.1CASTELUL DIN BROMOTUL

Guillemot se strecua pe cararea pe care mergeau'

de mai multe oipe zi, putemicii Cavaleri ai Vantu-

lui. Era inceput de toamna si ceafa de pe Landa

Korriganilor arunca deja umbre melancolice. Iama

se anunta grea...Guillemot se indrepta cu pagi mari spre castelul'

Bromotul, $coala-fortareata a Confreriei. Se gribeanu numai pentru ca se temea de glumele proaste ale

Korriganilor. dar gi pentru ca era in posesia unei

vegti excepfionale. $i era nerabdator s-o imparta-geasci lui Romaric!

Era atAt de addncit in gAnduri, inc6t fi observa inultimul moment pe cei doi Cavaleri in amud tur-

coaz galopdnd in spatele lui. Se prabugi pe o parte 9i

abia reugi si nu fie zdrobit de copitele grele ale cailorde lupti. Cavalerii Vantului scapara o injurrtura qi

oprirl imediat caii tntr-un nor de praf.* Buna, baiete! Totul este in regula?

- in regul5, merge, domnilor Cavaleri, raspunse

Guillemot, foarte ruoinat" iesind din tufigul care fi amor-

tizase ciderea.

12 EaL L'Ho--"Caii, trinuti bine in fidu de catre Cavaleri, fomaiau.

Guillemot igi dadu pe spate me$a de par castaniu careii cadea pe frunte $i sfabatu $chiopatdnd cei cAlivametri care il despa4eau de Cavaleri. igi ridica spre eiochii de un verde sfalucitor.

-A fost vina mea, se scuza el, straduindu-se sazAmbeascd. Visam, nu v-am auzit venind!

- Important este ca egd intreg, mormai unul dintreCavaleri.

- Pariez ca te duci la Bromotul qi ca ai fost ales sadevii Scutier! spuse celalalt Cavaler, tot atat deblond 9i de sublire pe cAt era de brunet qi de indesattovara$ul sau.

- Ei... nu, spuse Guillemot, rogind.Tocmai igi aduse aminte cd, numai cu 5ase luni

inainte, dorinta lui cea mai arzaroare era sa apartinaCon freriei Cavalerilor Vinrului.

- Ei, Ambor! spuse Cavalerul care-i vorbise primul,nu vezi ca baiatul poarta sacul Ucenicilor Vrajitori?

- O, da, bineinleles! recunoscu Ambor. Daratunci, Bertolen.. .

Bertolen qi Ambor schimbarA o privire, apoi ilstudiara pe Guillemot curiogi.

- Spune-ne, baiete, nu cumva, din intamplare, tue$ti Guillemot de Troil? Cel care a fost in Lumea In-certa $i care s-a luptat cu trupele Umbrei?

Guillemot ezita, apoi aproba. inca nu se obignuisecu gloria care ii inconjura numele dupa aventura princare trecuse!

Cavalerii exultau.

SENIORUL SHA 13

- Suntem extrem de onorati sa te intdlnim,Guillemot! exclama Bertolen.

- Nu, nu, eu sunt cel onorat sa va intalnesc, se bdl-

bAi Guillemot, jenat de atata entuziasm $i admiratie.

- $i ce te aduce in landa, Guillemot? il intreba

Ambor.

- Varul meu! Este Scutier la Bromotul. Astazi

este zi de vizim...

- Adevarat, confirma Bertolen. Totu$i, soarele

qpte deja sus gi mai sunt doua ore bune de mers: n-o

sa poti sta cu varul tau prea multa vreme.

- $tiu.. . suspina Guillemot. Dar am aYut astazi

un test la mate $i n-am putut sa lipsesc de la ore. . . Iarde l.a Dashtikazar n-arn gasit decdt un car care m-adus numai o bucata de drum.

- Asta este, fu de parere Bertolen, aruncdnd o

ocheada spre Ambor. Matematica este foarte impor-tanta, desigur! Dar nu intr-atat incAt si pierzi o zi de

vizita la Bromotul. Hai, urca!

Guillemot avu nevoie de cdteva secunde ca sa in-pleagA propunerea celor doi Cavaleri de a-l lua cu ei.

Dar nu se lisi rugat de doua ori $i, cu un zdmbet larg,

sari in sa, in spatele lui Bertolen.

- Genial! exclami el.

- inainte de toate, tine-te bine, il avertiza Cavale-

rul. Nu weau sar te rostogole$ti in tufiluri!

- Eu nici atit, aproba Guillemot.Ambor 9i Bertolen izbucnira in rds $i slabfa haF-

rile cailor care pomira in galop. Guillemot se agata de

centura care tinea sabia lui Bertolen $i se lasa arnetit

14 Etil L'Ho-t re

de senzalia de viteza. Dupa pudn timp, distinse silu-eta masiva a castelului din Bromotul.

Confreria Cavalerilor, ordinul rizboinic care igiconsacra intreaga energie aparadi larii de Ys qi aju-torarii locuitorilor ei, se niscuse, cu secole in urrna,la Bromotul. Astizi, Confreria dispunea de un castelmai nou gi mult mai confortabil in inima oraguluiDashtikazar, 9i avea mai multe forturi ocupate de

mici gamizoane rcpartizate pe inEeg teritoriul Tariide Ys. Castelul Bromotul devenise astfel o qcoala,

unde Scutierii, tineri voluntari alegi dupi talentul 9idorinta lor, isi desAvdr$eau dura educalie de Cavaler.

$coala ocupa o consfuctie marc, pafiata, ddicatadin pietre cioplite, care didea intr-o incinta de pament

batut, protejaE de ziduri inalte, unde se ficeau exerci-

liile de calarie. Partenrl em rezervat Scutierilor. Subso-

lul gazduia o fhnt6na 9i mai multe pivnile. Primul etaj

cuprindea sala de arme, sala de gimnastica, biblioteca

si silile de studiu. La al doilea etaj se aflau bucatiri4refecoriul, bazinut de lnot si dormioarcle. in sfanit,ultimul etaj folosea drept depozit de arme gi de materi-ale. Ansarnblul degaja o atnosfera cu lotul spartana-

De-o parte, zidurile cenu$ii ale fonareFi se inal-

1au la marginea falezelor care mlrgineau marea, intimp ce de cealalti parte se afla intinderea plina de ier-buri a landei. De ce sa fr fost ridicat un caslel inf-unasemenea loc? Nimeni n-ar fi gtiut si spuna. Cert este

insa ca aceasta Confrerie purta numele v6ntului ce

sufla fara hcetare in acea$a regiune dezolanta din Ys,

SENIORUL SHA 75

aspra $i austera, dupa chipul gi asemanarea celor care

se formau aici.. .

Romaric sufla din greu $i se chinuia lovind cu

vArful $i cu tai$ul sabiei intr-un butuc de stejar zdra-

van, infipt intr-unul din colfurile cudii, sub privirile

atente qi severe ale unui sergent instructor' Sabia pe

care o tinea cu amdndoua mlinile era grea 9i il dureau

umerii. Sudoarea ii curgea Pe pieptul gol, iar pmul

bJond, lre care trebuise si-l taie scurt cdnd intrase la'Cavaleri, era ud.

- Poli sa te opregti gi sA mergi sa te odihnegti' Scu-

tier, ii spuse sergentul instructor.

- Nu sunt obosit, Cavalere, protesta Romaric'

. - Poate, dar ceilalti iqi agteapta randul' Nu uita sa

gergi $i sa-f ungi sabia inainte de a te schimba'

Romaric ceda locul unui baiat robust, care taie de

h inceput butucul de stejm, facAnd sa sara aschii din

eL Se indrepta spre o banca unde igi pusese lucrurile

E se aseza strambdndu-se. Din fericire, Cavalerul in-

suctor li ordonase sa se opreasca: cinci minute in

plus si s-ar fi prabu$it cu adevarat! i5i puse sabia pe

genunchi gi susPina'

Explodase de bucurie cAnd Comandorul Confre-

riei in penoana a venit la parintii lui qi le-a propus

s*.1 ia ca Scutier la Bromotul, cu sase luni inainte de

vihsta rccrufirii. Tatal sau a fost foarte mindru Si un-

chiul Urien i-a trimis chiar un mesaj de felicitare'

Romaric i$i vazuse visut implinit! Dar, in acel mo-

wrq nu-si daduse seama cdt va fi de greu" '

1,6 E'it L'Ho*-"Nu atit studiul i se parea dificil, cft atitudinea ce-

lorlalli Scutieri fala de el. Acegtia credeau cd fuseseacceptat la Bromotul datorita aventurii din LumeaIncerta, gi nu penffu calititile lui. $i, totugi, uneori,Romaric lnsu$i nu era departe de a gdndi la fel, darse sfrlduia si fie la iniltime, incercdnd sa devina unbun camarad, sa faca mereu mai mult, pentru a do-vedi ca nu-gi datoreaza locul pe bincile qcolii dec6tcalitaflor lui.

Dar se obosea peste masura gi se simpa singur.Culmea negansei, oragul Bounic, unde locuiau parin-

tii lui, se afla in cealalta extremitate a tArii, a$a ca ilvizitau rar. Unchiul Urien venise deja de trei ori, fi-regte, dar igi petrecuse mai mult timp palar.ragind cuinstructorii mai batrani, fosti Cavaleri ca gi el, decAt

cu nepotul sdu!

Scutierii, pentru care Bromotul insemna liceul sau

colegiul, nu erau liberi decdt in vacanta. . . in timp ce

Ucenicul era liber din clipa ctnd se despi(ea de ma-estru sau de profesor. Acesta era inconvenienfirl de afi Scutier fali de un elev. . .

Romaric se gandi la Guillemot, care sigur strangeaplante sau discuta Grafemele cu Maesful Qadehar.Apoi se gdndi la prietenii lui: Gontrand, Ambre qi

Coralie. Coralie. . . Niciodati nu s-m fi gandit ca o sa-isalveze viala! Se revedea inotind cu disperare ca sa

scape de Gommonii canibali, apoi de Meduzele deFoc. Iqi aminti cum, epuizal, crezuse ca-i venise sfar-

situl. Atunci, Coralie a rasarit din senin pentru a-lajuta sA ajungi la pluta Poporului Mirii.

SENIORUL SHA 17

Romaric fu stAbatut de un frison $i sfanse mai-nile in jurul sabiei, prea mare pentru el. Niciodatin-o si mai dea bir cu fugilii. CurAnd, va fi Cavaler qi

va putea hfaunta orice pericol! Arunca o privire in-qezatoare citre lama de olel alblstrui. Sabia asta, pecare i-au dat-o la ceremonia de investire ca Scutier gi

care va fi a lui toata via14 era visul lui cel mai scump:sa-i invinga singur in lupti pe Orki gi pe Gommoni.Dar, dupi o luni de stagiu la. Scutieri, se simtea

'tscurdjat, intreb6ndu-se cum va reuqi sA faci asta.' Lui o bucata de fetru 9i se apuci si-gi lustruiascisabia congtiincios.

Un zgomot de copite 1l smulse din gAnduri. Cava-krul. insarcinat cu paza castelului se apropie de el.. - Scutier! il striga el cu voce putemicir, ai un

vizitator.Romaric incrunta din sprdncene. Cine ar fi putut

sa fie? Cu siguranla, unchiul Urien: nu se anunla nici-odata la intrare si didea buzna ln Bromotul, ca $i cuma fi fost in castelul lui din TroiMntrigat, Romaric iqipuse sabia ln teaca, luA o cama$a din rucsac $i,stsecurandu-se, se indrepta spre poarta masivi care

didea spre landa.

2

lvrnEvrnt

Ldngi intrare, Romaric rccunoscu, incadrata dedoi Cavaleri in armur4 o silueti care li era familiara:

lopiind de bucurie, fecu de girzi gi se grlbi sa-i iasiin intAmpinare.

- Guillemot! Nu-mi vine si cred! saiga el.

- Romaric!

Cei doi veri se imbradsara sub privirile arnuzate

ale lui Ambor 9i Bertolen.

- Ar fi trebuit sa fac legtnr4 li spuse Bertolen to-varigului siu. Scutierul poarta numele Tro'il: nu putea

fi decdt ruda cu Guillemot.

- $i baffinul Urien de Troil, cel care vorbegte tare

$i carc imparte cu generozitate palme zdravene pe

umar, este tot o ruda? intreba Ambor.

- Este unchiul nostru... raspunsera Guillemot 9iRomaric intr-un glas, srflmbdndu-se.

- A fost un Cavaler respectabil, interveni garda-

Acum, este adevaraq e pu1in, cum sa zic.. .

- Putrin cam pisalog! ii sugera Romaric.

SHA 19

incrunta din sprdncene, in timp ce Ambor

izbucnira in rds.

- Scuzafima, domnilor Cavaleri.' ' ii intrerups€

ilt"*o,'potiti"os. Nu am prea mult timp' iar

mric $i cu mine avem multe sa ne spunem" '

]-N" in o*""t+ ln seara asta la Dashtikazar'

Bgrtolen. Pleclm in doutr ore' Daca vrei sa

lgi cu noi...

-'-Va ^otto*.t.' voi veni! O sa va a$tept la poarta

[e doui ore.]riui c"iu".ot! se grabi Romaric' As vrea sa-d

! noua mea gcoali!

ii-upu"a p" tat"r lui de bral 9i il rase spre banca

hi$i lasase lucrurile.]<iio"ru-acoU"rnot, observdnd spada din t€aca

care Romaric o atAmase in spafe' alaturi de rucsac'

il".i"i* *oi in scrisorile tale? Ei bine' sa zi-

J" rnti itt*.ltnanta decat un sac de Ucenic!

:;;;;; "-o

face mai eficientl cdnd nu $tii

mdnuiegti, susPina Scutierul'

-HJa"l"t-i d"cAt o luna de cdnd esti Scutier! tncuraja Guillemot. Eu, dupl o lunl de invaFtura'

iiH"auuil sl refin zece nume de plante 5i cre-

&am ca un cuent teluric este o boala'

- D4 ai alreptate, aprobl Romaric' Dar' spune-mr'

* iJ tontin. pe doi dintre cei mai buni Cavaleri

sa-ti fie dadaca?* -- Ot *p*.. Guillemot ridicdnd din umeri' este

ooof gfotiei. Am impresia ci le-a facut placerc sa

aiba gdja de noi.