ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

„Negustorul moråii” „Negustorul moråii” cel mai cãutat traficant de arme cel mai cãutat traficant de arme

din lume, prins cu ajutoruldin lume, prins cu ajutorulpoliåiætilor de frontierã românipoliåiætilor de frontierã români

Pag. 20Pag. 20

2 F R O N T I E R A

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 675

P e s c u r t P e s c u r t P e s c u r t

www.politiadefrontiera.ro

Editor coordonator:Comisar - æef Ionela ROMAN

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefSubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

Coperta IV - Poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Botoæani, fundal Mãnãstirea

PutnaADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista “FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la trezoreria localã un numãr de cont care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Ætefan ANDREESCU

Layout: Mihai BEJENARU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 31 martie 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

2 F R O N T I E R A

chestor principal dr. Vasile Gabriel Niåã................................. pag. 4

SASI - mereu la înãlåime ............................................................ pag. 9

Reportaj la IJPF Botoæani ......................................................... pag. 10

Ætiri - migranåi reåinuåi la frontierã ......................................... pag. 16

Criminalisticã - paæaportul electronic lituanian ........................... pag. 18

Terorismul, în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute ................ pag. 22

Istorie - 6 martie 1945 ............................................................ pag. 24

Noi æalupe fluviale în dotare .................................................. pag. 26

Vizitã de lucru la colegii maghiari ......................................... pag. 27

Biker-ul din est ......................................................................... pag. 28

Omul æi artistul Gheorghe Turda ............................................ pag. 29

Despre Învierea Mântuitorului ................................................ pag. 32

Divertisment ............................................................................ pag. 34

Decan nou la Facultatea de Poliåie din cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”. Începând cu data de 17 martie 2008, echipa managerialã a Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” a devenit completã prin alegerea comisarului æef prof. univ. dr. Åuåu Piæleag în funcåia de decan al Facultãåii de Poliåie.

Noul decan a absolvit Facultatea Interarme din cadrul Universitãåii Naåionale de Apãrare în anul 1991, Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliåie în anul 1994, este doctor în Ætiinåe Militare, conducãtor de doctorat în domeniul „Ordine æi siguranåã naåionalã” æi conducãtor de masterat „Managementul pregãtirii operaåionale de jandarmi” din cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”. Din 2004 æi pânã în 2008 a fost prodecanul Facultãåii de Drept din cadrul Academiei de Poliåie. A publicat 21 de cãråi în domeniul ordine æi siguranåã naåionalã æi peste 50 de studii æi articole în reviste de specialitate æi volume ale unor manifestãri ætiinåifice internaåionale, recunoscute pe plan intern æi internaåional.

Mãsuri pentru SUMMIT. Pentru buna desfãæurare a tuturor activitãåilor legate de Summit-ul NATO, la nivelul Aeroportului “Henri Coandã”, Poliåia de Frontierã a luat mãsuri de suplimentare a personalului care îæi desfãæoarã activitatea la controlul documentelor, scopul fiind asigurarea unui flux normal al pasagerilor care se prezintã pentru a intra/ieæi din România.

De asemenea, au fost constituite echipe speciale de control pentru fiecare delegaåie participantã la Summit-ul NATO (formate din 2-4 politiæti de frontierã), iar din totalul filtrelor de control existente în acest aeroport (17), patru au fost special destinate acestor oficialitãåi.

Atât în timpul lucrãrilor Summit-ului, cât æi pe timpul repetiåiei generale din data de 29 martie a.c., la nivelul întregii frontiere, peste 1.800 politiæti de frontierã au fost angrenaåi în cadrul dispozitivelor de securitate.

Întâlnire de lucru. În data de 10 martie a.c., la sediul MIRA, o delegaåie condusã de chestorul principal Vasile Gabriel Niåã – secretar de stat MIRA, æeful Departamentului Schengen, a avut o întâlnire de lucru cu Vernon Coaker, ministrul secretar de stat pentru combaterea criminalitãåii din cadrul Home Office – Marea Britanie. La întâlnire a participat æi E.S. Robin Barnett, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucureæti, din delegaåia românã fãcând parte adjunctul inspectorului general al Poliåiei de Frontierã, chestorul Vasile Moåoc æi æeful Poliåiei Naåionale, chestorul Gheorghe Popa.

Tema discuåiilor a fost cooperarea poliåieneascã, în special pe linie de crimã organizatã, subliniindu-se reuæita proiectelor REFLEX æi TRIDENT care, prin

implementarea lor, contribuie la diminuarea accentuatã a fenomenului migraåiei ilegale, a traficului de fiinåe umane æi a infracåiunilor conexe domeniului vamal.

Securizarea frontierelor a reprezentat un alt subiect abordat în cadrul întâlnirii, cu accent pe graniåa maritimã. S-a apreciat importanåa Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagrã (SCOMAR) æi care se aflã în prezent în fazã de implementare.

3F R O N T I E R A 3F R O N T I E R A

Luminã din suflet„Omul cu adevãrat bun este doar cel care ar fi putut fi rãu æi n-a fost.”

Nicolae Iorga

Sunt rare momentele când ne privim cu adevãrat sufletul. Agitaåia cotidianã, rutina în care trãim, grijile æi responsabilitãåile familiale ori de serviciu, faptul cã alergãm în permanenåã dupã satisfacåii materiale sau o poziåie socialã respectabilã, nu ne mai dau rãgazul necesar pentru a cugeta la felul în care suntem.

Numai o cumpãnã din viaåa noastrã sau, câteodatã, spiritul sãrbãtorilor creætine ne determinã sã ne analizãm æi, implicit, sã luãm anumite hotãrâri.

Cred cã este cazul ca astfel de analize interioare sã le facem mai des æi sã încercãm sã fim cât mai obiectivi posibil, practic cinstiåi cu noi înæine, chiar dacã de cele mai multe ori gãsim justificãri imediate la micile rãutãåi produse celor din jur.

Albert Einstein spunea : “Idealurile care mi-au luminat calea æi din când în când mi-au dat curaj reînnoit de a întâmpina viaåa cu voioæie, au fost bunãtatea, frumuseåea æi adevãrul”.

Este bine ca, în tot ceea ce facem, sã nu uitãm sã respectãm adevãrul, sã fim buni, iar frumosul din sufletul æi viaåa noastrã sã domine partea întunecatã a fiecãruia dintre noi. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã bunãtatea este o virtute care înfrumuseåeazã caracterul unui om æi prin care se dovedeæte înåelepciunea æi superioritatea lui.

Nimeni nu poate fi absurd sã cearã unor pãmânteni sã devinã sfinåi. Dar dacã încercãm sã nu îi facem pe cei din jurul nostru sã sufere æi, câteodatã, chiar sã spunem o vorbã bunã, putem considera cã ne-am apropiat mai mult de ideal.

Probabil cã vã întrebaåi de ce am abordat un astfel de subiect. Pentru cã apropierea Sãrbãtorilor Pascale poate fi un bun moment de analizã interioarã... sau pentru cã toåi suntem oameni æi toåi greæim mai mult sau mai puåin. Posibil... Sau poate pentru cã eu cred (æi sunt convinsã cã nu sunt singura) cã, într-o comunitate, se pot strecura oportuniæti, individualiæti, invidioæi, avizi dupã „puterea absolutã”, bârfitori etc., care, dacã sunt lãsaåi sã se manifeste sau dacã nu reuæesc sã se schimbe, pot afecta întregul.

Depinde de fiecare dintre noi dacã permitem ca acest rãu sã existe, sã se manifeste sau dacã încercam sã-i determinãm pe acei oameni sã scoatã la ivealã partea frumoasã a sufletului. Dar, pentru început, fiecare trebuie sã ne facem propria analizã a sufletului. Æi, acum, este un moment prielnic.

Paæte Fericit!

Ionela ROMAN

I n t e r v i u

4 F R O N T I E R A

- Domnule secretar de stat, la sfâræitul anului trecut s-a înfiinåat, în cadrul MIRA, Departamentul Schengen; ne puteåi expune motivele constituirii acestui departament æi principalele sale atribuåii?

- Aderarea la spaåiul Schengen reprezintã unul din obiectivele strategice ale României dupã 1 ianuarie 2007. Complexitatea æi importanåa acestui proces care, la final, va consfinåi integrarea noastrã profundã în Uniunea Europeanã, a impus stabilirea unor coordonate æi mecanisme ferme. Crearea Departamentului Schengen la sfâræitul anului trecut a rãspuns nevoii de a stabili o platformã unicã de coordonare la nivel naåional, de a articula eforturile de pânã în acel moment æi, nu în ultimul rând, de a oferi colegilor europeni un partener unic de dialog în acest domeniu. Departamentul Schengen este autoritatea naåionalã care coordoneazã æi monitorizeazã îndeplinirea tuturor condiåiilor necesare pentru aderarea la spaåiul Schengen. În acelaæi timp, Departamentul reprezintã autoritatea de nivel decizional superior în domeniul derulãrii æi implementãrii Programului de realizare a Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierei, coordoneazã gestionarea æi implementarea Facilitãåii Schengen æi asigurã implementarea componentei naåionale SIS II în România. Pânã la momentul creãrii Departamentului, nu exista o structurã care sã coordoneze æi sã sincronizeze demersurile. În acest context, s-a regândit tot sistemul de organizare æi funcåionare a structurilor implicate în problematica Schengen. Aæadar, apariåia

acestei structuri nu vine pe un „teren viran”, ci concentreazã eforturile mai multor compartimente din MIRA æi pune laolaltã atât conceptul care stã la baza organizãrii structurale pentru îndeplinirea condiåiilor de acquis Schengen, cât æi tot ceea ce åine de latura funcåionalã.

- Ce rol are Poliåia de Frontierã în cadrul procesului de aderare la spaåiul Schengen æi care sunt domeniile, aflate în responsabilitatea PFR, ce urmeazã a fi evaluate?

- Aderarea la spaåiul Schengen este un proces complex, care implicã multe domenii, problematici æi instituåii. Eforturile sunt imense, fie cã vorbim de eforturi umane, financiare sau materiale.

Domeniile în care se vor desfãæura vizitele de evaluare sunt: cooperare poliåieneascã, protecåia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene æi terestre æi SIS. Privim toate aceste aspecte cu mare seriozitate æi ne concentrãm, în acelaæi timp, asupra tuturor faåetelor care vor contribui la o evaluare pozitivã a României.

Nu putem acorda prioritate unor aspecte în detrimentul altora, ci trebuie sã avem viziunea de ansamblu. Totuæi, putem afirma cu toatã certitudinea cã vizitele de evaluare în domeniul frontierelor maritime, aeriene æi terestre vor fi foarte dificile æi datoritã faptului cã acest domeniu are implicaåii majore asupra securitãåii întregului continent european.

Dupã cum ætiåi, gestionãm una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene –2070 de kilometri – æi, în acelaæi timp, una dintre cele mai dificile, iar România trebuie sã asigure, printr-un management profesionist al frontierelor externe, securitatea celor aproape 500 de milioane de cetãåeni europeni.

Ne-am asumat aceastã responsabilitate pentru cã dorim sã contribuim la asigurarea unui climat de securitate æi stabilitate pentru cetãåenii Uniunii. Acåiunile noastre sunt focalizate pe asigurarea unui nivel ridicat al controlului æi al supravegherii la frontiere, bazate pe adoptarea unei concepåii integrate, moderne, de supraveghere, control æi intervenåie, care sã asigure îndeplinirea cerinåelor stabilite de Catalogul Schengen.

- La nivelul Uniunii Europene este în discuåie modificarea mecanismului actual de efectuare a evaluãrilor Schengen. În ce mãsurã aceste modificãri vor influenåa modul de desfãæurare a evaluãrilor pentru aderarea României la spaåiul Schengen?

- Într-adevãr, în momentul de faåã au loc discuåii, în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, cu privire la modificarea mecanismului actual de realizare a evaluãrilor Schengen. În acest sens, actuala preæedinåie a UE, cea slovenã æi viitoarea preæedinåie a UE, cea francezã, au elaborat un document care analizeazã viitorul evaluãrilor Schengen prin prisma dublului mandat pe care îl are Grupul de Evaluare Schengen.

Este vorba, în primul rând, de evaluarea statelor candidate, înainte de aderarea la spaåiul Schengen. Este cazul României æi Bulgariei, iar aici nu vor interveni schimbãri.

În al doilea rând, este vorba despre evaluarea statelor membre

Pentru aderarea la spaåiul Schengen, æapte domenii vor fi evaluate pânã în

martie 2011interviu cu secretarul de stat în MIRA,interviu cu secretarul de stat în MIRA,

chestor principal dr. Vasile-Gabriel NIÅÃchestor principal dr. Vasile-Gabriel NIÅÃ

5F R O N T I E R A

Schengen æi, în acest caz, vor interveni anumite schimbãri, odatã ce statele membre se vor pune de acord cu privire la forma finalã a documentului care este, în prezent, în discuåie. Pe scurt, se doreæte ca, pe lângã evaluarea clasicã a fiecãrui stat, începând cu acele state membre Schengen care nu au fost evaluate de mulåi ani, sã se introducã evaluãri suplimentare, tematice æi/sau regionale, care sã includã mai multe state membre, pe baza unor analize de risc.

- România a semnat o declaraåie comunã cu Bulgaria, la începutul acestui an, ocazie cu care a fost stabilit ca orizont de eliminare a controalelor la frontierele interne luna martie a anului 2011. Cum se va desfãæura, în aceste condiåii, procesul de evaluare Schengen în domeniul controlului frontierelor æi care vor fi paæii pe care trebuie sã-i parcugem pentru pregãtirea procesului de aderare?

- Procesul de evaluare Schengen este în responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE. Astfel, spre deosebire de aderarea la UE, când am avut un singur partener de discuåie, Comisia Europeanã, acum avem de a face cu toate statele membre UE, reunite în cadrul acestui grup de lucru.

Prima parte a procesului de evaluare constã în completarea unui chestionar extins, care va fi remis statului respectiv. Acest chestionar va conåine întrebãri detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea æi aplicarea prevederilor Schengen. În momentul în care au fost obåinute suficiente informaåii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea, în teren, a pregãtirilor. Sunt æapte domenii în care vom fi evaluaåi pânã în martie 2011: frontiere maritime, aeriene, terestre, cooperare poliåieneascã, vize, protecåia datelor personale, SIS/SIRENE.

Ulterior misiunilor de evaluare Schengen, se vor prezenta rapoartele de urmare, pe baza cãrora Consiliul va adopta sau nu decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne ale României.

- Oferiåi-ne, vã rugãm, mai multe detalii despre fuziunea dintre Poliåia Naåionalã æi PFR. Ce vizeazã strategia multi-anualã a MIRA cu privire la identitatea Poliåiei de Frontierã Române?

- În prezent, se desfãæoarã la nivelul MIRA discuåii cu privire la anumite schimbãri instituåionale care vor afecta ministerul nostru. Este vorba, într-adevãr, despre fuziunea dintre Poliåia Românã æi Poliåia de Frontierã Românã.

La nivelul Departamentului Schengen am analizat cu foarte mare atenåie aceste aspecte, având în vedere cã ele vizeazã aspecte cheie ale procesului de evaluare Schengen: cooperare poliåieneascã æi controlul frontierelor. Procesul de fuziune a douã structuri de importanåa æi mãrimea celor avute în vedere prin aceastã iniåiativã presupune o analizã temeinicã a tuturor implicaåiilor æi consecinåelor directe de ordin legislativ, instituåional, financiar, de resurse umane etc. Acest lucru se traduce printr-o perioadã considerabilã de timp pentru pregãtirea respectivei fuziuni, în primul rând din punct de vedere legislativ, urmatã, în mod firesc, de o perioadã de acomodare specificã perioadei de tranziåie.

- Domnule secretar de stat, în încheiere, aveåi un mesaj pe care sã-l transmiteåi poliåiætilor de frontierã?

- Orice stat care doreæte sã adere la spaåiul Schengen trebuie sã treacã printr-un proces de evaluare, cu ocazia cãruia trebuie sã dovedeascã cã a îndeplinit toate condiåiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.

Timpul este scurt, iar procesul complex. Pentru asigurarea succesului acestui proces, este important ca toåi factorii implicaåi sã fie conætienåi de importanåa acestui scop æi sã lucreze împreunã.

Numai printr-un efort de echipã, România va putea deveni un stat membru Schengen în 2011, ceea ce va însemna beneficii semnificative pentru cetãåenii sãi æi va consfinåi integrarea profundã în Uniunea Europeanã.

A consemnat Gabriel CRÃCIUN

ÎÎn vederea asigurãrii unui caracter coerent æi unitar al procesului de pregãtire a aderãrii României la spaåiul Schengen, prin HG

nr. 1317/2007 a fost înfiinåat Departamentul Schengen, autoritate naåionalã în domeniu care coordoneazã æi monitorizeazã îndeplinirea tuturor condiåiilor necesare pentru aplicarea integralã a prevederilor Acordului Schengen din 14.06.1985 privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune æi Convenåiei de aplicare a acestuia, precum æi a celorlalte prevederi specifice acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta definit de cãtre documentele relevante ale Consiliului.

Departamentul este structura specializatã din cadrul MIRA, fãrã personalitate juridicã æi cu competenåã generalã, la nivel naåional, de coordonare æi monitorizare a activitãåilor desfãæurate de instituåiile æi autoritãåile cu responsabilitãåi în domeniu, în conformitate cu Strategia Naåionalã privind aderarea la spaåiul Schengen, Planul Indicativ privind Facilitatea Schengen, Planul de acåiune Schengen æi Strategia naåionalã de management integrat al frontierei de stat a României.

Departamentul este condus de un æef de departament, cu rang de secretar de stat. Numirea æi eliberarea din funcåie a acestuia se fac prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului internelor æi reformei administrative.

La nivel naåional, Departamentul coopereazã cu structurile din cadrul Ministerului Internelor æi Reformei Administrative care au responsabilitãåi în domeniul adoptãrii æi aplicãrii prevederilor acquis-ului Schengen, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, cu structuri similare ale instituåiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice æi siguranåei naåionale abilitate sã întreprindã activitãåi în domeniu, cu alte instituåii din cadrul administraåiei publice centrale, precum æi cu organizaåiile neguvernamentale æi experåi independenåi din diverse sectoare de activitate.

La nivel internaåional, Departamentul stabileæte æi menåine contactele necesare îndeplinirii atribuåiilor sale cu instituåiile similare din instituåiile omoloage ale statelor membre UE, cu instituåii specializate UE, cu reprezentanåele diplomatice din România sau din strãinãtate ale Statelor Membre UE, precum æi cu ataæaåii de afaceri interne de pe teritoriul României sau din strãinãtate, pe domeniul de competenåã.

Departamentul are în structurã Direcåia Generalã Schengen, condusã de comisarul æef Tiberiu Trifan æi este alcãtuitã din Serviciul Acquis Schengen Serviciul Autoevaluare Schengen Serviciul Programe Facilitatea Schengen Serviciul Cooperare - Punct Unic de Contact Serviciul Tehnic Secretariat æi Compartimentul Documente Clasificate æi Secretariat.

Direcåia Generalã Schengen este structura de specialitate a Departamentului care îndeplineæte:

- atribuåii generale æi specifice pentru a asigura coordonarea æi monitorizarea activitãåilor legate de implementarea acquis-ului æi îndeplinirii criteriilor Schengen, în vederea aderãrii la spaåiul Schengen;

- atribuåii de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor æi informaåiilor între autoritãåile implicate în gestionarea æi implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen æi instituåiile europene.

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL

SCHENGENSCHENGEN

C o o p e r a r e

6 F R O N T I E R A

În ziua de 25 martie a.c., la sediul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, a avut loc o întrevedere

de lucru româno-spaniolã între delegaåia Poliåiei de Frontierã Române æi cea a Direcåiei Generale de Poliåie æi Garda Civilã din Spania.

În cadrul întâlnirii, æefii celor douã delegaåii - chestor principal de poliåie dr. Nelu Pop, inspector general al PFR æi Joan Mesquida Ferrando, director general al Gãrzii Civile - au dezbãtut problematica specificã securizãrii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Cu aceastã ocazie, Directorul general al Direcåiei Generale de Poliåie æi Gardã Civilã din Ministerul de Interne spaniol a apreciat faptul cã legãturile cu autoritãåile române sunt intense æi eficiente, fiind remarcatã activitatea desfãæuratã de ofiåerii români la punctul de trecere a frontierei La Junquera, precum æi rezultatele proiectelor de înfrãåire instituåionalã în beneficiul PFR, cu partener spaniol.

Æeful delegaåiei spaniole, subliniind faptul cã ambele state au o frontierã externã a UE considerabilã, a pus accentul pe necesitatea solicitãrii, împreunã, ca UE sã-æi asume un mai mare angajament în domeniul controlului frontierelor externe, combaterii migraåiei ilegale, la nivelul cetãåenilor spanioli reprezentând a doua problemã ca importanåã în percepåie. A atenåionat, însã, cã problema migraåiei ilegale nu este una conjuncturalã, nefiind doar naåionalã, ci una care se perpetueazã la nivel european.

În acest sens, partea spaniolã æi-a exprimat intenåia de a participa la toate operaåiunile care vizeazã lupta împotriva migraåiei ilegale, asigurând partea românã de solidaritate în acest domeniu, mãsurile întreprinse fiind în conformitate cu reglementãrile în materie ale UE.

În direcåia dezvoltãrii cooperãrii româno – spaniole, directorul general al Gãrzii Civile a propus organizarea unor

reuniuni, anuale sau semestriale, pentru dezbaterea domeniilor de cooperare, în care securitatea frontierelor sã aibã un rol major. A fost lansatã, astfel, propunerea ca o primã întâlnire sã fie organizatã în perioada iunie – iulie a.c.

Æeful delegaåiei române, chestorul principal de poliåie dr. Nelu Pop, a prezentat atât rezultatele obåinute la nivelul instituåiei noastre, ca urmare a cooperãrii internaåionale, în general, dar æi cu autoritãåile spaniole, în particular, cît æi pe cele în domeniul combaterii corupåiei în rândul personalului propriu în ultimii trei ani æi în domeniul combaterii traficului de droguri æi al contrabandei cu åigãri. Totodatã, a invitat partea spaniolã sã participe, în cursul anului 2008, împreunã cu autoritãåile bulgare competente, la o acåiune comunã, ce urmeazã a fi organizatã la Marea Neagrã, cu finanåarea FRONTEX, având în vedere experienåa spaniolã în supravegherea frontierei maritime.

Inspectorul general al PFR a lansat o serie de propuneri concrete, cum ar fi: dezvoltarea cooperãrii privind combaterea traficului de droguri

disponibilitatea pãråii române de a trimite ofiåeri în Spania, în aeroporturi, pentru sprijinirea ofiåerilor spanioli în detectarea falsurilor în documentele de cãlãtorie româneæti revenirea ofiåerilor spanioli în cadrul Punctului de Contact Oradea

posibilitatea organizãrii unor vizite de lucru în cadrul Centrelor de contact care funcåioneazã pe teritoriul Spaniei.

Ambele pãråi au fost de acord cu necesitatea dezvoltãrii cooperãrii româno – spaniole în domeniul de competenåã al poliåiei de frontierã, organizarea unor reuniuni, anuale sau semestriale, pentru dezbaterea domeniilor de cooperare, în care securitatea frontierelor sã aibã un rol major.

În data de 26 martie a.c., la sediul IGPFR, a avut loc o întâlnire oficialã între o delegaåie a PFR, condusã de

inspectorul general, chestor principal de poliåie dr. Nelu Pop æi o delegaåie a Poliåiei Naåionale a Republicii Ungare, condusã de æeful instituåiei, general locotenent de poliåie Jozsef Bencze.

Scopul principal al întâlnirii l-a constituit întãrirea cooperãrii bilaterale în domeniul frontierei de stat româno-ungare.

Cu aceastã ocazie, cele douã delegaåii au semnat „Planul de cooperare pentru anul 2008 în domeniul regimului frontierei de stat româno-ungare, combaterii migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere”, document bilateral ce vizeazã urmãtoarele aspecte: analizarea modului de efectuare a controlului în comun la frontiera dintre România æi Republica Ungaria schimbul reciproc de date æi informaåii legate de controlul traficului de frontierã, în special privind tehnicile de contrafacere æi falsificare a documentelor æi vizelor utilizate pentru trecerea frontierei mãsuri comune pe linia fluidizãrii traficului de frontierã, astfel încât sã se reducã timpul de aæteptare în punctele de trecere. Pãråile se vor informa reciproc cu privire la evenimentele previzibile care pot influenåa controlul traficului de frontierã æi vor dispune mãsuri comune de redirecåionare a mijloacelor de transport cãtre punctele de trecere a frontierei cu trafic mai redus cooperarea în domeniul combaterii contrabandei (cu alcool, åigãri, armament, muniåie), traficului cu autovehicule furate, protecåia drepturilor de proprietate intelectualã etc.

cooperarea în domeniul combaterii traficului de droguri æi precursori, prin dezvoltarea schimbului de informaåii privind reåelele de trafic transfrontalier de droguri schimbul de date æi informaåii, în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi infracåionalitãåii transfrontaliere schimb de date statistice cu privire la situaåia operativã la nivel naåional æi teritorial, evaluarea situaåiei operative la nivel naåional æi teritorial, în vederea identificãrii factorilor de risc.

Întâlnirea a demonstrat voinåa celor douã pãråi de a continua æi intensifica relaåiile de colaborare dintre autoritãåile de frontierã din România æi Ungaria æi, de asemenea, de a acåiona în comun pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii la graniåa comunã.

Adi MIHALCEA

Întâlniri între conducerea PFR æi æefii Poliåiei din Spania æi Ungaria

7F R O N T I E R A

Ministrul Cristian David s-a întâlnit, la Constanåa, cu omologul sãu bulgar,

Rumen Petkov pentru a discuta o serie de aspecte privind securizarea frontierelor æi cooperarea în combaterea criminalitãåii transfrontaliere.

Discuåiile dintre cei doi oficiali au vizat trei teme ale cooperãrii comune româno-bulgare: cooperarea la Marea Neagrã, controlul comun al frontierei de pe Dunãre æi pregãtirea aderãrii la spaåiul Schengen.

Programul întâlnirii a inclus o vizitã în Portul Constanåa, la sediul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Constanåa æi o prezentare a sistemului SCOMAR.

În ceea ce priveæte cooperarea la Marea Neagrã, ministrul Cristian David a anunåat cã, în acest an, va avea loc

prima operaåiune comunã la Marea Neagrã, împreunã cu FRONTEX, intitulatã EUXINE. La operaåiune sunt invitate æi alte state membre, care vor putea participa cu foråe æi mijloace navale. Durata unei astfel de misiuni de supraveghere æi intervenåie este între 2 æi 5 sãptãmâni.

Pentru controlul comun al frontierei la Dunãre, cei doi miniætri au convenit dezvoltarea Biroului de Contact de la Giurgiu, care va deveni Centru, astfel încât sã fie incluæi, alãturi de Poliåia de Frontierã æi reprezentanåi ai Poliåiei æi Vãmii.

Colaborarea dintre cele douã poliåii de frontierã în ceea ce înseamnã sistemul de supraveghere comun tip „tablã de æah” a fost bine apreciatã, relaåiile dintre autoritãåile poliåieneæti din cele douã state trebuind a fi considerate drept model de cooperare. „România æi Bulgaria trebuie sã devinã un model de cooperare, datoritã acestei legãturi speciale”, a declarat ministrul Cristian David.

Cei doi oficiali au hotãrât întocmirea unui calendar de acåiuni comune în perspectiva demarãrii procesului de evaluare pentru Schengen, acesta urmând sã fie finalizat la sfâræitul lunii iunie. Conform Declaraåiei comune privind aderarea României æi Bulgariei la spaåiul Schengen, cele douã state æi-au propus ca datã åintã a aderãrii martie 2011.

Vizita oficialã a ministrului de interne bulgar în România s-a încheiat cu vizitarea Centrului Maritim de Coordonare din cadrul Autoritãåii Navale Române æi a Gãrii Maritime Constanåa. În paralel, un grup de experåi alcãtuit din reprezentanåi ai celor douã ministere au discutat æi alte aspecte tehnice ale colaborãrii dintre structurile celor douã instituåii.

Cea mai nouã iniåiativã a Poliåiei de Frontierã este de a realiza o schemã pilot prin care sã fie mãsurat gradul de satisfacåie a clienåilor, iniåiativã creionatã în cadrul proiectului Phare, Dezvoltarea æi Implementarea Strategiei de Schimbare Organizaåionalã pentru Poliåia de Frontierã din România. Aceasta reprezintã începutul unor activitãåi regulate, de sondare a opiniei clienåilor despre serviciile oferite. Scopul este de a îmbunãtãåi gradul de percepåie al activitãåii PFR în rândul comunitãåii locale æi al celor care trec graniåa.

Participanåii la atelierele de lucru „Abilitãåi de Comunicare“ æi-au arãtat interesul de a iniåia sondaje de opinie care mãsoarã gradul de satisfacåie a clienåilor. În acest moment, IGPF, prin Compartimentul de Analizã æi Statisticã, a selectat patru zone pilot, æi anume Iaæi, Bihor, Constanåa

æi Aeroportul „Henry Coandã“ Bucureæti-Otopeni. Acestea acoperã frontiera externã a UE, cu regim de trafic internaåional cu specific rutier, feroviar, portuar æi aerian, precum æi la frontiera internã a UE, cu regim de trafic internaåional cu specific rutier.

Directorul DMRU, Ionel Tîrsînoagã, în cadrul ultimei întâlniri avute cu experåii din proiect, æi-a exprimat entuziasmul cu privire la aceastã iniåiativã æi a menåionat cã IGPF este extrem de interesat sã dezvolte astfel de activitãåi care vin în sprijinul îmbunãtãåirii imaginii æi a serviciilor instituåiei.

Realizarea sondajului de opinie se bazeazã pe efortul inspectoratelor judeåene ale PFR care au realizat chestionarul, îl vor aplica în rândul clienåilor æi, în final, vor interpreta datele æi vor utiliza informaåia

obåinutã în sensul îmbunãtãåirii imaginii instituåiei. Serviciul Presã æi Comunicare æi Compartimentul Analizã, Statisticã æi Evaluare din IGPF vor sprijini activitatea realizatã de inspectoratele judeåene.

Clienåii PFR, aæa cum au fost ei identificaåi în timpul atelierelor de comunicare, sunt comunitatea localã din zona de responsabilitate, organizaåiile, firmele, autoritãåile publice æi instituåiile locale, precum æi participanåii la trafic.

Chestionarele au în vedere aspecte cum ar fi atitudinea poliåiætilor de frontierã, calitatea serviciilor, corupåia, nivelul de siguranåã resimåit de populaåie sau imaginea PFR. Rãspunsul este confidenåial æi va fi utilizat doar pentru a înåelege mai bine opinia participanåilor la trafic æi a comunitãåii.

Conceptul de „customer service” sau serviciu pentru clienåi înseamnã o serie de activitãåi realizate pentru a creæte nivelul de satisfacåie a clientului, adicã sentimentul cã acel serviciu întruneæte aæteptãrile clientului, care plãteæte pentru asta. Acest concept, dezvoltat foarte mult în lumea afacerilor, a fost preluat æi de cãtre sectorul public, astfel încât tot mai multe agenåii guvernamentale, precum Poliåia de Frontierã, au început sã facã eforturi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienåilor lor, care plãtesc pentru servicii de calitate prin taxele percepute de stat.

Carol Howard

Sondaj de opinie cu privire la gradul de satisfacåie a clienåilorIniåiativã a PFR pentru comunitatea pe care o deserveæte

Ministrul Cristian David s-a întâlnit cu omologul bulgar, Rumen Petkov

8 F R O N T I E R A

P r e g ã t i r e

Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi a gãzduit, în perioada 5-8 martie, seminarul cu tema „Tendinåe actuale în domeniul migraåiei æi azilului. O abordare regionalã”.Seminarul a fost organizat de Consiliul Naåional Român Pentru Refugiaåi, printr-un proiect finanåat de Fundaåia „Soroæ” România.

La acest eveniment au participat reprezentanåi ai unor instituåii cu atribuåii în domeniu din Ucraina, Republica Moldova æi România: ONG- „Salvaåi Copiii” Moldova, reprezentanåa UNHCR la Bucureæti æi Chiæinãu, Centrul de Caritate pentru Refugiaåi - R. Moldova, Universitatea de Stat din R. Moldova, Reprezentanåa regionalã ICNUR în

Ucraina, Republica Belarus æi Republica Moldova, Serviciului de migraåie din regiunea Cernãuåi, Centrul de consultanåã juridicã „Drepturile omului nu au graniåe”, ONG- Perspective Bucovinene, Detaæamentul de grãniceri Cernãuåi,

Direcåia de vest, Serviciul frontierei de stat al Ucrainei, Ministerul Afacerilor Externe din România, Oficiul Român pentru Imigrãri.

Din partea Poliåiei de Frontierã Române au participat specialiæti din IGPF, IJPF Iaæi precum æi de la Æcolile Iaæi

æi Oræova.D i s c u å i i l e

din prima zi au început prin definirea migraåiei ca f e n o m e n social. Ulterior, reprezentanåi i celor trei åãri au vorbit despre relaåia dintre azil, migraåie æi controlul frontierelor, dar

æi despre tendinåele actuale în domeniul migraåiei æi azilului. De asemenea, s-a discutat despre modalitãåile de prevenire a traficului de persoane æi despre migraåia internaåionalã.

„Este o întâlnire de colaborare între

Republica Moldova, România æi Ucraina pe tema migraåiei transfrontaliere. La aceastã întâlnire participã atât reprezentanåii instituåiilor de stat, cât æi de la organizaåiile nonguvernamentale. Ne propunem sã avem o abordare regionalã a migraåiei, mai ales în condiåiile în care România va intra în spaåiul Schengen”, a spus Nicolae Cârcu, preæedintele Consiliului Naåional Român pentru Refugiaåi.

„Problema refugiaåilor apare nu doar în România sau în Ucraina, ci în majoritatea åãrilor æi trebuie tratatã ca atare. Trebuie sã gãsim o formulã comunã pentru a preveni æi a combate fenomenul migraåiei ilegale æi al traficului de persoane”, a spus Serghei Hakman, director adjunct la Centrul de Calificare a Funcåionarilor Publici din Ucraina. De asemenea, la acest seminar a fost prezent æi Dumitru Plechko, reprezentantul Înaltului Comisariat NATO pentru câteva åãri est-europene. „Migraåia este un fenomen internaåional æi trebuie sã gãsim soluåii comune de rezolvare æi, în acelaæi timp, de apãrare a drepturilor omului”, a spus Vasile Bâtcu, preæedintele „Asociaåiei Salvaåi Copiii”, din Republica Moldova. Trebuie menåionat cã, în cadrul acestui proiect, vor avea loc dezbateri în Ucraina æi în Republica Moldova.

Marele câætig al acestui seminar este, cu certitudine, faptul cã a reuæit sã creeze punåi de legãturã între specialiætii care au ca scop comun apãrarea drepturilor refugiaåilor.

Iulian PUICÃ

O abordare localã a unei probleme globale

REVEDEREA PROMOTIEI DE GRÃNICERI 1978REVEDEREA PROMOTIEI DE GRÃNICERI 1978Absolvenåii promoåiei 1978 din cadrul Æcolii de Ofiåeri Activi „Nicolae

Bãlcescu” – Sibiu, Arma Grãniceri, organizeazã revederea de 30 de ani.Întâlnirea va avea loc în perioada 8-9 august a.c., în municipiul Sibiu, unde

vor fi cazaåi participanåii æi se va åine banchetul festiv. Invitaåi speciali: general (r) Emil Talpã, coloneii (r) Dumitrache, Jelecuteanu, Lombra, Stoian, Ioniåã, alåi foæti profesori æi comandanåi.

Absolvenåii æi invitaåii sunt rugaåi sã ia legãtura cu iniåiatorul evenimentului, col. (r) Mircea Cristian, la urmãtoarele coordonate de contact: tel. 0723.694.358; 0742.893.456; 0269.23.32.00 sau prin e-mail, la adresa:mircea _cristian56@yahoo.com.

Termenul limitã pentru confirmarea participãrii: 15 mai 2008.

Dacã cineva vrea sã recunoascã un ofiåer sau un agent din Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie, în mod cert nu o sã-l audã vorbind despre victoriile din bãtãliile cu infractorii ascunæi printre droguri sau despre orice altã ætire de presã sau pe care mai orice tânãr destoinic ar povesti-o vreunei fete frumoase, harnice æi curioase, pentru a o impresiona. Îl poåi

recunoaæte uæor vãzându-l preocupat de tabela de înzestrare a serviciului, staåii de comunicaåie, de mentenanåa maæinilor æi despre modul în care ar trebui sã circule, astfel încât sã îi prindã pe cei care nu respectã nici o regulã de conducere preventivã pe

drumurile publice. Nimic despre ritualurile cafelei de dimineaåã, al meselor regulate, despre ce se mai poartã æi pe unde, despre funcåii sau coeficienåi de ierarhizare sau de inteligenåã. Æi asta pentru cã nimeni nu are rãu de înãlåime, nici chiar dacã face antrenamente cu elicopterele æi coboarã pe frânghie, precum Moæ Crãciun, pe coæ, din poveætile americane. Membrii echipei sunt complementari, eterogeni, deci unici, astfel încât atunci când cineva „se prãbuæeæte” sau decide sã plece, echipajele trebuie sã înveåe, din nou, poezia despre viaåã.

S.A.S.I. este singura structurã care nu se poate lãuda cu nimic pentru cã, dupã fiecare misiune,

îæi spalã riguros creierul, pentru a nu mai rãmâne nici o urmã de slavã deæartã care ar putea conduce la desconsiderarea adversarului ori la pierderea pãmântului de sub picioare. Deæi pare paradoxal, S.A.S.I. are un avantaj de netãgãduit. În timp ce îæi riscã viaåa în poveæti cu balauri organizaåi pe æapte capete transfrontaliere æi multinaåionale, fãrã sã aibã vreo pretenåie asupra jumãtãåii de împãrãåie æi a mâinii fetei împãratului Verde, nu vede æi nu aude paharnicii, logofeåii ori cronicarii.

S.A.S.I. nu se poate caracteriza prin Supraoameni æi, mai ales, prin suprafemei. În general, orice om care åine la confortul lui personal nu doreæte sã lucreze la S.A.S.I., în speranåa unei vieåi de familie echilibrate, a unor nopåi romantice æi a unei inimi sãnãtoase. În acåiunile speciale nu-åi folosesc la nimic:

nervii, diplomele, muæchii, machiajul de noapte sau frustrãrile din copilãrie. Dacã eæti creativ æi consecvent cu rolul pe care trebuie sã îl joci, eæti credibil æi ai o maæinã bunã, cu care mergi ca gândul æi ca vântul, nevãzut æi neînregistrat de radare, eæti omul potrivit. Dacã nu, trebuie sã faci intervenåii...

Iulia BOTEZATU

9F R O N T I E R A

B l i t z

Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie, Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie, mereu la înãlåime!mereu la înãlåime!

10 F R O N T I E R A10 F R O N T I E R A

R e p o r t a j

PREZENÅÃ ACTIVÃ ÎN NORDUL MOLDOVEI

POLIÅ IA DE FRONTIERÃ -POLIÅ IA DE FRONTIERÃ -

11F R O N T I E R A

Oraæul Darabani este cel mai nordic oraæ al åãrii, fiind al treilea ca mãrime din judeåul Botoæani, cu cei aproape 12.000 locuitori ai sãi, dupã municipiile Botoæani æi Dorohoi.

Amplasat în partea de nord a judeåului, oraæul Darabani are în componenåã satele Bajura, Eæanca æi Liæmãniåa. Principalele cursuri de apã care strãbat Darabanii sunt râul Prut æi pârâul Podriga. Geografic, este aæezat pe rama înaltã, nordicã, a câmpiei Moldovei, într-o zonã deluroasã cu altitudinea maximã de 264 m, cu o mare fragmentare a reliefului, la contact între zona de pãdure æi silvostepã, pe malul drept, înalt, al râului Prut.

Urmele materiale descoperite arheologic, topoare de silex æi ceramicã cucutenianã, atestã locuirea zonei încã din zorii istoriei æi o continuitate neîntreruptã pânã astãzi.

Prima denumire a localitãåii a fost Cãbiceni, iar actuala denumire, Darabani, este atestatã documentar în anul 1546. Toponimul are legãturã cu denumirea ostaæilor din corpul de pazã a graniåei – „dãrãbanii mãriei sale”.

Cu funcåie economicã predominant agricolã, cu soluri fertile, la întretãierea cât æi de-a lungul unor drumuri comerciale, evoluåia localitãåii este favorizatã de prevederile Pãcii de la Adrianopol, din 1829. La Darabani se constituie proprietatea agricolã prin moæia de aproape 11.000 ha a boierului Theodor C. Balæ, boier luminat al timpului sãu, însã conservator politic.

De numele acestuia se leagã trei lucruri foarte importante: - întemeierea târgului Darabani, în 1837, construirea unei biserici unice în zonã, dupã planurile bisericii „Sf. Sofia”, din Constantinopol, bisericã care slujeæte æi astãzi ca lãcaæ de cult locuitorilor oraæului Darabani æi înfiinåarea primei æcoli sãteæti, de stat, din Moldova.

În prezent, economia oraæului se bazeazã pe agriculturã æi creæterea animalelor, industria uæoarã prin fabrica de confecåii, cea de încãlåãminte æi ateliere de tricotaje, industria alimentarã, ale cãror produse se regãsesc pe rafturile multor magazine din åarã. Turistic, se remarcã existenåa celor patru stejari seculari despre care legenda spune cã au fost plantaåi de Ætefan cel Mare înainte de anul 1500.

Oraæul Darabani este unicul centru urban pe o razã de peste 35 km, având o importanåã majorã în zonã prin instituåiile pe care le gãzduieæte, respectiv spitalul orãæenesc, cu un numãr de 75 de paturi, Grupul Æcolar Darabani, Judecãtoria, Banca, Circa fiscalã etc. De asemenea, Darabaniul se detaæeazã în zonã din punct de vedere

comercial æi de prestãri servicii.Din aceste motive, adãugând faptul

cã urbea se aflã la micã distanåã æi pe una din arterele de acces cãtre Rãdãuåi Prut, este necesarã lansarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii în oraæul Darabani, pentru a face faåã traficului auto æi de persoane.

SPF DarabaniPoliåia de Frontierã este prezentã în

oraæul Darabani, sediul sectorului PF fiind la intrarea în localitate.

Sectorul Poliåiei de Frontierã Darabani

este situat la aproximativ 3 km de frontiera de nord a României cu Ucraina, pe o lungime a frontierei de 41,142 km, din care 4,8 km frontierã de uscat æi 36,342 km frontierã de apã, constituitã pe râul Prut.

Sectorul se învecineazã la vest cu SPF Dorohoi æi la est cu SPF Rãdãuåi Prut.

Æeful Sectorului Poliåiei de Frontierã Darabani este inspectorul principal Constantin Ruginã, un foarte apreciat ofiåer, absolvent al Academiei de poliåie „Al. I. Cuza“, promoåia 2000, an din care, pânã în 2002, a ocupat funcåia de ofiåer specialist la informaåii æi cercetãri penale; în perioada 2002 - 2003 a fost æef sector la Horodiæte, sector desfinåat în 2003, astfel cã, pânã în 2005, ocupã funcåia de ofiåer specialist la SPF Darabani, an în care a fost numit æef de sector la Darabani.

Relieful zonei este una din problemele cu care se confruntã poliåiætii de frontierã.

Terenul este neregulat, frãmântat, cu alternanåã vale-deal, care nu permite folosirea autospecialelor cu termoviziune. O suprafaåã întinsã din cadrul sectorului este acoperitã de pãduri, iar drumurile din satele limitrofe frontierei sunt în mare parte

nemodernizate. Cu greu poåi pãtrunde în zonã, chiar æi la volanul unui 4x4, æi

11F R O N T I E R A

SPF Darabani - Sectorul PF din cel mai nordic

punct al României

SPF DarabaniSPF Darabani

Agent æef principal Sandu Agent æef principal Sandu HorodincuHorodincu

R e p o r t a j

asta în condiåiile în care drumurile sunt „judeåene”, deæi calificativul „forestier” ar fi mai aproape de realitate. „Drumurile de care” cum sugestiv le numea adjunctul æefului IJPF Botoæani, comisarul-æef Alistar Constantin, pun mari probleme tehnicii dar æi oamenilor. Æeful de sector ne-a explicat

cã, o datã la douã sãptãmâni, are probleme cu Nissan-urile - se încarcã cu noroi la spoilere æi, datoritã vibraåiilor, tijele de fixare ale acestora cedeazã æi trebuie sã fie sudate. ATV-urile sunt eficiente în aceste condiåii, însã consumã mult combustibil, iar noaptea fac gãlãgie foarte mare. Oricum, se preteazã pentru activitatea de prevenire.

Pe acest segment al Prutului aflat în zona de competenåã a Sectorului Darabani existã praguri, fapt care face imposibilã folosirea navelor aflate în acest moment în dotarea poliåiei de frontierã.

Oroftiana - locul unde intrã Prutul în

åarãZona care pune cele mai mari probleme

este, totuæi, cea cu frontierã de uscat din apropierea satului Oroftiana, în limita stângã a sectorului. Aici casele sunt la o distanåã de circa 150 m de linia de frontierã, fapt ce creeazã condiåii favorizante pentru contrabandã.

Æeful sectorului ne-a spus cã a luat mãsuri speciale pentru aceastã zonã unde, în octombrie anul trecut, un cetãåean ucrainean, care avea asupra sa 2000 pachete de åigãri, a sãrit gardul (pe partea ucraineanã încã existã un gard de protecåie de sârmã) æi intenåiona sã plaseze marfa la un localnic. „Problema este cã trebuie sã-i prindem înainte sã intre în casã, pentru cã altfel procedura este mult mai complicatã.

Din pãcate sunt cetãåeni certaåi cu legea care supravegheazã patrulele poliåiei de frontierã, pentru a folosi momentul potrivit sã acåioneze. Bineînåeles cã æi noi îi avem pe ei sub supraveghere, printre altele am luat mãsura efectuãrii schimbului pe locul de serviciu, chiar dacã sunt 40 km de mers cu maæina”.

Tentaåia contrabandei cu åigãri va continua sã existe atâta timp cât preåul la åigãri este mult mai mic în Ucraina, iar populaåia din aceastã zonã se aflã sub pragul sãrãciei.

Cei mai nordici poliåiæti de frontierã

În cadrul sectorului îæi desfãæoarã activitatea 148 de poliåiæti de frontierã,

organizaåi în 4 ture de serviciu, din aceætia numai opt sunt femei. Numãrul mic de poliåiste de frontierã se explicã

Localitatea Baranca - SF 913:Localitatea Baranca - SF 913:agentul sef adjunct Perju Gheorghiåã agentul sef adjunct Perju Gheorghiåã

æi agentul Cãtãlin Baliuc æi agentul Cãtãlin Baliuc

SF 905 - agenåii Corbu Constantin æi Dan Aionesã,SF 905 - agenåii Corbu Constantin æi Dan Aionesã,la Oroftiana, unde intrã Prutul în åarãla Oroftiana, unde intrã Prutul în åarã

12 F R O N T I E R A

prin condiåiile deosebit de dificile în care se desfãæoarã misiunile aici. Oricum, se constatã la poliåiætii de frontierã, cu o vechime în frontiera verde de aproape 20 de ani, probleme destul de mari în ceea ce priveæte sãnãtatea, „are 40 æi aratã ca la 50” cum spunea cineva. Un procent de 40% dintre poliåiætii de frontierã care-æi desfãæoarã activitatea la acest sector locuiesc în Darabani, restul de 60% fãcând naveta de la Dorohoi sau Botoæani, pe o distanåã de 40 æi, respectiv, 80 km, fapt care ridicã numeroase probleme. Drumul Botoæani-Darabani nu este deloc simplu, sunt serpentine, rampe, vãi în care se adunã ceaåa æi asta fãrã sã amintim de lunile de iarnã, când nu de puåine ori drumurile devin impracticabile. Dupã o turã de serviciu de 12 ore pe frontierã, un drum de 80 km noaptea, la volan, nu este deloc uæor.

Accidentele pândesc...S-a încercat varianta transportului

cu o firmã, însã aceasta înseamnã ca transportatorul sã accepte, la întoarcere, un drum în gol Darabani-Botoæani, lucru care nu s-a întâmplat pânã acum pentru cã nu ar fi rentabil.

Singura variantã, din pãcate, rãmâne cea cu un mijloc de transport al unitãåii, un microbuz cu motokilometrii alocaåi æi, poate, atunci evenimentele cu poliåiæti de frontierã care-æi sfâræesc viaåa la întoarcerea spre casã or sã fie o amintire.

În slujba comunitãåii, pentru o frontierã

sigurãÆeful sectorului Darabani, inspectorul

principal Constantin Ruginã, ne-a spus cã participã lunar la æedinåa Consiliului Local, unde se dezbat problemele legate de frontierã. Au venit în sprijinul cetãåenilor prin faptul cã au reuæit sã simplifice modul de acordare a autorizaåiilor de intrare în fâæia

de protecåie. Cetãåenii au terenuri agricole în zonã, curãåã pãdurea de uscãturi, aduc nisip de la râu, vara carã apã cu gãleata din Prut pentru a uda plantele æi a adãpa animalele æi, de aceea, au nevoie de autorizaåii.

Pentru aceasta, un agent merge la primãriile satelor mai îndepãrtate cu autorizaåiile pentru a fi semnate æi de primari, astfel încât îi scutesc pe cetãåenii acestor sate de un drum lung æi greu la oraæ. Greu, pentru cã populaåia este îmbãtrânitã, aici poåi vedea mulåi bãtrâni sau copii ai cãror pãrinåi muncesc prin cine ætie ce colå al Europei.

Relaåia cu populaåia din zonã este din ce în ce mai bunã, s-a reuæit reînnodarea tradiåionalei legãturi dintre lucrãtorul de la frontierã æi ciobanul sau micul pescar pe care acesta-l întâlneæte în patrularea sa. Un caz care vine sã confirme acest lucru este cel care a avut loc în localitatea Pãltiniæ, când un localnic a sesizat o persoanã strãinã suspectã care trecuse ilegal frontiera. Pãltiniæeanul l-a invitat pe strãin la un rachiu, la cârciuma din apropiere, timp în care a anunåat

Poliåia de Frontierã. Cetãåeanul ucrainean, cu domiciliul în R.Moldova, cãutat pentru comiterea unei crime, a fost reåinut într-un timp foarte scurt, de la intrarea sa ilegalã în

Post control în satul Baranca;Post control în satul Baranca;agentul æef adjunct Cristinel Guragata æi agentul æef adjunct Cristinel Guragata æi

agentul Laurenåiu Hrinciucagentul Laurenåiu Hrinciuc

Post control mobil în localitatea Oroftiana - drum judeåean 291 D;Post control mobil în localitatea Oroftiana - drum judeåean 291 D;agenåii Ovidiu Spatariu æi Marian Mateiagenåii Ovidiu Spatariu æi Marian Matei

Æeful SPF Darabani, inspector principal Constantin Ruginã, împreunã cu æeful Æeful SPF Darabani, inspector principal Constantin Ruginã, împreunã cu æeful Poliåiei Darabani, comisarul Mihai RizacPoliåiei Darabani, comisarul Mihai Rizac

13F R O N T I E R A

România, cu sprijinul unui cetãåean care, dupã cum era æi firesc, a fost recompensat.

Se colaboreazã foarte bine æi cu poliåia localã - în zona limitrofã frontierei se fac patrulãri mixte, iar în interiorul localitãåilor, la solicitarea acestora, se executã misiuni în comun, cu ocazia unor sãrbãtori sau evenimente culturale, pentru menåinerea unui climat de ordine publicã. Colaborarea este foarte bunã cu poliåia localã æi pentru faptul cã æeful Poliåiei Darabani, comisarul Mihai Rizac a fost poliåist de frontierã.

În dotarea sectorului Darabani intrã: douã autoturisme Opel Astra, patru autospeciale Nissan Terrano, patru motociclete ATV Arctic Cat, un echipament de vedere pe timp de noapte tip Matis, un echipament Midi Binokite, douã binocluri de vedere pe timp de noapte æi cinci ochelari de vedere pe timp de noapte, binocluri de vedere pe timp de zi æi radio telefoane portabile.

Nevoie ar fi de mai multe maæini de teren æi de o renovare completã a clãdirii sediului sectorului (existã promisiuni), acesta nu a beneficiat de fonduri Phare, iar zugrãvirea camerelor s-a fãcut din fonduri „proprii”.

Am gãsit la Darabani o echipã de oameni hotãrâåi sã-æi facã meseria cât mai bine, chiar dacã pentru asta trebuie sã înfrunte o multitudine de dificultãåi. Ca un fapt divers, din cele 12 posturi de ofiåer scoase la concurs din sursã internã în perioada 2005-2006, la IJPF Botoæani, 7 au fost ocupate de agenåi de la sectorul Darabani, lucru care confirmã excelenta pregãtire pe care o au aceætia. De fapt, nu este de mirare având în vedere cã primele locuri în promoåiile de cursanåi de la Æcoala Iaæi sunt ocupate de agenåi din cadrul IJPF Botoæani.

Æeful turei 4 din Darabani

Subinspectorul Aurelian Ætefan Ciopron a devenit poliåist de frontierã în data de 30 decembrie 2005. Absolvent al Facultãåii de Drept „A.I. Cuza“ Iaæi îæi perfecåioneazã

studiile cu un master la Facultatea de Economie æi Administrarea Afacerilor din acelaæi oraæ. Fiind de loc din Darabani a avut ocazia sa-i cunoascã pe actualii sãi colegi dinainte sã le fie æef de turã. S-a implicat într-un mod deosebit pentru pregãtirea subordonaåilor sãi, ajungând ca tura sã ia cea mai mare notã pe tot inspectoratul în urma controlului de la IJPF.

Aprecierile de serviciu au fost pe mãsurã, jumãtate din agenåii turei 4 au luat calificativul foarte bine, ceilalåi - bine, fãrã sã existe nici un calificativ de satisfãcãtor. Nu întâmplãtor 11 poliåiæti de frontierã din turã au primit în acest an salariu de merit.

Provenit din sursã internã æi mai tânãr

decât mulåi dintre agenåi, subinspectorul Aurelian Ætefan Ciopron a reuæit, prin muncã æi printr-o comunicare eficientã cu subalternii sãi, sã-æi câætige respectul.

Iulian PUICÃMihai BEJENARU

R e p o r t a j

Subinspectorul Aurelian Ætefan Ciopron, alãturi Subinspectorul Aurelian Ætefan Ciopron, alãturi de agenåii Viorel Bejenariu æi Florin Niåuleac, în de agenåii Viorel Bejenariu æi Florin Niåuleac, în

dispeceratdispecerat

Echipa „Frontiera“ alãturi de comisarul Gabi Grãdinaru, împreunã Echipa „Frontiera“ alãturi de comisarul Gabi Grãdinaru, împreunã cu colegii de la SPF Darabani, la intrarea Prutului în åarãcu colegii de la SPF Darabani, la intrarea Prutului în åarã

Agent Mariana Harga lucreazã în cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Stânca din septembrie 2005 æi a efectuat cursul de formare iniåialã la Æcoala Iaæi. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitãåii „Al.Ioan Cuza“ din Iaæi. Înainte sã devinã poliåistã de frontierã, Mariana a lucrat în învãåãmânt, fiind profesoarã de istorie. Este mãritatã æi are o fetiåã de 10 luni, Teodora Elena, de care este foarte mândrã.

În acest an Mariana Harga a fost propusã de conducerea sectorului sã participe la un curs de 3 zile în Statele Unite ale Americii pentru utilizarea unui aparat de detectare de substanåe interzise care va intra, nu peste mult

timp, în dotarea sectorului.Este foarte emoåionatã æi, totodatã,

se simte onoratã pentru cã i s-a acordat încrederea participãrii la o aæa activitate.

Interesant este faptul cã soåul Marianei este preot æi are parohia în satul Ætefãneæti, sat aflat la câåiva km de sediul sectorului. Întrebatã cum se pot combina cele douã sarcini, cea de poliåist æi cea de preoteasã, colega noastrã ne-a rãspuns: „Eu îmi desfãæor activitatea în slujba legilor æi a oamenilor, soåul meu face aceeaæi lucru, însã el are în pazã spiritul oamenilor, credinåa lor, dragostea pentru Dumnezeu.”

Poliåistã de frontierã - soåie de preot

14 F R O N T I E R A

PUNCTUL POLIÅIEI DE FRONTIERÃ STÂNCABarajul Stânca-Costeæti a fost construit

pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odatã cu construcåia centralei hidroelectrice omonime. Barajul formeazã lacul de acumulare cu acelaæi nume, care are o suprafaåã de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România). Cu o suprafaåã de 140 000 ha, este cel mai mare lac de pe râul Prut æi al doilea ca mãrime din åarã, dupã lacul de la Poråile de Fier! Pe barajul de la Stânca-Costeæti se aflã punctul de trecere a frontierei de la graniåa cu Republica Moldova. Priveliætea lacului este impresionantã pentru vizitator. Locul este des frecventat de pescari æi de arheologi (zona Ripiceni). Accesul se face uæor, pe æoseaua naåionalã ce parcurge întregul åãrm românesc, de la Stânca-Costeæti la Mitoc.

PPF Stânca este un punct cu specific rutier æi funcåioneazã în regim de trafic internaåional, cu program non-stop, începând din data de 21 septembrie 1999, conform H.G. 754/1999. Acesta este situat la cca. 3 km de satul Stânca, comuna Ætefãneæti æi la aproximativ 58 km de municipiul Botoæani.

Se aflã amplasat pe barajul lacului de acumulare „Stânca-Costeæti”, pe o suprafaåã de 750 mp, la o distanåã de 1,5 km faåã de frontiera de stat.Corespondentul acestuia, în R. Moldova, este punctul de trecere „Costeæti”, situat în satul Costeæti, raionul Riscani. Traficul de persoane este reprezentat în proporåie de 95% cetãåeni moldoveni, 4% cetãåeni români æi 1% alte cetãåenii, având o medie zilnicã de 350 persoane æi 80 mijloace de transport.

PPF Stânca este subordonat Sectorului

Poliåiei de Frontierã Stânca. La acest sector cât æi la punct este o echipã de comandã nouã, hotãrâtã sã aducã o altã luminã asupra acestei zone æi, deja, rezultatele se vãd. „Ne luptãm sã refacem imaginea sectorului” - ne spunea subcomisarul Gabriel Rotariu, cel care îl conduce începând din luna octombrie 2007. Din cele 23 articole apãrute în presã, de la începutul acestui an, toate au fost pozitive.

De cum te apropii de punct poåi vedea un mare numãr de autoturisme „trase pe dreapta”. Æeful punctului, subcomisarul Daniel Cristian Corban, ne-a lãmurit în privinåa acestor maæini: ele sunt confiscate pe baza HG 946/22.08.2007, o hotãrâre de guvern care modificã codul vamal prin faptul cã acele autovehicule la care s-au realizat locaæuri speciale pentru ascunderea produselor, în scopul sustragerii de la controlul vamal, se confiscã. În acel moment, în Punctul Stânca erau 19 astfel de autoturisme, care aveau construite tot felul de ascunzãtori, care mai de care mai inventive.

Subcomisarul Daniel Cristian Corban este numit în aceastã funcåie din luna noiembrie 2007. Absolvent al Academiei de Poliåie „Al. I Cuza“, promoåia 1997 , are în spate o carierã de succes, lucrând în domeniul operativ în toåi aceæti ani. Aici a luat totul de la început, începând cu formarea unei echipe noi, compusã

din oameni cu puåinã experienåã, pe care, însã, printr-o pregãtire susåinutã, a reuæit sã-i aducã într-un timp scurt la un nivel bun.

În aceastã zonã fierbinte, principala problemã o constituie contrabanda cu åigãri æi alcool.

De la momentul instalãrii noii echipe, traficul prin punct a scãzut considerabil æi aceasta din simplul motiv cã acei cetãåeni, majoritatea din satele limitrofe punctului din partea românã, dar æi de dincolo de baraj, din R. Moldova, care se ocupau de „micul trafic” cu åigãri æi alcool, au înåeles cã prin Punctul Stânca nu se mai trece. Însã, æi „marii transportatori” au simåit pe pielea lor acest lucru, când au pierdut un tir cu 550.000 de pachete de åigãri, în luna noiembrie anul trecut .

Rezultatele au început sã aparã, însã

unii au fost deranjaåi... În luna februarie, un poliåist de frontierã a fost ultragiat de un cetãåean din localitatea Ætefãneæti. Pentru palma pe care acesta a dat-o, va rãspunde în faåa legii.

Mai existã æi probleme legate de migraåia ilegalã, în principal cetãåeni din R. Moldova care se prezintã la controlul de frontierã cu documente de cãlãtorie false sau falsificate.

Æeful Biroului Vamal, Ovidiu Marcean ne-a asigurat cã existã o foarte bunã colaborare între cele douã structuri care sunt, dupã cum domnia sa ne spunea, „cei

doi piloni ai punctului”.Marea problemã, în acest moment, la

Stânca este infrastructura punctului aflat în administrarea Direcåiei Regionale Pentru Accize æi Operaåiuni Vamale Iaæi, prin Biroul Vamal Stânca - Costeæti. La data inaugurãrii acestuia, au fost construite, cu titlu de provizorat, barãci din lemn care sã adãposteascã lucrãtorii. Din nefericire, nu existã o separare a fluxurilor, nu existã cabine de lucru æi nici mãcar o copertinã sub care sã se poatã efectua controlul de frontierã. Construcåiile improvizate nu au rezistat vânturilor puternice din aceastã zonã. Existã speranåe pentru remedierea

acestor probleme, prin faptul cã vor reîncepe în acest an, cu finanåare de la buget, lucrãrile la un nou punct modern.

Iulian PUICÃMihai BEJENARU

15F R O N T I E R A

Æeful PPF Stânca, subcomisar Corban Daniel Æeful PPF Stânca, subcomisar Corban Daniel Cristian, alãturi de æeful Biroului Vamal, Ovidiu Cristian, alãturi de æeful Biroului Vamal, Ovidiu

MarceanMarcean

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat, la graniåa cu Ucraina, opt cetãåeni pakistanezi care au încercat sã intre ilegal în åara noastrã, cu intenåia de a ajunge în spaåiul Schengen.

În aceeaæi zi, un grup de 41 cetãåeni indieni a fost reåinut, tot la frontiera cu Ucraina, de cãtre poliåiætii de frontierã maramureæeni, în colaborare cu lucrãtori din cadrul SRI Maramureæ.

În data de 8 martie a.c., în jurul orei 7.30, patrula de supraveghere a frontierei de stat din cadrul SPF Halmeu – judeåul Satu Mare a observat, în apropierea localitãåii Porumbeæti, un grup de persoane care se deplasa spre interiorul åãrii.

Poliåiætii de frontierã au acåionat cu operativitate æi au reuæit reåinerea grupului, format din opt bãrbaåi, la aproximativ 1.000 metri de linia de frontierã.

Cei în cauzã au fost conduæi la sediul sectorului, unde s-a stabilit cã sunt cetãåeni pakistanezi, cu vârste cuprinse între 19 æi 39 de ani. Continuând verificãrile, împreunã cu grãnicerii ucraineni, lucrãtorii noætri au stabilit cã pakistanezii au trecut ilegal frontiera româno-ucraineanã.

Cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat din åara de origine pânã la Moscova, cu avionul, de unde au fost preluaåi de cãtre douã persoane necunoscute, care le-au luat documentele personale æi i-au transportat cu un vehicul pe teritoriul Ucrainei. În seara zilei de 7 martie a.c., pakistanezii

au fost conduæi într-o localitate din apropierea frontierei româno-ucrainene, unde li s-a indicat direcåia de deplasare pentru a ajunge în „Austria”. Cei opt bãrbaåi æi-au continuat drumul pe jos, prin zona de munte, încercând sã intre ilegal în România. La 1.000 metri de linia de demarcaåie, pakistanezii au fost reåinuåi de poliåiætii de frontierã români. Migranåii au declarat cã intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Un caz similar s-a înregistrat în aceeaæi zi, tot la frontiera ucraineanã, dar pe raza judeåului Maramureæ, unde poliåiætii de frontierã, în colaborare cu lucrãtori din cadrul SRI Maramureæ, au reåinut 41 de cetãåeni indieni, care intenåionau sã intre ilegal în România, din Ucraina, pentru a ajunge în vestul Europei.

La începutul lunii februarie 2008, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Maramureæ au intrat în posesia unor informaåii conform cãrora, pe teritoriul ucrainean, în apropierea frontierei cu România, s-au constituit grupuri masive de cetãåeni de origine afro-asiaticã, ce intenåioneazã sã intre ilegal în România.

Ca urmare a acestui fapt, poliåiætii de frontierã au intensificat activitãåile de supraveghere a frontierei de stat, fiind desfãæurate acåiuni specifice, informativ-operative, împreunã cu lucrãtorii SRI.

În dimineaåa zilei de 8 martie a.c., în jurul orei 05.00, poliåiætii de frontierã maramureæeni au depistat æi reåinut, pe

raza localitãåii Tisa, judeåul Maramureæ, la aproximativ 100 metri de linia de frontierã, 41 de cetãåeni strãini care au intrat ilegal în România, traversând râul Tisa cu ajutorul unei bãrci pneumatice.

Pentru reåinerea grupului, poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase æase focuri de avertisment în plan vertical. În barca pneumaticã se aflau douã cãlãuze din Ucraina, care nu s-au supus somaåiilor, reuæind sã se înapoieze pe teritoriul ucrainean.

Din primele verificãri a rezultat cã persoanele în cauzã sunt de origine indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între 16 æi 53 de ani æi intenåionau sã ajungã în vestul Europei. Patru dintre ei erau epuizaåi fizic æi se aflau în stare de hipotermie, fiind conduæi la Spitalul din Sighetul Marmaåiei, pentru acordarea îngrijirilor medicale.

În ambele cazuri, toate persoanele au solicitat acordarea statutului de refugiat în România, poliåiætii de frontierã au luat mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri Maramureæ, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Iulia UTAN

49 de migranåi reåinuåi, într-o singurã zi,la frontiera cu Ucraina

Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã ieæeni au intrat, la sfâræitul anului 2007, în posesia unor informaåii conform cãrora, pe teritoriul României, se constituise o reåea cu preocupãri în sfera traficului de migranåi, cetãåeni moldoveni, în vederea trecerii ilegale a frontierei de vest a României. S-a mai stabilit cã membrii reåelei puneau la dispoziåia migranåilor documente de identitate româneæti false sau falsificate.

Lucrãtorii IJPF Iaæi din cadrul Biroului Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi Compartimentului Trafic de Persoane, sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Iaæi æi cu sprijinul poliåiætilor din cadrul DPF Oradea, Serviciului de Acåiuni Speciale æi Investigaåii al IGPF, SRI - Secåia Judeåeanã Iaæi, SSOI Timiæoara a fost declanæatã æi executatã o acåiune de amploare, ce s-a desfãæurat în perioada 18–29 februarie a.c, în scopul identificãrii întregii activitãåi infracåionale æi anihilãrii reåelei formate din æapte membri, æase cetãåeni români æi unul cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveanã. La data de 26 februarie au fost administrate probe privind savâræirea de cãtre membrii grupãrii a faptelor de îndrumare æi cãlãuzire în trecerea ilegalã a frontierei a

unui grup de patru migranåi (dintre care au fost identificaåi trei) æi au fost obåinute informaåii referitoare la desfãæurarea, în data de 27 februarie, de cãtre membrii grupãrii a unor acåiuni similare de trecere ilegalã, precum æi de preluare din R. Moldova æi transport în România a altor migranåi racolaåi.

Au fost organizate acåiuni simultane în judeåele Arad, Bihor æi Iaæi, fiind identificaåi æi reåinuåi cei æapte membri ai reåelei, Pavel P., Vasile C., Nicu R., Teodor I., Vasile C., Flavius P. æi Dorel I. Trei dintre aceætia, respectiv Teodor I., Nicu R., æi Pavel P., erau lideri ai grupãrii æi coordonau transportul migranåilor din åara de origine pânã în apropierea frontierei de vest a României, cazarea acestora pe teritoriul åãrii noastre æi procurarea de documente româneæti false sau falsificate.

Totodatã, în apropierea PTF Turnu - jud. Arad, au fost reåinuåi patru cetãåeni din R. Moldova care intenåionau sã treacã ilegal frontiera în åara vecinã, iar la ieæirea din municipiul Iaæi, au fost reåinuåi alåi 11 migranåi - cetãåeni din R. Moldova, pasageri ai unui autocar - care urmau sã fie „ajutaåi” de reåea sã ajungã ilegal în Italia.

Toåi cetãåenii moldoveni intrau legal în

România æi intenåionau sã ajungã ilegal în spaåiul Schengen, urmând ca la destinaåie sã plãteascã grupãrii sume cuprinse între 3.500 æi 4.500 euro de persoanã.

Poliåiætii de frontierã au efectuat, de asemenea, æase percheziåii domiciliare, în perioada 28-29 februarie, în judeåele Arad, Cluj æi Maramureæ, ocazie cu care au fost ridicate mai multe obiecte æi înscrisuri ce demonstrau activitatea infracåionalã a membrilor reåelei.

Membrilor grupãrii li s-a întocmit dosar penal pentru savâræirea infracåiunilor de „iniåiere sau constituire a unui grup în vederea savâræirii de infracåiuni” æi „trafic de migranåi”, faåã de patru dintre aceætia fiind luatã mãsura reåinerii pentru 24 ore, ulterior fiind prezentaåi instanåei cu propunerea de arestare preventivã. Cetãåenii moldoveni depistaåi la Arad sunt cercetaåi pentru infracåiunea de “tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

De asemenea, mai sunt cercetaåi pentru trecerea ilegalã a frontierei de stat Natalia B., Ana V. æi Mariana M., identificaåi cã au trecut ilegal frontiera de stat a României prin zona adiacentã a P.T.F. Turnu-jud. Arad, în seara zilei de 25 februarie a.c.

Roxana DOMINTE

CÃLÃTORIE ILEGALÃ SPRE SPAÅIUL SCHENGEN

16 F R O N T I E R A

O reåea de migranåi, cu ramificaåii internaåionale, a fost depistatã æi destructuratã de poliåiætii de frontierã bihoreni, în urma unei acåiuni desfãæuratã pe baza unor date æi informaåii deåinute la nivelul IJPF Bihor.

Astfel, în data de 19 martie a.c., în jurul orei 17.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Boræ, planificaåi în misiune de supraveghere a frontierei de stat în apropierea frontierei cu R. Ungarã, au observat un microbuz suspect, cu numere de Slovacia, care se deplasa spre frontierã.

La vederea poliåiætilor de frontierã, conducãtorul auto a întors autovehiculul, încercând sã demareze în trombã æi sã evite, astfel, controlul lucrãtorilor noætri, fapt pentru care poliåiætii de frontierã au trecut la urmãrirea acestuia, fiind reåinut dupã circa 800 de metri.

Trecându-se la verificarea persoanelor din mijlocul de transport, s-a constatat cã acesta era condus de cãtre un cetãåean slovac, iar în autovehicul se aflau 13 migranåi. Toåi au fost conduæi pentru continuarea cercetãrilor la sediul SPF Boræ.

În urma cercetãrilor efectuate, precum æi din verificãrile efectuate, s-a stabilit identitatea æi naåionalitatea „turiætilor”, dupã cum urmeazã: conducãtorul auto a fost identificat în persoana numitului Ludevic L., de 25 de ani, cetãåean slovac,

iar cei 13 pasageri sunt cetãåeni indieni, cu vârste cuprinse între 14 æi 33 de ani, toåi fiind posesori ai unor documente temporare de identitate privind solicitanåii de azil, eliberate de cãtre Centrul Oficiului Român pentru Imigrãri Æomcuta Mare – Maramureæ.

Cetãåenii indieni au pãrãsit Centrul O.R.I. în data de 19 martie a.c., dupã ce unul dintre ei a fost contactat telefonic de o persoanã din India (prin intermediul cãruia a ajuns în România), care i-a comunicat faptul cã în data respectivã va veni un microbuz marca Ford, de culoare albã, înmatriculat în Slovacia, care îi va transporta pânã în Austria, apoi în Italia, declarând cã au plãtit pentru acest periplu sume cuprinse între 8.000 æi 12.000 euro fiecare.

Întâlnirea urma sã se efectueze în faåa bisericii din localitatea Æomcuta, loc unde s-au æi îmbarcat în microbuz.

Conducãtorul auto a declarat cã, fiind taximetrist în Bratislava, a fost contactat de o persoanã necunoscutã ce i-a propus ca,

în schimbul sumei de 50.000 de coroane slovace, sã efectueze transportul unor cetãåeni indieni din România în Austria, destinaåia finalã fiind Italia. Pentru realizarea acestui lucru, persoana care l-a contactat i-a dat o maæinã închiriatã.

Având în vedere cele constatate, cetãåenilor indieni li s-au întocmit actele premergãtoare de cercetare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar conducãtorului auto i-au fost întocmite actele premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trafic de migranåi.

Mircea CHIOREAN

Reåea de migranåi indieni, depistatã la frontiera de vest

În noaptea de 19 / 20, martie, în jurul orei 04.00, la P.T.F. Vâræand, judeåul Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, conducând un automarfar marca „MAN”, cetãåeanul olandez Erol T., în vârstã de 41 ani, care transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, textile æi obiecte din material plastic din Turcia pentru o societate din Olanda.

Acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã au procedat la verificarea atentã a TIR-ului, ocazie cu care au constatat cã sigiliul vamal aplicat de cãtre autoritãåile turce nu era intact, prezentând urme de modificare.

Drept urmare, s-a solicitat sprijinul inspectorilor vamali din cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale Arad, pentru deschiderea mijlocului de transport æi efectuarea unui control amãnunåit al acestuia.

Astfel, au fost descoperite, ascunse prin metoda „capac”, dupã marfa declaratã, sute de cutii de carton ce conåineau flacoane cu apã de parfum æi de toaletã, purtând însemnele distinctive ale unor mãrci de profil, susceptibile a aduce atingere asupra dreptului de proprietate intelectualã.

În prezent, se verificã întreaga încãrcãturã, din primele estimãri rezultând cã trei sferturi din cantitatea totalã a mãrfii transportate – peste 10 tone – reprezintã parfumurile suspecte a fi contrafãcute.

La finalizarea operaåiunii, parfumurile vor fi reåinute în vederea confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã, iar cetãåeanul olandez va fi sancåionat contravenåional.

Miresme contrafãcute la VâræandPoliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Arad, în colaborare cu inspectori

vamali din cadrul Direcåiei Regionale Vamale Arad, au descoperit cã trei sferturi din încãrcãtura unui automarfar, ce urma sã ajungã în Olanda, conåinea parfumuri susceptibile a fi contrafãcute.

17F R O N T I E R A

D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

18 F R O N T I E R A

PAÆAPORT ELECTRONIC LITUANIAN

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din fotografia integratã

a titularului, gravatã laser

Vizualizare în luminã albãa unei zone mãrite de pe fila

informatizatã care evidenåiazã ovd

Vizuzualizare în luminã albã a unei file din

paæaport

Vizualizare în luminã albã a copertei exterioare

Vizualizare în luminã albã a primei coperte interioare

Vizualizare în luminã albã a filei informatizate din policarbonat

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din fotografia integratã

a titularului, gravatã laser

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite de pe fila

informatizatã care evidenåiazã desenul de fond æi microtext

gravat laser

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din desenul de fond

imprimat offset æi firul de aåã utilizat la coaserea documentului

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite de pe fila cu numãrul 17 din paæaport care evidenåiazã desenul de fond imprimat offset æi numãrul de paginã ”17”, care

conåine microtext

Vizualizare în luminã albã, din lateral, a unei file din documentul care evidenåiazã filigranul æi firul

de siguranåã

Vizualizare în luminã albã a ultimei coperte

interioare

Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite de pe ultima copertã

interioarã care evidenåiazã desenul de fond æi microtextul

Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a primei

coperte interioare

Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a firului de siguranåã æi a firului de aåã utilizat la coaserea

paæaportului

Pagini realizate cu Pagini realizate cu sprijinul Serviciului sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPFCriminalistic al IGPF

Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a paginii

cu nr. 17 din paæaport

Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a ultimei coperte

interioare

19F R O N T I E R A

Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a filei informatizate

În urma activitãåilor de cooperare cu Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la reåinerea,

în luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar - cãutat pentru sãvâræirea unor acte de terorism, poliåiætii de frontierã din cadrul IGPF au fost solicitaåi de autoritãåile americane pentru a le sprijini în identificarea æi reåinerea unuia dintre cei mai mari traficanåi de armament din lume - Viktor Bout.

Astfel, timp de douã sãptãmâni de zile, ofiåeri din cadrul Direcåiei de Combatere a Infracåionali tãåi i Trans f ronta l iere - I.G.P.F., sub c o o r d o n a r e a p r o c u r o r i l o r D.I.I.C.O.T., au desfãæurat acåiuni specifice informativ-operative, în vederea localizãrii traficantului æi probãrii acåiunilor sale ilegale de trafic internaåional de

armament. Alãturi de colegii de la D.E.A., veniåi în

Bucureæti, poliåiætii de frontierã români au stabilit mai multe variante de acåiune pentru prinderea lui Bout, despre care existau informaåii cã ar fi interesat sã se întâlneascã cu niæte „beneficiari de armament” (cetãåeni strãini), inclusiv în România. În acest sens, sub coordonarea procurorilor, au fost monitorizate discuåiile purtate între Bout, unul dintre „locotenenåii” sãi æi investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme în Columbia (în valoare de 5 milioane USD),

încercându-se, totodatã, „atragerea” lui în åara noastrã pentru a fi reåinut.

Din investigaåii, a rezultat cã armele urmau a fi procurate æi vândute de traficantul Viktor Bout

grupãrii F.A.R.C. (Foråele Armate Revoluåionare

Columbiene).Probele obåinute în urma activitãåilor

informativ operative desfãæurate în România, cu sprijinul Poliåiei de Frontierã Române, au condus la arestarea æi incriminarea lui Viktor Bout pentru sãvâræirea infracåiunii de conspiraåie æi asociere în vederea traficãrii ilegale de armament cãtre organizaåii teroriste strãine.

Viktor Anatolyevich Bout a lucrat într-o bazã militarã sovieticã din oraæul Vitebsk, ca navigator. Profesia lui s-a extins æi la antrenamentul unor trupe de comando sovietice, iar în 1991 a absolvit Institutul Sovietic Militar de Limbi Strãine. Dupã aceasta a devenit translator al armatei sovietice în Angola. În acelaæi an, baza

sa militarã la care lucra s-a desfiinåat, ca urmare a colapsului Uniunii Sovietice, iar acesta, deæi foarte bine antrenat, s-a trezit fãrã slujbã. A fondat o companie de transport aerianã, care la început a ajutat soldaåii belgieni în Somalia.

Anchetatorii americani au declarat cã traficantul æi-a creat contacte încã de pe vremea când lucra în aviaåia militarã sovieticã æi s-a folosit de mai multe flote aeriene pentru a le transporta în diferite locuri de pe planetã. Cu ajutorul contactelor, acesta cumpãra æi revindea

arme din fostele state comuniste est-europene.

„Negustorul moråii“ este acuzat cã a furnizat armament reåelei teroriste Al-Qaida, talibanilor æi mai multor dictatori æi grupãri paramilitare din întreaga lume.

Autoritãåile americane au transmis mulåumiri instituåiei noastre pentru

profesionalismul de care au dat dovadã poliåiætii de frontierã cu

ocazia implicãrii în caz, mulåumiri afiæate chiar pe site-ul Departamentului de Justiåie al Statelor Unite (http://www.usdoj.gov/dea/pubs/pressrel/pr030608.html).

Ætefan ANDREESCU

Æ t i r i

20 F R O N T I E R A

„Negustorul moråii”- cel mai cãutat„Negustorul moråii”- cel mai cãutattraficant de arme din lume, prins cu ajutorultraficant de arme din lume, prins cu ajutorul

poliåiætilor de frontierã românipoliåiætilor de frontierã români

O reåea de traficanåi de åigãri netimbrate care acåiona pe raza judeåelor Caraæ Severin, Mehedinåi, Dolj æi Gorj a fost destructuratã de poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi, împreunã cu ofiåeri ai S.I.P.I. Mehedinåi æi DPF Timiæoara. Acåiunea s-a desfãæurat sub coordonarea unui procuror D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinåi æi cu sprijinul Grupãrii Mobile de Jandarmi Craiova.

În cadrul unor acåiuni informativ-operative derulate pe parcursul a trei luni de zile, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi æi ofiåerii ai S.I.P.I Mehedinåi

au obåinut date æi informaåii referitoare la existenåa, pe raza municipiilor Reæiåa, Oraviåa, Turnu Severin, Craiova æi Motru, a unor depozite clandestine de åigãri netimbrate aparåinând unor persoane constituite în grupuri infracåionale.

Drept urmare, sub coordonarea unui procuror DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinti, în data de 4 martie a.c., a fost organizatã o acåiune amplã pe linia prevenirii æi combaterii traficului ilicit cu åigãri, ocazie cu care - în baza autorizaåiilor de percheziåie emise de Tribunalul Mehedinåi – s-a descins în nouã locaåii din municipiile Reæiåa, Oraviåa, Turnu Severin, Craiova æi Motru.

Astfel, au fost descoperite 54.000 pachete de åigãri netimbrate, destinate comercializãrii pe piaåa „neagrã”, precum æi un pistol cu aer comprimat, care s-a dovedit a nu fi înregistrat în evidenåele poliåiei. De asemenea, au fost indisponibilizate trei autoturisme folosite în activitatea infracåionalã.

Pe timpul derulãrii acåiunilor operative, poliåiætii de frontierã severineni i-au prins în flagrant - pe raza municipiilor Turnu Severin æi Resita - æi pe numiåii Marian M., în vârstã de 41 de ani æi Cristian M., în vârstã de 32 de ani, care transportau cu autoturismele personale, cantitatea totala 15.998 pachete åigãri

netimbrate, cu scopul declarat de a le comercializa ilegal.

Întreaga cantitatea de marfã – 69.988 pachete åigãri - în valoare de 70.000 de euro æi pistolul cu aer comprimat au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Un alt grup infracåional organizat, ce derula acåiuni de contrabandã cu åigãri peste Dunãre, a fost destructurat de

poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi, DPF Timiæoara æi IJPF Caraæ Severin, împreunã cu ofiåeri din cadrul S.I.P.I. Mehedinåi æi sub coordonarea unui procuror D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinåi.

Grupul - format din patru membri, cu vârste cuprinse între 20 æi 42 de ani, cetãåeni români din localitatea Moldova Veche - avea ca „îndeletnicire” contrabanda cu åigãri în zona clisurii Dunãrii, în

scopul revânzãrii acestora unor persoane de pe raza judeåelor Caraæ-Severin, Dolj, Mehedinåi æi Gorj æi obåinerii unor profituri mari, într-un timp foarte scurt. Deæi nu aveau nici un loc de muncã, doi dintre membri grupului erau posesorii unor imobile luxoase æi limuzine de ultimã generaåie.

Din cercetãrile efectuate de cãtre

poliåiætii de frontierã, s-a stabilit cã membrii grupului erau foarte bine organizaåi æi aveau la dispoziåie ambarcaåiuni æi autoturisme rapide, cu ajutorul cãrora reuæeau sã deruleze activitãåile infracåionale.

Fiecare contrabandist avea, de

asemenea, sarcini bine stabilite în cadrul grupului. Astfel: D. Zdravco era liderul grupului de contrabandiæti æi se ocupa de coordonarea întregii reåele; D. Sargean se ocupa de siguranåa transporturilor de åigãri pe comunicaåii æi de gãsirea potenåialilor clienåi; D. Zoran era conducãtorul ambarcaåiei cu ajutorul cãreia erau preluate åigãrile, de pe teritoriul statului vecin, de la un cetãåean sârb; D. Veroliub se ocupa cu transbordarea åigãrilor din ambarcaåie în locurile de depozitare stabilite.

Locuinåa de douã nivele a lui D. Zdravco, situatã la malul Dunãrii, oferea datoritã „dotãrilor” (ponton de acostare în incinta curåii, cu posibilitatea ieæirii ambarcaåiilor printr-o poartã direct pe fluviu Dunãrea) condiåii prielnice pentru mascarea activitãåilor infracåionale ale grupului.

În baza autorizaåiilor de percheziåie emise de Tribunalul Mehedinåi, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinti æi Detaæamentului de Intervenåie al inspectoratului au efectuat descinderi simultane la locuinåele lui D. Zdravco, în vârstã de 43 de ani æi D. Sargean, în vârstã de 27 de ani, ambii din localitatea Moldova Veche, implicaåi în activitatea infracåionalã a grupului.

Din locuinåele celor doi, în urma percheziåiile efectuate, poliåiætii de frontierã au ridicat în vederea confiscãrii suma de 33.150 euro, 5 motoare de barcã, 2 ambarcaåii metalice æi au indisponibilizat 2 autoturisme de lux,

bunuri folosite de membri grupului pentru derularea activitãåilor infracåionale.

S-a întocmit dosar penal împotriva lui D. Zdravco, D. Sargean , D Zoran æi D. Veroliub pentru sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere æi constituire de grup infracåional organizat, contrabandã æi evaziune fiscalã. Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei patru riscã o pedeapsã de pânã la 18 ani închisoare.

De menåionat cã primul grup se ocupa cu distribuirea æi vânzarea åigãrilor, iar cel de-al doilea grup avea în grijã introducerea acestora în åarã.

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni desfãæoarã

împreunã cu poliåiætii sârbi, acåiuni pentru identificarea æi reåinerea tuturor membrilor reåelei de traficanåi, care au acåionat pe teritoriul Serbiei.

Valeriu PERA

21F R O N T I E R A

REÅELE DE TRAFICANÅI DE REÅELE DE TRAFICANÅI DE ÅIGÃRI - DESTRUCTURATEÅIGÃRI - DESTRUCTURATE

22 F R O N T I E R A

Conceptualizarea terorii vs Încadrare juridicã

O definiåie juridicã universal acceptabilã a terorismului nu s-a realizat pânã în prezent, întrucât terorismul nu s-a putut defini ca fenomen. Încercãrile fãcute de a înlocui cuvântul “teroare” prin cuvinte ca: spaimã, intimidare, teamã, groazã, care, deæi sinonime, nu exprimã întotdeauna acelaæi lucru, nu au dus la rezultate.

Terorismul este de fapt o metodã de acåiune, o modalitate de punere în execuåie a unei activitãåi infracåionale prin teroare, violenåã, intimidare, metodã confundatã cu însãæi infracåiunea.

Penaliæti de seamã definesc terorismul ca fiind orice crimã sau delict, politic sau social, a cãror executare sau chiar anunåare determinã o spaimã generalã æi, care, prin natura sa creeazã un pericol general. Într-un sens mai restrâns (stricto senso), atentatele teroriste sunt acte criminale comise în principal într-un scop de alertã, prin folosirea de mijloace capabile sã creeze o stare de pericol comun.

Terorismul mai este definit ca “o metodã criminalã care se caracterizeazã prin sãvâræirea de acte cu scopul de a produce o stare de alarmã sau de teroare æi prin folosirea de mijloace în stare sã provoace o situaåie de pericol general sau comun”.

În literatura de specialitate, cu mai mulåi ani în urmã, profesorul dr. doc. Grigore Geamãnu definea terorismul internaåional ca fiind „faptele criminale

îndreptate împotriva æefilor de stat sau a altor demnitari, împotriva unor grupuri de persoane sau instituåii de stat sau obæteæti. De atunci, fenomenul terorismului a devenit mai complex.

În art. l al Legii privind prevenirea æi combaterea actelorteroriste se specificã faptul cã reprezintã acte de terorism urmãtoareleinfracåiuni, atunci când sunt sãvâræite cu scopul de a tulbura gravordinea de drept æi liniætea publicã, prin intimidare sau crearea stãrii depanicã æi insecuritate a unei persoane; omorul, lovirea sau alte violenåe;lipsirea de libertate; distrugerea calificatã, vãtãmarea corporalã,vãtãmarea corporalã gravã, distrugerea æi semnalizarea falsã,nerespectarea regimului armelor æi muniåiilor; nerespectarea regimuluimaterialelor explozive, materialelor nucleare æi ale altor materialeradioactive; asocierea pentru sãvâræirea uneia din infracåiunile arãtate laarticolul 1.

Art. 2 precizeazã care sunt alte acte de terorism: „sechestrarea sau deturnarea unei nave, aeronave sau mijloc de transport, indiferent dacã are sau nu pasageri; introducerea în atmosferã, sol, subsol sau în ape, inclusiv în cele ale mãrii teritoriale, în clãdiri, a unor substanåe de naturã sã punã în pericol viaåa sau sãnãtatea oamenilor, a animalelor sau a mediului natural; ameninåarea publicã cu sãvâræirea uneia din infracåiunile arãtate (telefoane anonime)”.

O primã încercare de definire a terorismului o gãsim în „Convenåia pentru prevenirea æi reprimarea terorismului” adoptatã Ia Geneva la 16 noiembrie 1937, la a cãrei elaborare un mare rol 1-a jucat profesorul æi juristul român VESPASIAN PELLA. În termenii art. l al Convenåiei, actele teroriste au fost definite ca fiind „faptele criminale îndreptate împotriva

În ultimii ani, întreaga lume, dar în mod deosebit Europa a fost marcatã de schimbãri politice fundamentale. Aceste mutaåii, dar mai ales actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resimåit în mod special în ceea ce priveæte politica de securitate, determinând problemele majore ale securitãåii interne pentru statele europene, æi nu numai, sã se structureze în jurul evoluåiilor alarmante ale crimei organizate, extremismului politic æi terorismului, cu tot cortegiul de ameninåãri æi implicaåii negative care derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mon diale, mega te ro rism sau hiperterorism, terorismul este apreciat de Bill Clinton drept „par tea întunecatã a globalizãrii care divide lumea în bogaåi æi sã raci, promoveazã competiåia, dar æi conflictele, alimenteazã sen ti men tele de urã, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi re laåii æi interacåiuni de noi conglomerate sociale, politice æi economice”. Analiza evoluåiei fenomenului extremist-terorist pe plan internaåional relevã, din ce în ce mai mult, o tendinåã de intensificare a acestuia, inclusiv în folosirea violenåei ca mijloc de promovare æi impunere a unor scopuri æi interese politice.

Acest nou tip de rãz boi purtat cu un inamic aflat printre noi implicã cos turi æi urmãri greu de anticipat. Toate acestea au transformat terorismul într-o armã strategicã, lumea nefiind pregãtitã pentru a-i face faåã. Terorismul actual reprezintã provocarea mi leniului trei, re u æind, prin acåiunile organizate, chiar sã spulbere, în parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA. Parafrazând un reputat reprezentant al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã, în lupta împotriva terorii, „ suntem în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie, prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,comisar-æef dr. Nicolae RADU,consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 D o c u m e n t a r

unui stat, al cãror scop sau naturã, însã, este de a provoca teroarea asupra unor personalitãåi determinante, a unor grupuri de persoane, ori în public”.

Convenåia enumerã, totodatã, infracåiunile ce trebuie considerate teroriste æi precizeazã condiåiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un act sã capete însuæirile infracåiunii teroriste: existenåa elementului intenåional, încadrarea în infracåiunile enumerate, dirijarea împotriva unui stat, caracterul internaåional æi teroarea ca metodã de executare.

În termenii acestei convenåii, caracterul de act terorist internaåional decurge din urmãtorii factori: locul de refugiu al autorului ori al complicilor, locul de pregãtire ori de premeditare a actului, locul efectelor actului, naåionalitatea autorilor sau a complicilor, natura intereselor lezate, subiectul pasiv al atentatului.

Considerãm cã cea mai simplã definiåie juridicã a terorismului ar putea fi formulatã astfel: „terorismul constituie sãvâræirea unei crime sau a unui delict printr-o metodã specificã carcaterizatã prin violenåã æi intimidare, în scopul atragerii atenåiei opiniei publice”.

Legitimitatea acåiunii æi crezul terorist

Acåiunile teroriste sunt fundamentate pe interpretarea subiectivã a realitãåii, interpretare care diferã de cea a oficialitãåilor æi societãåii. Acåiunile teroriste nu sunt guvernate de motivaåii bazate pe o percepere clarã a realitãåii, unul din scopurile organizaåiilor teroriste fiind acela de a-i convinge pe cei ce iau cunoætinåã de acåiunile lor, sã gândeascã în acelaæi mod cu ele. O problemã importantã a luptei dintre guvern æi teroriæti constã în definirea conceptului de conflict. Fiecare parte interpreteazã acest lucru prin prisma propriilor standarde de legimitate politicã. Sistemele conceptuale, scopurile æi principiile cãlãuzitoare se bazeazã pe imagini dominante, simboluri, mituri care contribuie la formarea unei credinåe æi, în consecinåã, la acåiuni. Conåinutul æi originea crezurilor teroriste contribuie la adoptarea unei anumite strategii teroriste, reacåii teroriste faåã de politica guvernului æi, respectiv, la rezultatele acåiunilor teroriste.

Sistemele concepåiilor teroriste derivã din numeroase surse sau izvoare. Climatul social-politic în care opereazã organizaåia teroristã se constituie în unul dintre acestea, în sensul cã poate cuprinde variabile de culturã generalã (istorie, tradiåie, literaturã, religie) care sunt asimilate diferit de membrii societãåii prin structuri de naturã socialã diverse, rezultând ideologii formale.

În formarea unei concepåii, alte izvoare determinante pot fi de naturã internã. Teroriætii acåioneazã într-o situaåie caracterizatã prin stres æi

nesiguranåã, aspecte care conduc la formarea unei credinåe, concepåii particulare sau specifice greu de schimbat. Aæadar, stresul mental, dar æi determinarea ideologicã inerentã terorismului încurajeazã încrederea într-un set de crezuri inhibând flexibilitatea æi deschiderea în plan social. Deci, teroriætii pot fi consideraåi ca având o anume motivaåie raåionalã asupra convingerilor formate, care nu sunt asimilate de regulã de majoritatea membrilor comunitãåii.

Un element semni-ficativ al sistemului de convingeri este reprezentarea sau ima-ginea formalã, atât asupra eu-lui personal sau altei persoane cât æi, respectiv, asupra lumii. Reprezentãrile sunt, de regulã, stereotipe, preconcepute sau rigide, simplificând realitatea.

Dezumanizarea sau zeificarea inamicului dominã gândirea tero-ristului.

Majoritatea teroriætilor revoluåionari de stânga se autoconsiderã victime æi nu agresori, apreciind cã ei sunt reprezentanåii celor exploataåi, ei sunt cei care pot discerne adevãrul æi nu masele, numai ei pot identifica pericolul social pe care masele nu-l vãd. Aæadar, lupta devine o obligaåie, o datorie æi nu o problemã de alegerea voluntarã. Teroriætii se autoconsiderã din punct de vedere moral superiori, mai sensibili, ei fiind luptãtorii pentru libertate, cu o legitimitate care nu poate fi pusã la îndoialã, iar rolul lor este de martiri ai neamului.

Nu are nici o importanåã dacã realitatea este sau nu tot una cu imaginea lor, ei sunt gata sã moarã pentru o cauzã nobilã. Teroriætii considerã cã acåiunile lor nu înseamnã ucidere, întrucât victimele sunt definite ca trãdãtori, astfel cã apeleazã des la sprijinul populaåiei. Pentru teroriæti, victimele din rândurile inamicului nu sunt considerate ca indivizi, ci reprezentanåi ai pãråii ostile, deci vinovat se face guvernul care a refuzat sã cedeze cerinåelor lor sau a ignorat ameninåãrile ce i-au fost prezentate.

Ideologia reprezintã un mijloc puternic de influenåare, fiind în acelaæi timp un factor cu caracteristici internaåionale care depãæesc problematica naåionalã, dar care poate fi interpretatã diferenåiat în funcåie de circumstanåele specifice comunitãåilor respective. Calitatea esenåialã a ideilor

politice în motivarea terorismului contribuie la punctele comune ce se regãsesc între grupãrile teroriste ce aparåin unor entitãåi culturale diferite.

În anumite cazuri, terorismul reflectã realitatea socialã pentru cã, în unele grupãri naåionale, indivizii aparåin deja unor structuri de gândire comunã, care face posibilã acceptarea violenåei dacã aceasta este caracterizatã prin fezabilitate æi finalitate, cum este

cazul rezistenåei basce faåã de statul spaniol, a opoziåiei armene faåã de turci æi catolicismul irlandez faåã de Marea Britanie.

Teroriætii nu sunt inventatorii ideologiilor, ei fiind orientaåi spre acåiune æi nu spre filosofie. Mulåi dintre conducãtorii teroriæti au pregãtire intelectualã.

În concluzie, pentru teroriæti apare necesitatea menåinerii convingerii cã altcineva este responsabil æi cã acåiunile lor se încadreazã în standardele comportamentului moral. Odatã stabilit, sistemul convingerilor va rezista schimbãrii.

În cazul rãpirilor de persoane, teroriætii sunt implicaåi în luarea de decizii care au ca rezultat consecinåe de moment, rapide. Nu numai cã teroriætii acceptã un risc personal, dar implicã æi soarta organizaåiei din care fac parte æi care poate fi pusã în pericol.

Membrul grupului trebuie sã se supunã total normelor interne ale acestuia, sã accepte nu numai preceptele politice, ci æi sistemele de reguli sociale æi psihologice.

În ciuda preocupãrilor de a întãri coeziunea, existã disensiuni în cadrul organizaåiilor teroriste. Facåionalismul este semnalat în grupãrile teroriste basce æi palestiniene. Facåiunile organizaåiilor teroriste nu realizeazã consensul, de regulã,

în problema celor mai adecvate mijloace ce trebuie folosite pentru atingerea scopurilor lor colective.

Varietatea metodelor este determinatã de varietatea convingerilor. Circumstanåele specifice unui grup terorist izolat de societate, aflat sub ameninåare æi pericol constant, ducând lipsã de informaåii de valoare æi canale de legãturã æi încrederea fanaticã în percepte rigide æi inflexibile despre relaåia lor cu lumea, sugereazã ideea cã abilitatea teroriætilor de a se adapta realitãåii este limitatã.

23F R O N T I E R A

- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (ll)

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Ani lungi în România æi în åãrile din „lagãrul socialist” s-a sãrbãtorit ziua de 6 martie 1945 ca un moment istoric deosebit pentru români. Ea trebuia sã marcheze în memoria poporului venirea la cârma åãrii a guvernului dr. Petru Groza. A fost primul cabinet de miniætri pro comunist care a guvernat în Regatul României.

Cum s-a ajuns la impunerea lui în fruntea åãrii?

Dupã Lovitura de Palat de la 23 august 1944, comuniætii români, îndrumaåi de la Moscova, nu puteau admite ca în România sã fie guverne legate de regalitate æi vechiul regim democratic din åarã. Ca urmare, au început sã acåioneze deschis pentru preluarea puterii. Comuniætii, în frunte cu Gh. Gheorghiu-Dej æi Lucreåiu Pãtrãæcanu, au decis sã treacã la forme de luptã violentã, pentru a se impune în fruntea vieåii politice. În ianuarie 1945 æi în prima parte a lunii februarie din acelaæi an, comuniætii au preluat prin foråã, cu

ajutorul armatei sovietice, conducerea prefecturilor din åarã. În România, primul-ministru de atunci, generalul Nicolae Rãdescu, nu s-a putut opune. Era firesc. Se gãsea într-o åarã ocupatã, unde, de facto, foråa nu-i aparåinea. La 24 februarie 1945, în Bucureæti, comuniætii au organizat mari manifestaåii de masã împotriva guvernului Rãdescu. Pentru a menåine ordinea, acesta a fãcut apel la unitãåile Ministerului de Interne. Pentru moment, a reuæit ca ordinea publicã sã fie respectatã în Capitala åãrii. A doua zi, la 25 februarie, tot comuniætii, sprijiniåi de armata sovieticã, au organizat în toatã åara manifestaåii împotriva Guvernului Nicolae Rãdescu. Ele au fost sprijinite în ziua de 26 februarie 1945 de declaraåia unui grup de generali æi ofiåeri superiori, în frunte cu generalul Vasiliu-Rãæcanu. Toåi aceætia au dezavuat Guvernul Nicolae Rãdescu.

În acele condiåii, comisarul sovietic Andrei Vâæinski, reprezentant al Moscovei la Bucureæti, a cerut o audienåã Regelui Mihai. Întâlnirea cu Regele a avut loc imediat, în Bucureæti, pe Calea Victoriei, în clãdirea Monteoru, care adãposteæte astãzi Uniunea Scriitorilor din România.

Acolo, la etaj, în încãperea numitã „Sala Samuraiului”, Vâæinski a avut o discuåie furtunoasã, ultimativã, cu Regele Mihai. La încercarea monarhului României de a-l numi ca prim-ministru pe prinåul Barbu Ætirbey, Vâæinski a replicat violent cã este un act împotriva Moscovei. La Kremlin era dorit un vechi pro-comunist din România, dr. Petru Groza. Vâæinski a

6 MARTIE 1945

PILULE ISTORICE - MARTIE

24 F R O N T I E R A

I s t o r i e

1 martie - 2002 - A început operaåiunea Anaconda în Afghanistan, urmãrind distrugerea nucleelor organizaåiei teroriste Al Quaida.

2 martie - 1941 - În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducãtorul statului, generalul Ion Antonescu, organizeazã un plebiscit cu privire la politica internã. 90% dintre votanåi s-au pronunåat pentru politica guvernului Antonescu æi împotriva legionarilor (2 martie-5 martie 1941 ).

2 martie - 1946 - Ho Æi Min a fost ales preæedinte al Vietnamului de Nord (Republica Popularã Democratã Vietnam, recunoscutã în 1955 prin Conferinåa de la Geneva).

3 martie - 1953 - Moartea lui Iosif Viisarionovici Djugaævili - Stalin, ultimul mare dictator al Uniunii Sovietice.

5 martie - 1946 - Omul politic britanic Winston Churchill a åinut un discurs la Westminster College din Fulton, Missouri, USA, prin care a impus universalizarea expresiei „Cortina de Fier”; momentul

a fost considerat de referinåã pentru folosirea acestei expresii, cu toate cã ea apãruse înainte, la ministrul reich-ului J. Goebbels æi în alte discursuri ale lui Winston Churchill.

6 martie - 1945 - La Bucureæti, Moscova a impus guvernul pro comunist condus de dr. Petru Groza.

9 martie - 1945 - Guvernul Sovietic a transferat cãtre Guvernul României dreptul de a prelua în administraåia sa partea de nord-vest a Transilvaniei, rãpitã samavolnic României de Ungaria

Horthystã prin al Doilea Diktat de la Viena (30 august 1940).

11 martie - 1938- Germania realizeazã Anschluss-ul, prin cotropirea Austriei. S-a încãlcat astfel, în mod grosolan, Tratatul de Pace de la Versailles (1919).

11 martie - 1985- Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcåia de Secretar General.

Alegerea sa marcheazã începutul

destinderii între Est æi Vest. Este debutul pentru perestroika æi glasnost.

12 martie - 1848. Proclamaåia lui Simion Bãrnuåiu, prin care românii din Transilvania sunt chemaåi sã se ridice la luptã pentru drepturile lor naåionale.

12 martie - 1914. Se i n a u g u r e a z ã prima expozi-åie personalã a lui Constantin Brâncuæi, la New York (12 martie - 1 aprilie 1914).

12 martie - 1947. Preæedintele Harry Truman, în mesajul adresat Congresului SUA, prezintã programul politicii exteme, cunoscut sub denumirea Doctrina Truman.

14 martie - 1881 - Parlamentul a votat Legea prin care România devenea regat. Carol I a fost încoronat la 10 mai 1881.

15 martie - 1848 - în Pesta a izbucnit Rãzboiul de independenåã al maghiarilor, numit de marxiæti Revoluåie.

20 martie - 2003 - în urma Rezoluåiei nr. 1441 a Consiliului de Securitate ONU a avut loc atacarea æi ocuparea Irakului de foråele armate ale ONU.

dr. Petru Grozadr. Petru Groza

Mihail Mihail GorbaciovGorbaciov

Iosif Viisarionovici Iosif Viisarionovici Djugaævili StalinDjugaævili Stalin

bãtut cu pumnul în masã æi a exclamat: “noi îl dorim pe dr. Petru Groza!”. Apoi a ieæit din camerã trântind violent uæa. Ca urmare, la 28 februarie 1945, generalul Nicolae Rãdescu æi-a prezentat demisia, la cererea Regelui. În aceeaæi zi, Barbu Ætirbey a renunåat la numirea sa ca prim-ministru, fapt comunicat în ziua de 1 martie 1945.

În locul de premier rãmas vacant a fost numit dr. Petru Groza, cãruia i s-a cerut sã alcãtuiascã lista guvernului æi s-o prezinte monarhului æi adunãrii legislative, pentru a fi aprobatã.

În ziua de 6 martie 1945, noul Guvern Petru Groza, având în componenåa lui miniætri de facturã comunistã, a fost impus regelui pentru aprobare. Monarhul României a fost silit sã accepte noul guvern. Nu putea refuza, în condiåiile ocupaåiei de cãtre armata sovieticã. A avut o singurã obiecåie: aceea cã Partidul Naåional Liberal æi Partidul Naåional Åãrãnesc nu erau reprezentate. Cu multã greutate, au fost admiæi ca miniætri fãrã portofoliu Mihail Romniceanu, din partea PNL, aripa Brãtianu æi Mihai Haåieganu, din partea PNÅ, gruparea Iuliu Maniu.

Din acel moment, se poate considera cã puterea politicã a fost preluatã de comuniætii din România, care urmau sã execute fidel toate directivele venite de la Moscova.

21 martie - 1804 - Intrarea în vigoare a Codului Civil Napoleonian; este un model pentru majoritatea statelor lumii.

23 martie - 1919 - Benito Mussolini fondeazã, la Milano, „Fasci di Combattimento” (Partidul Fascist Italian).

25 martie - 1957 - Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunitãåii E c o n o m i c e Europene, CEE, ce va deveni Uniunea Europeanã de la 1 noiembrie 1993 (data intrãrii în vigoare a Tratatului de la Maastricht).

27 martie - 1918 - Unirea Basarabiei (în realitate Moldova Rãsãriteanã) cu România, prin Decizia Sfatului Åãrii; începutul reîntregerii pãmânturilor româneæti æi formarea României Mari.

28 martie - 1923 - Este promulgatã prin Decret Regal Constituåia României Mari, votatã de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate æi democratice constituåii din Europa acelui timp.

La aniversarãAcum, când publicaåia „Frontiera”,

editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, trece prin halta existenåei cu numãrul LXXVIII, vã rog sã-mi permiteåi sã urez harnicului colectiv al redacåiei, editorilor, fotoreporterilor, colaboratorilor æi difuzorilor - grup format din opt ofiåeri entuziaæti æi competenåi în ale scrisului, multã sãnãtate sufleteascã æi trupeascã, bucurii neîmpuåinate care sã nu se veætejeascã, speranåe care sã se împlineascã æi împovãrarea cu ani mulåi sãnãtoæi æi buni.

Aniversãrile de presã sunt, pentru cei ce aparåin acestei profesii, prilejuri de satisfacåii æi bucurii.

Revista „Frontiera” împlineæte, la 1 aprilie, 88 de ani de la apariåie, rezultã o istorie pentru cei ce æi-au pus semnãtura în paginile ei, au onorat-o cu talent, dãruire æi peniåã ascuåitã.

Le port în suflet candela aprinsã a recunoætinåei mele celor care au fost æi îl îmbrãåiæez cu demnitate æi respect pe actualul colectiv tânãr redacåional, pe tehnicienii care prezintã în paginile revistei, cu o graficã de excepåie, oglinda fidelã æi cronica vie a evenimentelor ce au loc în Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã din România æi respectul faåã de cititori æi adevãr.

Lucrarea ziditoare pe care o faceåi cu atâta dãruire în paginile revistei este expresia binecuvântatã de respect faåã de legislaåia româneascã, dragoste, onoare æi iubire faåã de Patrie æi recunoætinåã veænicã pentru cei

cãzuåi la datorie.Urez Revistei „Frontiera” viaåã lungã, la

mulåi ani sãnãtoæi æi buni, îmbelæugaåi, cu realizãri notabile.

Un bãtrân ostaæ al åãrii de pe meleagurile Bãrãganului Cãlãrãæean, de unde a plecat la oaste æi nu s-a mai întors „eroul naåional grãnicer Granadier caporal Constantin Muæat”, salutã azi un camarad, Revista „Frontiera”, la zi aniversarã, prezentâdu-i onorul ostãæesc.

Colonel (r) Dumitru Rãducanu, farmacist primar æi publicist

25F R O N T I E R A

Ziua de 1 aprilie 1920 avea sã devinã o zi cu semnificaåie pentru ostaæii de la hotare; sub egida unui Comitet de direcåie æi a unui Comitet de redacåie apãrea prima tipãriturã prin care strãjuitorii fruntariilor româneæti primeau o identitate organizaåionalã a armei lor: „Revista Grãnicerilor”- publicaåie de informare profesionalã æi de cultivare a spiritului de corp. De la aceastã datã marcantã, publicaåia destinatã, iniåial, grãnicerilor a fost tipãritã sub diferite denumiri æi cu o frecvenåã de apariåie alternantã (lunarã – sãptãmânalã)

Astfel, la 1 aprilie 1932 vedea lumina tiparului revista „Grãnicerul”, având acelaæi profil æi acelaæi format ca æi „Revista Grãnicerilor”, A4 broæurat; la 23 octombrie 1945 se tipãrea întâiul numãr al gazetei grãnicereæti „Cuvântul Grãnicerilor”, cu apariåie sãptãmânalã. În toamna aceluiaæi an a mai apãrut, pentru scurtã vreme, o altã publicaåie, doar în douã pagini, intitulatã „Frontiera”, ca „organ militar de educaåie, culturã æi informaåie a Regimentului 1 Grãniceri”. Spre sfâræitul anului 1950 „Cuvântul Grãnicerilor” îæi înceteazã existenåa, luându-i locul, tot cu o apariåie sãptãmânalã æi în aceeaæi formulã, gazeta „De Strajã Patriei”, care se adresa æi altor categorii de militari. Continuînd tradiåia publicaåiei anterioare, gazeta „În Slujba Patriei” îæi face apariåia la 28 ianuarie 1956, iniåial în 6 pagini (format mic), apoi în 6-8 pagini (format mare). Spre sfâræitul primului trimestru al anului 1960, trupele de grãniceri treceau în subordinea Ministerului Foråelor Armate (ulterior M.Ap.N.). În consecinåã, în evoluåia presei grãnicereæti intervenea o nouã mutaåie, la 7 aprilie, acelaæi an, vedea lumina tiparului „Grãnicerul”, tot sãptãmânal, în 4 pagini (tabloid). În ziua de 11 mai 1982, urmare a unui ordin abuziv al cuplului dictatorial, conform cãruia se interzicea apariåia prestigioasei publicaåii grãnicereæti, lua drumul cãtre cititorii sãi din unitãåi æi subunitãåi, ultimul numãr al revistei. Dupã aproape un deceniu, schimbãrile politice æi sociale survenite în åarã au dat legitimitate reapariåiei publicaåiei, continuatoarea tradiåiilor presei grãnicereæti, dar care se înscrie pe un drum nou - afirmarea spiritului european.

Un nou început: 6 decembrie 1990, sub denumirea „FRONTIERA”, revistã care îi prezintã æi reprezintã pe cei de la fruntariile åãrii; are iniåial o apariåie sãptãmânalã, în 4 pagini (tabloid), iar ulterior în 8 pagini bilunar, format A3. Din 24 februarie 2000 apare într-o formã graficã nouã, specificã unei reviste, cu 28 de pagini (cu coperåi policrome), lunar. Din 2005, revista apare în format 32/36 pagini, în care se insereazã æi un supliment legislativ.

Asigurând o bunã comunicare internã, fãrã de care modernizarea instituåionalã æi managementul nu pot fi eficiente, dezvoltând o culturã organizaåionalã modernã, revista „FRONTIERA”contribuie la armonizarea instituåiei æi a legislaåiei româneæti frontaliere cu normele similare Uniunii Europene, precum æi la promovarea imaginii Poliåiei de Frontierã Române, implicit a Ministerului Internelor æi Reformei Administrative, în exteriorul graniåelor.

Revista “FRONTIERA” nu mai este doar o publicaåie, ci æi o carte de vizitã a armei pe care o reprezintã.

FRONTIERA - 88

NapoleonNapoleon

26 F R O N T I E R A

ÆALUPÃ FLUVIALÃ RAPIDÃ, INTRATÃ ÎN DOTAREA IJPF MEHEDINÅI

Prin proiectele programului Phare 2004, structurile Poliåiei de Frontierã care au ca atribuåii supravegherea æi controlul frontierei pe fluviul Dunãrea au fost dotate cu nave de intervenåie æi patrulare de ultimã generaåie.

Cele cinci æalupe sunt destinate supravegherii æi controlului frontierei de stat din zonele de competenåã ale IJPF-urilor: Cãlãraæi, Giurgiu, Dolj, Mehedinåi æi Caraæ Severin.

Æalupele fluviale de patrulare æi intervenåie au ca principale caracteristici:

lungime - 14,05 metri lãåime - 3,60 metri pescaj - 1,5 metri

vitezã - 60 km/h propulsie realizatã de douã motoare Cummins QSC, de 490 CP.

O æalupã este deservitã de un echipaj format din trei poliåiæti de frontierã æi are o capacitate de transport de 11 persoane, inclusiv echipajul.

Fiecare ambarcaåiune este dotatã cu sistem multifuncåional de navigaåie SIMRAD (constând în DGPS, radar, hartã electronicã, sondã ultrason), sistem multifuncåional profesional de comunicaåii (radiotelefoane mobile æi portabile), binoclu naval, trusã grupã intervenåie, camerã video DVD, laptop, generator diesel æi sistem de încãlzire tip WEBASTO.

În perioada urmãtoare, pânã la sfâræitul lunii mai, printr-un alt proiect al programului PHARE 2004, structurile Poliåiei de Frontierã vor fi dotate cu alte 50 de ambarcaåiuni de patrulare æi intervenåie - ARVOR 215, destinate supravegherii frontierei de stat, pe fluviul Dunãrea.

Poliåiætii de frontierã severineni, din cadrul componentei navale a IJPF Mehedinåi, se numãrã printre colegii care au fost dotaåi cu una dintre æalupele fluviale de patrulare æi intervenåie de ultimã generaåie, primite prin programul PHARE 2004 æi destinate supravegherii æi controlului frontierei de stat pe fluviul Dunãrea.

La sfâræitul lunii februarie, IJPF Mehedinåi a primit, pentru folosirea în serviciul de supraveghere a frontierei de stat, o æalupã de patrulare æi intervenåie, în scopul creæterii eficienåei misiunilor poliåiætilor de frontierã severineni pe fluviu.

Æalupa fluvialã de patrulare æi intervenåie, fabricatã în Italia, este deservitã de un echipaj format din trei poliåiæti de frontierã.

Aparatura performantã de la bordul navei permite stabilirea æi determinarea cu exactitate a poziåiei navei în orice moment al misiunii. Astfel, în cazul producerii unor evenimente de frontierã, cu ajutorul aparaturii, se poate stabili cu exactitate locul sãvâræirii infracåiunii, contravenåiei sau încãlcãrii liniei de frontierã, aceasta permiåând înregistrarea în timp real a întregii acåiuni.

Æalupa asigurã condiåii moderne de lucru pentru

echipaj, deplasare rapidã æi intervenåie oportunã în cazul producerii unor evenimente de frontierã.

Echipajul stabilit sã preia comanda æalupei este format din ag. æef pr. Ion Frãåilã - comandant, ag. æef Alin Lãcãtuæu – ajutor comandant æi ag. Sorin Ibrian – agent comunicaåii æi observare, poliåiæti de frontierã cu peste

20 de ani experienåã la comanda navelor æi ambarcaåiilor Poliåiei de Frontierã Mehedinåi. Am dorit sã aflãm pãrerea acestora despre navele primite în dotare, despre avantajele æi utilitãåile pe care le oferã.

„Ambarcaåia are dotãri tehnice de

ultimã generaåie æi asigurã condiåii foarte bune de lucru pentru echipaj pe timpul executãrii misiunilor, uæurând substanåial activitatea de supraveghere a frontierei de stat” - ne-a spus comandantul æalupei, ag æef pr. Frãåilã.

„Sistemul de propulsie al navei este foarte performant, asigurând un consum redus de combustibil æi putere mare comparativ cu dimensiunile constructive reduse” - ne-a relatat ajutorul comandantului, ag. æef Lãcãtuæu.

În luna mai a acestui an, printr-un alt proiect al programului PHARE 2004, IJPF Mehedinåi va mai primi alte æapte ambarcaåii fluviale destinate supravegherii frontierei de stat.

Valeriu PERA

L o g i s t i c ã

27F R O N T I E R A

VIZITÃ DE LUCRU LA COLEGII MAGHIARIÎn perioada 25-28 februarie 2008 o

delegaåie a Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” din Oradea a efectuat o vizitã la Æcoala Medie de Ordine Publicã din Miskolc, Republica Ungarã, în baza acordului de parteneriat încheiat între cele douã instituåii în anul 2003. Delegaåia românã a fost condusã de comisarul-æef de poliåie Bogdan Creåu, æeful Catedrei de Ordine Publicã, din delegaåie mai fãcând parte comisarul-æef de poliåie Silviu Ilea æi subcomisarii de poliåie Dan Zãpodeanu æi Leontin Martin.

La sosire, delegaåia æcolii orãdene a fost primitã de noua echipã managerialã a æcolii maghiare: locotenent-colonel de poliåie Istvan Bagi - directorul æcolii, locotenent-colonel de poliåie Laszlo Lovei - directorul adjunct pentru învãåãmânt, locotenent-colonel de poliåie Laszlo Arvai - æeful compartimentului învãåãmânt. Æcoala din Miskolc este o instituåie de învãåãmânt care, începând din 1992, de când funcåioneazã ca æcoalã medie de ordine publicã, a avut o evoluåie constantã. Dacã în anul 1999 existau æapte æcoli similare pe teritoriul Ungariei, în prezent mai funcåioneazã doar patru, iar între acestea Æcoala din Miskolc ocupã un loc de frunte. Noua echipã managerialã are toate argumentele sã aducã æi sã menåinã instituåia pe locul întâi în urmãtoarea etapã, puternic marcatã de momentul unificãrii la nivel naåional, a Poliåiei cu

Poliåia de Frontierã, la 1 ianuarie 2008.În cadrul programului vizitei,

locotenent-colonelul de poliåie Laszlo Lovei, directorul adjunct pentru învãåãmânt, a prezentat un scurt istoric al æcolii, starea actualã a acesteia, modul de selecåionare, admitere æi pregãtire a elevilor, locul æi rolul æcolii în cadrul învãåãmântului de profil din Ungaria, în contextul aderãrii la spaåiul Schengen în luna decembrie 2007 æi al unificãrii Poliåiei cu Poliåia de Frontierã. Problemele au fost abordate într-un cadru prin excelenåã interactiv, în care partea românã a manifestat un interes crescut, prin comparaåie cu evoluåia aspectelor

similare din România.Delegaåia românã a efectuat un tur al

æcolii, în cadrul cãreia au fost evidenåiate destinaåia æi funcåionalitatea spaåiilor interioare æi exterioare. A fost prezentat noul poligon de tragere interior cu armamentul din dotare, de cãtre locotenent de poliåie Robert Siktar, profesor de tragere. Membri delegaåiei au executat æedinåe de tragere cu pistoale cal. 9 mm din dotarea poliåiætilor maghiari, solicitându-se detalii tehnice privind construcåia poligonului æi diverse explicaåii despre funcåionalitatea acestuia. Poligonul a fost dat în folosinåã în luna ianuarie 2008 æi a costat aproximativ 12 milioane de forinåi, în condiåiile în care el a fost construit într-o clãdire deja existentã; au rãmas de finalizat, pentru aceastã etapã, lucrãrile privind izolarea fonicã.

Æeful catedrei de specialitate, maior de poliåie Jozsef Stirminszki, a prezentat cabinetul de situaåii tactice cu toate dotãrile acestuia, inclusiv noutãåile în aceastã privinåã. Acestea constau într-o extindere a spaåiului iniåial, astfel încât capacitatea totalã a fost practic dublatã, fiind posibil sã se lucreze cu douã clase de elevi simultan, în aceleaæi condiåii de performanåã. S-au urmãrit, succesiv, orele desfãæurate cu douã clase, constatându-se diversitatea situaåiilor tactice care pot fi abordate, modul de derulare al acestora,

de la pregãtire pânã la realizarea feedback-ului, materialele din dotarea elementelor poliåieneæti æi mijloacele tehnice destinate înregistrãrii æi redãrii situaåiilor parcurse. La cabinetul de criminalisticã au fost evidenåiate ultimele modernizãri æi extinderi, inclusiv amenajarea încãperii de identificare a persoanelor.

P r o g r a m u l a continuat cu prezentarea cabinetului de pregãtire pe linia

poliåiei de frontierã, de cãtre locotenent colonel de poliåie Ferenc Nemes, profesor de specialitate în æcoalã din anul 2007, dar cu o bogatã experienåã în structurile operative. Acesta a evidenåiat modernizãrile aduse cabinetului în ultimele luni æi a furnizat informaåii privind activitãåile specifice poliåiei de frontierã æi pe linia pregãtirii de specialitate a elevilor în æcoalã, particularitãåile aderãrii Ungariei la spaåiul Schengen æi ale unificãrii la nivel naåional, a Poliåiei cu Poliåia de Frontierã.

Au fost apoi vizitate sãlile de pregãtire pe linia legislaåiei rutiere æi locaåia simulatorului de conducere auto. S-au

remarcat similitudini între pregãtirea elevilor de la cele douã æcoli, cea mai importantã fiind „conducerea în condiåii speciale” care se parcurge în anul II, ulterior obåinerii permisului de conducere de cãtre cei care la începerea æcolii nu îl posedau. Aspectele menåionate mai sus au fost prezentate de maior de poliåie Ferenc Durda, profesor de legislaåie rutierã, cu o vechime în æcoalã de 14 ani.

Æeful catedrei de pregãtire pe probleme generale ale poliåiei, locotenent colonel de poliåie Istvan Csomos, a prezentat cabinetele de informaticã, dotarea

acestora æi s-au purtat discuåii pe tema fiæelor de autoevaluare ale profesorilor din cele douã instituåii de învãåãmânt. Æcoala de la Oradea foloseæte aceastã fiæã din anul 2005 æi i-a adus îmbunãtãåiri în fiecare an, iar partea maghiarã este în curs de definitivare a acestui document, pe care îl va pune în aplicare începând cu anul 2008.

Delegaåia românã a fost invitatã sã participe la deschiderea oficialã a concursului de judo organizat de Æcoala din Miskolc, cu participarea celor patru instituåii de învãåãmânt de ordine publicã din Ungaria, a Academiei din Budapesta æi a douã unitãåi din teritoriu. La festivitatea desfãæuratã în sala de sport, a participat domnul Peter Szalai, preæedintele Fundaåiei de Ordine Publicã din Budapesta, un vechi colaborator al Æcolii din Oradea.

În ultima zi a vizitei, directorul Istvan Bagi a fãcut o scurtã trecere în revistã a activitãåilor desfãæurate în comun, apreciind cã obiectivele vizitei au fost atinse. Æeful delegaåiei române a adresat mulåumiri cãlduroase pentru deschiderea æi ospitalitatea deosebitã de care au dat dovadã gazdele æi i-a urat domnului director, în numele directorului æcolii orãdene æi al sãu personal, succes în realizarea obiectivelor propuse.

Problemele rezultate în urma discuåiilor de la Miskolc æi din traducerea materialelor primite de la partea maghiarã vor fi concretizate într-un documentar æi vor fi utilizate în procesul de modernizare a învãåãmântului din æcoala orãdeanã.

Bogdan CREÅU

Viaåa noastrã cea de toate zilele æi comunicarea

Comunicarea verbalã între douã persoane implicã la un moment dat æi naæterea unor conflicte. Aceastã situaåie aduce teamã în sufletul nostru æi încercãm, pe cât posibil, sã evitãm conflictele, în special cu cei la care åinem. Conflictele sunt cauzate de diferenåe de opinie æi se agraveazã atunci când nu reuæim sã ascultãm æi nevoile celui de lângã noi.Într-o disensiune avem æansa de a descoperi la ce anume nu ne-am gândit într-o situaåie datã. Orice pãrere diferitã de a noastrã îmbogãåeæte imaginea creatã de noi.

Dacã suntem îndeajuns de deschiæi æi dornici sã rezolvãm conflictul vom reuæi sã vedem æi din punctul de vedere al celuilalt.

De foarte multe ori ajungem la un conflict atunci când vedem o persoanã cu ochii altuia, care la rândul sãu are un caracter ... æi încearcã sã loveascã în celãlalt pentru cã este cu o secundã mai deætept decât el, gândind cã nu poate fi ca ea, cã aceasta are ceva dotare intelectualã în plus. Unii, de asemenea, sunt depãæiåi de moment, nu pot åine pasul cu prezentul, æi atunci folosesc toate mijloacele æi cunoætinåele pentru a face rãu ... Pãcat !!! Mare pãcat ... mai ales când ceri respect dar nu ætii sã-l oferi! Niciodatã, nu se gândeæte nimeni cã lucrul în echipã ar face minuni pentru noi

toåi, pentru cã - aæa cum ætim - nimeni nu e perfect æi nimeni nu are toate calitãåile. Punem accent foarte mare pe bârfe ... Chiar aæa se degradeazã omenirea? Face parte din statutul nostru? Dar, iertatã fie-mi întrebarea: oare cine are timp de bârfe ... cel care munceæte sau cel care aæteaptã sã treacã ziua mai repede æi se uitã la calendar sã vinã data salariului ? De ce nu încercãm sã ne facem datoria cu CONÆTIINÅÃ æi DEMNITATE ? Cel care îæi face datoria cu verticalitate e plesnit! În ultima vreme se poartã «prieteniile» cu lovituri sub centurã! Câåi putem sã ne uitãm dimineaåa în oglindã având conætiinåa împãcatã? Sãracul Caragiale...! Cam multe întrebãri, dar oare cine îæi poate æi îmi poate rãspunde ? Stres mare !Pentru a ajunge la o rezolvare paænicã a oricãrui conflict existã mai multe elemente de care se poate åine seama:

1. Prima reacåie într-o situaåie conflictualã este atitudinea defensivã. Dacã suntem atenåi la aceastã atitudine s-ar putea sã descoperim cã în aceste momente pierdem multe informaåii utile pentru rezolvarea situaåiei;

2. Ascultaåi înainte de a începe sã ne gândim la ceea ce dorim, sã ascultãm activ ceea ce are de spus interlocutorul. Oferiåi-i æansa de a fi ascultat æi înåeles. Uneori oamenii doresc doar pe cineva care sã-i facã sã se simtã importanåi æi recurg la diverse metode pentru acest lucru. Adevãrata problemã se poate descoperi dacã punem întrebãri de lãmurire.

3. Puncte de acord. Sã gãsim elemente asupra cãrora suntem de acord æi sã insistãm în primul rând pe ele. Acestea sunt cele pe care putem clãdi un dialog care sã rezolve conflictul iniåial.

4. Recunoaæteåi cã aåi greæit. Greæelile recunoscute reduc atitudinea defensivã pe care o are partenerul de dialog. Toatã lumea greæeæte. Haideåi sã fim cinstiåi cu noi æi sã admitem cã am greæit în anumite privinåe.

5. Mulåumiåi sincer. Uneori pãrerile celorlalåi pot sã aducã noi elemente în discuåie æi este bine sã evaluãm sincer æi deschis faptul cã ne-au ajutat. Cei care mã contrazic doresc sã mã ajute æi astfel vom reuæi sã transformãm duæmanii în prieteni.Punctele de mai sus sunt doar o parte din ceea ce se poate face într-o situaåie conflictualã.

Pentru speranåã, pentru vise, pentru viaåã, pentru noi. Fiecare are propria grãdinã secretã, în care-æi întâlneæte sau clãdeæte visele, speranåele æi îæi trãieæte viaåa aæa cum doreæte. Într-o lume în care fiecare trãieæte DOAR PENTRU EL, UITÂND DE CEL DE ALÃTURI, chiar vã doresc sã vã descoperiåi grãdina secretã!

Gabriela RADU

Subinspectorul Ionuå Mihalache (în centrul imaginii alãturate) este æef de turã la SPF Iaæi, are 28 de ani, a absolvit Facultatea de Drept în Iaæi, iar din decembrie 2005 lucreazã în Poliåia de Frontierã.

În acest moment åine locul æefului de punct. Are un hobby foarte interesant, motiv pentru care ne-am hotãrât sã îl prezentãm în revistã - este pasionat de motociclete.

Aceastã pasiune o are de peste zece ani. Este membru fondator æi fost preæedinte, timp de doi ani, al Asociaåiei „East Side Dogs” din Iaæi. Când au început, erau 11 motocicliæti, însã în prezent asociaåia are peste 100 de membrii.

Ionuå Mihalache se implicã în organizarea de întruniri în Iaæi. Începând cu luna mai se organizeazã întruniri cu toate cluburile de motocicliæti în toatã åara, întruniri la care participã când îi

permite timpul. Are toate categoriile de permis de conducere, în afarã de tramvai. Ca planuri imediate, are în program sã se înscrie la cursuri de paraæutism æi de alpinism.

Prima sa motocicletã a fost o Java din 1963. A urmat un CZ (o motocicletã cehoslovacã), apoi douã Dnepr (motocicletã ruseascã), iar în prezent are un Suzuky Bandit.

Pe timpul verii, motocicliætii din Iaæi se întâlnesc aproape în fiecare searã în centrul urbei. Datoritã faptului cã ideea de motocicletã în trafic încã nu este conætientizatã în România, asociaåia încearcã sã facã tot felul de campanii, împreunã cu Poliåia Rutierã, prin care sã atragã atenåia conducãtorilor de autovehicule asupra celor care circulã pe douã roåi, pentru protejarea acestora.

Ætefan ANDREESCU

Biker-ul din est

28 F R O N T I E R A

E v e n i m e n t

La începutul lunii martie, cunoscutul interpret de muzicã popularã æi proaspãtul director al Centrului Cultural MIRA, Gheorghe Turda, æi-a aniversat, pe scena sãlii „Nichita Stãnescu” a instituåiei mai sus amintitã, æaizeci de ani de viaåã æi patruzeci de carierã artisticã, printr-un concert extraordinar, regizat de maestrul însuæi, la care au participat în

calitate de invitaåi interpreåi de muzicã popularã, ansambluri folclorice æi de dans, apreciaåi æi aplaudaåi de publicul iubitor al melosului æi dansului popular în cadrul

diverselor concerte susåinute în åarã sau strãinãtate.

Prezentat de prea cunoscuta realizatoare TV de emisiuni folclorice Mãrioara Murãrescu, spectacolul a avut un real succes în rândul publicului, prietenilor æi cunoscuåilor, ce au onorat invitaåia distinsului sãrbãtorit de a lua

parte împreunã la alesul eveniment.Printre cei mai reprezentativi dintre

interpreåii cântului popular prezenåi în seara de 6 martie pe scena Centrului Cultural al MIRA pentru omagierea omului æi artistului Gheorghe Turda, care au încântat spectatorii æi au sporit emoåionalitatea atmosferei sãrbãtoreæti, îi amintim pe: Ætefania Rareæ, Gheorghe

Roæca, Elena Meriæoreanu, Florentina æi Petre Giurgi, Ionuå Sidãu, Marius Ciprian Pop, Nineta Popa, Aneta Stan, Constantin Arvinte – invitat de onoare, Ansamblul artistic „Ciocârlia”- dirijor Marian Alexandru, Orchestra de muzicã popularã Radio- dirijor Adrian Grigoraæ, Orchestra de Cafe Concert Petricã Panã, Ansamblul artistic naåional

„Transilvania”- Baia Mare, director æi coregraf Iuliana Dãncuæ, Ansamblul „Sãpânåa” – instructor Ion Pop Todiuå,

solista dansatoare Anca Ioana Turda.

Recunoaæterea valorii activitãåii artistice, închinatã de maestrul cântecului popular maramureæan românilor de pretutindeni æi a meritului în promovarea muzicii populare româneæti, una din componentele esenåiale ale identitãåii culturale ale neamului românesc, s-a concretizat în numãrul mare de diplome de excelenåã conferite domniei sale. Pentru cã suntem poliåiæti de frontierã,

menåionãm diplomele înmânate din partea IJPF Maramureæ, Casei de Culturã a PFR Maramureæ, Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi.

Exprimându-æi respectul æi aprecierea, colegii din cadrul Centrului Cultural MIRA i-au dãruit, prin directorul adjunct al centrului, comisarul-æef Vasile Ursachi,

o vioarã, care, cu vãditã emoåie, printr-o exprimare metaforicã, a spus cã vioara nu este altceva decât „un trup de ardelean, un gât dârz de oltean æi patru moldoveni (corzile), toate laolaltã creând ceva armonios asemeni naåiei române pe care artistul Gheorghe Turda a slujit-o cu talentul sãu aproape o jumãtate de veac.”

Elena URSACHI

OMUL ÆI ARTISTUL GHEORGHE TURDA -LA CEAS ANIVERSAR

29F R O N T I E R A

30 F R O N T I E R A

„Ziua Internaåionalã a Femeilor” are un istoric de aproape 100 de ani, marcat de manifestãrile femeilor, ce au frãmântat Europa la începutul secolului XX, pentru dreptul la vot, condiåii mai bune de lucru æi pentru înlãturarea “egoismului masculin æi dorinåei bãrbaåilor de a domina femeia”.

În anul 1910, la Internaåionala Socialistã din Copenhaga, s-a hotãrât ca o zi pe an sã fie consacratã sãrbãtoririi pe plan internaåional a femeii muncitoare, iar în anul 1977 Adunarea Generalã a Organizaåiei Naåiunilor Unite a decis ca aceastã zi sã fie 8 martie.

Dacã în åãrile Europei Occidentale, ziua de 8 Martie este asociatã cu lupta femeii moderne pentru emancipare, în åãrile baltice se pune accentul mai mult pe Ziua Mamei, copiii dãruindu-le mamelor cadouri æi flori, iar bãrbaåii, în semn de mulåumire,

respect æi iubire, le oferã flori femeilor ce le sunt aproape.

În spiritul acestei zile, æi ca recunoaætere æi preåuire a ceea ce reprezintã FEMEIA, bãrbaåii din åara noastrã se simt ei înæiæi s ã r b ã t o r i å i s ã r b ã t o r i n d

femeile drage din viaåa lor: mame, soåii, surori, prietene, colege. De fapt, anticipând sãrbãtorirea acestei zile, timp de o sãptãmânã, începând cu 1 Martie, vezi bãrbaåi æi femei cu mãråiæoare, flori æi cadouri, ei oferindu-le, cu dãruire æi respect, ele primindu-le, cu o

primãvãraticã bucurie æi mândre de atenåia partenerilor într’ale existenåei.

Acordând importanåa cuvenitã locului æi rolului femeii în convieåuirea organizaåionalã, poliåiætii de frontierã din IGPF, membrii IPA æi CNP le-au surprins plãcut pe colegele lor întâmpinându-le, în sãptãmâna revitalizãrii naturii æi omagierii celei dãtãtoare de viaåã, cu mãråiæoare æi flori.

Surprizele au continuat, astfel cã pentru ziua de 8 Martie doamnele din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã au primit în dar un „buchet” de melodii ale unor interpreåi cunoscuåi æi apreciaåi: Aurelian Temiæan, Alexandra Ungureanu æi Silvia Dumitrescu, într-un spectacol prezentat de actorul Marian Ciripan æi organizat de: comisar-æef Vasile Ursachi, directorul-adjunct al Centrului Cultural MIRA, æi comisar-æef Romicã Moise, æeful Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice din cadrul IGPF, dar menåionãm æi aportul doamnei subcomisar Florica Breazu, din acelaæi serviciu.

Tinereåea Alexandrei Ungureanu æi efervescenåa Silviei Dumitrescu au reprezentat impulsul ce a destins atmosfera, înlãturând timiditatea doamnelor æi domniæoarelor, acestea lãsându-se antrenate în interpretarea pieselor muzicale, alãturi de cele douã vedete, ale cãror ritmuri dansante au transformat o parte din sala de festivitãåi în ring de dans.

Punctul culminant l-a constituit prezenåa interpretului æi talentatului actor Aurelian Temiæan, o voce bine definitã æi o prezenåã mai mult decât agreabilã, care, cu ælagãrele selectate pentru aceastã ocazie, le-a emoåionat æi încântat pe doamnele

A FOST 8 MARTIEA FOST 8 MARTIE E v e n i m e n t

æi domniæoarele cãrora le-a fost închinat spectacolul.Æi, dacã nu ar fi ei, bãrbaåii, cine ne-ar mai sãrbãtorii pe

noi, femeile, æi cum viul este EA æi EL într-o împletire eternã æi inseparabilã, cine putea sã surprindã mai bine acest indestructibil adevãr decât ....un bãrbat, Victor Hugo, într-o sublimã alãturare æi

aducere la un numitor comun a atributelor esenåiale ce definesc nu pe EL, nu pe EA ci, pe EL æi EA: „BÃRBATUL ÆI FEMEIA”

Într-o interpretare deosebitã, actorul Marian Ciripan a recitat aceastã poezie, selecåionatã cu mare înåelepciune æi aleasã sensibilitate de cãtre inspectorul general al Poliåiei de Frontierã - chestor principal de poliåie dr. Nelu Pop, pentru a fi cu respect dãruitã atât sãrbãtoritelor prezente în salã, cât æi dumneavoastrã, doamnelor æi domniæoarelor din cadrul Poliåiei de Frontierã Române, prin intermediul revistei.

B Ã R B A T U L Æ I F E M E I AB Ã R B A T U L Æ I F E M E I A

Bãrbatul este cea mai înaltã creaturã. Femeia este cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a fãcut pentru bãrbat un tron; pentru femeie un altar.

Tronul exaltã; altarul sanctificã.Bãrbatul este creierul. Femeia este inima.Creierul fabricã lumina, inima produce Dragostea.Lumina fecundeazã; Dragostea învie.Bãrbatul este puternic prin raåiune. Femeia este invincibilã prin lacrimi.Raåiunea convinge; lacrimile emoåioneazã.Bãrbatul este capabil de toate eroismele.Femeia de toate martiriile.Eroismul înnobileazã; martiriul e sublim. Bãrbatul are supremaåia. Femeia, preferinåa.Supremaåia înseamnã foråã ; preferinåa reprezintã dreptul.Bãrbatul este un geniu. Femeia un înger. Geniul este incomensurabil, îngerul este de nedefinit.Aspiraåia bãrbatului este gloria supremã.Aspiraåia femeii este extrema virtute. Gloria face tot ceea ce este mare; virtutea face tot ce este

divin.Bãrbatul este un Cod. Femeia, o Evanghelie.Codul corecteazã; Evanghelia perfecåioneazã. Bãrbatul gândeæte. Femeia viseazã. A gândi este a avea în craniu o larvã. A Visa este a avea pe frunte o aureolã.Bãrbatul este un ocean. Femeia un lac.Oceanul are perla care împodobeæte; lacul, poezia care

lumineazã. Bãrbatul este un vultur care zboarã.Femeia este o privighetoare care cântã.A zbura este a domina spaåiul; a cânta este a cuceri

Sufletul.Bãrbatul este un Templu. Femeia este un Sanctuar, În faåa Templului ne descoperim; În faåa Sanctuarului îngenunchiem. În fine: bãrbatul este aæezat unde se terminã pãmântul.Femeia, unde începe cerul.

Victor Hugo

Reprezentanåii SNPPC (Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual) le-a asigurat sãrbãtoritelor un final de spectacol „dulce”, invitându-le la o cupã de æampanie æi o felie din tortul ornat cu trandafiri în culorile primãverii. (Elena URSACHI)

Mãråiæoare pentru Mãråiæoare pentru poliåiætii de frontierãpoliåiætii de frontierã

La malul mãrii, elevii Æcolii Generale Piatra æi ai Liceului Poarta Albã (jud. Constanåa), împreunã cu lucrãtorii Poliåiei de Frontierã Constanåa au întâmpinat primãvara cu un „Bine ai venit!” într-o expoziåie de mãråiæoare æi felicitãri, cu vânzare, realizate de copii.

Elevii æi cadrele didactice s-au bucurat, apoi, de disponibilitatea poliåiætilor de frontierã constãnåeni de a-i introduce în tainele meseriei lor, vizitând compartimentele IJPF Constanåa, DPF Constanåa æi ale Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Constanåa. Copiilor le-au plãcut foarte mult tehnicile prezentate de luptãtorii Detaæamentului de Intervenåie æi Acåiuni Speciale, dorind chiar sã exerseze unele procedee.

Activitatea, coordonatã de subcomisarul Cristinel-Ion Bãlan (ofiåer psiholog în cadrul IJPF Constanåa), face parte din proiectul iniåiat de IJPF Constanåa „Securizarea æi dezvoltarea comunitãåilor din zona de frontierã”, scopul acesteia fiind acela de a dezvolta sentimentul comunitar æi de a creæte încrederea în foråele proprii, pentru cã o comunitate care are sentimentul conætiinåei comunitare dezvoltat, devine o comunitate securizatã. Directorul Æcolii Generale din Piatra, profesoara Mirela Drãculeå, a adresat mulåumiri poliåiætilor de frontierã constãnåeni: ,,Mulåumim Poliåiei de Frontierã din Constanåa pentru proiectul educaåional pe care îl desfãæurãm împreunã. Ne dorim promovarea unui comportament responsabil, care sã ducã la evitarea oricãror forme de violenåã în rândul copiilor noætri. Aceæti copii trebuie sã devinã oamenii din faåã, care sã ducã mai departe mesajul.”

Marius NICULESCU

Un zâmbet æi o Un zâmbet æi o floare la frontiera floare la frontiera

timiæeanãtimiæeanãZIUA FEMEII este, de fapt, o sãptãmânã

închinatã femeii. Astfel, între 1æi 8 martie, bãrbaåii cautã florile cele mai frumoase pentru mereu frumoasele femei.

Poliåiætii de frontierã timiæeni, fãrã a face rabat de la rigorile atribuåiilor de serviciu, s-au lãsat pãtrunæi æi ei de semnificaåia zilei de 8 Martie oferind, în prima sãptãmânã a lunii mãråiæorului, o floare æi-un zâmbet doamnelor si domniæoarelor care au tranzitat punctele de trecere a frontierei din judeåul Timiæ. Aceætia nu au fost atenåi doar cu participantele la trafic, ci s-au gândit æi la colegele lor de muncã. Ei au organizat, cu sprijinul Corpului Naåional al Poliåiætilor, o mini-petrecere, la care invitate de onoare au fost doamnele æi domniæoarele care poartã uniforma de poliåist de frontierã.

„Echipa mobilã” a poliåiei de frontierã a poposit æi pe la redacåiile publicaåiilor æi televiziunilor din Timiæoara, pentru a transmite personal un cãlduros „La mulåi ani!” jurnalistelor care, de-a lungul anilor, au colaborat cu reprezentanåii Poliåiei de Frontierã timiæene.

Ciprian GAIC

31F R O N T I E R A

Echipa de fotbal a Sectorului PF Darabani este formatã dintr-un numãr de 14 agenåi de poliåie, aceætia participând regulat la competiåiile sportive organizate în cadrul PFR, beneficiind întotdeauna de sprijinul æi susåinerea conducerii SPF. Datoritã participãriiæi evoluåiilor constante la competiåiile de futsal organizate în anii precedenåi în cadrul IGPF, în anul 2008 s-a reuæit câætigarea campionatului de futsal din cadrul IJPF Botoæani, rezultat obåinut în urma unei pregãtiri excelente a sportivilor.

Pentru rezultatele obåinute æi efortul de care au dat dovadã în activitatea sportivã, aceætia au fost recompensaåi cu premii constând în materiale sportive.

Printre cei evidenåiaåi, prin prisma aportului la obåinerea acestor rezultate, se numãrã agenåii: Ion Gucianu, Claudiu Prosan, Sorin Stefancu, Dorin Barbacariu æi Cezar Bejinariu.

Rezultatele bune æi foarte bune au fost posibile æi datoritã faptului cã unii dintre poliåiætii de frontierã joacã în Campionatul Judeåean de Fotbal, fãcând parte din echipa oraæului, F.C. Darabani, câætigându-æi prin seriozitate æi efort posturi de titulari.

Urãm mult succes fotbaliætilor de la Darabani!

ECHIPA DE FOTBALDIN CADRUL SPF DARABANI

Articolele cinci æi æase din Crez cuprind învãåãtura despre Învierea Domnului æi Înãlåarea Lui la Cer: „Æi (Iisus Hristos) a înviat a treia zi, dupã Scripturi; æi S-a suit la Ceruri æi æade de-a dreapta Tatãlui”.

Sfânta Scripturã a Noului Testament ne spune cã Domnul Iisus Hristos, înainte de a pãtimi, a prezis de mai multe ori cã va fi rãstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus de pazã la mormântul Lui soldaåi. Totuæi, minunea S-a întâmplat. A treia zi dupã îngropare, îngerul a rãsturnat piatra, mormântul a fost aflat gol æi vestea învierii s-a rãspândit ca fulgerul, deæi iudeii au plãtit pe soldaåi sã mintã, adicã sã spunã cã Iisus Hristos Domnul nostru nu a înviat, ci a fost furat de Apostoli.

Cele mai însemnate locuri din Noul Testament în care se scrie despre învierea Domnului sunt: Matei 28; Marcu 16; Luca 24; Ioan 20 -21; Faptele Apostolilor în mai multe locuri; I Corinteni 15 æi altele.

Învierea Domnului sau Paætele este cea mai mare sãrbãtoare a creætinilor. Ea îæi trage denumirea din cuvântul pesah al limbii ebraice vechi æi însemna a trece peste, a trece dincolo. Tradiåia ebraicã ne aminteæte cã primãvara, în luna lui Nisan (aprox. aprilie) poporul evreu sãrbãtorea Paætele, comemorând eliberarea din robia egipteanã. Legea sacrã, fãcutã cunoscutã prin proorocul Moise, impunea ca acest ritual sã fie marcat de jertfirea mieilor de pânã la un an, ale cãror oase sã nu fie zdrobite. Mieii reprezentau simboluri vii ale neprihãnirii, ale puritãåii, blândeåii æi izbãvirii, întrucât prin sângele lor au fost salvaåi în Egipt primii nãscuåi din neamul lui Israel.

Sãrbãtoarea creætinã a Paætilor are o anumitã legãturã cu Paætele Vechiului Testament, dar în acelaæi timp ea este o sãrbãtoare cu totul nouã (cf. Matei 26, 17-30; Marcu 14, 12-26; Luca 22, 7-30; Ioan 13, 1-3). În creætinism, Mielul

dumnezeiesc este simbolul lui Iisus Hristos, Om fãrã de pãcat æi totodatã Dumnezeu adevãrat, care a împlinit opera de restaurare a omului, de izbãvire a acestuia de pãcatul primar. Patimile æi rãstignirea s-au petrecut în timpul sãrbãtorii Paætelui celebrat de evrei când,

ca un adevãrat miel pascal, Iisus este dat moråii concomitent cu înjunghierea mieilor în Templu.

În Iisus Hristos, moartea a fost omorâtã. De aceea, creætinii cântã “Hristos a înviat din moråi cu moartea pe moarte cãlcând...”. Suferinåa æi moartea Mântuitorului Iisus se va desãvâræi în Înviere ca trecere la viaåa veænicã. Astfel, Paætele cuprinde, deodatã, Taina Crucii æi a Învierii, taina moråii æi a vieåii veænice, taina vieåii pãmânteæti æi taina vieåii cereæti. Prin înviere, trupul pãmântesc al lui Hristos Cel rãstignit nu mai revine la viaåa pãmânteascã, stricãcioasã æi trecãtoare, cum s-a petrecut cu Lazãr, de pildã, ci trupul Sãu pãmântesc devine ceresc, nestricãcios æi veænic. Hristos Cel înviat trece prin uæile încuiate (Ioan 20, 19-28), Se face vãzut æi nevãzut când æi unde voieæte El (Luca 24, 31). Trupul înviat al lui Hristos a intrat deja în Împãrãåia cerurilor; El a trecut de la existenåa biologicã sau pãmânteascã la existenåa “teologicã”, cereascã æi veænicã. Iisus Cel înviat nu mai moare niciodatã, El este veænic viu (Apocalipsa 1, 8 æi 17-18; 2, 8). Aæadar, “Moartea nu mai are stãpânire asupra Lui” (Romani 6, 9). Aceastã înviere a promis-o tuturor celor care cred în El cu adevãrat.

Credinåa ortodoxã, în special, este luminã din lumina Învierii lui Hristos. De aceea, Crezul sau Simbolul credinåei se încheie cu speranåa învierii æi a Împãrãåiei Cerurilor: “Aætept învierea moråilor æi viaåa veacului ce va sã fie”. Taina Învierii este Taina vieåii veænice din Împãrãåia Tatãlui, a Fiului æi a Sfântului Duh. Botezul

Despre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos Despre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos (Sfintele Paæti)(Sfintele Paæti)

32 F R O N T I E R A

creætinilor adulåi din Biserica primelor veacuri se fãcea în noaptea de Paæti dupã ce au postit æi au învãåat tainele credinåei timp de patruzeci de zile de catehezã duhovniceascã organizatã de Bisericã. De ce? Pentru cã Botezul este participare tainicã la moartea æi învierea lui Hristos, început de viaåã veænicã încã din lumea aceasta, potrivit învãåãturii Sfinåilor Apostoli: “Au nu ætiåi cã toåi câåi în Hristos - Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci, ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din moråi, prin slava Tatãlui, aæa sã umblãm æi noi întru înnoirea vieåii. Cãci dacã am fost altoiåi pe El prin asemãnarea moråii Lui, atunci vom fi pãrtaæi æi învierii Lui” (Romani 6, 3-5).

Hristos a înviat!

Istoria datei pascale de la Niceea pânã azi

Dacã Paætile a fost prãznuit încã de la început de toatã lumea creætinã, au existat, totuæi, în Biserica veche mari diferenåe regionale în ceea ce priveæte data sãrbãtoririi. Aceste diferenåe cu privire la data serbãrii Paætilor au dat naætere la serioase discuåii æi controverse. Din aceastã cauzã, o primã uniformizare a datei serbãrii Paætilor s-a încercat sã se introducã în toatã lumea creætinã la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.). Pãrinåii acestui sinod au adoptat practica cea mai generalã, bazatã pe calculul datei Paætilor la Alexandria, care se reducea la urmãtoarele norme:

1. Paætile se va serba totdeauna duminica;

2. Aceastã duminicã va fi cea imediat urmãtoare lunii pline de dupã echinocåiul de primãvarã (pentru cã aæa calculau æi iudeii data Paætelui lor, de care era legatã

data Paætilor creætine); 3. Când 14 Nisan (sau prima luna

plinã de dupã echinocåiul de primãvarã) cade duminica, Paætile va fi serbat în duminica urmãtoare, pentru a nu se serba odatã cu Paætile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit cã data Paætilor din fiecare an va fi calculatã din vreme de cãtre Patriarhia din Alexandria (unde ætiinåa astronomiei era în floare), iar aceasta o va comunica, la timp, æi celorlalte Biserici creætine. Din pricina echinocåiului de primãvarã, care nu era fixat pretutindeni la aceeaæi datã, æi din pricina imperfecåiunilor fatale legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupã Sinodul din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creætine în ceea ce priveæte data serbãrii Paætilor.

Când apare pe cer luna pascalã

Pe de o parte, luna plinã de dupã echinocåiul de primãvarã face ca data Paætilor sã varieze în fiecare an, cãci luna plinã pascalã apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocåiu, în alåii mai departe de el. Din aceastã cauzã, data Paætilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie æi 25 aprilie. Pe de altã parte, calendarul iulian, adoptat de romani, fãcea ca între anul calendaristic æi cel astronomic sã existe o diferenåã (ce se cumula de la an la an) de 11 minute æi 14 secunde. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu care rãmãsese în urmã anul calendaristic (5-14 octombrie) æi restabilind echinocåiul de primãvarã la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate åãrile occidentale, Biserica

Ortodoxã Românã adoptându-l în 1924 (de unde celebrarea Naæterii Domnului - Crãciunul, 25 decembrie, în aceeaæi zi a anului calendaristic), dupã ce statul român îl adoptase deja din anul 1919.

Creætinãtatea ortodoxã s-a împãråit, începând cu anul 1924, în douã, în ceea ce priveæte data sãrbãtoririi Paætilor: Bisericile rãmase la calendarul neîndreptat (numite æi stiliste sau de stil vechi) au continuat sã serbeze Paætile dupã calendarul iulian, pe când Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sãrbãtorit câåiva ani (între 1924-1927) Paætile pe stilul nou (în general la aceleaæi date cu apusenii).

Ca sã se înlãture însã dezacordul acesta supãrãtor dintre diferitele Biserici ortodoxe æi pentru a se stabili unanimitate în toatã Ortodoxia - cel puåin în ceea ce priveæte data celei mai mari sãrbãtori creætine -, Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (începând cu anul 1927), prin consens general, ca Paætile sã fie prãznuit în toatã creætinãtatea ortodoxã dupã Pascalia stilului vechi, adicã o datã cu Bisericile rãmase la calendarul neîndreptat.

Dar, deæi toåi credincioæii sãrbãtoresc învierea în aceeaæi duminicã, ea e marcatã diferit în cele douã calendare întrebuinåate azi în creætinãtatea ortodoxã, din pricina celor 13 zile cu care calendarul neîndreptat a rãmas în urmã faåã de cel îndreptat. Dacã, de exemplu, Paætile cade la 11 aprilie pe stil vechi, acea zi corespunde în calendarul îndreptat cu 24 aprilie. De aceea, în actuala situaåie, Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristicã din 1924 (între care æi cea romanã) serbeazã de fapt Paætile între 4 aprilie (data cea mai timpurie) æi 8 mai (data cea mai târzie a Paætilor).

Preot Bogdan TELEAN

33F R O N T I E R A

CONTRIBUÅIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL PROTECÅIEI ME DIULUI completeazã un domeniu din literatura juridicã de specialitate. Lucrarea de faåã aduce în atenåia cititorului avizat legislaåia europeanã în domeniul mediului, prezentând, ca element de noutate, politica Uniunii Europene în domeniul pescuitului, analizând acordurile multilaterale, me morandumurile æi declaraåiile semnate de România, aflate în curs de ratificare.

De asemenea, ca un aspect demn de reåinut, în aceastã lucrare se face referire la concluziile colocviului de la Bruxelles, organizat în luna iunie 2005 de cãtre Comisia Uniunii Europene, la care æi-au prezentat punctele de vedere personalitãåi din domeniul protecåiei mediului din Portugalia, Anglia, Spania, Italia æi Olanda.

Recomandãm aceastã lucrare, îndeosebi specialiætilor, tinerilor juriæti, studenåilor, precum æi tuturor celor interesaåi de problematica foarte actualã a mediului înconjurãtor, informându-i de strãdania autorilor, în activitatea de documentare æi elaborare, pentru a scoate la luminã aceastã lucrare deosebit de utilã. Avocat Rodica Bucur este absolventã a Facultãåii de drept, masterat secåia Ætiinåe Penale, membrã a Baroului Bucureæti, a Uniunii Internaåionale a Avocaåilor æi a Asociaåiei pentru Fonduri Europene de Mediu.

De aceeaæi autoare:Volumul I al cãråii PROTECÅIA MEDIULUI

PRIN NORME PENALE debuteazã, în primul capitol, cu o prezentare generalã a dreptului mediului, a poluãrii æi efectelor acesteia asupra sãnãtãåii oamenilor. Continuã apoi cu un capitol complex privind crimele æi delictele contra mediului înconjurãtor – protecåia apei, a solului, a fondului forestier, poluarea fonicã æi accidentalã, iar în final, în anexã, sunt redate Declaraåia de la Stockholm, din anul 1972, cu privire la mediul înconjurãtor, Declaraåia de la Rio de Janeiro, din 1992 æi Declaraåia privind dezvoltarea durabilã de la Johannesburg, din anul 2002.

EXECUTAREA MÃSURILOR PREVENTIVE PROCESUAL PENALE – OCROTIREA LIBERTÃÅII INDIVIDUALE ÎN CAZUL ARESTÃRII PREVENTIVE - în dreptul procesual penal român sunt cunoscute patru mãsuri preventive prin care este afectatã libertatea persoanei: reåinerea, obligarea de a nu pãrãsi localitatea, obligarea de a nu pãrãsi åara æi arestarea preventivã. Cartea prezintã principalele reglementãri internaåionale æi interne referitoare la protecåia libertãåii individuale, dupã care analizeazã, pe larg, fiecare mãsurã.

34 F R O N T I E R A

D i v e r t i s m e n t

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

Un arab bãtrân trãia lângã New York. Ar fi vrut sã cultive cartofi, dar era singur æi gârbovit. Fiul sãu studia la Paris, aæa cã decise sã-i scrie un e-mail. „Dragã Ahmed, sunt foarte trist cã nu pot planta cartofi în grãdinã. Sunt convins cã, dacã ai fi fost aici, m-ai fi ajutat æi am fi sãpat toatã grãdina”. Ziua urmãtoare primi rãspunsul la e-mail. „Dragã tatã, te rog nu te apuca sã sapi în grãdinã. Acolo am ascuns „CHESTIA”. Semnat: Ahmed. La 4 dimineaåa se trezeæte bãtrânul cu CIA, FBI æi Armata în grãdinã. Cautã æi sapã fiecare milimetru din grãdinã, dar nu gãsesc nimic. Dezamãgiåi, pleacã toåi.

A doua zi primeæte arabul un e-mail de la fecior: „Dragã tatã, sper ca între timp grãdina noastrã sã fi fost sãpatã, sã poåi cultiva cartofi. Mai mult decât atât nu am putut face pentru tine.”

Dom’ doctor, nevastã-mea nu mai vrea sã se culce cu mine!

- Vreau sã vorbesc cu soåia dumitale.Vine femeia.- E adevãrat ce mi-a spus soåul

dumneavoastrã? De ce nu vreåi?- Domnule doctor, sunt foarte chinuitã.

Toatã ziua lucrez. Dimineaåa sar într-un taxi sã mã duc la serviciu. Când ajung, taximetristul mã întreabã: „Facem socoteala sau...” Ca sã fac o economie, aleg „sau”. Ajung la serviciu, æeful îmi zice: „Iar ai întârziat. Ce facem, îåi tãiem din salariu sau...” Bineînåeles, aleg „sau”. Dupã lucru, obositã mã urc într-un taxi æi acelaæi lucru...

Doctorul:-Hm...Am înåeles. Acum ce facem? Îi

spunem soåului sau...?

Într-un teatru, un ins stãtea întins pe trei scaune. Plasatoarea vine la el æi îi explicã:

- Domnule, nu aveåi voie sã ocupaåi decât un singur loc.

Individul nici nu se miæcã.

-Domnule, insistã plasatoarea, nu puteåi ocupa decât un loc, vã rog sã eliberaåi celelalte douã locuri. Din nou, nici o miæcare. Plasatoarea îl cheamã pe directorul teatrului æi-i explicã situaåia. I se adreseazã æi directorul:

-Domnule, vã rog frumos, eliberaåi celelalte douã locuri. Vãzând cã nu obåine niciun rãspuns, directorul cheamã un poliåist. Cum te numeæti, cetãåene? Îl ia tare poliåistul pe individ.

- Vasile, rãspunde cu vocea stinsã tipul.

- Aha! Æi de unde sunteåi?- De la balcon, rãspunde individul cu

durere în glas.

Elevii trebuie sã scrie o compunere cu titlul „Dacã aæ fi miliardar”. Toatã lumea scrie, numai Bulã nu.

-Ce faci, Bulã? De ce nu scrii?-Îmi aætept secretara.

Într-o searã soåul stãtea întins pe canapea uitându-se la televizor liniætit. La un moment dat se trezeæte cu o tigaie în cap de la soåia lui:

-De ce m-ai lovit?-Ce este cu acest bilet pe care scrie

Laura? -Aaa... este numele unui cal pe care

am pariat. Dupã un timp se trezeæte iar cu o tigaie

în cap, mult mai puternicã.-Ce mai e? O întreabã nervos.-Te sunã calul!

Alo?! Ghicitoarea Mama Omida?- Da, mânca-åi-aæ! Cine-i la telefon?- Ghici!

Anunå la matrimoniale:“Bãiat cuminte, mã culc la 22:00, mã

trezesc la 06:00, nu beau, nu fumez, nu mã droghez, nu-mi înæel prietena, nu mã duc la discotecã...dar æi când o sã ies de la închisoare...”

Doi bãrbaåi la închisoare:- Câåi ani åi-au dat? - 15.- Pentru ce? - Am spart un geam la serviciu.- Dumnezeule! Pentru atât? Unde

lucrai?- Pe un submarin.

Intrã o tipã goalã puæcã într-un bar æi comandã un whisky. Vine barmanul, o priveæte de jos pânã sus. Tipa îl întreabã:

- Nu ai mai vãzut niciodatã o femeie goalã? La care barmanul:

- Nu e asta, mã întreb de unde o sã scoåi banii pentru bãuturã.

Un medic chirurg moare, ajunge la poarta Raiului æi se aæeazã la coadã. Imediat îl observã Sf. Petru æi zice:

-Aaa, furnizorii...., poftiåi pe uæa din spate, vã rog!

O cãlugãriåã se duce la maica stareåã:

- Maicã stareåã, am fost violatã, ce sã fac?

- Bea un ceai de pelin fãrã zahãr, îi rãspunde aceasta.

- Æi-mi voi recãpãta cinstea æi puritatea?

- Nu, dar îåi va dispãrea satisfacåia de pe chip!

Un tip cu amanta în pat....la un moment dat sunã cineva la uæã.

Amanta, calmã, îi spune sã stea liniætit cã e soåul, dar rezolvã ea! Se duce la uæã deschide æi spune: „Aaa, Iubi, ce bine cã ai venit ... du æi tu gunoiul” æi îi pune gãleata de gunoi în mânã ... soåul pleacã.

Amantul se îmbracã, pleacã liniætit æi se gândeæte ... „Æi frumoasã æi deæteaptã...” Ajungând acasã, sunã la uæã. Deschide nevastã-sa æi îi spune: „Aaa, Iubi, ce bine cã ai venit! Du æi tu gunoiul ãsta!” Ia gãleata, coboarã scãrile æi îæi zice în sinea lui: „Æi urâtã æi cu tupeu!”

35F R O N T I E R A

Galeria cu zâmbete!

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ

P A S C A L EP A S C A L Ede Dumitru Mocanu

COZONAC DE PAÆTI

ÎNVIEREA

STRADA MICÃ

GRUP DE RROMI

SERVEÆTE!

INSULÃ-

STAÅIUNE

UMEDMUZICA

BUNEMECI NUL

CADOU

MIOARE

CLAR

L-AUJUDECAT PE

ISUSSUPRAFEÅE

ZIUA DE

PAÆTI

DOCUMENT

IUDA DUPÃ VANZAREA

LUI CRISTOS

CURELUÆÃ

....

CRISTOS

MÃRINIMOSTOC GOL

SFÂNT

STERPI

ÎNROÆIT DE PAÆTI

COMPACTISUS

PENTRU IUDEI

MENIU LA ....

SALON

ASTFEL

VICLEIM

SOARE PE NIL

COLI

ADRIAN

CEL MICDOI LA

ROMANI

FIRE PLIN DE BUCURIE

2-3 CUIE!

CRUCIFICARE

MEANDRU

ÎL ARE ORICE

COJOC

BUN DE MIR

„FIRUL”

VIEÅII

SLUJBÃ DINAINTEA PAÆTELUI

PRESCURÃ

Odatã, o maimuåã, din evul anecdotic,Venind la sfat pe-o creangã de arbore

exotic,A zis: Atenåiune! Sunt foarte ofensatã!Circulã în lume o vorbã, deloc adevãratã;Cã omul ar descinde din buna noastrã

rasã,Însã ideea aceasta îmi pare odioasã!

Aåi pomenit vreodatã divoråul printre noi?Copii lãsaåi pe drumuri sau imnuri de

rãzboi?Cine-a vãzut în hoarde, la noi, bolnavi

mintali?Drogaåi, lacomi de cãrnuri sau

homosexuali?Excroci, bandiåi, golani sau vreo

tutungerie?În neamul nostru nobil nu vezi aæa

prostie!

Nici teroriæti, nici droguri, nici luptele de clasã,

Familii dezmembrate, copii fugiåi de-acasã...

Cât am umblat eu jungla, scuzaåi, n-am observat

În obætea noastrã, cocotier privat,Nici garduri æi nici paznici, nici pui

murind de foameSau omorâåi în tainã de-aæa zisele lor

mame.

Nu veåi vedea vreodatã, cât soarele æi luna,

O minte de maimuåã, dospind în ea minciuna.

Chiar de aæ fi silitã de vreun laborator,N-aæ deveni „port bâtã” æi nici informator.

Æi, iatã încã una, din lumea lor de jos:La noi nu se întâmplã rãzboi religios,Nici fine inchiziåii æi nici legaåi în lanåuri,Nici chefuri dupã care sã ne culcãm prin

æanåuri,Nici Ordin mondial, nici naåionalismÆi nici vreo îndoialã, ce duce-n ateism!

E-adevãrat cã omul s-a coborât cu noi...Dar, sã fim rezonabili: n-a coborât din

noi!

Poezia maimuåei:-)

Paæte fericit!Paæte fericit!

L E G I S

1Supliment Frontiera - nr. 3/2008

Având în vedere necesitatea adoptãrii rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementãrile Uniunii Europene, necesar administrãrii sectorului pescãresc, prin conservarea æi exploatarea durabilã a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitarã în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenåã, în vederea:

- creæterii absorbåiei fondurilor europene alocate sectorului pescãresc prin Fondul european pentru pescuit;

- restructurãrii instituåionale a sectorului pescãresc;

- finalizãrii urgente a privatizãrii fermelor piscicole, în vederea absorbåiei fondurilor europene;

- reducerii birocraåiei;- reducerii presiunii financiare

exercitate asupra organizaåiilor de pescari;

- eficientizãrii administrãrii æi exploatãrii durabile a resurselor acvatice vii;

- sprijinirii organizaåiilor de producãtori æi a fermelor piscicole,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituåia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanåã de urgenåã.

CAP. IDispoziåii generale

ART. 1(1) Prezenta ordonanåã de urgenåã

reglementeazã conservarea, administrarea æi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvaculturã, procesarea æi comercializarea produselor obåinute din pescuit æi acvaculturã, când aceste activitãåi se realizeazã:

a) pe teritoriul României;b) în apele de sub jurisdicåia naåionalã

a României de cãtre nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.

(2) Prezenta ordonanåã de urgenåã stabileæte mãsurile privind:

a) organizarea æi administrarea sectorului pescãresc;

b) conservarea æi exploatarea resurselor acvatice vii;

c) politica structuralã;d) administrarea capacitãåii flotei de

pescuit;e) acvacultura;f) procesarea produselor obåinute din

pescuit æi acvaculturã;g) organizarea pieåei produselor

pescãreæti;h) cercetarea ætiinåificã în domeniul

pescãresc;i) controlul æi respectarea legislaåiei

în domeniu;j) relaåiile internaåionale;k) rãspunderi æi sancåiuni.(3) Prezenta ordonanåã de urgenåã

reprezintã cadrul general de reglementare, pe baza cãruia se emite legislaåia secundarã pentru sectorul pescãresc.

ART. 2În sensul prezentei ordonanåe de

urgenåã, termenii æi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaåii:

1. acvaculturã - creæterea sau cultivarea de vieåuitoare acvatice cu tehnici destinate mãririi peste capacitatea naturalã a mediului a producåiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicolã - unitatea de bazã a acvaculturii, reprezentatã de heleæteu, iaz, vivierã flotabilã, staåie de reproducere artificialã sau de alte instalaåii destinate acvaculturii;

3. ape continentale - toate apele de suprafaåã, stãtãtoare æi curgãtoare, subterane, aflate în interiorul liniei de bazã, de la care se mãsoarã întinderea apelor teritoriale;

4. ape maritime interioare - apele astfel cum sunt definite în legislaåia româneascã în domeniu æi în tratatele æi convenåiile internaåionale la care România este parte;

5. capturã totalã admisibilã (TAC) - cantitatea de peæte sau de alte vieåuitoare acvatice, aparåinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare, care se poate extrage anual fãrã a afecta capacitatea de regenerare naturalã;

6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT æi puterea acesteia exprimatã în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma æi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. capturã - cantitatea de peæte sau de alte vieåuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale, exprimatã în kilograme ori în numãr de exemplare;

8. centru de primã vânzare - locul unde se efectueazã prima vânzare a produselor obåinute din pescuit sau din acvaculturã;9. cotã - partea din captura totalã admisibilã din fiecare specie ori grup de specii, care se alocã persoanelor fizice sau juridice autorizate sã desfãæoare activitãåi comerciale de pescuit;

10. efort de pescuit - produsul capacitãåii æi al activitãåii unei nave/ambarcaåiuni pescãreæti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaåiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaåiunilor ce aparåin grupului;

11. exploatare durabilã - exploatarea resurselor acvatice vii astfel încât sã nu fie compromisã viitoarea exploatare a acestora æi sã nu aibã un impact negativ asupra ecosistemelor marine;

12. Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele æi ambarcaåiunile de pescuit care activeazã la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate æi tehnica de pescuit, zona de pescuit æi proprietarul;

13. inspector piscicol - persoana fizicã autorizatã pentru a efectua inspecåiile æi controalele privind respectarea legislaåiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii æi comercializãrii peætelui;

14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaåiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit æi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15. navã de pescuit - orice navã sau ambarcaåiune echipatã pentru pescuit comercial;

16. navã auxiliarã de pescuit - orice navã sau ambarcaåiune care nu este implicatã direct în activitatea de pescuit, dar deserveæte navele de pescuit, instalaåiile de acvaculturã sau instalaåiile de pescuit staåionar;

17. pescãrie - ansamblul de activitãåi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea æi comercializarea peætelui. Acest termen poate defini æi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;

18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime æi continentale, cu respectarea mãsurilor pentru protejarea, conservarea æi regenerarea resurselor acvatice vii;

19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fãrã respectarea reglementãrilor în domeniul pescuitului;

20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;

21. port de bazã - locul de unde nava/ambarcaåiunea îæi începe activitatea de pescuit, expediere æi comercializare a capturilor;

ORDONANTA DE URGENÅÃ nr. 23 din 5 martie 2008privind pescuitul æi acvacultura

EMITENT: GUVERNULPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 10 martie 2008

22. prima vânzare - acea vânzare care se realizeazã pentru prima datã pe teritoriul naåional æi care stabileæte prin documente preåul produsului;

23. procesarea produselor obåinute din pescuit æi acvaculturã-ansamblul operaåiunilor care modificã caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregãtirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare - locul unde navele de pescuit în apele maritime æi continentale descarcã peætele în vederea expedierii spre centrele de primã vânzare;

25. resurse acvatice vii - speciile de peæte æi de alte vieåuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile æi accesibile;

26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele æi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist - persoana fizicã autorizatã, conform reglementarilor legale în vigoare, sã practice pescuitul în scop comercial;

28. licenåã de pescuit - actul administrativ care dã dreptul unei nave/ambarcaåiuni sã desfãæoare activitate de pescuit comercial;

29. autorizaåie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizeazã o persoanã fizicã sau juridicã sã exercite o activitate specialã care are legãturã cu pescuitul æi acvacultura;

30. permis de pescuit - documentul individual æi netransmisibil prin care se atestã dreptul de pescuit;

31. unelte de pescuit - sculele æi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime interne æi continentale;

32. plasã - reåeaua de fibre textile care are urmãtoarele elemente caracteristice æi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mãrimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime æi lãåime;

33. setcã - unealta de pescuit de tip reåea, formatã dintr-un singur perete de plasã, care este prevãzutã cu elemente de armare - la partea superioarã plute, iar la partea inferioarã plumbi -, care reåine peætele prin încurcare æi agãåare;

34. setcã de calcan - reåeaua de fire textile care formeazã un singur perete de plasã, prevãzutã cu elemente de armare (plute, plumbi), cu mãrimea laturii ochiului de plasã a = 180 - 200 mm, respectiv 2a = 360 - 400 mm;

35. setcã de rechin - reåeaua de fire textile care formeazã un singur perete de plasã, cu mãrimea laturii ochiului a = 100 - 200 mm, respectiv 2 a = 200 - 400 mm; elementele de armare (plute, plumbi) sunt dispuse pe partea superioarã æi inferioarã a plasei, astfel încât sã se realizeze procesul de pescuit pe fundul apei æi nu în masa ei;

36. avã - reåeaua de fire textile care formeazã mai mulåi pereåi de plasã, cu diferite mãrimi ale laturii ochiului;

37. setcã monofilament - reåeaua de plasã formatã dintr-un singur fir, netextil,

cu diferite mãrimi ale laturii ochiurilor de plasã;

38. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de cãtre o sursã de curent electric, care foloseæte sisteme ce creeazã unde electrice în apã, electrocuteazã resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaåa apei, unde pot fi uæor pescuite.

CAP. IIOrganizarea æi administrarea

sectorului pescãresc

ART. 3Responsabilitatea privind definirea

æi implementarea politicii referitoare la conservarea æi administrarea resurselor acvatice vii existente în apele maritime æi continentale, la acvaculturã, la procesarea æi organizarea pieåei produselor pescãreæti, la structurile de pescuit æi acvaculturã revine autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, prin Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 4(1) Elaborarea strategiei naåionale

æi a reglementãrilor referitoare la conservarea æi managementul resurselor acvatice vii existente în apele maritime æi continentale, la acvaculturã, la organizarea pieåei produselor pescãreæti, la structurile de pescuit æi acvaculturã, precum æi implementarea æi controlul aplicãrii æi respectãrii acestora sunt atributul Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, instituåie publicã de interes naåional, organ de specialitate al administraåiei publice centrale, cu personalitate juridicã, finanåatã integral de la bugetul de stat, care funcåioneazã în subordinea autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, cu sediul în municipiul Bucureæti, ale cãrei structurã, organizare æi funcåionare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã.

(2) Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã este autoritate de management al programului operaåional sectorial în domeniul pescuitului æi acvaculturii.

ART. 5Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã îæi exercitã atribuåiile în teritoriu prin structuri proprii.

ART. 6(1) Personalul din cadrul Agenåiei

Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã este format din funcåionari publici æi personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

ART. 7Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã æi autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã asigurã realizarea mãsurilor din domeniul specific, precum æi a mãsurilor în executarea regulamentelor Uniunii Europene.

CAP. IIIConservarea æi exploatarea resurselor

acvatice vii

SECÅIUNEA 1Activitatea de pescuit în apele

maritime æi continentale

ART. 8Politica privind pescuitul în apele

maritime æi continentale se va realiza prin:

a) mãsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricãrei alte mãsuri care sã fie determinatã de starea resurselor;

b) mãsuri de protejare æi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anualã a TAC-lui æi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiåie, a zonelor protejate æi a zonelor de cruåare, precum æi a mãsurilor preventive;

c) mãsuri de administrare a pescuitului, astfel încât sã se obåinã o mai bunã raåionalizare a efortului de pescuit;

d) reglementãri privind pescuitul recreativ/sportiv;

e) stabilirea sistemelor de control æi de inspecåie a activitãåilor de pescuit;

f) integrarea activitãåilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.

ART. 9Accesul la resursele acvatice vii se

reglementeazã pe baza normelor aprobate prin ordin al autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 10(1) Prin ordin al ministrului agriculturii

æi dezvoltãrii rurale se stabilesc mãsuri de reglementare a efortului de pescuit æi cota alocatã.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a) limitarea numãrului navelor/ambarcaåiunilor de pescuit în funcåie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescãrie;

b) limitarea timpului alocat activitãåii pescuitului;

c) stabilirea numãrului de unelte utilizate la pescuit;

d) interdicåia pescuitului.

2 Supliment Frontiera - nr. 3/2008

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumitã specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit æi nave de pescuit.

(4) Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã poate stabili, prin decizie a preæedintelui, æi alte mãsuri de refacere æi conservare a resurselor acvatice vii.

ART. 11(1) Prin ordin al ministrului agriculturii

æi dezvoltãrii rurale se stabilesc caracteristicile tehnice æi condiåiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum æi metodele de pescuit comercial în apele maritime æi continentale, în scopul realizãrii unui pescuit durabil în condiåiile minimalizãrii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice æi speciilor auxiliare, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisã.

(3) În scopul protecåiei investiåiilor producãtorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1-2 ani, dupã caz.

ART. 12(1) Autoritatea publicã centralã care

rãspunde de pescuit æi acvaculturã, pe baza studiilor elaborate de instituåiile de cercetare ætiinåificã de profil, stabileæte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintã resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.

(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimã celei reglementate nu pot fi reåinute, transbordate, descãrcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupã capturarea lor, indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, prin ordin comun al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale æi al ministrului mediului æi dezvoltãrii durabile, se vor stabili perioadele æi zonele de prohibiåie a pescuitului, precum æi zonele de protecåie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontierã de stat, perioadele de prohibiåie, regulile de pescuit, precum æi zonele de protecåie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanåã cu convenåiile internaåionale încheiate cu statele riverane.

(6) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã condiåioneazã exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementãri specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale.

(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor æi protecåia persoanelor, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

SECÅIUNEA a 2-aMãsuri de protejare æi de administrare a

resurselor acvatice vii

ART. 13(1) Licenåa de pescuit este un

document netransmisibil, emis de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã, care dã dreptul unei nave/ambarcaåiuni sã desfãæoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã.

(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunicã schimbarea proprietarului cãtre Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã, în vederea eliberãrii unei noi licenåe de pescuit.

(3) Neutilizarea navei/ambarcaåiunii de pescuit pe o duratã de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenåei de pescuit este consideratã o renunåare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la anularea licenåei æi la excluderea definitivã a navei/ambarcaåiunii din fiæier.

(4) Navele æi ambarcaåiunile de pescuit au obligaåia de a avea la bord licenåa de pescuit.

ART. 14(1) În situaåia în care caracteristicile

specifice ale unei pescãrii recomandã limitarea efortului de pescuit sau mãsuri specifice de conservare, Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã poate condiåiona exercitarea activitãåii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ætiinåifice æi eliberarea unei autorizaåii de pescuit, cu caracter temporar, complementarã licenåei de pescuit, æi care va trebui sã fie åinutã la bord.

(2) Autorizaåia de pescuit conåine date referitoare la identificarea navei/ambarcaåiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit æi la cota alocatã pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcaåiuni cu aceleaæi caracteristici æi care activeazã în aceeaæi zonã de pescuit poate primi o autorizaåie colectivã de pescuit.

(4) Autorizaåia de pescuit se elibereazã æi în cazul exercitãrii activitãåii de pescuit în ape ce nu aparåin jurisdicåiei sau suveranitãåii române.

(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã, prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale, se stabilesc condiåiile de atribuire æi modelul

autorizaåiilor de pescuit, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 15(1) Contravaloarea licenåelor de

pescuit, a permiselor de pescuit æi a autorizaåiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul taxelor de licenåiere æi autorizare se stabileæte prin hotãrâre a Guvernului.

SECÅIUNEA a 3-aMãsuri de administrare a pescuitului

ART. 16Atribuirea dreptului de pescuit se

face în baza licenåelor æi/sau, dupã caz, a autorizaåiilor emise de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 17(1) Pentru îmbunãtãåirea administrãrii

æi controlului activitãåilor de pescuit, precum æi pentru a favoriza planificarea, Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activeazã într-o zonã de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimã în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt urmãtoarele:

a) activitatea de pescuit exprimatã în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadã de activitate în zonã, dupã caz;

b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaåiunilor de pescuit;

c) ceilalåi parametri ai navelor/ambarcaåiunilor æi posibilitãåile acestora de pescuit;

d) folosirea capacitãåilor de producåie;

e) condiåiile sociale æi de muncã la bordul navelor/ ambarcaåiunilor.

ART. 18În scopul utilizãrii optime a resurselor

acvatice vii, Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã, împreunã cu grupurile de producãtori, reglementeazã procedura de planificare a activitãåii de pescuit, care trebuie sã conåinã prevederi minime privind eæalonarea capturilor pe specii sau grupuri de specii, sectoare æi perioade de timp, în funcåie de posibilitãåile de exploatare a resurselor acvatice vii.

SECÅIUNEA a 4-aMonitorizarea activitãåii de pescuit

ART. 19Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi

Acvaculturã monitorizeazã activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentã pentru

3Supliment Frontiera - nr. 3/2008

cunoaæterea în timp real a intrãrilor æi ieæirilor din port, a staåionãrilor navelor/ ambarcaåiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanåe.

ART. 20(1) La bordul navelor/ambarcaåiunilor

trebuie sã existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliåi de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã poate scuti de obligaåia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaåiuni nepuntate, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 21(1) Navele/ambarcaåiunile care

descarcã capturile pe teritoriul naåional trebuie sã prezinte structurilor teritoriale ale Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, în condiåiile stabilite de aceasta, o declaraåie de debarcare care va cuprinde cantitãåile descãrcate pentru fiecare specie, zona de provenienåã, precum æi alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcã produsele pescãreæti în afara teritoriului naåional, au obligaåia de a comunica datele cuprinse în declaraåia de debarcare Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, în condiåiile stabilite de aceasta.

ART. 22(1) Navele de pescuit aflate sub

pavilion român comunicã Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, în termenii stabiliåi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaåiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaåiuni.

(2) Navele aparåinând statelor teråe vor trebui sã obåinã autorizaåie de transbordare, în condiåiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

SECÅIUNEA a 5-aPescuitul recreativ/sportiv în apele

maritime æi continentale

ART. 23(1) Prin pescuit în scop recreativ/

sportiv se înåelege pescuitul efectuat cu undiåa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanåã, pe baza unui permis nominal eliberat de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã, prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale se vor stabili condiåiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(3) Pescuitul recreativ/sportiv se exercitã în amenajãrile piscicole æi în

lacurile de acumulare, în condiåiile æi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora.

ART. 24În scopul asigurãrii protecåiei æi

conservãrii resurselor acvatice vii æi al evitãrii conflictelor de interese între activitatea de pescuit comercial æi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiåiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime æi continentale astfel:

a) în apele curgãtoare æi stãtãtoare din zona montanã, numai cu o singurã undiåã cu maximum douã cârlige sau cu o lansetã;

b) în apele din zona colinarã æi de æes, pe tot cursul Dunãrii æi pe braåele sale, în Delta Dunãrii, cu maximum 4 undiåe sau 4 lansete cu câte douã cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mãrii Negre, cu maximum douã undiåe, douã lansete sau o åaparinã, cu câte 10 cârlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) în apele din zona colinarã æi de æes, pe Dunãre, în Delta Dunãrii æi în apele maritime un pescar sportiv poate reåine din capturã maximum 5 kg de peæte/zi sau numai un singur peæte, dacã greutatea lui depãæeæte 5 kg;

f) în apele de munte cu salmonide se pot reåine de cãtre un pescar maximum 10 bucãåi, în total, din speciile: pãstrãv indigen, pãstrãv curcubeu, fântânel, lipan æi coregon.

ART. 25(1) La libera lor iniåiativã, pescarii

se pot constitui în asociaåii de pescari sportivi, pe anumite zone de pescuit, cu scopul îmbunãtãåirii condiåiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum æi de reprezentare a acestora.

(2) Asociaåiile de pescari sportivi pot stabili ca regulã practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenåã.

CAP. IVPolitica structuralã æi administrarea

capacitãåilor de producåie

ART. 26Politica organizãrii sectorului de

pescuit se realizeazã prin mãsuri:a) destinate perfecåionãrii persoanelor

care activeazã în sector;b) de sprijinire a organizaåiilor de

producãtori æi a altor forme asociative;c) pentru construcåia, modernizarea æi

reconversia navelor de pescuit;d) de adaptare a capacitãåii flotei la

starea resurselor acvatice vii;e) de stabilire æi schimbare a porturilor

de bazã;f) de reglementare a descãrcãrii æi a

primei vânzãri a produselor pescãreæti, indiferent de originea acestora.

SECÅIUNEA 1Agenåii sectorului pescãresc

ART. 27Persoanele fizice autorizate æi/sau

persoanele juridice care deåin capacitãåi de producåie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvaculturã se pot constitui, la libera lor iniåiativã, în organizaåii de producãtori, cu scopul practicãrii unui pescuit responsabil æi al îmbunãtãåirii condiåiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.

ART. 28Membrii organizaåiilor trebuie sã

vândã produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea normelor adoptate de organizaåie, în scopul îmbunãtãåirii calitãåii produselor, adaptãrii volumului ofertei la cerinåele pieåei æi îmbunãtãåirii procesului de comercializare.

ART. 29(1) Prin ordin al ministrului agriculturii

æi dezvoltãrii rurale se stabilesc criteriile de recunoaætere a organizaåiilor de producãtori din sectorul pescãresc, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(2) Activitatea economicã desfãæuratã în zonele geografice în care organizaåiile s-au constituit reprezintã criteriul principal de recunoaætere.

ART. 30(1) Recunoaæterea organizaåiilor

de producãtori se face prin decizie a preæedintelui Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(2) Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã retrage recunoaæterea organizaåiilor de producãtori în situaåia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaætere.

ART. 31Asociaåiile æi alte entitãåi asociative

legal constituite, precum æi organizaåiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitãåi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.

SECÅIUNEA a 2-aFlota de pescuit

ART. 32(1) În cadrul Agenåiei Naåionale

de Pescuit æi Acvaculturã se constituie Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menåioneazã toåi parametrii tehnici ai navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotã.

(2) Autoritatea publicã centralã care

4 Supliment Frontiera - nr. 3/2008

5Supliment Frontiera - nr. 3/2008

rãspunde de pescuit æi acvaculturã, împreunã cu Autoritatea Navalã Românã, stabileæte modul de operare æi de funcåionare a Fiæierului navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit.

(3) Înscrierea în Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit nu scuteæte proprietarul navei/ambarcaåiunii de îndeplinirea obligaåiei de înscriere în registrul comeråului sau în alte registre publice existente.

ART. 33Construirea, modernizarea æi

reconversia navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit se realizeazã în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit æi åinând cont de obligaåiile internaåionale asumate.

ART. 34(1) Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã autorizeazã construirea navelor/ambarcaåiunilor de pescuit care urmeazã sã arboreze pavilion român, astfel încât acestea sã nu depãæeascã capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaåiunilor radiate din Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit.

(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenåe de construcåie, emisã de preæedintele Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, în condiåiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã æi de Autoritatea Navalã Românã.

(3) În licenåa de construcåie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bazã æi navele/ambarcaåiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitãåii de pescuit.

ART. 35(1) Modernizarea æi reconversia

navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naåionale æi comunitare în ceea ce priveæte echipamentele de pescuit, asigurarea securitãåii muncii, îmbunãtãåirea condiåiilor de trai, raåionalizarea operaåiunilor de pescuit, perfecåionarea proceselor de manipulare æi conservare a produselor la bord, precum æi protecåia mediului.

(2) În situaåia în care lucrãrile de modernizare æi reconversie implicã creæterea performanåelor de pescuit, cu respectarea formei iniåiale a navei/ambarcaåiunii, se radiazã alte nave/ambarcaåiuni înscrise în Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit în echivalentul capacitãåii surplusului de efort dobândit dupã modernizare.

(3) Lucrãrile de modernizare æi reconversie sunt autorizate de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã,

în condiåiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

ART. 36În scopul adaptãrii flotei la situaåia

zonelor de pescuit, Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaåiuni de pescuit, în condiåiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale.

ART. 37(1) Oprirea definitivã a activitãåii

navelor de pescuit se aplicã acelor nave care activeazã în zone de pescuit, a cãror situaåie necesitã o adaptare structuralã pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit æi al favorizãrii refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitivã a activitãåii unei nave/ambarcaåiuni de pescuit determinã radierea acesteia din Fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit.

ART. 38(1) Prin oprirea temporarã a activitãåii

unei nave/ambarcaåiuni de pescuit se înåelege încetarea activitãåii pe o perioadã de timp determinatã.

(2) Oprirea temporarã este o mãsurã conjuncturalã care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanåe excepåionale.

SECÅIUNEA a 3-aStabilirea porturilor de bazã æi schimbarea portului de bazã

ART. 39(1) Portul de bazã pentru navele/

ambarcaåiunile care pescuiesc în apele maritime æi continentale ale României este acela de unde nava/ambarcaåiunea îæi începe activitatea de pescuit, expediere æi comercializare a capturilor.

(2) În cazul navelor/ambarcaåiunilor sub pavilion românesc, care pescuiesc în afara apelor maritime æi continentale ale României, portul de bazã este acela cu care se menåine o legãturã socioeconomicã importantã.

(3) Cerinåele pentru stabilirea æi schimbarea porturilor de bazã sunt stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

SECÅIUNEA a 4-aPorturile/punctele de debarcare æi prima

vânzare a produselor piscicole

ART. 40(1) Navele/ambarcaåiunile de pescuit

care descarcã produse pescãreæti pe teritoriul naåional trebuie sã o facã în porturi/puncte nominalizate în acest

sens de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

(2) În cadrul fiecãrui port, descãrcarea se face în locurile stabilite, dupã caz, de autoritãåile portuare.

ART. 41Prima vânzare a produselor obåinute

din pescuit se face în locurile stabilite æi autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, æi numai cãtre persoane fizice/juridice autorizate de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 42Produsele obåinute din pescuit, care

constituie obiectul primei vânzãri într-un loc situat în afara portului de descãrcare æi care trebuie sã fie transportate înainte de a se produce prima vânzare, sunt însoåite pânã la locul primei vânzãri de documente stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale.

CAP. VAcvacultura

ART. 43(1) Acvacultura se practicã în bazine

amenajate pentru acvaculturã, în instalaåii speciale amplasate pe apã æi pe uscat, precum æi în viviere flotabile.

(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative æi cantitative de produse pescãreæti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvaculturã în amenajãrile piscicole se face cu titlu gratuit, cu condiåia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare sã fie la nivelul celor de la alimentare.

ART. 44(1) Politica de bazã pentru

dezvoltarea acvaculturii se realizeazã prin urmãtoarele mãsuri:

a) adaptarea producåiei la cerinåele pieåei;

b) îmbunãtãåirea sistemului de comercializare æi informare a consumatorilor;

c) valorificarea superioarã a potenåialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;

d) instruirea producãtorilor din acvaculturã;

e) asigurarea calitãåii produselor din acvaculturã æi a sãnãtãåii publice;

f) asigurarea producåiei din acvaculturã pentru cazuri de foråã majorã;

g) asigurarea sãnãtãåii æi bunãstãrii

animale;h) protecåia mediului;i) dezvoltarea cercetãrii.(2) Acåiunile de realizare a politicilor

de bazã pentru dezvoltarea acvaculturii urmãresc urmãtoarele scopuri:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere æi creætere a speciilor de peæti æi alte vieåuitoare acvatice, corelate cu normele de protecåie a mediului;

b) folosirea corespunzãtoare a amenajãrilor piscicole;

c) încurajarea aplicãrii tehnologiilor de reproducere æi creætere pentru specii cu valoare economicã ridicatã æi a produselor pescãreæti organice;

d) construirea de amenajãri æi instalaåii moderne æi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine æi continentale, în condiåiile asigurãrii sãnãtãåii æi bunãstãrii animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncã din acvaculturã, în special în zonele dependente de pescuit;

f) încurajarea dezvoltãrii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje æi instalaåii, precum æi de furaje specifice, folosite în acvaculturã;

g) alte acåiuni pe care necesitãåile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

ART. 45(1) În cadrul Agenåiei Naåionale

pentru Pescuit æi Acvaculturã se constituie Registrul unitãåilor de acvaculturã, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitãåile de producåie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum æi modificãrile privind capacitatea de producåie æi speciile cultivate trebuie comunicate Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, în vederea reactualizãrii Registrului unitãåilor de acvaculturã æi eliberãrii unei noi licenåe de acvaculturã, dupã caz.

(3) Unitãåile de producåie din acvaculturã sunt înscrise în Registrul unitãåilor de acvaculturã æi primesc licenåã de acvaculturã, eliberatã de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(4) Înscrierea în Registrul unitãåilor de acvaculturã æi eliberarea licenåei de acvaculturã se realizeazã în condiåiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 46Introducerea în culturã a speciilor de

peæti sau a altor vieåuitoare acvatice noi în amenajãrile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al

autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã æi al autoritãåii publice centrale care rãspunde de mediu.

CAP. VIOrganizarea pieåei produselor

pescãreæti

SECÅIUNEA 1Principii generale

ART. 47Autoritatea publicã centralã care

rãspunde de pescuit æi acvaculturã, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, stabileæte mãsuri privind comercializarea æi procesarea produselor obåinute din pescuit æi acvaculturã, în special pentru:

a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescãreæti pe toatã durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenåa pe piaåã æi pentru a face posibilã informarea corespunzãtoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveæte natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit æi acvaculturã, în concordanåã cu normele de conservare æi protecåie a resurselor acvatice vii;

c) încurajarea æi sprijinirea procesãrii produselor pescãreæti;

d) îmbunãtãåirea calitãåii æi promovarea produselor pescãreæti;

e) mãrirea gradului de utilizare æi creætere a valorii adãugate a materiei prime obåinute prin acvaculturã æi pescuit.

SECÅIUNEA a 2-aComercializarea produselor pescãreæti

ART. 48(1) Pe parcursul întregului proces

de comercializare, produsele trebuie sã fie identificate corect æi trebuie sã îndeplineascã normele privind comercializarea stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

(2) Normele privind comercializarea produselor pescãreæti se referã în principal la prospeåime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare æi etichetare.

ART. 49Este interzisã comercializarea

produselor obåinute din pescuit æi acvaculturã, de orice origine sau provenienåã, a cãror mãrime sau greutate este mai micã decât cea prevãzutã în reglementãrile în vigoare sau al cãror mod de obåinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.

SECÅIUNEA a 3-aProcesarea produselor de pescuit æi

acvaculturã

ART. 50Unitatea de procesare este înregistratã

în Registrul unitãåilor de procesare æi primeæte licenåã de fabricaåie emisã de Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare æi cu normele elaborate de autoritatea publicã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã æi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale.

CAP. VIIPescuitul în scop ætiinåific

ART. 51(1) Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã elibereazã, la cerere, o autorizaåie specialã de pescuit în scop ætiinåific, netransmisibilã, instituåiilor de cercetare din sectorul pescãresc, care au ca obiective de cercetare:

a) cunoaæterea biologiei, etologiei æi diversitãåii structurii, funcåionabilitãåii æi productivitãåii din aceste ecosisteme æi a interacåiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine æi a apelor continentale de cãtre activitãåile de pescuit æi acvaculturã, precum æi de alte activitãåi antropice;

c) identificarea de noi zone æi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea æi diversificarea acvaculturii.

(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã stabileæte condiåiile de acordare a autorizaåiei speciale de pescuit în scop ætiinåific, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

(3) Capturile obåinute în urma pescuitului ætiinåific nu fac obiectul comercializãrii.

(4) Periodic, autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, în colaborare cu instituåiile de cercetare æi cu Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã, stabileæte strategia æi obiectivele cercetãrii în domeniul pescãresc æi, anual, planul de cercetare al sectorului.

CAP. VIIIRelaåii internaåionale

ART. 52(1) Autoritatea publicã centralã

care rãspunde de pescuit æi acvaculturã dezvoltã colaborarea æi iniåiazã proiecte de convenåii æi acorduri internaåionale privind:

a) pescuitul æi exploatarea durabilã a resurselor acvatice vii din Marea Neagrã;

b) accesul navelor româneæti de pescuit în alte zone ce prezintã interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescãreæti pe piaåa româneascã;

6 Supliment Frontiera - nr. 3/2008

c) dezvoltarea activitãåilor de pescuit, acvaculturã æi a schimburilor comerciale;

d) evaluarea impactului activitãåilor antropice asupra stãrii resurselor acvatice vii în context transfrontalier.

(2) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã emite reglementãri æi instrucåiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.

ART. 53În vederea efectuãrii studiilor ætiinåifice

necesare pentru evaluarea stocurilor de peæti æi a altor vieåuitoare acvatice cu distribuåie transfrontalierã în ape de interes internaåional, precum æi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã sprijinã æi încurajeazã activitatea instituåiilor de cercetare ætiinåificã în cadrul obligaåiilor derivate din acorduri sau convenåii internaåionale la care România este parte.

ART. 54Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã, cu sprijinul autoritãåii publice centrale care rãspunde de pescuit æi acvaculturã, organizeazã manifestãri æi întâlniri internaåionale æi participã la cele organizate de entitãåi æi organizaåii internaåionale specializate în domeniul pescuitului æi acvaculturii.

CAP. IXRãspunderi æi sancåiuni

ART. 55Nerespectarea dispoziåiilor prezentei

ordonanåe de urgenåã de cãtre persoane fizice sau juridice atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, civilã sau penalã.

ART. 56(1) Pentru a se asigura de respectarea

legislaåiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii, transportului, comercializãrii produselor pescãreæti æi al altor activitãåi conexe, Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã organizeazã acåiuni permanente de control prin inspectorii piscicoli.

(2) Persoanele supuse controlului au obligaåia sã permitã accesul la unitãåile æi la toate navele/ambarcaåiunile de pescuit, uneltele æi instalaåiile de pescuit, fermele æi instalaåiile de acvaculturã, construcåiile-anexe, mijloacele de transport, unitãåile de procesare æi/sau comercializare æi sã punã la dispoziåia personalului cu drept de control toate documentele æi mijloacele necesare îndeplinirii funcåiei de inspecåie.

(3) Competenåele personalului cu drept de control æi procedura de control se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã.

ART. 57Agenåia Naåionalã pentru Pescuit

æi Acvaculturã poate dispune radierea din oficiu a înregistrãrii ambarcaåiunii/navei de pescuit din fiæierul navelor æi ambarcaåiunilor de pescuit în situaåia neutilizãrii ambarcaåiunii/navei de pescuit o duratã de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenåei de pescuit.

ART. 58Urmãtoarele fapte constituie

contravenåie æi se sancåioneazã cu amendã de la 300 lei la 600 lei:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricãror specii sau al altor vieåuitoare acvatice vii, efectuat fãrã permis sau autorizaåie, în apele maritime interioare æi continentale;

b) neprezentarea permisului sau autorizaåiei atunci când acestea sunt solicitate de cãtre persoanele împuternicite sã constate contravenåiile/infracåiunile;

c) încãlcarea condiåiilor de autorizare æi/sau de licenåiere.

ART. 59Urmãtoarele fapte constituie

contravenåii æi se sancåioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei æi cu reåinerea æi suspendarea pe o perioadã de 90 de zile a permisului, a autorizaåiei sau a licenåei, dupã caz:

a) prinderea salmonidelor cu mâna;b) pescuitul salmonidelor cu momeli

naturale;c) pescuitul cu mai mult de 3 muæte

artificiale în apele salmonicole;d) reåinerea de cãtre o singurã persoanã

care practicã pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucãåi, în total, din speciile de pãstrãv, lipan æi coregon în apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peæte, cu excepåia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cãrui greutate depãæeæte 5 kg, în apele domeniului public;

e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpã a semnelor indicatoare.

ART. 60Urmãtoarele fapte constituie

contravenåii æi se sancåioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 1.500 lei æi cu reåinerea æi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaåiei sau a licenåei, dupã caz:

a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã pe mai mult de douã treimi din lãåimea râurilor ori a canalelor;

b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc æi în lacurile litorale;

c) neducerea la îndeplinire, la termenele æi în condiåiile stabilite, a mãsurilor dispuse de personalul cu drept de control;

d) capturarea peætilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasã sau cu pripoane în apele de munte;

e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

ART. 61Urmãtoarele fapte constituie

contravenåii æi se sancåioneazã cu amendã de la 1.500 lei la 3.500 lei:

a) introducerea în apele continentale, în apele maritime interioare sau în amenajãrile piscicole, fãrã avizul Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, a altor specii decât cele existente;

b) nedeåinerea licenåei/autorizaåiei pentru desfãæurarea activitãåii de acvaculturã.

ART. 62Urmãtoarele fapte constituie

contravenåii æi se sancåioneazã cu amendã de la 1.800 lei la 4.000 lei æi cu reåinerea æi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaåiei sau a licenåei, dupã caz:

a) reåinerea la bord, transbordarea, descãrcarea æi comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minimã legalã;

b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcaåiunilor, autovehiculelor, unitãåilor de acvaculturã, unitãåilor de procesare æi/sau comercializare, precum æi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;

c) utilizarea unei nave/ambarcaåiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripåionatã cu marcaj exterior corespunzãtor licenåei de pescuit.

ART. 63Urmãtoarele fapte constituie

contravenåii æi se sancåioneazã cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpã a digurilor, barajelor æi canalelor, a taluzurilor æi malurilor, a instalaåiilor hidrotehnice aferente amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracåiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpã a trecãtoarelor pentru peæti, a topliåelor æi a cascadelor podite, dacã nu constituie infracåiune potrivit legii penale;

c) reducerea din culpã a debitului de apã pe cursurile de apã naturale sau amenajate, dacã prin aceasta se pericliteazã existenåa faunei piscicole, dacã nu constituie infracåiune potrivit legii penale;

d) distrugerea, degradarea sau micæorarea din culpã a zonelor de protecåie perimetralã a amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracåiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedicã intrarea peætilor în sistemele de alimentare cu apã, irigaåii, precum æi în instalaåiile hidroenergetice, dacã nu constituie infracåiune potrivit legii penale;

f) neluarea mãsurilor pentru curãåarea zonelor de pescuit æi pentru protejarea æi salvarea resurselor acvatice vii la construcåia sau golirea lacurilor de

7Supliment Frontiera - nr. 3/2008

acumulare;g) neasigurarea debitului de apã

necesar în vederea dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumeguæului, deæeurilor menajere æi zootehnice æi a oricãror materii æi materiale, produse æi substanåe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bãlåilor æi amenajãrilor piscicole;

i) pescuitul lostriåei;j) prinderea peætelui cu unelte de plasã

æi cu pripoane în râurile æi în lacurile din zona de munte, precum æi în râurile colinare æi de æes, cu excepåia Dunãrii æi Prutului;

k) neexecutarea lucrãrilor pentru protecåia æi refacerea habitatelor naturale ale peætilor æi ale celorlalte vieåuitoare acvatice vii;

l) pescuitul în scop comercial pe cursul unei ape curgãtoare în zona de 500 m aval de baraj.

ART. 64Urmãtoarele fapte constituie infracåiuni

æi se sancåioneazã cu amendã de la 150 lei la 10.000 lei æi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadã cuprinsã între 1 æi 3 ani:

a) nedeåinerea licenåei/autorizaåiei de pescuit pentru nave æi ambarcaåiuni;

b) pescuitul prin orice metode al reproducãtorilor, în perioada de prohibiåie, æi distrugerea icrelor embrionate de peæte în zonele de reproducere naturalã;

c) pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru repopulare;

d) deåinerea/transportul/comercializarea sturionilor, produselor æi subproduselor de sturioni, cu excepåia celor proveniåi din acvaculturã;

e) reducerea debitului æi a volumului de apã pe cursurile de apã, în scopul pescuitului ilegal;

f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescãreæti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de cãtre persoane neautorizate, a canalelor æi a gârlelor de legãturã cu lacurile, bãlåile sau cu terenurile inundabile;

g) pescuitul în apele continentale æi în apele maritime interioare, prin orice metode æi mijloace, al peætilor æi al altor vieåuitoare acvatice, în perioada de prohibiåie æi în zonele de protecåie;

h) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale;

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasã sub dimensiunile minime legale;

j)deåinerea/transportul/ comercializarea fãrã documente legale a peætelui, icrelor æi produselor din peæte;

k) producerea, importul, comercializarea, deåinerea sau folosirea la pescuit de cãtre persoanele neautorizate a nãvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vâræelor, vintirelor, precum æi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, suliåa, åepoaica

æi cu orice alte unelte înåepãtoare sau agãåãtoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, deåinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasã monofilament în apele continentale æi în apele maritime interioare.

ART. 65(1) Urmãtoarele fapte constituie

infracåiuni æi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani æi interzicerea dreptului de a pescui o perioadã cuprinsã între 1 æi 3 ani:

a) pescuitul electric, deåinerea aparatelor æi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanåe toxice æi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca æi cu orice alte unelte neautorizate, precum æi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peætilor sau altor vieåuitoare acvatice;

b) pescuitul cu setci æi ave pe teritoriul Rezervaåiei Biosferei “Delta Dunãrii”, cu excepåia Mãrii Negre, Dunãrii æi braåelor sale;

c) pescuitul sau omorârea deliberatã a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseæte.

ART. 66(1) Sunt supuse confiscãrii uneltele

æi ambarcaåiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc æi orice alte bunuri care au fost folosite la sãvâræirea infracåiunilor æi contravenåiilor.

(2) Bunurile rezultate din sãvâræirea infracåiunilor æi contravenåiilor, constând în peæte, icre, alte vieåuitoare æi produse acvatice, sunt supuse confiscãrii.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevãzute la alin. (1) æi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiåiile legii, contravaloarea fãcându-se venit la bugetul de stat.

ART. 67(1) Pe lângã organele de urmãrire

penalã sunt competente sã constate infracåiunile prevãzute la art. 64 æi 65 æi persoanele cu drept de inspecåie æi control din cadrul Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, ofiåerii æi agenåii din cadrul Poliåiei Române æi Poliåiei de Frontierã Române, ofiåerii æi subofiåerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum æi persoanele împuternicite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit æi acvaculturã.

(2) Organele prevãzute la alin. (1) au obligaåiile organelor de constatare a infracåiunilor, prevãzute de Codul de procedurã penalã.

(3) Constatarea contravenåiilor æi aplicarea sancåiunilor prevãzute la art. 58-63 se fac de cãtre personalul prevãzut la alin. (1).

ART. 68(1) Contravenåiilor prevãzute la art.

58-63 le sunt aplicabile dispoziåiile Ordonanåei Guvernului nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravenåiilor, aprobatã cu modificãri æi completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 58-63, agentul constatator fãcând menåiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.

CAP. XDispoziåii finale æi tranzitorii

ART. 69(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei

ordonanåe de urgenåã, Agenåia Domeniilor Statului se subrogã Companiei Naåionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveæte drepturile æi obligaåiile care rezultã din contractele încheiate de aceasta cu agenåii contractanåi care deåin în exploatare æi în administrare amenajãri piscicole, precum æi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaåiune sau alte tipuri de contracte æi va încheia acte adiåionale în acest sens.

(2) Agenåia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acåiunile pe care Compania Naåionalã de Administrare a Fondului Piscicol le deåine la societãåile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajãrile piscicole, precum æi alte terenuri aferente amenajãrilor piscicole deåinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii æi dezvoltãrii rurale.

(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã, Agenåia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naåionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele æi documentaåia aferente acestuia, pe baza situaåiei financiare întocmite la data preluãrii. Patrimoniul se preia pe bazã de protocol, modificându-se corespunzãtor bugetul de venituri æi cheltuieli aferent.

ART. 70Pe data intrãrii în vigoare a prezentei

ordonanåe de urgenåã se abrogã Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul æi acvacultura, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

ART. 71Pânã la intrarea în vigoare a hotãrârii

Guvernului prevãzute la art. 4 alin. (1), Agenåia Naåionalã pentru Pescuit æi Acvaculturã funcåioneazã în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea æi funcåionarea Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

8 Supliment Frontiera - nr. 3/2008