021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, …...2 black black 2 2 black black 2 2...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 Nr. 7

12 pagini

10 - 16 decembrie

2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

Finanþare eeuropeanã ppentruoraºele CCluj-NNapoca, BBraºov, CCon-stanþa, CCraiova, IIaºi, PPloieºti ººi TTimi-ºoara. Ministerul Dezvoltãrii, Lucrã-rilor Publice ºi Locuinþelor a lansatluni, 8 decembrie 2008, cererea deproiecte pentru Axa 1 a Regio - Pro-gramul Operaþional Regional „Spriji-nirea dezvoltãrii durabile a oraºelor– poli urbani de creºtere”, domeniulmajor de intervenþie 1.1. „Planuri in-tegrate de dezvoltare urbanã”,sub-domeniul „Poli de creºtere”. Încadrul acestui sub-domeniu, vorputea primi finanþare proiecte carevizeazã: reabilitarea infrastructuriiurbane ºi îmbunãtãþirea serviciilorurbane, inclusiv transportul urban,dezvoltarea durabilã a mediului deafaceri, reabilitarea infrastructuriisociale. Aceastã cerere se adresea-zã celor ºapte municipii desemnateca poli de creºtere, iar suma alocatãeste de aproximativ 500 de milioa-ne de euro. Solicitanþii eligibili încadrul acestui domeniu de interven-þie sunt autoritãþile publice locale,asociaþii pentru dezvoltare interco-munitarã, parteneriate între unitãþileadministrativ-teritoriale (autoritãþiale administraþiei publice locale).

Depunerea dde pproiecte ppentrudomeniul mmajor dde iintervenþie 55.2al PProgramului OOperaþional RRegio-nal aa ffost ssuspendatã. Începând cudata de 19.12.2008, ora 14.00, sesuspendã depunerea cererilor de fi-nanþare care vizeazã domeniulmajor de intervenþie 5.2. - „Crearea,dezvoltarea ºi modernizarea infra-structurii de turism pentru valorifi-carea resurselor naturale ºi creºte-rea calitãþii serviciilor turistice“ dincadrul Axei prioritare 5 - „Dezvolta-rea durabilã ºi promovarea turismu-lui”, în toate regiunile de dezvoltare.Întrucât majoritatea proiectelor de-puse s-au concentrat pe o singurãoperaþiune - modernizarea ºi extin-derea structurilor de cazare -, Auto-ritatea de Management a conside-rat necesarã realizarea unei evalu-ãri cu privire la posibilitatea atingeriiindicatorilor Programului Operaþio-nal Regional prevãzuþi pentru acestdomeniu. În cadrul domeniului ma-jor de intervenþie vizat se finanþea-zã proiecte pentru investiþii în do-meniul turismului: amenajareaobiectivelor turistice naturale cu po-tenþial turistic, valorificarea potenþia-lului turistic montan, dezvoltareaturismului balnear, modernizarea ºiextinderea structurilor de cazare,precum ºi a utilitãþilor conexe ºi cre-area, reabilitarea ºi extinderea infra-structurii de agrement, inclusiv autilitãþilor aferente. De la data lan-sãrii, în cadrul acestui domeniu ma-jor de intervenþie au fost depuse 88de cereri de finanþare pentru pro-iecte care vizeazã îmbunãtãþireaserviciilor de cazare. În prezent seaflã în proces de evaluare ºi selecþie44 proiecte, în valoare totalã de681.898.817,71 lei din care362.820.264,74 lei din FondulEuropean de Dezvoltare Regionalã.Valoarea acestor proiecte reprezin-tã aproximativ 35% din valoareatotalã alocatã acestui domeniu.Instrucþiunea emisã în acest sensde cãtre Autoritatea de Manage-ment pentru Programul Opera-þional Regional poate fi consultatãpe pagina web www.inforegio.ro

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Muntenia: resursevariate ºi oportunitãþide afaceriAceastã regiune stã bine la capitolul resurse na-turale: petrol, gaze, ape termale, sare ºi cãrbuni. Nueste de neglijat nici faptul cã Muntenia are aproape ocincime din suprafaþã împãduritã, asigurându-se ast-fel materie primã pentru ramura construcþiilor.

pagina 5

Rudolf, Gisela ºiTerezia se trateazãla Salina Turda Dacã ar fi curioscineva sã facãniºte calcule, arafla cã volumultotal al labirintuluisubteran alSalinei Turdaeste aproapeegal cu volumulPiramidei lui Kheops. Unul dintre domurile circulareale salinei are o adâncime totalã de aproape 120 demetri ºi un diametru de peste 80. ªi nu este singurul.Calcule, cifre...

pagina 7

Noul preºedinte alAmericii Ce s-ar mai putea spunedespre Barack HusseinObama? Un banc kenyanzice: „Un Luo are mai mariºanse sã devinã preºedinteal Americii decât preºedinteîn þara lui“. Adevãrat grãit-a!

pagina 8

Centrele de informare turisticãºi fondurile structuraleDispunem de multe zone turistice. Din pãcate, insufi-cient promovate în afara graniþelor ºi, în consecinþã,rar vizitate de turiºtii strãini. Sã enumerãm doar câte-va: Delta Dunãrii, mãnãstirile din Nordul Moldovei,Barajul Vidraru, Maramureºul, castelul Bran...

pagina 10

Angela Avram

euROpeanul: Ce este uneuropean pentru dumneavoas-trã sau, mai bine zis, ce esteun european pentru dumnea-voastrã în primul rând: uncontribuabil, un cetãþean sauun consumator?Neelie Kroes: În primul rând,

un cetãþean. Cred cã putem fimândri sã avem atât de mulþimembri ai Europei. Mai mult de450 de milioane de oameni sunteuropeni.

euROpeanul: O Europã acetãþenilor. Într-un speech aldumneavoastrã, þinut laBruxelles, aþi apreciat cã dis-tanþa dintre Bruxelles ºicetãþenii sãi este, câteodatã,foarte mare.Neelie Kroes: Da, dar trebuie

cu toþii sã ne obiºnuim cu aceastãnouã situaþie. De altfel, cãlãtorimdestul de des ºi mulþi oameniviziteazã locuri diferite. Acest lucrueste relativ comun, nici nu se maiobservã. În ziua de azi, ceea ceînseamnã a cãlãtori nu e acelaºi

lucru cu ce însemna cu mulþi aniînainte. Practic, a pleca în strãinã-tate azi înseamnã a pleca de laBruxelles la Bucureºti sau la Sofia.Dacã îmi daþi voie sã fac o afir-maþie, aº spune cã poþi fi euro-pean ºi, în acelaºi timp, îþi pãstrezipropria naþionalitate. Eºti român ºieuropean simultan. Eºti europeanîn România ºi român în Europa.Este extraordinar sã avem atât demulte culturi, atât de multe limbi ºiatâþia oameni interesanþi.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Interviu în exclusivitate cu Neelie Kroes,comisarul european pentru Concurenþã

„Vã datorãmun sprijin“

Interviu în exclusivitate cu Neelie Kroes,comisarul european pentru Concurenþã

„Vã datorãmun sprijin“

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

euROpeanul: Care este regimul de acordare aajutoarelor de stat dupã 1 ianuarie 2007?Gheorghe Oprescu: Ajutoarele de stat se

acordã, potrivit legislaþiei comunitare în domeniu,respectiv art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comu-nitãþii Europene ºi a legislaþiei secundare emise înaplicarea acestor prevederi din tratat. Începând cudata de 1 ianuarie 2007, ca efect al aderãrii Românieila Uniunea Europeanã, reglementãrile comunitare îndomeniul ajutorului de stat au devenit direct aplicabileþãrii noastre. Ca urmare, competenþele de autorizarea ajutoarelor de stat au fost transferate de la nivelnaþional la nivel supranaþional, respectiv cãtreComisia Europeanã, care este evaluatorul ºi, practic,elementul decizional. În consecinþã, un ajutor de statnou nu poate fi acordat de cãtre autoritãþile românedecât dupã notificarea acestuia ºi autorizarea sa decãtre Comisia Europeanã. Însã aceastã obligaþie anotificãrii ex-ante cãtre comisie nu se aplicã aju-toarelor de stat din categoriile exceptate expres prin

regulamente speciale. Pentru astfel de ajutoare,existã obligaþia informãrii Comisiei Europene cuprivire la intenþia de acordare a acestora, dar numaidupã ce ajutoarele respective au fost avizate de cãtreConsiliul Concurenþei. Aceastã categorie cuprindeajutoarele de stat pentru instruire, ocuparea forþei demuncã, IMM-uri, cercetare - dezvoltare pentru IMM-uri etc, precum ºi ajutoarele de minimis, adicã aju-toarele al cãror cuantum se situeazã sub un anumitplafon valoric (200.000 de euro). Trebuie însãmenþionat faptul cã regulile de acordare a ajutoarelorde stat sunt, de fapt, aceleaºi cu cele aplicate înaintede aderare, deoarece legislaþia româneascã în acestdomeniu a fost armonizatã încã de atunci cu ceacomunitarã. În ceea ce priveºte procedurile naþionaleîn materia ajutorului de stat, acestea sunt reglemen-tate prin OUG nr. 117/2006 privind procedurilenationale în domeniul ajutorului de stat, aprobatã cumodificãri ºi completãri prin Legea nr. 137/2007.

(continuare în pagina 6)

Interviu cu Gheorghe Oprescu, preºedintele Consiliului Concurenþei

Reþeta pieþei libere

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Din 2010 - fonduri UE supli-mentare ºi subvenþii mai maride la buget pentru agriculturã

Consiliul de miniºtri ai Agriculturii din UE aajuns la un acord politic privind modificãrile carevor fi aduse Politicii Agricole Comune (PAC). Încadrul dezbaterilor, România a obþinut posibili-tatea de a acorda de la bugetul de stat subvenþiimai mari la hectar faþã de limitele actuale ºi fon-duri UE suplimentare pentru anumite sectoare.„Am obþinut posibilitatea de a creºte top-up-urile(plãþile complementare de la bugetul de stat)pentru plãþile la hectar, din 2010. Ele nu vor maireprezenta maximum 30% din valoarea plãþilorla hectar, ci 50%”, a declarat Dacian Cioloº, mi-nistrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Al doilea punct important al negocierilor PACse referã la sprijinirea anumitor sectoare consi-derate „sensibile“. Posibilitatea finanþãrii existã,prin redirecþionarea a maximum 10% din alo-carea totalã UE pentru plãþile directe la hectar.România a obþinut acordarea unor fonduri supli-mentare de 105 milioane euro, în perioada 2010- 2016. Alte puncte care au fost stabilite în urma

acordului politic de la Bruxelles sunt amânareacu doi ani a aplicãrii în România a unor pachetede bunãstare animalã, menþinerea mecanismu-lui de intervenþie la cereale, deºi preþul de inter-venþie a fost pãstrat la acelaºi nivel ºi o majorareanualã a cotei de lapte de 1%. Comisia Euro-peanã a început anul trecut consultãrile pentrumodificarea Politicii Agricole Comune. Progra-mul va fi aprobat formal cel mai probabil în ia-nuarie, dupã care vor fi aprobate o serie de re-gulamente care sã punã în aplicare schimbãrile.

Cehia ºi-a prezentat laBruxelles sigla pentrupreºedinþia Uniunii Europene

„Coloratã ºi veselã, la fel ca þara noastrã“, ast-fel descrie Guvernul de la Praga logo-ul oficial alpreºedinþiei sale europene. Cehia va prelua

acest mandat în ianuarie 2009 de la Franþa.Sigla, aleasã dintr-un numãr total de 350 de

proiecte de un juriu din care au fãcut parte ºi ofi-ciali guvernamentali, încorporeazã o versiunescurtatã a site-ului preºedinþiei cehe, EU2009.cz.

Fiecare literã ºi numãr din sigla care reprezintãadresa site-ului este coloratã diferit. Designerulweb ceh Tomas Pakost a sugerat cã aceste cu-lori, descrise de unii comentatori ca fiind prea ex-centrice comparativ cu cele folosite anterior, co-respund steagurilor statelor membre UE. Autori-tãþile de la Praga au promovat deja intens un filmde prezentare în care au ilustrat preºedinþia cehãprin cuburi de zahãr, alãturi de motto-ul „Vom în-dulci Europa“. Cehia va fi cea de-a doua þarã dinrândul noilor membri care va deþine preºedinþiaUE, dupã Slovenia, în prima jumãtate a lui 2008.

Veronica Cormoº

Multiculturalitatea europeanã – o problemã decomunicare

Cu ani în urmã am întrebat cu o ignoranþã seninã, la un seminar,cum de au fost alese numai engleza ºi franceza ca limbi oficiale aleUniunii Europene. S-au ridicat câteva sprâncene ºi mi s-a explicateroarea în care mã aflam: oficiale sunt toate limbile þãrilor membre,iar româna a intrat ºi ea în aceastã categorie, dupã aderare. Unmotiv sã þi se umfle pieptul de mândrie, nu-i aºa? Dar fãrã nici oaplicabilitate practicã. Prima dovadã este cã, din raþiuni pragmatice,Comisia Europeanã a stabilit ca limbi oficiale „de lucru” engleza,germana ºi franceza. ªi totuºi vorbim despre trei limbi, nu una, ceeace mie oricum îmi pare ca o prizã zdravãnã de judo în care poþirãmâne încâlcit ºi blocat pe tatami.

Aºa cã, dupã 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeanã a devenit ocomunitate cu 23 de limbi oficiale! Iar portofoliul nou infiinþat al mul-tilingvismului a fost acordat unui comisar român. Domnul Orbanpãstoreºte o problemã extrem de delicatã ºi un aparat înfiorãtor decomplex ºi de risipitor, menit sã þinã în funcþiune un „telefon fãrã fir”continental. Mã întreb dacã ºi când vom apuca sã ne uitãm în urmãla aceastã situaþie ºi sã zâmbim, aºa cum zâmbeºte un bunicnepotului.

Modelul american?Am mai vãzut aºa o babilonie la New York, la sediul ONU, dar

numai la ºedinþele Adunãrii Generale, care se þin doar o datã pean. Limba cancelariei Secretariatului General, a holurilor, a zvonu-rilor ºi a bârfei este însã, indubitabil, prin forþa lucrurilor, engleza.

Acolo, în America, se întâmplã procesul invers ca în Europa. Nuexistã nici o lege federalã care sã stipuleze cã engleza este limbaoficiala a SUA, iar în ultimii 15 ani comunitatea hispanicã a crescutatât de mult, încât a devenit „cea mai mare minoritate” americanã,atingând 17% din populaþie. Hispanicii au douã particularitãþi: tind sãformeze comunitãþi concentrate ºi relativ izolate ºi prezintã cea maisusþinutã creºtere demograficã. Astfel, în unele state sau metropele,„latino” devin majoritari. Rezultatele: orice mare companie are meni-ul telefonic de relaþii cu clienþii în spaniolã; existã CNN ºi MTV înspaniolã, orientate cãtre subiecte preponderant latino-americane;ºcoli ºi nenumãrate ziare hispanice; afiºajul public, oficial ºi privat,tinde sã devinã bilingv.

Limba este criteriul principal ºi general aplicat pentru identificareaºi definirea unei culturi. În mediul diplomatic de la Washington, pecare l-am cunoscut relativ bine, ambasadele, prin direcþiile lor deculturã sau institutele culturale ale diverselor þãri, se întrec în eveni-mente de promovare. Nu exagerez când spun cã, în lunile detoamnã ºi iarnã, ai de ales între aproximativ 20 de evenimente înfiecare sãptãmânã: muzicã, artã plasticã, muzicã, film de scurtmetraj (de preferinþã fãrã dialog), specialitãþi culinare ºi, sã nu uit,muzicã. Da, cam aºa s-ar putea rezuma programele culturaleinternaþionale din Washington: „Shut up and sing!”. Altfel,impetuozitatea limbii engleze se impune categoric în beletristicã,poezie ºi în orice altã formã artisticã unde limba are un rol esenþialpentru transmiterea mesajului.

Ce se întâmplã în politica americanã din punct de vedere al lim-bii, ca vehicul de comunicare? Politicienii se adapteazã mult mairapid la realitãþile locului pentru cã America este perpetuu în cam-panie electoralã. Deputaþii au mandate de câte doi ani, guvernatoriide patru, iar senatorii de ºase. Politicienii anglo-saxoni þin discur-suri în spaniolã dacã sunt candidaþi în zone preponderent latino(Jeff Bush, guvernator de Florida la începutul anilor 2000, este unexemplu notoriu). La spectacolul de 4 iulie din faþa Capitoliului, pre-zentarea este de ani buni bilingvã, englezã – spaniolã, ºi tendinþanaturalã este cã, pe mãsurã ce imigraþia sud-americanã se conso-lideazã ºi intrã în legalitate, sunt aleºi în posturi oficiale direct hispa-nici care emanã natural din majoritãþile etnice nou create. Amuzanteste cã aceºti hispanici acordã o atenþie deosebitã discursuriloradresate „minoritãþii” anglofone ale cãrei voturi vrea sã le câºtige.

Înapoi în EuropaLa ce ne-ar putea servi, aºadar, exemplul american? O prima

concluzie ar fi cã, în Statele Unite, lucrurile se întâmplã ceva mainatural ºi direct inspirat din realitatea dinamicã. Europa are oresponsabilitate infinit mai delicatã, aceea de a proteja un patrimo-niu mult mai divers ºi mai adânc înrãdãcinat în istorie. America nuezitã sã demoleze pentru a construi mai îndrãzneþ ºi mai înalt.Europa, prin pârghii oficiale, carã pe braþe un cofrag, umplut ochide culturi, uneori prea fragile sã mai supravieþuiascã fãrã ajutor sauprea slabe ca sã se impunã peste graniþele naþionale. Îmi pun însãîntrebarea de ce ar trebui ca un portughez sã ºtie ceva despre cul-tura estonianã sau ce ar putea obliga un italian sã afle ceva despreliteratura românã? Eu aº pleda pentru ca, mai întâi, cetãþenii uneiþãri sã-ºi cunoascã propria culturã ºi îþi arunc o provocare, cititorule:rãspunde sincer dacã ºtii pe de rost o poezie româneascã, dacãºtii sã cânþi un cântec autentic popular sau întreabã-te când ai cititultima oarã un roman scris de un autor român contemporan.

Mihai Constantin, prezentatorul Jurnalului TVR de la ora 19.00,a fost corespondent la Washington DC între 2005 ºi 2007

Mihai Constantin

Mihaela Enache

Politica în domeniul competiþiei afost gânditã ºi elaboratã la nivelulcomunitãþii europene ca o condiþiefundamentalã a economiei de pia-þã, ea vizând crearea unui sistemce permite o concurenþã fãrã dis-torsiuni în interiorul unui spaþiueconomic. Într-un sens mai larg,concurenþa presupune o confrunta-re purtatã cu mijloace economice(reducerea costurilor, lansarea deproduse noi) sau extraeconomice(spionaj industrial, acþiuni de sabo-taj) între producãtori sau comer-cianþi, monopoluri ori þãri, în scopulproducerii ºi desfacerii unor mãr-furi, acapararea unor pieþe ºi obþi-nerea de profit. În principal, con-cepþia de bazã a acestui tip de po-liticã este cã libera concurenþã întrefirme conduce la concurenþa purã,perfectã, care, la rândul ei, garan-teazã bunãstarea cetãþenilor euro-peni. Aºa cum este ea prevãzutã întratate, politica în domeniul concu-renþei interzice, grosso modo, unset de practici care pot afecta liberacompetiþie – acordarea de ajutoarepublice care creeazã distorsiuni înrelaþiile de concurenþã dintre agen-þii economici, stabilirea preþurilorprin înþelegeri prealabile între pro-ducãtori sau furnizori ºi crearea decarteluri care sã-ºi împartã piaþa,astfel încât sã nu concureze întreele. De asemenea, abuzul de pozi-þie dominantã pe piaþã ºi realizareade fuziuni care distorsioneazã li-bera concurenþã sunt incriminate.

Economia româneascã actualãprovine dintr-o economie a perioa-dei comuniste în care concurenþanu numai cã nu exista, dar era,chiar ºi în principiu, repudiatã. Sis-temul economic actual nu s-a des-prins uºor, nici faptic, nici ca men-talitate, de cel centralizat, de lacare a moºtenit pieþe, în general,de tip neconcurenþial, dominate deintreprinderi de stat, deþinãtoare depoziþii monopoliste. Ca ºi în cazulaltor politici comunitare, România afost nevoitã sã se adapteze dinmers la regulile comunitare dindomeniul concurenþei.

În mod evident, crearea unui sis-tem concurenþial, aplicarea princi-piului transparenþei, impunereaunor reguli de liberã concurenþã pepiaþã, s-au fãcut cu dificultate înRomânia. Putem aprecia cã dema-rarea procesului de negociere cuinstituþiile comunitare, precum ºiperspectiva cooptãrii la piaþa eco-nomicã europeanã au stimulatdemersurile autoritãþilor române, însensul unei cât mai eficiente regle-mentãri a politicii de concurenþã.Un alt impuls este dat de faptul cã

operatorii economici din Româniaau intrat în concurenþã directã cucei din celelalte state membre. Pu-tem spune cã, la nivel instituþional,normalizarea comportamentelor îneconomie, prin definirea regulilorde concurenþã, s-a fãcut prin adop-tarea Legii concurenþei nr.21/1996, în vigoare de la 1 februa-rie 1997, iar Consiliul Concurenþei,înfiinþat prin aceastã lege, a devenitinstituþia desemnatã sã coordone-ze negocierea Capitolului 6 „Politi-ca concurenþei“, în procesul deaderare a României la UniuneaEuropeanã.

Ulterior, Consiliul Concurenþei adevenit actorul principal în deru-larea politicii de concurenþã pedouã dimensiuni – cea corectivã,ce vizeazã menþinerea unui mediucompetitiv normal, în conformitatecu reglementãrile comunitare ºicea de monitorizare a pieþelor, prinsupravegherea actorilor de pepiaþã.

Ajutorul de stat, principalul subiect de discuþie

Unul dintre cele mai discutateaspecte a fost cel referitor la ajuto-rul de stat. Prin Legea nr. 143/1999privind ajutorul de stat, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare ºiO.U.G nr.117/2006 privind proce-durile naþionale în domeniul ajuto-rului de stat, România ºi-a regle-mentat acest domeniu, adaptân-du-l la normativele comunitare peaceastã problematicã. Comisia Eu-ropeanã considerã cã ajutoarelede stat ºi subvenþiile publice potantrena o distorsionare a concu-renþei. Nivelul global al ajutoarelorde stat a scãzut, în cadrul statelormembre ale Uniunii Europene, cu28% între anii 1997 - 2000 (ceeace înseamnã o scãdere de 23 mi-liarde euro). Astfel, ajutoarele destat au reprezentat, în 2000, 0.99%din PIB-ul Uniunii Europene ºipuþin peste 1% din PIB în 2001.

Principala problemã este repre-zentatã de activitãþile de serviciipublice de reþele - transporturile fe-roviare ºi aeriene, gazul ºi electrici-tatea, poºta ºi telecomunicaþiile -care fac obiectul unei dereglemen-tãri. Comisia Europeanã poate îm-piedica autoritãþile naþionale sãsubvenþioneze în mod abuziv in-dustriile naþionale prin încãlcarearegulilor de concurenþã comuni-tarã. Ea are puteri largi de investi-gare, putând face vizite la firmelesuspectate de încãlcarea libereiconcurenþe ºi având acces la toatedocumentele acestora. Întreprin-derile considerate vinovate depractici concurenþiale ilegale -practici concertate sau abuzul depoziþie dominantã - pot fi amen-date.

În general, politica de concurenþãeste perceputã ca una sensibilã,mai ales în sectoarele producþieide gaz ºi electricitate, telecomuni-caþii ºi servicii poºtale. În Europa,problema este aceeaºi ºi pentruserviciile financiare sau de trans-port, în mãsura în care existã ba-riere în direcþia intrãrii pe piaþã, pro-venind din reglementãri naþionalesau locale.

Putem aprecia cã, în România,politica în domeniul concurenþeieste susþinutã printr-un cadru le-gislativ ºi instituþional care con-tribuie la reglementarea spaþiuluieconomic în integralitatea sa. RolulConsiliului Concurenþei este majorîn acest sens, dar o contribuþieesenþialã o pot avea ºi agenþii eco-nomici.

Politica de concurenþã în România

(urmare din pagina 1)

Angela Avram

euROpeanul: Aveþi un loc de muncã intere-sant. Orice plan, strategie sau decizie a dum-neavoastrã sau a echipei dumneavoastrãafecteazã direct viaþa a zeci de mii, a sute demii sau a milioane de oameni. Neelie Kroes: Da, în sens pozitiv. Sunt onoratã

sã ocup acest post, cel de comisar pentru competiþie.Acest post are mare însemnãtate pentru consuma-tor, pentru slujbe ºi pentru lumea afacerilor. Pânã laurmã, concurenþa loialã pe o piaþã înseamnã un preþmai mic pe care consumatorii îl plãtesc pentru unprodus sau niºte servicii.

euROpeanul: Uitându-ne spre istoria insti-tuþionalã a Uniunii Europene, nu pot sã spun cãpostul dumneavoastrã este unul uºor. UniuneaEuropeanã a avut probleme delicate în legãturãcu piaþa, reglementãri, super-reglementãri ºialtele.Neelie Kroes: Da, aþi atins un subiect delicat, dar

când îl compar cu ce se întâmpla cu mult timp înurmã, pe vremea când eram membru al guvernuluiolandez ºi veneam des la Bruxelles, în calitate deministru al transporturilor, când compar situaþia dinanii ’70 ºi ’80 cu situaþia de astãzi, este de necrezutce s-a realizat. Este incredibil cã suntem deja 27 demembri. Dacã cineva mi-ar fi spus asta în anii ’70 sau’80, n-aº fi crezut deloc, mi-aº fi închipuit cã acelcineva este nebun. Nu este vorba numai de numãrulde membri, este vorba ºi de politicile care astãzi chiarau sens. Bunãstarea în Europa este atât de ridicatã,încât ce s-a atins astãzi nici nu visam altãdatã. Maimult, dacã eºti ºi unul dintre membrii comisiei carepoate da ajutor în acest sens, este extraordinar.

euROpeanul: Este un moment interesant înistorie, dar vorbind despre profunzimea schim-bãrilor ºi a reformelor ºi vorbind despre pieþecorecte ºi reglementãrile acestora: cât dedeparte pot merge directivele europene atunci

când e vorba de diferenþele dintre sistemele detaxe, de asigurãri sociale, de la o þarã la alta?Neelie Kroes: Mai sunt încã multe de fãcut în

sensul ãsta.

euROpeanul: Care ar fi viziunea dumneavoas-trã, cât de departe se poate merge în sensularmonizãrii europene?Neelie Kroes: Cred cã trebuie sã luaþi în conside-

rare cã procesul de lãrgire de la 15 la 25 de membri ºiapoi la 27 s-a fãcut într-o perioadã relativ scurtã. Înacest context, implementarea unui asemenea procescere timp. Suntem conºtienþi cã trebuie sã explicãm ºisã comunicãm cu toþi aceºti cetãþeni europeni. Cred cãtrebuie sã comunicãm cu oamenii ºi sã le spunem de-spre ce este vorba. Dar nu este extraordinar cã, sã neamintim, în anii ’50, Europa îºi propunea libera circu-laþie a mãrfurilor, a capitalurilor ºi a persoanelor? Niciacum nu suntem la 100% cu atingerea acestor obiec-tive, pe plan comunitar, dar suntem foarte aproape.

euROpeanul: Deosebirile dintre sistemele desãnãtate sau cele de taxe care trebuie plãtite degermani, francezi sau englezi pot genera pro-bleme delicate, diferenþe concurenþiale pe piaþainternã. Cât de adânc poate pãtrunde armo-nizarea, crearea unei pieþe într-adevãr competi-tive în Europa? Neelie Kroes: Dumneavoastrã aþi menþionat

corect ce înseamnã politica în domeniul concurenþei.Concurenþa neloialã apare atunci când eu plãtesctaxe mai mari sau mai mici decât concurentul meu,altundeva, în altã þarã. Este extrem de important sãexplicãm oamenilor de ce noi stabilim politici în do-meniul concurenþei. Aºadar, o datã ce s-a hotãrât cãdirectiva serviciilor, pe drept menþionatã de dumnea-voastrã, reprezintã calea de urmat, CharlieMcCreevy, dragul meu coleg din Irlanda, trebuie sãverifice implicaþiile ºi ce este de fãcut pentru a fi unsucces, prin prisma concurenþei loiale ºi a altor câte-va aspecte. Responsibilitatea mea este sã verific caîntr-o þarã sã nu existe situaþii de concurenþã neloialã.Nu vorbesc, în acest moment, despre diferenþe deimpozitare, vorbesc despre faptul cã, într-o þarã, o

companie sã nu facã o înþelegere cu alta, încercândsã creeze un cartel pentru a ridica preþurile, ceea cei-ar pune într-o situaþie proastã pe ceilalþi concurenþiºi pe consumatori. Aceºtia s-ar confrunta cu un car-tel care i-ar obliga sã plãteascã mai mult. Alt caz ar ficel al ajutoarelor de stat. Pânã la urmã, ajutoarele destat sunt tot banii contribuabililor. În esenþã, aju-toarele de stat nu sunt permise prin tratat, dar suntexcepþii în care acestea sunt permise, pentru scurteperioade de timp, pentru a susþine o companie sauorganizaþie cu importanþã mare pentru comunitate.

euROpeanul: Trebuie sã vã fac o confesiune:uneori, ca jurnalist care se ocupã de afaceri euro-pene, îmi este greu sã explic publicului sensul po-liticii comunitare, pentru cã ajung ºi la PoliticaAgricolã Comunã. Publicul meu, câteodatã, rãmâ-ne nelãmurit. Pe de o parte, aflã cã nu este per-mis ajutorul de stat pentru industrie, iar pe dealtã parte, când vorbim de agriculturã, acest aju-tor este chiar promovat. Nu se creeazã o con-fuzie?Neelie Kroes: Exact. Cel mai uºor rãspuns la

întrebare ar fi – ºi acesta ºi este adevãrul – cã aju-toarele de stat pentru agriculturã nu sunt domeniulmeu, dar ar fi un rãspuns mult prea uºor. La urmaurmei, sunt membru al comisiei ºi am cunoºtinþe ºidespre acestea. S-au produs multe schimbãri înceea ce priveºte agricultura ºi se vor mai produce.Aceste schimbãri necesitã mult timp. Am fãcut dejadestule... Dar acum discutãm pe termen lung ºi credcã trebuie sã fim conºtienþi cã o mare parte a cetãþe-nilor europeni sunt competitivi în agriculturã, încreºterea animalelor sau în alte sectoare, iar ajutorulpentru aceºtia se poate dovedi o cheltuialã respon-sabilã din banii contribuabililor.

euROpeanul: Am încercat sã menþionez acesteprobleme delicate pentru publicul român, caagricultura ºi serviciile, asta chiar îmi aduceaminte de ce i s-a întâmplat domnuluiBolkestein la vila lui din Franþa, cândsindicaliºtii francezi i-au tãiat curentul, dar îmimai dã prilejul sã abordez altã temã de discuþie:

energia. S-au iscat mari discuþii în România cuprivire la privatizarea acesteia. Pânã la urmãenergia reprezintã un monopol natural.Neelie Kroes: Aº face douã remarci la ceea ce

spuneþi. Prima ar fi cã trebuie sã luãm în considerarecã þara dumneavoastrã, ca de altfel ºi statele vecine,sunt mai în urmã în privinþa liberalizãrii. Am un marerespect pentru est-europeni. Aþi refuzat sã mai staþi învechiul sistem, iar acum aveþi posibilitea de a vãexprima liber, de a gândi ºi acþiona liber. Aþi avutcurajul de a vã rupe de trecut. Noi, cei din vest, amadmirat curajul dumneavoastrã ºi am fost profundimpresionaþi. Pentru noi, a fost ocazia de a reconside-ra cheltuielile pentru înarmare pe care acum putemsã le reducem. Când cineva mã întreabã astãzi de cetrebuie sã fim 27 de membri, eu întotdeauna le rãs-pund cã acei oameni au avut iniþiativa de a se sepa-ra de vechiul lor sistem ºi de a alege libertatea. Noiam fãcut acest pas imediat dupã cel de-al doilearãzboi mondial, dumneavoastrã aþi mai avut de sufe-rit încã o bunã bucatã de timp. Aceasta este situaþia.Noi, practic, vã datorãm un sprijin, o dozã de ajutor.



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Angela Avram

Primul set de reguli în domeniul con-curenþei a fost introdus în SUA, în USSherman Act, din 1890. Mãsurile au fostadoptate ca rezultat al îngrijorãrilorcrescânde manifestate la sfârºitul se-colului al XIX-lea în legãturã cu creºtereanumãrului de înþelegeri din domeniulcãilor ferate, petrolului ºi bãncilor, careameninþau stabilitatea sistemului eco-nomic ºi politic.

În diferitele þãri europene, încã de laînceputul secolului al XX-lea, reglemen-tãrile în domeniul concurenþei au cãutat

sã asigure un echilibru între beneficiileeconomice generate de colaborarea din-tre firme ºi riscurile politice ºi economicepe care aceasta le implica. Atât înGermania, cât ºi în Japonia (ca ºi încazul SUA) dupã al doilea rãzboi mondi-al, forþele aliate au impus o legislaþie anti-monopol, cu scopul de a restrânge pu-terea unor uriaºi financiari-industriali,care susþinuserã eforturile de rãzboi aleacestor þãri.

Din motive similare, prevederi antitrustau fost introduse ºi în Tratatul CECO,semnat la Paris în 1954, care, spre deo-sebire de Tratatul CEE, a inclus de la

început ºi reglementãri privind controlulconcentrãrilor de capital.

În cazul Comunitãþii Europene, regulileau fost introduse în 1957, prin TratatulCEE, dar din raþiuni diferite. În acest caz,regulile privind concurenþa au servit pen-tru a asigura faptul cã restricþiile – tarifareºi netarifare – existente în cadrul relaþiilorcomerciale dintre þãrile membre, anulateprin acest tratat, nu vor fi înlocuite decarteluri între companii din diferite þãri.

Conform reglementãrilor comunitare,politica în domeniul concurenþei nu esteprivitã ca un scop în sine, ci ca o condiþienecesarã realizãrii pieþei interne. Astfel,

Art.3(g) al TCE subliniazã faptul cã sco-pul urmãrit este de a permite instituireaunui „regim care sã asigure faptul cã, încadrul pieþei unice, concurenþa nu estedistorsionatã”.

Obiectivele politicii în domeniul con-curenþei pot fi succint grupate în trei ca-tegorii:

1. Politica europeanã în domeniul con-curenþei (PDC) trebuie sã garanteze uni-tatea pieþei interne ºi sã evite realizareade înþelegeri între firme, de naturã sãafecteze comerþul intracomunitar ºi ma-nifestarea liberã a concurenþei (înþelege-rile ºi practicile concertate);

2. Politica în domeniul concurenþeicautã sã împiedice situaþiile în care unasau mai multe întreprinderi încearcã sãexploateze într-o manierã abuzivã pu-terea lor economicã în raport cu altefirme mai puþin puternice (abuz de poziþiedominantã);

3. De asemenea, PDC trebuie sãîmpiedice acele intervenþii ale guvernelorstatelor membre care pot falsifica regulilejocului liber al pieþei prin discriminãri înfavoarea întreprinderilor de stat sau prinacordarea de ajutoare cãtre anumitefirme din sectorul privat (ajutoarele destat).

Politica în domeniul concurenþei

PORTRET DDE CCOMISAR... NEELIE KKROES

Doamna Kroes s-a nãscut în Olanda în timpulcelui de-al doilea rãzboi mondial. Face parte dingeneraþia care a recuperat Europa din ruina încare a împins-o generaþia precedentã. A trãit înplin perioada planului Marshall. La doar 15 anide la declaraþia lui Robert Schumann, adicã în1965, Neelie Kroes lua un doctorat în economie.Anul ’68 a impresionat-o, ca pe toþi cei de vârstaei. Face parte dintre cei care au dansat pe Beatlesºi au crezut într-o lume fãrã frontiere, o lume apãcii, în care oamenii trebuie sã munceascã aºacum s-ar juca („work like you play”). Spre deose-bire de ºeful sãu de azi, Jose Manuel Barroso,doamna Kroes nu a cãzut în capcana stângiiextreme. Portughezul era maoist în tinereþe,Neelie era economistã, nu avea timp de prostiilevârstei. A intrat în politicã, în afaceri, înînvãþãmânt. A fost ministru al Transporturilor înþara lalelelor, a jucat la bursã în þara dolarilor ºi acreat universitãþi particulare în Europa, continen-tul învãþãmântului public. Este o europeancãsadea, rafinatã, sofisticatã ºi ambiþioasã. În afaceriºi politicã, lumi ale bãrbaþilor, ea a reuºit. Estedeparte de a fi vreo pãpuºicã Barbie, blondã ºidraguþã. Acasã, în Olanda, este poreclitã „NichelNeelie”, iar în restul Europei, „Doamna de FierDoi”. Nu ezitã sã-ºi rosteascã rãspicat punctele devedere, atunci când este cazul. Crede în liberalis-mul economic pur, în deregularizarea pieþelor ºiîn libertatea de manevrã a întreprinzãtorilor.Aceastã perioadã, a revenirii la regularizãrile destat, reprezintã o altã provocare pentru spiritulcombativ al doamnei Kroes. Dupã cum o ºtim, vaface faþã.

Interviu în exclusivitate cu Neelie Kroes, comisarul european pentru Concurenþã

„Vã datorãm un sprijin“

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

euROpeanul: Care ar fi puncteletari ale Regiunii Sud - Muntenia ºicum le puneþi în valoare?Liviu Muºat: Avem un un important

potenþial de dezvoltare economicã, dife-renþiat însã între nord ºi sud. Astfel, înnordul regiunii existã resurse de subsolreprezentate de zãcãminte de þiþei ºi gazenaturale, cãrbuni, sare etc. a cãror prelu-crare ºi comercializare pot creºte valoa-rea adãugatã în regiune. Pe de altã parte,în sudul regiunii existã suprafeþe întinsede teren agricol care pot sta la baza uneiagriculturi specializate pe anumite tipuride plante. Mai avem ºi resurse bogate ºiimportante de apã (3,4% din suprafaþa re-giunii) care, prin utilizarea în diferite do-menii, au un rol deosebit în dezvoltareaeconomicã a acesteia. Nu putem neglijanici turismul, care tinde sã devinã unuldintre cele mai dinamice sectoare econo-mice, cu potenþial de dezvoltare pe ter-men lung. Sud - Muntenia dispune de unpotenþial considerabil, cu precãdere înpartea de nord. Principalele puncte deatracþie turisticã pentru practicarea spor-turilor de iarnã ºi a turismului la sfârºit desãptãmânã sunt staþiunile montane de peValea Prahovei - Masivul Bucegi, acesteadeþinând o reþea hotelierã care acoperã înmare parte necesitãþile de cazare. Înacelaºi timp, în cadrul regiunii noastre sepoate practica ºi turismul balnear, însãspaþiile de cazare ºi bazele de tratamentexistente, cât ºi calitatea serviciilor sunt,în mare parte, necorespunzãtoare. Com-parativ cu zona de nord, zona de sud aregiunii ºi, în special, zona riveranã flu-viului Dunãrea deþine un potenþial turisticneexploatat suficient pânã în prezent, darcare, în timp, poate deveni, prin investiþiisusþinute, o alternativã la turismul clasicmontan. Regiunea noastrã este atractivãdin punct de vedere turistic ºi datoritãexistenþei în cadrul acesteia a unor valoriculturale, a unor monumente cultural-isto-rice ºi a unor parcuri naturale situate înMunþii Bucegi ºi Piatra Craiului. O pro-blemã cheie pentru dezvoltarea potenþia-lului turistic al regiunii ºi pentru atragereaunui numãr cât mai mare de turiºti o con-

stituie îmbunãtãþirea serviciilor turistice ºidezvoltarea centrelor de informare ºi pro-movare turisticã. Din motivele expuse maisus, potenþialul turistic al regiunii, valorifi-cat în mod adecvat, poate contribui înmod esenþial la dezvoltarea economicã ºisocialã.

euROpeanul: Se ºtie cã oportunitãþisunt, dar cum anume aþi ales sãatrageþi investitori în regiunea dum-neavoastrã?Liviu Muºat: Dupã anul 1989, econo-

mia regiunii a avut, în general, o evoluþiedescendentã, cauzatã de dezechilibrelemoºtenite, de neconcordanþa dintre com-ponentele reformei economice ºi de uti-lizarea neraþionalã a resurselor naturaleºi umane. Toate acestea au avut un im-pact negativ asupra productivitãþii, efici-enþei ºi asupra ratei de angajare. În ultimiiani, însã, s-a înregistrat o evoluþie lentã,dar pozitivã a economiei, cu efecte bene-fice asupra mediului social. Ca deficienþã

aº vorbi despre evoluþia sectorului servici-ilor la nivel regional ºi dimensiunile relativreduse ale acestuia, tendinþa sa oscilantãîn raport cu celelalte sectoare economice.Cu toate acestea, potenþialul economic ºiuman, resursele bogate ale solului ºi gra-dul sporit de urbanizare ºi industrializare,caracteristici dominante în special zoneide nord ºi mai puþin zonei de sud, au con-stituit condiþiile favorizante de atragere ºipãtrundere în regiune a investiþiilor strãi-ne. Cu toate cã existã condiþii naturaledeosebite, în prezent nu se poate spunecã existã o productivitate agricolã compe-titivã ºi eficientã, acest aspect fiind deter-minat atât de dotãrile tehnice necores-punzãtoare, cât ºi de modul de exploa-tare practicat. Regiunea deþine ºi în do-meniul zootehnic un real potenþial, darcare, ca ºi celelalte sectoare, nu este sufi-cient exploatat. Pentru diminuarea dez-echilibrelor regionale existente, încã dinanul 2002, la nivelul fiecãrui judeþ dinregiune a fost constituit câte un grup departeneriat local în care au fost invitatesã facã parte ºi firmele private. De-a lun-gul anilor, acestea au contribuit la elabo-rarea Planurilor de Dezvoltare Regionalã,au participat la diferite seminarii de instru-ire sau workshop-uri. Au avut astfel oca-zia sã se familiarizeze cu modalitatea descriere a proiectelor sau cu finanþãrileUniunii Europene. Am avut ºi avem niºteobiective strategice, ca organizarea deîntâlniri între potenþialii investitori ºi auto-ritãþile locale, furnizarea de informaþii înspecial IMM-urilor etc. De asemenea, amfinalizat strategia de inovare regionalã aRegiunii Sud - Muntenia, care a fost rea-lizatã în cadrul Proiectului RIS/InnSoM,„Inovating South Muntenia”. Construireaacestei strategii ne-a ajutat sã creãmo legãturã stabilã ºi, în acelaºi timp, efi-cientã între mediul de cercetare ºi mediul

afacerilor. Având în vedere aceste aspec-te, agenþia s-a preocupat în mod constantde atragerea investiþiilor în regiuneanoastrã. Avem în zonã câteva dintrebrandurile de renume internaþional: Re-nault, Coca-Cola, KOYO, Crosslander,Saint Gobain Glass, Petrotel Lukoil, Dr.Oetker, Tenaris Silcotub, Holcim, Martifer– Biomart Energy, Samsung COS, Uni-lever etc. În aceleaºi timp, reprezentanþiiagenþiei au fost cooptaþi într-un grup delucru care a elaborat strategia de export aregiunii Sud - Muntenia. Toate documen-tele despre care am amintit mai devremesunt publicate integral pe site-ul agenþiei(www.adrmuntenia.ro).

euROpeanul: Cum aþi „bifat” la capi-tolul fonduri de preaderare? Cât demult conteazã experienþa de atuncipentru absorbþia fondurilor de acum?Liviu Muºat: De-a lungul celor aproa-

pe nouã ani de activitate, Agenþia pentruDezvoltare Regionalã Sud - Muntenia agestionat atât programe PHARE, cât ºiprograme finanþate de la bugetul de stat.Pânã în momentul de faþã, prin interme-diul agenþiei, s-au implementat, cu o ratãde succes mai mare de 80%, peste 500de proiecte, reprezentând finanþãri deaproximativ 100 de milioane de euro. Be-neficiarii proiectelor finanþate în regiuneaSud - Muntenia au fost variaþi, începândcu mediul privat ºi terminând cuONG-urile. În ceea ce priveºte adminis-traþia publicã localã, aceasta a primitfinanþãri pentru proiecte de infrastructurãlocalã ºi regionalã, proiecte privind ges-tionarea deºeurilor sau destinate servici-ilor sociale. Finanþãrile europene ºi de labugetul de stat au avut ca rezultat creºte-rea nivelului investiþiilor ºi a numãrului denoi locuri de muncã. Astfel, numai în moddirect, finalizarea proiectelor de carev-am vorbit mai sus a condus la creareade aproximativ 2.700 locuri de muncã, iarindirect a încã 10.000 de locuri de muncã.Dar poate cel mai important rezultat alacestor proiecte este cã am învãþat sãlucrãm în parteneriat (administraþie localãcu administraþie centralã, cu mediul privatºi academic), am învãþat cã soluþiile laprobleme sunt date de expertiza comple-xã, ca suma de expertize din toate dome-niile vieþii economico-sociale. Un alt as-pect important este cã, în implementareaacestor proiecte, atât administraþia localã,

cât ºi ceilalþi actori importanþi din regiuneau învãþat ce înseamnã rigoarea în ceeace priveºte cheltuirea banului public.

euROpeanul: Din experienþa dum-neavoastrã, unde ºi care sunt pro-blemele pe care le întâmpinã acumpotenþialii beneficiari ai fondurilorstructurale?

Liviu Muºat: Recent am încheiat orundã de seminarii în toatã regiunea ºiam prezentat în cadrul acestora o listã acelor mai frecvente greºeli întâlnite în în-tocmirea cererilor de finanþare. Într-o or-dine oarecare, prima greºealã ar fi lipsaunor documente cerute prin Ghidul solici-tantului. Lipsesc acte care dovedesc pro-prietatea/dreptul de administrare a infra-structurii/terenului sau sunt prezentatedocumente cu perioada de valabilitate ex-piratã, de genul certificate de urbanism,extrase de carte funciarã etc. O altã gre-ºealã este nerespectarea formatului stan-dard al cererii de finanþare. Ar mai fi ºiproiecte care prevãd atât construcþii noi,cât ºi intervenþii la construcþii existente ºicare au doar studii de fezabilitate, fãrã ainclude ºi documentaþii de intervenþii laconstrucþiile existente. Noua legislaþie îndomeniu (HG28/2008) nu prevede clarobligativitatea elaborãrii atât a studiilor defezabilitate, cât ºi a documentaþiilor de in-tervenþii la construcþiile existente. Dinacest motiv, aplicanþii elaboreazã doarstudii de fezabilitate, ceea ce conduce laneconformitatea administrativã a proiec-tului. Pentru proiectele care presupun atâtlucrãri la construcþiile existente, cât ºi lu-crãri de extindere, dosarul cererii de fi-nanþare va cuprinde ca anexe studiul defezabilitate al întregii investiþii ºi docu-mentaþia de avizare a lucrãrilor de inter-venþii la construcþiile existente. Pe urmã,sunt motivele de neeligibilitate: imobilelesunt ipotecate sau existã litigii, ori suntproiecte a cãror valoare totalã depãºeºtevaloarea totalã maximã impusã prinGhidul solicitantului. Proiectele nu suntrelevante ºi nu contribuie la realizareaobiectivelor POR, analiza financiarã estegreºit efectuatã sau proiectul nu este sus-tenabil. Pe lângã aspectele de mai sus,solicitanþii întâmpinã probleme în com-pletarea cererilor de finanþare la punctelece þin de egalitatea de ºanse, dezvoltareadurabilã ºi eficienþa energeticã ºi tehnolo-gia informaþiilor. Ar trebui sã existe anu-mite linii directoare clare în ceea cepriveºte aceste teme.

euROpeanul: Planuri de viitor?Liviu Muºat: Cel mai important pen-

tru noi este sã ajutãm la o cât mai mareratã de absorbþie a fondurilor în regiune.Proiectele care vor primi finanþare prinintermediul REGIO pot transforma regiu-

nea Sud - Muntenia într-un loc mai atrã-gãtor, atât pentru cei care locuiesc, lu-creazã sau studiazã aici, cât ºi pentru vi-zitatori ºi investitori. Practic, REGIO varãspunde unor nevoi locale stringente,ceea ce presupune cã pânã ºi cele maimici proiecte vor avea un impact vizibil ºiaproape imediat asupra comunitãþilorlocale.

Interviu cu Liviu Muºat, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Sud-Muntenia

Muntenia: resurse variate ºioportunitãþi de afaceri

„

“

Pânã ºi celemai miciproiecte voravea unimpact vizibilºi imediatLiviu Muºat, directorul Agenþiei pentru

Dezvoltare Regionalã Sud - Muntenia

Echipa ADR Sud-Muntenia

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Sediul central Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Sud - Muntenia

Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, Cod poºtal 910019 Cãlãraºi, RomâniaTelefon: +40 242 331 769; 0728-026-708Fax: +40 242 313 167E-mail: [email protected]

Liviu Muºat, directore-mail: [email protected]

Mirela Tache, director economice-mail: [email protected]

Mariana Viºan, director adjunct DirecþiaOrganism Intermediare-mail: [email protected]

Daniela Traian, ºef Birou Comunicaree-mail: [email protected]

Adrese ºi contact birouri

judeþene Biroul judeþean ArgeºAdresa: Str. Piaþa Victoriei, nr.1, etaj 2,

camera 105, Piteºti, judeþul Argeº Telefon: 0248 222 250e-mail: [email protected]

Biroul judeþean Dâmboviþa:Adresa: Bvd. Independenþei, nr 1, etaj 4,

camera 101, Târgoviºte, judeþul DâmboviþaTelefon: 0245 220 647e-mail: [email protected]

Biroul judeþean GiurgiuAdresa: Bvd. Mihai Viteazu nr. 4, Giurgiu,

judeþul GiurgiuTelefon: 0246 215 271e-mail: [email protected]

Biroul judeþean IalomiþaAdresa: Bvd. Chimiei nr. 13-15, etaj 2,

Slobozia, judeþul IalomiþaTelefon: 0243 234 806Fax: 0243 234 806e-mail: [email protected]

Biroul judeþean PrahovaAdresa: Str. Republicii, nr 2 , etaj 4, camera

414 A, Ploiesti, cod 100066, judeþul PrahovaTelefon: 0244 595 594Fax: 0244 595 594e-mail: [email protected]

Biroul judeþean TeleormanAdresa: Str. Dunãrii, nr 178, parter,

Alexandria, judeþul TeleormanTelefon: 0247/311-201. int. 358Fax: 0247/312-494e-mail: [email protected]

Cui mã adresez?

Oportunitãþi de investiþii

Regiunea Sud - Muntenia cuprinde judeþele Argeº, Cã-lãraºi, Dâmboviþa, Giurgiu, Prahova, Teleorman ºi Ialomiþa.Regiunea are o suprafaþã de 34.453 kmp. La sud, se înve-cineazã cu Bulgaria, graniþa fiind situatã pe Dunãre.

Din punctul de vedere al oportunitãþilor, aceastã regiunestã bine la capitolul resurse naturale: petrol, gaze, ape ter-male, sare ºi cãrbuni. Nu este de neglijat nici faptul cã Mun-tenia are aproape o cincime din suprafaþã împãduritã, asigu-rându-se astfel materie primã pentru ramura construcþiilor.

Tabloul producþiei industriale se întinde, astfel,de la chimie ºi petrochimie, pânã la automobile,metalurgie ºi textile. Pe lângã avantajele resur-selor naturale ºi materiilor prime variate, poten-þialii investitori au în aceastã regiune o reþeadezvoltatã de comunicaþii si conexiuni cu întrea-ga Europã.

Muntenia se „învârte” în jurul Bucureºtiului,ceea ce îi conferã un acces rapid la principalulaeroport al þãrii, „Henri Coandã”. Schimburilecomerciale cu Grecia ºi Turcia sunt uºurate deprezenþa graniþei cu Bulgaria. Multe dintre rutelecomerciale internaþionale sunt asigurate peDunãre. Zona este aproape de toate pieþeleinternaþionale ºi prin prezenþa canalului Dunãre- Marea Neagrã, o altã rutã comercialã des uti-lizatã. Tot un avantaj este ºi zona liberã Giurgiu,una dintre cele mai mari din Europa. Aici func-þioneazã un numãr mare de firme cu capacitate

productivã. Traficul între Bucureºti ºi Bulgaria se faceaproape în întregime prin Giurgiu, pe podul de cale fera-tã/rutier, permiþând astfel multor întreprinzãtori sã profite deavantajele pe care aceastã zonã le oferã.

Regiunea Muntenia are însã ºi alte oportunitãþi: agricul-turã, zootehnie, pisciculturã, apiculturã, potenþial turistic.

Sudul regiunii este caracterizat prin vaste suprafeþe agri-cole, cele mai multe fiind în proprietate privatã. ªi aici apro-pierea de capitala Bucureºti – o piaþã deosebit de importan-tã - constituie un avantaj pentru investitorii interesaþi deacest domeniu. În ultimii ani, apicultura a luat un avânt deo-sebit, Muntenia fiind recunoscutã pentru calitatea superioa-rã a mierii.

Cât despre turism, regiunea este una a varietãþii de relief.Începând din nordul sãu, de la munþi, pânã în sud, la Dunã-re, atât turiºtii, cât ºi investitorii au de unde sã aleagã.

La toate aceste oportunitãþi de investiþii adãugãm o forþãde muncã masivã, relativ bine calificatã. De altfel, din punctde vedere demografic, al numãrului de locuitori, Munteniaeste pe locul doi în þarã, dupã regiunea Nord - Est.

Laura Grigore, jurnalist la cotidianul„Observator de Cãlãraºi“De-a lungul anilor,

de când existã Agen-þia pentru DezvoltareRegionalã Sud -Muntenia, nu am pu-tut sã nu observ fap-tul cã, datoritã înfiin-þãrii acesteia, nudoar instituþiile publi-ce locale, agenþiieconomici, dar ºi ce-tãþenii obiºnuiþi auaflat ºi au înþelesfoarte multe despreceea ce înseamnãfonduri europene.

În aceºti ani deactivitate, ADR Sud - Muntenia a fost implicatã în imple-mentarea ºi monitorizarea a peste 500 de proiecte, cu osumã totalã a fondurilor nerambursabile de peste 100 demilioane de euro, mare parte din aceste proiecte realizân-du-se cu succes.

În ciuda faptului cã pentru unii ar putea pãrea o sumãmicã, pentru reprezentanþii agenþiei este una importantã,date fiind dificultãþile cu care s-au confruntat în acest dome-niu, la început unul total necunoscut pentru mulþi.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul potenþialilor be-neficiari, cât ºi pentru a pãstra o bunã informare de care noi,presa, avem nevoie, ADR Sud - Muntenia a realizat un siteextrem de bine structurat ºi actualizat zilnic. Se gãsesc aiciinformaþiile necesare privind accesarea finanþãrilor, docu-mentele utile, paºii de urmat, date privind regiunea, ghiduriale solicitanþilor etc. Mie, personal, mi se pare a fi o sursãfoarte bunã de informare.

„Cu gândul în viitor ºi acþionând în prezent”, aºa cumaratã ºi sloganul agenþiei, cred cã specialiºtii din cadrulacesteia sunt pregãtiþi acum sã sprijine comunitatea pentrua cheltui eficient cele peste 600 de milioane de euro. Sedepun eforturi susþinute pentru atragerea de noi investitoriîn regiune. Cei de la ADR Muntenia îºi doresc sã ridicestandardele de viaþã ale comunitãþilor pe care le reprezintã,idei în care populaþia a început sã creadã.

Pãrerea mea...

Daniela Traian, ADR Sud - Muntenia

Avem un proiect pentru care s-asemnat contractul de finanþare ºi 27de proiecte aflate în faza de pre-contractare: douã proiecte pe do-meniul 2.1 - „Reabilitarea ºi moder-nizarea infrastructurii de drumuri înstaþiunea balnearã Amara” – pro-iect depus de Primãria OraºuluiAmara - ºi „Modernizarea ºi reabi-litarea drumului de centurã al muni-cipiului Târgoviºte“ – proiect depusde Primãria Municipiului Târgoviºteîn parteneriat cu Primãria ComuneiRãzvad.

Pânã la 18 noiembrie 2008, aufost depuse 79 de proiecte prin ca-re se solicitã finanþare din REGIO.Din cele 79 de proiecte depuse, 35au fost respinse, iar un proiect afost retras de cãtre aplicant.

Axa prioritarã 1: Sprijinirea dez-voltãrii durabile a oraºelor - poli ur-bani de creºtere, Domeniul 1.1.Planuri integrate de dezvoltare ur-banã – alocare financiarã 59,38 mi-lioane de euro (domeniu lansat pe6 noiembrie 2008, iar cererile de fi-nanþare se pot depune începând cu2 decembrie) – niciun proiect depus.

Axa prioritarã 2: Îmbunãtãþireainfrastructurii de transport regionaleºi locale (buget 124,76 milioaneeuro). Domeniul major de inter-venþie 2.1. Pânã în prezent au fostdepuse 20 proiecte, dintre care treiau fost respinse. Din cele 17 pro-

iecte rãmase, 14 sunt în curs deevaluare ºi douã sunt în curs deprecontractare.

Axa prioritarã 3: Îmbunãtãþireainfrastructurii sociale: trei domeniimajore de intervenþie:

Domeniul major de interventie3.1. Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilorde sãnãtate - niciun proiect depus.

Domeniul major de interventie3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ºi echiparea infrastruc-turii serviciilor sociale - niciun pro-iect depus.

Domeniul major de interventie3.3. Îmbunãtãþirea dotãrii cu echi-pamente a bazelor operaþionalepentru intervenþii în situaþii de ur-genþã – niciun proiect depus.

Domeniul major de interventie3.4. Reabilitarea/modernizarea/

dezvoltarea ºi echiparea infrastruc-turii educaþionale preuniversitare,universitare ºi a infrastructurii pen-tru formare profesionalã continuã –niciun proiect depus.

Axa prioritarã 4 - Sprijinirea me-diului de afaceri regional ºi local

Domeniul major de intervenþie4.1. Dezvoltarea durabilã a structu-rilor de sprijinire a afacerilor de im-portanþã regionalã ºi localã – unsingur proiect depus ºi retras ulte-rior de aplicant.

Domeniul major de interventie4.2. - Reabilitarea siturilor industri-ale poluate ºi neutilizate ºi pregã-tirea de noi activitãþi – niciun proiectdepus.

Domeniul major de intervenþie4.3. - Sprijinirea dezvoltãrii micro-întreprinderilor. Pânã la data de 16iunie au fost depuse 54 de cereri de

finanþare. Au fost respinse 29 deproiecte în urma verificãrii confor-mitãþii administrative, eligibilitãþii ºievaluãrii tehnice ºi financiare, iarpentru 25 proiecte în valoare totalãaproximativã de 2,24 milioane deeuro, urmeazã perioada de precon-tractare.

Axa prioritarã 5 - Dezvoltarea ºipromovarea turismului

Domeniul major de intervenþie5.1. Restaurarea ºi valorificarea du-rabilã a patrimoniului cultural, pre-cum ºi crearea/modernizarea infra-structurilor conexe: un proiect de-pus ºi respins ca neconform admi-nistrativ.

Domeniul major de intervenþie5.2. Crearea, dezvoltarea, moderni-zarea infrastructurii de turism pen-tru valorificarea resurselor naturaleºi creºterea calitãþii serviciilor turis-tice. Trei proiecte depuse: unul aflatîn curs de verificare a conformitãþiiadministrative ºi douã proiecte res-pinse, unul ca neconform adminis-trativ ºi celãlalt ca neeligibil.

Domeniul major de intervenþie5.3. Promovarea potenþialului turis-tic ºi crearea infrastructurii nece-sare în scopul creºterii atractivitãþiiRomâniei ca destinaþie turisticã.Pentru acest domeniu, alocarea fi-nanciarã este distribuitã la nivel na-þional, iar organismul intermediarcare se ocupã de acest domeniueste Ministerul Întreprinderilor Miciºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profe-sii Liberale.

Portofoliu de proiectePortofoliu de proiectePortofoliu de proiectePortofoliu de proiectePortofoliu de proiecte



6


misterele consiliului concurenþei

Atribuþiile Consiliului ConcurenþeiAngela Avram

Descrierea atribuþiilor Consiliului Concurenþeivãzute prin prisma politicilor naþionale armonizatecu liniile directoare ale aquis-ului comunitar

Consiliul Concurenþei este autoritatea adminis-trativã autonomã înfiinþatã prin Legea nr. 21 din 10aprilie 1996 a cãrei misiune este aplicareanormelor naþionale privind protecþia, menþinerea ºistimularea liberei concurenþe ºi a unui mediu con-curenþial normal, în vederea promovãrii intere-selor consumatorilor. Rolul conferit de lege Con-siliului Concurenþei are douã dimensiuni:

una preventivã, de monitorizare a pieþelor ºide supraveghere a comportamentului agenþiloreconomici, precum ºi de implicare în procesul le-gislativ (pentru a se elimina prevederile cu carac-ter anticoncurenþial)

ºi una corectivã, de restabilire ºi menþinere a

unui mediu concurenþial normal. Potrivit Legii concurenþei, preþurile produselor ºi

tarifele serviciilor ºi lucrãrilor se determinã în modliber prin concurenþã, pe baza cererii ºi ofertei. Înconsecinþã, autoritatea românã de concurenþã nuare în atribuþii reglementarea preþurilor, ci îndepistarea ºi sancþionarea posibilelor practici anti-concurenþiale (înþelegeri, respectiv abuz de poziþiedominantã) care au ca obiect sau ca efect restrân-gerea, împiedicarea ori denaturarea concurenþeipe piaþa româneascã sau pe o parte a acesteia.

Sintetizând, atribuþiile Consiliului Concurenþeisunt urmãtoarele:

• descoperirea ºi sancþionarea administrativ -contravenþionalã a persoanelor juridice sau fiziceresponsabile de fapte anticoncurenþiale (înþele-geri, practici concertate sau abuz de poziþie do-minantã);

• acordarea de dispense în cazurile de exceptãriindividuale pentru înþelegerile sau deciziile luatede asociaþiile de agenþi economici sau practiciconcertate ºi retragerea la nevoie a beneficiuluiexceptãrii;

• autorizarea concentrãrilor economice, încondiþiile legii;

• desfãºurarea de investigaþii utile în vedereacunoaºterii pieþei;

• sesizarea organelor de urmãrire penalã încazul sãvârºirii de cãtre o persoanã fizicã a fapteide a participa cu intenþie frauduloasã ºi în moddeterminant la conceperea, organizarea sau rea-lizarea practicilor interzise de Legea concurenþei;

• îndeplinirea rolului de autoritate de contact înraporturile dintre Comisia Europeanã ºi autoritãþileºi instituþiile publice, inclusiv instituþiile publiceimplicate în procesul de privatizare, alþi furnizoride ajutor de stat ºi beneficiarii de ajutor de stat,implicaþi în procedurile din domeniul ajutorului destat;

• acordarea de asistenþã de specialitate (îndomeniul ajutorului de stat) autoritãþilor, altor furni-zori ºi beneficiarilor de ajutor de stat, pentru asi-gurarea îndeplinirii obligaþiilor asumate deRomânia în acest domeniu, în calitate de statmembru al Uniunii Europene, inclusiv în cadrulprocesului de elaborare a actelor normative sauadministrative prin care se instituie mãsuri denatura ajutorului de stat;

• informarea autoritãþilor, altor furnizori de ajutorde stat, a beneficiarilor ºi a publicului privind regle-mentãrile europene în domeniul ajutorului de stat,prin publicarea de ghiduri, buletine lunare, sintezelegislative ºi de jurisprudenþã ºi alte materialeinformative, precum ºi prin organizarea de semi-narii, mese rotunde, conferinþe etc.;

• colaborarea cu autoritãþile, alþi furnizori ºi be-neficiarii de ajutor de stat ºi sprijinirea lor în ve-derea aplicãrii corespunzãtoare a legislaþiei comu-nitare;

• colaborarea cu autoritatea competentã sãreprezinte România în faþa Curþii de Justiþie aComunitãþilor Europene în cazurile privind ajutorulde stat;

• reprezentarea României ºi promovarea schim-bului de informaþii ºi de experienþã cu organizaþiileºi instituþiile internaþionale de profil ºi cooperareacu autoritãþile de concurenþã strãine ºi comunitare(autoritatea românã de concurenþã este membrãa urmãtoarelor reþele specializate: EuropeanCompetition Network - E.C.N. ºi InternationalCompetition Network - I.C.N.)

• aplicarea art. 81 ºi 82 din Tratatul de instituirea Comunitãþii Europene.

(urmare din pagina 1)

Angela Avram

euROpeanul: Care este rolul ConsiliuluiConcurenþei (CC) în privinþa ajutoarelor destat?Gheorghe Oprescu: Pe baza experienþei acu-

mulate în domeniul ajutorului de stat în perioada depreaderare, Consiliul Concurenþei a fost desemnatca autoritate naþionalã de contact în raporturile din-tre Comisia Europeanã ºi autoritãþile române. Înaceastã calitate, autoritatea naþionalã de concu-renþã reprezintã interfaþa dintre forul comunitar, pede o parte, ºi autoritãþile naþionale care pot acordaajutor de stat, pe de altã parte. Cu alte cuvinte,Consiliul Concurenþei este „consilierul” în materiede ajutor de stat al autoritãþilor furnizoare ºi „parte-nerul” lor în susþinerea mãsurilor de sprijin financiarpe care þara noastrã doreºte sã le promoveze. Înceea ce priveºte activitatea de monitorizare (inven-tarierea, raportarea ºi controlul acordãrii ajutoarelorde stat sau monitorizarea propriu-zisã), aceastaeste partajatã între Comisia Europeanã ºi fiecarestat membru. Astfel, pe baza informaþiilor trans-mise de cãtre furnizorii de ajutor de stat, consiliulîntocmeºte ºi transmite Comisiei Europene toateraportãrile cerute pentru îndeplinirea obligaþiilorasumate în calitate de stat membru (Scoreboard,rapoartele prevãzute în Tratatul de Aderare etc.).De asemenea, Consiliul Concurenþei este repre-zentantul României la Curtea Europeanã de Jus-tiþie în situaþiile în care apar conflicte privind pune-rea în practicã a ajutoarelor de stat, transmiþând,totodatã, în mod oficial autoritãþilor române decizi-ile celor din Comisia Europeanã.

euROpeanul: În ce mãsurã pot fi comparatefondurile structurale cu ajutoarele de stat? Gheorghe Oprescu: Având în vedere cã aju-

torul de stat este parte a politicii comunitare de con-curenþã, finanþarea din fonduri structurale trebuiesã respecte regulile de ajutor de stat. Astfel se asi-gurã faptul cã fondurile europene nu permit statuluimembru sã se îndepãrteze de la principiile funda-mentale care stau la baza bunei funcþionãri a pieþeiunice ºi sã afecteze concurenþa ºi comerþul intraco-munitar, într-o mãsurã contrarã interesului comun.Atunci când sunt acordate selectiv, favorizând anu-miþi agenþi economici sau sectoare de activitate,creând astfel premisele distorsionãrii concurenþei ºicomerþului cu statele membre, fondurile structuraleintrã în categoria ajutorului de stat. În consecinþã,regulile aplicabile ajutoarelor de stat (de exemplu,intensitatea ajutorului de stat, costurile eligibile, cri-teriile de eligibilitate a beneficiarilor etc.) se aplicãºi fondurilor structurale, atunci când se elaboreazãºi se aprobã Programele Operaþionale de cãtreComisia Europeanã. Diferenþele între aceste douãtipuri de mãsuri de sprijin sunt procedurale (nu semai notificã sau nu se mai informeazã Comisia Eu-ropeanã) ºi de provenienþã a fondurilor (naþiona-le/comunitare).

euROpeanul: În ce domenii de activitateefectuaþi investigaþii în acest moment?Gheorghe Oprescu: În domeniul ajutorului de

stat, deschiderea de investigaþii este de competen-þa comisiei, având în vedere cã acestea se declan-ºeazã, de regulã, în faza de evaluare a unei notifi-cãri pentru a emite decizia de autorizare. În dome-niul antitrust avem deschise investigaþii pe diversepieþe, printre care amintim: distribuþia de medica-mente, servicii bancare, pâine ºi pieþe conexe, ser-vicii de pensii private, produse petroliere etc.

euROpeanul: Ce înseamnã încãlcarea Legiiconcurenþei prin formarea de carteluri?Gheorghe Oprescu: Cartelurile reprezintã

cele mai grave restricþionãri ale concurenþei, avândca efect prejudicierea consumatorilor, persoanefizice sau juridice, prin creºterea preþurilor ºi redu-cerea posibilitãþii de alegere a produselor de cãtreconsumator. Sub denumirea genericã de carteluriîntâlnim acele înþelegeri dintre agenþi economiciconcurenþi sau asociaþii de agenþi referitoare lafixarea preþurilor, a nivelului producþiei, a cotelor devânzare, împãrþirea pieþelor sau clienþilor, licitaþiiletrucate. Prin limitarea artificialã a concurenþei,aceºtia evitã constrângerile care genereazã ino-vaþie, în ceea ce priveºte dezvoltarea produsuluisau introducerea unor metode de producþie mai efi-ciente, conducând, totodatã, la creºterea preþurilormateriilor prime ºi componentelor. Pe termen lung,aceste practici anticoncurenþiale conduc la slãbireacompetitivitãþii, deci a economiei în ansamblu. For-marea cartelurilor eliminã concurenþa între partici-panþii la acestea, ceea ce înseamnã, cu claritate,încãlcarea Legii concurenþei care interzice aceleînþelegeri care au ca obiect sau ca efect restrân-gerea, împiedicarea sau denaturarea concurenþei.Constatarea încãlcãrii prevederilor Legii con-curenþei are loc în cadrul procedurii specifice de

investigaþie, finalizatã printr-o decizie a plenuluiConsiliului Concurenþei. În situaþia în care s-ar reþi-ne încheierea ºi/sau punerea în practicã a unei în-þelegeri anticoncurenþiale de cãtre agenþii econo-mici activi pe pieþele relevante în cauzã, ConsiliulConcurenþei are posibilitatea de a interzice aceastãpracticã ºi de a impune acestora o amendã, alcãrei cuantum poate ajunge pânã la 10% din cifrade afaceri totalã realizatã de cãtre fiecare dintreagenþii economici respectivi.

euROpeanul: Vedeþi vreo schimbare denuanþã sau substanþialã a politicilor con-curenþiale, în contextul crizei economice, lanivel comunitar?Gheorghe Oprescu: Funcþionarea pieþelor pe

baza respectãrii regulilor de concurenþã este cuatât mai importantã cu cât economiile naþionale seconfruntã cu dificultãþi legate de criza economicã.Recent, comisarul european pentru Concurenþã,doamna Neelie Kroes, declara cã „funcþionareapieþei unice pe baza concurenþei este în mãsurã sãscurteze orice recesiune ºi sã conducã la prote-jarea intereselor oamenilor”. Deci nu se pune pro-blema de diminuare a importanþei respectãrii re-gulilor de concurenþã ºi de ajutor de stat. Aº sub-linia faptul cã, în domeniul ajutorului de stat, deru-larea cu celeritate a procedurilor nu înseamnãrabat de la aplicarea legislaþiei. Tot comisarul euro-pean atrãgea atenþia cã orice tentaþii de a exageraîn acordarea de ajutoare de stat ale guvernelor na-þionale va conduce, mai devreme sau mai târziu, laînrãutãþirea dificultãþilor economice din þãrilerespective.

Reþeta pieþei libere

„

“Cartelurile reprezintãcele mai graverestricþionãri ale concurenþeiGheorghe Oprescu, preºedintele ConsiliuluiConcurenþei




7proiecte de povestit

Dacã ar fi curios cineva sã facã niºtecalcule, ar afla cã volumul total allabirintului subteran al Salinei Turdaeste aproape egal cu volumulPiramidei lui Kheops. Unul dintredomurile circulare ale salinei are oadâncime totalã de aproape 120 demetri ºi un diametru de peste 80. ªinu este singurul. Calcule, cifre... Neajutãm de matematicã în descriereaunei frumuseþi ale naturii, de parcãam scrie despre finanþãri. Europene.

Priviþi de la distanþa, pereþii uriaºeicetãþi subterane par dãltuiþi într-o creme-ne cenuºie care sclipeºte mat sub luminalanternei. Vãzutã de aproape, aceastãrocã ciudatã oferã un spectacol bizar: subsuprafaþa sticloasã se întrezãreºte o þesã-turã de straturi, uneori depuse uniform, cafilele unei cãrþi, alteori rãsucite în fel ºichip. În afara structurii interne a pereþilorde sare, care nu seamãnã de nici un felcu pulberea alb-imaculatã pe care o ºtimtoþi, mai existã o dantelãrie finã rezultatãdin întretãierea unor minuscule ºanþuriparalele: sunt urmele de daltã, lãsate demeºterii care erau obligaþi sã netezeascã

pereþii dupã extragerea blocurilor de sare. Aºa da. Credeam ca tot scriind de bani,

rambursãri, eligibilitate, documentaþii,mi-am pierdut stilul descriptiv. Majoritateaacestor sãli subterane are o acusticã re-marcabilã: orice zgomot, fie el cât deslab, poate fi auzit la câteva zeci de metri.Ecoul unui sunet este reprodus de pânãla 16 ori înainte sã amuþeascã. Nu, numai pot sã mã dezbãr de cifrologie. Tre-buie sã fac un compromis. Iar singurulonorabil este sã scriu despre mirifica Sa-linã Turda ca beneficiar al unei consis-tente finanþãri europene, prin proiectul:„Creºterea atractivitãþii turistice a zonei cupotenþial balnear – lacurile sãrate în ZonaDurgãu – Valea Sãratã ºi Salina Turda“.

Coeziune versus eroziunePe hârtie, în broºura curentã de pre-

zentare a Salinei Turda, capacitatea turis-ticã a ocnei de sare este de 600.000 devizitatori la fiecare opt ore. Din cauza nea-menajãrii zonei, Salina Turda funcþionea-zã la doar 7% din acest uriaº potenþial. Învechime, sarea era la fel de importantã caapa, iar civilizaþiile s-au dezvoltat exactacolo unde ea se gãsea din abundenþã.În Transilvania existã zone în care sarease aflã la micã adâncime, de unde se pu-tea extrage relativ uºor. Existã informaþiicã, decenii la rând dupã cucerirea Daciei,romanii au scos sare de la Turda. Înprezent, salina este la fel de importantãca apa, pentru dezvoltarea zonei, intratãîn declin economic de mai bine de 20 deani. Civilizaþii moderne se pot dezvoltadoar acolo unde existã investiþii din abun-denþã. Sursele de finanþare a acestor in-vestiþii existã... la micã adâncime. Nu tre-buie sã sapi, ci doar sã scormºneºti dupãfinanþãri europene disponibile pentruProiecte Mari de Infrastructurã Regionalã– componenta Infrastructurã de turism.Asta au fãcut Consiliul Local Turda ºiConsiliul Judeþean Cluj.

Proiectul „Creºterea atractivitãþii turis-tice a zonei cu potenþial balnear - Lacurilesãrate - Zona Durgãu - Valea Sãratã ºiSalina Turda“ (depus spre finanþare la li-citaþia de proiecte organizatã de Agenþiade Dezvoltare Regionalã Nord-Vest prinprogramul PHARE 2004 - 2006 - Coeziu-ne Economicã ºi Socialã) a fost declarateligibil la începutul anului trecut.

Culoare înguste ce coboarã domol, sãliuriaºe ale cãror tavane par niºte domurigotice cãrora li se alãturã bolþi giganticedãltuite în formã de cupolã. Odatã pã-truns în acest imens labirint sãpat în ini-ma pãmântului, ai impresia cã te afliîntr-un palat subteran, construit de uriaºiicare hãlãduiesc pe tãrâmul celãlalt.

Obiectivul principal al proiectului esteamenajarea Salinei Turda în vederea uti-

lizãrii acesteia ca zonã de turism balnear,respectiv amenajarea minei Rudolf, a mi-nei Gisela ºi a minei Terezia, reparaþiabalconului ºi a scarilor din mina Iosif, rea-lizarea unei a doua intrãri din Valea Dur-gãu - prin proiectarea unui pavilion avândfuncþii specifice de acces în minã - repa-raþii ºi reabilitãri ale spaþiilor, moderniza-rea ºi extinderea instalaþiilor electrice înminã, dotarea cu echipamente specificeºi instalaþii pentru minã de sare, amena-jarea de grupuri sanitare în minã, precumºi realizarea unei reþele interioare decomunicaþii – audio-video, internet, secu-ritate, alarmã ºi supraveghere.

La salinã se lucreazã zi-luminã

Odatã pãtruns în acest imens labirintsãpat în inima pãmântului, ai impresia cãte afli într-un palat subteran, construit deuriaºii care hãlãduiesc pe tãrâmul celãlalt.Acest straniu edificiu subteran este SalinaTurda. Renovarea Salinei din fonduristructurale europene a început în pri-mãvarã. Cu lucrãrile la infrastructurã. Seprefigureazã o schimbare a aspectului în-tregii zone, dar mai ales a interiorului mi-nei. În aceste zile, se lucreazã la introdu-cerea reþelei de alimentare cu apã. Se facsãpãturi generale la pavilionul de la intra-re ºi de amenajare a drumurilor de acces.În minã, se lucreazã la nivelarea vetrei ºia galeriilor de acces, precum ºi la infra-structura platformei de lemn care se vaamenaja în sala Gisela. Este comandat ºiîn fazã de execuþie mobilierul pentru mi-nã, roata cu gondole care se va amplasape lacul sãrat, precum ºi liftul panoramiccare va fi pus la dispoziþia vizitatorilor. În-cepe execuþia grupurilor sanitare, carese sapã în pereþii sãlii Rudolf. Dupã retra-gerea romanilor, extragerea organizatã asãrii a fost reluatã abia în 1075. Un docu-ment al cancelariei regale maghiare dinacest an menþioneazã existenþa vãmii oc-

nelor de sare din „cetatea ce se cheamãTurda, în locul ce se cheamã în ungu-reºte Aranyas, iar în latineºte Aureus“. Deatunci, Salina Turda a funcþionat secole larând ºi de acolo pornea „Drumul sãrii“.Mai puþin cunoscut decât celebrul „Drumal Mãtãsii“, acesta era însã aproape la felde important. În zona Bãilor Sãrate, prinmartie 2009, se va lucra la drumurile ºiplatforma de la Durgãu, pentru lacurileOcnei ºi Rotund, dar ºi la pavilionul de lalacuri, care va fi o construcþie cu vestiare,duºuri ºi un punct medical, pentru turiºti.Sarea scoasã din salinã, în urma lucrã-rilor de amenajare, a fost aruncatã înlacul Tarzan, pentru a contracara proce-sul de desalinizare al acestuia.

Pentru plãmânii, dar ºi la mintea copiilor

Anual, vin sã se trateze de afecþiunirespiratorii – cel mai adesea, de astmbronºic – 15.000 de copii. Tratamentul lasalinã reprezintã o garanþie cã boala nu îiva þine în casã, departe de ºcoalã ºi dejoacã. Pe parcursul celor zece zile decurã, copiii sunt supravegheaþi perma-nent de personalul medical al salinei.Când proiectul finanþat de UE va fi predatla cheie administratorilor salinei, aici sevor putea trata – beneficiind de servicii decazare, masã, distracþie – peste 50.000de copii, în fiecare an. Reîntorºi la ºcoalã,ei vor scrie o compunere despre palatulde sare de la Turda ºi fermecatele luiînsuºiri. Anticipãm finalul uneia dintre ele:Specialiºtii estimeazã cã doar la Turdaexistã peste 38 miliarde de tone de sarecu o puritate de peste 99%. Prezent lasalinã, un geolog de prin partea loculuine-a spus plin de nãduf: „Doar zãcãmân-tul de aici poate sã acopere consumulmondial timp de câteva decenii bune. Nule pun la socotealã ºi pe cele din restulþarii. Cãlcãm pe sare, iar salinele noastres-au cam închis peste tot în þarã”.

Rãzvan Petriºor

Începem prin a testa umorul, dar ºi inteligenþa citi-torilor: cel mai rãsunãtor schimb cultural, rodnic ºi cumare expunere publicã, între România ºi Ucraina, aînceput în ziua când Mircea Lucescu a fost numit pebanca tehnicã a echipei de fotbal ªahtior Doneþk.Colaborare lingvisticã, deci culturalã. Ori Mircea Lu-cescu a învãþat ceva cuvinte de-ale jucãtorilor do-neþk-ieni, ori cei din urmã au prins câte o expresie debucurie sau furie rostitã de antrenor la meciurile deci-sive. I-a dus pe primul loc ani de-a rândul. Acum suntcam pe butuci, aºa cã între noi ºi ucraineni va maiavea loc, curând, un alt schimb: de antrenor. Suntînsã ºi oameni care iau cultura în serios. Ei au gân-dit, de la concept pânã la gãsirea sursei de finanþare,proiectul „Pãstrarea ºi valorificarea patrimoniului cul-tural mobil din Bucovina”, proiect finanþat de UniuneaEuropeanã via PHARE. Proiectul se desfãºoarã încadrul Programului de Vecinãtate România - Ucraina2004 - 2006, Componenta PHARE CBC 2005.

În paralel cu schimbul fotbalistic, România ºi Ucrai-na s-au înhãmat la un alt schimb cultural, proiectulcomun de „pãstrare ºi valorificare a patrimoniului cul-tural mobil din Bucovina”. Cinste lor! De aici încolo,sã vorbeascã documentaþia de fundamentare adosarului cu care s-a obþinut finanþarea de aproape60.000 de euro. Nu trebuie sã vadã ºi alþii care segândesc sã acceseze bani europeni cum se scrie unastfel de document? „Proiectul îºi propune sã apropieinstituþii de culturã – muzee aflate de o parte ºi de altaa graniþei (Complexul Muzeal Bucovina Suceava ºiMuzeul Regional Cernãuþi) ºi sã întãreascã relaþiileinterumane prin organizarea de cursuri de informareºi instruire profesionalã în domeniul conservãrii ºirestaurãrii patrimoniului cultural comun. Obiectivulgeneral îl reprezintã dezvoltarea cooperãrii transfron-taliere, în vederea relevãrii moºtenirii culturale comu-ne socio-culturale prin crearea ºi consolidarea de le-gãturi puternice ºi de duratã între instituþiile de culturã

de profil muzeistic, aflate de o parte ºi de alta a gra-niþei. În cadrul proiectului se vor desfãºura cursuri deinformare ºi instruire teoreticã ºi practicã ce urmãrescrealizarea unui transfer de experienþã ºi know-how,în domeniul conservãrii ºi restaurãrii între participanþiila cursuri (opt angajaþi ai Muzeului Regional Cernã-uþi) ºi specialiºtii Complexului Muzeal Bucovina. Pro-gramul va contribui la dezvoltarea cooperãrii trans-frontaliere, în vederea relevãrii moºtenirii culturalecomune, încurajându-se contactele între oameni,respectiv schimbul de experienþã pentru specialiºtidin acelaºi domeniu, indiferent de nivelul lor depregãtire profesionalã. Se vor prezenta ºi discutaultimele noutãþi din domeniul pãstrãrii ºi restaurãriibunurilor muzeale mobile ºi se vor organiza atelierede lucru în cadrul laboratorului de conservare ºi re-staurare cu scopul de a aprofunda cunoºtinþe, infor-maþii ºi metode din domeniu ºi de a consolida relaþii

interumane. Un alt obiectiv care va fi atins prin acestproiect este cel de a conserva ºi restaura bunurileculturale aflate în patrimoniul celor douã pãrþi impli-cate în program. Patrimoniul vizat reprezintã o sursãimportantã de dezvoltare la nivel local ºi regional, înambele regiuni existând resurse culturale reprezen-tative (monumente, situri arheologice, lãcaºe de cult,instituþii culturale deþinãtoare de obiecte de patrimo-niu imobil) care, prin conservarea ºi valorificarea lor,permit obþinerea de beneficii economice pentrucomunitate.

Se întâmplã chiar acum. Adicã......se desfãºoarã cursuri de informare ºi instruire

teoreticã ºi practicã, cursuri care urmãresc realizareaunui transfer de experienþã ºi know-how în domeniulconservãrii ºi restaurãrii între participanþii la cursuri(opt angajaþi ai Muzeului Regional Cernãuþi) ºi spe-cialiºtii Complexului Muzeal Bucovina. Cei opt partici-panþi din partea ucraineanã implicatã în proiect (an-gajaþi ai Muzeului Regional Cernãuþi) au fost selectaþiîn funcþie de studii, vechime în muncã, postul deþinut,calitãþile, cunoºtinþele, deprinderile, aptitudinile ºicompartimentele în care funcþioneazã persoanele încauzã. Pregãtirea personalului se realizeazã prin-tr-un program de comunicare informativã implicânddouã secþiuni de pregãtire, respectiv una de facturãteoreticã urmatã de o perioadã de practicã în labora-tor. Programul de informare ºi instruire va pune ac-centul pe familiarizarea participanþilor cu principiile ºielementele de bazã ale conservãrii ºi restaurãriiºtiinþifice, urmãrind, de asemenea, formarea princi-palelor deprinderi practice necesare în domeniul con-servãrii ºi restaurãrii. În cadrul cursurilor teoretice,participanþii vor urma o pregãtire aprofundatã pemateriale, tehnici ºi tehnologii de restaurare, în con-formitate cu nevoile cu care se confruntã partenerulucrainean. Practica de specialitate în laborator vacuprinde: studiul materialelor folosite ca suport pen-tru bunurile culturale ºi tehnici ºi tehnologii de restau-

rare pentru: textile, ceramicã, lemn, metal, picturã(icoane) ºi investigaþii chimice. În desfãºurarea pre-gãtirii practice, solicitantul pune la dispoziþia colegilorucraineni, specialiºti conservatori ºi restauratori dincadrul Complexului Muzeal Bucovina, certificaþi îndomeniu, experþi pe diferite materiale, tehnici ºi teh-nologii, conform normelor europene în vigoare. Pefiecare tehnicã, aleasã de partea ucraineanã împre-unã cu solicitantul, va fi repartizat un specialist al la-boratorului nostru, care sã îndrume activitatea prac-ticã de conservare-restaurare care se realizeazãasupra bunurilor de patrimoniu.

Laborator de anchetã...culturalisticã

În practica de specialitate, pe tehnicile alese, se vautiliza dotarea tehnicã a laboratorului de conserva-re-restaurare, cât ºi aparatura de specialitate achizi-þionatã prin aceastã finanþare, pentru dotarea unui la-borator mobil de conservare-restaurare, cuprinzând:camerã climaticã, balanþã, etuvã, aparat distilare, psi-hometru, luxmetru, termohigrograf, umidificator, dez-umidificator, lampã decontaminar UV, termohigrome-tre, termometre digitale, laptop. Împreunã cu colegiilor din partea românã, vor învãþa sã foloseascã apa-ratura ºi instrumentarul implicat în diferitele etape aleprocesului de conservare-restaurare. Cu ajutorulaparaturii se va realiza investigarea ºi identificareastãrii de sãnãtate a bunului cultural, starea sa deconservare, gradul de stabilitate la condiþiile de mi-croclimat ºi evoluþia sa în timp. În timpul orelor depracticã vor asista la analize cantitative ºi calitativepe tipuri de materiale (arheologie, textile cu fir meta-lic, ceramicã, diverse tipuri de pigmenþi) cu care sevor întâlni apoi în activitatea viitoare a instituþiei lor deprovenienþã.

De la un exemplu rãu la icoane cu Bunul Dumnezeu

Culturã fãrã frontierePHARE restaureazã relaþiile româno-ucrainene

Proiect: Pãstrarea ºi valorificarea patrimoniuluicultural mobil din BucovinaFinanþare: PHARE CBC 2005Valoarea ffinanþãrii: 58.646 euroPerioadã dderulare: 12 luniBeneficiari: Complexul Muzeal BucovinaSuceava, Muzeul Regional CernãuþiDe cce?Pentru cã Uniunea Europeanã încurajeazãproiectele culturale transfrontaliere

Rudolf, Gisela ºi Terezia se trateazã la Salina Turda Inspirã, expirã... sare. Aspirã PHARE!

Proiect: „Creºterea atractivitãþii turis-tice a zonei cu potenþial balnear –lacurile sãrate în Zona Durgãu –Valea Sãratã ºi Salina Turda”Tipul ffinanþarii: PHARE 2004 - 2006 -Coeziune Economicã ºi SocialãValoarea ffinanþarii: 5,3 milioaneeuro, din care PHARE 3,6 milioaneeuroAplicanþi: Consiliul Local Turda ºiConsiliul Judeþean ClujPerioada dde dderulare: 18 luniDe cce? Pentru cã turismul balnear din zonãfuncþioneazã la doar 12 % dincapacitate.

Un banc kenyan zice: „Un Luo aremai mari ºanse sã devinã preºedinteal Americii decât preºedinte în þaralui“. Adevãrat grãit-a!

Grig Vîrsta

Cine este Luo?Luo este al treilea trib ca mãrime din

Kenya, din care fãcea parte ºi tatãl preºe-dintelui ales al Statelor Unite, BarackHussein Obama. Tatãl sãu, Barack Oba-ma senior, era student la universitateaManoa din Hawaii în 1960, când a cunos-cut-o pe Ann Dunham, de origine irlan-dezã. Tinerii studenþi s-au plãcut ºi s-aucãsãtorit, fructul dragostei lor fiind proas-pãtul ales preºedinte al Statelor Unite,care s-a nãscut la 4 august 1961. Dupãdoi ani însã, cei doi se despart ºi divorþea-zã. Pãrinþii lor (ºi cei din Kenya, ºi ceiamericani) au fost de la bun început îm-potriva cãsãtoriei copiilor de rase diferite.

„Cei ºapte ani de acasã”Începând cu 1963, micul Obama este

crescut de bunicii sãi din partea mamei.Bunicul sãu, Stanley Dunham, de origineirlandezã, a colindat Europa ca soldat întimpul celui de-al doilea rãzboi mondial, înunitãþile conduse de generalul Patton. Înaceeaºi perioadã, bunica sa, Madelyn, lu-

cra la o fabricã de asamblare a bombar-dierelor B-29 în Wichita, statul Kansas.Prin 1960, Stanley ºi soþia sa Madelyn semutã în Hawaii unde fiica lor, Ann, un anmai tîrziu, dã naºtere lui Barack. Atâtbunicii, cît ºi prietenii îi vor spune Barry.

În 1967, mama lui Barack se cãsãtoreº-te cu indonezianul Lolo Soetoro, un busi-nessman indonezian, iar familia se mutãla Jakarta. De la ºase la zece ani, adicãdin 1967 pânã în 1971, micul Barack frec-venteazã o ºcoalã din capitala Indoneziei,cu predare în limba indonezianã.

Tatãl natural al micuþului Obama seîntoarce în Kenya cu un doctorat de laUniversitatea Harvard. În 1982, moarestupid într-un accident de maºinã. Gurilerele spun chiar cã ar fi fost în stare deebrietate la volan, lucru nepermis de reli-gia musulmanã cãreia îi aparþinea.

Home, sweet homeDin 1971 pânã în 1979, Obama a locuit

cu bunicii din partea mamei în Honolulu,capitala statului Hawaii, unde a urmatcursurile ºcolii private Punahou, descrisãîn cartea sa „Dreams from My Father”,apãrutã în 1995, ca o „prestigioasã ºcoa-lã pregãtitoare”. Obama va scrie despreanii petrecuþi în Hawaii: „Oportunitateacare mi-a fost oferitã acolo, adicã expe-rienþa unei societãþi în care o multitudinede culturi convieþuiesc în respect reci-proc, a devenit parte integrantã a concep-þiei mele despre lume ºi fundamentul sis-temului meu de valori”. Cât despre relaþiacu bunicii sãi, Barack Obama spunea maitârziu: Ajunsesem la un fel de înþelegerecu ei; atât timp cât þineam buclucurile de-

parte de mine, ne înþelegeam bine ºi pu-team trãi împreunã.

Ale tinereþii valuri... În cadrul Forumului Civil asupra Preºe-

dinþiei, organizat la 16 august 2008, înCalifornia, la care au fost invitaþi ambiicandidaþi la Casa Albã - adicã ºi BarackObama, ºi John McCain - primul a recu-noscut cã, în tinereþe, a consumat ºi dro-guri ºi alcool. Barack Obama va nota încartea „Dreams of my Father”, în legãturãcu tinereþea sa: Eram doar vag conºtientde faptul cã tatãl meu era complet diferitde cei din jurul meu, adicã era negru casmoala, în timp ce mama mea era albã calaptele“. Cartea descrie dificultatea tânã-rului Obama de a schimba percepþiile so-ciale în legãturã cu moºtenirea sa multi-rasialã ºi faptul cã, în timpul adolescenþei,a fãcut uz de alcool, marijuana ºi decocainã „pentru a evita sã mã întreb cineeram”.

Cariera Întrebãrile pe care ºi le pune singur ºi-

ºi rãspunde tot singur nu l-au descurajatpe tânãrul Barack, care ºtie de acasã ceimportantã este cariera pentru un ameri-can din middle class. Bunica sa a fostdeclaratã drept cel mai bun vicepreºe-dinte de bancã în Hawaii, iar mama sa îºi

susþine doctoratul în antropologie. Ca ata-re, dupã absolvirea liceului, a fost înscristimp de doi ani la Occidental College dinLos Angeles, dupã care s-a mutat la NewYork, unde a studiat ºtiinþe politice la Uni-versitatea Columbia, specializându-se înrelaþii internaþionale. Apoi, în calitate de

director al proiectului Developing Com-munities, s-a ocupat de locuitorii cu veni-turi modeste dintr-o zonã a oraºului Chi-cago numitã Roseland ºi din complexulde locuinþe sociale Altgeld Gardens. În1988 a fost admis la Harvard Law School,renumita ºcoalã de înalte studii în drept.În 1990, The New York Times semnalaalegerea lui ca preºedinte al revistei Har-vard Law Review, Barack Obama fiindprima persoanã de culoare care a ocupataceastã funcþie în cei 104 ani de existenþãa publicaþiei. Astfel i-a venit ideea de ascrie o carte cu privire la situaþia lui: tânãrde culoare într-o familie de albi, într-o co-munitate de albi, în Statele Unite.„Dreams of my Father“ apare în 1995. În1991, Barack obþine titlul de Juris Doctorcu punctajul maxim. Între 1993 ºi 1996,ca avocat asociat al biroului Miner, Barn-hill&Galland, s-a ocupat de cazuri de dis-criminare ºi de încãlcare a dreptului devot. Din 1993 pânã în 2004, când adevenit senator, a predat Drept Constitu-þional la Facultatea de Drept din Chicago.

FamiliaBarack o întâlneºte pe viitoarea sa so-

þie, Michelle LaVaughn Robinson, în iunie1989. Michelle este, de asemenea, avo-cat ºi mai este nãscutã-crescutã în Chica-go. Ei se logodesc în 1991, iar în 1992 secãsãtoresc. Prima fiicã, Mali Ann, se naº-te în 1998, iar cea de-a doua, Natasha, în2001. Familia Obama se mutã cu locuinþa

în cartierul Kenwood al oraºului Chicago.Casa în care se mutã este estimatã lapeste 1,5 milioane de dolari. Trebuie pre-cizat cã Barack Obama, avocat de suc-ces, îºi rotunjeºte veniturile ºi din vân-zarea cãrþilor sale, care au din ce în cemai mare succes.

PoliticaBarack Obama intrã în politicã în 1996,

când este ales senator democrat într-undistrict al Chicago-ului, înlocuind-o peAlice Palmer, alt politician de culoare. În-cepând cu 1997, proaspãtul senator Ba-rack Obama luptã pentru a stabili reduceriºi chiar anulãri de taxe pentru persoanelecu venituri reduse ºi pentru creºterea alo-caþiilor pentru copii. În urma demersurilorsale este reales în Senatul Statului Illinois, atât în 1998, cât ºi în 2002. În 2004,este ales senator democrat în SenatulStatelor Unite, iar în 4 ianuarie 2005depune jurãmântul, ca al cincilea senatorde culoare în întreaga istorie a StatelorUnite. Barack Obama îºi continuã ascen-siunea în Senat, în 2008 fiind consideratpe locul al zecelea în clasamentul celormai puternici senatori. El este ºi promo-torul legii de stabilire a unei strategii ener-getice la nivel naþional, „Energy PolicyAct”, adoptat de administraþia Bush în 8august 2005. Legea presupune reduceride taxe ºi subvenþii pentru companiilecare exploateazã alte surse de energiedecât cele tradiþionale, în vederea diversi-ficãrii acestora ºi a aplicãrii inovaþiilor îndomeniu. Pare a suna cumva european ºide viitor.

Altminteri...

... ce (mai) aºteaptãeuropenii de la noulpreºedinte?

Colaborare. „Ordinea mondialã s-aschimbat. Uniunea Europeanã vrea sã-ºijoace deplin rolul sãu alãturi de StateleUnite”, se aratã în propunerea pe careeuropenii o fac preºedintelui ales al Sta-telor Unite ale Americii, Barack Obama.Propunerea este inclusã într-un „docu-ment de reflexie asupra parteneriatuluitransatlantic”, pregãtit de preºedinþia fran-cezã a Uniunii Europene.

Aceasta îi va propune lui Barack Oba-ma, dupã instalarea sa la Casa Albã, sã„lucreze împreunã ºi nu unul împotrivaaltuia“, urmând ca europenii ºi americaniisã-ºi asume împreunã responsabilitãþi depoliticã externã. „Americanii ºi europeniitrebuie ºi pot sã acþioneze de o manierãcomplementarã, sã-ºi asume respon-sabilitãþi comune“, precizeazã documen-tul european. Acelaºi document este cen-trat pe patru mari capitole în care celedouã maluri ale Atlanticului pot colabora:reforma Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi aGrupului G8, eternul conflict din OrientulApropiat, Afganistanul ºi Irakul ºi relaþiilecu Rusia.

Ce oferã Europa nouluipreºedinte?

Tot colaborare. Conºtientã de implica-rea sa pe plan mondial, atât în Irak, cât ºiîn Afganistan, ºi cu rezultate excelente înaplanarea conflictului georgiano-rus, Eu-ropa se declarã gata sã se angajeze, încontinuare, în operaþiuni militare interna-þionale, alãturi de Statele Unite. Probabilcã preºedintele Sarkozy se referã la Ciad.În ce priveºte competiþia acerbã dintrecele douã economii, cu vârfurile consa-crate Airbus vs Boeing, sau bazele agri-culturii, vãzute altfel de o parte ºi de altaa oceanului, documentul pregãtit de pre-ºedinþia francezã a Uniunii Europene nuspune nimic. Nu se ºtie încã dacã preºe-dinþia cehã a Uniunii Europene va aveaaceeaºi poziþie. Probabil, da.

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Relaþiile dintre România ºi Statele Unite ale Americii au fost foarte importantepentru guvernele de la Bucureºti dintotdeauna. Ca atare, nu ne este indiferentcine va fi ocupantul Casei Albe în urmãtorii patru ani. Unii afirmã cã o abordaredin punct de vedere „democrat” a relaþiilor americano-române nu ne-ar fi înavantaj ºi cã cele de tip „republican” ar fi fost mai bune. De fapt, în ciudanuanþelor „de partid”, politica externã americanã are strategii pe termen lung ºieste, în linii mari, una dintre politicile bi-partizane constante, în interesul naþionalamerican.

DE CE NE-AR INTERESA... CINE ESTE PREªEDINTELE SUA

Barack Obama: schiþã de CV

S-a nãscut la 4 august 1961, înHonolulu, statul american Hawaii Pânã la vârsta de 6 ani este cres-cut de mamã ºi de bunicii sãi dinpartea mameiEste admis la Harvard Law Schoolîn 1988În 1990 preia preºedinþia revisteiHarvard Law ReviewÎn 1991 obþine titlul de JurisDoctor cu punctaj maximÎn 1992 se cãsãtoreºte cu MichelleRobinsonScrie prima sa carte, „Dreams ofmy Father”, în 1995 Intrã în politicã în 1996, ca senatordemocrat al statului IllinoisEste reales atât în 1998, cât ºi în 1992În 2004 este ales în SenatulStatelor UniteÎn 2008 este propus candidat ºicâºtigã preºedinþia Statelor Uniteale Americii din parteademocraþilor

Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Noul preºedinteal Americii Ce s-ar mai putea spune despre Barack Hussein Obama?

Obama vorbind electoratului din Carolina de Sud

Douã vedete media

Barack ºi Michelle Obama




9consultant de afaceri

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

Structuri de sprijinire aafacerilor - întâlnite ºi sub denu-mirea de parcuri industriale, parcurilogistice sau parcuri de afaceri,reprezintã structuri clar delimitate,care asigurã o serie de facilitãþi (cade exemplu accesul la utilitãþi)ºi/sau spaþii pentru desfãºurareaunor activitãþi economice de pro-ducþie sau prestãri servicii, antre-prenorilor care doresc sãfuncþioneze în cadrul acestora.Scopul construirii acestor structurieste acela de a sprijini ºi stimulaantreprenoriatul, astfel încât sã seasigure o valorificare a potenþialuluimaterial ºi uman al zonei în caresunt amplasate. Spre exemplu,acestea pot oferi tinerilor între-prinzãtori servicii specializate deconsultanþã sau asistenþã juridicã laînceputul activitãþii respectivelorafaceri

Infrastructurã – în sensulprevederilor Ghidului Solicitantuluipentru Domeniul de Intervenþie 4.1– „Dezvoltarea durabilã a struc-turilor de sprijinire a afacerilor deimportanþã regionalã ºi localã”, estereprezentatã de clãdiri, anexe, con-strucþii, drumuri de acces, cãirutiere/feroviare interioare, reþea deutilitãþi publice, reþea de comuni-caþii, exclusiv terenul pe care aces-tea se aflã

Investiþie iniþialã – în sensulprevederilor Ghidului Solicitantuluipentru Domeniul de Intervenþie 4.1– „Dezvoltarea durabilã a struc-turilor de sprijinire a afacerilor deimportanþã regionalã ºi localã”, noþi-unea de „investiþie iniþialã” se referãla douã situaþii:

1. investiþiile efectuate în activecorporale ºi/sau necorporale oca-zionate de înfiinþarea unei noi uni-tãþi, extinderea unei unitãþi exis-tente, diversificarea producþiei uneiunitãþi prin realizarea de produsenoi sau la o schimbare fundamen-talã a procesului global de pro-ducþie a unei unitãþi existente.

2. Investiþiile efectuate pentruachiziþionarea unor active, în core-laþie directã cu un amplasament deproducþie, în cazul în care amplasa-mentul respectiv este închis sau arfi fost închis dacã nu ar fi fostcumpãrat, iar activele au fost achiz-iþionate de cãtre un investitor inde-pendent.

Lucrãri de extindere – sereferã la totalitatea operaþiunilorefectuate în scopul creºterii supra-feþelor construite, cu condiþia men-þinerii stãrii tehnice ºi a destinaþieiacestora.

Lucrãri de modernizare –se referã la lucrãri de construcþii ºiinstalaþii aferente construcþiilorexistente, precum ºi lucrãrile deretehnologizare ce se realizeazãpeste durata normalã de funcþio-nare a unei construcþii, lucrãricare, odatã realizate, aduc con-strucþia respectivã la o nouã starede exploatare.

Prioritãþi regionale: Structurile desprijin pentru afaceriPoveste de succes: Agenþii de sprijin pentru începerea afacerilor în GermaniaDupã cum reiese din analizele rea-lizate de cãtre Ministerul pentruIMM-uri, Comerþ, Turism ºi ProfesiiLiberale, în România, cererea deservicii de asistenþã în afaceri, lanivelul întreprinderilor mici ºimijlocii, este încã nesemnificativã.Nu la fel stau lucrurile în ceea cepriveºte întreprinderile mari.Acestea deþin suficiente mijloacefinanciare pentru a cumpãra de pepiaþã serviciile de consultanþã.Diferenþierea se face ºi din punct devedere al sectorului în careopereazã firmele. S-a constatat cãfirmele din sectorul de producþie aufolosit cel mai mult serviciile deconsultanþã, totuºi cererea fiind limi-tatã. Se simte nevoia de construcþiea unor structuri de sprijin pentruafaceri. La nivel regional, structurilede sprijinire a afacerilor (parcuriindustriale, parcuri logistice, parcuride afaceri) sunt încã slab dezvoltateºi insuficient funcþionale, un numãrlimitat de IMM-uri fiind localizate încadrul acestor structuri. Similarãeste ºi situaþia incubatoarelor deafaceri, cele existente confruntân-du-se cu lipsa resurselor ºi a expe-rienþei în dezvoltarea afacerilor.

Dragoº Jaliu

Dirk ºi Stefan, doi proaspeþi inginerielectricieni din Germania, erau vãzuþi defamiliile lor ca viitori ºomeri. Tinerii auavut însã ideea de a-ºi deschide propriulmagazin specializat pe corpuri de ilumi-nat. ªi pentru cã nu prea se pricepeaula aºa ceva, s-au adresat agenþiei regio-nale de sprijinire a iniþiativelor privatepentru a beneficia de ajutor ºi sfaturicompetente. Urmarea? Magazinul lor dinBochum a devenit preferatul locuitorilororaºului, pentru cã gãsesc aici corpuri de

iluminat unicat, dar ºi sfaturi pentru teh-nici unice de iluminare a locuinþelor.

Povestea celor doi germani nu estesingularã însã. În 1986, Ministerul Eco-nomiei din landul Renania de NordWestphalia a avut iniþiativa de a înfiinþaaceste agenþii de sprijin pentru cei carevor sã-ºi înceapã propriile afaceri. Agen-þiile au fost înfiinþate ºi cu bani din fonduleuropean de dezvoltare regionalã(FEDR). Ajutorul nu este doar de naturãtehnicã, ci este vorba ºi de un suport

moral pe care-l primesc întreprinzãtoriiaflaþi la început de drum. Agenþiile îºi faccunoscutã activitatea cu ajutorul cam-paniilor publicitare, conferinþelor de pre-sã ºi târgurilor specializate. Au fost impli-cate în proiect organizaþiile locale dedezvoltare ºi s-a apelat la ajutorul unorfirme de consultanþã renumite, care auevaluat fiecare proiect depus de poten-þialii întreprinzãtori. Rezultatele suntspectaculoase: între 1990 ºi 1996 aufost înfiinþate aproape 2.000 de noi firme,care au creat 4.700 de noi locuri de mun-cã. Agenþiile au analizat peste 16.000 deplanuri de afaceri, iar 2.500 au primit ul-terior consultanþã. Datoritã succesului,

numãrul agenþiilor de sprijin pentru între-prinzãtori a crescut de la 3 la 11 înaceastã perioadã. Cele mai atractivedomenii pentru noi afaceri au fost media,culturã, turism, training, transport ºi lo-gisticã, protecþia mediului ºi sãnãtate.

Cele mai multe afaceri, 33%, au fost por-nite de femei, iar din total, 50% dintre noiiîntreprinzãtori fuseserã ºomeri de maibine de un an. Costurile totale ale proiec-tului s-au ridicat la 16,4 milioane de euro(în perioada 1990-1996)

Se poate ºi în RomâniaSlaba dotare cu infrastructuri, inclusiv

utilitãþi, lipsa spaþiilor ºi a tehnologiilor deinformare ºi comunicare sunt problememajore cu care se confruntã majoritateastructurilor de sprijinire a afacerilor în Ro-mânia. Aceste structuri trebuie sã asigu-re o serie de facilitãþi ºi/sau spaþii pentrudesfãºurarea activitãþilor economice de

producþie ºi de prestare servicii, crearealor putând fi finanþatã din ProgramulOperaþional Regional, Domeniul de inter-venþie 4.1 – Dezvoltarea durabilã a struc-turilor de sprijinire a afacerilor de impor-tanþã regionalã ºi localã.

Astfel, pot fi finanþate din FEDR urmã-toarele:

Construirea/modernizarea/extinde-rea de clãdiri ºi anexe aferente, care vorfi utilizate de operatori economici, cu pre-cãdere IMM-uri, pentru activitãþi de pro-ducþie ºi/sau prestare servicii;

Construirea/modernizarea/extin-derea infrastructurii rutiere/feroviare dininteriorul structurii de sprijinire a aface-rilor ºi a drumurilor de acces; Cheltuielilepentru construirea/modernizarea/extin-derea drumurilor de acces cãtre struc-tura de sprijinire a afacerilor sunt eligibileîn limita a 10% din valoarea totalã aproiectului;

Crearea/modernizarea/extindereautilitãþilor de bazã din interiorul structuriide sprijinire a afacerilor: staþii de tratarea apei, unitãþi de furnizare a energiei ºi agazului, sistem de canalizare, conectarela reþele broadband, inclusiv cablareaclãdirii;

Dotarea cu echipamente a structu-rilor de sprijinire a afacerilor construi-te/modernizate/extinse;

Valoarea totalã a proiectului (sumacheltuielilor eligibile ºi neeligibile) trebuiesã fie cuprinsã între 1.700.000 ºi85.000.000 lei, cererile de finanþare pu-tând fi depuse continuu pânã la contrac-tarea integralã a fondurilor publice alo-cate prin POR (cerere deschisã de pro-iecte, fãrã termen limitã).

Alocarea financiarã pentru acest do-meniu este de 274,4 milioane euro, dincare 233,25 milioane euro din FEDR,restul fiind reprezentat de co-finanþareanaþionalã.

Pentru un proiect ce vizeazã dezvolta-rea structurilor de sprijinire a afacerilor,solicitanþii pot fi:

Unitate administrativ-teritorialã (au-toritate a administraþiei publice locale,APL) din mediul urban sau rural, judeþele(Consiliile judeþene), unicipiile (Consiliilocale municipale), oraºele (Consilii loca-le orãºeneºti), comunele (Consilii localecomunale)

Parteneriatele dintre unitãþi adminis-trativ-teritoriale (APL). Unitãþile adminis-trativ-teritoriale (APL din mediul urbansau rural) pot depune cereri de finanþareîn parteneriat cu o altã unitate adminis-trativ-teritorialã (APL din mediul urbansau rural)

Camera de comerþ (ºi industrie), înfi-inþatã în baza Decretului-Lege nr. 139/199029 privind camerele de comerþ ºiindustrie din România sau a Legii ca-merelor de comerþ nr. 335/2007

Asociaþii care reprezintã mediul deafaceri (AS), constituite în baza Ordo-nanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privirela asociaþii ºi fundaþii, cu completãrile ºimodificãrile ulterioare ºi a Legii nr.356/2001 a patronatelor

Societate comercialã (înfiinþatã înbaza Legii nr. 31/1990 privind societãþilecomerciale) sau societate cooperativã(înfiinþatã în baza Legii nr. 1/2005 privindorganizarea ºi funcþionarea cooperaþiei),din mediul urban sau rural.

Nu sunt eligibile parteneriatele întreAPL-CC, APL-AS, APL-SC, CC-AS, CC-SC, AS-SC.

Repartizarea banilor pe regiuni de dezvoltare (milioane euro):

Situaþia incubatoarelor de afaceri la nivel regionalExistã 21 de incubatoare de afa-ceri, cele mai multe fiind localizateîn Regiunile Sud-Vest (24%) ºiCentru (19%). Aceste incubatoaregãzduiesc aproximativ 11 IMM-uri,mult sub media UE de 34 deincubatoare.

Regiunea de dezvoltare Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Buc.-Ilfov

Alocarea financiarã 44,78 36,36 39,05 38,44 28,37 33,18 29,91 24,31

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Dragoº Jaliu

Dispunem de multe zone turistice. Dinpãcate, insuficient promovate în afara gra-niþelor ºi, în consecinþã, rar vizitate de turiº-tii strãini. Sã enumerãm doar câteva: DeltaDunãrii, mãnãstirile din Nordul Moldovei,Barajul Vidraru, Maramureºul, castelulBran, Valea Prahovei sau litoralul Mãrii Ne-gre (deºi, în cazul ultimelor, în weekend-uri, nu ºtiu unde ar mai încãpea ºi turiºtiistrãini). Sã presupunem totuºi cã o familiefericitã din Germania formatã din Jacob,Wilhelma ºi cei doi copii, Hänsel ºi Gretel,îºi ia inima în dinþi ºi se hotãrãºte sã vizite-ze România. Cautã informaþii pe internet ºiadunã vreo câteva pagini, douã-trei, nu maimulte, sintetizând comentariile postate peforum-urile de specialitate de cãtre cei careau mai fost în România. Astfel, cu inima pli-nã de dorinþe, dar cu mintea goalã de infor-maþii, familia noastrã se urcã în maºinã ºi,repede-repede, în doar câteva ore, ajungela graniþa Ungariei cu România. De acoloînsã, începe greul, dar... familia Grimmeste descurcãreaþã. Presarã niºte firimituripe traseu, pentru a recunoaºte drumul îna-poi cãtre casã ºi pentru a ºti ce obiectiveturistice au vizitat ºi cam pe unde erau elepoziþionate. Noroc cã în peregrinãrile lor aueconomisit suficientã brotchen ºi astfel opot folosi la noi, fãrâmiþând-o ºi presã-rând-o pe ºosea. Doar sã nu o pape câiniicomunitari pânã se întorc înapoi în Ger-mania. Sunt destul de mulþi ºi par înfome-taþi. Dar asta e o altã poveste...

Centru de informare turisticã în Danemarca

Familia noastrã îºi aduce aminte cum afost excursia de anul trecut din Danemar-ca, în insula Bornholm. Insula este exce-lentã pentru turiºtii care vin sã admire pã-sãrile sãlbatice sau peisajul. Este idealã nudoar pentru turism, ci ºi pentru comerþ ºiafaceri, fiind un adevãrat punct de legãturãîntre patru þãri. Acolo a fost finanþatã înfiin-þarea unui centru modern ºi performant deinformare, din Fondul de Dezvoltare Regio-nalã (FEDR), încã de la începutul anilor’90. Acesta era capabil sã furnizeze infor-maþie de calitate tuturor celor care soseaupe insulã, fie cã erau turiºti, fie afaceriºti. Înplus, acest centru trebuia sã asigure ºi pro-movarea insulei în regiunea balticã.

Noul Centru de Informare urma sã-l înlo-cuiascã pe cel deja existent, care fusese

înfiinþat pentru un numãr redus de turiºti ºicare nu mai fãcea faþã. S-a trecut, aºadar,la construirea unuia nou (Velkomstcenter),lucrãrile desfãºurându-se între toamnaanului 1991 ºi iarna anului 1992. Noul cen-tru din capitala Ronne ºi-a început efectivactivitatea în iunie 1992.

Acum, centrul este un adevãrat birou da-nez de turism, funcþionarii vorbesc fluent întrei limbi ºi oferã informaþii nu doar despreinsula Bornholm, ci despre toatã Danemar-ca. Cele mai multe solicitãri adresate cen-trului vizeazã informaþii generale despreinsulã, ce obiective turistice pot fi vizitate,informaþii legate de cãile de acces care faclegãtura cu Danemarca. Mai mult, centruloferã ºi asistenþã turiºtilor sosiþi pe insulã ºicare nu au rezervãri fãcute în avans.

Centrul oferã gratuit broºuri în care fir-mele locale ºi agenþiile de turism îºi fac cu-noscutã activitatea ºi este, de asemenea,un centru de vânzare pentru produsele lo-cale executate manual. Centrul de infor-mare din Bornholm este administrat de Ca-mera de Comerþ localã ºi este finanþat demunicipalitatea din Ronne ºi de consiliullocal Bornholm, fiind sponsorizat ºi defirmele locale.

În România, accesarea informaþiilor prinintermediul unor centre specializate de in-formare ºi promovare turisticã este aproa-pe imposibilã. De ce? Pentru cã avemfoarte puþine astfel de centre, iar cele exis-tente oferã informaþii sumare. Discutãmmai degrabã de o existenþã formalã a unorcentre/puncte de informare turisticã decâtde o prezenþã vie a acestora în comuni-tatea turisticã.

În România, zonele turistice nu dispunde o reþea corespunzãtoare de centre mul-ti-funcþionale specializate în turism, care sãpermitã accesul turiºtilor la informaþii, ser-vicii de informare ºi evenimente specifice;

de altfel, nivelul de promovare ºi dezvoltarea centrelor de informare turisticã este înprezent extrem de redus. Ca atare, creareaunei reþele naþionale de centre de infor-mare ºi promovare turisticã (CNIPT) esteextrem de importantã în promovarea turis-mului românesc.

O astfel de iniþiativã se poate finanþa prinProgramul Operaþional Regional (POR),Domeniul major de intervenþie 5.3.Promovarea potenþialului turistic ºi creareainfrastructurii necesare, în scopul creºteriiatractivitãþii României ca destinaþie turis-ticã, operaþiunea „Crearea Centrelor Naþio-nale de Informare ºi Promovare Turisticã(CNIPT) ºi dotarea acestora”.

Alocarea financiarã orientativã pentruperioada 2007-2013, pentru aceastã ope-

raþiune, este de 20 de milioane de euro, iarpentru prima cerere deschisã de proiecte,pentru care termenul limitã de depunere acererilor de finanþare este 1 octombrie2009, ora 16.00, alocarea financiarã orien-tativã este de 5.000.000 euro.

Cofinanþarea pentru crearea unui astfelde centru este de minimum 2% din valoa-rea cheltuielilor eligibile, iar valoarea totalãa proiectului trebuie sã fie cuprinsã întreminimum 170.000 lei ºi maximum1.700.000 lei.

Durata de implementare a activitãþilorproiectului (perioada cuprinsã între datasemnãrii contractului de finanþare ºi datafinalizãrii ultimei activitãþi prevãzute încadrul proiectului) nu trebuie sã depãºeas-cã data de 31.07.2015.

Cooperarea interregionalã (I) Cooperarea inter-regionalã reprezintã cooperarea întreautoritãþile publice regionale ºi locale, dar nu numai, pe pro-bleme de interes comun în gestionarea ºi implementarea pro-gramelor finanþate din bugetul Uniunii Europene. Scopul coope-rãrii inter-regionale este de a eficientiza politicile structurale aleUE, prin accesul la „bunele practici” ale autoritãþilor publice dejaimplicate în gestionarea fondurilor structurale.

Mirela Sãcãluº

INTERREG IV C Aprobat de Comisia Europeanã în luna septembrie a anului trecut, con-

tribuie alãturi de celelalte programe la creºterea eficacitãþii politicilor dedezvoltare regionalã ºi a contribuþiei acestora la modernizarea economicãºi întãrirea competitivitãþii în Europa, în domeniile inovãrii, economia baza-tã pe cunoaºtere, mediului ºi prevenirii riscului prin mijloace de cooperareinterregionalã.

Din cele 405 milioane de euro alocate programului (FEDR ºi bugete na-þionale), România va putea beneficia de 17,01 milioane de euro, din care2,552 milioane de euro reprezintã co-finanþarea naþionalã. Bugetul progra-mului este unic pentru cele 29 de state partenere în program: þãrile mem-bre ale Uniunii Europene, la care se adaugã Norvegia ºi Elveþia.Obþinerea fondurilor va avea loc în urma unor licitaþii de proiecte, în caretrebuie sã fie implicaþi parteneri din minimum trei state din care douã statemembre.

Proiectele INTERREG se adreseazã autoritãþilor publice, agenþiilor dedezvoltare regionalã, instituþiilor de învãþãmânt superior, institutelor de

cercetare, operatorilorde ºtiinþã ºi tehnolo-gie, incubatoarelor deafaceri, instituþiilor deprotecþie a mediului,serviciilor de urgenþãºi organismelor degestionare a riscului,alte autoritãþi publicesau organisme dedrept public caredemonstreazã o rele-vanþã în domeniulinovãrii ºi a economieibazate pe cunoaºterela nivel regional sau amediului ºi preveniriiriscurilor. Organizaþiiledin sectorul privat potparticipa utilizând fon-duri proprii sau casub-contractori.

Prin INTERREG IVpot fi finanþate urmã-toarele acþiuni: vizite

de studii, sesiuni de instruire comune, studii ºi rapoarte, analiza de date,studii de caz comparative, întâlniri ºi evenimente (întâlniri interregionale,seminarii, conferinþe), acþiuni de informare ºi publicitate (comunicate depresã, broºuri, website-uri, transmisii radio ºi TV) elaborarea ºi experi-mentarea pilot a noilor instrumente ºi abordãri, dezvoltarea de planuri deacþiune comune.

Programul se aflã la al doilea apel de proiecte, termenul limitã de depu-nere a cererilor de finanþare fiind 30 ianuarie 2009.

URBACT IIOraºele româneºti au posibilitatea sã depunã proiecte de dezvoltare

urbanã în cadrul programului european URBACT II. Programul, aprobatde CE în 2 octombrie 2007, dispune de un buget de aproximativ 68 demilioane de euro.

Aria de cooperare a programului acoperã întreg teritoriul UE (27 statemembre), Norvegia ºi Elveþia. Statele candidate la aderarea la UE vor ficonsiderate partenere în funcþie de interesul exprimat (statele IPA, cufinanþare IPA), iar celelalte state, vecine UE, pot participa cu finanþare pro-prie ºi dacã îºi exprimã oficial interesul de a lua parte la program.

Beneficiari eligibili sunt oraºele (municipalitãþi, conglomerate urbaneetc.), regiuni ºi state membre relevante în domeniul urban, universitãþi ºiinstitute de cercetare relevante în domeniul urban. Participarea la pro-gram este deschisã atât organismelor publice sau echivalente, cât ºiorganismelor private. Organismele private sau asociaþiile naþionale sautransnaþionale de oraºe/municipii pot participa cu finanþare proprie. Lideride proiecte URBACT II pot fi doar instituþiile publice.

Un punctaj mare în procesul de selecþie a aplicaþiilor se acordãproiectelor în care participã Autoritãþile de Management ale ProgramelorOperaþionale naþionale, în vederea asigurãrii concretizãrii experienþeirezultate prin proiectele URBACT II.

Axele prioritare ale programului sunt: Oraºe, promotoare ale creºterii economice ºi ocupãrii forþei de muncã

prin mãsuri precum: promovarea antreprenoriatului, îmbunãtãþirea inovãriiºi economiei bazate pe cunoaºtere, ocuparea forþei de muncã ºi capitaluluman

Oraºe Atractive ºi Unite prin mãsuri precum: dezvoltarea integratã azonelor degradate sau în curs de degradare, integrarea socialã, aspectelelegate de mediu, planificarea urbanã

Asistenþa tehnicã asigurã managementul ºi implementarea programului.Ediþia viitoare vom continua prezentarea cu programele ESPON 2013

ºi INTERACT 2007-2013, programe care se adreseazã unitãþilor de cerc-etare din domeniul dezvoltãrii teritoriale, respectiv creºterii eficienþei ºi efi-cacitãþii programelor ºi proiectelor de cooperare teritorialã în perioada deprogramare 2007-2013.

Primele centre create în þarãPentru prima cerere deschisã deproiecte în cadrul acestei operaþiuni,solicitanþii eligibili sunt numaiautoritãþi ale administraþiei publicelocale: Consiliul Local Sighiºoara,Consiliul General al MunicipiuluiBucureºti ºi consiliile judeþene dinSuceava, Tulcea, Arad, Constanþa,Vâlcea, Cluj, Maramureº ºi Bihor.Centrele naþionale de informare ºipromovare turisticã create vor fi ser-vicii specializate care funcþioneazã însubordinea consiliilor locale ºijudeþene, dupã caz, ºi în colaborarecu Ministerul pentru Întreprinderi Miciºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi ProfesiiLiberale.

Centrele de informare turisticã ºi fondurile structurale

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumerit

Standard european EN 1888 –Cãrucioare ºi coºuri pentru copii

Securitate maximãpentru bebe-beneficiariA crescut indemnizaþia pentru gravide, de la 600 RON laminimum 600 RON pânã la 80% din salariu. S-a majorat ºialocaþia pentru familiile monoparentale ºi complementare.Mai vreþi alte argumente care sã justifice alegerea noastrãdin acest numãr al „euROpeanului”? ªi noi încurajãmnatalitatea, dar nu oricum. Mai corect, post-natalitatea.Bebeluºii trebuie sã aibã o pruncie... standardizatã. Nu-i derâs. Un cãrucior pentru copil poate ceda în 14 puncte, dacãnu este construit respectându-se prevederile impuse de EN1888, standard obligatoriu, nu cu rang de recomandare.ªtiaþi cã multe dintre standardele europene au apãrut dupãproducerea unor accidente? Mortale, multe dintre ele.Numai cã noi ne-am hotãrât; în aceastã ediþie, nu de mor-talitate, ci de natalitate vom vorbi.

Rãzvan Petriºor

3, 2, 1 secunde... Frânã!În interiorul zonei de acces, adicã spaþiul din jurul copilului la care

acesta poate avea acces atunci când este în cãrucior, nu trebuie sãexiste tuburi cu extremitate deschisã, îmbinãri rapide, orificii sauspaþii înguste, cu lãþime mai mare de 5 mm ºi mai micã de 12 mm,în care degetele sau orice parte a corpului copilului sã se poatãprinde ºi rãni. De asemenea, colþurile ºi marginile din zona deacces trebuie sã fie rotunjite sau protejate în mod corespunzãtor.Pentru a nu fi înghiþite de copii, elementele de construcþie cu dimen-siuni mici trebuie sã fie încastrate.

În standard sunt prevãzute ºi metode de testare a sistemului defrãnare obligatoriu cu care trebuie sã fie dotat un cãrucior pentrucopii. Verificarea se face pe un plan înclinat la 12 grade. Se testea-zã ºi stabilitatea cãruþului la urcarea unei borduri. Cãrucioarele tre-buie sã aibã un dispozitiv de blocare care sã poatã fi acþionat depersoana care conduce cãruþul în cel mult 3 secunde de la momen-tul intenþiei.

Cãrucioarele trebuie marcate cu numele producãtorului/importa-torului, sã aibã inscripþionate seria ºi numãrul de fabricaþie, precumºi o serie de avertismente: „Poate fi periculoasã lãsarea copilului încãrucior, nesupravegheat“, „A nu se utiliza o saltea mai groasã dex mm“ – dimensiunea fiind precizatã de producãtor. La punctul devânzare trebuie clar specificate informaþiile referitoare la vârstacopilului pânã la care poate fi utilizat cãruciorul sau vârsta minimãa bebeluºului. Standardul impune ºi menþionarea greutãþii maximea copilului pentru care a fost proiectat produsul.

Coºurile, mãsuraþi-le! Apoi cumpãraþi-le !Cât priveºte coºurile destinate transportului de bebeluºi, standar-

dul european este extrem de sever. Sunt prevãzute cerinþe de se-curitate ºi metode de încercare la ºocuri – scãparea din mânã, deexemplu. Sunt impuse dimensiunile minime pentru orice compo-nentã care ar putea fi dusã la gurã de catre bebe-beneficiar, cât ºitipul materialului/þesãturii din care este confecþionatã îmbrãcãmin-tea coºului. La fel, pentru materialul de umpluturã – tendinþa este derenunþare la polietilenã în favoarea fibrelor naturale, cum ar fi nucade cocos. Sunt bine dimensionate înãlþimea ºi rigiditatea pereþilorlaterali.

Concret: înãlþimea totalã a unui coº – atunci când este þinut înmânã, iar copilul este în el – trebuie sã fie de maximum 52 cm. Cotaeste mãsuratã de la baza coºului pânã la partea superioarã amânerului. Mergeþi cu lupa ºi ruleta la cumpãrãturi dacã vreþi sã daþibanii pe un produs deloc periculos pentru odrasla dumneavoastrã!La punctul de vânzare, trebuie sã fie clar ºi vizibil specificate aver-tismentele: „Aceste articole sunt destinate a fi utilizate pentru uncopil care nu va fi lãsat nesupravegheat, un copil care nu se poateaºeza, rãsuci, ridica singur sau cu ajutorul mâinilor ori al picioarelorºi care are o greutate de cel mult 9 kg“; „Dacã produsul este desti-nat a fi utilizat cu suporturi, sã se verifice dacã dimensiunile supor-tului sunt compatibile cu cele ale coºului“. Comerciantul – informatde producãtor/broºurã – trebuie sã cunoascã lãþimea ºi lungimeabazei coºului în mm.

Cumpãrãtorul trebuie sã primeascã instrucþiuni de utilizare ºiîntreþinere în limba þãrii unde este comercializat produsul. Capisci?Vous comprend? Did you receive this message? Verstehen Sie?Aþi înþeles?

Notã: Informaþii furnizate de Asociaþia de Standardizare din România (ASRO)

INTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Autoritãþile locale ºiStrategia LisabonaÎn mod firesc, competitivi-tatea Uniunii Europene, înansamblu, depinde de com-petitivitatea regiunilor ºioraºelor sale. Printre altele,regiunile ºi oraºele sunt celecare finanþeazã investiþiile încercetare ºi inovare. Mediainvestiþiilor la nivel sub-naþional, în UniuneaEuropeanã, o reprezintãpeste 66% din investiþiilepublice.

Aida Catanã

La solicitarea Consiliului Euro-pean de primãvarã 2006, Comi-tetul Regiunilor a fost încurajatsã elaboreze un raport de sinte-zã, pânã la începutul anului2008, pentru evaluarea efectelorStrategiei Lisabona revizuite lanivel local ºi regional ºi contura-rea perspectivelor acesteia dupãanul 2008.

Se are în vedere faptul cã, alã-turi de coeziunea economicã ºicea socialã, coeziunea teritorialãeste al treilea obiectiv al politiciieuropene. Aceasta va întãri rolulregiunilor ºi oraºelor la nivel eu-ropean ºi se va încuraja identifi-carea unei soluþii la problemadecalajelor teritoriale care afec-teazã competitivitatea globalã aeconomiei Uniunii Europene.

Raportul pentru Consiliul Euro-pean de primãvarã 2008 al Plat-formei de monitorizare a Strate-giei Lisabona a Comitetului Re-giunilor - CdR 17/2008, intitulatRegiunile ºi oraºele europene –parteneri în cadrul strategiei pen-tru creºtere ºi locuri de muncã,are mai multe rezultate princi-pale. „Paradoxul Lisabona“: re-giunile ºi oraºele intervin, prac-tic, în toate domeniile politice re-levante pentru Strategia Lisa-bona, dar nu percep în aceeaºimãsurã strategia ca având ocontribuþie la dezvoltarea localãºi regionalã. Pe de altã parte, pri-oritãþile principale ale regiunilorºi oraºelor din cadrul programe-lor lor de dezvoltare sunt: stimu-larea creºterii economice ºi acreãrii de locuri de muncã prinîmbunãtãþirea mediului de afa-ceri ºi prin încurajarea spirituluiantreprenorial ºi a inovãrii, îm-preunã cu promovarea ocupãriiforþei de muncã ºi a capitaluluiuman ºi protejarea mediului.

Din aceastã perspectivã mailargã, prioritãþile care se des-prind pentru regiuni ºi oraºesunt: adaptarea la schimbãrileclimatice (prin reducerea emisi-ilor de gaze cu efect de serã,creºterea eficienþei energetice ºidezvoltarea de surse de energieregenerabilã); gãsirea de soluþiila problema demograficã (princreºterea ratelor de ocupare aforþei de muncã, în special înrândurile femeilor ºi persoanelorîn vârstã); gãsirea de soluþii laproblemele lipsei de forþã demuncã, integrãrii migranþilor cuforme legale ºi adaptãrii infra-structurii ºi serviciilor la îmbãtrâ-nirea populaþiei; asigurarea uneimai bune reglementãri. Pe dealtã parte, 53% dintre respon-denþi considerã cã Strategia Li-sabona contribuie puþin sau des-tul de puþin la realizarea obiec-tivelor lor. De fapt, deºi regiunileºi oraºele Europei lucreazã,practic, pentru îndeplinirea tutu-ror obiectivelor de creºtere ºi decreare de locuri de muncã, ma-joritatea lor considerã contribuþiaStrategiei Lisabona la realizareaþintelor de dezvoltare localã ºi re-gionalã a fi de micã importanþã.Deºi rata sa a scãzut de la 67%în 2006 la 55% în 2007,nemulþumirea faþã de nivelul glo-bal de implicare este încã majori-tarã. Aceste rezultate demons-

treazã cã persistã un decalaj înpunerea în aplicare ºi cã acestatrebuie abordat în urmãtorul ciclude guvernanþã.

Cu toate acestea, regiunile ºioraºele sunt dornice ºi decise sãcontribuie la realizarea Obiecti-velor de la Lisabona. 96% dintreregiuni ºi oraºe considerã cãexistã posibilitatea de a se impli-ca mai mult în procesul de pune-re în aplicare. Oraºele ºi regiu-nile considerã cã politica regio-nalã ºi Fondurile Structurale suntinstrumente fundamentale pen-tru realizarea obiectivelor stabili-te de Strategia Lisabona. Acestlucru a fost subliniat de cerinþaprivind alocarea de fonduri înacest sens, care a sprijinit alinie-rea Strategiilor de la Lisabona ºide la Göteborg cu misiunea prin-cipalã a politicii de coeziune ºide la care se aºteaptã acelaºi lu-cru ºi pe viitor. Aceastã alocarede resurse a introdus modificãrimari ºi de substanþã în planurilede cheltuieli a 57% dintre regiuniºi oraºe, conducând în principalla o creºtere a cheltuielilor deinovare. Dezvoltarea unei di-mensiuni externe coerente aStrategiei Lisabona (în ceea cepriveºte cooperarea în materiede reglementare, convergenþastandardelor ºi echivalarea nor-melor, de exemplu în domeniulmediului ºi protecþiei sociale) asi-

gurã condiþii de concurenþã globa-le echitabile pentru menþinereavalorilor ºi standardelor europe-ne, punând, totodatã, în aplicareAgenda Lisabona pe plan intern.De aceea, este încurajator faptulcã unele þãri emergente impor-tante (printre care India, China ºiBrazilia) merg pe aceeaºi cale.Acest lucru oferã, de asemenea,posibilitatea consolidãrii coope-rãrii între UE ºi regiunile din afa-ra acesteia. Aceastã posibilitatear trebui exploratã în continuareîn urmãtorul ciclu de guvernanþã.Pilonii economic, social ºi demediu ai Agendei Lisabona suntconsideraþi, în linii generale, as-pecte diferite ale aceleiaºi pro-bleme. Crearea de locuri demuncã mai multe ºi de mai bunãcalitate trebuie îndeplinitã prin di-seminarea inovaþiilor într-un modecologic, pentru realizarea uneidezvoltãri durabile. În cadrulStrategiei Lisabona, existã douãaspecte care meritã o dezbateremai amplã ºi orientatã spre acþi-une: în primul rând, între prio-ritãþile maxime se aflã adaptareala schimbãrile climatice ºi gãsi-rea de soluþii la problema demo-graficã (respectiv creºterea rateide ocupare a forþei de muncã fe-minine ºi adaptarea infrastructu-rilor ºi serviciilor la nevoile uneipopulaþii în curs de îmbãtrânire).În al doilea rând, flexicuritatea nupoate fi consideratã un panaceuuniversal. Majoritatea regiunilorºi oraºelor privesc acest conceptca pe o dezbatere europeanã cuimplicaþii în principal la nivel na-þional. Cu toate acestea, existãmai multe exemple bune, la nivelsubnaþional, de moduri în carecerinþele referitoare la economiiºi pieþe ale forþei de muncã flexi-bile ºi dinamice pot furniza forþeide muncã, la nivel regional ºi lo-cal, slujbe sigure, durabile ºicompetitive.

Existã deci o legaturã directã,de necontestat, între ceea ce seîntâmplã la nivelul fiecãrui oraº ºila nivelul fiecãrei regiuni euro-pene în îndeplinirea obiectivelorStrategiei Lisabona. Acesta esteºi motivul pentru care fiecareproiect, fiecare solicitare de fi-nanþare necesitã explicarea mo-dului în care proiectul susþine im-plementarea politicilor europeneºi, implicit, a Strategiei de la Li-sabona.

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportului Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerelor judeþene de comerþ, consiliilor judeþene, prefecturilor, ADR-urilor, centrelor „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Gabriela Creþu solicitã menþine-rea magazinelor duty-free ºi la punc-tele vamale „de pe uscat“ ale UE. Eu-roparlamentarul Gabriela Creþu a pledat înplenul Parlamentului European pentru men-þinerea magazinelor duty-free la punctele devamã ale uniunii, altele decât cele din por-turi ºi aeroporturi. Potrivit deputatei europe-ne, astfel s-ar îndrepta discriminarea întrecei care cãlãtoresc pe apã sau cu avionul ºicei care cãlãtoresc pe uscat. În plus, s-arpãstra un avantaj pentru cei care locuiesc înzonele de frontierã, regiuni în general deza-vantajate economic din cauza statutului lorperiferic. Intervenþia doamnei Creþu a avutloc în cadrul dezbaterii raportului Lulling pri-vind „Regimul general al accizelor“. „Accize-le, taxele, în general, par aspecte tehnice,dar servesc unor obiective politice. Folosi-rea lor trebuie sã þinã cont, însã, mai puþinde teorii abstracte, cât de situaþiile concretedin statele membre; în acelaºi timp, trebuiesã menþinem coerenþa cu principii mai ge-nerale ale politicilor pe care le aplicãm, deexemplu, cu principiul tratamentului egal”, adeclarat doamna Creþu, membrã a Comisieipentru Piaþa Internã ºi Protecþia Consuma-torilor (IMCO).

Daciana Sârbu pledeazã pentrueducaþia nutriþionalã în ºcoli. „Progra-mul de încurajare a consumului de fructe înºcoli trebuie dublat de unul privind educaþianutriþionalã“- Daciana Sârbu. Europarlamen-tarul Daciana Sârbu a depus o declaraþiescrisã aferentã dezbaterii raportului Buskprivind „Programul pentru încurajarea con-sumului de fructe în ºcoli“. Doamna Sârbuconsiderã cã schema de încurajare a con-sumului de fructe în ºcoli trebuie dublatã deintroducerea unui program de educaþie nutri-þionalã în instituþiile de învãþãmânt. „Propu-nerea Comisiei Europene de introducere aconsumului de fructe în ºcoli va fi beneficãpentru sãnãtatea cetãþenilor Uniunii Europe-ne. Obiceiurile consumului de alimente suntformate în timpul copilãriei ºi pot dura toatãviaþa. ªcolile reprezintã cel mai potrivit punctde plecare pentru determinarea acestui tipde comportament, ºcoala fiind a doua autori-tate, dupã familie, care are contact direct cucopiii ºi o influenþã semnificativã asupraacestora”, se aratã în declaraþia scrisã a de-putatei europene, membrã a Comisiei pen-tru Mediu, Sãnãtate Publicã ºi Siguranþã Ali-mentarã a Parlamentului European (ENVI).

Îmbunãtãþirea culturii financiarea consumatorilor. EuroparlamentarulIliana Malinova Iotova din Bulgaria a ela-borat un raport care vizeazã crearea dereguli comune pentru educaþia consuma-torilor în domeniul serviciilor financiare.Obiectivul este de creºtere a nivelului decunoºtinþe al consumatorilor, pentru o maibunã gestionare a finanþelor personale.„Educaþia financiarã ar trebui sã fie corec-tã, echidistantã ºi transparentã, astfel încâtsã serveascã intereselor consumatorului ºitrebuie sã se deosebeascã în mod clar deconsilierea comercialã sau de publicitate“,se menþioneazã în raportul elaborat deeurodeputatul Malinova Iotova. Directiva afost votatã cu 634 voturi pentru, 12 împo-trivã ºi 25 de abþineri. În raport se solicitãdezvoltarea ºi actualizarea instrumentuluionline Dolceta (http://www.dolceta.eu/romana/index.php) ºi oferirea acestui ser-viciu în toate limbile oficiale.


INSTITUÞIILE NU STAU

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

Str. Muzeul Zambaccian nr. 22B, Ap. 7, sector 1, Bucureºti

[email protected]

Un proiect:

clãdirea, realizatã de arhitectul Victor Horta, esteun exemplu elocvent de arhitecturã în stil Art Nouveau

prin 1900, muzeul era un mare magazin careaparþinea unui comerciant pe nume Wacquez

la începutul anilor ’80, construcþia devenise o ruinãºi a fost propusã pentru demolare

din fericire, Magasins Wacquez au fost salvate,arhitecþii ºi artiºtii împãrtãºind ideea de a le transformaîn muzeu

s-a urmãrit crearea unei legãturi între Art Nouveauºi A Noua Artã, banda desenatã

deºi primele benzi desenate nu au apãrut înBelgia, artiºtii de aici au format avangarda de cândHerge l-a creat pe Tintin în 1929

dacã de Spirou, Lucky Luke sau Gaston Lagaffe epuþin probabil sã fi auzit, Strumfii vã sunt cu siguranþãmai cunoscuþi

sã ºtiþi, sunt belgieni cu toþii

tatãl ºtrumfilor este Pierre Culliford (Peyo), care ainclus pentru prima datã aventurile micilor personajeîntr-o serie de benzi desenate din 1958

Muzeul Benzilor Desenate încearcã sã recreezelumea acestor eroi desenaþi, cu ajutorul unor fotografii,documente originale ºi imagini 3D, în secþiunea denu-mitã Muzeul Imaginarului

este situat în Rue de Sable 20 ºi este deschis demarþi pânã duminicã între orele 10-18.

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... MUZEUL BENZILOR DESENATE DIN BRUXELLES de VVeronica CCormoº

Muzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenateMuzeul BenzilorDesenate

Comisia Europeanã a lansat online postu-rile de radio Euranet. La adresa www.euranet.eupoate fi accesatã platforma online a reþelei de posturide radio Euranet, în versiune multilingvã ºi interactivã.

Euranet s-a nãscut la iniþiativa ºi cu sprijinul financiaral Comisiei Europene. Reþeaua a fost lansatã de unnumãr de posturi de radio europene, printre careDeutsche Welle, Radio France Internationale, RadioNetherlands, Polskie Radio, Punto Radio ºi RTBF.

Din aprilie 2008, 24 de posturi de radio din 15 stateeuropene, coproduc ºi difuzeazã zilnic emisiuni despreactualitatea europeanã în 10 limbi (bulgarã, englezã,francezã, germanã, greacã, maghiarã, polonezã, por-tughezã, românã ºi spaniolã). Urmeazã ca, progresiv,sã fie incluse toate cele 23 de limbi oficiale ale UE.

Reþeaua Euranet are o audienþã sãptãmânalã de 19milioane de ascultãtori în Uniunea Europeanã ºi de 30de milioane în þãrile terþe.

România este reprezentatã în consorþiul Euranet deRadio România Internaþionale, departament al So-cietãþii Române de Radio (SRR) ºi de RFI România, fi-lialã a Radio France Internationale.

Parteneriatele Comenius Regio: noi opor-tunitãþi de cooperare regionalã în învãþãmân-tul ºcolar. Comisia Europeanã a lansat, în cadrul uneiconferinþe organizate la sediul Comitetului Regiunilor,Comenius Regio, o nouã acþiune în cadrul programu-lui de învãþare continuã (long life learning).

Parteneriatele Comenius Regio finanþeazã coope-rarea regionalã în învãþãmântul ºcolar ºi promoveazãschimbul de experienþã ºi bune practici între regiuni ºimunicipalitãþi din Europa. Proiectele pot aborda ches-tiuni de administrare ºcolarã, integrare mai bunã aelevilor proveniþi dintr-un context de migraþie, educaþieantreprenorialã sau reducere a abandonului ºcolar.

Activitãþile proiectului trebuie sã integreze ºcolile ºialþi parteneri din cadrul regiunii sau municipalitãþii, cum

ar fi cluburi pentru tineret, biblioteci sau muzee.Parteneriatele Comenius Regio pot conþine o gamã

largã de acþiuni, de exemplu, schimburi de personaldidactic, activitãþi comune de formare pentru profesori,învãþare reciprocã sau vizite de studiu.

Termenul limitã pentru cererile de finanþare este 20februarie 2009. Propunerile trebuie înaintate deautoritãþile ºcolare locale sau regionale. Selecþia soli-citanþilor se va încheia în vara anului 2009, iar acþiunilepot începe cel mai devreme în luna august 2009.

„Comenius Regio va oferi noi perspective departeneriat european. În întreaga Europã, regiunile ºiautoritãþile locale rãspund pentru politicile edu-caþionale. Comenius le va furniza susþinere financiarãºi instrumente concrete pentru schimbul celor maibune practici. Comitetul Regiunilor susþine fãrã rezerveaceastã iniþiativã excepþionalã”, a declarat Luc Vanden Brande, preºedintele Comitetului Regiunilor.

Lucrãtorii mobili – efect benefic asupracreºterii economice. „Invit toate statele membre sãanalizeze dacã restricþiile temporare impuse libereideplasãri pe piaþa muncii mai sunt necesare” - VladimirSpidla, comisar pentru Ocuparea Forþei de Muncã,Afaceri Sociale ºi Egalitate de ªanse.

Un raport al Comisiei Europene aratã cã lucrãtoriimobili din þãrile care au aderat la UE în 2004 ºi 2007au un impact pozitiv asupra economiilor statelor mem-bre ºi nu le provoacã acestora perturbãri serioase pepieþele forþelor de muncã.

S-a constatat cã migraþia forþei de muncã a adus ocontribuþie semnificativã la creºterea economicã dura-bilã din ultimii ani. Au fost satisfãcute cererile pieþeiforþei de muncã ºi nu s-au solicitat masiv sistemelenaþionale de protecþie socialã. În acelaºi timp, existãpuþine probe potrivit cãrora lucrãtorii din noile statemembre îi înlocuiesc pe lucrãtorii locali sau le reducserios salariile, chiar ºi în acele þãri în care influxurile

sunt mai mari. „Dreptul de a munci într-o altã þarã esteuna dintre libertãþile fundamentale ale cetãþenilorUniunii Europene. Lucrãtorii mobili se deplaseazãacolo unde existã locuri de muncã disponibile, iareconomia beneficiazã de pe urma acestui fenomen, adeclarat Vladimir Spidla, comisar pentru OcupareaForþei de Muncã, Afaceri Sociale ºi Egalitate de ªanse.Ridicarea imediatã a restricþiilor nu numai cã ar fi logicãdin punct de vedere economic, dar, în plus, ar ajuta lareducerea unor probleme cum ar fi munca nedeclaratãºi falsa activitate independentã”, a adãugat comisaruleuropean.


Vladimir Spidla, comisar pentru Ocuparea Forþei de Muncã, Afaceri Sociale

ºi Egalitate de ªanse

021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europene, …...2 black black 2 2 black black 2 2...

Documents