www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul III, nr. 7-8 (20-21), august-septembrie 2008 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

NEVOIA DE LINIŞTE

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

pagina 13

POVESTEA ALBINEI

2,45 milioane de euro

nerambursabili ajung la Dudeşti Vechi!

PROIECTUL “COME

ON OVER”

pagina 16

pagina 4

pagina 5

pagina 2

„BEGA ŞI TIMIŞUL

CARE NE UNESC”

Valcani 12Teremia Mare 8Găvojdia 9Birda

10-11

CCCC AAAA LLLL EEEE NNNN DDDD AAAA RRRR UUUU LLLL LLLL UUUU CCCC RRRR ĂĂĂĂ RRRR IIII LLLL OOOO RRRR AAAA GGGG RRRR IIII CCCC OOOO LLLL EEEE ---- LLLL UUUU NNNN AAAA SSSS EEEE PPPP TTTT EEEE MMMM BBBB RRRR IIII EEEE

““““ TTTT uuuu rrrr iiii ssss mmmm bbbb aaaa llll nnnn eeee aaaa rrrr,,,, eeee nnnn eeee rrrr gggg iiii iiiiaaaa llll tttt eeee rrrr nnnn aaaa tttt iiii vvvv eeee ,,,,eeee cccc oooo nnnn oooo mmmm iiii iiii llll aaaa bbbb uuuu gggg eeee tttt ”””” pagina 3

pagina 6

pagina 5

Valea lui Liman – sub semnul cantecul şi dansuluipopular

Adam Crăciunescu:“AVEM TREI OBIECTIVE

IMPORTANTE: REABILITAREA DRUMURILOR JUDEŢENE, “CENTURA” TIMIŞOAREI

ŞI DEPONIA ECOLOGICĂ!”pagina 13

CCCC oooo nnnn ssss tttt aaaa nnnn tttt iiii nnnn OOOO ssss tttt aaaa ffff iiii cccc iiii uuuu cccc ::::

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş.Apare în baza O.G. nr. 75

din 28.08.2003 Colegiul de redacţie:

Răzvan Hrenoschi, Ada Marincu,Jana Lavrits, Gabriela Pascaru,

Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Daniela Borda,

Smaranda MarcuLayout design:

Andrei Călin PascaruISSN: 1842-323X

Redacţia:Timişoara, Strada Regina Maria nr. 3

Telefon: 0256-406.330, 0256-406.4010728.834.781

Editare şi tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale DKMT

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECO%OMICĂ

PREŞEDI%TE: VIOREL SASCASECRETAR: GH. BOLOGAMEMBRI: TITU BOJIN, VIOREL MATEI, VALENTINAMILUTINOVICI, LELICA CRIŞAN, GH. PREUNCA

B. COMISIA DE URBA%ISM, AME%AJAREA TERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICE

PREŞEDI%TE: MARCEL MIOCSECRETAR: LEONTIN DE MAIOMEMBRI: SORIN SUPURAN, TRAIAN STANCU, ŞTEFAN IOANSZATMARI, HORIA BĂCANU, DORIN CUTU

C. COMISIA PE%TRU CULTURĂ, Î%VĂŢĂMÂ%T,TI%ERET ŞI SPORT

PREŞEDI%TE: SORIN MUNTEANUSECRETAR: DORIN HEHNMEMBRI:MIHĂIŢĂ BOJIN, OANA GAITA, ADRIAN NEGOIŢĂ

D. COMISIA PE%TRU SĂ%ĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂPREŞEDI%TE: DAN IOAN SARMEŞSECRETAR: CĂTĂLIN TIUCHMEMBRI: SILVIA COJOCARU, GH. NODIŢI, VASILEROTĂRESCU

E. COMISIA PE%TRU ADMI%ISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂPREŞEDI%TE: VIOREL COIFANSECRETAR: MARIUS RADU CÂRCEIE MEMBRI:MATEI SUCIU, OVIDIU SAMUIL MOZA, ELISABETASPĂTARU

F. COMISIA PE%TRU RELAŢII ŞI COOPERAREI%TERREGIO%ALĂPREŞEDI%TE: IOSIF CÂNDEASECRETAR: NICOLAE BITEAMEMBRI: DOREL BORZA, CRISTINEL DUGULESCU, MARIUSPOPOVICI

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura Consiliului Ju -deţean Timiş, în fiecare luni, întreorele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTi miş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre -şedinţi şi secretar gene ral), înce -pând cu ora 12.00.

R. H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUU PPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2008

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

Zeci de meşteri populariveniţi din toate colţurile ţăriitării vor participa în perioada5-7 septembrie 2008 în incintaMuzeului Sa tului Bănăţean dela Padurea Verde la oadevărată sărbătoare în chinatăartei populare româ neşti.Vizitatorii vor putea achiz-iţiona piese de ceramică saumic mobilier, costume popu-lare, obiecte din fier si lemn,ţesături, podoabe ţărăneşti,împletituri de papură şi nuiele,icoane şi pictura naivă, instru-mente muzicale, măşti. Deasemenea, gurmanzii se vorputea înfrupta din diversebucate tra diţionale româneşti,sârbeşti, şvăbeşti şi ungureşti.

Târgul poate fi vizitat întreorele orele 10,00 si 18,00.Sâm bătă, 7 septembrie 2008,va avea loc un spectacol fol-cloric cu muzica si dansuri subgenericul “Casa Banăţeana”.

C.T.

Agenda culturală – model de parteneriat public-privatŞeful Serviciului Relaţii Publice din cadrul Con siliului Judeţean Timiş, dipl.

Ing. Răzvan Hrenoschi a participat la Bucureşti la conferinţa finală a proiectuluiPolitici etice – mecanisme şi instrumente. Întâlni rea a fost organizată de Centrul deExpertiză pentru Reforma în Administraţia Locală, Directoratul pentru InstituţiiDemocratice al Consiliului Europei, în colaborare cu Agenţia Naţională aFuncţionarilor Publici (ANFP) şi asociaţia „Asistenţă şi Programe pentruDezvoltare Durabilă – Agenda 21”. La lucrări au participat Jozsef Birtalan, preşe -dintele ANFP, Liviu Ra du, secretar de stat la Ministerul Internelor şi al ReformeiAdministrative şi Daniel Popescu, din partea Centrului de Expertiză pentruReforma în Admini straţia Locală. Temele abordate în cadrul acestei conferinţe auvizat managementul public şi indicatorii de performanţă, Programul Operaţionalpentru Dezvol tarea Capacităţii Administrative şi corelarea cu modelele europene,transparenţa decizională şi răspunderea funcţionarilor publici, programul PublicEthics Benchmarking and Improvement.

Reprezentantul administraţie timişene a făcut o prezentare referitoare la Agendaculturală – model de parteneriat public-privat. A.M.

Linia de tramvaiTimişoara-Şag -

Parţa şi returLocalităţile limitrofe

municipiului Timişoara arputea în viitor să fie bene-ficiarele extinderii reţeleide mijloace de transport încomun urban. Printreacestea s-ar putea număracomunele Dumbrăviţa,Şag, Giroc şi MoşniţaNouă. Cea mai lungă liniear putea fi cea care va legaTimişoara de comuneleŞag şi Parţa.

C.T.

Autostrada ARAD-TIMIŞOARA

Descărcările de pe auto stradaArad-Timişoara sunt în atenţiaComisiei de urbanism, amenajarea

teritoriului, lu crări publice şi pro-tecţia mediului din cadrul C.J. Timiş.

În opinia avizată a arhitectului-şefal judeţului Timiş, doamna LianaBuşilă, în zona capitalei de judeţ seva putea ieşi de pe autostradă în treipuncte. Prima ieşire va fi în zonacomunei Orţişoara, la kilometrul 40-41, pe Drumul Naţional 69, proiec-tantul având trei variante în acestsens. Pentru celelalte descărcări de peautostradă, la nord de Giarmata şi peDrumul Naţional 6, în Remetea,există câte o posibilitate. În ceea cepriveşte transportul greu de marfă,accesul se va face în zona Ronaţ.

T. C.

TÂRG TRADIŢIONAL LA

MUZEULSATULUI

Mos Ioan Vornic Râcu din Vârciorova

(Foto Ada Marincu)

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3august-septembrie 2008

R.-Domnule preşedinte, aţi avut înluna iulie o întrevedere cu secretarul destat la Mini ste rul pentru ÎntreprinderiMici şi Mij locii, Comerţ, Turism şi ProfesiiLibe rale, dna Lucia Morariu, pe temapromo vării ju deţului Timiş din punct devedere turistic.

C.O. -Timişul nu este un judeţ destinat cuprecădere turismului aşa că, din păcate, ne-am li mitat la turismul de business. Un dome-niu interesant pentru noi, pentru adminis-traţia judeţeană, ar fi cel balnear. Vă potoferi, ca şi exemplu, zona Lovrin - Gottlob -Jimbolia -Teremia Mare unde subsolul estebogat în ape termale. E nevoie, apoi, deimplicarea Con siliul Judeţean în dezvoltareatraseelor turistice euroregionale, cele dez -voltate în ca drul colaborării Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Nici reprezentarea judeţuluiTimiş la la Târ gul de Turism al României,care va avea loc în luna octombrie 2008 nutrebuie neglijată. Avem în vedere şi re -abilitarea Muzeului Ba natului – respectiv aCastelului Huniade din Timişoara - în cadrulunui proiect în coope rare cu Primăria Ti -mişoara, din bani euro peni. Doar rea bi litareaCastelului Hunia de presupune 7 milioane deeuro. Din păcate, prin Programul Opera ţi -onal Regional suma alocată Timişului pentruturism este de numai 6,8 milioane de euro.

R. Care este stadiul lucrărilor laBastionul Terezian?

C.O. Bastionul Terezian este unul dintreproiectele mari, în finalizarea căruia esteimplicat atât Consiliul Judeţean Timiş, cât şiPrimăria Timişoara. Au apărut însă anumiteprobleme. Lucrările au demarat deja în zonacare aparţine de Consiliul Judeţean, însă înpartea în care proprietar este Primăria Timi -şoara ultimul chiriaş se lasă cu greu înduple-cat să iasă din spaţiu, aşa că Muni cipalitatease află în proces pentru evacuare. Valoarealucrării de reabilitare a Bastionului este deaproape 9,7 milioane de euro. Aproape cincimilioane de euro provin din fonduri euro -pene. Consiliul Judeţean Timiş contribuie cu2,3 milioane euro, de la bugetul de stat vin1,6 milioane de euro iar cea mai mică sumăvine din partea Consiliului Local Timişoara,760.000 de euro.

R. Lucrări de reabilitare se deruleazăşi la alte instituţii de cultură din judeţ.

C.O. La Muzeul Satului Bănăţean seridică o clădire administrativă care va găzdui

şi secţia de Etnografie. În comuna Traian Vu -ia derulăm un proiect pentru realizarea unuiMuzeu al Ştiinţei. La Palatul Baroc din PiaţaUnirii continuă lucrările la cea mai impor-tantă încăpere, Sala Baroc, unde se petrecerestaurarea picturii murale, un proces foartemigălos.

R. Domnule preşedinte, care ar fi avan-tajele realizării zonei metropolitane aTimişoarei?

C. O.- Este nevoie ca Timişoara să sedezvolte ca un pol de creştere într-un modcontrolat. Deocamdată, legea nu ne permite odezvoltare juridică, pentru că nu au apărutnormele, deşi există iniţiativă legată de zonemetropolitane şi în alte municipii din ţară.Dezvoltarea metropolitană este un concepteuropean şi doar prin aplicarea aceastuiavom putea accesa fonduri europene. Trebuiesă evităm extinderea localităţilor-dormitor,de oa rece oamenii şi-au construit case înlocalităţile apropiate Timişoarei, pleacădimineaţa şi se întorc seara, iar toată activi-tatea se concentrează în Timişoara. Vom faceun master-plan cu scopul de a echilibra dez-voltarea infrastructurii şi în aceste localităţi.Am invitat şi oraşul Recaş să ni se alăture, iarpână la 1 august, toate cele 28 de localităţiurmau să ne trimită, prin ADETIM, oscrisoare de intenţie, prin care să spună dacăvor sau nu să facă parte din zona metropoli-tană. Cine nu vine acum, e problema lui. Seva uita la ceilalţi cum se vor dezvolta. Ne-ampropus să avem în octombrie 2008 o hotărârede Consiliu Judeţean care să clarifice statutulasociaţiei metropolitane.”

R. O instituţie bugetară aşa cum este şiConsiliul Judeţean tinde să realizeze câtmai multe economii. Una din metode estefolosirea energiei alternative.

C.O. Energia alternativă este consacratăîn multe ţări europene, aşa că aceastea s-arputea introduce şi la noi. O metodă bună pen-tru a face economii în bugetul administraţieieste folosirea panourilor solare pentru apă şiîncălzire sau chiar turbinele eoliene pentruproducerea energiei electrice. Am dori săfolo sim asemenea panouri solare la clădireacare va fi noul sediu al Bibliotecii JudeţeneTimiş. Nu sunt tehnologii ieftine, însă trebu -ie avute în vedere în viitorul apropiat.Comisia Eco no mi că a C.J. Timiş a pro movatun proi ect pentru studierea resur selor deener gie regenera bilă la nivelul jude ţului

Timiş. Proiectul re -ali zat de ADE TIMşi a fost câş tigatăprin el o fi nanţarede 160. 000 de eurode la Uni unea Euro -pea nă.

R . R e c e n t ,Consiliul JudeţeanTimiş a obţinut,din fonduri aleUniunii Europeneprin ProgramulPhare 2004 Coo -perare Trans fron -talieră România–Ungaria, fi nan ţa -rea proiectului nu -mit „Centru Re -gional şi Trans -fron talier de Pre -venire şi Intervenţie în caz de Inundaţii”,cu un buget total de 850.000 euro.

C.O. Sunt fonduri bine venite. ParteneriiConsiliului Judeţean Timiş în acest proiectsunt Societatea de Utilitate Publică „Agenţiade Dezvoltare Euroregională Dunăre – Criş –Mureş-Tisa”, Direcţia judeţeană Csongrad deProtecţie împotriva Catastrofelor, ConsiliulJudeţean Arad, Consiliul Judeţean Bihor,Direcţia Apelor Banat Timişoara şi DirecţiaApelor Crişuri Oradea. Dorim crearea uneistructuri instituţionale şi a unui sediu de co -or donare-cooperare şi suport logistic, la niveltransfrontalier şi regional, pentru prevenirea,intervenţia şi pregătirea personalului pentrusituaţiile de inundaţii din judeţele româneştiTimiş, Arad, Bihor şi judeţul maghiar Cson -grad. În prezent este în curs de amenajareinfrastructura sediului Centrului Regional şiTransfrontalier de Prevenire şi Intervenţie încaz de Inundaţii, pe un am pla sament, propri-etate a Consiliului Judeţean situat în imedia-ta apropiere a municipiului Timişoara, în co -muna Giroc. Se lucrează la reabilitarea a do -uă clădiri, care vor găzdui birourile, dar şiechi pamentele destinate situaţiilor de urgen -ţă. Termenul de finalizare a lucrărilor la celedouă clădiri este 10 octom brie a.c. A fostachi ziţionată deja o hală unde vor fi depo -zitate utila je, dintre care o parte au şi sosit; evorba de pompe de evacuare a apei...

R. Domnule preşedinte, unul dintrefoştii consilieri judeţeni, Alin Popoviciu,

vrea să susţină din fonduri proprii organi-zarea în prima jumătate a lunii octombriea unui concurs de idei în rândul studen -ţilor la Arhitectură, tema fiind reinter-pretarea portalurilor de acces în Timi -şoara, care arată acum tare urât.

C.O. E o iniţiativă privată dar bine venită,în opinia mea. Sunt multe lucruri care trebuieîndreptate în ceea ce priveşte estetica ambi-entală actuală, şi acesta la nivelul întreguluijudeţ. Suntem preocupaţi nu numai deintrările în municipiul Timişoara dar şi defelul în care arată intrările în judeţul Timişdinspre cele trei judeţe limitrofe, Caraş,Arad, Hunedoara, ca şi cele de la graniţa cuSerbia şi Ungaria. Dorim personalizarealor. La fel, în preocuparea C. J. Timiş este şiconstruirea unei centuri feroviare ocolitoarea Timişoarei, scoaterea liniei de cale feratădin municipiu, cu atât mai mult cu cât sun-tem încluşi într-un proiect important, cel alcoridorului feroviar european Lisabona-Kiev. Se vor elimina în acest fel şi disconfor-tul provocat locuitorilor de zgomotul produsde garniturile de tren şi timpul pierdut labarierele de cale ferată care funcţioneazăîncă pe teritoriul oraşului. Există un studiude prefe zabilitate la nivelul ConsiliuluiJudeţean Timiş legat de acest obiectiv majoral comunităţii, care costă 175.000 de euro.

A consemnat C. TODOR

Constantin Ostaficiuc:“TURISM BALNEAR, ENERGII ALTERNATIVE, ECONOMII LA BUGET”

PLENUL C.J. TimişPreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin

Ostaficiuc, a emis dispoziţia de convocare a CJT în şed-inţă ordinară, care a avut loc joi, 28 august, în PalatulAdministrativ, cu următoarea Ordine de zi:

1. Întrebări, interpelări2. Proiect de hotărâre privind aproba rea documentaţiei

„Master Plan pentru Sis tem integrat de management al de şe -u rilor solide în judeţul Timiş”

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului deFezabilitate cu indicatorii tehnico-economici ai investiţiei„Sis tem integrat de management al deşeurilor în judeţulTimiş – Depozit de deşeuri ne periculoase comuna Ghizela,judeţul Timiş”

4. Proiect de hotărâre privind aproba rea încheierii uneiconvenţii de cooperare între judeţul Timiş şi municipiul

Timi şoara pentru promovarea şi implemen tarea proiectului„Valorificarea Potenţia lului Turistic al Centrului istoricCetate”

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea participăriijudeţului Timiş la constituirea Asociaţiei de DezvoltareIntercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă- ADIVEST

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea „Studiilor ştiinţi-fice de delimitare a zonelor tampon şi de protecţie ale unorarii naturale protejate din judeţul Timiş”

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea implementării şicofinanţării proiectului „Studiu de Fezabilitate pentru valori-ficarea potenţialului turistic transfronta lier, incluzând pistede cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara”

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea „Regulamentuluipentru efectuarea transportului public judeţean de persoaneprin curse regulate” şi a „Caietului de sar cini al serviciilor detransport public judeţean”

9. Proiect de hotărâre privind finanţarea unor structurisportive

10. Proiect de hotărâre privind darea în administrare şifolosinţă a activităţilor şi bunurilor Parcului Tehnologic şiIndus trial Timişoara

11. Proiect de hotărâre pentru aprobarea „Strategieijudeţului Timiş privind dezvoltarea serviciilor sociale înperioada 2008 – 2013”

12. Proiect de hotărâre privind reorganizarea DirecţieiGenerale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş

13. Proiect de hotărâre privind confirmarea componenţei

Comisiei de evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap –Timiş şi aprobarea Regulamentului de organizare şifuncţionare a acesteia

14. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Normativelorprivind dotarea cu autovehicule şi consumului lunar de car-buranţi

15. Proiect de hotărâre privind prelungirea dării în folos-

inţă a unor autovehicule16. Proiect de hotărâre privind aprobarea unificării şi

dezmembrării unor parcele de teren din proprietatea publicăa judeţului Timiş

17. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuităa unor spaţii din Palatul Administrativ

18. Diverse. J.L.

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

PROIECTUL “COME ON OVER”

Parteneri: Direcția Generală deAsistență Socială și Protecția CopiluluiTimiș, Asociația “Clementina” din Lugoj,organizaţia neguvernamentală “Duga” dinAda, Serbia.

Finanțare: Uniunea Europeană, prinProgramul de Vecinatate România Serbia2005, RO 2005/017-538.01.02.02

Valoarea totală a proiectului: 55280Euro

Perioada de derulare a proiectului:8.08.2007-7.08.2008

Scopul proiectului: stabilirea unuiparteneriat pe termen lung între serviciilesociale publice și private din România șiSerbia, în vederea îmbunătățirii niveluluide expertiza al profesioniștilor și a calitățiiserviciilor sociale oferite beneficiarilor dinambele țări.

Grupul țintă: profesioniștii din sistemulde asistență socială din ambele țări.

Rezumatul activităților derulate încadrul proiectului:

- Au fost organizate conferințe dedeschidere în România și Serbia;

- Au fost organizate două workshopuriîn România (6, 7 februarie și 8, 9 aprilie2008), în vederea schimbului de experiențătransfrontalieră. Acestea au fost susținutede specialiștii sârbi și au fost urmate devizite în instituții din domeniul asistențeisociale aflate în subordinea DGASPCTimiș;

- Au avut loc două traininguri în Serbia,localitatea Ada (martie, mai 2008),susținute de specialiștii români, pe tematicispecifice protecției copilului aflat în difi-cultate;

- 65 de reprezentanți ai instituțiilorguvernamentale și ONG-urilor au fostimplicați în activitățile proiectului;

- Organizarea, în luna iulie 2008, înLugoj, cu sprijinul Asociației “Clementina”și al DGASPC Timiș, a unei expoziții cuobiecte artizanale realizate de către benefi-ciarii instituțiilor publice și private de pro-tecție a copilului;

- Elaborarea “Ghidului teoretic și prac-tic pentru dezvoltarea deprinderilor de viațăindependentă și pentru promovarea drep-turilor minorităților” și distribuirea acestuiaîn România și Serbia;

- Crearea și distribuirea pe teritoriulambelor țări a 200 de pliante și 150 depostere prin care a fost promovat acestproiect, precum și serviciile oferite prinintermediul lui;

- Implementarea noțiunilor noi învățateîn România și Serbia;

- Desfășurarea de activități de prevenirea separării copilului de familia biologicăsau extinsă;

- Organizarea de grupuri-suport pentrufamiliile aflate în situație de vulnerabilitatesocială din localitățile Checea, ChevereșuMare, Timișoara, Sacoșu Turcesc;

- 80 de familii au beneficiat de sprijinmaterial;

- Demersuri în vederea înregistrării tar-dive a nașterii pentru 25 copii;

- Organizarea unei mese rotunde(16.06.2008) în colaborare cu DGASPCTimiș, Serviciul Consiliere Familială, petema: “Abordarea dificultăților întâmpinateîn instrumentarea cazurilor cu risc de aban-don”;

- Organizarea unei mese rotunde(26.06.2008,) în colaborare cu PrimăriaRecaș pe tema: “Intervenție interinsti-tuțională în prevenirea separării copiluluide familia biologică sau extinsă și coope -rarea comunitară în vederea incluziuniisocio-profesionale a persoanelor victimeale marginalizarii sociale.

S.M.

Concursul de pescuit ,,Cupa Barajului” organizat de C. J. Timişşi Direcţia Judeţeană de Sport, desfăşurat prin Agenda culturală, aavut loc în localitaţile: Coştei (25 de participanţi) Uivar (35 partici-panţi) Niţchidorf (40 participanţi) Mănăştiur (30 de participanţi), cuvârste cuprinse între 12-17 ani. Câştigatorii concursului au fost re -compensaţi, premile constând în articole sportive. La Cupa Barajului

au luat parte şi primarii Carebia Petru (Coştei), Vajda Pavel (Uivar),Moscovescu Ioan (Niţchidorf), Curuţi Ionel (Mănăş tiur), care au fostalături de organizatori şi de copiii participanţi.

R. I.

Thilo von Trotha, autorul cărții « Der Kampf um Plevna » se pare căfa ce parte din familia nobiliară cu acest nume din Germania; Thilo a tră -it în secolul al XIX-lea și, poate și prima jumătate a secolului al XX-lea.Din această familie face parte Lothar von Trotha (1848-1920) militar decarieră, ofițer, apoi general-locotenent, viceguvernator în Africa Ger -mană de Est; a comandat o brigadă în China în 1903 și apoi o expedițieîmpotriva populației herero și a hotentoților în anii 1904-1905. Adolphvon Trotha (născut în 1868 și a mai trăit și în anul 1930), alt reprezen-tant al acestei familii, a fost ofițer de marină militară; în primul războimondial a fost comandant al unei flote de război, șef al statului major almarinei de război germane, a participat la bătălia din StrâmtoareaSkagerak contra flotei de război britanice, apoi șef al înaltului coman-dament al marinei, viceamiral și comandant al amiralității până în 1920.

Titlul complet al cărții lui Thilo „Der Kampf um Plevna. TaktisceStudien. Zweite wollig umgearbeitete und erweiterte Auflage", Berlin1896, Ernst Siegfried Mittler und Sohn („Bătălia pentru Plevna. Studiitactice, ediția a doua revizuită și extinsă. Cu un plan și șapte schițe înlitografie„), sub îngrijirea lui Ernst Siegfried Mittler și fiul, LibrăriaCurții Regale. Materialul lucrării este împărțit în șapte cărti, fiecare for-mată din 5-8 capitole, în total fiind 35 de capitole.

«Bătălia pentru Plevna, acest focar strategic al sângeroasei campaniidin Balcani din anul 1877 oferă întregii lumi, cu o mare încordare,prive liștea spectacolului urmărit... ...Această bătălie a stârnit atenția șiinteresul tuturor cercurilor militare, și care au vazut în această încleștareun manual didactic de tactică modernă scris cu sânge... ...Acest faptgeneral și un mare interes personal m-au determinat nemijlocit să fiu peteren până la căderea Plevnei la sfârșitul anului 1877, fapt care mi-a ofe -rit o nesecată sursă de informații, o reprezentare logică a acelor epi -soade interesante și să corelez la această reprezentare diferite observațiitactice » ; cu aceste fraze își începe autorul introducerea cărții sale.

Participării directe pe teatrul de operații militare, autorul i-a adău-gat și o bogată documentație constând mai ales din lucrări ale unor mili -tari participanți la războiul din 1877-1878 ale celor două tabere aflate înconflict: «Lovcea, Plevna și Seimovo» a generalului Kuropatkin,«Blocada Plevnei», o continuare a lucrării amintite, cele două fiind apoiprelucrate de colonelul Krahmer cu titlul «Retrospectivă critică asuprarăzboiului ruso-turc din 1877-1878 », « Brigada cazacilor caucazieni înBulgaria «de Tutomil, «Prima Plevna (Memoriile unui artilerist)» deMescerski, «Atacul de la Plevna din 30 august /11 septembrie 1877 – oparte a conținutului polemic împotriva luiKuropatkin» de Suhotin; aces-te lucrări aparțin unor autori ruși.

Thilo von Trotha s-a folosit de următoarele lucrări ale unor autoriromâni: «Participarea României la războiul din 1877-1878 “ de Văcă -rescu, «Cooperarea armatei române în Bulgaria» de Fisch. Dintre au -torii turci de care s-a folosit Thilo von Trotha, pot fi menționați colo -nelul Talaat, aghiotantul lui Osman Pașa, căruia i s-au publicat în re vista«Terbshuman Chakitat» însemnările de război, Subdetul Cha keik,autorul lucrării «Culegere de documente oficiale turcești despre răz -boiul din 1877-1878» , tradusă în limbile rusă și germană. În bibliogra -fia menționată de autor figurează și "Studii asupra teatrului de luptă dinrăzboiul ruso-turc din 1877-1878 " a colonelului elvețian Ott.

Diviziunile cărții sunt următoarele: Cartea întâi. Prefață. Adversarii.Locul acțiunii. Cartea a doua. Prima și a doua Plevnă. Car tea a treia.Împresurarea Plevnei prin partea de est. Cartea a patra. A treia Plevnă.Cartea a cinciea. Împresurarea totală a Plevnei. Cartea a șasea. CădereaPlevnei. Cartea a șaptea. Considerații.

Concluzia care se trage din aceste enumerări este că lucrarea autoru-lui german este conștiincios și minuțios elaborată, cuprinzând toateaspectele și toți factorii cu privire la acest eveniment: configurația câm-pului de bătălie, armatele participante la conflict, cuprinzând felul șinumărul unităților militare, categoriile armelor (de exemplu infanterie,artilerie, geniu, cavalerie, pontonieri, transmisiuni), tipul armelor, orga-nizarea armatelor, durata serviciului militar. În acest sens scriitorulmenționează că în armata rusă stagiul serviciului militar era de 15 ani,din care primii 6 ani reprezentau serviciul activ, iar următorii 9 ani eraustadiul de rezervă.

Câteva capitole ale cărtii sunt consacrate armatei române, fapt cecon semnează contribuția țării noastre la acest război: Capitolul 3. For -țele romane de luptă, Capitolul 13. Armata română înainte de izbucnirearăzboiului până la intrarea în lupta împotriva Plevnei, Capitolul 19.Bătălia decisivă de la 11 septembrie pe frontul de la Grivița. Capitolul22 conține subcapitolul «Armata de vest ruso-română după luptele dinseptembrie» și subcapitolul «Forțele combatante ruso-române în fațaPlevnei la începutul lui noiembrie», Capitolul 24. Cavaleria ruso-româ -nă între Vid și Isker de la începutul lui septembrie până la sfârșitul luioctombrie, Capitolul 26. Luptele românilor pentru reduta a doua aGriviței.

În legătură cu structura armatei române, Thilo von Trotha arată că labaza acesteia sunt bărbații care pot efectua serviciul militar cu vârsta cu -prinsă între 21 și 47 de ani. Forțele combatante se divid în patru cate-gorii: Armata Permanentă, Armata Teritorială, Miliția, Garda Națio nală.În războiul din 1877-1878 au participat primele două componente alearmatei. Armata Permanentă cuprinde 4 batalioane de vânători, 8 regi-mente de linie cu câte 2 batalioane și un batalion de rezervă, 2 regimentede roșiori (husari) a 5 escadroane fiecare, 4 regimente de artilerie a câte6 baterii fiecare, fiecare baterie avand 6 tunuri, 1 batalion de geniu, 4companii sanitare, 1 tren escadron, 2 companii de jandarmi pedeștri 2companii de jandarmi călare. Batalionul este format din 4 companii, întotal 800 de oameni, escadronul are aproximativ 170 de oameni,unitățile de ordine sunt cu un efectiv mai mic. Armata Teritorială erastructurată potrivit împărțirii administrative: la 33 de județe corespund33 de batalioane de infanterie(dorobanți) și 33 de escadroane de cava-lerie (călărași); dupa noua organizare, aceste unități sunt reprezentate de16 regimente de dorobanți a câte 2 batalioane. Forța de luptă a unuibatalion, respectiv a unui escadron este identică cu cea de la ArmataPermanentă. Ca armament, Armata Permanentă este dotată cu carabina«Peabody», având ca piese de schimb de rezervă 30.000 de percutoare,25.000 de arme «Krunka» și 25.000 de arme frantuzești nefuncționale.Artileria posedă 172 de tunuri de fabricație «Krupp» de 8 și 9 cm cali-brul, 9 tunuri de bronz mai vechi frantuzești și câteva mitraliere. Fiecaredin cele 4 regimente de artilerie are 4 baterii cu tunuri de 8 cm și 2 ba -terii cu tunuri de 9 cm. Cavaleria este dotată cu săbii și carabine de cali -tate. Mobilizarea armatei române a fost decretată la 18 aprilie 1877 și s-a încheiat la 7 mai. Principele Carol a preluat personal comanda su -pre mă a oștirii. Comandantul statului major a fost colonelul Claniceanu.

Pe lângă informațiile de specialitate, scriitorul prezintă și implicați-ile diplomatice, politice, legate de participarea României la război. Seface cunoscut refuzul Rusiei față de participarea țării noastre la război;mai apoi, când a acceptat, Rusia pretindea României ca armata românăsă fie subordonată celei rusești pe câmpul de luptă chiar și în acțiuniletactice. În timpul desfășurării luptelor, armata rusă a creat o situație difi-cilă pentru România: rușii au părăsit pozițiile de-a lungul Dunării în sec-toarele Aluta - Zimnicea și Turnu Magurele – Flamanda, astfel că fron-tiera română era amenințată în fața unor eventuale atacuri turcești, iarflancul stâng al Diviziei 4 române a rămas descoperit, poziție pe caregeneralul Manu a apărat-o trimițând un detașament din această divizie.În această situație critică pentru țara noastră, principele Carol s-adeplasat la înaltul cartier general al armatei de la Poiana în ziua de 9iulie. Carol era hotărât ca România să-și dobândească neatârnarea prinacțiuni militare independente față de ruși, urmărind ca în prima fază săocupe Vidinul, să înainteze spre Iskar și Timoc și spre Vid cu cealaltăaripa și să facă legătura cu trupele rusești. Tensiunea dintre ruși și ro -mâni s-a accentuat când după cucerirea Nicopolei, generalul rusKrudener i-a ordonat generalului Manu să ocupe zona cucerită și săescorteze prizionerii; din nou principele Carol și-a impus în mod cura-jos hotărârea sa.

Cartea lui Thilo von Trotha are o mare valoare documentară, obogată sursă de informații pentru militari și istorici, iar pentru noiromânii și o semnificație cu o mare încărcătura afectivă.

Horia MUSTETI,Bibliotecar la B. J. Timiş

Un autor german despre faptele de arme ale românilor în războiul din 1877

CCCC OOOO NNNN CCCC UUUU RRRR SSSS DDDD EEEE PPPP EEEE SSSS CCCC UUUU IIII TTTT ““““ CCCC UUUU PPPP AAAA BBBB AAAA RRRR AAAA JJJJ UUUU LLLL UUUU IIII ””””

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5august-septembrie 2008

Ziua de 15 august 2008 - SfântaMaria Mare - a coincis în localitateaAlbina (comuna Moşniţa Nouă) cuaniversarea a 80 de ani de la înfi -inţarea satului. Festi vită ţile s-au des-făşurat vreme de trei zile, în 15-16-17 august, iar localnicii s-au implicatîn mod deosebit în pregătirea şi des-făşurarea manifestării, la fel şi auto -rităţilor locale şi judeţene.

Localitatea Albina a fost întemeiată între anii 1925 - 1928 princoloniza rea în vatra de azi a satului a unui număr de şaptezeci de familiivenite din comuna Sebeşu de Jos şi şapte familii din satul Sadu (judeţulSibiu), fiind sprijinite financiar pentru a-şi pu tea întemeia fiecare gos -

podării de Bancă Albina, al cărui nume l-au şi dat şi no ului sat timişeanîncepând cu anul 1931 (până atunci aşezarea s-a numit Colonia“Bucovăţ-Brod”). În aceeaşi perioadă s-a mai aşezat în vatra satu lui ofamilie venită din comuna Dealu, judeţul Alba, iar alte trei familii auvenit din satul Igriş, judeţul Timiş. Fiecare colonist a fost împroprietăritatunci cu 8 hectare de teren arabil şi 2877 de metri pătraţi pentru casă şigrădi nă.

***Debutul aniversării celor 80 de ani de la înfiinţarea Albinei a fost

marcat, printr-o slujba religioasă dedicată hramului Bi se ri cii Or to doxeAl bina. Înce pând cuora 17, la se diul Că mi -nului cul tu ral au în -ceput să sosească zecişi zeci de oas peţi, dince lelalte sa te alecomunei Moş niţa No -uă, de la Ti mi şoara,Margina, Bu co văţ,Victor Vlad De la ma ri -na ori din co munasibiană “de baş tină”,Sebe şu de Jos.

Deschiderea festivă a fost oficiată de primarul comunei MoşniţaNouă, dl. Ioan So rincău, şi de şe ful Serviciului Relaţii Publice al C.J.

Timiş, consilierul superior Răz -van Hrenoschi, cărora li s-a alătu-rat fiul satului, consilierul jude -ţean Vasile Rotăres cu. Cu aceastăocazie a fost lan sată şi cea dintâimonografie a satului,“Albina-un sat ardelean în spaţiul tim-işan”- realizată de Mirela Truşcăşi Dan N. Buruleanu). Pe duratacelor trei zile ale aniversării -între acestea şi sărbătoarea Rugii- gaz dele şi oaspeţii s-au bucurat

de programul artistic oferit de ansamblurile “Doina Timişului”, “Sebeşude Jos”, “Moşniţeana”, de formaţiile “Nelu Ro go bete” şi “Nicu Faur”, devo cea interpretei Corina Szatmari şi de formaţia artistică condusă demaestrul Marius Cârnu. Printre oaspeţi s-au numărat şi vicepreşedinteleC.J. Timiş Adam Crăciunescu, senatorul Ilie Sârbu consilierii judeţeniCătălin Tiuch şi Ma tei Suciu sau fostul consilier municipal (Timişoara)dr. Florin Bâr seşteanu. D. B.

Localitatea timişeană Orţişoara a fost în luna iuliegazda manifestării „Lada cu zestre a neamului”, fazaintercomunală. Din cele cinci localităţi planificate săia parte la acţiune, au răspuns invitaţiei Pişchia,Maşloc şi Orţişoara, reprezentanţii acestora încântândauditoriul cu măiestria lor.

Desfăşurată în premieră în anul 2007, „Lada cu

zestre a neamului” s-a dovedit a fi un bun prilej de va -lo rificare şi conservare a datinilor, cântecelor, obice iu -rilor, jocurilor şi meşteşugurilor tradiţionale bănăţene.

În acest an, „Lada cu zestre a neamului” – a foststructurată pe următoarele genuri artistice: coregrafie(dansuri populare, solişti dansatori, ansambluri temati -ce: creaţie folclorică, dansuri şi obiceiuri tradiţionale,ansambluri de cântece şi dansuri), formaţii muzicale(orchestre populare, tarafuri, grupuri de instrumentişti,solişti instrumentişti, solişti vocali), formaţii corale,

proză sau poezie în grai popular, cre-atori populari (pictură naivă, pictură,cusătură, costume populare, broderii,sculptură în lemn, olărit, iconografie,artă florală, etc.), artă culinară tra -diţională şi alte genuri artistice.

Până în septembrie este planifi-cată desfăşurarea fazei intercomunalea concursului, fază începută în lunamartie 2008 în Comloşu Mare şi con -tinuată apoi în Du deştii Vechi, Şan-dra, Uivar, Foeni, Ghilad, Denta, Niţ -chidorf, Ghiroda, Orţişoara, Şanoviţa,Mănăştiur, Tomeşti şi Criciova.

Fazele zonale sunt programate săînceapă în 14 septembrie, la ComloşuMare şi ulterior la Giroc, Jebel şi Mă -

năştiur, faza judeţeană urmând să aibă loc în cursullunii octombrie.

Ada MARI%CU

Comuna Orţişoara s-a fălit cu lada sa cu zestrePOVESTEA ALBINEI

Aşezată în zona de trecere din Banat înspre Ţinu-tul Pădurenilor din Hunedoara, Valea lui Limana fostîntotdeauna un loc special în peisajul timişean. Cumunţi şi dealuri ce încadrează armonios valea,Limanul pastrează graţios farmecul unor vremiaparent apuse, dar totuşi mult maiactuale decat ar presupune orăşeanulsufocat de banalul marilor oraşe. Unsoare molatec de sfârşit de augustmângâie jucăuş crestele împădurite, iarmusafirul de la oraş soarbe cu nesaţ dinaerul curat de munte. Ochii curioşirătăcesc prin ver dele fără sfârşit al locu-lui, până când, de după un văl de rouă,parcă, i se arată, ca într-un vis, o povesteîncepută cu 35 de ani în urmă... “Nedeiaromânilor de pretutindeni”...

Prima nedeie a avut loc la 29 iunie1973. De atunci şi până acum, pe scenafestivalului, pentru că, în timp, “Nedeiaromânilor de pretutindeni” a luat am -ploare de festival, s-au perindat mii dear tişti de valoare, din judeţele învecina -te şi nu numai, bucuroşi să îşi do ve -

dească măiestria într-ale cântecului şi dansului popu-lar, în faţa unui public îndrăgostit de folclorul auten-tic. An după an, mai greu sau mai uşor, festivaluluidin Valea lui Liman i s-a asigurat continuitatea,devenind astfel o manifestare valoroasă şi nu în ul -timul rând, una dintre puţinele bucurii de acest genale oamenilor din zonă.

Pentru cea de-a 35-a ediţie a tradiţionalei sărbă-tori a cântecului şi jocului popular, desfăşurată

duminică 24 august 2008, organizatorii - ConsiliulJudeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă alJudeţului Timiş şi Primăria comunei Tomeşti - auinvitat prestigioase formaţii artistice din judeţ, dar şidin ţară şi de peste hotare, printre care ansamblul

“Ba natul” din Timişoara, Ansamblul decopii “Ghiocelul” din Giroc, “Făgeţea -na”, Ansamblul de dansuri din Sân mi -haiu Roman, Ansamblul Dubaşii dinBraneşti, “Flori de câmpie” din Giar -mata, formaţia de dansuri şi grupul vocaldin Pietroasa, Căluşarii din Tomeşti,Ansamblul reunit din Alioş şi Zăbrani,Ansamblurile din Româneşti, Jdioara,Belinţ, Cărpiniş, Ansamblul „Hora Piş -chiei” din Pişchia, Ansamblul „Chiză -tăiana” din Chizătău, Ansamblul dinConop, judeţul Arad. Gazdele au fost, deasemenea, onorate de prezenţa unor ar -tişti de peste hotare: Ansamblul Vla hilor(românilor) din Valea Timoc (RepublicaSerbia) şi An samblul românilor dinPocei (Ungaria).

De la o ediţie la alta, manifestareaadu nă tot mai multe formaţii participante, anul aces-ta numărul invitaţilor care au evoluat pe scena dejaconsacrată de la valea lui Liman depăşind 400 de per-soane. Nici publicul pasionat de muzică populară nuse lasă mai prejos, frumoasa valea devenind anulacesta neîncăpătoare. Din păcate, vremea nu a fost departea iubitorilor de folclor, o ploaie insistentă pu -nând capăt festivalului, înainte de vreme.

Ada MARI%CU

Valea lui Liman – sub semnul cântecului şi dansului popular

Consilierul judeţean Vasile Rotărescu şi primarul

Ioan Sorincău

Tendinţele actuale ale transformării şi transferului tehnicilorartistice şi mesajelor vizuale, în special în montaj şi colaj, consti-tuie tema acestei expoziţii. Neologismul “transformidable” sereferă la experienţa conflictuală a privitorului, marcată de uimireşi admiraţie în faţa acestor lumi vizuale şi de şoc în faţa rupturilorconţinute în fotografii.

Apariţia fotografiei la sfârşitul secolului XIX a condus către oredefinire a artei, odată cu funcţiile mimetic-reproductive ale arte -lor frumoase. Colajele şi fotomontajele unor artişti ca John Heart -field, Kurt Schwitters şi Hannah Höch staumărturie pentru înce putul acestor reflecţiiadânci asupra mo dali tă ţilor artistice care auinfluenţat major istoria artei secolului XX.Relaţia dintre noile tehnologii (fotografie,film, media), pe de o parte şi folosireaprincipiilor acestora de apli care artistică (saurefuzul deliberat de a o face), pe de altăparte, se dovedeşte extrem de complexă.

În timpurile noastre, posibilităţile demultiplicare rapidă ale fotografiei, filmul,montajul şi colajul, în formele analogic şidigital, conduc la o paleta largă de forme compuse şi combinaţiide conţinut.

Această expoziţie se concentrează în mod deliberat perelizările a patru artişti şi modalităţile diferite de a aborda tehnicişi câmpuri semantice ale transformării între mediile artistice alepicturii, fotografiei şi instalaţiei, folosind această prezentare ino-vativă şi variată pentru a exprima tendinţele generale de transfor-

mare din societatea contemporană. Expoziţia a întrunit lucrări ale artistelor Sabine Dehnel (năs-

cută în 1971 la Ludwigshafen, locuieşte la Wiesbaden şi Berlin),Barbara Flatten (născută în 1970 la Koln), Ruth Habermehl (năs-cută în 1969 la Landau, locuieşte la Leipzig) şi Verena Landau(născută în 1965 la Düsseldorf, locuieşte la Leipzig).

În privinţa formării şi abordării artistice, cele patru prezintălegături cu pictura figurativă. Însă fiecare foloseşte fotografia,montajul şi instalaţia pentru a chestiona critic şi a submina presu-

pusa reproducere fidelă din propriile lucrări.În acest sens, ele explorează fotografiafolosind montajul şi pictura, iar picturafolosind fotografia şi decorul tridimensional.

Artistele au suprapus fotografia şi pic-tura, însă fiecare dintre ele abordează diferitaceastă tehnică. Acest lucru este realizat prinfolosirea unor metode de producere şireceptare a imaginii.

Peste tot observăm o mixtură deliberatăşi subtil dozată a diferitelor grade de reali-tate. Contrar colajelor de început de secol

XX, scopul acestor lucrări nu este de a utiliza montajul ca princi -piu estetic structural, ci de a concentra atenţia asupra relaţiei ima-nente a artei cu realitatea, ca temă de sine stătătoare.

Aceste lucrări sunt uşor identificabile ca artefacte ce abor-dează posibilitatea de comunicare a realităţii prin artă.

Jörg KATER%DAHL curatorul expoziţiei

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

TIMIŞOARA ÎN STAMPEMuzeul de Artă Timişoara, în cola borare cu Mu -

zeul Banatului a organizat între 3 şi 31 august 2008expo ziţia “Timişoara în Stampe”. Vernisajul a avutloc la Palatul Baroc din Piaţa Unirii nr. 1, fiind in -clus în cadrul eve ni men telor dedicate “Zilei Ti mi -şoarei”. Ex poziţia s-a bazat pe lu crări de grafică dincolecţia Mu zeului Banatului re pre zentând ora şul Ti -mi şoara şi personalităţi istorice legate de is to riaaces tuia din seco lele XVI, XVII şi XVIII. Numărul

mare de gra vuri de -dicate Timişoareiedi ta te în epocăatestă importanţaoraşului în aceaperioadă în care erastăpânit de putereaotomană, cea care îşiavea aici centrul deconducere al oper-aţiunilor militarespre Vest. O marepar te din gra vuri re -produc momentul is -toric al eliberăriiora şului de sub do -

mi naţia turcească de către trupele lui Eugeniu deSavoya şi anexarea Timişoarei la Imperiul Habs -burgic. Majoritatea lu crărilor au fost gravate de au -tori cunoscuţi ai vremii şi re pro du se la edituri dinNurnberg, Augsburg, Veneţia şi Roma. Organi za -torul expoziţiei a fost doamna prof. dr. Ro dicaVârtaciu.

BOGDA% %ĂDĂŞTEA%

Cristina Dumitrescu:

NEVOIA DE LINIŞTEPe simezele Palatului Administrativ (eta jul al II-ela) a

expus în perioada 24 iu lie - 17 august 2008 artistul plasticCris tina Dumitrescu. „Nevoia de linişte“ şi-a in ti tulat artistaexpoziţia. Prezentă la eveniment în dubla sa calitate, de criticliterar şi de prietenă declarată a pictoriţei , prof dr. Pia Brân zeua vernisat a treia expoziţie “Du mitrescu” dezvăluind cudelicateţe tra seul artist al Cristinei: “În urmă cu câţiva ani, ar -tista era limpede orientată spre o lume de o cu totul altă factură,un univers al sferei de cristal, care te invită să mergi în zonameditativului, spaţiu abstract în care poţi decide singur ceasociaţii faci. Acum, Cris tina simte Nevoia de linişte şi seîndreaptă spre altceva: scufundarea în apa mării, loc interzis, petermen lung, oamenilor, plin de nuanţe, freamăt şi viaţă enig-matică. Această direcţie e completată de ieşirea în natura cal -mă, generoasă, fertilă, în peisajul înţeles din perspectivă orien-tală”. Au mai vorbit, în prezenţa unui public select, dl IoanSekernyesz, preşedintele UAP Filiala Timi şoara şi dipl. ing.Răzvan Hrenoschi, şeful Serviciul Relaţii Publice al C.J. Timiş.A fost prezent la eveniment şi dl Dorin Hehn, secretarulComisiei pentru Cultură, Sport şi Tineret din cadrul C. J. Timiş,dar şi dl Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timişoara.

C. T.

Data şi locul naşterii: 9 august1967, Vălenii de Munte, judeţulPrahova.

Studii:- Institutul de Studii şi Edu caţie

Per manentă “TIBISCUS” - Fa cul ta teade De sign (1993 - 1998); Insti tu tulPo li teh nic “GHEORGHE ASACHI” -Iaşi - Fa cultatea de Teh nologia şi

Chimia Tex ti lelor (1985 - 1990). Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din

anul 2004. Expoziţii personale:- “PASSO DOBLE” - Primăria Mu ni cipiului Timi -

şoara, 2002; “GRĂDINI” - HVBBank -Ti mi şoara,2 0 0 3 ;“FERME CĂ -ŢII” - Cafe -neaua Pa pil lon- T i m i ş o a r a ,2004; “CU -LORI DETOAM NĂ” -HVB Bank -Arad, 2004; “ME -TAMORFOZE” -Galeria HE LIOS -Timi şoa ra, 2005;“INTROSPECŢII”- Galeria HELIOS -Timişoara, 2006.

Expoziţii de grup ale Uniunii Artiştilor PlasticiFiliala Timişoara:

- “Lumina - fenomen fizic, motiv şi simbol artistic” -Uni ver si tatea din Szeged (octombrie - noiembrie, 2004) şiMuzeul Ba na tu lui Timişoara (noiembrie - decembrie2004); Salonul de Cră ciun - Galeria HELIOS, Timişoara2004; Salonul Artelor Vizuale, Timişoara 2004, 2005.

Lucrări în colecţii particulare din străinătate: Milano(Italia) Nisa (Franţa;)

Articole publicate în cataloage şi reviste de speciali-tate: Prof. dr. Pia Brînzeu, revista “Orizont”, martie 2005;Catalogul expoziţiei Uniunii Artiştilor Plastici Timişoara“Lumina - fenomen fizic, motiv şi simbol artistic”, 2004;Critic de artă Ioan Iovan, albumul “Grafica Timişoreană”.

Palatul Baroc august 2008 - Transformidable!Tranziţii între fotografie, instalaţii şi pictură

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7august-septembrie 2008

R. – Dl viceprimar Manuel Farca, lumeavă ştia până la alegerile din 2008 drept unuldintre foştii mare handbalişti al oraşului.

M.F. -Am jucat handbal la Clubul SportivAranca, un club aparţinând unui om de afa cerilocal. Am început în Campionatul judeţean şiam ajuns până în Divizia A.

R. - Când v-aţi descoperit pasiunea pen-tru administraţie publică?

M.F.- Pasiunea pentru administraţie pu -blică pot să spun că am descoperit-o în ultimiipatru ani, fiind aproape de domnul primarGroza şi făcând parte din aceeaşi echipă.

R. - Despre ce echipă vorbiţi, pentru cănu eraţi în Primărie...

M.F. - Nu eram în Primărie, dar eram înacelaşi partid cu domnul Groza. Şi, discutândmult cu acesta problemele din oraş şi tot ce se-ntâmplă la nivel de oraş, am decis să măimplic şi eu în administraţie…

R. – Cum ar veni, mentorul dumnea -voastră este primarul Groza...

M.F. - Da. R. - Se pune problema dacă în

Sânnicolau Mare va exista o continuitatesau o discontinuitate în aplicarea pro-gramelor vechii conduceri a Primăriei… Cecredeţi că se va-ntâmpla? Domnul primarspunea că mizează pe transparenţă, peprincipii foarte moderne de gospodărireefectivă a localităţii..

M.F.- Da, corect. Numai prin transparenţăşi pe principii foarte moderne putem să facemtreabă.

R. - Care ar fi treaba dumneavoastră,domnule viceprimar? Vi s-au delegat dejaatribuţiuni precise?

M.F. - Nu am reuşit încă să ne aşezăm atâtade bine pentru că timpul e destul de scurt de

când au trecut alegerile. Şi până ne aşezăm şinoi un pic, până se pun la punct toate lu -crurile… Dar în viitorul apropiat, foarte scurtzic eu, sperăm să se stabilească toate regulilejocului, să spunem aşa, tot ce ţine de Primărieşi de viceprimar.

R. -Am venit la Sânnicolau Mare din-spre comuna Comloşu Mare. Intrarea înoraşul dumneavoastră nu e prea grozavă.

M.F. - Ştiu, vorbiţi de strada 16Decembrie. Nu-i singura stradă care e rea, suntmai multe străzi, care încă nu sunt pietruite. Şiacum se lucrează la străzi, se pietruiesc. Noiavem în vizor toate străzile din oraş, dar înlimita posibilităţilor şi a bugetului încercăm săle reparăm rând pe rând, să pietruim, săasfaltăm.

R. - Ce anume v-aţi dori să preluaţi sprecoordonare din adminstraţia oraşului? Aţidori ceva în mod special sau acceptaţi ce vă„repartizează” domnul Groza?

M.F. - Eu spun că suntem o echipă. Cred cădomnul primar va împărţi treburile în modlogic.

R. - De exemplu, mediul. V-ar interesa?M.F. -Asta e o întrebare un pic cam grea.

Nu ştiu ce să vă răspund. Mă interesează foartemult curăţenia în oraş, mă interesează foartemult spaţiile verzi din oraş, mă intereseazăfoarte mult acţiunile tinerilor din oraş.

R. – Şi în alte localităţi apropiate deSânmicolau viceprimarii sunt tineri, ca şidumneavoastră.

M.F Sânnicolaul este şi el un oraş cu opopulaţie tânără destul de numeroasă. Eu fiindşi liderul organizaţiei de tineret a patiduluimeu, am avut în oferta electorală realizarea unparc al tinerilor. Prin Parcul Tineretului vremsă încercăm să-i adunăm pe tineri acolo, să nu-

şi mai piardă timpul în moduri care nu suntcele mai bine alese. Vor fi piste pentru role,teren de volei, teren de baschet, teren de mini-fotbal, pistă de skatebool. Vor fi şi bănci înparc, vor putea să se plimbe, să stea.

R. - Mai dansează tineretul din Sân -nicolau mare?

M.F. -Avem două discoteci în Sânnicolauunde pot să danseze la sfârşit de săptămână.Este un club frumos aici. E privat, nu e impli-cată Primăria. Avem formaţii de tineri carecântă muzică rock, muzică disco şi cu carevrem să facem într-un interval de timpcât maiscurt, concerte, festivaluri. O să organizămanual Zilele Tineretului. Chiar îmi doresc sămă implic în treaba asta. O să facem ZileleTineretului unde, bineînţeles, vreau să scoatemla suprafaţă toţi tinerii valoroşi din Sânnicolau.

R. - Aveţi tineri valoroşi în oraş?M.F. - Da, avem. Avem tineri care au par-

ticipat la diferite olimpiade, avem, cum amspus mai devreme, tineri care cântă în diferiteformaţii, vrem să-i sprijinim cu o sală derepetiţii, poate cu un transport dacă vor ţineconcert la Timişoara, de exemplu. Avem şisportivi care promit, echipa de juniori III auluat locul trei pe ţară la handbal. Avem tinerivaloroşi în oraş numai că trebuie să avem şigrijă de ei. În ceea ce priveşte păstrarea tra -diţiei locale, aici avem tineri care cântă şi spercă la Zilele Tineretului, dar şi cu ocazia altoracţiuni, să-i adunăm şi să-i scoatem în faţă.Avem, de asemenea şi echipă de dansuri înoraş, a Casei de Cultură care ţine de Primărie.

R. - Ce aţi vrea să le spuneţi celor dinSânnicolau, acum, la început de drum?

M.F.- Le mulţumim pentru votul deîncredere pe care ni l-au dat. Cum am promis,vom fi transparenţi, vom fi aproape de ei şi

vom încerca să facem numai lucruri bune pen-tru oraş. Transparenţa, comunicarea cuoamenii, ideea că aceştia trebuie să fie maibine informaţi, să vină spre noi fără nici oreţinere, cu proiecte, cu propuneri, cu tot ceţine de Sânnicolau, dacă au o idee pentru aface ceva în oraş. E clar că urbea nu se poateconduce singură. Uşa primarului şi a vicepri-marului zic eu că trebuie să fie deschisă înfiecare zi pentru toţi cei care vor să vină în aju-torul nostru în adminstrarea oraşului.

Au consemnat Cornel TODOR & Gabriela PASCARU

Viceprimar Manuel Farca:Transparenţă şi pe principii moderne în adminstraţieSÂNNICOLAU MARE

Institutul Naţional de Admi ni -stra ţie este considerat a fi o şcoalăpractică dedicată formării profesio -nale de excelenţă pentru funcţionariipublici. În acest context, Centrul Regionalde Formare Continuă pentru AdministraţiaPublică Locală Timişoara (director drd. ing.Mirel Petru Boldici) a organizat în vara anu-lui 2008 mai multe programe de per-fecţionare la care au fost invitaţi să participefuncţionari publici şi personalul contractualde specialitate din cadrul unor consiliijudeţene sau primării, dar şi alte persoaneinteresate de problematica abordată. Printretemele care au atras atenţia auditorului s-aunumărat “Dreptul de Proprietate. Pu -blicitate imobiliară.” (lector Dan Cătălin

Roşu, registrator şef OCPI Timiş), “Trans -parenţa Co municării cu Cetăţenii” (lectoruniv. dr. Cris tian Clipa, Universitatea de VestTimişoara), sau “Con trol Mana gerial In -tern” (lector drd. ec. Ana Crăs neanu, ŞefServiciu Audit Public Intern - In spectoratulŞcolar Judeţean Ti miş)). Cursanţii au fostcoordonaţi şi în dru maţi pe par cursul pro-gramelor de perfecţionare de reprezentantulCentrului Re gional de For mare ContinuăPentru Admi nistraţia Locală Timişoara, dl.Sebastian Mircea.

C.T.

IIII .... NNNN .... AAAA .... ----ŞŞŞŞ CCCC OOOO AAAA LLLL AAAA

PPPP RRRR AAAA CCCC TTTT IIII CCCC ĂĂĂĂ DDDD EEEE VVVV AAAA RRRR ĂĂĂĂ

CONFERINŢA FINALĂ A PROIECTULUI“ POLITICI ETICE – MECANISME ŞI INSTRUMENTE”

În data de 16 iulie 2008 Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a organizatConferinţa finală din cadrul proiectului Politici etice – mecanisme şi instrumente, derulatîn perioada octombrie 2007 – iulie 2008, prin cooperarea cu Consiliul Europei, Centrul deExpertiză pentru Reforma în administraţia locală, Directoratul pentru InstituţiiDemocratice şi asociaţia „Agenda 21”.

Proiectul avut drept scop adaptarea modelului european de standarde în politici eticela condiţiile din România, în vederea înt6ăririi capacităţii de auto-evaluare a instituţiilor şiautorităţilor publice referitor la modul în care sunt respectate principiile şi standardeleetice în propriile politici/proceduri locale. Proiectul a fost implementat cu sprijinul a 5parteneri locali: Consiliile Judeţene Prahova şi Timiş, Consiliile locale ale MunicipiuluiBacău şi oraşului Pucioasa, precum şi Instituţia Prefectului Teleorman.

Scopul Conferinţei a fost de a prezenta rezultatele obţinute, produsele elaborate prinproiect şi de a disemina bune practici, instrumente şi proceduri novatoare identificate încadrul procesului de evaluare/auto-evaluare a instituţiilor partenere, atât la nivelul altorinstituţii/autorităţi publice din ţară, cât şi la nivelul Consiliului Europei, care va publica unCompendiu cu cele mai semnificative elaborări din România, Ucraina, RepublicaMoldova şi Spania, ţări în care acest program, propus de Consiliul Europei a fost imple-mentat.

Din partea Consiliului judeţean Timiş au participat Doina-Adri a na TĂRÎLĂ, consiliersuperior în cadrul Compartimentului Monitorul Oficial şi Transparenţă Decizională –coordonator judeţean al proiectului şi membru în Comitetul naţional de coordonare cât şiRăzvan Hrenoschi, şef Serviciu Relaţii Publice, care a prezentat în cadrul sesiunii de bunepractici referatul „Agenda culturală – model de parteneriat public – privat.”

Doina – Adriana TĂRÎLĂ, consilier superior

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

R. – Veniturile primăriei din TeremiaMare provin în special din taxe şi im po zitede la popula ţie. Cu ce altceva vă mai“întremaţi” bugetul?

I.B.R. – Cu nimic deosebit. Nu au venitinvestitori care să fie importanţi. Nu pot să-midau seama de nu vin. De când sunt vicepri-mar, am în plan un proiect, e deja de patru ani,cu staţie de benzină şi motorină. I-am chematpe toţi, de la Petrom, de la Mol, Rompetrol, şiaşa mai departe. Au venit, au măsurat şi auspus că vin, au promis că la anu’ funcţio -nează... E nevoie de o asemenea staţie pentrucă la mai toată actvitatea se bazează pe agri-cultură, şi ca să iei motorină trebuie să mergila Sânnicolau Mare!

R. - Cam câte hectare de teren arabil

exsită în comună Mult?I.B.R. - Nu ştiu să vă zic

date exacte, dar este mult.Înainte vreme a fost vie. Terenulcultivat altăda tă cu viţă de vie afost revendicat, nu ştiu nu melecelor care au re ven dicat dar auprimit terenurile. S-a scos şi aupus cultură mare. Mai este cevaviţă de vie, dar foarte puţin. Dinpă cate, vinul de Teremia nu maiexistă. Şi nici co niacul alb deTere mia...

R. -Aveţi în grijă re zol -varea apei şi a canalizării încomună.

I.B.R. -Vrem să schimbăm

sistemul de canali za re.Vrem să băgăm apă şi săforăm alte puţuri, deadâncime În mo mentulacesta avem hi dro foareledar ţevile sunt vechi, setot sparg, nu fac faţă.Apoi, oamenii irigăgrădinile, trebuie să con -to rizăm consu mul şi vatrebui să punem o taxă pe

apă… Poţi să şiirigi dacă ai con-tor. Dar dacă nuexistă contor, o -mul consumă câtvrea şi plăteştedoar o taxă fixă.Proitectul privindapa e un proiectmai mare pentrucă el vizează toatecele trei sate, Te -remia Mică, Tere -mia Mare şi Ne rău. Şi tot legat de infrastruc-tură, domnul primar a fost la Bucureşti, pen-tru asfaltarea drumului EC7, e vorba de legă-tura dintre Teremia Mare şi Teremia Mică,

cinci kilometri, vrem să-i terminăm anul aces-ta, dacă putem. Proiectul există, mai e nece-sară aprobarea Consiliului Judeţean Timiş.

C.T.

Viceprimar Ioan Bobi Raus :„VREM SĂ CONTORIZĂM CONSUMUL DE APĂ”TEREMIA MARE

Primăria Orașului DetaOrganizează concurs pentru ocuparea funcției publicede execuție vacante de Referent cls. III, gr. superior,

în cadrul Compartimentului de impozite și taxe.

Condiții de desfășurare a concursului:

- data până la care se pot depune dosarele de înscriere:19.09.2008, ora 13;

- instituția publică la care se depun dosarele deînscriere: Primăria Orașului Deta, str. Victoriei nr. 32,

județul Timiș, cod 305200;- data, ora și locul organizării fiecărei probe a concursului:

- selectarea dosarelor: 22.09.2008, ora 8, Primăria Orașului Deta;

- proba scrisă: 22.09.2008, ora 10, Primăria Orașului Deta;

- interviul: 23.09.2008, ora 10, Primăria Orașului Deta;

Condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției publice:

- cetățenia română;- cunoașterea limbii române, scris și vorbit;

- stare de sănătate corespunzătoare funcției publice pentru care candidează;- nu a fost condamnată;

- să fie absolvenți cu diplomă a unui liceu în domeniul financiar, contabil;

- nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege;

- vechime în funcție de nivelul studiilor absolvite de 9 ani (vechimea în administrație publică

constituie un avantaj);- să aibă certificat european (ECDL)

de operare pe calculator;- abilități, calități și aptitudini

în domeniul financiar și contabil;- disponibilități pentru delegări și detașari.

Relații suplimentare, între orele 8-13, laCompartimentul Resurse Umane

din Primăria Orașului Deta, tel.: 0256-390466 și 0256-390606 (persoană de con-

tact, referent superior Dorin Sculean).

Cultură mare

Se recoltează floarea soare-lui, cartofii, sfecla pentruzahăr, porumbul, tutunul;

Se seamană rapița,loliumul;

Eliberarea terenului de res -turi vegeta le, efectuarea ar ăturii și pre -gătirea patului germinativ pen tru însă -mân țarea cultu -rilor de toam-nă;

Verificareamașinilor nece-sare pentruînsămânțărilede toamnă;

În ultimadecadă a a -cestei luni înzo nele colina -re, se poate în -cepe semănatulor zului și grâu-lui;

Depozitarea

corespunzătoare și verifi carea pe par -curs a produ selor agricole recoltate;

Efectuarea ultimei coase la lucernăși trifoi.

Legumicultură

Se recoltează legumele solanacee(toma tele, ardeii, vinetele), castraveții,

dovleceii, pepenii, fasolea de grădină,cartofii de toamnă, prazul, varza,conopida de toamnă, varza de

Bruxelles, broccoli, legumele rădăci-noase (morcovul, pătrunjelul, păstâr-nacul, sfecla roșie, țelina, ridichiile,guliile);

Se seamănă legumele, verdețuri detoamnă (spanacul și salata);

La culturile recoltate se efectueazăcu ră țirea de resturi vegetale a terenului,ni vela rea, fertilizarea și efectuarea ară-

turii (săpatului);

Pomicultură

Se recoltează merele șiperele;

Se efectuează lucrarea dedesfundat, fertilizat, săpat

gropi;În pepi nie rele pomicole se continuă

tra tamentelefitosanitare;

Se plantea -ză căpșunile.

Viticultură

Se re col -tea ză struguriide masă șistru gurii pen -tru vin;

Se pre gă -tesc vasele șiustensilele ne -cesare pentruvinificație;

În viile ti -ne re se încheieplantarea îngo luri a vi țe -

lor;Se aplică ul timele tratamente îm -

potriva manei cu Zeama bordeleză și seefectuează cârnitul pentru grăbireamaturării lăstarilor;

Se continuă lucrarea de desfundat aternului în vederea înființării de noiplantații;

Dr. Tiberiu Procopie LELESCU

CCCC AAAA LLLL EEEE NNNN DDDD AAAA RRRR UUUU LLLL LLLL UUUU CCCC RRRR ĂĂĂĂ RRRR IIII LLLL OOOO RRRR AAAA GGGG RRRR IIII CCCC OOOO LLLL EEEEPPPP EEEE NNNN TTTT RRRR UUUU TTTT RRRR IIII MMMM EEEE SSSS TTTT RRRR UUUU LLLL IIII IIII IIII

CALE�DARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE

PE LU�A SEPTEMBRIE

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9august-septembrie 2008

R. - Domnul inginer Dănuţ Stoica, sun-teţi la al treilea mandat în fruntea adminis-traţie din Găvojdia.

D.S.- Da, am intrat destul de repede înpolitică.

R. - De ce aţi făcut-o?D.S. -Am intrat la

propunerea unor prieteni,am avut un mandat deviceprimar, a urmat încăunul de primar, acum aldoilea. Avem obiectivefoarte precise...

R.- Primul obiectivpropus care ar fi?

D.S.- Primul proiect afost extinderea reţelei deapă în comună, pietruireatuturor străzilor. Reţeauade apă s-a exins în toatălocalitatea Găvojdia. Toate

străzile sunt pietruite. Da. Avem şi o stradăasfaltată, care este şi drum comunal şi ducepână în localitatea Sălbăgel. Ne-am propus săasfaltăm străzile numai după ce finalizămcanalizarea şi extinderea reţelei de apă.Extinderea reţelei de canalizare este în lucru,sperăm s-o finalizăm în vara aceasta.

R. - Sălbăgelul nu este singura aşezarecare aparţine de Găvojdia...

D.S. – Nu, sunt trei: Sălbăgelul, Jena şiLugojel. La Lugojel am reuşit să asfaltăm dru-mul comunal care leagă satul cu drumul euro-pean.Un kilometru şi 400 de metri, realizatprin fonduri proprii. În localitatea Jena lucrămla reţeaua de alimentarecu apă. În Sălbăgelavem modernizarea drumului comunal şi estefoarte important să-l finalizăm pentru ca săputeam folosi mijloacele de transport încomun.

R.- Care e situaţia şcolilor din cele patru

localităţi ale comunei Găvojdia?D.S. -Toate şcolile le întreţinem din fon-

duri proprii. Avem proiecte de modernizare latoate şcolile,unele sunt înaşteptare. Darnu mai depindede noi. Deexemplu, ce adepins de noipentru şcoli aminiţiat, am pre-dat celor de laInspectoratulŞcolar studii defezabilitate. Întoate şcolile enevoie de re pa -raţii capitale.Sunt şcoli lacare trebuieschim bate toatăt â m p l ă r i a ,p a r d o s e l i ,grupuri sa -nitare. Noi, din

fonduri pro prii, cu oamenii noştri, doar leîntreţinem. Nu avem fondurile necesare pentrureabilitare totală, pentru modernizare lor.

Avem şcoli cuclasele I-IV întoate sateleaparţinătoareiar în Găvojdiae şcoală cu cla -sele I-VIII. Co -piii din Săl -băgel şi din Je -na îi aducem cum i c r o b u z u l ,transportul îlasigură Pri mă -ria. Copiii dinLugojel fac na -ve ta la Lugojpentru că e maiaproape. Pre -feră şcolile dinLugoj...

R. –Găvojdia nueste aşezată pe

drum european, peşoseaua naţională.

D.S. – Satul nostruJena este chiar pe drumeuropean. Sperăm să ex -tindem Găjovdia pâ nă laşoseaua eu ropeană. Nupu tem însă trans formaJena în re şedinţă de co -mu nă, localitatea e micăşi nu existăinfrastructura ne ce sarăla Jena pentru afuncţiona acolo reşed-inţa de comuna.

R. - Ce credeţi că armai trebui făcut, înafară de cele enumer-ate de dumneavoastră,în comuna şi satele

aparţinătoare?D.S. -Am vorbit de apa şi canalizarea, dacă

acestea sunt realizate, putem trece la asfaltareadrumurilor. Şcolile trebuie reabilitate total.Dar avem nevoie şi de investitori care să asig-ure noi locuri de muncă. La Găvojdia o săavem o investiţie care va asigura 40 locuri demuncă, Primă ria a concesionat terenul necesarpentru o fa brică de produ se din lemn,semifabricate din lemn cu ma teria primă asi -gurată din zonă. E vorba de un investitor ro -mân.

R. -%u sunt mulţi şo meri în Găvojdia.D.S. - Există lo curi de mun că, majoritatea

localnicilor lu crează în comu nă, parte se ocupcu agricultura dar mulţi sunt angajaţi laComplexul de servicii speciale de abilitarecare ţine de Consiliul Judeţean Timiş, alţii la

Spitalul-Cămin care ţine tot de C. J. Timiş.Sunt în cele două instituţii peste 240 de locuride muncă.

R. -Acti vi -tatea princi-pală a săte-nilor ar fi cealegată de asis-tenţa socială.

D.S. – Nuneapărat. A -vem şi b a la sti -ere, unde lu -crează foartemulţi bărbaţi.Unele au şistaţii de sorta -re, staţii debetoa ne, staţiide asfalt. Lo -curi de muncăsunt. Avem câ -teva societăţicomerciale care au gatere, se lu crează îndomeniul lemnului, apoi sunt cei care na -vetează la Lugoj pentru că distanţa este foartemică.

R. - Oamenii din comună unde îşi faccumpărăturile?

D.S. - În special, în Lugoj. Dar sunt multe

magazine şi aici, încentrul de comună.

R. - Bugetulcum vi-lasiguraţi?

D.S. – Avemterenuri conce sio -nate în localita tăţileGăvojdia şi în Jena,toate pentru in ves -tiţii industriale şicare ne aduc labuget câteva sutede milioane de leivechi. Mulţi bani înfolosim în învăţă -mânt, inves timpen tru întreţi nere.

Când copiii în cep şcoala sunt fă cute toate igi-enizările, totul este pus la punct.

R. - Sunteţi pre ocupaţi şi de activitateacultu rală?

D.S. - La acest capitol stăm cam slab. Credcă tine re tul nu mai este atras de obiceiurilepopulare. Poate că în zona montană tradiţiilese păstrează mai puternic decât aici, la şes.După reabilitatea Căminului Cultural, vreau săle punem la dispoziţie celor dornici să facăactivităţi culturale nişte săli anume în care săpoată repeta. Vom folosi Căminul şi la Rugasatului. În activitatea sportivă ne străduim sămen ţi nem o echipă de fotbal şi o echipă dehandbal.

R. - Sunteţi inginer horticol, domnuleprimar, iar Găvojdia nu are un parc pemăsură...

D.S. -Avem în proiect un parc. Sper capână la sfârşitul mandatului să realizăm douăparcuri, unul în centrul de co mună şi altul însatul Jena. Eu le-am promis con să tenilor la în -ce pe rea fiecărui mandat câte ceva şi am încer-cat să mă ţin de cuvânt. Şi acum avem niştepromisiuni foarte clare pentru fiecare locali-tate, despre care v-am vorbit deja.

Au consemnat Cornel TODOR & Gabriela PASCARU

Primar Dănuţ Stoica:“REALIZĂM MAI ÎNTÂI CANALIZAREA ÎN COMUNĂ, APOI ASFALTĂM…”GĂVOJDIA

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

Primar Marius Gheorghe Stoian :“SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU EVENTUALE

REVĂRSĂRI ALE BÂRZAVEI”BIRDA

R. -Aţi fost viceprimar al comunei Birdaîn perioada 2004-2008. Dintre proiectele pecare vi le-aţi propus ca viceprimar, pe carele duceţi în continuare ca primar?

M.Gh.S. – Sunt mai multe. Centrul Civic,apa pe comuna Birda, care este finalizată înproporţie de 80% din lucrare, apă şi canal încelelalte localităţi şi canalizare în comunaBirda. Este depusă documentaţia pentru studiide fezabilitate în vederea altor proiecte, cum arfi asfaltarea străzilor în comună, şanţuri,podeţe, dar astea urmează a fi definitivate peparcurs, după ce se finalizează proiectulprinicipal, cel pentru apă şi canal.

R.-Ani buni, zeci de nani, numelecomunei Birda a fost legat de cel alComotim. Acum au venit americanii...

M.Gh.S. -Firma Smithfield. Prezenţa lorne ajută mult, pentru că s-au creat locuri demuncă în comună. Este vorba de aproape100 de locuri de muncă, create la fermeleaparţinătoare din Voiteni, Gătaia, Birda. Suntaproape 100 de oameni care lucrează în comu-na Birda şi, cel puţin nouă, ne-a ridicat nivelulde trai. În plus, mai e şi impozitul pe carefirma americană îlplăteşte la Primărie peclădiri.

R. - Este principalul investitor? M.Gh.S. - Da, este principalul. Nu e singu-

rul. Mai este o firmă italiană, au 3-4 muncitoricare lucrează acolo. Dar ca investitor majoritarsunt cei de la Smithfield.

R. - În alte localităţi din judeţul Timiş auexistat discuţii serioase privind poluareazonei de către fermele Smithfield.

M.Gh.S. - La noi, poluarea nu reprezintă opro blemă. Folosirea dejecţiilor ca îngrăşământse face pe bază de studii, nu se devarsă dejecţiifără analize pe terenuri, aşa că nu au fost pro -bleme majore pentru cetăţeni. E normal căsunt unul-doi care pot să vină să spună că nu leplace mirosul. Dar nu am avut probleme pe

zonă şi colaborăm destul de bine cu ei.R. -Vorbeaţi de proiecte legate de apa

potabilă. Cât e de bună e apa la Birda? M.Gh.S.-Avem pe centru de comună patru

foraje existente la 120 m şi pe celelalte sateaparţinătoare - Berecuţa, Mănăstire, Sân -george - câte un foraj la 120 metri adâncime,

care ulterior vor fi racordate la reţeaua de apă.Pânza freatică pe comuna Birda este cam

pe la 9 metri şi e afectată cu nitriţi, dar avemaceste foraje. La Birda se va face o staţie detratare a apei printr-un program care este înderulare, pe fonduri guvernamentale.

R. - Cât aţi fost viceprimar, ce proiectmare pe fonduri europene aţi obţinut?

M.Gh.S. – Nu s-au obţinut pentru că nicinu s-au accesat. La fonduri europene de abiaanul acesta s-a dat drumul şi noi sperăm capână în august 2008, când va fi ultimul termen,să putem depune acest proiect, apă şi canal,care este în valoare de aproape 2 milioanejumătate de euro. Este un proiect integrat.

R. - Sunteţi pregătit pentru eventualeinundaţii ale râului Bârzava?

P.- Suntem pregătiţi. Avem experienţa anu-lui 2005, suntem pregătiţi pentru aceastăproble mă. De fapt, este şi o prioritate ca să numai avem surprizele pe care le-am avut în acelan. A fost o experienţă unică, mai ales că atun-ci eram şi viceprimar şi primul an de mandatcu comună înfiinţată. Am plecat de la zero, darcu ajutorul colegilor, prietenilor, am reuşit săfacem faţă acestui lucru. N-au sprijinit şioameni din afara judeţului, au venit să-i ajutepe oamenii din comună. S-au ridicat case…Ne-a sprijinit Consiliul Judeţean Constanţa,cei din Mangalia, din comuna Mihail Kogăl -niceanu, cu ajutorul cărora am reuşit să facem8-9 case şi le mulţumim pe această cale, dinnou. Biserica baptistă a realizat şi ea o casă iarcelelalte au fost construite prin ANL.

R. -Aveţi un monument istoric foartefrumos în comuna Birda: aşezământulmonahla din satul Mănăstire.

M.Gh.S. - Mănăstirea Sfântul Gheorgheeste în curs de reabilitare, fiind un monumentcare fa ce parte din patrimoniul naţional. Vinpelerini aici iar în timpul vacanţei sosesc copiidin diferite sate cu etnie sârbă. Stau o săp-

tămână-două la mănă-stire. E un fel de tabărăde copii, sunt primiţibine aici, se fac slujbe,ies în drumeţie, aupădurea aproape. E unlucru frumos.

R- Credeţi că areagroturismul ar aveasucces la Birda?

M.Gh.S. - Avem o zonă împădurită, arexista potenţial agro-turistic Da, se poatepune şi o astfel deproblemă, dar deocam-dată oamenii suntrezervaţi în aceas tăprivinţă, pentru cădacă ar fi investitori arveni şi turişti în zonă,dar deocamdată nu se

pune problema.R. - Cum sunt legate cele trei aşe zări,

cele trei sate aparţinătoare centrul de co -mună?

P.- S-a asfaltat în vechiul mandat 2004-2008 şoseau Birda - Mănăstire, 2,2 km deşosea realizaţi prin fonduri proprii. În cealaltă

parte, vorbesc de legătura între sateleSângeorge - Mănăstire - Berecuţa, estedrum judeţean pentru care este unproiect în derulare, dar în acest momenteste drum pietruit.

R. - Cum vă înţelegeţi cu dascăliidin comună?

M.Gh.S. -Avem o relaţie bună. Enormal să avem o relaţie bună, pentruca totul să funcţioneze bine. Trebuie săavem, ca Primărie, relaţii bune cudascălii, cu Po liţia, cu preotul, cu doc-torul. Cu toată lumea trebuie să teînţelegi pentru ca activitatea să meargăbine şi să se desfăşoare în condiţii bune. Câtpriveşte tichetele pentru cadrele didactice noile-am acordat în manda tul trecut.

R. - Ce face fostul primar, alături decare aţi condus comuna patru ani? Ce mai

ştiţi de el?M.Gh.S.- Nu mai ştiu nimic despre el. Am

înţeles că a plecat în Spania. Nu pot să vă spun

care e scopul plecării în Spania. La muncă, învizită, în vacanţă… Nu ştiu.

R. - Priorităţile actuale în comună sunt,spuneaţi, realizarea reţelei de apă potabilăşi canalizarea. Care credeţi că ar fi prio -

rităţile pentru comuna Birda în următoriipatru ani?

M.Gh.S. - După apă şi canal am aveanevoie de parcuri pentru copii. Dorim un parcpe fiecare localitate în parte, nu numai în cen-

trul de comună. Locuri unde copii să se poatădistra. Ne dorim şosele asfaltate, o bază deagrement, dacă s-ar putea face, o sală de sport

pentru care ne străduim să realizăm un proiectcompetitiv. Dorim să avem toate cele necesareunei comune nou-înfiinţate...

Au consemnat Cornel TODOR & Gabriela PASCARU

Primăria comunei Dudeştii Noi a depus la Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) - Centrul Regional Timişoara unproiect în vederea realizării reţelei de canalizare la nivelul comunei şiconstruirea unei staţii de epurare, pe lângă extinderea reţelei de alimenta-re cu apă. Valoarea totală a investiţiei este de 2,45 milioane de euro(7,6352 milioane de lei), bani care nu trebuie rambursaţi, proiectul fiindfinanţat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR). Contractul între Agenţia de Plăţi şi Primăria Dudeştii Vechi afost semnat la 27 august 2008. Cu banii obţinuţi, reţeaua de alimentare cu

apă în comună va fi extinsă cu 9,6 km iar reţeaua de canalizare va fi real-izată pe o lungime de 13,1 km, cu staţie de epurare. Lucrările de extin-dere a reţelelor de apă şi canal vor începe în luna octombrie 2008 urmânda fi finalizate în termen de 24 de luni.

Este primul astfel de contract semnat la nivel naţional, cu o finanţaredin fonduri structurale nerambursabile prin FEADR, fiind astfel vorba deo iniţiativă cîştigătoare a autorităţilor locale din comuna timişanăDudeştii Noi.

C.T.

Primăria Bucovăţanunţă demararea

procedurii de dezbatere publică

pentru Planul Urbanistic General, procedură ce va avea loc

între 22.08.2008 –21.09.2008,

perioadă în care documentaţia

va putea fi consultată la sediul primăriei.

DDuuddeeşşttiiii VVeecchhii::PPPP rrrr iiii mmmm uuuu llll pppp rrrr oooo iiii eeee cccc tttt dddd iiii nnnn ţţţţ aaaa rrrr ăăăă ffff iiii nnnn aaaa nnnn ţţţţ aaaa tttt cccc uuuu ffff oooo nnnn dddd uuuu rrrr iiii

ssss tttt rrrr uuuu cccc tttt uuuu rrrr aaaa llll eeee nnnn eeee rrrr aaaa mmmm bbbb uuuu rrrr ssss aaaa bbbb iiii llll eeee

BBBBâââârrrrzzzzaaaavvvvaaaa ,,,, aaaaşşşşaaaa ccccuuuummmm şşşş iiii ----oooo ddddoooorrrreeeessssccccmmmmeeeerrrreeeeuuuu llllooooccccaaaa llllnnnniiii cccc iiii iiii :::: îîîînnnntttt rrrreeee mmmmaaaa lllluuuurrrr iiii .... .... ....

MMMMăăăănnnnăăăăsssstttt iiii rrrreeeeaaaa ssssâââârrrrbbbbeeeeaaaassssccccăăăă ,,,, ppppaaaatttt rrrr iiiimmmmoooonnnniiiiuuuu nnnnaaaaţţţţ iiiioooonnnnaaaa llll

CCCCoooommmmuuuunnnnaaaa BBBBiiii rrrrddddaaaa ---- aaaauuuugggguuuusssstttt 2222000000008888

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11august-septembrie 2008

Viceprimar Sorinel Marcu :„AM TRECUT LA EUROPUBELE”BIRDA

R. - Domnule viceprimar, prin delegaţieaţi primit anumite responsabilităţi clare,după constituirea Consiliului Local şi dupăce v-aţi împărţit sarcinile. Aşadar, ce treabăaveţi dumneavoastră în această comună?

S.M. -Voi avea probleme legate degospodăria comunală, în primul rând, toateproblemele ce vor veni în continuare cu apa,canalizare, pro ble mele care ţin de curăţenia încomună, în lo ca lităţile Birda, Mănăstire,Sângeorge, Be recuţa. Avem 12 oameni anga-jaţi de la şomaj. Cu ei facem curăţenie încomună, la tăiat iarbă, spini, adunat.Menţinem curăţenia în condiţii foarte bune. Cuaceeaşi oameni, bi ne înţeles, vom zugrăvişcolilor şi grădini ţelor. Sunt omanei cu veni-turi mici sau chiar fără venituri, şi sunt anga-jaţi pe o perioadă determinată la Primărie. Îiplătim, pentur că ne facem cu ei toate nevoileîn comună. Adică? Curăţenia, în specialcurăţenia, pentru că dorim să avem o comunăcât mai curată.

R. – Cum se face colectarea gunoiului?S.M. - Cu maşina Primăriei. În localitatea

Bir da s-au împărţit europubele, urmează Bere -cuţa. Am făcut contractele pe Berecuţa, Mă nă -stire, urmează Sângeorge. Toată lumea va pri -mi europubele, gunoiul va fi colectat în europ-ubele şi va fi strâns de două ori pe locali tateaBirda, marţea şi vinerea şi, peste săptămână, s-a stabilit pentru celelalte trei sate,Sângeorge, Mănăstire, Berecuţa, ziua de joi.Avem şi un depozit de gunoi. Cum a spus şidomnul primar, prin buna colaborare a fostuluiComtim, a noului Smithfield, avem unde săpunem gunoiul, şi anume în fostele bataluri,unde se va putea depune gunoiul câţiva anibuni. Suntem privilegiaţi în privinţa asta....

R. - Legat de mediu, domnul primarspunea că nu sunt probleme la dumnea -voastră

S.M. -Avem angajat un inspector de mediu,dar probleme nu sunt. Poate doar problemecare apar la situaţii de urgenţă. De altfel, există

un angajat special-izat şi avem 21 devoluntari pentrusituaţii de urgenţă.În orice moment -sperăm să nu semai în tâm ple înurmăto rii zeci deani ce am avut în2005 - am dattelefon, oa menii s-au pre zen tat. Am sunat alarma, oamenii suntinstruiţi, în fiecare lună avem adunare cu ei,ştie fiecare ce responsabilităţi are în caz deinundaţii, calamităţi, incendii. Am avut şiincendii pe comună. Cu aceşti voluntari s-astins incendiul, cu pompierii noştri şi cu maşi-na.

R. - Apa e mai greu de oprit decât foculS.M. - Exact. Focul l-am oprit, în câteva

minute, într-o o oră, s-a rezolvat. Dar cu apane-a trebuit, ştiţi şi dumneavoastră, zile şi săp-

tămâni întregi să ne luptăm cu ea. Cu saci pediguri, cu toate problemele astea. Digurile auînceput să se repare. Lucrează la diguri cei dela Apele Române, de la Gătaia spre noi, iar înpartea cealaltă, de la Sângeorge, lucrarea a şifost făcută. Ne-a vizitat şi domnul consilierjudeţean Titu Bojin, dânsul e şi director laApele Române şi cei de acolo ştiu de ce e ne -voie ca să nu se mai repete necazurile din anul2005.

A consemnat C. T.

DENISA, FETIŢA NĂSCUTĂ ÎN CASA CONSTĂNŢEANĂ La 31 iulie 2005, cotidianul „Telegraf“ din Constanţa publica un articol despre teribilele

inundaţii din vestul Ţării, intitulat „Casa constănţeană din Banat“. Era remarcat acolo faptulcă autorităţile locale, Consiliul Judeţean Timiş, s-au dovedit mai pragmatice decât guvernanţiişi, pentru a grăbi refacerea zonei calamitate, pentru a asigura un adăpost decent timişenilorsinistraţi, cei de la Consiliul Judeţean au făcut o evaluare rapidă a dezastrului, regretatul in -giner Ioan (Neluţu) Huţanu şi arhitectul şef al judeţului, dna Liana Buşilă au inventariat toatecasele distruse sau afectate major de ape iar rezultatul anchetei făcute pe teren a fost afişat pesite-ul C.J.Timiş. Atunci, preşedintele Constantin Ostaficiuc a demarat acţiunea „Adoptă ocasă!“. A solicitat ajutorul altor comunităţi, locale sau judeţene, unor firme şi companii puter -nice, bisericii naţionale, cultelor, ca să „adopte“ câte o familie sinistrată şi să-i construiască ocasă.

Răspunsul a fost unul excepţional şi astfel s-a angajat construirea din fonduri proprii a 70de case iar printre cei care au răspuns din suflet solicitării s-au numărat şi constănţenii. Lainiţiativa preşedintelui C.J. Constanţa, dl Nicuşor Constantinescu, s-au mobilizat comunităţiledin municipiul Constanţa, din oraşul Mangalia, din Costineşti şi comuna Cumpăna. Con stăn -ţenii au strâns peste 5,5 miliarde de lei şi astfel a început construirea a opt case pentru ceiloviţi de inundaţii în comuna Birda, satele Sângeorge şi Mănăstire, aşezate ambele pe malulrâului Bârzava. În scurt timp, casele au fost terminate, aşa că la 17 august 2005 presa dinBanat consemna, fără ostentaţie: „O delegaţie oficială a judeţului Constanţa, formată din%icuşor Constantinescu - preşedintele Consiliului Judeţean, %icolae %emirschi, vicepri-marul municipiului Constanţa, Traian Cristea, Mariana Gâju şi Iosif Valer - primariilocalităţilor Costineşti, Cumpăna şi, respectiv, Mihail Kogălniceanu (...) au poposit în

localităţile Sângeorge şi Mănăstire, satele în care autorităţile locale şi judeţene dinConstanţa au „adoptat“ construirea a opt locuinţe“.

Oficialii constănţeni au predat „la cheie“ casele celor îndreptăţiţi, în momente cu adevăratemoţionante. La scurta ceremonie care a urmat predării caselor, preşedintele C.J.Timiş, Con -stantin Ostaficiuc a înmânat preşedintelui C.J. Constanţa Nicuşor Constantinescu - pentrufelul în care a dus la bun sfârşit iniţiativa „Casa constănţeană“- distincţia „Leul bănăţean“. Iarcoti dianul „Telegraf“ cita în numărul său din 31 iulie 2005 finalul unei scrisori deschiseadresată din Banat omenoşilor dobrogeni: „Dacă, tu, constănţeanule, ajungi vreodată încelălalt colţ de ţară, în Banatul de pustă, şi treci prin satele Sângeorge şi Mănăstire şidai de o casă nou-nouţă, nici prea mare, nici prea mică, bate la poartă şi vei fi primit degazdă cu pită şi sare, ca un oaspete de seamă ce eşti“.

***17 august 2008, comuna Birda. În satele Mănăstire şi Sângeorge, în casele constănţene

ridicate în urmă cu trei ani, viaţa curge liniştit. Jasmina, care avea şase luni când a primit casănouă în locul celei dărâmate de apele Bârzavei şi când s-a pozat, ca o vedetă în devenire, luatăîn braţe de preşedinţii Ostaficiuc şi Constantinescu, e acum o mică domnişoară. Merge la„grădi” şi e foarte lipicioasă: te prinde cu braţele după gât şi nu se mai desprinde de tine! Dra -goste la prima vedere... Mama Jasminei îşi aduce aminte de momentul în care a primit cheilecasei. Are ochii înceţoşaţi: nu l-a uitat pe domnul acela de la Constanţa, “un munte de om,să-i dea Dumnezeu sănătate!”

La doi paşi de locuinţa Jasminei, într-o altă casă dăruită de bunii oameni din judeţulConstanţa, s-a născut în urmă cu aproape trei ani Denisa. Părinţii ei sunt oameni fără dare lamână, chiar sărmani. Încăperile Casei Constănţene strălucesc însă de curăţenie iar tatălDenisei nu uită că acum trei ani, la despărţire, “Domnu’ Nicuşor” l-a rugat să-i promită că vaţine casa primită în dar “lună-bec”. Aşa fac, şi el şi nevasta, de trei ani, că o dată le-a pusDumnezeu mâna-n cap...

Dinu BARBU

Denisa a văzut lumina vieţii în casă nouă...

Jasmina, în braţelepreşedintelui

NicuşorConstantinescu -

august 2005

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

Primar Ioan Buicu:„Vreme de 40 de ani nu s-a făcut nimic la Valcani”VALCANI

R.-Valcani este o comună recent înfi-inţată, domnule primar...

I.B. - Înfiinţată în anul 2005, 23 martie, înurma referendumului organizat în cele treilocalităţi care aparţineau de comuna DudeştiiVechi, Cheglevici şi Valcani. Toată populaţiadin Valcani, în proporţie de sută la sută a ieşitla votare, cu toate că era un timp nepotrivit, auvor români şi maghiari. Au fost condiţiilor at -mo s ferice grele, frig şi ploaie, dar oameniierau dornici de a reînfiinţa comuna. Pentru căValcani a fost comună până în noiembrie 1968,desfiinţată printr-un decret al regimului comu-nist. Întâmplarea a făcut că eu am asistat laprelucrarea ordinului de desfiinţare a comunei.

Era în 1968, în noiembrie, spuneam, iar per-soana care era primar atunci ulterior mi-a de -ve nit socru, Folescu Pavel, Dumnezeu să-lierte! Eu eram şef de secţie la Petrol, unitatenou înfiinţată şi coordonam toată activitatea depetrol din zonă. Şi m-au invitat, am adus şipetrolişti, ca să fie sala plină. În cinci minutes-a dat citire decretului de către fostul vice -preşedinte al Consiliului Judeţean.

R. - Decret semnat de Ceauşescu...I.B. - Da. Şi aşa a trecut Valcaniul la comu-

na Dudeştii Vechi. Din 1968 până în anul 2005când s-a reînfiinţat comuna, nu s-a făcut nici oinvestiţie, nici o lucrare, autorităţile, inclusivcele comuniste şi, ulterior, cele post-revolu ţio -nare, nu veneau în comuna Valcani decât cuoca zia alegerilor. În rest, instituţiile publice,şcoli, grădiniţe, cămin cultural, toate erau dă -râ mate, arătau ca şi clădirile din Irak pe carele vedeam la televizor, răvăşite de bombele ali-aţilor.

R. – „Bomba” la Valcani a fost ne -păsarea autorităţilor?

I.B.. - Da. Nepăsare şi neglijenţă şi interesară tat doar pentru centrul de comună. Şi înalte comune alte sate în subordine administra-tivă totul mergea în centrul comunei, toatăconducerea primăriei era din centrul de co -mună şi toţi aveau interesul să-şi rezolve pro-priul interes. Asta s-a întâmplat în toate loca -lităţile care au fost desfiinţate. De exemplu,localitatea Cheglevici aparţine de DudeştiiVechi şi arată jalnic.

R.-Am fost la Cheglevici. %u e foarteurât satul ! E chiar curat.

I.B..- Da, dar aţi văzut unităţile deînvăţământ?

R. - %u le-am văzut. Spuneţi-mi, drumulpână aici este bun. Să se datoreze faptuluică Valcaniul e capăt de ţară şi că nu e tran -zitat de maşini grele?

I.B. - Drumul a fost făcut de către autorităţiînainte de Revoluţie cu ocazia deschideriipunctului de frontieră Valcani-Iugoslavia. Afuncţionat până în timpul războiului dinIugoslavia. Am făcut demersuri peste demer-suri pentru a redeschide punctul de frontieră şin-a lipsit mult ca să se redeschidă în anul2008. Dar s-a dat prioritate Foeniului, având învedere faptul că a fost inundat în câteva rân-duri. Dar Valcaniul avea iniţial prioritate.Pen tru că memoriile la Bucureşti erau făcute

de mine şi am fost chemat la domnul subpre-fect Marossy Zoltan care a prezidat şedinţa cuprimarii şi acolo a specificat chiar: „Deşi pri-marul de la Valcani a făcut demersurile laMinisterul de Externe, vom deschide punc-tul de frontieră la Foeni, urmând caValcaniul să fie redeschis ulterior“. Acumvreo două săptămâni, am primit de la noulMinistru de Externe un comunicat în care măasigurau că partea română va rezolva toateproblemele care ţin de redeschiderea punctuluide frontieră şi nu va dura mult până laredeschidere. Pentru că infrastructura core-spunzătoare există, partea sârbă are şi acumofiţeri acolo, în fiecare dimineaţă vin, deschidbariera. E distanţă mică, Vreo opt kilometri.Ne-ar avantaja foarte mult. Mai ales că sârbiimenţin şi acum activitatea poliţiştilor de fron-tieră.

R. - Şi unde ajungem după ce trecemgraniţa cu Serbia? Care-i prima localitate?

I.B.- Mai importantă e Mocrin, o comunăfoarte mare, cu foarte mulţi români. Să nuexagerez, dar 15% din populaţie e formatădin români. Apoi e Kikinda, un oraş destul demare. Eu sunt convins de faptul că schimburileîntre două ţări ar fi benefice din toate punctelede vedere. Toate unităţile din SânnicolauMare, firme particulare, cum ar fi Zoppas,Delphi s-au adresat Prefecturii judeţului Timişcu rugămintea de a face ceva în această direc -ţie privind migrarea forţei de muncă din Serbiaspre noi, mai ales de la Mocrin, şi români şisârbi. Iar în viitorul mai îndepărtat, ar fi trans-portul mărfurilor. Pentru că sunt firme cu cap-ital străin din zonă cărora le-ar conveni foartemult să transporte produsele prin Kikinda, sprepieţe de desfacere. Dar asta presupune trans-portul tirurilor iar infrastructura nu e încăpregătită. Aşa că noi am fi bucuroşi deocam-dată cu redeschiderea punctului de mic trafic.Ar veni un ban în plus.

R. - Populaţia din Valcani se ocupă maimult cu agricultura?

I.B. - Nu. Să ştiţi că suntpeste 300 de salariaţi careasigură forţa de muncă înoraşul Sânnicolau Mare. Şiaceasta e bine, e un lucruîmbucurător pentru că nuexistă şomaj în Valcani iaroamenii îşi plătesc taxelecătre primărie.

R. – Se mai extrageţiţei în zonă?

I.B. Mai există o secţie aPetrolului, dar cu o pro-ducţie de ţiţei mult scăzută.Aici s-a scos în perioada‘75-’80 şi ceva între 10-15%din producţia ţării. În zonaPor dean, Cherestur, Valcani,Beba Veche. Erau şi pungide ţiţei comune şi trec pesub graniţe. Ţiţeiul migrea -ză. Erau acorduri între aşa-zisele ţări, frăţeşti ca săexploateze ţiţeiul raţional şiprieteneşte ca să nu se scadă presiunea în con-ducte. Dar asta e o altă treabă. Am lu crat timpde 35 de ani în această zonă îndeplinindfuncţia de maistru principal şi şef de secţie,cunosc foar te bine povestea. Erau delegaţii dinUngaria în Româ nia, din România se duceauîn Ungaria să „controleze” extracţia de petrolşi gaze. După ce plecau controalele, noi extră -geam ceea ce nu am extras pe timpul controlu-

lui. Chiar dacă se zicea că eram ţări prietene,vorba ceea, frate-frate, da’ petrolu-i pe bani!

R. – Există pe raza comune o intre-prindere agro-industrială importantă

I.B.- Este o firmă italiană, Emiliana SRL,care se ocupă cu creşterea animalelor (ovine-bovine) şi cu cultivarea pământului. Firmaaceasta, deşi este pe teritoriul comunei Valcani(aţi văzut că poţi zvârli cu piatra din sat şipână la fermele italiene!) după trei ani de exis-tenţă a comunei Valcani plăteşte impozitul totla comuna Dudeştii Vechi, noi nefăcând pânăacum grăniţuirea teritorială între cele două

comune. Legea de reînfiinţarea a localităţilora fost făcută atât de prost de către fosteleguvernări încât lasă la latitudinea celor doiprimari să facă grăni ţuirea. Noi, cei dinValcani, vrem teritoriul pe care l-am avut ladesfiinţare în ’68, iar ei, cei din Dudeştii Noi,vor să ne dea acum cât doresc ei, pentru ca cao parte din obiectivele firmei italiene sărămână pe teritoriul Dudeştilor Vechi. De doiani, aproape trei ani, ne judecăm. Am câştigat,am făcut recurs, ne mută de la Tribunal laJudecătorie, de la Judecătorie la Curtea deApel. Am adresat memorii Guvernului, nu casă facă dreptate celor din Valcani, ci să urgen-teze judecăţile acestea interminabile..

R. - Cam cât pierdeţi anual datorităacestei situaţii.?

I.B. -Aproximativ 6-7 miliarde, bani vechi.Depozitele firmei italiene sunt pe raza co -

munei noastre şi toate dru -murile folosite de ei sunt aleValcaniului. Nouă ne stricăcasele, nouă ne strică dru-murile în interiorul comuneiprin transportul cerealelordar banii merg la DudeştiiVechi. Am apelat la Prefec -tură. Domnul prefect OvidiuDrăgănescu chiar a făcut cucei de la Cadastru şi cu toateinstituţiile un in struc taj şi adat Ordin de de limitare dupăactul din 1968. Primăria dinDudeştii vechi n-a as cultatde ordinul pre fec tului. Nunu mai că n-a as cul tat dar aufăcut recla maţie la Bucu -reşti, la Gu vern, şi s-a anulatOr dinul Prefectului. Prima -rul comu nei Dudeştii Vechi afăcut reclamaţie. Fostul şiactu alul, că tot el a câştigatale gerile şi în 2008. Iar pre-fectul a fost obligat să

anuleze Ordinul. Prefectura şi Con si liulJudeţean ne-au che mat pe amândoi primarii ladiscuţii şi au insistat să re zolve situaţia, auvenit şi dânşii aici. Nu pot să-l lă mu rească peprimarul de la Dudeştii Vechi care profită căsediul fiscal e la dânşii, deşi toate terenurile pecare se află obiectivele de care vorbim erau peteritoriul Valcaniului şi în anul 1968, toatedocumentele atestă aceasta.

R.- Domnule pri-mar, şi dumneavoastrăsunteţi - ca şi cel dinDudeştii Vechi, „fostulşi actualul primar”.

I.B. -Eu am fost unul dintre cei care aumobilizat persoanele şi instituţiile ca să orga-nizăm referendum, să redevenim comună. Înanul 2005 când au avut loc alegeri pentrufuncţia de primar al noii comune am fost votatîn propor ţie de vreo 70 şi ceva la sută,învingând candidaţi redutabili, ceea ce măobligă să nu înşel speranţa şi încrederea oame-

nilor care m-au ales. Iar cei care nu m-au alessă-şi dea seama că au greşit nefăcând-o… Amobţinut în 2008 68 sau 69% din voturile celorprezenţi la vot şi voi face în aşa fel ca laviitoarele alegeri, peste patru ani de zile, sădepăşesc 80% prin activitatea, comportamen-tul şi grija mea faţă de comunitate.

R. – Sunteţi optimist. I.B. - În cei trei ani de existenţă a comunei,

împreună cu colectivul Primăriei, cu ConsiliulLocal, fiecare în domeniul lui, cât a putut şi câtl-a dus capul pe fiecare, pentru că toţi sunt noiangajaţi şi n-a lucrat niciunul în administraţie,am reuşit să transformăm comuna, să realizămobiective de interes general cu care ne putemmândri. Toate şcolile din comună au fostreabilitate prin fonduri primite de la MinisterulEducaţiei, grădiniţa e reabilitată prin fonduriPhare şi e o frumuseţe, o mândrie a localităţii.

R.- Prin fonduri proprii ce aţi realizat?I.B.- Prin fonduri proprii nimic. Abia

reuşim să plătim salariile şi energia electrică. R.- Dacă de mâine ar trece terenurile pe

care funcţionează întreprinderea italiană laValcani şi cu aceasta ar veni la buget şi cele7 miliarde de lei vechi taxe aferente, ce primobiectiv aţi realiza cu acei banii ?

I.B. - Drumuri. Nu avem decât un kilo-metru de drum modernizat. În rest, toate dru-murile sunt de piatră şi pământ. Studiul de fez-abilitate şi proiectul sunt în curs de definiti-vare şi la 1 octombrie vor fi pregătite studiileşi proiectele pentru depunerea lor la Agenţiade Dezvoltare Rurală. Pentru drumuri dar şipentru reţeaua de apă potabilă, care este dinanul 1972, e învechită, uzată fizic, ruginită,oxi dată şi avem zilnic necazuri cu spărturi şiînlocuiri.

R. - Canalizarea comunei?I.B.- Nu va rămâne un vis. Lucrează o

firmă din Timişoara la studiul de fezabilitatepentru canalizare. Pentru că până în anul 2015sau 2016, când se mai pot aloca fondurieuropene, trebuie să fim pe fază. Lucrăm laproiecte şi le vom depune la termenele potriv-ite. Când vom fi programaţi spre execuţialucrărilor depinde mai puţin de mine, dar vominsista la toate instituţiile ca să fim luaţi înseamă. Pentru că, vă repet, timp de 40 de aninu s-a întreprins absolut nimic în infrastruc-tura localităţii Valcani.

Au consemnatCornel TODOR şi Gabriela PASCARU

CAMPIONUL SEPI II,PICTORUL SEPI IIILa 30 decembrie 1910, în Valcani s-a

născut fotbalistul Graţian Sepi (cunoscutsub numele de fotbalist ca “Sepi II”). Afăcut parte din echipei de aur Ripensia

Timişoara, dar şi a altor mari cluburi din perioada interbelicǎprecum Universitatea Cluj sau Venus Bucureşti şi nu în ulti -mul rând al echipei naţionale de fotbal a României, pentrucare a reuşit sǎ înscrie 15 goluri în doar 23 de selecṭii. A par-ticipat la Campinatul Mondial de Fotbal din Italia la anul1934. Fiul său, Valeriu Sepi este unul dinre artiştii plasticicontemporani consacraţi (în anii ’70 Valeriu Sepi s-a alăturatcelebrei formaţii ”Phoenix”).

În ordine de sus in jos,stanga la dreapta: Valeriu

Sepi (percuţie, voce,design), Mircea Baniciu(solist vocal), Joji Kappl

(bas, voce), Costin Petrescu (tobe),Nicu vocal), Joji Kappl

(bas, voce), CostinPetrescu (tobe), NicuCovaci (chitară, voce)

VVVVaaaa llll ccccaaaannnniiii ---- aaaauuuugggguuuusssstttt 2222000000008888 ---- cccceeeennnntttt rrrruuuullll ccccoooommmmuuuunnnneeee iiii

august-septembrie 2008 AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

13

R. - Domnule Adam Crăciunescu,coordonaţi în calitate de vicepreşedinte alConsiliului Judeţean realizarea mai mul-tor obiective importante pentru cetăţeniijudeţului. E vorba de reabilitarea reţeleide drumuri judeţene, în primul rând dru-mul Timişoara-Maşloc - margine de judeţspre Arad, dar şi realizarea deponiei eco-logice de la Ghizela.

A.C. - Într-adevăr, între preocupărilenoastre, care trebuie să fie un răspuns la do -leanţele timişenilor, fac parte şi cele legate dedrumurile judeţene cât şi problemele de de -pozitare a deşeurilor menajere la nivelul ju -deţului Timiş. Referitor la drumuri, recu -noaş tem cu toţii că Timişul a rămas în urmăcu reţeaua de drumuri şi datorită poziţionăriigeografice a judeţului, respectiv depărtareade sur sele de materiale importante: piatră, ci -ment etc. Aceasta a creat totdeauna problemela nivelul infrastructurii judeţului, întrucâtcosturile de realizare a unui drum sunt maimari decât în alte judeţe.

R. - Pentru un kilometru de drumasfaltat în judeţul Timiş costurile sunt maimari decât în alte judeţe?

A.C. - Sunt mai mari decât în judeţele dinzone de deal, acolo unde materialele de con-strucţie sunt mult mai accesibile, maiaproape de lucrare, cu costuri mai mici.

R. - Şi atunci, care este soluţia?A.C. - Suntem în perioada proiectelor.

Acum trebuie să realizăm cât de multeproiecte de reabilitare. Sigur, o altă preocu-pare va fi accesarea fondurilor necesarepentru reali za rea acestor proiecte. Acumavem în lucru drumul 692 Timişoara-Maşloc- limită de judeţ cu judeţul Arad, undrum pentru care s-a dorit o reabi litare multmai viabilă decât alte reparaţii şi întreţinericare s-au făcut la nivelul judeţului, şi, deaceea, cred că va fi o lucrare bună. Şi în per-spectivă trebuie să insistăm pe asemeneareabilitări de drumuri judeţene, pentru că acrescut foarte mult traficul, mai ales cel greu.

R. – Pe şoseaua Timişoara-Maşloc cefel de camioane au voie să circule?

A.C. - E acceptată o greutate pe osiasimpă de 8 tone, pe cea dublă de 14,5 tone iar

pe cea triplă de 20 de tone. Dar nu totdeaunaoperatorii respectă această greutate. Există olimitare de tonaj, dar aici nu e vorba doar delimitare de tonaj, ci şi de una de viteză.

R. - Cum puteţi determina Poliţia, pecei de la Controlul Circulaţiei, să seimplice ferm în surpravegherea operato-rilor pe drumurile judeţene?

A.C. -Trebuie să găsim o soluţie pentrumonitorizarea agen ţilor economici care nurespectă tonajul pe osie. Vom scoate o ho -tărâre de Consiliu Jude ţean, vom stabili reg-uli şi cuantumul amenzilor pentru contra -venienţi. Trebuie să re zol văm problemaaceasta întrucât nu ne putem permite săinvestim banul public în aceste drumuri iaracestea să fie distruse, mai ales că există oserie de firme private care le folosesc intensdar ale căror beneficii nu sunt spre dez-

voltarea judeţului: profitul e trimis în altezone ale ţării sau chiar mai departe... Dar înmomentul în care noi recepţionăm drumul,cazul Timişoara – Maşloc, de exemplu, vomstabili toate măsurile de exploatare a lui. Înacest context, trebuie arătat faptul că noivenim şi cu proiectul suplimentar pentru re -zolvarea fluidizării circulaţiei în zona co -munei Dumbrăviţa, unde vom veni cu o ban -dă suplimentară ca să rezolvăm toate accese-le, întrucât altfel s-ar bloca acest drum în lo -ca litatea Dumbrăviţa. Proiectul iniţial nu pre -vedea fluidizarea intersecţiilor. Dum bră viţaare acum două benzi de circulaţie. Noi vomre a liza trei, cu zone de acces lateral stânga-dreapta. Consiliul Local Dumbrăviţa are totinteresul să-şi dea acceptul, dar realizareaeste în sarcina Consiliului Judeţean. Noi tre-buie să fim cei care să rezolvăm problemaaceasta.

R. – Sunt şi alte alte drumuri care tre-buie reabilitate; cele care duc spre mar-ginea judeţului, către graniţe...

A.C. -Avem acum în reabilitare şi mo -dernizare drumul de la Foeni până la graniţă,care este realizat pe fonduri Phare. Urmeazăa fi recepţionat în 30 septembrie. Am fost laFoeni dar n-am fost mulţumit de ceea ce amvăzut acolo. Acostamentele nu erau fina li -zate, podul vechi din vremea Imperiului aus-tro-ungarilor a fost reabilitat dar mai trebuierostuită cărămida. Apoi, mai e un podeţ derealizat, spre vamă. Şi acolo firma construc-toare va trebui să ia măsuri în aşa fel încât săputem recepţiona drumul în 30 septembrie2008. Iar recepţionarea nu se va face decât încondiţiile în care se respectă proiectul întrutotul. După aceea, mai avem drumul de laBeba Veche spre Triplex Confinium. Şiacela trebuie finalizat şi rezolvat. Pe lângăaceste proiecte, care sunt în execuţie acum,mai avem proiectele POR, Programul Ope -raţional Regional. De fapt, e vorba de drumullimită de judeţ Arad-Periam-SânnicolauMare la care s-au depus toate avizele nece-sare. Apoi, mai avem reabilitarea drumuluiju deţean Buziaş-Lugoj, cu centura de ocolirea oraşului Buziaş, tot pe ProgramulOperaţional Regional.

R. - Până în acest moment, singu-rul oraş din Timiş care are centurăeste Deta...

A.C. - Da, şi e puţin pentru un judeţca al nostru. Vor avea şosea de centurăşi Lugojul, Buziaşul şi Timişoara, înprimul rând. La centura Timişoarei aînceput să se lucreze, noi ne-am pus deacord cu Direcţia de Drumuri Naţio -nale ca să obţinem toate avizele, în aşafel încât în perioada imediat urmă-toare, când are loc şedinţa ComisieiIn terministeriale, să se aprobe aceststudiu de fezabilitate cu lărgirea lapatru benzi a centurii în zona de nord a

Timişoarei, în loc de două, cum e prevăzut înproiectul iniţial. Propunerea va trebui accep-tată şi de finanţator, banca ja po neză. Zona deNord înseamnă 12,3 km de şosea, respectivde la drumul naţional DN6 Timişoara-Lugojpână la drumul naţional Timişoara-Arad,care va trece prin nordul Dumbrăviţei şi prinnordul Giarmatei Vii.

R. - Două aşezări rurale care vor fifavorizate de realizarea „centurii”.

A.C. - Favorizat va fi în primul rândoraşul Timişoara, foarte aglomerat la oraactuală. Vom reuşi să aerisim traficul cuaceastă centură, cu această trecere directă dela nord la sud, e vorba mai ales de tranzitareaa sute de tiruri, zilnic. Ca prioritate pentruConsiliul Judeţean Timiş şi pentru PrimăriaTimişoara e realizarea întregului inel de cen-tură pe zona de sud, înspre Calea Şagului,

care să facă legătura prin sud, după comunaGiroc, apoi să revină la Remetea Mare, aici,la inel.

R. - Problema autostrăzii Timişoara-Lugoj?

A.C. - Nu discutăm aici această proble -mă, ci despre centuraTimişoarei. Problemaau tostrăzii Timişoara-Lugoj ţine de un altaspect infrastructuriijudeţului Ti miş. Ana -li zând acum toatedescărcările de pe au -to stradă, respectivieşirea pe norduloraşului, ieşirea pecentru de la Giar mataşi ieşirea pe sud la Re -metea Mare, toateaceste bretele trebuiesă fie corelate cu centura şi cu celelalte dru -muri judeţene exis tente.

R. – Cât credeţi va dura construirea„centurii”?

A.C. - Eu mă gândesc că pâ nă la sfârşitulanului, deşi cen tura nu es te apa najul Con si -liului Ju de ţean. Dar dacă in sistăm la Mi ni s -terul Tran spor tu rilor, la Agenţia Na ţională aDru mu rilor, prin de pu taţii şi senatorii, printot aparatul politic al judeţului Timiş, putemsă facem în aşa fel încât şi Bucu reştiul să secon centreze pe lucră rile mari pe care le avemde realizat în judeţul Ti miş, drumuri naţio -nale, centuri, autostrăzi.

R. - E nevoie de bani mulţi...A.C. - Da. Sunt valori foarte mari dar

sunt şi oportunităţi la ora actuală pentru căsunt destule bănci care pot pune la dispoziţiefondurile necesare. Ne putem împrumutapen tru că nu putem rezolva infrastructuradoar cu resurse proprii. Bugetul de stat elimi tat, asigură cofinanţarea dar nu poate săasigure întreaga sumă necesară. Sunt băncide investiţii care pot rezolva această pro -blemă, plus fondurile europene. Putematrage şi alte fonduri pentru aceste lucrări.Problema este că noi, la nivelul ConsiliuluiJudeţean, trebuia să avem deja un Birou deUrbanism Strategic, care să se ocupe numaide strategie, să coreleze toate lucrările nece-sare.

R. - Care să fie subordonat arhitectuluişef sau direct conducerii judeţului?

A.C. -Ar trebui să fie subordonat directConsiliului Judeţean! Birou care să vină custrategii foarte clare, adică să fie puşi oamenicare să gândească numai pentru master-pla -nul judeţului. Înainte vreme am avut unIPROTIM la nivelul judeţului. Nu ne-am ori-entat ca acest IPROTIM să fie transformatîntr-un asemenea Birou Strategic la nivelulConsiliului Judeţean. Acum nu aveam prob-lemele pe care le avem. Pentru că cei cu afac-eri private se dezvoltă mult mai rapid şi, laun moment dat, când vrei să faci o strategieclară a căilor majore de circulaţie în judeţ,constaţi că nu poţi s-o realizezi întrucât s-auamplasat anumite firme, anumite clădiri, petraseul dorit. De aceea, eu aş dori cât mairepede să înfiinţăm acest birou urbanisticstrategic la nivelul judeţului care să dearaportul Consiliului.

R. - Ce se mai întâmplă cu ecodeponiade la Ghizela, domnule vicepreşedinte?

A.C.- Un alt obiectiv major este proiectulacesta mare, al deponiei ecologice, care se varealiza la Ghizela, pe Programele Ope -raţionale Struc turale, respectiv de Mediu.Este un proiect care trebuia realizat nu în2009-2010, ci în 2005-2006 sau chiar 2000,câtă vreme la Arad, de pildă, s-a realizat înanii 2000-2001. Am reuşit să avem la ora

actuală un studiu de fezabilitate, să avemmaster-planul deponeului. Au fost avizate decomisiile Consiliului Judeţean, şi au fostaprobate în Plenul din 28 august 2008.Urmează ca până în 10 septembrie să avem şiproiectul tehnic şi caietele de sarcini. Am dat

anunţul de intenţiepentru lici taţie, aşa căla sfârşi tul luniioctom brie 2008 spersă în depli nim con -diţiile şi să avem toated o c u m e n t a ţ i anecesară pen tru aputea scoate lucrărilela li ci taţie pu blică, ur -mând ca, tot odată, săde punem cererea defi nanţare pe acestprogram ope ra ţional,să accesăm fondurile

ne cesare prin programul post-mediu.R. - Docu men taţia e făcută şi o de -

puneţi pentru accesarea de fonduri. Maidurează până vin banii...

A.C. - Nu durează foarte mult. Proceduraeste simplă. Noi putem depune, pe bazastudiului de fezabilitate şi a master-planului,cererea de finanţare. Având proiectul tehnicterminat, putem în paralel să procedăm la lic-itaţie, pentru că noi am fost cuprinşi în acestprogram. Nu mai este decât o treabă de pro-cedură ca să avem sigură finanţarea respec-tivă, pentru că deja facem parte din cele cincijudeţe care sunt prinse în aceste ProgrameOperaţionale Sectoriale de Mediu. Eu pre-conizez că lucrările de organizare de şantierpot începe la sfârşitul anului 2008, în aşa felîncât până la sfârşitul anului 2009 deponeulecologic să fie pus în funcţiune. Studiul defezabilitate prevede realizarea lui între 12 şi14 luni. Diverse lucrări la terasamente se potface şi iarna. Uneori şi în luna fe bruarie s-alucrat foarte bine la Timişoara. Se vor recu-pera rămânerile în urmă dacă, într-adevăr, nuse poate lucra în iarnă. Dar să nu poţi lucradouă luni conse cutiv la terasamente nu existăîn Timişoara.

R. – Realizarea deponiei e un „hop”greu de trecut pentru administaţia judeţu-lui.

A.C. - Este o sarcină grea pentru că tre-buie urmăriţi permanent toţi paşii, toateetapele de realizare a obiectivului. Nu ne maipermitem la ora actuală să pierdem nici unmoment întrucât cunoaşteţi că începând din 1ianuarie 2009 se închide groapa de gunoi dela Parţa

R. - Se presupune că se închide sauchiar aşa se va întâmpla?

A.C. - Nu, se închide! Iar în a doua etapăvor trebui închise şi celelalte gropi de gunoila nivelul localităţilor rurale. Ca atare, tre-buie găsită o soluţie de depozitare temporară.De fapt, RETIM-ul, care este operatorulprincipal pe municipiul Timişoara, sunt - edrept - şi alţi operatori mai mici, îşi va luatoate măsurile în aşa fel încât să găseascăsoluţia optimă de depozitare temporară agunoiului menajer. Pentru aceasta şi-apregătit un program de măsuri, de sortare agunoiului. De fapt, RETIM trebuie săaducă oinstalaţie de împachetare a gunoiului pentrudepozitare temporară. Locul pentru aceastădepo zitarea nu s-a definitivat pentru că încăsunt discuţii cu cei de la Agenţia de Mediudar cred că toţi vor pune umărul ca să găsimformula cea mai adecvată, să găsim soluţia învederea depozitării temporare a gunoiuluimenajer până la darea în folosinţă a deponieiecologice de la Ghizela.

Au consemnat Cornel TODOR şi Gabriela PASCARU

Vicepreşedintele C. J. Timiş, Adam Crăciunescu:“AVEM TREI OBIECTIVE IMPORTANTE: REABILITAREA DRUMURILOR JUDEŢENE,

CENTURA TIMIŞOAREI ŞI DEPONIA ECOLOGICĂ!”

AAGGEENNDDĂĂ

14IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

R.- La Foeni, de Sf. Maria Mare, Rugaromânească. Vine apoi Ruga sârbească...

V. Ghilezan. – Primarul Cismaş şi cu minene ocupăm de organizarea celor cele trei rugi:românească, sârbească şi ungurească, aceastadin urmă la Cruceni, care e pe data de 20august. 70 % în Cruceni e populaţie maghiară.Ne dă ajutor directorului de cămin de la Foeni

de care aparţine şi Căminulcultural din Cruceni.

R. - În fiecare lunăsunt trei zile în care edeschisă graniţa cu Serbiala 4 kilometri de Foeni.

V.G. - Primăriaîmpreună cu Inspectoratulde Po liţie de Frontieră auintervenit pentru deschi de -rea ocazională a acestui punct de trecere,Foeni, atunci când, ori la noi, ori dincolo, înSerbia, sunt diferite evenimente. Lucru care seva întâmpla lunar, până la sfârşitul anului. Laruga de Sfânta Maria au fost mulţi oas peţi dinSerbia, de la Seceani, Torac, Jasa Tomici.

R. – Drumul dintre Serbia şi România,dintre Foeni şi Jasa Tomic e un drum de pă -mânt, îngust. Două maşini, nu pot trece unape alta, „şoseaua internaţională” are doar2,80 metri lăţime.

V.G. Din câte ştiu, se lucrează la şosea înpartea sârbă, pentru lărgirea ei. Şoseaua noas-tră este terminată şi acum suntem în studiu defezabilitate cu construcţia vămii. Avem şiproiectul...

R. – „Vama” românească n-are nicimăcar toaletă publică.

V.G. - Vama aceea va dispărea. A fost domnul primar Miomir Cismaş la Bucureştipentru a obţine avizele cât mai rapid pentru ovamă cu o bandă la intrare, cu una de ieşire dinţară, poate cu trei benzi, cam în stilul vămii de

la Cenad. La anul sperăm să o deschidem.Cred că primul avantaj pe care l-am avea va fifaptul că se scurtează foarte mult distanţaTimişoara-Beograd şi Timişoara-Novi Sad.Acesta ar fost primul impact. De altfel, până săse introducă vizele cu Serbia, noi am avutdouă puncte de trecere de frontieră...

R. -Au fost oameni din Torac şi din

Seceani la sărbătoarea deSfânta Maria. Au venit şioficia li tăţi din aceastesate?

V.G. Nu. Au venit oa -menii la rude, la neamuri.Ruga a fost frumoasă, mul -tă lume a petrecut la noi. Acântat Nicoleta Voica cu o

orchestră a ei, iar lumea s-a distrat. După toateinundaţiile de anii trecuţi, viaţa revine încet-încet la normal şi la noi.

R. - Şi la Jasa Tomici sau Modoş, cum i

se mai spune, au fost inundaţii înanul 2005. Mari de tot... Dupăpotop au fost construite la Modoşzeci şi zeci de case, un cartierîntreg, cu 40-50 de case noi.

V.G. - Ei au avut un alt sistem.Statul le-a construit un rând de case,un cartier de case, şi cine a dorit casăacolo a predat casa dărâmată şi şi-aluat alta. Nu e mare dar terenulaferent e des tul de întins. Iar vechiulplaţ de lângă casa stricată de ape a

rămas al proprietarului. Casa au primit-o pegratis de la stat şi au rămas şi cu plaţul cel

vechi. R. - Există în continuare, la nivelul

primăriei, un comandament de urgenţă încaz de inundaţii?

V.G. - Da. În caz de urgenţă, scoatemoamenii la dig.. De fapt, ruptura n-a fost pepartea noastră. Ruptura a fost la Giulvăz. S-aîntări acolo digul. Fiecare comună, şiGiulvăzul şi Foeniul, are comandamentul ei,condus de către primar.

R. - Ca viceprimar, ce sarcini concreteaveţi în administraţia locală?

V.G. - Mă ocup de gospodărirea comunală:mediu, gunoi, apă, canalizare. Nu suntsarcinile cele mai uşoare într-o primărie... Şi înmandatul trecut tot asta am făcut.

R. - Dacă sunt cele mai grele sarcini, n-aţi încercat să-l convingeţi pe domnul pri-mar să le împartă cu dumneavoastră?

V.G. - Acum, cu fondurile acestea structurale, domnul primar s-a ocupat foartemult cu obţinerea de asemenea fonduri. Avemproiecte de canalizare, aşteptăm banii pentru aîncepe construcţia, la fel, la staţia de epurare.

R. - Într-un fel, dvs. rămâneţi să coor-donaţi activitatea din comună iar domnulprimar tot pe drumuri e, după fonduri, laTimişoara, la Bucureşti...

V.G. - Da. Dar colaborăm mereu...

A consemnat Cornel TODOR

Viceprimar Viorel Ghilezan:“VOM AVEA O VAMĂ CA LA CENAD…”FOENI

Direcţia Apelor Banat,cu sediul la Timişoira, con-dusă de consilierul judeţeandr. ec. Titu Bojin (foto) vaîncepe la 1 octombrie 2008lucrările de ecologizare side colmatare a canalului Be -ga pe o distanţă de 20 de

kilometri, cu scopul declarat al reducerii riscului produceriide inundaţii.

În prima faza, canalul Bega va fi adâncit cu 70 până la150 de centimetri, existând finanţarea pentru această lucrare.Prima adâncire a canalului Bega se va realiza pe trei tron-soane: în amonte de Timişoara şi Uzinele de Apa Timişoara(costuri, 7 milioane de lei), apoi traseul urban al Begheiuluipână la Sânmihaiu Român (circa 40 de milioane de lei) şirefacerea nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român (10milioane de lei). E prima acţiune de ecologizare a canaluluiBegheiului după mai bine de 70 de ani! În anul 1945 râulBega era încă navigabil pentru ambarcaţiuni de dimensiuni

mai reduse, care ajungeau în Serbia, iar de acolo pe Dunărepână în Olanda. Numai că din anul 1958 navigaţia a fostîntrerupta, iar canalul Bega, odată neexploatat, s-a colmatatîn timp, devenind inutilizabil.

În cea de-a doua etapa a proiectului, pentru care nu existăîncă finanţare, canalul ar urma să fie adâncit cu până la 7metri iar aceasta ar permite reluarea navigaţiei pe Bega ,adâncirea albiei cu 7 metri fiind însă o investiţie de aproape50 de milioane de lei iar sponsorizarea de 100.000 de europrimită de la oficialii olandezi a fost alocată studiilor deprefezabilitate si fezabilitate necesare realizării proiectului.În anul 1728, tocmai un inginer olandez, MaximilianFremant, a fost cel care a realizat primul plan de canalizarea râului Bega legând râurile Timiş şi Bega, după care canalulBega a devenit o rută navigabilă deosebit de eficienta şi eco-nomicoasa până la Dunăre si Rhin. Banatul a beneficiat ast-fel de o legătură navală comercială (şi turistică) pe apă direc-tă cu Occidentul, putând transporta mărfuri pâna laRotterdam.

D. B.

ÎNCEPE CURĂŢIREA CANALULUI BEGA Primăria Comunei Liebling organizează concurs

în data de 17 septembrie 2008, ora 10, la sediul primăriei,pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:

Un post PAZ%IC de noapte, pentru satul Cerna;Un post PAZ%IC de noapte, pentru satul Iosif;Trei posturi MU%CITORI (întreținere spații verzi,

gospodărirea localităților)Cerințe minime:- absolvenți ai învățământului gimnazial;- domiciliul în localitățile Liebling, Cerna, Iosif.Concursul constă în::- Selectarea dosarelor de înscriere (termen depunere

dosare: 16 septembrie 2008, ora 15)- Susținerea interviului.Dosarele de înscriere vor conține următoarele: formular

de înscriere la concurs; curriculum vitae; carnet de muncă,copie și original; diplomă de studii, copie și original; cazierjudiciar; actul de identitate, copie și original; adeverință caresă ateste starea de sănătate corespunzătoare.

Bibliografia pentru fiecare post se va afișa la sediulPrimăriei Comunei Liebling.Informații suplimentare se obțin la telefon 0256-396501.

EEEEuuuurrrrooooppppaaaa ,,,, îîîînnnntttt rrrreeee FFFFooooeeeennnniiii şşşş iiii JJJJaaaassssaaaa TTTToooommmmiiii cccc iiii ((((MMMMooooddddooooşşşş))))

EEEEcccchhhhiiiippppaaaa ddddeeee ffffoooottttbbbbaaaallll ddddiiiinnnn JJJJaaaassssaaaa TTTToooommmm iiiicccc iiii aaaa ffffoooosssstttt iiiinnnnvvvviiii ttttaaaattttaaaa ddddeeee SSSSffffâââânnnnttttaaaaMMMMaaaarrrr iiiiaaaa llll aaaa TTTTiiiimmmmiiii şşşşooooaaaarrrraaaa ,,,, llll aaaa uuuunnnn mmmmeeeecccc iiii ccccuuuu eeeecccchhhhiiiippppaaaa cccclllluuuubbbbuuuulllluuuuiiii EEEElllleeeecccctttt rrrr iiiiccccaaaa

FFFFooooeeeennnniiii ,,,, 2222000000005555 ---- ““““MMMMaaaarrrreeeeaaaaBBBBaaaannnnaaaattttuuuulllluuuuiiii””””

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

15august-septembrie 2008

1. Sediul consiliului local: Valcani nr.222, tele-fon 3852052. Primar: Buicu Ion3. Repere istorice:- 1647 - localitatea Valcani este donată de nea-mul Csan·d;- 1799 - zidirea bisericii ortodoxe române laValcani;- comuna s-a înfiinţat în anul 1877 şi a funcţio -nat până în anul 1968;- comuna a fost reînfiinţată în baza Legiinr.67/2005;- există un curs de apă, afluent al râului Mureşnumit Aranca, care străbate comuna, traverseazăfrontiera cu Serbia şi Muntenegru şi se varsă înTisa.4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 1314 persoane, din care:- masculin = 642 persoane- feminin = 672 persoane5. %umărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 5636. %umăr sate componente, localităţi aparţi -nătoare = -7. %umăr posturi în primărie - total = 14, dincare:- funcţionari publici = 4- personal contractual = 108. %umăr consilieri = 99. Pieţe - târguri:- Târg mixt Valcani - săptămânal = sâmbăta10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Reparaţii capitale la Căminul cultural dinlocalitatea Valcani constând în consolidări, ten-cuieli exterioare, tencuieli interioare, pardoseli;- Repararea a 4 km străzi comunale;- Realizarea a 4 km trotuar;- Lucrări de împrejmuiri la şcoala cu clasele I-VIII Valcani.

11. Proiecte cu finanţare (cofinanţare)externă în derulare:- Reabilitarea grădiniţei de copii cu programnormal din localitatea Valcani = PHARE.12. Sume defalcate din taxa pe valoareaadăugată, repartizate prin C.J. Timiş(Hotărârea nr.5/31.01.2007):- Suma din TVA pentru susţinerea programelorde dezvoltare locală, proiectelor de infrastruc-tură care necesită cofinanţare locală = 105,18mii lei13. %umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 714. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Valcani;- Gradiniţă cu program normal: Valcani.15. Instituţii sanitare:- Dispensar medical: Valcani.16. Instituţii culturale:- Cămin cultural: Valcani.17. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Ortodoxă Valcani;- Biserica Catolică Valcani;- Biserica Baptistă Valcani;- Biserica Penticostală Valcani.18. Rugi şi alte manifestări cultural-religiase:- Ruga în localitatea Valcani (14 octombrie).

COMU%A VALCA%I - A%UL 20061. Sediul consiliului local: Teremia Marenr.559, telefon 3800012. Adresă pagină internet: http://www.teremia-banat.ro3. Primar: Sârbu Dorel4. Repere istorice:- 1257 - localitatea este atestată documentar;- 1769-1770 - colonizarea şvabilor în TeremiaMare şi Teremia Mică;- 1770 - construcţia bisericii catolice şi a şcolii;- 1760 - aşezarea în localitatea Nerău decolonişti români;- 1865 - înfiinţarea societăţii de muzică şi cânt.5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 4290 persoane, din care:- masculin = 2181 persoane- feminin = 2109 persoane6. %umărul locuinţelor la 31 decembrie 2006:14057. %umăr sate componente, localităţiaparţinătoare: Nerău şi Teremia Mică.8. %umăr posturi în primărie - total = 16, dincare:- funcţionari publici = 8- personal contractual = 89. %umăr consilieri = 1310. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Înfrăţire cu o localitate din Serbia.11. Pieţe - târguri:- Târg mixt Teremia Mare - săptămânal = joi;- Târgul de vară Teremia Mare = 15 august.12. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Înfiinţarea reţelei de distribuţie a gazuluimetan;- Realizarea şi implementarea unui proiect degestionare a deşeurilor cu accent pe colectareaselectivă a acestora;- Înlocuirea reţelelor de alimentare cu apă înlocalităţile Teremia Mare şi Nerău;- Înfiinţarea unui centru de informare publicinformatizat care să asigure accesul cât maimultor cetăţeni la cunoaştere.13. Sume defalcate din taxa pe valoareaadăugată, repartizate prin C.J. Timiş(Hotărârea nr.5/31.01.2007):- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 20,00 mii lei

14. %umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 11515. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare autovehiculul TM 81 CJTdin anul 2006;- Traseul de deplasare: Teremia Mare-TeremiaMică;- Numărul elevilor navetişti = 7016. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII: Teremia Mareşi Nerău;- Şcoala primară cu clasele I-IV: Teremia Mică;- Grădiniţe cu program normal: Teremia Mare,Teremia Mică şi Nerău.17. Instituţii sanitare:- Dispensare medicale: Teremia Mare, TeremiaMică şi Nerău; Centru de permanenţă medicală:Teremia Mare; Farmacie umană: Teremia Mare.18. Instituţii culturale:Centrul cultural:Teremia Mare; Cămine culturale: Teremia Mare,Teremia Mică şi Nerău; Muzeul viei şi vinului"Nichita Stănescu": Teremia Mare; Bibliotecă:Teremia Mare.19. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe: Teremia Mare, TeremiaMică şi Nerau;Biserici romano-catolice:Teremia Mare, Teremia Mica oi Nerau;Bisericipenticostale: Teremia Mare, Teremia Mica oiNerau; Biserci baptiste: Teremia Mare, TeremiaMică i Nerău;- Biserica Martorii lui Iehova: Teremia Mare.20. Rugi şi alte manifestări cultural-reli-gioase:- Rugi în localităţile: Teremia Mare (15 august)şi Nerău (8 septembrie).

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞ

COMU%A TEMREMIA MARE - A%UL 2006

1. Sediul consiliului local: Birda nr.110, telefon4108822. Adresa pagina de internet: http://www.e-primarii.ro/~birda3. Primar: Iţu Ioan4. Repere istorice:-1690 - este atestată documentar cu populaţieromânească, peste care a venit o colonie în masade germani, aşezată pe strada bisericii ortodoxe;- biserica ortodoxă e zidită din secolul al XVII-lea şi cea germană evanghelică în 1907;- dupa înglobarea în Imperiul Austro-Ungar,Banatul cunoaşte perioada administraţiei mili -tare (1716-1751), când teritoriul, pentru a puteafi bine controlat a fost împărţit în 11 districte,Birda apare în această perioadă cu 80 de case;- Berecuţa este o aşezare veche, atestată la1458;- localitatea Sângeorge este atestată la 1404;- localitatea Mânăstire e amintită între anii1319-1333, când apare în diplomele vremii subnumele de willa Sancti-Georgii. Este atestată în1485, cu locuitori români;- comuna a fost reînfiinţată în baza Legiinr.84/2004.5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 1900 persoane, din care:- masculin = 922 persoane- feminin = 978 persoane6. %umărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 7057. %umăr sate componente, localităţi aparţi -nătoare: Berecuţa, Mânăstire şi Sângeorge.8. %umăr posturi în primărie - total = 21, dincare:- funcţionari publici = 4- personal contractual = 179. %umar consilieri = 1110. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Alimentare cu apă şi canalizare;- Realizare de şanţuri şi podeţe;

- Modernizarea centrului civic al comunei.11. %umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale): 12012. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare autovehiculul: ARO TM09 ANN din anul 2004;- Trasee de deplasare: Birda-M‚nastire, Birda-Sângeorge şi Birda-Berecuţa;- Numărul elevilor navetişti = 4313. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Birda;- Şcoli primare cu clasele I-IV: Berecuţa,Mânăstire şi Sângeorge;- Gradiniţe cu program normal: Birda, Berecuţa,Mânăstire şi Sângeorge.14. Instituţii sanitare:- Cabinet medical: Birda;- Farmacie umană: Birda;- Cabinet sanitar-veterinar: Birda;- Farmacie veterinară: Birda.15. Instituţii culturale:- Cămine culturale: Birda, Berecuţa, Mânăstireşi Sângeorge;- Biblioteca comunală: Birda.16. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe: Birda (1911), Berecuţa şiSângeorge;- Biserica Evanghelica Birda (1907);- Manastirea sârbă "Sf.Gheorghe" Mânăstire(se.XV-1485).17. Rugi şi alte manifestări cultural-reli-gioase:- Rugi în localităţile: Birda (8 septembrie),Berecuţa (de Paşti), Mânăstire (de Rusalii) şiSângeorge (8 noiembrie).

COMU%A BIRDA - A%UL 20061. Sediul consiliului local: Gavojdia nr.295,telefon 3359212. Primar: Stoica Dănuţ Toma3. Repere istorice:- 1363 - localitatea este atestată documentar;- 1557 - delimitări de proprietăţi între Găvojdiaşi Lugoj;- 1876 - au fost găsite pe teritoriul localităţiiJena vestigii romane;- 1730 - zidirea bisericii ortodoxe române;- Jena (1285), Lugojel (1600), Sălbăgel (1717).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 2790 persoane, din care:- masculin = 1385 persoane- feminin = 1405 persoane5. %umarul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 9076. %umăr sate componente, localităţi aparţi -nă toare: Jena, Lugojel şi Sălbăgel.7. %umăr posturi în primărie - total = 13, dincare:- funcţionari publici = 8- personal contractual = 58. %umăr consilieri: 119. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Înfrăţire cu localitatea ÑChanteaux-Franţa",privind domeniul agriculturii;- Înfrăţire cu localitatea ÑApelldorn-Olanda",privind ajutoare umanitare.10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Asfaltarea drumului comunal Găvojdia-Sălbăgel;- Înfiinţare reţea apă în localitatea Jena;- Modernizare staţie de epurare Găvojdia şiextindere reţea canalizare.11. Sume defalcate din taxa pe valoareaadăugată, repartizate prin C.J.Timiş(Hotărârea nr.5/31.01.2007):- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 40,00 mii lei12. %umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 4213. Activitatea de transport şcolar:

- Are în administrare microbuzul TM 31 CJTdin anul 1999;- Trasee de deplasare: Găvojdia-Jena; Găvojdia-Sălbăgel;- Numărul elevilor navetişti = 3114. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Găvojdia;- Şcoli primare cu clasele I-IV: Jena, Lugojel şiSălbăgel;- Gradiniţe cu program normal: Găvojdia, Jenaşi Lugojel.15. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale: 3 în Găvojdia;- Farmacie umană: Găvojdia;- Dispensar sanitar-veterinar: Găvojdia.16. Instituţii culturale:- Cămine culturale: Găvojdia, Jena, Lugojel şiSălbăgel;- Bibliotecă: Gavojdia.17. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe: Găvodia, Lugojel, Jena şiSălbăgel;- Biserici penticostale: Sălbăgel şi Jena.18. Rugi şi alte manifestari cultural-reli-gioase:- Rugi în localităţile: Găvojdia (la sărbatoareaÎnălţării Domnului), Lugojel (la sărbatoareaNaşterii Domnului), Jena (la sărbătoareaNaşterii Maicii Domnului - 9 septembrie) şiSălbăgel (la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petruşi Pavel - 29 iunie).

COMU%A GĂVOJDIA - A%UL 2006

AAGGEENNDDĂĂ

16IIMMIIŞŞ

august-septembrie 2008

PROMINEDFUNDAŢIA DIASPORA din Ti mi -

şoa ra va lansa la sfârşitul lunii augustpro iectul „Elaborarea şi promovarea unuiin strument educaţional nou privindcreşterea coeziuni regionale transfron -taliere - PRO MI NED”.

Proiectul este fost finanţat de UNI-UNEA EUROPEANĂ, prin programulde vecinătate PHARE România – Un -garia 2006. Proiectul Promined propunerealiza rea, în comun cu partenerul dinUngaria (Or ganizaţia FUTUROPE), aunui Ghid cronologic pentru câte 3-3oraşe importante şi înfrăţite în acelaşitimp, de pe ambele părţi ale graniţei:Timişoara, Lu goj, Arad din România;Szeged, Bé késcsaba, Gyula din Ungaria.

La proiect din fiecare oraş amintit vaparticipa o instituţie. În aceste şcoli sauin stituţii culturale vor fi înfiinţate cercuride istorie locală care vor fi frecventate deun grup de 20 de elevi sub îndrumarea u -nor co ordonatori ale cercurilor. În ca drulacestora vor fi prelucrate ca pi tole aleGhi dului cronologic elaborat de către ex -perţii istorici de pe ambele părţi ale gra -niţei. Dincolo de atragerea ti nerilorinteresaţi într-o activitate organizată deistorie locală, cercurile vor permite ob -ţinerea unor informaţii privind interesullor pentru anumite tematici, cunoştinţelelor de istorie locală, de evenimente so -cial-istorice-economice ce pot constituibaza unei identităţi regionale, a unei coe -ziuni şi interes reciproc pentru istoria şitradiţiile locului.

Manuscrisul va fi finalizat în limbaromână, după care va fi tradus în între -gime şi în limba maghiară. Lucrarea seva tipări într-un tiraj de 2.000 exemplare.Pentru elevi activitatea se va finalizaprintr-o excursie de studiu, cu durata a 4zile, pe un traseu care include localităţiledin proiect. La excursie vor participacoordonatorii, echipa de implementare şi7 elevi din cadrul fiecărui cerc de istorielocală. Elevii vor fi selectaţi de cătrecoordonatorii cercurilor în funcţie deactivitatea din cadrul acestora. Echipaproiectului va parcurge ruta celor 6 oraşeîntr-un autobuz, care va facilita cu noaş -terea reciprocă, respectiv cunoaştereacomună a regiunii. În cadrul excursiei destudiu participanţii din cele două ţări voravea prilejul de a vizita locurile desprecare au învăţat, vor vizita monumente,clădiri istorice, muzee, etc. Totodată voravea prilejul de a cunoaşte regiunea, vorputea realiza existenţa unor legăturiistorice dintre comunităţi pe de o parte şialta a graniţelor, ceea ce va dezvolta oem patie faţă de vecin, respectiv va con-tribui la dezvoltarea ataşamentului faţăde regiune.

Fundaţia Diaspora a derulat un pro -iect similar, finanţat de UE prin Pro -gramul de vecinătate PHARE CBC Ro -mâ nia-Serbia 2004, în cadrul căruia s-arealizat Ghidul cronologic pentru oraşeleTi mişoara, Lugoj, Reşiţa, Caransebeş şiPanciova, Kikinda, Zrenianin, Vârşeţ.Acest proiect, de succes la nivelul insti-tuţiilor participante şi a autorităţilorlocale vizate, dar şi sub aspectul atenţieice i s-a acordat de către foruri interna ţio -nale, se doreşte a fi continuat. Oraşeleincluse în proiect sunt centre importanteale Bana tului istoric şi, totodată, a Eu ro -regiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Dorin -ţa iniţiatorilor de proiect este rea li zarea,în final, a unei cronologii a întreguluiBanat istoric, respectiv a Euro regiuniiDKMT.

Katalin KOVACS

În perioada 03-15 iulie 2008, Consiliul Ju -deţean Timiş, în colaborare cu Centrul de Cul -tură şi Artă al Judeţului Timiş şi cu Aso ciaţia deprietenie româno-belgiană „Village Roumain” aorganizat în localitatea Jupâneşti, judeţul Timiş,o tabără de instruire având drept scop cunoaş -terea reciprocă a tinerilor din cele două ţări.

Joi 3 iulie 2008, pe Aeroportul Internaţional„Traian Vuia” din Timişoara, au sosit dois-prezece tineri din Belgia, care au fost preluaţide către dl ing.Răzvan Hrenoschi, şeful

Serviciului Relaţii Publice al C.J.Timiş, decătre dl prof. Ciprian Cipu, directorul C.C.A.J.Timiş şi de alţi reprezentanţi ai celor două insti-tuţii. Invitaţii au fost conduşi la Jupâ neşti, uncătun deluros, destul de izolat de aşa-zisa noas-tră civilizaţie, aparţinând zonei Făget.

Pe parcursul celor două săptămâni, grupulde belgieni a beneficiat de un program zilnicdiversificat, din cuprinsul căruia amintim: vizi -tă la Primăria Oraşului Făget , la Casa de Cul -tură şi la Liceul Teoretic „Traian Vuia” din ora -

şul Făget; lecţii de olărit laCentrul Meş teşugărescCoşeviţa, animaţii cu copi-ii Şcolii cu clasele I-VIIIMargina (in clusiv vizitareaPrimă riei comunei); vizităla Mă năstirea „Izvorul luiMi ron” şi la Peştera dinlocalitatea Româneşti; ex -cursie în localitatea Lun ca -nii de Sus, comuna To -meşti, un minunat sat tra -diţional ro mânesc, cu că -suţe din lemn şi la Mănă sti -rea Luncanii de Sus; excur-sie la Poieni, comunaPietroasa; vizită la biseri-cile de lemn din zonă; lecţii

de sculptură la Jupâneşti, lecţii de pictură pesticlă la Tomeşti, activităţi sportive.

Grupul de belgieni a beneficiat şi de instru-ire în domeniul jocurilor populare bănăţene.Rezultatul strădaniei lor a fost recompensatprintr-o invitaţie la postul de televiziune locală„Europa Nova”, ocazie cu care belgienii şi-auarătat priceperea în ceea ce priveşte jocul pop-ular românesc.

Pentru buna desfăşurare a programuluitinerii belgieni, au adus mulţumiri ConsiliuluiJudeţean Timiş, Centrului de Cultură şi Artă alJudeţului Timiş, domnilor primari şi refer-enţilor culturali din localităţile: Făget, Margina,Tomeşti, Pietroasa, domnului director al Caseide Cultură Făget şi tuturor celor care au con-tribuit la organizarea acestei acţiuni.

Tabăra a reprezentat un prilej de comunicaredirectă între oameni, o cale deschisă sprecunoaşterea celui din alt spaţiu geografic, dinaltă zonă de exprimare.

Belgienii au plecat din judeţul nostruducând cu ei cea mai bună impresie despreospitalitatea caracteristică românului, bănă -ţeanului, despre tradiţiile populare româneşti,despre spaţiul nostru geografic şi frumuseţilelui, despre arta culinară românească, într-uncuvânt despre ROMÂNIA.

Daniela PEPA

BELGIENI ÎN TABĂRĂ LA JUPÂNEŞTI: „Am fost trataţi ca nişte regi!”

Proiectul “Bega şi Timişul care ne unesc” a fost finanţat de UNI-UNEA EUROPEANĂ, prin programul de vecinătate România – Serbia2005; Linie bugetara: 220202.

Proiectul s-a desfăşurat între 07.08.2007 – 08.08.2008. Partenerultransfrontalier a fost Asociaţia Ecologică Fehér-tó din Lukino Selo,Serbia. În cadrul programului au participat tineri din localităţi mici aflatepe malurile unuia dintre râurilor Bega sau Timiş, atât din România, cât şidin Serbia. În urma selecţiei localităţilor în proiect au fost incluşi 21localităţi: Belo Blato, Farkaždin, Jaša Tomić, Mužlja, Lukino Selo,Tomaševac, Sućeska, Srpski Itebej, Perlez, Orlovat, Neuzina – din Serbiași Coşteiu, Cruceni, Uivar, Utvin, Otelec, Ghiroda, Dumbrava, Lugoj,Sânmihaiu Român – din România.

Din fiecare localitate la proiect au participat un număr de 4-9 elevi şiun coordonator local – un profesor al elevilor. Tinerii participanţi aureali zat lucrări (eseu, poezie, desen) care a evidenţiat raportul dintrelocalitate şi râul pe lângă care ea este aşezată.

Cu aceste lucrări s-a realizat o expoziţie, la Timişoara, la vernisajulcăreia au participat reprezentanţii tuturor localităţilor participante laproiect. Întâlnirea a oferit prilej de cunoaştere şi posibilitate pentruprezentarea unor proiecte legate de râuri, de pregătire a unor acţiunicomune, de dezvoltare a contactelor de cooperare transfrontalieră, departeneriat pe termen lung.

Din lucrările elevilor s-a realizat un album al proiectului. Eseurilesunt editate în limba maternă a tinerilor autori, realizându-se şi câte unrezumat în limba celeilalte ţări, respectiv în engleză. În album suntprezentate – bilingv – şi date relevante despre trecutul şi prezentul locali -tăţilor participante la proiect. Albumul de asemenea conţine şi date decontact ale participanţilor, respectiv ale instituţiilor participante – şcoli şi

primării – element care va con-lucra la încheierea parteneri-atelor în viitor, ca un rezultat alacestui proiect transfrontalier.

Albumul s-a realizat şi înformat electronic, în forma unuiDVD al proiectului, pe careconţinutul albumului este com-pletat şi de alte evenimente dincadrul proiectului.

În final s-a organizat„Caravana Bega-Timiş”, încadrul căreia: elevi şi coordona-tori din Serbia au efectuat un şirde vizite în localităţile dinTimiş, respectiv grupul dinRomânia a vizitat localităţilepartenere din Serbia.

În cadrul evenimentelor organizate la nivelul localităţilor vizitate s-auprezentat materiale realizate, şi totodată au avut loc discuţii şi dezbateriprivind domenii comune de interes, respectiv participanţii caravanei auavut prilejul de a se bucura de spectacolele culturale oferite special lor.

Acest proiect transfrontalier s-a derulat cu bine, a evidenţiat valorilenoastre comune.

Participanţii şi-au exprimat dorinţa lor de continuare atât a proiectu-lui derulat, cât şi realizarea proiectelor comune cu localităţile de pecealaltă parte a graniţei.

Katalin KOVACS

Program transfrontalier pentru tineri din localităţi aflate pe malul râului Timiş sau Bega„BEGA ŞI TIMIŞUL CARE NE UNESC”

FORGARIA NEL FRIULI - ITALIAÎn perioada 05-07.07.2008 un grup folcloric din cadrul C.C.A.J.Timiş a participat la

manifestarea „Arte, meserii şi tradiţii folclorice” organizată de primăria Forgaria Nel Friulidin Regiunea Friuli Veneţia Giulia cu care Consiliul Judeţean Timiş a semnat la Udine, înluna noiembrie 2007, un protocol de colaborare. Acţiunea organizată se încadrează perfectîn intenţiile de colaborare prevăzute de protocol, la manifestări participând Ennio Agnola -consilier regional şi vicepreşedinte al Comisiei Cultură Turism din cadrul Consiliului

Regional Friuli VeneţiaGiulia.

Alături de grupul fol-cloric din judeţul Timiş auparticipat grupuri folcloricedin Austria şi Slovenia,grupuri folclorice locale,meşteşugari şi membri aiAsociaţiei de Prietenie Italo-Română ,,Decebal’, care ausprijinit în permanenţă acţiunile delegaţiei române.

Delegaţia română a prezentat trei spectacole de cântece, muzică şi dansuri popu-lare bănăţene. În cursul zilei de 6 iulie delegaţia română a fost primită, alături de cele-lalte delegaţii participante, la Consiliul oraşului Forgaria. Primăria Forgaria a transmismulţumiri C.J.Timiş pentru participarea delegaţiei bănăţene la festival, care a însem-nat şi pentru românii prezenţi, în număr mare, la Forgaria, un motiv de mândrie şibucurie, în acelaşi timp.