Ce se schimbă în reglementările contabile conforme cu IFRS?

Directiva 34/2013 privind contabilitatea introduce câteva aspecte și obligații de raportare suplimentare față de cele existente și pentru persoanele ce conduc contabilitatea conform Standardelor internaționale de raportare financiară. În acest sens, s-a  impus și modificarea reglementărilor contabile  conforme cu IFRS, modificări adoptate prin OMFP nr. 150/2015, aplicabile începând cu exercițiul 2015.

Principalele modificări structurale, pe secțiuni mari, aduse de acest ordin sunt: declararea respectării codului de guvernare corporatistă, pentru persoanele aflate în sfera de aplicare a

codului; introducerea unor elemente noi în raportul de audit solicitate de Directiva contabilității; declararea plăților către guverne pentru persoanele ce au activitate în zona de exploatare a resurselor

minerale, gazelor naturale, petrolului; introducerea  unor  aspecte  punctuale  privind  unele  proceduri  contabile  și  funcționarea

conturilor;Să analizăm aceste modificări:1. Raportările contabile depuse la autoritățile române pot să difere de formatul raportărilor contabile întocmite  conform  IFRS  deoarece  acestea  sunt  întocmite  pentru  informarea instituțiilor statului. 2. În scopul îmbunătățirii transparenței  față de acționari și investitori,  societățile trebuie să descrie modul în care au aplicat codul de guvernanță corporatistă. Aceste informații trebuie să fie clare, precise și exhaustive pentru a prezenta acestor persoane modul în care este administrată societatea.Dacă  s-a  efectuat o abatere de la acest cod, se necesită o prezentare a cauzelor și a implicațiilor acestei abateri. Aceasta trebuie să se regăsească în  declarația privind guvernarea corporatistă.3. Din  punctul  de  vedere  al  formatului  raportului  de  audit,  sunt  transpuse  din  Directiva contabilității  elementele minime ale unui raport de audit. În esență, se regăsec cerințele conform unui raport ce conține elementele descrise în Standardele Internaționale de Audit– ISA.4. Raportarea plăților către guverne se adresează entităților cu obiect de activitate în prospectarea, descoperirea, extracția zăcămintelor minerale, petrol, gaze naturale și  alte asemenea. 

Directiva contabilității impune raportarea separată în situațiile financiare și declararea acestor tipuri de plăți când valoarea unei plăți depășește 100.000 euro. Potrivit acestui act normativ, acestea se întocmesc sub forma unui raport, iar entitățile pot avea în vedere la stabilirea plăților către guverne interpetările date de IFRIC 21 „Cotizații”.

5. O ultimă secțiune a actului normativ transpune și modifică funcționarea mai multor conturi dintre care amintim  faptul  că  soldul  contului  233  „Imobilizări  necorporale în curs de execuție“  se transferă fie asupra contului  1173  „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile“, fie în contul 203 „Cheltuieli de dezvoltare“ sau contul 208„Alte imobilizări necorporale“, în funcție de stadiul realizării  proiectului și  modul  de îndeplinire a condițiilor de recunoaștere a acestuia ca activ.

Se remarcă și existența unui nou cont, 615 „Cheltuieli cu pregătirea personalului”, respectiv introducerea unui număr de aproximativ 10 noi conturi analitice, fie că sunt noi, fie că sunt modificate.Se elimină conturile 643 „Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” și 644 „Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii”.

Noi reguli privind contabilitatea în partidă simplă

Începând cu 1 martie 2015, OMFP nr.  170/2015 este  actul  normativ ce reglementează modul de ținere a contabilității în partidă simplă. Astfel, vor conduce contabilitatea în partidă simplă

după noile reguli, persoanele fizice ce realizează venituri supuse impozitării în sistem real, din:

activități independente; cedarea folosinței bunurilor, când este cazul; activități agricole, silvicultură și piscicultură.Ca element de noutate, aceste persoane pot conduce contabilitate în partidă dublă, prin opțiunea acestora, dacă nu există vreun act normativ care să interzică această posibilitate sau care să impună conducerea contabilității în partidă simplă.   

Când este permisă opțiunea, iar persoana fizică este interesată de conducerea contabilității în  partidă dublă, aceasta poate conduce contabilitatea în acest mod de la începutul exercițiului financiar ulterior celui în care s-a decis schimbarea conducerii contabilității. 

Persoanele înființate după intrarea în vigoare a prezentului act normativ pot opta încă de la înființare la conducerea contabilității în partidă dublă sau în partidă simplă.

Amintim faptul  că, dacă se optează pentru contabilitate în partidă dublă, aceasta se va conduce aplicând reglementările valabile operatorilor economici, până la nivel de balanță inclusiv și fără a se întocmi situații financiare anuale.

Trecerea de la contabilitatea în partidă simplă la contabilitatea în partidă dublă se realizează având ca document justificativ un inventar din care să rezulte activele și datoriile persoanei fizice, iar deschiderea inițială a conturilor se va face prin utilizarea contului 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”.

Pentru persoanele ce conduc contabilitatea în partidă simplă, având în vedere specificul activității, legiuitorul stabilește ca fiind obligatorii următoarele registre:

Registrul Jurnal de încasări și plăți – cod 14-1-1/b; Registrul Inventar – cod 14-1-2/b.În Registrul Jurnal de încasări și plăți se înregistrează cronologic toate încasările atât cu numerar cât și prin bancă, precum și plățile și sumele se totalizează lunar.

Registrul  Inventar  se  completează  cu  elementele  de  natura  activelor  și  datoriilor inventariate. Amintim faptul că și persoanele ce desfășoară activități independente, profesii libere etc, au obligația efectuării inventarierii patrimoniului, cel puțin o dată pe an. 

De la caz la caz, legiuitorul a prevăzut un număr redus de documente, ce justifică situațiile contabile ale persoanei fizice, dintre care amintim:

Fișa mijlocului fix pentru evidența activelor; Factură, având funcția stabilită de Codul fiscal; Aviz de însoțire a mărfii; Listă de inventariere; Chitanță; Dispoziție de plată/încasare; Ștatul de salarii.Termenele de păstrare a documentelor sunt:

10 ani pentru Registrul Jurnal de încasări și plăți și Registrul Inventar; 50 ani pentru ștatele de salarii;

5 ani pentru documentele justificative primare; documentele ce atestă proveniența unor bunuri cu o durată de folosință mai mare de 5 ani se păstrează

pe toată durata de utilizare a bunurilor.Arhivarea electronică este permisă în condițiile OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile. Se pot utiliza și alte documente prevăzute în actele normative ce reglementează activitățile specifice fiecărei persoane ( cum ar fi cele de jocuri de noroc, exploatarea masei lemnoase, agricultură).

Alte aspecte relevante: 

cele două registre amintite, Registrul Jurnal de încasări și plăți  și Registrul Inventar numai  trebuie vizate  de  către  ANAF.  Registrele  contabile  deja parafate se utilizează în continuare.

elementele patrimoniale respectă principiul costului de achiziție sau de producție, când se efectuează înregistrarea în contabilitate;

operațiunile efectuate în valută se convertesc în lei, la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară efectuării operației;

dacă se utilizează casa de marcat fiscală, documentul ce atestă încasările este raportul fiscal de închidere zilnică;

înscrierea  datelor  în  contabilitate  se  face  fie  manual,  fie  se  pot  utiliza  sistemele informatice de prelucrare a datelor;

elementele  patrimoniale sunt bunuri și drepturi care contribuie la desfășurarea activității.  Acestea cuprind  imobilizări  corporale (mijloace fixe),  stocuri și imobilizări necorporale, respectiv programe informatice, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare.

persoanele care conduc contabilitate în partidă simplă nu întocmesc situații financiare anuale.

Codul Muncii se modifică la sfârşitul acestei săptămâni! Ce concedii vor constitui vechime în muncă?În urmă cu puţin timp, a fost publicată în Monitorul Oficial o lege care modifică prevederile din Codul Muncii referitoare la concediul de odihnă anual, salariatul temporar şi încetarea de drept a contractului individual de muncă. Dintre cele mai importante noi reglementări amintim faptul că, începând de duminică, 25 ianuarie 2015, concediul medical, de maternitate, de risc maternal şi cel pentru îngrijriea copilului bolnav constituie vechime în muncă.Concediul de odihnă anual

Astfel, Legea nr. 12/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) introduce noi reglementări, cea mai importantă dintre acestea precizând că, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, se consideră perioade de activitate prestată (vechime în muncă) cele de: concediu medical (incapacitate temporară de muncă); concediu de maternitate; concediu de risc maternal; concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.Atenţie! Noul act normativ stabileşte că durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile, eliminându-se precizarea conform căreia aceasta se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (art. 145, alin. 2)În cazul în care concediul medical, de maternitate, de risc maternal  sau pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta din urmă se întrerupe.Salariatul va efectua restul zilelor de concediu de odihnă după ce au încetat situaţiile de mai sus, iar când nu este posibil, zilele neefectuate vor fi reprogramate.În plus, o nouă prevedere stabileşte că salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în careincapacitatea temporară de muncă se menţine pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

Zilele de concediu neefectuate

O altă modificare adusă de Legea nr. 12/2015 vizează zilele de concediu neefectuate. La ora actuală, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege/în contractul colectiv de muncă, iar angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.Din 25 ianuarie, art 146 din Codul Muncii va stabili că angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat,într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.Se păstrează prevederile conform cărora:

concediul de odihnă se efectuează în fiecare an; compensarea în bani, în cazul neefectuării acestuia, este permisă doar la încetarea contractului

individual de muncă.Absenţele nemotivate, concediile fără plată şi cele de formare profesională

Tot de la sfârşitul acestei săptămâni intră în vigoare două noi precizări conform cărora absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă, cu excepţia concediilor pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156 din Codul Muncii. Salariul primit de salariatul temporar

Modificări survin şi referitor la munca temporară, noul act normativ stabilind că salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu CIM şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.Încetarea de drept a CIM

O ultimă completare adusă de Legea nr. 12/2015 se referă cazurile în care încetează de drept contractul individual de muncă. Astfel, această măsura se aplică, printre altele, „la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;”. (art. 56, alin. 1, lit. c)Concret, este introdusă situaţia comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II şi se completează situaţia comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate cu gradul III.

SINTEZĂ: Cele mai importante noutăţi privind înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVAÎn această materie, mai multe reglementări au modificat/completat Codul fiscal sau dispoziţiile subsecvente de aplicare. Legestart le-a prezentat, în succesiunea dată de apariţia lor. În cele ce urmează, vă oferim o structurare cu principalele modificări şi noile proceduri de aplicare.Potrivit art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile, scutite de TVA cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste

operaţiuni ar fi fost realizate în România, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;Aplicare. Prin dispoziţiile conţinute în OPANAF nr. 17/2015, de la 1 februarie 2015 persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, trebuie, în aceeaşi zi cu depunerea, la oficiul registrului comerţului, a cererii de înmatriculare în registrul comerţului, să depună la organele fiscale competente “Cererea de înregistrare în scopuri de TVA” (formular 098), conform modelului aprobat prinOrdinul preşedintelui ANAF nr. 112/2015.b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;Aplicare. Potrivit OPANAF nr. 112/2015, societăţile înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit dispoziţiilor art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, depun Formularul 088 “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” odată cu declaraţia de menţiuni (formular 010) sau odată cu “Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (9^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (formular 099) “, după caz.c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;Aplicare. Prin dispoziţiile conţinute în OPANAF nr. 17/2015, de la 1 februarie 2015 persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, trebuie să depună la organele fiscale competente declaraţia de menţiuni (formular 010).Potrivit dispoziţiilor din OPANAF nr. 112/2015, societăţile înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit dispoziţiilor art. 153 alin. (1)lit.c) din Codul fiscal, depun Formularul 088 “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” odată cu declaraţia de menţiuni (formular 010) sau odată cu “Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată”, potrivit art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal (formular 099), după caz.d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.Obligaţia privind înregistrarea în scopuri de TVA

Prin modificarea adusă de O.U.G. nr. 80/2014 la Codul fiscal, alin. (7) al art. 153 prevede că organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. 1 (prezentat mai sus), alin. 2 (persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în afara României, dar este stabilită în România printr-un sediu fix), alin. 4 (persoana impozabilă care nu este stabilită în România şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România) şi alin. 5 (persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România, care intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei sau să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă) –  sau solicită înregistrarea conform alin. (9^1).Aplicarea se face potrivit OPANAF nr. 2795/2011, începând cu 01 februarie 2015.Criteriile pentru înregistrarea în scopuri de TVA

Prin modificarea adusă de O.U.G. nr. 80/2014 la alin. 7^1 al art. 153 din Codul fiscal, prin ordin al preşedintelui ANAF se stabilesc criterii pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA a societăţilor

cu sediul activităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenţia şi are capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA. Prin excepţie de la prevederile alin. (7), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Aplicare. OPANAF nr. 17/2015 stabileşte criteriile pe baza cărora se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor comerciale care sunt înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal. Sucursalele din România ale persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice în afara României, care au obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România, conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Codul fiscal, nu fac obiectul prevederilor acestui ordin.Anularea înregistrării

Semnalăm modificarea din Codul fiscal, în temeiul O.U.G. nr. 80/2014, potrivit căreia organele fiscale competenteanulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA dacă asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) dinOrdonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente. Prin excepţie, în cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:1. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 75/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;2. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul altor societăţi decât cele menţionate la pct. 1, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 75/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;De asemenea, ca o condiţie nou introdusă prin aceeaşi ordonanţă nr. 80/2014, se dispune anularea înregistrării dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza legii societăţilor, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.Reînregistrarea în scopuri de TVA

Prevăzută de alin. 9^1 al art. 153 Cod fiscal, procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA a suferit de asemenea modificări prin ordonanţa de urgenţă, modificări care se aplică de la  1 februarie 2015.Aplicare.  Prin OPANAF nr. 17/2015, de la 1 februarie 2015 persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, trebuie să depună la organele fiscale competente Cererea de înregistrare în scopuri de TVA potrivit art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal (formular 099).Prin OPANAF nr. 18/2015, a fost aprobată Procedura de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal. Acelaşi ordin aprobă modelul şi conţinutul formularelor: “Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (9^1) din

Codul fiscal; “Decizie privind înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (9^1)

din Codul fiscal;

“Decizie privind respingerea cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal.

Ordinul mai prevede că la data de 1 februarie 2015 se abrogă OPANAF nr. 3.330/2013 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (91) lit. b) -d) din Codul fiscal şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.Potrivit dispoziţiilor din OPANAF nr. 112/2015, societăţile înfiinţate în baza Legii societăţilor, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit dispoziţiilor art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, depun formularul (088) “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” odată cu declaraţia de menţiuni (formular 010) sau odată cu “Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (91) din Codul fiscal (formular 099)”, după caz.Reînregistrarea în scopuri de TVA se modifică de la 1 februarie 2015Prin actul normativ analizat astăzi se reglementează o nouă procedură de reînregistrare în scopuri de TVA pentru persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat anterior din oficiu. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 32/2015 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 18/2015 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (9^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.Cu această ocazie se modifică Formularul 099 „Cerere de înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal”.Procedura intră în vigoare la data de 1 februarie 2015 și va fi utilizată la solicitarea expresă a persoanei impozabile.Amintim faptul că unei persoane înregistrate în scopuri de TVA autoritatea fiscală îi poate  anula înregistrarea în scopuri de TVA în mai multe situații, cum sunt: a fost declarată inactivă fiscal; asociații sau administratorii au înscrise în cazier infracțiuni de natură economică; nu s-a depus nici un decont de TVA pentru o perioadă de 6 luni consecutive; nu s-au efectuat achiziții sau livrări de bunuri ori prestări de servicii în sfera TVA timp de 6 luni; societatea se află în inactivitate temporară declarată în Registrul comerțului.Persoanele ce solicită reînregistrarea în scopuri de TVA trebuie să elimine cauzele ce au generat invalidarea codului de TVA și să nu aibă datorii la bugetul de stat.În situația în care o persoană dorește să se reînregistreze în scopuri de TVA, aceasta  depune la organul fiscal competent Formularul 099, fie prin poștă, fie direct la registratura ANAF, împreună cu documentația justificativă din care să rezulte capacitatea economică și intenția de a desfășura activități economice, prin declarația pe proprie răspundere, celebrul Formular 088 .Atenţie! Modelul Formularului 088 şi instrucţiunile de completare ale acestuia au fost aprobate prin OPANAF nr. 112/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 40/2015.În cazul în care documentația este incompletă, autoritățile fiscale notifică contribuabilul, iar acesta are un termen de 15 zile pentru completare documentației, sub sancțiunea respingerii cererii.Procedura este detaliată pentru reînregistrarea în scopuri de TVA în funcție de fiecare dintre cauzele ce au generat anularea.De exemplu, dacă o persoană a avut anulat codul de înregistrare din cauza nedepunerii deconturilor de TVA, cererea de reînregistrare în scopuri de TVA trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a.  toate deconturile de TVA nedepuse în termen;

b.  angajamentul persoanei impozabile prin care se obligă să depună în termen deconturile de TVA ale perioadei următoare;

c. declarația pe proprie răspundere formular 088 pentru evaluarea capacității de a desfășura activități economice;

d. certificatul constatator emis de Registrul comerțului din care să poată fi identificați administratorii persoane impozabile, ponderea deținută în capitalul social și alte elemente constitutive ale societății.

Desigur, pentru nedepunerea la termen a deconturilor de TVA, societatea va fi sancționată contravențional.Din păcate, actul normativ nu instituie în seama autorității fiscale și un termen în care aceasta să analizeze și să soluționeze solicitarea contribuabilului. Prin urmare, termenul maxim de soluționare a cererii rămâne 45 zile, termen prevăzut de art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

MEMENTO: Cele mai importante modificări pe Codul Muncii, aplicabile din 25 ianuariencepând de duminică, 25 ianuarie 2015, au intrat în vigoare o serie de modificări aduse de Legea nr. 12/2015asupra Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii). Vă prezentăm punctual cele mai importante noutăţi introduse de recentul act normativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 52/2015: vechimea în muncă se reduce când salariatul înregistrează absențe nemotivate și fără plată.

Concediile pentru formare profesională fără plată nu conduc la reducerea vechimii în muncă. la stabilirea concediului anual de odihnă, perioada de incapacitate temporară, concediu de

maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului bolnav va fi considerată perioadă de activitate prestată. Practic, nu se permite reducerea concediului de odihnă anuală pentru aceste considerente.

concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, salariatul nu poate efectua integral sau parțial concediul de odihnă în anul calendaristic în curs, cu acordul persoanei în cauză, concediul se va efectua într-o perioadă de 18 luni începând de la anul următor celui în care ar fi trebuit efectuat concediul.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 12/2015 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

compensarea în bani a concediului de muncă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

dacă un angajator apelează la un salariat temporar pus la dispoziție de o societate ce are ca obiect de activitate punerea la dispoziție de personal, salariatul angajat prin contract de muncă temporară nu poate să aibă un salariu mai mic decât salariatul utilizatorului când acesta ar fi prestat o muncă similară.

Prevederile privind durata maximă de desfășurare a concediului de odihnă sunt aplicabile și persoanelor încadrate în instituțiile publice, abrogându-se  atât prevederile art. 22 alin. (3) din OG nr. 6/2007, cât și ale art. 23 alin. (4) din OG nr. 10/2008.

ATENŢIE: Reglementările fiscale privind TVA au fost modificate!La baza subiectului abordat în această alertă fiscală se află două acte normative publicate în numerele de ieri ale Monitorului Oficial, respectiv Ordinul MFP nr. 1820/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 6/2014 şi OPANAF nr. 19/2015 privind modificarea şi completarea OPANAF nr. 3.331/2013 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare.Decizia Comisiei Centrale Fiscale

Prin Deciziea Comisiei Centrale Fiscale nr. 6/2014 se explicitează baza de calcul a TVA pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii la care nu s-a colectat TVA la momentul livrării de bunuri/prestării de servicii, de obicei din culpa furnizorului ce nu s-a înregistrat în scopuri de TVA deși ar fi avut această obligație.

Este situația persoanelor fizice ce au avut mai multe tranzacții cu terenuri construibile sau construcții noi și în ciuda faptului că au depășit plafonul de scutire de TVA, nu s-au înregistrat în scopuri de TVA, iar la vânzare nu au colectat TVA.Aceeași situație se aplică și persoanelor juridice sau persoanelor fizice autorizate ce au depășit plafonul cifrei de afaceri pentru care se acordă scutire de TVA, fără să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și fără să colecteze TVA la livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate ulterior depășirii plafonului.Decizia Comisiei Centrale Fiscale nr. 6/2014 vine să prezinte modul de determinare a bazei de calcul pentru TVA și modul de calcul al TVA pentru aceste tranzacții, când există o situație post-factum ce obligă aceste persoane la plata TVA.Sunt posibile trei situații, în funcție de voința părților rezultată din contracte sau din alte mijloace de probă, după cum urmează: dacă părțile au prevăzut în mod expres că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării, în acest

caz, pentru aceste livrări de bunuri sau prestări de servicii taxa pe valoarea adăugată se va aplica peste întreaga contravaloare a bunurilor livrate/serviciilor prestate.

atunci când părțile nu au făcut nicio mențiune cu privire la TVA iar furnizorul nu poate recupera taxa pe valoarea adăugată de la client, probabil situația cea mai des întâlnită în practică, în acest caz   taxa pe valoarea adăugată se consideră ca fiind deja inclusă în prețul de livrare a bunurilor sau prestare de servicii. În acest caz, taxa pe valoarea adăugată se va determina prin metoda sutei majorate, cunoscându-se că aceasta este inclusă în prețul total al tranzacției.

atunci când părțile au prevăzut că taxa pe valoarea adăugată este inclusă în contravaloarea livrării/prestării de servicii, taxa pe valoarea adăugată aferentă tranzacției se determină tot prin metoda sutei majorate. Această situație este una totuși atipică dar posibilă, ce pornește de la o prezumție mai puțin corectă, respectiv furnizorul a fost conștient că trebuia să se înregistreze în scopuri de TVA dar nu a respectat procedura legală.

Față de prevederile anterioare existente, modificarea majoră este dată de ultimele două situații, când TVA se considerăinclusă în preț. Anterior, autoritățile fiscale solicitau TVA pornind de la prezumția că acesta nu este inclus în preț și s-ar aplica la valoarea tranzacției.Modificarea din oficiu a vectorului fiscal cu privire la TVA

Prin OpANAF nr. 19/2015 se modifică procedura existentă privind modificarea din oficiu a vectorului fiscal cu privire la TVA.Actul normativ analizat astăzi se adresează în principal persoanelor juridice înregistrate în scopuri de TVA ce își vor pierde această calitate în cazul în care participanții la societate au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni la reglementările din legislație economică, financiar contabilă și fiscală.ANAF are dreptul să anuleze din oficiu codul de înregistrare fiscală când aceste persoane au înfăptuit infracțiuni economice, iar procedura este detaliată în funcție de forma juridică a societăților: societăți pe acțiuni și societăți în comandită pe acțiuni; celelalte forme de societate (societate cu răspundere limitată, societate în comandită simplă și

societate în nume colectiv).În cazul societăților pe acțiuni și al societăților în comandită pe acțiuni înregistrate în scopuri de TVA, ANAF va anula din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA, dacă oricare dintre administratori sau chiar persoana juridică însăși are înscris în cazier infracțiuni la reglementările din legislație economică, financiar contabilă și fiscală.În cazul celorlalte persoane juridice, și ne referim în principal la societățile cu răspundere limitată deoarece această formă de societate este cu siguranță cea mai des întâlnită, ANAF va anula din oficiu codul de înregistrare în scopuri de TVA dacă asociații majoritari, asociatul unic, oricare dintre administratori sau chiar persoana juridică însăși au înscrise în cazier infracțiuni la reglementările din legislație economică, financiar contabilă și fiscală.O altă situație foarte interesantă din punct de vedere fiscal este dată de faptul că procedura de anulare din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA se va aplica și când la Registrul comerțului există mențiuni

privind schimbarea asociațilorsau administratorilor, în contextul în care persoana juridică nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică, potrivit recentelor modificări aduse la art. 153 alin. (9) lit. h) din Codul fiscal.Această din urmă procedură o vom analiza în contextul în care ne așteptăm la alte modificări normative ce vor enumera punctual criteriile în baza cărora va fi apreciată intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică și vom vedea în ce constă Formularul 088 -”Declarație pe proprie răspundere privind intenția de desfășurare a unei activități economice”, ținând cont că este deja al doilea act ce îl menționează fără să îl reglementeze ca și format sau act normativ cu instrucțiuni de completare.

Modificări privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătateRecent a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ care aduce modificări în normele de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.În ceea ce privește veniturile care sunt luate în considerare la stabilirea cotei de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85%, Ordinul CNAS nr. 798/2014 stabilește punctual tipurile de venituri pentru care se datorează această contribuție, astfel: venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal; venituri declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoane care încheie un contract de

asigurări sociale pentru concedii şi indemnizaţii pentru maternitate şi concedii şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav, în condiţiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006;

venituri declarate la casele de asigurări de sănătate de către soţia (sau soţul) titularului întreprinderii individuale/ persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată în registrul comerţului şi autorizată să funcţioneze ea însăşi ca titulară a întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare. În cazul concediilor pentru sarcină şi lăuzie, pentru femeile ce nu mai îndeplinesc condițiile

necesare pentru a fi asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din motive neimputabile lor, dar nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat, beneficiind astfel de aceleași drepturi ca și o persoană asigurată, se stabilește că indemnizaţia se va achita din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.

În cazul în care angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, concediile medicale şi indemnizaţiile pentru: incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, maternitate, îngrijirea copilului bolnav sau de risc maternal se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.

În cele din urmă, prin actul normativ analizat astăzi se completează lista afecțiunilor pentru care durata concediilor nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni, acum regăsindu-se printre acestea și bolile cardiovasculare.

Codul fiscal se modifică de la 1 ianuarie 2015!Prin OUG nr. 80/2014 analizată astăzi, se modifică Codul fiscal cu prevederi aplicabile în principal de la 1 ianuarie 2015, pentru accize, taxa pe valoarea adăugată și impozite datorate de persoane fizice ce desfășoară activități independente sau practică profesii libere.Același act normativ confirmă faptul că data de 22 decembrie 2014 este ultima zi în care se pot efectua plăți către bugetul de stat, precum și temenul maximal până la care se pot depune declarații la buget.

Ordonanța prelungește până la data de 31 decembrie 2015, obligația plății unor impozite pentru exploatarea resurselor naturale și pentru exploatarea gazelor naturale, prevăzute în OG nr. 5/2013, OG nr. 6/2013 și OG nr. 7/2013.Să analizăm punctual principalele prevederi ale ordonanței.

Ultima zi pentru depunerea declaraţiilor fiscal Față de termenele comunicate deja prin mass-media ce au anunțat o altă dată finală privind plata impozitelor și depunerea declarațiilor, ordonanța stabilește data de 22 decembrie 2014 ca fiind ultima zi în care contribuabilii pot efectua plăți către buget și pot depune în termen declarațiile fiscale.

Aceasta este ziua de luni, 22 decembrie 2014, prima zi a săptămânii următoare.

Accizele – curs de schimb şi modalităţi de calcul Din punctul de vedere al accizelor, ordonanța aduce o modificare punctuală, stabilind cursul de schimb la care se calculează acciza în anul 2015, dar și o modificare structurală privind modul de calcul al accizelor în anii următori.

În anul 2015, accizele se calculează la același curs valabil și în anul 2014, respectiv la cursul de 1 euro = 4,7380 lei.Modificarea majoră constră în faptul că accizele sunt transformate direct în lei de către legiuitor, iar în Anexele 1 și 2 la Codul fiscal, regăsim valoarea accizelor în lei, atât pentru produsele accizabile supuse accizelor armonizate, cât și pentru cele supuse accizelor nearmonizate.De exemplu, pentru benzina fără plumb, acciza este de 2.035,40 lei/1.000 litri, ceea ce înseamnă că vom plăti acciză în sumă de 2,04 lei pentru fiecare litru de benzină fără plumb.Pentru bijuteriile din aur de până la 14k, acciza este de 4,74 lei/gram, iar pentru cele de peste 18k, acciza este de 9,48 lei/gram. Se păstrează scutirea de acciză pentru verighete.Pentru operatorii economici ce desfășoară activități în sfera produselor accizabile, pentru care autoritățile fiscale solicită garanții, transformarea în lei a garanțiilor exprimate în euro se va efectua utlizând cursul de schimb de 1 euro = 4,7380 lei.Pentru anii următori, acciza se determină actualizând valorile deja exprimate în lei, cu  indicele prețurilor de consumexistent la data de 30 septembrie a anului precedent, având în vedere ultimele 12 luni anterioare acestei date.Institutul Național de Statistică va comunica valoarea indicelui de consum până pe data de 15 octombrie, iar până pe data de 20 octombrie, autoritățile calculează valoarea în lei a accizelor ce vor fi valabile în anul următor, afișându-le pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.TVA

Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, sunt mai multe reglementări punctuale.  Una dintre reglementări vine să detalieze noțiunea de servicii furnizate pe cale electronică. Amintim faptul că de la 1 ianuarie 2015, prevederile privind modul de determinare a locului prestării de servicii pentru serviciile prestate pe cale electronică, serviciile de telecomunicații și televiziune, suferă modificări, iar noua prevedere normativă are următorul conținut, aplicabil prestărilor de servicii către persoanele impozabile:“h) locul unde beneficiarul este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, în cazul următoarelor servicii prestate către o persoană neimpozabilă: (…)3. serviciile furnizate pe cale electronică.”Din analiza acestui temei normativ, observăm că locul prestării de servicii în favoarea persoanelor neimpozabile din punctul de vedere al TVA, va fi locul unde persoana neimpozabilă își are domiciliul.

De exemplu, o societate din România persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, prestează servicii furnizate pe cale electronică, în favoarea unei persoane fizice neimpozabile din Bulgaria. În această situație, nu va colecta TVA cu procentul din România, deoarece locul prestării de servicii este considerat în Bulgaria.Noutatea majoră constă în faptul că această societate are obligația să colecteze TVA pentru Bulgaria, utilizând procentele de TVA existente în legislația Bulgariei. Desigur, va avea și obligația plății TVA-ului către bugetul din Bulgaria.În acest sens, societatea din România fie va depune direct către autoritățile din Bulgaria decontul de TVA aferent acestei tranzacții, fie va utiliza un decont special depus prin Ghișeul unic privind TVA.

Practic, această societate va cumula toate prestările de servicii transmise electronic către clienți persoane neimpozabile situate în alte state membre, va raporta aceste sume într-un decont de TVA aplicabil numai la aceste situații și îl va depune în România, plătind către bugetul din România taxa pe valoarea adăugată.Prin ordonanță, s-a stabilit că autoritățile române rețin din acest TVA, un procent de: 30% pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016; 15% pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2018.Pentru persoanele interesate, autoritățile comunitare au elaborat un Ghid de aplicare a noilor proceduri privind TVA la aceste tipuri de servicii, ghid ce poate fi consultat în limba română accesând acest link. Alte situații privind TVA prevăzute de ordonanță: se redefinesc procedurile privind reînregistrarea în scopuri de TVA pentru o persoană impozabilă a

cărui cod de TVA a fost invalidat din oficiu de către autorități sau se redefinesc criteriile când un contribuabil ar fi trebuit să se înscrie în scopuri de TVA, iar acesta nu și-a îndeplinit obligația, iar autoritățile fiscale îl vor înregistra din oficiu în scopuri de TVA.

Ordonanța stabilește că aceste criterii se aprobă prin Ordin la președintelui ANAF. În principiu, nu este nimic nou, însă ne așteptăm la înăsprirea condițiilor. Este o tendință de a elimina din categoria plătitorilor de TVA, persoanele inactive economic. În acest sens, ordonanța stabilește imperativ că nu vor fi înregistrați în scopuri de TVA, contribuabilii ce nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică. se reformulează prevederea că se va anula înregistrarea în scopuri de TVA a societăților înființate

conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, în sensul că pentru societățile pe acțiuni, atunci când administratorii au înregistrate în cazier infracțiuni economice. Noutatea constă în faptul că legiuitorul enumeră expres aplicarea acestei prevederi și pentru societățile în comandită pe acțiuni.

Pentru societățile cu răspundere limitată (SRL), anularea înregistrării în scopuri de TVA se va face atât în cazul în care administratorii, dar și asociații majoritari au înscrise în cazier infracțiuni economice.

tot din punctul de vedere al TVA, se reformulează ușor noțiunea de comerciant pentru aplicarea măsurii de taxare inversă aferentă livrărilor de energie electrică.

Desigur, se păstrează măsura de taxare inversă, când energia electrică este livrată căte un cumpărător revânzător, la care consumul propriu de energie electrică este mai mic de 1%. Acesta trebuie să dețină autorizație de comerț cu energie electrică.

pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau profesii libere, leguitorul adoptă două măsuri relativ contradictorii, astfel:

a) se introduce Registrul de evidență fiscală pentru evidența veniturilor, cheltuielilor și altor sume ce influențează impozitul pe venit;

b) se scutesc la obligația de ținere a contabilității unele categorii de contribuabili, cum sunt cei supuși impozitării prin norme de venit.Desigur, chiar dacă nu scrie în ordonanță, aceștia trebuie să țină evidența vânzărilor, deoarece ar putea intra în sfera TVA. În acest sens, acești contribuabili au obligația să completeze numai partea de venituri din Registrul de evidență fiscală.