinere.

Rezolvare:

în acest caz, cuantumul veniturilor lunare este de 190 lei, mai mic de 250 lei, deci persoana va fi considerată în întreţinere.• Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de plătitorii de venituri.

Metodologia de determinare a impozitului pe venit este următoarea:

• Venitul brut- Contribuţiile obligatorii aferente unei luni:

• contribuţia la asigurările sociale (CAS) = Venitul brut x 10,5%• contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = Venitul brut x 5,5%• contribuţia la asigurările pentru şomaj (CAJS) = Venitul brut x 0,5%

- Deducerea personală acordată- Cotizaţia sindicală (plătită în luna respectivă)- Contribuţiile la fondurile de pensii facultative (în limita echivalentului în lei a 400

euro/an)- Deducerea specială pentru credite = Venitul net impozabil

Modul de calcul al impozitului pe salarii este prezentat în continuare: Impozitul din salarii

= Venitul net impozabil x 16%

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit mai sus, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

în ceea ce priveşte plata impozitului pe profit, plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Excepţie fac plătitorii de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor obligaţi să vireze impozitul pe venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează dacă se încadrează în una dintre următoarele categorii:a) asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;b) persoane juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;c) persoane juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;d) persoane fizice autorizate şi întreprinderi individuale, precum şi persoane fizice care exercită profesii libere şi asocieri fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

• Exemple privind determinarea impozitului pe venit


0 persoană îşi schimbă locul de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu, motiv pentru care beneficiază de o indemnizaţie de instalare de 75% din salariul de bază. Salariul de bază brut obţinut este de 2.000 lei. Această persoană are în întreţinere soţia şi mama; prima nu obţine venituri, iar a doua obţine venituri de 200 lei din pensii şi deţine şi un teren agricol de 25.000 m2.

Determinaţi contribuţiile salariale şi impozitul pe veniturile din salarii.

Rezolvare:

Pentru determinarea impozitului trebuie să se determine venitul brut.

Indemnizaţia de instalare nu este inclusă în venitul brut, aceasta acordându-se o singură dată şi doar la schimbarea locului de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu.

Persoane în întreţinere:- soţia este persoană în întreţinere pentru că nu obţine niciun venit;- mama nu poate fi considerată persoană aflată în întreţinere pentru că are

terenuri agricole peste limita prevăzută.

Determinarea impozitului se realizează astfel:

• Venit brut = 2.000 lei- CAS = 2.000 lei x 10,5% = 210 lei

- CASS = 2.000 lei x 5,5% = 110 lei

- CAJS = 2.000 lei x 0,5% = 10

lei = Venit net = 1.670 lei- Deducerea personală de bază = 350 x [1 - (2.000 lei - 1.000) / 2.000] =

175 lei, deci 180 lei________________________________________________________= Venit impozabil = 1.490 lei

Impozit = 1.490 lei x 16% = 238 lei

Salariul net obţinut (încasat) = 2.000 lei - 210 lei - 110 lei - 10 lei - 238 lei =

1.432 lei Cuantumul drepturilor salariale = 1.432 lei + 2.000 lei x 75% =

2.932 lei

Exemplul ilustrativ 4O

O persoană fizică este salariat al unei companii producătoare de produse alimentare, cu contract individual de muncă. Aceasta obţine următoarele venituri aferente unei luni:- salariul de încadrare 1.300 lei;- sporul de vechime 20% din salariul de încadrare;- primeşte cadouri în valoare totală brută de 400 lei pentru

cei doi copii minori pe care îi are în întreţinere;

- primeşte 21 de tichete de masă în valoare de 9 lei/tichet;

- primeşte un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vită

evaluată la un preţ unitar de vânzare de 15 lei/kg, fără TVA;

- foloseşte autoturismul societăţii în weekend în scop

personal, fiindu-i atribuit un avantaj în sumă de 340 lei.

Autoturismul nu este folosit şi în alte scopuri.

Salariatul este membru de sindicat şi plăteşte o cotizaţie de 50 lei lunar.


Rezolvare:

Se determină venitul brut impozabil, care cuprinde:

- salariul de încadrare 1.300 lei;

- sporul de 20% din salariul de încadrare, de 1.300 lei x 20% = 260 lei;

- cadourile care se asimilează salariului sunt incluse şi în baza de calcul al contribuţiilor dacă contravaloarea acestora este peste limita legală de 150 lei/persoană. în acest caz, valoarea este de 400 lei pentru cei doi copii, deci 200 lei/copil, iar potrivit Codului fiscal doar suma de 150 lei din aceasta este considerată venit neimpozabil. Prin urmare, diferenţa de 100 lei va fi asimilată salariului;

- valoarea tichetelor de masă nu se asimilează salariului, deci nu este inclusă în baza de impozitare pentru contribuţii, dar este supusă impozitului pe venit;

- avantajele în natură de genul stimulentului sunt evaluate la preţul de piaţă şi sunt asimilate salariului. Valoarea stimulentului se determină astfel:10 kg x 15 lei/kg + 10 kg x 15 lei/kg x 24% = 186 lei;

- avantajele în sumă de 340 lei sunt asimilate salariului şi intră în baza de impozitare pentru contribuţiile sociale.

Observaţie:Dacă utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii se face în scopul deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers, această sumă va fi considerată neimpozabilă.

• Venit brut = 1.300 lei + 260 lei + 100 lei + 186 lei + 340 lei = 2.186 lei

- CAS = 2.186 lei x 10,5% = 230 lei

- CASS = 2.186 lei x 5,5% = 120 lei

- CAJS = 2.186 lei x 0,5% = 11 lei

- = Venit net = 1.825 lei- Deducerea personală de bază = 450 x [1 - (2.186 lei - 1.000) / 2.000] = 183

lei, deci 190 lei

+ Valoarea tichetelor de masă (21 tichete x 9 lei/tichet) = 189 lei

= Venit impozabil = 1.824 lei

Impozit pe venitul din salarii = 1.824 lei x 16% = 292 lei


Un angajat obţine lunar un salariu de bază brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectivă desfăşoară o activitate dependentă, cu program redus, obţinând un salariu lunar de bază brut de 900 lei. Contribuabilul nu are persoane în întreţinere.


Rezolvare:

Angajatul nu are persoane în întreţinere, deci deducerea personală este de 250 lei. Aceasta se va acorda doar la un singur loc de muncă, iar pentru exemplul de faţă, acesta va fi cel unde desfăşoară activitate cu program întreg.

Loc de muncă principal:

• Venit brut = 2.400 lei

- CAS = 2.400 lei x 10,5% = 252 lei

- CASS = 2.400 lei x 5,5% = 132 lei

- CAJS = 2.400 lei x 0,5% = 12

lei

- = Venit net = 2.004 lei

- Deducerea personală de bază = 250 x [1 - (2.400 lei - 1.000) / 2.000]

= 75 lei

- = Venit impozabil - 1.929 leiImpozit = 1.929 lei x 16% = 309 leiSalariul net obţinut (încasat) = 2.400 lei - 252 lei - 132 lei - 12 lei - 309 lei = 1.695 lei

Loc de muncă secundar:

• Venit brut = 900 lei

- CAS = 900 lei x 10,5% = 95 lei

- CASS = 900 lei x 5,5% = 50 lei

- CAJS = 900 lei x 0,5% = 5 lei

= Venit net = 750 lei = Venit

impozabil Impozit = 750 lei x 16% =

120 lei

Venit net încasat = 900 lei - 120 lei - 95 lei - 50 lei - 5 lei = 630 lei

O Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor Codul

fiscal prevede:„Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufruc- tuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente " (art. 61 -(1))

Comentariu:Normele metodologice explică natura veniturilor care intră în această categorie, respectiv:- veniturile din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile;- veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afişaj şi publicitate.

Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Cheltuielile care trebuie efectuate de proprietar ia imobile sunt cele legate de întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca, de exemplu:- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii,

elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, ca, de exemplu: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;

- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;

- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.

Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat / norma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%.

Calculul impozitului pe venit:

Venit brut = Venit din închirierea bunului + Cheltuieli ce cad în sarcina proprietaruluiCheltuieli forfetare = Venit brut x 25% Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare Impozit pe venit = Venit net x 16%

Din veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se reţine şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate (5,5%), pe baza următoarei formule de calcul:

CASS = (Venit brut - Cheltuieli forfetare) x 5,5%

Baza de calcul:> un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra

căruia se calculează contribuţia, şi

< 5 x câştigul salarial mediu brut.

Contribuabilii sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, stabilite de organul fiscal competent, prin „Decizia de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor" (formular 650), pe baza declaraţiei de venit estimat / norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat.


„Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX2 «Contribuţii sociale obligatorii» datorate în cursul anului se deduc din veniturile realizate din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale." (art. 641-(2))

Altfel spus, contribuţia la asigurările sociale de sănătate se deduce doar la calculul impozitului anual. în scopul determinării impozitului pe venitul anual se aplică cota de impozitare de 16% asupra unui venit net, stabilit pe baza următoarei formule de calcul:

• Venit brut obţinut- Cheltuială forfetară deductibilă (25%)- Contribuţii sociale obligatorii plătite =

Venit net

Termene de platăPlăţile anticipate în contul impozitului pe venit se efectuează în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie).

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.


O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament un venit lunar de 1.200 lei pentru tot anul calendaristic, începând cu luna ianuarie până în luna decembrie. La sfârşitul anului se constată că persoanele aflate în chirie au efectuat cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului în sumă de 2.000 lei.

Stabiliţi cuantumul obligaţiilor fiscale suportate de proprietar în timpul anului şi la sfârşitul lui.

Rezolvare:

Determinarea plăţilor anticipate:

Venit brut = 1.200 lei/lună x 12 luni = 14.400 leiVenit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare = Venit brut - Venit brut x 25% = 14.400 lei - 14.400 lei x 25% = 10.800 lei

Impozit pe venit sub formă de plăţi anticipate = 10.800 lei x 16% = 1.728 lei

Plată anticipată cu titlu de impozit pe venit = 1.728 lei / 4 trimestre = 432

lei/trimestru

CASS = (14.400 lei - 14.400 lei x 25%) x 5,5% = 594 lei

Plată anticipată cu titlu de CASS = 594 lei / 4 trimestre = 148,5 lei/trimestru

Determinarea impozitului la finalul anului:

Venit brut = 1.200 lei/lună x 12 luni + 2.000 lei =

16.400 lei Cheltuieli forfetare = 16.400 lei x 25% =

4.100 lei CASS recalculată = (16.400 lei - 4.100 lei) x

5,5% = 677 leiVenit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare - CASS = 16.400 lei - 4.100 lei - 677 lei = 11.623 lei

Impozit pe venit final = 11.623 lei x 16% = 1.860 lei

Diferenţe stabilite prin decizia de impunere finală:Diferenţă de impozit pe venit de plată = 1.860 lei - 1.728 lei =

132 lei < Diferenţă de CASS de plată = 677 lei - 594 lei = 83 lei

în cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic / contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.

Impozitul se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Baza lunară de calcul al CASS pentru venituri din arendarea bunurilor agricole = Venit brut - Cheltuială forfetară deductibilă (Venit brut x 25%)

Baza lunară de calcul:> un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra

căruia se calculează contribuţia, şi

< 5 x Câştigul salarial mediu brut.

Obligaţiile reprezentând contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate se reţin şi se virează de către plătitorul de venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile.


O societate agricolă are luată în arendă o suprafaţă de teren agricol în schimbul unei sume lunare de 1.500 lei plătite integral, însă după recoltare (luna octombrie). Contractul de arendă a fost înregistrat la autoritatea fiscală competentă la momentul semnării lui.

Stabiliţi obligaţiile fiscale ce trebuie suportate de arendaş în cursul unui an.

Venit brut = 12 luni x 1.500 lei/lună = 18.000 lei

Impozit pe venit = (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 16% = 2.160 lei

CASS = (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 5,5% = 743 lei

în cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.

în cazul modificării preţurilor medii ale produselor agricole în cursul anului fiscal de realizare a venitului, noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.


O societate agricolă foloseşte în arendă suprafeţe de teren de la persoane fizice. în luna septembrie, aceasta le distribuie produse agricole proprietarilor. Cantitatea de produse distribuită în anul curent este evaluată iniţial la începutul anului la preţul de 12.000 lei. Ulterior, în luna acordării produselor arendatorului, preţul de piaţă comunicat şi aplicabil este de 16.000 lei.

Determinaţi impozitul pe venitul din arendă şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate.

Rezolvare:

Venit brut = 16.000 lei

Impozit pe venit = (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 16% =

1.920 lei CASS = (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 5,5% =

660 lei

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de

Rezolvare:

cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

Rezolvare:

O Impozitul pe veniturile din investiţii Codul

fiscal prevede:

„Veniturile din investiţii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobânzi;

c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare (...);d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpârare de valuta la termen, pe baza

de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;

e) venituri din lichidarea unei persoane juridice." (art. 65-(1)) Comentariu:Dividendul reprezintă acea parte din profitul unei societăţi pe acţiuni care i se dă unui acţionar în raport cu acţiunile pe care acesta le are.

Veniturile din dividende se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende le revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi.

Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Normele metodologice completează art. 65 alin. (1) explicând care venituri nu sunt considerate dividende, respectiv distribuţiile efectuate de la persoane juridice în legătură cu excluderea, retragerea, dobândirea prin succesiune a titlurilor de valoare, venituri care sunt calificate drept câştiguri din transferul titlurilor de valoare, sau care aplică regimul transparenţei fiscale.


O societate comercială îi plăteşte dividende în valoare de 10.000 lei unui acţionar.

Determinaţi impozitul pe venitul din dividende datorat.

Rezolvare:

Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei, sunt ridicate de acţionar în cursul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare, impozitul datorat de el este de 10.000 lei x 16%= 1.600 lei.

Acest impozit trebuie calculat, reţinut şi virat la bugetul de stat de societatea comercială la data ridicării dividendului.

Dividendul net ridicat de acţionar este de 10.000 lei - 1.600 lei = 8.400 lei.

Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei, nu sunt ridicate de acţionar în cursul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare, societatea comercială trebuie să reţină şi să vireze la bugetul de stat acelaşi impozit până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

în ceea ce priveşte veniturile din dobânzi, în această categorie intră:

- dobânzile obţinute din obligaţiuni;

- dobânzile obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de

depozit;

- suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obţinute din titluri de creanţă.Se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic, veniturile sub formă de dobânzi pentru:- depozitele 1a vedere / conturile curente;

- depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ;

- depozitele la termen constituite;

- instrumentele de economisire dobândite;

- contractele civile încheiate.Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.


O persoană fizică obţine în anul 2015 venituri de 120 lei din dobânzi aferente unui cont curent şi venituri de 480 lei din dobânzi aferente unui depozit la termen constituit în acelaşi an.

Determinaţi impozitul pe investiţii de plată.

Rezolvare:

Impozit = (120 lei + 480 lei) x 16% = 96 lei

în cazul transferului titlurilor de valoare trebuie să se facă o distincţie în modul de determinare a câştigului din astfel de operaţiuni între:

- valorile mobiliare;

- titlurile de participare la fonduri deschise de investiţii;

- părţile sociale.

Operaţiuni Mod de calculTransferul titlurilor de valoare

Câştig/pierdere = Preţ de vânzare - Preţ de cumpărare pe tipuri de titluri de valori - Costuri aferente tranzacţieiPreţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora în cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă.

Impozit pe venit = 16% x Câştig net anual

Se stabileşte de organul fiscal competent pe baza declaraţiei privind venitul realizat.

Tranzacţii cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan

Câştig = Preţ de vânzare - Preţ de cumpărare preferenţial - Costuri aferente tranzacţiei



Transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii

Câştig = Preţ de răscumpărare - Preţ de cumpărare/ subscrierePreţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond.

Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.



Transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi transferul părţilor sociale

Câştig = Preţ de vânzare - Valoare nominală / preţ de cumpărareîncepând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.

Impozit pe venit = 16% x Câştig net/tranzacţie

Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului îi revine dobânditorului, la momentul încheierii

tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.

Operaţiuni de

vânzare-cumpărare

de valută la termen,

pe bază de contract,

şi orice alte

operaţiuni de acest

gen, altele decât cele

cu instrumente

financiare

tranzacţionate pe

pieţe autorizate şi

supravegheate de

Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare

(CNVM)

Impozit pe venit = 16% x Câştig/tranzacţie

Impozitul reţinut constituie plată anticipată în contul impozitului anual datorat.

Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului

revine intermediarilor sau altor plătitori de venit.

Venitul obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice

Impozit pe venit = 16% x Venit impozabil

Impozitul este final.Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului îi

revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut

la sursă se virează până la data depunerii situaţiei

financiare finale la oficiul registrului comerţului,

întocmită de lichidatori.

Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile

mobiliare în cazul societăţilor închise, efectuate în cursul anului fiscal, fiecare

intermediar, societate de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de

titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alt plătitor de venit,

după caz, are următoarele obligaţii:a) calcularea câştigului/pierderii la fiecare tranzacţie, efectuată pentru

contribuabil;

b) calcularea totalului câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în

cursul anului pentru fiecare contribuabil;c) transmiterea în formă scrisă către fiecare contribuabil a informaţiilor privind

totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat;

d) depunerea la organul fiscal competent a declaraţiei informative privind

totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi

a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat.


O persoană fizică realizează următoarele operaţiuni:- Vinde, în luna aprilie, acţiuni pentru care încasează suma de

4.800 lei, pe care le-a achiziţionat cu 3.400 lei; comision de tranzacţionare 120 lei;

- Vinde, în luna august, acţiuni pentru care încasează suma de 3.200 lei, pe care le-a achiziţionat cu 4.100 lei; comision de tranzacţionare 100 lei.

Determinaţi impozitul pe venitul din investiţii.

Rezolvare:

Câştig/pierdere = (4.800 lei - 3.400 lei -120 lei) + (3.200 lei - 4.100 lei -100 lei) = 280 lei Impozit pe venit = 280 lei x 16% = 45 leiDeclaraţia privind venitul realizat se completează şi se depune la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a câştigului net anual / pierderii nete anuale, generat/generată de:a) transferuri de titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul

societăţilor închise;b) operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte

operaţiuni de acest gen.

O Impozitul pe veniturile din alte surse

# Veniturile din pensii


„Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat" (art. 68)

Calculul impozitului pe venit:

Impozit pe venit = Venit impozabil lunar din pensie x 16%

Venit impozabil lunar din pensie = Venit din pensie - 1.000 lei (sumă neimpozabilă lunar) - Contribuţii sociale obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică (CASS) - Reducerea specială pentru credite

Impozitul astfel calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale de sănătate sunt doar pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei. Cu alte cuvinte, dacă veniturile din pensii nu depăşesc această valoare, contribuabilul nu va datora CASS pentru pensia respectivă.

Baza de calcul pentru CASS = Pensia brută - 740 lei


Se dau următoarele cazuri:a) O pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei);b) O pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei, dar mai

mică de 1.000 lei);

c) O pensie de 600 lei (pensie mai mică de 740 lei). Determinaţi

impozitul pe venit şi pensia netă în cele trei situaţii.

Rezolvare:

a) Baza de calcul CASS = 1.200 lei - 740 lei =

460 lei CASS = 460 lei x 5,5% = 25 lei

Baza de calcul impozit = 1.200 lei - 1.000 lei - 25 lei =

175 lei Impozit pe venit datorat = 175 lei x 16% = 28 lei

Pensie netă = 1.200 lei - 28 lei - 25 lei = 1.147 lei

b) Baza de calcul CASS = 900 lei - 740 lei =

160 lei CASS = 160 lei x 5,5% = 9 lei

Cum pensia este mai mică de 1.000 lei, sumă considerată neimpozabilă, nu se va datora impozit.

Pensie netă = 900 lei - 9 lei = 891 lei

c) Cum pensia este mai mică de 740 lei, nu se va calcula CASS.Cum pensia este mai mică de 1.000 lei, sumă considerată neimpozabilă, nu se va datora impozit.Pensie netă = 600 lei • Veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură


„Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o forma de asociere, fără personalitate juridică; din:a) cultivarea produselor agricole vegetale;

b) exploatarea plantaţiilor viticole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

c) creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală ." (art. 71 -(1))

„Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole." (art. 71-(2))

Regulile de impunere specifice acestor venituri sunt prezentate în continuare:Venituri Regulă de impunere

Venituri din valorificarea produselor din activităţi agricole

• pe bază de normă de venit

Sunt venituri impozabile, indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării produselor

Venituri din valorificarea produselor din activităţi agricole pentru care nu au fost stabilite norme devenit

• în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă

Venituri obţinute din valorificarea produselor din activităţi agricole în altă modalitate decât în stare naturală

• în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activităţi independente

Venituri din silvicultură şi piscicultură

• în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit prevederilor cap. ll„Venituri din activităţi independente"

Venituri din silvicultură calificate drept venituri din alte surse

• se aplică prevederile cap. IX„Venituri din alte surse"

Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut, fiind impozit final.

Comentariu:Normele metodologice precizează că în situaţia în care contribuabilii obţin doar venituri din activităţi agricole pentru care au fost stabilite norme de venit, aceştia nu au obligaţii contabile.

în cazul cheltuielilor efectuate în comun care sunt aferente veniturilor pentru care există regimuri fiscale diferite, respectiv determinare pe bază de normă de venit şi venit net anual determinat pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cotele de cheltuieli vor fi alocate proporţional cu suprafeţele de teren / numărul de capete de animale / numărul de familii de albine deţinute.

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent astfel:

Impozit pe venit = 16% x Norma anuală de venit / unitatea de suprafaţă (ha) / cap de animal / familie de albine x (Total ha / capete de animal / familii de albine - Limita neimpozabilă)

Impozitul este final.


O persoană deţine 3 ha de livadă de meri şi obţine venituri din valorificarea ei. Primele 1,5 ha de livadă nu se impozitează. Pentru restul suprafeţei se aplică norma de venit de 4.709 lei/ha.

Stabiliţi impozitul pe venit datorat de persoana fizică.

Rezolvare:

Venit impozabil = 4.709 lei/ha x (3 ha - 1,5 ha) =

7.064 lei Impozit pe venit = 7.064 lei x 16% = 1.130

lei


O persoană fizică deţine 15 vaci. Conform limitelor prevăzute în Codul fiscal, primele două capete sunt neimpozabile. Pentru restul animalelor se aplică norma de venit de 453 lei/cap de animal.

Stabiliţi impozitul pe venit datorat de persoana fizică.

Rezolvare:

Venit impozabil = 453 lei/cap x (15 capete - 2 capete) =

5.889 lei Impozit pe venit = 5.889 lei x 16% = 942 lei


Un apicultor, persoană fizică, deţine peste 90 de familii de albine. Norma de venit este de 40 lei/familie de albine, iar plafonul neimpozabil este de 75 de familii de albine.Stabiliţi impozitul pe venit datorat de persoana fizică.

Rezolvare:

Venit impozabil = 40 lei/familie de albine x (90 familii de albine - 75 familii de albine) = 600 leiImpozit pe venit = 600 leix 16% = 96 lei

Modificarea structurii suprafeţelor destinate producţiei agricole vegetale / numărului de capete de animale / familiilor de albine, intervenite după data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere.Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, astfel:- 50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;- 50% din impozit până la data de 15 decembrie inclusiv.

• Veniturile din premii şi din jocuri de norocCodul fiscal prevede:„Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale." (art. 75-(1))„Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acorda, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice." (art. 75-(2))

Comentariu:Normele metodologice aduc o lămurire suplimentară, menţionând că în această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca, de exemplu:- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la

gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;

- venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, cu anumite excepţii.

Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Calculul impozitului pe venitul din premii:

Venit net = Venit din premii - Suma neimpozabilă

Impozit pe venit = Venit net realizat din fiecare premiu

x 16%

Nu sunt impozabile veniturile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite de 600 lei, pentru fiecare premiu.

Calculul impozitului pe venitul din jocuri de noroc:

Impozitul pe venitul din jocuri de noroc se stabileşte astfel:

- lei -Tranşe de venit brut Impozit

Până la 66.750 inclusiv 1%

între 66.750 şi 445.000 inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei

Peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei

Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi să organizeze evidenţa astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoană fizică şi să reţină impozitul datorat aferent acestuia.

Nu sunt impozabile veniturile obţinute în bani şi/sau în natură ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei inclusiv realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv.

în cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei inclusiv, impozitarea se efectuează distinct de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

Pentru veniturile realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker, impozitul anual datorat se determină de organul fiscal competent, pe baza baremului din tabelul de mai sus. Contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat.

Fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligaţii:a) să transmită fiecărui contribuabil informaţiile referitoare la fiecare venit

brut primit în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă scrisă;

b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.


O persoană realizează următoarele venituri:a) câştigă de la un cazinou venituri de 70.000 lei;b) câştigă un premiu în sumă de 2.000 lei.

Determinaţi impozitul pe veniturile din jocuri de noroc şipremii.

Rezolvare:

Determinarea impozitului din jocuri de

noroc: Venit net cazinou = 70.000 leiImpozit = 667,5 lei + (70.000 lei - 66.750 lei) x 16% = 1.187,5 lei

Determinarea impozitului din premii:

Venit net = 2.000 lei - 600 lei =

1.400 lei Impozit = 1.400 lei x 16%

= 224 lei

• Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal


„ia transferul dreptului de proprietate şi al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

Excepţie:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora; precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de pana la 3 ani inclusiv:- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte

200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte

200.000 lei inclusiv." (art. 77M1))

Comentariu:Conform aceluiaşi articol, rezultă că impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de

orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al lll-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. în cazul nefina- lizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.


0 persoană deţine în proprietate mai multe proprietăţi imobiliare, iar în anul N vinde:a) Un apartament, achiziţionat în anul N-8, pentru care

încasează suma de 67.000 euro; cursul de schimb la data încheierii tranzacţiei este de 4,5 lei/euro;

b) Un teren în suprafaţă de 1.000 m2, achiziţionat în anul N-1; preţul de vânzare este de 35 euro/m2; cursul de schimb la data încheierii tranzacţiei este de 4,5 lei/euro.

Determinaţi impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare.

Rezolvare:

Determinarea impozitului plătit pentru vânzarea apartamentului:

Preţ vânzare = 67.000 euro x 4,5 lei/euro = 301.500 lei

Impozit = 4.000 lei + (301.500 lei - 200.000 lei) x 1% =

5.015 leiDeterminarea impozitului plătit pentru vânzarea terenului:

Preţ vânzare = 1.000 m2 x 35 euro/m2 x 4,5 lei/euro =

157.500 lei Impozit = 157.500 lei x 3% = 4.725 lei

Declaraţia privind venitul realizatAu obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat (formularul 200) la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere:

- venituri din activităţi independente;

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în

sistem real;- câştig net anual / pierdere netă anuală, generat/generată de transferuri de

titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

- câştig net anual / pierdere netă anuală, generat/generată de operaţiuni de vân- zare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O Definirea microîntreprinderilorImpozitul pe veniturile microîntreprinderilor este introdus pentru a simplifica evidenţa asupra operaţiunilor efectuate de anumiţi agenţi economici. Pentru a putea fi caracterizată din punct de vedere fiscal ca microîntreprindere, persoana juridică trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:- a realizat venituri, altele decât:

□ cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;

□ cele din activităţi în domeniul bancar;

□ cele din activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

□ cele obţinute în domeniul jocurilor de noroc;

- a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro;

- capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;

- nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Comentariu:Unul dintre cele mai delicate aspecte îl constituie caracterizarea unor activităţi drept consultanţă sau management. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal fac precizarea că încadrarea în categoria veniturilor din consultanţă şi management se efectuează prin analiza contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor. Managementul constă în activităţi în care decisivă este autoritatea de a da ordine şi de a conduce activitatea unei entităţi. Trebuie făcută o distincţie clară între prestarea de servicii şi consultanţă. Deşi conţinutul activităţii din punct de vedere tehnic este consultanţă, în acelaşi timp, din punct de vedere juridic (din perspectiva contractului încheiat), poate fi considerat prestare de servicii. Consultanţa se poate caracteriza prin următoarele trăsături:

- activitatea intelectuală deţine o pondere semnificativă;

- necesită o înaltă specializare şi calificare pe domenii înguste ale vieţii

sociale;

- este o activitate externalizată, nefiind niciodată integrată unei entităţi de

producţie.

Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent (65.000 euro) se iau în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.


O societate de panificaţie plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Situaţia veniturilor înregistrate de societate la data de 31.12.N este următoarea:- Venituri din vânzarea produselor finite: 150.000 lei;- Venituri din vânzarea mărfurilor: 100.000 lei;- Venituri din subvenţii de exploatare: 40.000 lei;- Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau

pierdere de valoare: 16.000 lei;- Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.Stabiliţi dacă societatea continuă să aplice regimul microîntreprinderilor în anul N+1.

Rezolvare:

Societatea îndeplineşte criteriile privind domeniul de activitate, capitalul social şi veniturile realizate.

• Total venituri din orice sursă = 306.000 lei- Venituri din subvenţii de exploatare = 40.000 lei- Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de

valoare = 16.000 lei_______________________________________________________= Venituri realizate (lei) = 250.000 leiVenituri realizate (euro) = 250.000 lei / 4,4639 lei/euro = 56.005 euro

în acest sens, societatea îndeplineşte criteriile şi va fi obligată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

O Determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Baza impozabilă

Baza impozabilă se determină conform următoarei formule: • Venituri din orice

sursă

- Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

- Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie

- Venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale

- Venituri din subvenţii

- Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de

valoare- Venituri rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi

de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil

- Venituri realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii

- Venituri din diferenţe de curs valutar- Venituri financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi

datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial

- Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării+ Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării+ Diferenţa favorabilă, calculată în trimestrul IV, dintre veniturile din diferenţe

de curs valutar / veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar / cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului

- Valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune, în cazul în care se achiziţionează case de marcat

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = Baza de impozitare x 3%

Comentariu:Pentru stabilirea bazei impozabile, legiuitorul a luat o măsură de protecţie a microîntreprinderilor prin limitarea bazei impozabile doar la veniturile din

vânzarea produselor, prestarea de servicii şi executarea de lucrări. Au fost eliminate din baza impozabilă veniturile care nu generează încasări şi veniturile care nu provin de la clienţi.

Microîntreprinderile care îşi încetează existenţa în urma unei operaţiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, şi care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de impozit pe profit la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu includ în baza impozabilă:

a) rezervele constituite din profitul net;

b) rezervele constituite din diferenţe de curs favorabile aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize;

c) sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanţare, potrivit legii, ce au fost constituite în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit

în schimb, acestea includ în baza impozabila şi rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.

O Cota de impozitareCota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%.


O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:

Extras rulaje cumulate la 31.03.N704. Venituri din servicii prestate: 1.500 lei 707. Venituri din

vânzarea mărfurilor: 1.000 lei

Extras rulaje cumulate la 30.06.N704. Venituri din servicii prestate: 1.500 lei

705. Venituri din studii şi cercetări: 3.000 lei 707. Venituri

din vânzarea mărfurilor: 2.000 lei



din vânzarea mărfurilor: 2.800 lei

Extras rulaje cumulate la 31.12.N704. Venituri din servicii prestate: 3.000 lei 705. Venituri din studii şi cercetări: 4.000 lei707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 5.000 lei603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor

de inventar (casă de marcat pusă în funcţiune în luna noiembrie): 1.000 lei

Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.

Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Rezolvare:

Calcul la 31.03.N:

Venituri cumulate = 2.500 lei Baza de impozitare = 2.500 leiImpozit pe veniturile microîntreprinderilor = 2.500 lei x 3% = 75 lei Scadenţă plată: 25.04.N

Calcul la 30.06.N:

Venituri cumulate = 6.500 lei Baza de impozitare = 6.500 lei - 2.500 lei = 4.000 lei Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 4.000 lei x 3% = 120 lei Scadenţă plată: 25.07.N

Calcul la 30.09.N:

Venituri cumulate = 7.800 lei Baza de impozitare = 7.800 lei - 6.500 lei = 1.300 lei Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 1.300 lei x 3% = 39 lei Scadenţă plată: 25.10.N

Calcul la 31.12.N:

Venituri cumulate = 12.000 leiBaza de impozitare = 12.000 lei - 7.800 lei - 1.000 lei (casa de marcat) = 3.200 lei Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 3.200 lei x 3% = 96 lei Scadenţă plată: 25.01.N+1

Observaţie:

Se poate face calculul trimestrial al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor ţinând cont de rulajele conturilor de venituri la nivel de trimestru.

O Ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor Codul

fiscal prevede:

„Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv" (art. 1126)

Comentariu:în situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, contribuabilul va comunica, în termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt îndeplinite oricare dintre cele două condiţii, organului fiscal ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor prin depunerea unei declaraţii de menţiuni, potrivit Codului de procedură fiscală.

Veniturile luate în calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale de peste 20% inclusiv sunt aceleaşi cu cele care constituie baza impozabilă prevăzută.



Extras rulaje cumulate la 31.03.N704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei 707. Venituri din

vânzarea mărfurilor: 80.000 lei 607. Cheltuieli privind mărfurile:

70.000 lei 605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei 641.

Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 lei



din vânzarea mărfurilor: 200.000 lei 607. Cheltuieli privind

mărfurile: 170.000 lei

605. Cheltuieli privind energia şi apa: 30.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile

personalului: 100.000 lei

Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.

Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.

Determinaţi impozitul de plată.

Rezolvare:

Calcul la 31.03.N:

Venit cumulat = 150.000 lei Baza de impozitare = 150.000 lei

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 150.000 lei x 3% = 4.500 lei

Scadenţă plată: 25.04.Nt

Calcul la 30.06.N:

Venit cumulat = 450.000 lei

Plafon venituri realizate = 65.000 euro x 4,4639 lei/euro =

290.154 lei în această situaţie se depăşeşte plafonul de 65.000

euro. începând cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe

profit. Profit impozabil = 450.000 lei - 300.000 lei = 150.000 lei

Impozit pe profit = 150.000 lei x 16% = 24.000 leiPrin urmare:- Se anulează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor constituit;- Se înregistrează impozitul pe profit de plată având scadenţa de plată la

25.07.N. Se plăteşte diferenţa dintre impozitul pe profit de plată şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor achitat (24.000 lei - 4.500 lei = 19.500 lei).




707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 80.000 lei

607. Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei

605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei

641. Cheltuieli cu salariile personalului: 20.000 lei

Extras rulaje cumulate la 30.06.N704.1 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate:

. 65.000 lei704.2.

Venituri din consultanţă: 55.000 lei

705. Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei

707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 120.000 lei

607. Cheltuieli privind mărfurile: 90.000 lei

605. Cheltuieli privind energia şi apa: 20.000 lei

641. Cheltuieli cu salariile personalului: 40.000 lei

Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.

Determinaţi impozitul pe profit / impozitul pe veniturilemicroîntreprinderilor de plată.

Rezolvare:

Calcul la 31.03.N:

Venit cumulat = 150.000 lei

Plafon venituri realizate = 65.000 euro x 4,4639 lei/euro = 290.154 lei Baza

de impozitare = 150.000 lei

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 150.000 lei x 3% = 4.500 lei

Scadenţă plată: 25.04.N

Calcul la 30.06.N:

Venit cumulat = 250.000 lei < 290.154 lei (65.000 euro)

Pondere venituri din consultanţă în total venituri = 55.000 lei / 250.000 lei = 0,22 (22%)

Societatea obţine venituri din consultanţă de peste 20% din total venituri şi începând cu acest trimestru va plăti impozit pe profit.

Venituri impozabile cumulate (ianuarie-iunie) = 250.000 lei

Cheltuieli deductibile cumulate (ianuarie-iunie) = 150.000 lei

Profit impozabil (aferent trimestrului II) = 250.000 lei - 150.000 lei = 100.000

lei

Impozit pe profit = 100.000 lei x 16% = 16.000 lei

Impozit pe profit de plată = 16.000 lei - 4.500 lei = 11.500 lei

Scadenţă plată: 25.07.NImpozitul pe construcţii

Persoanele juridice române, inclusiv cele care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, sunt obligate la plata impozitului pe construcţii, stabilit conform titlului IX3 din Codul fiscal, pentru toate construcţiile regăsite în grupa 1 din Catalogul

privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, cum ar fi:- construcţii industriale (centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-

electrice, piste şi platforme etc.);- construcţii pentru transporturi poştă şi telecomunicaţii (infrastructură şi

staţii, reţele electrice de contact pentru tracţiune electrică, piste, canale pentru navigaţie etc.);

- construcţii hidrotehnice (baraje, diguri etc.);

- construcţii pentru afaceri, comerţ, depozitare (rampe de încărcare, camere de tezaur, tancuri, rezervoare, bidoane şi butoaie, silozuri etc.);

- construcţii de locuinţe şi social-culturale (împrejmuiri, construcţii suport pentru panouri de afişare şi publicitate, construcţii pentru turnuri de ceas, turnuri de pază etc.);

- construcţii pentru transportul energiei electrice (reţele de alimentare, de iluminat şi linii de transport etc.);

- construcţii pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare (puţuri, drenuri, captări, conducte, castele de apă etc.);

- construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat şi pentru termoficare (conducte magistrale, branşamente, conducte în canale, aeriene etc.);

- construcţii agricole (pătule, sere, silozuri etc.).

Printre categoriile pentru care nu se datorează impozitul pe clădiri se află următoarele:

- clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri;

- lucrările de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă;

- lucrările de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

- construcţiile din subgrupa 1.2.9. „Terase pe teren arabil, plantaţii pomicole şi viticole" din catalog;

- construcţiile situate în afara frontierei de stat a României;

- construcţiile deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii etc.

Mod de calcul:Impozit pe construcţii = 1 % x Valoarea contabilă a construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, cu excepţiile menţionate mai sus)Termenul de declarare este data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.

Impozitul se achită în două rate egale, în datele de 25 mai şi, respectiv, 25 septembrie.

Acest impozit se datorează bugetului de stat şi este în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Atenţie!Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.


O seră este înregistrată în contabilitate la valoarea de 11.200 lei.

Stabiliţi dacă această construcţie intră sub incidenţa impozitului pe construcţii şi în caz afirmativ determinaţi valoarea impozitului.

Rezolvare:

Ca urmare a faptului că nu intră în sfera de cuprindere a impozitului local pe clădiri, construcţiile de natura serelor pentru depozitarea şi conservarea cerealelor sunt supuse impozitului pe construcţii.

Impozit pe construcţii = 11.200 lei x 1 % = 112 lei

Taxa pe valoarea adăugată

O Aplicare teritorială


„în sensul prezentului titlu:a) Comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriile statelor membre,

astfel cum sunt definite în prezentul articol;b) stat membru şi teritoriul statului membru înseamna teritoriul fiecărui stat

membru al Comunităţii pentru care se aplică Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, în conformitate cu art 299 din acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la alin. (2) şi (3);

c) teritorii terţe sunt teritoriile prevăzute la alin. (2) şi (3);d) ţară terţă înseamnă orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplică

prevederile Trata- tului de înfiinţare a Comunităţii Europene." (art. 1252-(1))


Care este teritoriul de aplicare a TVA?

Răspuns:

Până ia 1 ianuarie 2007, teritoriul de aplicare a TVA era România. După această dată, teritoriul de aplicare a TVA este format din statele membre ale Comunităţii Europene, la care se adaugă teritoriile terţe incluse conform art. 1252 alin. (4) şi se exclud teritoriile prevăzute la art. 1252 alin. (2) şi (3).

O Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăConform titlului VI, cap. 4 din Codul fiscal, operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei sunt:

- livrarea de bunuri (art. 128);

- prestarea de servicii (art. 129);

- schimbul de bunuri sau servicii (art. 130);

- achiziţiile intracomunitare de bunuri (art. 1301);

- importul de bunuri (art. 131).


Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?

Răspuns:

în sfera de aplicare a TVA în România intră: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, schimbul de bunuri sau servicii, achiziţiile intracomunitare de bunuri şi importul de bunuri.

Livrarea de bunuri

Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.

Livrarea intracomunitară de bunuri este o operaţiune scutită de TVA cu drept de deducere dacă sunt respectate simultan următoarele condiţii:

- beneficiarul comunică un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;

- bunurile sunt expediate sau transportate către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.


SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România, îi vinde societăţii Beta, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe, care sunt transportate din România în Ungaria de către Beta.

Ce operaţiune realizează Alfa şi care sunt condiţiile pentru ca Alfa să poată considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?

Răspuns:

SC Alfa SRL realizează o livrare intracomunitară de bunuri. Cele două condiţii care trebuie respectate sunt:

- cumpărătorul îi comunică vânzătorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA dintr-un stat membru, altul decât România;

- bunurile părăsesc teritoriul României şi au ca destinaţie un teritoriu al altui stat membru.

Pentru ca pe factură să se menţioneze „scutit cu drept de deducere", societatea Beta trebuie să comunice un cod valabil de TVA şi trebuie să existe dovada transportului.


SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România, îi vinde societăţii Beta, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe, care sunt transportate din Buzău, de la sediul societăţii Alfa, în Oradea, unde Beta are o sucursală.

Explicaţi ce fel de operaţiune realizează Alfa şi care este regimul de TVA aplicabil.

Răspuns:

Societatea SC Alfa SRL efectuează o livrare pe teritoriul României şi aceasta va trebui facturată cu TVA 24%.


SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România, îi vinde societăţii Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe, care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică societăţii Alfa un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Ungaria, SC Alfa SRL deţinând şi documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. SC Alfa SRL facturează această operaţiune cu TVA 24%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare deoarece Beta nu i-a furnizat un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile.

Este corect? Argumentaţi.

Răspuns:

Soluţia aleasă de SC Alfa SRL nu este corectă, deoarece ambele societăţi sunt înregistrate în scopuri de TVA, iar transportul bunurilor se face între două state membre, aşa încât operaţiunea va trebui facturată fără TVA (taxare inversă).

Prestarea de servicii

Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

Ca şi în cazul livrărilor de bunuri, sunt asimilate prestărilor de servicii următoarele:

- utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;

- serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.

Achiziţia intracomunitară de bunuri

Achiziţia intracomunitară de bunuri reprezintă obţinerea dreptului de a dispune, ca

Răspuns:

şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia

indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.


Se cumpără mărfuri de la un furnizor înregistrat în scopuri de TVA în Italia. Mărfurile sunt transportate de la unul dintre depozitele furnizorului italian aflat la Budapesta la sediul din Bucureşti al cumpărătorului, care este persoană juridică impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România.

Stabiliţi tratamentul fiscal de TVA aplicabil.

Răspuns:

Atât condiţia ca beneficiarul să fie înregistrat în scopuri de TVA într-un stat membru, cât şi cea ca bunurile să părăsească teritoriul unui stat membru (Ungaria) şi să aibă ca destinaţie un teritoriu al altui stat membru (România) sunt îndeplinite. Tranzacţia este o achiziţie intracomunitară de bunuri, fiind supusă regimului taxării inverse.

O Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

în principiu, regulile generale sunt grupate în tabelul următor:

Operaţiune Locul operaţiunii

Livrarea de bunuri locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţlocul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizoruluilocul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului

% locul de plecare a transportului de pasageri, în căzu 1 în ca re livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren

Operaţiune Locul operaţiunii

în cazul livrării de gaz, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire:

locul în care comerciantul persoana impozabilă îşi are sediul activităţii economice/un sediu fix pentru care se livrează bunurile/domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită, dacă livrarea se face către un comerciant persoană impozabilă

locul în care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv bunurile, dacă livrarea se face către alte persoane decât comercianţi

Prestarea de servicii

locul unde beneficiarul este stabilit, în relaţia persoană impozabilă către persoană impozabilă (B2B)

^ locul unde prestatorul este stabilit, în relaţia persoană impozabilă către persoană neimpozabilă (B2C)

Achiziţia intracomunitară de bunuri

locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor

Importul de bunuri

pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar


Societatea A din România cumpără mărfuri în valoare de 15.000 euro de la B, o societate canadiană. Societatea A, înregistrată normal pentru scopuri de TVA, pune bunurile în

circulaţie liberă şi acţionează ca importator din punct de vedere al TVA.

Care este locul importului şi cine este persoana obligată la plata taxei?

Răspuns:

Persoana impozabilă este importatorul A.

Operaţiunea intră în sfera TVA - import de

bunuri.

Locul importului este în România, unde se află bunurile la introducerea lor în Comunitate.Nu există scutire.

Persoana obligată la plata TVA este importatorul A.

O Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

• Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de serviciiCodul fiscal prevede:

„Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor (...)." (art. 1341-(1))

„Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator ." (art.

1342-(1)) „Prin excepţie (...), exigibilitatea taxei intervine:a) la data emiterii unei facturi; înainte de data la care intervine faptul generator;

b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;

c) la data extragerii numeraruluipentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare." (art. 1342-(2))

Comentariu:Trebuie menţionat că faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

în acelaşi timp, exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. Altfel

spus, exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul statului, moment de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplată.


SC X SA, înregistrată în scopuri de TVA, încasează în data de 03.05.N în avans suma de 20.000 lei pentru vânzarea unui utilaj. La data de 25.06.N, societatea livrează utilajul către client.

Precizaţi care este faptul generator şi când intervine exigibilitatea TVA.

Răspuns:

Faptul generator intervine la data de 25.06.N, când are loc livrarea utilajului. Exigibilitatea TVA intervine la data încasării avansului, respectiv 03.05.N.


O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA, pe care le achită în proporţie de 60% în martie şi de 40% în aprilie. Factura de achiziţie este emisă în luna martie. Tot în luna martie, societatea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunilor martie şi aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scopuri de TVA în România.

Răspuns:

TVA aferentă achiziţiilor este exigibilă în luna martie, iar TVA aferentă livrărilor este exigibilă tot în luna martie.

TVA colectată = 50.000 lei x 24% = 12.000 lei

TVA deductibilă = 40.000 lei x 24% = 9.600 lei

TVA de plată (luna martie) = 12.000 lei - 9.600 lei = 2.400 leiPentru luna aprilie, societatea nu are TVA de plătit sau de recuperat, întrucât nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

• Sistemul TVA la încasare

Prin excepţie, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare.

Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din

Codul fiscal care:- au sediul activităţii economice în România conform art. 1251 alin. (2) din

acelaşi act normativ;- au realizat o cifră de afaceri în anul calendaristic precedent ce nu a

depăşit plafonul de 2.250.000 lei;

b) persoanele impozabile ce au sediul activităţii economice în România care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a) persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic;

b) persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România;

c) persoanele impozabile care în anul precedent au depăşit plafonul de

2.250.000 lei;d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul

anului şi care au depăşit plafonul de 2.250.000 lei în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcţie de operaţiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA.

Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul pentru anul în curs.

Opţiunea privind intrarea în sau ieşirea din sistem se manifestă prin depunerea notificării 097.


O persoană impozabilă nu a aplicat sistemul TVA la încasare în anul tocmai încheiat N. Ca urmare a faptului că cifra de afaceri realizată este sub plafonul de 2.250.000 lei, ea hotărăşte să opteze pentru aplicarea sistemului TVA la încasare în anul N+1, exprimându-şi opţiunea prin depunerea la organele fiscale competente a notificării 097 până la data de 25 ianuarie. Perioada fiscală este: a) luna; b) trimestrul.

Stabiliţi care este data de la care societatea va aplica sistemul TVA la încasare.

Răspuns:

Persoana impozabilă va aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, respectiv:a) 01.02.N+1;

b) 01.04.N+1.Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, persoanele impozabile care la data de 1 ianuarie N aplică sistemul TVA la încasare au următoarele opţiuni:1. pot continua aplicarea sistemuluiTVA la încasare, fără depunerea vreunei

notificări, dacă sunt eligibile pentru aplicarea acestui sistem, caz în care se consideră că au optat pentru continuarea aplicării sistemului;

2. pot solicita oricând în cursul anului să fie radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prin depunerea unei notificări la organele fiscale competente, chiar dacă sunt eligibile pentru aplicarea sistemului. Organele fiscale competente operează radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea. Până la data radierii, persoanele impozabile trebuie să aplice sistemul TVA la încasare;

Atenţie!Aceste prevederi nu se aplică în situaţia persoanelor impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului N şi care optează pentru aplicarea sistemuluiTVA la încasare, care sunt obligate să aplice sistemul respectiv cel puţin până la finele anului N, cu excepţia cazului în care depăşesc plafonul de 2.250.000 lei.

3. au obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie N, o notificare în situaţia în care au depăşit plafonul de 2.250.000 lei, în ultima perioadă fiscală a anului N-1, în vederea radierii din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii realizate în cursul anului calendaristic:

- taxabile;

- scutite de TVA cu drept de deducere;

- scutite de TVA fără drept de deducere;- rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se

consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 şi 133.


O societate comercială care aplică sistemul TVA la încasare şidoreşte continuarea aplicării acestuia în anul N+1 realizează încursul anului N următoarele operaţiuni:- livrări de bunuri taxabile 920.000 lei;

- prestări de servicii scutite cu drept de deducere 450.000 lei;

- prestări de servicii scutite fără drept de deducere 310.000

lei.Ce sistem va aplica societatea în anul următor?

Răspuns:

Cifra de afaceri calculată pentru depăşirea plafonului = 920.000 lei + 450.000 lei + 310.000 lei = 1.680.000 leiSocietatea comercială va aplica în continuare regimul de TVA la încasare pentru anul N+1.

• Operaţiuni excluse de la aplicarea sistemuluiTVA la încasareReprezintă operaţiuni excluse de la aplicarea sistemuluiTVA la încasare

următoarele:

- livrările de bunuri / prestările de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata TVA;

- livrările pentru care sunt aplicabile măsurile de simplificare;

- livrările de bunuri / prestările de servicii scutite de TVA;

- operaţiunile supuse regimurilor speciale pentru agenţiile de turism, pentru bunurile second-hand, operele de artă, obiectele de colecţie şi antichităţi şi pentru aurul de investiţii;

- livrările de bunuri / prestările de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului.


Societatea A, persoană impozabilă stabilită în România, aplică sistemul TVA la încasare în anul curent N. în data de 01.10.N, societatea emite facturi către clienţii săi, persoane fizice sau juridice, pentru următoarele operaţiuni:a) livrarea unui autoturism către o persoană impozabilă;

b) închirierea unei clădiri către o persoană impozabilă, operaţiune pentru care nu s-a optat pentru taxare;

c) vânzarea de produse lemnoase către o persoană impozabilă;d) înregistrarea dobânzii pentru întârzierea la plata facturată

unui client persoană impozabilă;e) prestarea către o persoană juridică a unor servicii de

montaj, încasate în numerar la data facturii.Când intervine exigibilitatea TVA aferente fiecărei operaţiuni efectuate?

Răspuns:

a) Se aplică sistemul TVA la încasare, prin urmare exigibilitatea intervine la data încasării clientului.

b) Operaţiunea de închiriere a clădirii este scutită de TVA fără drept de deducere.

c) Vânzarea de produse lemnoase către persoane impozabile înregistrate în scopuri deTVA este o operaţiune pentru care se aplică măsurile de simplificare, prin urmare nu se aplică regulile sistemului TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervenind la data facturii.

d) Dobânzile de întârziere nu intră în baza impozabilă a TVA.e) Exigibilitatea taxei intervine la data încasării facturii.

• Regulile principale de aplicare a sistemului TVA la încasare

Persoanele obligate să aplice sistemul:- vor colecta TVA la încasarea facturilor;- nu vor deduce TVA pentru toate achiziţiile efectuate decât atunci când îşi

vor plăti furnizorii (indiferent dacă furnizorii sunt sau nu în sistemul TVA la încasare).

Beneficiarii (indiferent dacă sunt sau nu în sistemul TVA la încasare) vor deduce TVA

pentru achiziţiile efectuate de la contribuabilii care aplică TVA la încasare numai la momentul achitării acestor facturi.


O societate persoană impozabilă stabilită în România (prestator) aplică sistemul TVA la încasare în anul în curs N. în data de 25.05.N, societatea emite o factură către o altă societate, persoană impozabilă stabilită în România (beneficiar), pentru servicii prestate în cursul aceleiaşi luni.

a) Când intervine exigibilitatea TVA, dacă factura este achitată în data de 25.06.N?

b) Când intervine exigibilitatea TVA, dacă factura este emisă în data de 01.05.N şi achitată în data de 01.07.N?

c) Când intervine exigibilitatea TVA, dacă contravaloarea serviciilor este încasată integral în data de 25.05.N şi factura este emisă în data de 01.06.N?

Rezolvare:

în condiţiile aplicării sistemului TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.

Prin urmare:- în situaţia a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii

serviciilor prestate, respectiv la data de 25.06.N;- în situaţia b), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii

serviciilor prestate, respectiv la data de 01.07.N;

- în situaţia c), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii serviciilor prestate, respectiv la data de 01.06.N.

• Ieşirea din sistemul TVA la încasareIeşirea din sistemul TVA la încasare se poate face:

- prin opţiune: contribuabilul poate renunţa la aplicarea sistemului oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între datele de 1 şi 25 ale lunii, cu excepţia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului;

- ca urmare a depăşirii plafonului în cursul anului calendaristic: dacă în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile depăşeşte plafonul, acestea au obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care au depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, în vederea schimbării sistemului aplicat Sistemul se aplică până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care a fost depăşit plafonul;

- ca urmare a radierii din oficiu din registru a persoanei: sistemul se aplică până la data înscrisă în decizia de radiere din registru.


O persoană juridică aplică sistemul TVA la încasare din data de 01.01 .N, cu perioada fiscală trimestrul. în trimestrul al ll-lea al anului N depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei.

Ce obligaţii are aceasta?

Răspuns:

Persoana juridică are obligaţia să depună până la data de 25.07.N o notificare pentru ieşirea din sistem şi nu va mai aplica sistemul TVA la încasare din prima zi a celei de-a doua perioade fiscale următoare celei în care a depăşit plafonul - 01.10.N.


O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România aplică sistemul TVA la încasare în anul în curs N. La 30.05.N depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Perioada fiscală este luna.

Stabiliţi care este data de la care societatea nu va mai aplica sistemul TVA la încasare.

Răspuns:în acest caz este necesară ieşirea din sistem prin depunerea notificării 097 la organele fiscale competente până la data de 25.06.N. Data ieşirii din sistem este 01.07.N.

• Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea totală a livrării/prestării emise înainte de intrarea în sistemul TVA la încasare

Nu se aplică sistemul în cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării/prestării emise înainte de data intrării în sistem, indiferent dacă acestea sunt sau nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după intrarea persoanei impozabile în sistem.


O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 01.09.N. în data de 26.08.N a fost emisă o factură pentru o livrare de bunuri ce are loc ulterior, în 11.09.N. Data încasării facturii este 25.09.N.

Precizaţi care este regimul de TVA aplicabil facturii emise.

Răspuns:

Se aplică regimul normal de taxă pentru factura emisă în data de 26.08.N, TVA

fiind deja colectată în luna august, când societatea nu aplica încă sistemul TVA

la încasare.

• Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării/prestării emise înainte de intrarea în sistemul TVA la încasare

Se aplică sistemul pentru diferenţele care vor fi facturate după data intrării în sistem în cazul facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării/prestării emise înainte de data intrării în sistem, care au fost sau nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după data intrării persoanei impozabile în sistem.


O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 01.09.N. în 16.08.N a fost emisă o factură de avans în sumă de 2.000 lei,

TVA 24%, pentru o livrare de bunuri ce va avea loc ulterior, în 11.09.N. Factura pentru valoarea totală de 8.000 lei, TVA 24%, este emisă la momentul livrării bunurilor, la data de 10.09.N. Data încasării facturii este 25.10.N.

Precizaţi care este regimul de TVA aplicabil în situaţia prezentată.

Răspuns:

Se aplică regimul normal de taxă pentru factura de avans,TVA fiind colectată la data primirii acestuia, în luna august, când societatea nu aplica încă sistemul TVA la încasare.

TVA colectată = 2.000 lei x 24% = 480 lei

La momentul emiterii facturii pentru valoarea integrală, societatea aplică sistemul TVA la încasare, TVA fiind colectată ulterior, în luna octombrie (25.10.N).

TVA neexigibilă (10.09.N) = (8.000 lei - 2.000 lei) x 24% = 1.440 lei

• Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea totală a livrării/prestării emise înainte de ieşirea din sistemul TVA la încasare

Se continuă aplicarea sistemuluiTVA la încasare, indiferent dacă facturile sunt sau nu încasate, pentru operaţiunile la care faptul generator de taxă intervine după ieşirea persoanei impozabile din sistem.


O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România, având ca perioadă fiscală luna, ce aplică sistemul TVA la încasare, depăşeşte plafonul în data de 31.07.N. La data de 16.08.N emite o factură pentru o livrare de bunuri în valoare de 6.000 lei, TVA 24%. Livrarea va avea loc în data de 10.09.N, iar încasarea se va face la 20.09.N.


Răspuns:

- 16.08.N: societatea aplică sistemul, prin urmare înregistrează TVA neexigibilă 1.440 lei (se aplică în continuare sistemul);

- 25.08.N: se depune notificarea;

- 01.09.N: societatea iese din sistemul TVA la încasare;

- 20.09.N: taxa neexigibilă este colectată (1.440 lei) la încasarea clientului.

• Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării/prestării emise înainte de ieşirea din sistemul TVA la încasare

Se continuă aplicarea sistemuluiTVA la încasare numai pentru contravaloarea parţială facturată înainte de ieşirea din sistem, pentru care faptul generator de taxă intervine după data ieşirii persoanei impozabile din sistem.


O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în România şi înregistrată în scopuri de TVA în România, cu perioada fiscală luna, care aplică sistemul TVA la încasare depăşeşte plafonul în data de 31.07.N. La data de 16.08.N emite o factură pentru o livrare de bunuri în valoare de 6.000 lei,TVA 24%, reprezentând 60% din totalul unei livrări de bunuri. Livrarea va avea loc în data de 10.09.N, când se emite şi factura pentru diferenţa de 40%, respectiv 4.000 lei, TVA 24%. încasarea se va face în 20.09.N.


Răspuns:

- 16.08.N: societatea aplică sistemul TVA la încasare, prin urmare înregistrează ca taxă neexigibilă suma de 1.440 lei (se aplică în continuare sistemul);

- 25.08.N: se depune notificarea;- 01.09.N: societatea iese din sistemul TVA la încasare;- 10.09.N: se înregistrează TVA colectată aferentă diferenţei facturate (4.000 lei x 24% =

960 lei);- 20.09.N: taxa neexigibilă aferentă avansului devine colectată (1.440 lei) la încasarea

clientului.

Pentru determinarea taxei aferente încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, care devine exigibilă, fiecare încasare totală sau parţială se consideră că include şi taxa aferentă, aplicându-se următorul mecanism de calcul pentru determinarea sumei taxei respective:- 24 x 100 / 124, în cazul cotei standard;- 9 x 100 / 109 sau 5 x 100 /105, în cazul cotelor reduse.Persoana impozabilă care încasează/plăteşte parţial o factură cuprinzând contravaloarea unor livrări de bunuri / prestări de servicii care conţin mai multe cote de TVA şi/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul să aleagă bunurile/serviciile care consideră că au fost încasate/plătite parţial pentru a determina suma taxei încasate/plătite în funcţie de cote, respectiv regimul aplicabil.

• Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxăCodul fiscal prevede:„Prin excepţie de la prevederile art Î342, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii

facturii prevăzute la art 155 alin. (14) sau, după caz, la emiterea autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă " (art. 134MU)


Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul livrării intracomunitare de bunuri?

Răspuns:

• Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare faptului generator (livrarea bunurilor).


O societate românească înregistrată în scopuri de TVA livrează mărfuri către un client înregistrat în scopuri de TVA în Italia. Marfa este livrată în luna septembrie, dar factura este emisă ulterior, în 22 octombrie.

Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA în cazul acestei livrări intracomunitare?

Răspuns:

Faptul generator intervine la data livrării bunurilor, respectiv în luna septembrie.

Exigibilitatea TVA intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Prin excepţie, exigibilitatea TVA intervine la data emiterii autofacturii, dacă aceasta a fost emisă anterior datei de 15 a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

în cazul de faţă, exigibilitatea intervine la 15 octombrie.

• Faptul generator şi exigibilitatea taxei pentru achiziţii intracomunitare de bunuri


„în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia." (art. 135-(1))

„în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art 155 alin. (14) sau, dupâ caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă ." (art. 135-(2))


Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?

Răspuns:

Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare faptului generator.


O societate înregistrată în scopuri de TVA în România realizează în luna octombrie o achiziţie intracomunitară de mărfuri de la un furnizor francez. Bunurile au fost recepţionate în aceeaşi lună în care s-a făcut şi expedierea lor de la furnizor, factura fiind emisă în data de 12 a lunii următoare celei în care au fost livrate/recepţionate bunurile (noiembrie).

a) Când intervin exigibilitatea TVA şi faptul generator?b) Când este recunoscută operaţiunea în decontul de TVA şi în

declaraţia recapitulativă?

Răspuns:

a) Faptul generator intervine la data la care intervine exigibilitatea pentru livrarea bunurilor, respectiv în luna octombrie, când se recepţionează mărfurile.

b) Operaţiunea va fi recunoscută în decontul deTVA la data livrării bunurilor, respectiv în decontul lunii octombrie.

Operaţiunea va fi recunoscută în declaraţia recapitulativă a lunii noiembrie,

atunci când este emisă factura de către furnizor.

• Faptul generator şi exigibilitatea taxei pentru importul de bunuri


„în cazul în care, la import; bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor

agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici

comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugata intervin

la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe

comunitare" (art. 136-(1))„în cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare

prevăzute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea

adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea

acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de

taxe" (art. 136-(2))„în cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special,

prevăzut la art 144 alin. (!) Ut. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei

intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de

regim." (art. 136-(3))


O societate achiziţionează materii prime de la un furnizor

chinez în următoarele condiţii: preţul de cumpărare a bunurilor

din factura externă este de 42.000 dolari, taxa vamală 10%,

TVA 24%, cursul de schimb utilizat 3,5 lei/dolar.

a) Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA în cazul operaţiunii de import?

b) Determinaţi costul de achiziţie a materiilor prime şi valoarea TVA în vamă.

Răspuns:

a) Faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea pentru taxele vamale.

b) Preţ de cumpărare (42.000 dolari x 3,5 lei/dolar) 147.000 lei

Taxe vamale (147.000 lei x 10%) 14.700 lei

Cost de achiziţie 161.700 lei

TVA deductibilă (datorată în vamă) 38.808 lei

O Baza de impozitare Codul fiscal prevede:

„Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii (...), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului beneficiarului sau a unui terţ; inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni; (...)

c) pentru operaţiunile (...), pentru transferul (...) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată (...), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. în cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin norme; (...)

e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului (...), baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în următoarele situaţii:

1. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere (...);

2. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă; iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere (...) şi livrarea sau prestarea este scutită (...);

3. atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere (...)." (art. 137-(1))

Comentariu:Valoarea de piaţă înseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor sau serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiţii de concurenţă loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoarea de piaţă înseamnă:

1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării;

2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.

Nu intră în baza de impozitare:- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate

de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

- dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;

- valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare etc.


Un furnizorii acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.

Se cunosc următoarele informaţii:- preţ de vânzare 2.000 lei;

- rabat 10% şi remiză 5% acordate pentru mărfurile vândute. Să se

calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de furnizor.

Rezolvare:

• Valoare brută 2.000 lei- Rabat 10% (2.000 lei x 10%) 200 lei- Remiză 5% ((2.000 lei - 200 lei) x 5%) 90 lei = Baza de impozitare a TVA 1.710 lei TVA = 1.710 lei x 24% = 410,4 lei


Se vinde un stoc de marfă la preţul de vânzare de 74.000 lei, TVA 24%. Pe factură este înscrisă valoarea ambalajelor, de 8.000 lei. Costul mărfurilor vândute este de 50.000 lei. După o săptămână, clientul restituie ambalaje în valoare de 6.000 lei. Restul ambalajelor sunt reţinute de client, iar furnizorul le facturează.

Care este regimul de TVA aplicabil în condiţiile în care ambalajele sunt gestionate prin utilizarea sistemului de restituire?

Rezolvare:

La data vânzării stocului de mărfuri:

Baza de impozitare a TVA = 74.000 lei (contravaloarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi prin schimb nu intră în baza de impozitare)TVA colectată = 74.000 lei x 24% = 17.760 lei

Facturarea ambalajelor nerestituite de către client: Baza de impozitare a TVA = 2.000 lei TVA colectată = 2.000 lei x 24% = 480 lei


O societate comercială plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a achiziţionat materii prime de 500.000 lei. Ambalajele în care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 20.000 lei, luate la schimb, întreprinderea a livrat marfă de 900.000 lei şi a prestat servicii în valoare de 100.000 lei. Operaţiunile nu includ TVA.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.

Rezolvare:

TVA colectată (livrări de bunuri şi prestări de servicii de către întreprindere) = Baza de impozitare x Cota TVA = (900.000 lei + 100.000 lei) x 24% = 240.000 lei

TVA deductibilă (achiziţii de bunuri şi prestări de servicii de către întreprindere) = Baza de impozitare x Cota TVA = 500.000 lei x 24% = 120.000 lei

Notă: Ambalajele nu intră în baza impozabilă, fiind luate la schimb.

TVA colectată > TVA deductibilă

TVA de plată = TVA colectată - TVA deductibilă = 240.000 lei - 120.000 lei =

120.000 lei Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

- în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;

- în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;

- în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

- în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare etc.

O Cotele de impozitare Codul

fiscal prevede:„Cota standard este de 24% şi se aplica asupra bazei de impozitare pen tru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse ." (art. 140-(1))

„Cota redusa de 9% se aplicâ asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art 141 alin. (1) Ut. m);

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,

inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;g) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia

băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, corespunzătoare acestor bunuri;

h) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice."

(art. 140-(2)) Comentariu:Cota redusă de taxă de 9% se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică având funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare.

în cazul cazării cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu allinclusive, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice.


Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiunipentru care este aplicată cota redusă de TVA de 9%:a) prestările de servicii medicale;

b) livrările de produse ortopedice;

c) livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă

umană;

d) livrarea de manuale şcolare;

e) activitatea de învăţământ;

f) dreptul de intrare la muzee;

g) cazarea în cadrul sectorului hotelier.

Răspuns:

Operaţiunile pentru care este aplicată cota redusă de 9% sunt: b), d), f), g).


O fabrică de pâine livrează o cantitate de pâine, preţul de vânzare din factură fiind de 6.250 lei.

Să se precizeze care este cota de TVA aplicabilă în acest caz şi să se determine valoarea taxei colectate.

Răspuns:

Cota TVA = 9%

TVA colectată = 6.250 lei x 9% = 562,5 lei Codul fiscal prevede:

„Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. în sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi

utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi

utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. (...) Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. în cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio

locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare

sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror

situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţa în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei(art. 14CM21))


Daţi trei exemple de operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 5%.

Răspuns:

Din categoria operaţiunilor pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 5% facparte următoarele:1. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către

primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;

2. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;

3. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.


Care sunt cotele de TVA în România?

Răspuns:

Cotele de TVA în România sunt 24%, 9% şi

5%. Comentariu:Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cota aplicabilă pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.

în cazul operaţiunilor a căror bază impozabilă este determinată în valută, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelaşi ca al operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a

taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunea de bază. Totuşi, în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bază care a generat aceste evenimente, va fi aplicată cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul şi, corespunzător, şi cursul de schimb valutar de la această dată, în cazul operaţiunilor pentru care baza de impozitare este determinată în valută.

O Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugatăOperaţiunile scutite de taxă cu drept de deducere sunt cele pentru care nu se

datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru

achiziţii. Aceste operaţiuni sunt enumerate în cadrul art. 143-1441 din Codul

fiscal. în această categorie se află:

- exporturile;

- prestările de servicii legate direct de exportul de bunuri;

- prestările de servicii direct legate de importul de bunuri;

- prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Comunităţii;

- transportul internaţional de persoane;

- livrările intracomunitare; şi

- transportul internaţional şi intracomunitar de bunuri.


O societate îi livrează bunuri unui cumpărător din Turcia. O parte din bunuri au fost cumpărate de la un furnizor italian (achiziţie intracomunitară), iar restul, de la un furnizor intern (achiziţie locală cu TVA 24%). Bunurile sunt transportate la Constanţa, acolo unde vor fi preluate de un alt transportator pentru a fi livrate la destinaţie (în Turcia). Pentru acest serviciu, societatea achită contravaloarea transportului plus TVA 24%.

Precizaţi care este tratamentul fiscal al operaţiunii de export.

Răspuns:

Pentru că realizează o operaţiune scutită de TVA cu drept de deducere, societatea va emite o factură fără TVA (exportul de bunuri este o operaţiune

scutită), dar în acelaşi timp va avea drept de deducere pentru achiziţiile efectuate, respectiv pentru taxareainversă aferentă achiziţiei intracomunitare, TVA plătită furnizorului intern de bunuri şiTVA plătită prestatorului serviciului de transport.

Operaţiunile scutite de taxă fără drept de deducere sunt cele pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.Operaţiunile sunt enumerate în cadrul art. 141 din Codul fiscal:- spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea;- prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi

şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

- prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi parame- dical;

- transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate;

- activităţile de învăţământ, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;

- prestările de servicii de natură financiar-bancară (numai anumite servicii);- operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de

servicii în legătură cu acestea;- arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile,

acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi super- ficia;

- livrarea de construcţii / părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri.


O societate închiriază o clădire de birouri şi, odată cu aceasta, locurile de parcare.

Precizaţi care este tratamentul fiscal al acestor operaţiuni.

Rezolvare:

Potrivit regulii de bază, operaţiunea de închiriere a unei clădiri este o operaţiune scutită fără drept de deducere, iar operaţiunea de închiriere a locurilor de parcare este operaţiune impozabilă şi se aplică taxa pe valoarea adăugată.

O Regimul deducerilor Codul fiscal prevede:

„Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei." (art. 145-(1))„Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare (...) este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său ." (art. 145-(1

„Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare (...) este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său, chiar dacă o parte din operaţiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare." (art. 145-(12))

Limitări speciale ale dreptului de deducere

Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.

Limitarea se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă totală maximă autorizată sub 3.500 kg sau nu mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul şoferului.


Se achiziţionează un autoturism de la un furnizor intern, care va fi folosit parţial în scop economic. Costul de achiziţie este de 52.000 lei, TVA 24%.

Determinaţi valoarea TVA acceptată la deducere.

Rezolvare:

TVA deductibilă = 52.000 lei x 24% =

12.480 lei TVA de dedus = 12.480 lei x 50%

= 6.240 lei

Diferenţa neacceptată la deducere va fi înregistrată în costul de achiziţie al autoturismului.

O Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă


„Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă (...), cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă * (art. 147-(1))

„(...) Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi (...). în condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă:' (art. 147-(2))

„Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral" (art. 147-(3))

„Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce " (art. 147-(4))

„Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata " (art. 147-(5))

Pro-rata se determină ca raport între:

Suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere

Suma totală, fără taxă, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii

care nu permit exercitarea dreptului de deducere

Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv.

Următoarele elemente sunt excluse din calculul pro-rata:- valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de

persoana impozabilă în activitatea sa economică;

- valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă;

- valoarea operaţiunilor precum prestările anumitor servicii de natură financiar-ban- cară, operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni şi a operaţiunilor imobiliare, în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.

Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare.

Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent.

în cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă.

Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia.


O societate comercială realizează următoarele operaţiuni:- Achiziţionează materii prime de la intern în valoare de

450.000 lei (operaţiune taxabilă);- Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de

430.000 lei (operaţiune taxabilă);- Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de

120.000 lei (operaţiune scutită fără drept de deducere);- Importă mărfuri în valoare de 40.000 euro, taxă vamală

10% (operaţiune taxabilă);

- Vinde importul de mărfuri aplicând un comision de 9% (operaţiune taxabilă).

Cursul de schimb valutar este de 4,5 lei/euro.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.

Rezolvare:

a) Determinarea TVA deductibile (operaţiunile de achiziţie):Vom determina TVA deductibilă pentru achiziţia de materii prime de la intern şi pentru import.

în baza de impozitare a TVA deductibile vor intra:

- valoarea materiilor prime, de 450.000 lei;

- importul de mărfuri în valoare de 40.000 euro, cu o taxă vamală de 10%.

Pentru importul de mărfuri, baza de calcul trebuie exprimată în lei şi trebuie să includă toate taxele datorate:

Valoarea în vamă = 40.000 euro x 4,5 lei/euro = 180.000 leiTaxa vamală = Valoarea în vamă x Cota = 180.000 lei x 10% = 18.000 lei

Deci valoarea luată în considerare pentru calculul TVA deductibile aferente importului de mărfuri este: Valoarea în vamă + Taxa vamală = 180.000 lei + 18.000 lei = 198.000 lei.

Baza de impozitare pentru TVA deductibilă = 450.000 lei + 198.000 lei = 648.000 lei

TVA deductibilă = 648.000 lei x 24% = 155.520 lei

b) Determinarea pro-rata şi a TVA de dedus efectiv:Pro-rata = Livrările supuse TVA /Totalul livrărilor = (Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%) / (Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern fără drept de deducere în valoare de 120.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%)

Valoarea vânzărilor aferente producţiei importate care intră în calculul pro-rata = Valoarea în vamă + Taxa vamală + Comisionul

Valoarea vânzării bunurilor importate = 180.000 lei + 18.000 lei + 198.000 lei x 9% = 215.820 lei

Pro-rata TVA = (430.000 lei + 215.820 lei) / (430.000 lei + 120.000 lei + 215.820 lei) = 84,33% = 85%

Prin urmare, TVA de dedus = TVA deductibilă x 85% = 155.520 lei x 85% = 132.192 lei

c) Determinarea TVA colectate (livrările realizate de contribuabil):TVA colectată este cea aferentă tuturor livrărilor realizate de contribuabil şi care nu sunt scutite de la plata acestei taxe.

Baza de calcul = Produsele finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%

TVA colectată = (430.000 lei + 215.820 lei) x 24% = 154.997 lei

TVA colectată > TVA de dedus avem TVA de plată

TVA colectată - TVA de dedus = 154.997 lei - 132.192 lei = 22.805 lei

O Perioada fiscală Codul fiscal prevede:

„Perioada fiscală este luna calendaristică." (art. 1561-(1))„Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. 132 şi 133, dar care dau drept de deducere conform art. 145 alin. (2) lit. b), care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri." (art. 1561~(2))

„Dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg, depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri." (art. 1561-(5))

Comentariu:Perioada fiscală pentru declararea şi plata TVA este luna calendaristică. Pentru societăţile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 100.000 euro în anul fiscal anterior, perioada pentru declararea şi plata TVA este trimestrul calendaristic.

Dacă un contribuabil plătitor de TVA depăşeşte plafonul de 100.000 euro aferent cifrei de afaceri şi nu a efectuat achiziţii intracomunitare în anul calendaristic anterior, va utiliza ca perioadă fiscală pentru anul fiscal următor luna calendaristică.

O Măsuri de simplificare Codul

fiscal prevede:

„Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:a) livrarea următoarelor categorii de bunuri:

1. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase, de rebuturi feroase şi neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

2. livrarea de reziduuri şi alte materiale recidabile alcâtuite din metale feroase şi neferoase, aliajele acestora; zgură; cenuşă şi reziduuri industriale ce conţin metale sau aliajele lor;

3. livrarea de deşeuri de materiale recidabile şi materiale recidabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă;

4. livrarea materialelor prevăzute la pct 1-3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operaţiuni de curăţare, polizare, selecţie, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obţinerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;

b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase (...);c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare (...): grâu

dur; alac (Tri- ticum spelta), destinat însămânţârii; grâu comun destinat însămânţârii; secară; orz; porumb; boabe de soia, chiar sfărâmate; seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate; seminţe de floarea-soarelui; sfeclă de zahăr;

d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (...), precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivă;

e) livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România (...);

f) transferul de certificate verzi (...)" (art.

160-(2)) Comentariu:Se aplică taxarea inversă pentru operaţiunile care intră sub incidenţa prevederilor art. 160 din Codul fiscal. Astfel, pentru aceste operaţiuni beneficiarul va înregistra valoarea taxei aferente atât ca TVA colectată, cât şi ca TVA deductibilă.


O societate comercială înregistrată în scopuri de TVA realizează în luna mai următoarele operaţiuni:- Achiziţionează 1.000 kg de deşeuri de metale neferoase la

preţul de 1,50 lei/kg, fără TVA;- Achiziţionează 2.000 kg de fructe ia preţul de 2,00 lei/kg,

fără TVA;- Livrează 1.500 kg de fructe la preţul de 2,50 lei/kg, fără TVA.Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la / către persoane înregistrate în scopuri de TVA.

884

Să se determine TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii mai.

885

Rezolvare:

Deşeurile de metale neferoase se supun regimului de taxare inversă (4426 =

4427). TVA deductibilă = 1.000 kg x 1,50 lei/kg x 24% + 2.000 kg x 2,00 lei/kg

x 24% = 1.320 lei TVA colectată = 1.000 kg x 1,50 lei/kg x 24% + 1.500 kg x

2,50 lei/kg x 24% = 1.260 lei TVA deductibilă > TVA colectată TVA de

recuperat = 1.320 lei - 1.260 lei = 60 lei


O persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA care activează

în domeniul producţiei de mobilier realizează în luna iunieurmătoarele operaţiuni:- Achiziţionează masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie

primă în valoare de 850.000 lei, preţ fără TVA;- Achiziţionează materiale consumabile în valoare de 250.000

lei, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în

delegaţie în sumă de 25.000 lei, preţ fără TVA;- Achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate

activităţii de protocol în valoare de 15.000 lei, preţ fără TVA;

- Livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.

Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi clienţii

fiind persoane înregistrate în scopuri de TVA în România.

a) Determinaţi TVA aferentă lunii iunie;b) Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea a raportat TVA de

recuperat în sumă de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie.

Rezolvare:

a) TVA aferentă lunii iunie:Achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează TVA deductibilă şi TVA colectată în valoare de 850.000 lei x 24% = 204.000 lei.

Pentru achiziţionarea produselor alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol, în valoare de 15.000 lei, TVA este nedeductibilă.

TVA pentru serviciile de turism este de 9%.

TVA deductibilă = 850.000 lei x 24% + 250.000 lei x 24% + 25.000 lei x 9% =

266.250 lei TVA colectată = 850.000 lei x 24% + 1.450.000 lei x 24 / 124 =

484.645 lei TVA de plată = 484.645 lei - 266.250 lei = 218.395 leib) Suma de plată la bugetul statului = 218.395 lei - 2.500 lei = 215.895 lei

O înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăOrice persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, are obligaţia înregistrării în scopuri de TVA astfel:a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:

1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 65.000 euro (220.000 lei);

2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;

c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora.

Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, a:- livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate în cursul unui an

calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere;

- operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;

- operaţiunilor scutite cu drept de deducere; şi

- operaţiunilor scutite fără drept de deducere, respectiv:

o prestările anumitor servicii de natură financiar-bancară;o operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de

servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare

efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;

o arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi su- perficia, cu plată, pe o anumită perioadă;

o livrarea de construcţii / părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri.

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire.

înregistrarea specială în scopuri de TVA

Persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România şi care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată şi nici nu au obligaţia să se înregistreze ca plătitori pentru niciunul dintre cazurile prevăzute mai sus trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA:

înainte de efectuarea unei achiziţii intracomunitare de bunuri, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară (10.000 euro);

^ înainte de prestarea unui serviciu care are locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru respectiv;

^ înaintea primirii de servicii de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată în România.


O societate impozabilă neînregistrată în scopuri de TVA realizează achiziţii intracomunitare din Italia. Până la sfârşitul lunii iulie, valoarea achiziţiilor făcute este de 8.590 euro. în august intenţionează să efectueze o nouă achiziţie, în sumă de 2.850 euro.

Are societatea obligaţii de înregistrare în scopuri de TVA?

Răspuns:

Valoarea totală a achiziţiilor = 8.590 euro + 2.850 euro = 11.440 euroCa urmare a depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, înainte să realizeze această ultimă achiziţie intracomunitară, persoana impozabilă română trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România.

înregistrarea este una specială, numai pentru achiziţii intracomunitare.

O Documente şi declaraţii specifice. Obligaţii de plată FacturaPersoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii:

S pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii

efectuate; S pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a

efectuat-o; S pentru livrările intracomunitare de bunuri

efectuate;

S pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate

mai sus.

Sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport de hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condiţiile stabilite în Codul fiscal.

Autofactura

în anumite situaţii, cum ar fi operaţiunile taxabile de livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine, trebuie emisă o autofactură numai în scopul taxei.

Decontul de taxă (formularul 300)

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

Decontul special de taxă (formularul 301) se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze în mod normal în scopuri deTVA, dar care s-au înregistrat în scop special potrivit art. 1531. Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei, cu anumite excepţii.

Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare(formularul 390 VIES) se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri deTVA atât în mod normal, cât şi special.

Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (formularul 394) se depune trimestrial de către:- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România pentru

operaţiuni impozabile în România şi taxabile cu cota prevăzută de lege. Declaraţia se depune pentru orice operaţiune taxabilă pentru care este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, precum şi pentru operaţiunile la care se aplică sistemul TVA la încasare.

- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevăzută de lege.

Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost emise/primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea „taxare inversă" sau „TVA la încasare", în declaraţie nu se înscriu facturile emise prin autofacturare şi bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate.

Plata taxei la buget

Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia depunerii decontului de TVA.

Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite de taxă, se plăteşte la organul vamal în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import.

Accizele

O Sfera de aplicare


„Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect cfsupra consumului următoarelor produse:a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;

c) produse energetice şi electricitate " (a rt.

2062) Comentariu:

Accizele armonizate se datorează pentru produsele accizabile din producţia internă sau din import. Sunt supuse accizării toate produsele din categoriile următoare:- alcool şi băuturi alcoolice (bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât

bere şi vinuri, produse intermediare, alcool etilic);- tutun prelucrat (ţigarete, ţigări şi ţigări de foi, tutun de fumat);- produse energetice şi electricitate (benzină cu plumb, benzină fără plumb,

motorină, kerosen, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, cărbune, cocs, energie electrică).

O Faptul generator Codul fiscal prevede:

„Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

a) producerii acestora; inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;

b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii." (art. 2065) Comentariu:Faptul generator reprezintă orice acţiune care generează supunerea produselor regimului accizelor şi intervine la momentul producerii, extracţiei sau importului produselor accizabile pe teritoriul comunitar. Producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care acestea sunt fabricate sau procesate, în cadrul unui antrepozit fiscal, de către un antrepozitar autorizat.

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un loc autorizat, numit antrepozit fiscal. Producţia sau deplasarea acestora se face în regim suspensiv, acesta reprezentând un regim fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

Trebuie menţionat că un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile, fiind exclus ca acesta să fie folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.

Sunt exceptate de la regimul suspensiv următoarele produse:

1. bere, vinuri, băuturi fermentate, produse în gospodării individuale pentru consum propriu (obligaţia fiind doar cea a înregistrării);

2. energie electrică, gaz natural, cărbune, cocs.

în orice altă situaţie, producerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv este interzisă.

O Eliberarea spre consum


„(...) eliberarea pentru consum reprezintă:

a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;

b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute (...);

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentara, în afara unui regim suspensiv de accize;

d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie prima." (art. 2067-(1))

Comentariu:în acest caz, importul reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, dacă acestea nu sunt plasate în regim vamal suspensiv în România, în zone libere, porturi libere sau antrepozite libere sau nu fac obiectul distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale. Reprezintă importuri şi următoarele:- scoaterea produselor accizabile din regim vamal suspensiv (dacă produsul

rămâne în România);- utilizarea în scop personal, în România, în cadrul regimului suspensiv.

Pe lângă cele enumerate, se consideră că reprezintă eliberare pentru consum, conform Codului fiscal, şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, produse care au fost eliberate în consum în alt stat membru ori au fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România.

Pentru a completa cele prezentate, Codul fiscal vine cu o lămurire privind situaţiile în care produsele accizabile nu sunt considerate ca eliberate pentru consum, şi anume în cazul mişcării produselor accizabile din antrepozitul fiscal către:

,,a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar" (a rt. 2067-(4))Totodată, nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea totală sau pierderea iremediabilă de produse accizabile, dacă acestea intervin în timpul în care se află într-un regim suspensiv de accize şi dacă:a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România din cauza vărsării,

spargerii, incendierii, contaminării, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră;

b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România din cauza evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului;

c) distrugerea este autorizată de autoritatea competentă.

Pentru ca în cazul produselor accizabile aflate în una dintre situaţiile de mai sus să nu se datoreze accize, trebuie să fie îndeplinite mai multe condiţii:a) să se prezinte imediat autorităţii vamale teritoriale dovezi suficiente despre

evenimentul produs şi cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită;

b) înregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile să poată fi dovedită prin procese-verbale;

c) se încadrează, acolo unde este cazul, în limitele prevăzute în normele tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor sau în coeficienţii maximi de pierderi specifice activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi transport prevăzuţi în studiile realizate la solicitarea antrepozitarului; şi

d) sunt evidenţiate şi înregistrate în contabilitate.

O Exigibilitatea

Codul fiscal

prevede:

„Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum ." (art. 2066-(1))„Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum." (art. 2066-(2))

Comentariu:Exigibilitatea reprezintă data la care statul este îndreptăţit să solicite încasarea accizei, iar momentul exigibilităţii accizei este:

- data eliberării pentru consum în România;

- data constatării pierderii care nu se încadrează în limitele specificate în normele tehnologice sau a lipsei produselor accizabile;

- data schimbării destinaţiei iniţiale, pentru produsele accizabile scutite de la plata taxei.

Termenul de plată a accizelor este:

- data de 25 a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă;

- ziua următoare recepţiei produselor accizabile, pentru destinatarii

înregistraţi;

- momentul înregistrării declaraţiei vamale de import, pentru importul de produse accizabile care nu sunt plasate în regimuri suspensive.

Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

O Depunerea declaraţiilor de accize

Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.O Exemplificare privind calculul accizelor

Accizele se împart în:

- specifice: euro/unitatea de măsură;

- ad valorem: procent din baza de calcul.

Nivelul accizelor armonizate se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.

• Tutun şi ţigarete


„în înţelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă:

a) ţigarete;

b) ţigări şi ţigări de foi;

c) tutun de fumat:

1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;

2. alte tutunuri de fumat:" (art. 20615-(1))„Se consideră ţigarete:a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau

ţigări de foi, în sensul alin. (3);b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete,

prin simpla mânuire neindustrială;c) rulourile de tutun care se pot înfăşură în hârtie de ţigarete, prin simpla

mânuire neindustrială;d) orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar

care respectă criteriile prevăzute la lit a), b) sau c)" (art. 20615-(2))

„Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, având în vedere proprietăţile acestora şi aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv dea fi fumate ca atare, după cum urmează:

a) rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun natural;b) rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu înveliş exterior de

culoarea obişnuită a unei ţigări de foi (...)." (art. 20615-(3))

Comentariu:Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem. Acciza nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de ţigarete, care este de 97% din nivelul accizei totale (412,02 lei/1.000 de ţigarete - nivelul valabil în perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2016 inclusiv).

Acciza specifică exprimată în echivalent lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale (314,68 lei/1.000 de ţigarete).

Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcţie de valoarea totală a tuturor ţigaretelor eliberate pentru consum, pe baza preţului de vânzare cu amănuntul incluzând toate taxele, împărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate pentru consum. Acest preţ mediu ponderat se stabileşte până la data de 1 martie în fiecare an, pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent.

Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum (procentul prevăzut este de 14%).

Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii şi care include toate taxele şi impozitele. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.

Este interzisă vânzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul. De asemenea, este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat.

De exemplu, pentru anul 2015, acciza pentru ţigarete este de 412,02 lei/1.000 de ţigarete + 14%, acciza pentru ţigări şi ţigări de foi este de 303,23 lei/1.000 de ţigarete, iar pentru tutun de fumat, de 383,78 lei/kg.


Un agent economic produce 20.000 de pachete a 20 de ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amănuntul declarat de

agentul economic este de 14 lei/pachet. Acciza unitară este de 314,68 lei/1.000 de ţigarete, acciza ad valorem este de 14%, iar acciza minimă este de 412,02 lei/1.000 de ţigarete.

Determinaţi acciza totală.

Rezolvare:

Acciza totală = Al + A2,unde:

Al = acciza specifică; A2 =

acciza ad valorem.

Al = K1 xQl A2 = K2 x PA x Q2,unde:

K1 = nivelul accizei specifice stabilit potrivit prevederilor art. 177 alin. (3) din Codul fiscal;

K2 = procentul legal care se aplică asupra preţului de vânzare cu amănuntul

declarat; PA = preţul de vânzare cu amănuntul declarat; Q1 = cantitatea

exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigarete; Q2 = numărul de pachete de

ţigarete aferente lui Q1.

Al = K1 xQl,unde:

K1 = 314,68 lei/1.000 ţigarete;

Q1 = (20.000 pachete x 20 buc./pachet) /1.000 buc = 400 unităţi de 1.000

buc. ţigarete; Al = 314,68 lei/1.000 ţigarete x 400 unităţi de 1.000 buc.

ţigarete = 125.872 lei.

A2 = K2 x PA x Q2,unde: K2 = 14%; PA = 14 lei/pachet; Q2 = 20.000 pachete;

A2 = 14% x 14 lei/pachet x 20.000 pachete = 39.200 lei. Acciza totală =

125.872 lei + 39.200 lei = 165.072 lei

Acciza minimă = 97% x 412,02 lei/1.000 buc. ţigarete x (20.000 pachete x 20 bucVpachet) /1.000 buc. ţigarete = 159.864 lei


Un agent economic importă 500 kg de tutun destinat fumatului şi 4.000 buc. de ţigări de foi. Acciza unitară pentru ţigări de foi este de 303,23 lei/1.000 buc., iar acciza unitară pentru tutun de fumat este de 383,78 lei/kg.

Determinaţi acciza totală pentru ţigări de foi şi pentru tutun de fumat.

Rezolvare:

Acciza pentru ţigări de foi:A = Q x K,unde:

A = cuantumul accizei;

Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigări;

K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul

fiscal.

Acciza pentru ţigări de foi = 4.000 buc. / 1.000 buc. x 303,23 lei = 1.213 lei

Acciza pentru tutun de fumat: A = QxK,unde:

A = cuantumul accizei; Q =

cantitatea exprimată în kg;

K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 8 şi 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din

Codul fiscal. Acciza pentru tutun de fumat = 500 kg x 383,78 lei/kg = 191.890

lei

• Alcool A. BereEste supusă accizării berea ce are o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.

Pentru berea produsă de micii producători independenţi, cu o producţie ce nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din alte state membre.

Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi operatorii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- sunt operatori economici producători de bere care, din punct de vedere

juridic şi economic, sunt independenţi de orice alt operator economic producător de bere;

- utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;

- folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de bere;

- nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de bere.

Rezolvare:

Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de aceasta şi de membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

Acciza specifică pentru bere este de 3,90 lei/hl grad Plato şi de 2,24 lei/hl grad Plato pentru producătorii independenţi cu o producţie anuală ce nu depăşeşte 200.000 hl.


Un agent economic importă o cantitate de 500 de butoaie de bere a 5001 fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este de 5,6 grade, iar numărul de grade Plato este 3.

Determinaţi acciza de plată, ştiind că acciza unitară este de 3,90 lei/hl grad Plato.

Rezolvare:

A = C x K x Q,unde:

A = cuantumul accizei; C =

numărul de grade Plato (3);

K = acciza unitară, în funcţie de producţia anuală (3,90 lei/hl/1 grad Plato x 1);

Q = cantitatea exprimată în hl de bere sau cantitatea exprimată în hl de bază de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice (500 butoaie x 500 l/butoi /100 l/hl).

Acciza pentru bere = 3 grade Plato x 3,90 lei/hl/1 grad Plato x (500 butoaie x

500 l/butoi /100 l/hl) = 29.250 lei

Comentariu:Gradul Plato reprezintă greutatea de zaharuri exprimată în grame conţinută în 100 g de extract primar. Prin extract primar se înţelege soluţia măsurată la origine la temperatura de 2074° C aferentă berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice.

B. VinCodul fiscal prevede:

„CJ vinurile sunt:

a) vinuri liniştite (...) care:

1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2. au o concentraţie alcoolica mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b) vinuri spumoase (...) care:

1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip «ciupercă», fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare" (art. 20611-(1))

Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fabricate de persoana fizică şi consumate de aceasta şi de membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute. Acciza unitară (specifică) este de 0 lei pentru vinurile liniştite şi de 161,33 lei/hl pentru cele spumoase.


/

Un agent economic produce 60.000 de sticle de vin liniştit şi 10.000 de sticle de vin spumos, la 0,7 I fiecare, pentru comercializare. Concentraţia alcoolică a vinului este de 12%. Acciza unitară este 161,33 lei/hl.

Determinaţi acciza de plată.

Rezolvare:

Acciza pentru vin liniştit = 0 lei

Acciza pentru vin spumos = K x Q, unde:

K = acciza unitară (161,33 lei/hl);

Q = cantitatea exprimată în hl (10.000 sticle x 0,7 l/sticlă / 100 l/hl).

Acciza pentru vin spumos = 161,33 lei/hl x (10.000 sticle x 0,7 l/sticlă /100 l/hl) = 11.293 lei

C. Băuturi fermentateCodul fiscal prevede:

„(...) băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:a) bâuturi fermentate liniştite (...) având:

1. o concentraţie alcoolica ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau

2. o concentraţie alcoolica ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezulta în întregime din fermentare;

b) bâuturi fermentate spumoase (...) care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip «ciuperca», fixat cu ajutorul legaturilor, sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon în soluţie egala sau mai mare de 3 bari şi care:

1. au o concentraţie alcoolica care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu

depăşeşte 13% în volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare." (art. 20612-(1))

Acciza unitară (specifică) este de 47,38 lei/hl pentru băuturile fermentate liniştite şi de 213,21 lei/hl pentru cele spumoase. Calculul este asemănător celui de la vinul spumos.

Acciza pentru băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare se determină cu ajutorul formulei:

A = K x Q,unde:

A = cuantumul accizei; K =

acciza unitară; Q = cantitatea

exprimată în hl.

D. Alcool etilicCodul fiscal prevede:

„(...) alcool etilic reprezintă:

a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse în codurile NC 2204,2205 şi 2206 00;

c) ţuică şi rachiuri de fructe;

d) bâuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu" (art. 20614-(1))

Prin urmare, este supus accizelor doar alcoolul etilic ce are o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2%.Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie vândute, potrivit prevederilor din norme.

Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hl alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse. Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de norme. Acciza unitară este stabilită la 4.738,01 lei/hl alcool pur.


Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hl.Concentraţia alcoolică a coniacului este de 35%. Acciza unitarăeste de 4.738,01 lei/hl.


Rezolvare:

Acciza pentru alcool etilic:

. A = C x K x Q /100

unde:


C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum

(35%);

K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie

anuală;

Q = cantitatea exprimată în hl (150 hl).

Acciza pentru alcool etilic = 35% x 4.738,01 lei/hl x 150 hl =

248.746 lei • CafeaCafeaua este inclusă în categoria altor produse accizabile. Aceasta are acelaşi regim din punctul de vedere al plătitorului de accize, al exigibilităţii şi al termenelor de plată ca şi celelalte produse prezentate mai sus. Acciza specifică este de 724,92 lei/tonă pentru cafeaua verde, de 1.066,05 lei/tonă pentru cafeaua prăjită şi de 4.264,21 lei/tonă pentru cafeaua solubilă.

= Venit netExemplul ilustrativ 102

Un agent economic produce 500 kg de cafea verde şi o tonă de cafea prăjită. Acciza unitară pentru cafea verde este de 724,92 lei/t, iar acciza unitară pentru cafea prăjită este de 1.066,05 lei/t.


Rezolvare:

Acciza pentru cafea verde / cafea prăjită:

A = Au x Q,unde:


Au = acciza unitară

(lei/t);

Q = cantitatea exprimată în tone (0,51 cafea verde /11 cafea prăjită).

Acciza pentru cafea verde = 724,92 lei/t x 0,51 =

362 lei Acciza pentru cafea prăjită = 1.066,05 lei/t x

1 t = 1.066 lei

• Produse energeticeA = Q x K,unde:


Q = cantitatea exprimată în tone, 1.000 litri sau gigajouli;

K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VII din

Codul fiscal.

Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

• ElectricitateA = Q x K,unde:


Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh; K = acciza

unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.

Impozitele şi taxele locale


„Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri;

b) impozitul pe teren;

c) taxa asupra mijloacelor de transport;

d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxa hotelieră;

h) taxe speciale;

i) alte taxe locale" (art. 248)

O Impozitul pe clădiri Codul

fiscal prevede:„Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit" (art. 249-0))

„Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă; după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri" (art. 249-(3))

Comentariu:Conform definiţiei date de Codul fiscal, clădirea este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.


„în cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din dâdire aflata în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egala din impozitul pentru clădirea respectivă." (art. 249-(4))

Comentariu:

Codul fiscal menţionează expres care sunt clădirile pentru care nu se datorează impozit. în enumerarea de mai jos am inclus cele mai importante categorii, lista completă fiind stipulată în art. 250 din Codul fiscal.

Clădirile scutite de la plata impozitului sunt:

1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ

de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori

acreditate;

5. clădirile unităţilor sanitare publice;

6. clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora etc.

Sunt exceptate de la scutire încăperile aparţinând categoriilor enumerate mai sus care sunt folosite pentru activităţi economice.

• Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice

în categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice

se cuprind:

a) construcţiile utilizate ca locuinţă, respectiv unităţile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelaşi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinţe şi/sau alte spaţii de deservire;

b) construcţiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere;

c) construcţiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt:

bucătăriile, cămările, pivniţele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele

asemenea;

d) construcţiile gospodăreşti, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, şurele, fânăriile, remizele, şoproanele şi altele asemenea;

e) orice alte construcţii proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a)-d),

care au elementele constitutive ale clădirii.

Impozitul pe clădiri = Cota de impozitare de 0,1% x Valoarea impozabilă a clădirii

Valoarea impozabilă a clădirii = Suprafaţa construită x Impozitul unitar (lei/m2) x Coeficientul de corecţie

Valoarea impozabilă unitară diferă de la o clădire la alta în funcţie de

materialele folosite la construcţia pereţilor clădirii (de exemplu, clădire cu

cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă, clădire cu

pereţi exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă etc.) şi dacă

este dotată sau nu cu instalaţii (cu instalaţii de apă, de canalizare, electrice şi

de încălzire). Aceste valori sunt stabilite expres în Codul fiscal şi sunt

actualizate prin hotărâri de guvern.

Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri locuibile, valoarea impozabilă unitară este 0,75 din cea a clădirii din care fac parte. Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri nelocuibile, valoarea impozabilă unitară este 0,5 din cea a clădirii din care fac parte.


O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are un

parter cu o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2, o

mansardă locuibilă cu o suprafaţă construită desfăşurată de 20

m2 şi o pivniţă, utilizată pentru a stoca diferite materiale, cu o

suprafaţă construită desfăşurată delOm2.

Determinaţi impozitul pe clădire.

Rezolvare:

Valoarea impozabilă parter = 806 lei/m2 x100 m2 = 80.600 lei

Valoarea impozabilă mansardă = 806 lei/m2 x 20 m2 x 0,75 = 12.090

lei Valoarea impozabilă pivniţă = 806 lei/m2 x 10 m2 x 0,50 = 4.030

lei Valoarea impozabilă totală = 80.600 lei + 12.090 lei + 4.030 lei

= 96.720 lei

în cazul în care nu se poate măsura cu precizie suprafaţa desfăşurată a clădirii,

se poate folosi în calcul suprafaţa utilă a acesteia. Suprafaţa desfăşurată se

determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de

transformare de 1,20.


O clădire are o suprafaţă utilă de 100 m2. Care este suprafaţa

desfăşurată?

Rezolvare:

Suprafaţa desfăşurată = 100 m2 x 1,20 = 120 m2

Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor,

logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.


O casă are o suprafaţă desfăşurată la nivelul parterului de 100 m2, iar la nivelul etajului, de 80 m2.

Determinaţi suprafaţa impozabilă.

Rezolvare:

Suprafaţa impozabilă = 100 m2 + 80 m2 = 180 m2

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi de zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii impozabile cu un coeficient de corecţie.


O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2 şi se situează în zona B a unei localităţi de rang I - coeficient de corecţie 2,40.

Determinaţi valoarea impozabilă.

Rezolvare:

Valoarea impozabilă = 806 lei/m2 x 100 m2 x 2,40 = 193.440 lei

în cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.


Un apartament aflat într-un bloc cu 5 etaje şi 20 de apartamente se situează în zona B a unei localităţi de rang I - coeficient de corecţie 2,40.

Determinaţi coeficientul de corecţie.

Rezolvare:

în acest caz, coeficientul de corecţie folosit va fi de 2,40 - 0,10 = 2,30.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1

ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b) cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani, inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări.


O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2. Clădirea este construită în anul 1955 şi nu a mai fost modernizată ulterior.


Rezolvare:

Valoarea impozabilă = 806 lei/m2 x 100 m2 - 806 lei/m2 x 100 m2 x 20% = 64.480 lei în cazul clădirii utilizate ca locuinţă a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 m2, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 m2 sau fracţiune din aceştia.


O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are o suprafaţă construită desfăşurată de 220 m2.


Rezolvare:

Valoarea impozabilă = 806 lei/m2 x150 m2 + 806 lei/m2 x 50 m2 x 1,05 + 806 lei/m2 x20 m2x 1,1 = 180.947 lei

Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat după cum urmează:

a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de

domiciliu.

Nu intră sub incidenţă persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prinsuccesiune legală.


O persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului 2015următoarele:a) Un apartament, locuinţă de domiciliu, cu o suprafaţă

utilă de 60 m2, situat într-un bloc construit în anul 1975 (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2). Blocul are 10 apartamente şi 4 etaje şi se află situat în zona C a unei localităţi de rang I - coeficient de corecţie 2,30;

b) O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) ce are un parter cu o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2 şi o mansardă locuibilă cu o suprafaţă utilă de 15 m2. Casa a fost construită în anul 2000 şi se află în zona D a aceleiaşi localităţi - coeficient de corecţie 2,20.

Determinaţi impozitul pe clădiri datorat de persoana fizică.

a) Apartament:1. Se determină valoarea impozabilă:

Valoarea impozabilă = 60 m2 x 1,20x 806 lei/m2 = 58.032 lei (se transformă suprafaţa utilă în suprafaţă desfăşurată)

2. Se majorează valoarea impozabilă cu coeficientul de

corecţie: Valoarea impozabilă = 58.032 lei x (2,30 -

0,10) = 127.670 lei

3. Se corectează valoarea impozabilă cu vechimea

imobilului: Valoarea impozabilă = 127.670 lei x 90% =

114.903 lei4. Se determină impozitul anual:

Impozitul anual = 114.903 lei x 0,10% = 115 lei

b) Casă:1. Se determină valorile impozabile:

Valoarea impozabilă parter = 806 lei/m2 x 100 m2 = 80.600 lei

Valoarea impozabilă mansardă = 806 lei/m2 x 15 m2 x 1,20 x 0,75 = 10.881 lei (se transformă suprafaţa utilă în suprafaţă desfăşurată)Valoarea impozabilă totală = 80.600 lei + 10.881 lei = 91.481 lei

2. Se majorează valoarea impozabilă cu coeficientul de

corecţie: Valoarea impozabilă = 91.481 lei x 2,20 =

201.258 lei3. Se corectează valoarea impozabilă cu vechimea imobilului:

Fiind construit cu mai puţin de 30 de ani în urmă, valoarea impozabilă nu se reduce.

4. Se determină impozitul anual:

Impozitul anual = 201.258 lei x 0,10% = 201 lei

Impozitul majorat = 201 lei + 201 lei x 65% = 332 lei (pentru prima

locuinţă în afara celei de domiciliu)

• Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice

Impozitul pe clădiri = Cota de impozitare x Valoarea de inventar

Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv.

Conform definiţiei prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Codului

fiscal, valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în

patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii. Valoarea de

intrare poate fi:

a) costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;

b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică;

c) valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit;

d) valoarea de aport, pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;

e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.

în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate, pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.

în cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

în cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădirii este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică.

în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local / Consiliul General al Municipiului Bucureşti, astfel:

a) între 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;

b) între 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă.


Prin hotărârea consiliului local al unei localităţi s-a stabilit o cotă de impozit de 1 % pe clădirile achiziţionate în ultimii 3 ani de persoanele juridice, de 10% în cazul imobilelor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă şi de 30% în cazul celor care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă.

O societate comercială deţine un imobil achiziţionat în anul 2004 cu valoarea de inventar de 120.000 lei, imobilul nefiind reevaluat din anul 2007, şi un imobil cu valoarea de inventar de 140.000 lei, achiziţionat în anul 2012.

Determinaţi impozitul pe clădiri datorat bugetului local.

Considerăm cota de impozit stabilită de consiliul local pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă ca fiind de 10%.

Impozitul pe clădiri datorat în 2014 = 120.000 lei x 30% + 140.000 lei x 1 %

= 37.400 lei • Plata impozitului pe clădiriImpozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei/oraşului/municipiului/sectorului (în cazul municipiului Bucureşti) în care este amplasată clădirea.

Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inculsiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la 31 martie.

Pentru clădirile dobândite în cursul anului, impozitul pe clădiri, datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite şi până la sfârşitul anului respectiv, se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente se determină pentru impozitul anual, proporţional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.


Un contribuabil datorează un impozit pe un imobil achiziţionat în cursul anului, în data de 20.04.N. Impozitul anual este de

2.400 lei.

a) Să se determine impozitul datorat în anul achiziţiei;b) Să se prezinte modalitatea de plată a impozitului pe clădiri.

Rezolvare:

Impozitul lunar = 2.400 lei / 12 luni = 200 lei/lunăîn cazul în care contribuabilul a achiziţionat imobilul la 20.04.N, se datorează impozit pe clădiri începând cu luna mai a anului N.

Impozitul pe clădiri aferent anului N = 200 lei/lună x 8 luni = 1.600 lei

Conform Codului fiscal, impozitul pe clădiri se plăteşte în două rate egale,

astfel:

- rata I, până la data de 31 martie - 1.200 lei;

Rezolvare:

- rata a ll-a, până la data de 30 septembrie inclusiv - 1.200 lei.în acest caz, impozitul aferent celor 8 luni (mai-decembrie) trebuie achitat până la 30.09.N.

O Impozitul şi taxa pe teren

Codul fiscal prevede:„Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează

pentru acesta un impozit anuaif exceptând cazurile în care în prezentul titlu se

prevede altfel." (art. 256-(1))„Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor

administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în

folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a

concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de

folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren" (art. 256-(3))„în cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe

persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată

în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale

proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală

din impozitul pentru terenul respectiv" (art. 256-(4))

Comentariu:

Codul fiscal menţionează expres care sunt terenurile pentru care nu se

datorează impozit. în enumerarea de mai jos am inclus cele mai importante

categorii, lista completă fiind stipulată în art. 257 din Codul fiscal.

Terenurile scutite de la plata impozitului sunt:

a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită

de o clădire;

b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a

acestuia, cu personalitate juridică;

c) orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar,

autorizată provizoriu sau acreditată;

d) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în

patrimoniul autorităţilor locale;

e) orice teren deţinut, administrat sau folosit de o instituţie publică, cu

excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

f) terenurile care prin natura lor, şi nu prin destinaţia dată, sunt improprii

pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi,

lacuri de acumulare sau căi navigabile etc.

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Pentru terenurile aflate în intravilan înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul se calculează astfel:

Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului (ha) x Impozitul unitar (lei/ha)

Pentru terenurile aflate în intravilan înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, sau aflate în extravilanul localităţii, impozitul se calculează astfel:

Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului (ha) x Impozitul unitar (lei/ha) x Coeficientul de corecţie

Impozitul unitar diferă în funcţie de zona din cadrul localităţii unde este amplasat terenul şi de categoria de folosinţă a terenului respectiv (teren arabil, păşune, fâneaţă, livadă etc.).

înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei.


O persoană fizică deţine un teren de 700 m2 pe care este construită o casă a cărei amprentă la sol este de 100 m2, terenul fiind amplasat în intravilan, în zona B a unei localităţi de rang I, şi înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii (impozitul unitar este de 5.600 lei/ha).

Să se determine impozitul pe teren datorat.

Rezolvare:

1 ha = 10.000 m2

Conform art. 257 din Codul fiscal, terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire, este scutit de la plata impozitului.

Rezolvare:

Impozitul pe teren = [(700 m2 - 100 m2) / 10.000 m2] ha x 5.600 lei/ha = 336 lei

ghid - acces - ceccar 2015 - fiscalitate

Documents