Colecfia Clujul din cuuinte

este coordonatd de Irina Petras

O Aurel Riu

Editura Qcoala ArdeleaniCluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48

Redaclia: tel 0364 777.252; 0728.084.807

e-mail: officero scoalaardeleanacluj.ro,redactie@scoalaardeleanacluj.roDifuzare: teUfax 03641.17 .246; 0728.084.803

e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro,esadifuzare@gmail.comwww.scoalaardeleanacluj.ro

Dcscricrca Cll a Bibliotccii Nalionalc a RomAnieinAu, nuner

CAntece de stea : articole aniversare Steaua / Aurel Rdu.

Cluj-Napoca : Editura $coala Ardeleanh,201,9ISBN 97t]-606-797 -454-6

821 .135.1

Editor: Vasile George DAncu I

Coperta: Eduard CrecuRedactare gi tehnoredactare: Andrei Dobog

AUREL RAU

CATTuCE DE STEAArticole aniversarc Steaua

Cluj-Napoca,201,9

CUPRINS

Steaua aniversar5. ...................7

Cuvdnt cdtre cititori..................................... ...............27

Un drum literar........ .............35

Nou inceput de drum.. .........40

Sfertul de veac...... .................43

Steaua in timp .....51Actualitate si istorie.... ..........62

Continuitate gi atitudine............. ............72Patruzeci de ani de existenf d................. .................... 77

Ora imaginafiei........... ..........93Semn 550............. ...................99FdcAnd o revistd ..........;....... 101

CAntece de stea....... .............1.07

Steaua ieri gi azi ............. ...... 115

CAntecul stelelor ................. 125

Revista Steauaintre doud aniversdri ... 130

Steaua 700 (insemnare in Caii lui SAntoader) ........141Steausintr-un alt moment aniversar ..................... 143S t e au a qi RomAnia literaturii ............. :..... ................ 1,49

Un,,jurnal" redactional, document de timp......... 158

Dublu moment aniversar... ...................200

Adnotdri, explicXri.... ..........215

34 o Aunu- RAU

este gi expresia gustului gi priceperii celor care o re-

dacteaz|, dar gi tributara procesului general de cregte-

re gi evolu$e a intregului front literar), nu-i va puteascdpa ins[ din vedere fervoarea in cdutarea semnelor

viitorului 9i dragostea pentru tradifiile elevate gi pen-tru valorile mari ale veacului, cultul umanului si cre-

dinfa in progresul social -in care un enfuziasm al uneitineref ing6ndurate n-a incetat sd ard5.

RAndurile pe care le-am agtemut se voiau la ince-

put un cuvAnt cdtre cititori. Aga le gi socotim, congti-

en$ de vinovdlia de a fi stdruit prea indelung asupra

unor lucruri, lor cunoscute, gi care se situeazd multsub opera lor de ridicare in viafa concretd, din ofel gi

beton, a stafurii unei RomAnii care se vede astdzi pAnd

departe. Mu[umind tuturor colaboratorilor gi sper6nd

cd tot ce n-zun realtzat vom realiza, astfel ca Steaua,

dupi cuvintele academicianului G. CSlinescu, ,,sd

stodluceascd pe cer, fdcAnd mii de traiectorii de sc6ntei

qi fIdcdrr", doar cititorilor le irchindm mulgumirilenoastre, dimpreund cu cele 178 de volume pe care

acum, exagerAnd, le sdrbdtorim.

Decembrie L964

UN DRUM LITERAR

Revista Steaua este, la cei 20 de ani pe care-i traver-seazd., o realitate i. ti*p. Ea s-a niscut din premiselepuse de un Almanah literar judicios furtocmit gi editagazi amintire gi oglindd, gi gi-a decantat mereu substan-

la, qi-a intensificat treptat confururile, pentru ca ince-

p6nd din 1956, an de limpeziri si recolte, sd primeascd

elemente principale ale unui profil care i-a atras sim-patii, dar gi dezaprobdri gi i-a impus un prestigiu/ con-

firmat de atAtea ori. Un colectiv strAns a asigurat apa-

ri{ia in linii mari acelagr, irconjurat de condeiele, visulgi increderea unui cerc definit de colaboratori, mereumai larg, sentimentul de care am fost stdp6nifi in per-manenld fiind cel al scriitorului in fala hArtiei - de

satisfac{ie gi frdmAntare - pentru cd Steaua, vrAndu-setumul de veghe 9i luptd al unui grup literar, a rdmas,

totodat5, parte integranti a procesului de creafie gi

devenire a iretregii 1iri.Scormonitorul de mAine, bmnd sau sever, pripit

sau cumpdnind cu minufie fiecare nou pas in compa-ratie cu fenomenul in ansamblu, va spune, evident totmai pe scurf cAt a fost aur si cAt a fost nisip tr muncanoastrd inalt zadarnic[. Va stabili el raportul exact gi

necesar de sdgeati gi de scuf gi cAt din ce n-am fdcutnu puteam realmente it"pli.i sau doar credeam cd nu

36 o Aunpl RAU

ne ste in puteri, iar pentru efortul in care ne aIl[m va

avea cuvinte potrivite.ir-rtr-o publicafie periodicS, gi tn jurul ei, se ivesc gi

se formeazd scriitori, eseigfl istorici litera4 oameni de

gtiin$ cu un cuvAnt dincolo de sfera specialitdqii lor,

comentatori de artd, oratori, hTozofi. Ea poate echival4

c6nd igi face un aliat durata o institugie, o universitate,

gi poate constitui un fermentin spaliul unei culturi.

Redactati la Cluj, in inima Transilvaniei,

irlelegAndu-gi gi pragul gi menire4 Steaua gi-a propus

investigarea gi exprimarea realitd$lor din aceasti parte

a ldrii ca gi din celelalte regiuni, scutindu-se singurd

de vdlul miopiei. intAlrrirea in paginile ei a unora dinpersonalitdfile ardelene certe, ca Emil Isac, Ion

AgArbiceanu, Ion Breazu, Constantin Daicoviciu,

Valeriu Bologa cu nume prestigioase din Capitald 9ide peste hotare, cum qi a scrjitorilor tineri, ir:r plind

tatonare, cu fruntagi ai scrisului romAnesc ca Tudor

Arghezi, G. Bacovi4 Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga,

G. Cdlinescu gi al,Li, i-a imprimat o atAt de particular[pecete. La aceasta s-a addugat practicarea cu profitreciproc a unui schimb de colabordri intre intelectualii

romAni gi cei de altd naSonalitate, un Ga61 G6bor,

Alfred Margul Sperber, jancs6 Elem6r, Marosi P6ter

sunt doar cAteva verigi dintr-o virtuald intinsd salbd

bibliograficd.Voluptatea apoi cu care s-a participat intotdeauna,

din prima clipi, ia aga numita operd de reconsiderare

qi valorificare a mogtenirii literare, Matei Caragiale,

V. Voiculescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, 9i soli-

CANrrcl DE srEA. Anrlcot-E ANIVERSARE S"rr.tua o 37

citudinea pentru tot ce ne-a pdrut modalitatea noud,

superioard, de emancipare a scrisului contemporan,inovafe si creafie, iiintregesc efigia.

Se cuvine un cuv6nt de omagiu din partea scriitori-lor care redacteazd Steaua azi, scriitorilor care ii acorddincrederea si manuscrisul devenindu-i colaboratorycum gi celor care prin nelinigtea gAndului, prin angaja-re deplinS, gi-au interferat prin ani destirml cu cel al

paginilor ei albe gi negre. lsi revendicd in memorie unIoc distinct atAt de potrivit obsesiei de a se gti mereuprintre tineri, Miron Radu Paraschivescu, redescoperi-

torul gi partizanulinfiordrilor moderne din poezia luiEmil Isac. Din dramul de timp unde s-a retras, mait6nir cu doudzeci de ani, incd aproape, pAnd la supra-punere, de ndluca mateind a eroului liric din Chntice

ligdneqti, il propun elogiului dragostea-i funciard pen-tru inceputuri gi o grijd obsesivd penhu acurate{eastilisticd a fiecdrei fraze incredinfate tiparului.

i"tai it't preajma tui" gi norocos opus ca structurdprintr-un mod mai degajat de a privi lucrurile,printr-o tinerefe gi imaginafle artisticd inepuizabile,prin credinfa-i declaratd in gestul dezinvolt si printr-oinclinare fireascd spre tot ce poate insemna inovafievalabilS, necunoscuf aventuri in sensul apollinairean,apoi urm6ndu-i, dupd Geo Dumitrescu, la conducerearevistei" care din acest moment (1954) se va numiSteaua, igi va afirma personalitatea de pasionat insufle-

fitor al unei adevdrate migcdri literare, A.E. Baconsky.

Un program literar gi o direcfle esteticd emancipatd se

dezvoltd, intr-un accenfuat spirit polemic, redactoru-lui-sef din aceastd perioadd revenindu-i mai ales greul

38 o Aunsl R.r.u

luptei in aspirafia nobild de anexare a unor regiunipoetice neparcurse, in respingerea falselor producte,

tributare unei gAndiri dogmatice, gi il1 aderarea fermdla valorile modeme reale ale scrisului romAnesc.

Redac{ia Stelei drn 1958 (de la stAnga la dreapta)

RAndul de jos: Victor Felea, Aurel Rdu, A.E. Baconsky, Aurel

Gurghianu, George Munteanu. RAndul de sus: Leonida Neamlu,

D. Florea-Rari$te, Liviu Tomu!4 D.R. Popescu, Mircea Tomuq

Fiecare in felul sdu, cu talentul, gustul gi capacitatea

de opinie proprii, redactorii revistei dh Cluj a UniuniiScriitorilor s-au incadrat larg in aceastd lucrare activ[gi publici, preocupafi ca prin creafiile lor sd ilustreze

dezideratele teoretice gi artistice exPrimate saq invers,

prin fapte, prin belehisticd gi exersare criticd, sd de-

terrnine concluzii gi formuldri teoretice noi. Efortul de

CAurnc-n DE srEA. ARTicoLE ANIVERSARE S-I'EAUA . 39

a concepe gi tipiri o carte in fiecare lund - Arghezispunea: ,,Ea (Steaua, n.n.) publicd anual nu cAte unsingur volum, dar cAte doudsprezece volume luxoase"

- presupune incalculabil consum de energU un tributsflrmp pldtit cu o parte substanfiald din timpul nece*

sar scrisului acasd, multd 'i.uzie, gi foarte deschise fe-restre spre Ieri gi spre MAine spre seismele Apropiatu-lui gi Depdrtatului - gi din aceastd salahorie astrald se

poate iegi adesea cu aripile arse.

Revista literard de tradifie e astfel un loc privilegiatunde se intAh:resc bAtranii gi tinerii pentru a schimbaidei gi cuvinte, mesaje; cei morf si cei vii, pentru a

confrunta amintiri si proiecte - ca in cetdfile vechi; darin cele din urmi, prin destinaf,e prin firea lucrurilor,un bun al obgtii al lumii temute a cititorilor, fdrd decare, zgomotogi sau ticufi, munca de noapte a scriito-rului rimAne, oricAt de sub,ne purd zdddrnicie.

tn angajarea pentru o arti a umanului, a comunici-rii, a epocii de construcFe pe care o parcurgem, Steaua

infelege sd-gi reafirme hotdrArea de a miliJa sub sem-mrl statomicitelor ei aspirafli. Accentuarea pozilieicritice, favorizarea punctelor de vedere curajoase gi

realiste, depdgirea tendinlei mai recente de relativdmentinere intr-o atitudine de espectativd gi comenta-riu, gi deschiderea cu toatd convingerea spre dezbatengi confruntdri vii gi cdlduzite de credinla i:r adevdr gi

frumos, ne dorim sX fie urmarea exarnenului de sinein acest ceas, darul cel mai de pre!.

Decembrie 1969

NOU INCEPUT DE DRUM

it-rtr-rrt format mdrit, cu mai modeme solufii grafi-

ce, Stea,ua se afld fa un nou inceput de drum. Dacd n-ar

flrna prea preten$os, ir1 al treilea moment istoric (du-

pd infiinlarea sub titlul de Almanahul literar 9i dupd

structurarea sub acfualul nume).

Neabsorbifi de un alt destin, cei din vechea gruPare

care au mai rdmas in redacfie sau ir paginile azittpdri-te ne angajdm la aceastd acfiune de viitor cu sentimen-

tul a tot ce s-a fXcut pAnd in prezent, dar 9i cu iluzia de

mai bine gi mai fnfinos, cu speranfa ci efortul revuis-

tic nu e o muncd a lui Sisif, cu convingerea cd mirindgansele mai promptelor schimburi de idei slujim afir-

mdrii unui spirit dinamic, mereu necesar oricdrei crea-

fii. Condeielor anterioare li se asociazd in acelaqi scop

talente ivite recent, beletrigti gi critici aflafi la primele

lor izbAnzi prin cuv6nt, conform principiului care a

prezidat migcarea literard de aici gi idealului de dura-

td. Colaboratori de ieri gi nurne devenite prestigioase

in anii apropiafi, un cerc Pe care ni-l imaginim cAt mai

l*9.IJrmare a unei evolufii gi a unui Proces de substan-

!1a1tzare gi adAncire la care Steaua gi-a ar,.ut partea,

literatura romAnd actuald se afld pe temelii consolida-

te, in cdutare gi promovare de valori mai certe. Cu

deschidere spre modalitdli diverse, la jumdtatea dis-

CANrncE DE srEA. ARTICoI-E ANIVERSARn Src,tuzr o 41.

tanlei intre traditie gi experiment, poezia a inregistratclar altitudini, oricAnd demonstrabile, dupd cum gi-a

insugit aspirafia spre o problematicd existenliald 9icongtiinla relativitdfii oricdrei defini,Li a liricului. Proza

?ncepe sd-9i vadd rispldtitd ambifia de a trece de lapovestire la roman, fapt pozihv cu toatd aparenta dez-

avantajare a nuvelei. Critica a intrepdtruns gi ea toate

experien,tele impresionismului cu gtiinla, eseul cu sfu-

diul, fdcAnd uneori din nevoia cunoagterii de sine sub-

iect predilecf impunAnd oricum dezbaterile teoretice

in sfera de interes a unui public atenf receptiv la exe-

geze gi la eleganlele discursului intelectual. Teatruffilmuf artele plastice igi caut5, de asemenea, cu unelereusite, limbajuf in condiliile inaltei responsabilitdfifa{d de om gi de istorie, te ambian}a rezolvdrilor gi

intrebdrilor la care asistdmin plan planetar.inlelegem si contribuim la mai bine gi mai frumos

nu numai prin munca obscuri de triere sau de perfec-

fionare a textelor urmAnd sd vadi lumina, ci stdruitor,numdr de numdr, 9i prin obiectivele pe care ni le vompropr.me, gi prin dezbaterile pe care le vom inifa.Ne-am bucura si promovdm gi sd gizduim o criticddreaptd, demitizantd" purtdtoare de fertile sugestii gi

neinfeudati campaniilor sau intereselor exterioare

valorii. Exagerarea meritelor reale, ndscocirea altora,

regia tdcerii sau zgomotul in jurul unei cdrfi, mime-tismul sau autopastigarea, la addpostul modei, apar ca

virtuale teme ale luciditilii gi in perioada prin care

trecem.

42 o Aunn R.tu

LiteraturS, esteticd" filosofie, artd, iatd teritorii dea-

supra cdrora zboruiimpetuoase pot fi stAmite. Clujuluniversitar, cadru c[rturdresc, tradifia de a atrage ald-

turi de tineri nume de scriitori afirmaf, din Bucuregti

gi aiure4 deschiderea spre toate forlele proaspete,

patronajul Uniunii Scriitorilor, sunt imprejurdri gi

conditii prin care o revisti fiinfand nu in Capitald poa-

te ndzui la incd un loc important in concertul culturjila o adresd si un ecou nelimitate.

Cu noul ritm de aparitie, intAi gi cincisprezece ale

lunii, cu spaful paginilor de acum, favorabil imaginiivauaTe - pdtrunderea, ?n scrierile publicate, a viefii, a

socialului, a contemporaneitd,ri, e mai mare. Datd cre-

dinla in frumuse{ea umanului 9i a muncii, in perfecti-

bilitatea institufilor 9i lucrdrilor urde fiecare individeste implicaf a asocia preocupirilor scriitoricegti ob-

servafia gi abordarea publicistic[ e un cAgtig. Evident,

principala sarcind rdm6ne promovarea literaturii, rea-

ltzarea ei la un nivel artistic qi de confinut cat mai ridi-caf gi in apropierea resurselor de energie gi etem,

adAncime gi incredere sdlfgluind in popor, in miritulCititor.

Mai197L

SFERTUL DE VEAC

G6ndind-o zi de zi, interog6nd-o, flat6nd-o, amd:us Steaua la sfertul de veac. Ne aflim in plin acest

eveniment al ei, nu fdrd emofie: toate caracteristicileunei vieli de om i Ie poli denunla. Bucurie, venirea-ipe lume, pentru o zgomotoasd familie risiritd. Care

privegte viitorul cu incredere, cu dezinvolturd; cu

pretuire gi mult5 stimd, trecuful; fdrd complexe, pecontemporani. Amestecate satisfacfii, felurite griji gi

peripefii ale cregterii, ale primelor incdierdri, prime-lor prietenii, primelor irrfrAngerr, primelor ecouri.inqelegAnd sd fie ea insdgi in raporturile cu consacra-

tii, cu putemicii, cu aducdtorii de inedit, cu prea

44 r Aunnl l{tu

Curioasd de spaliu gi timp.Congtiinla apoi cd angajarea e

La 50 si la 100 de numere, ia 10

linigtitii sau cu nelinigtifii, gi suport6nd consecinlele.

existenlial5.la 15, Ia 20,

avantajul aniversdrii e exploatat ritualic. lntr-o hai-

nd de sdrbitoare apar aceste numere, cu tot dichisui.De la tinerele la bdtrAne{e, de la munte pAnd la ma-

re, colaboratorii, orchestral. Flori pe masi. $i: ce-am

fdcut, ce-ar trebui sd facem. fn acest stil, mersul,

evolufia, sunt asigurate. Posibilitatea lucrului, ne-

sfArgite. CAnd forlele s-au dispersaf morari noi sunt

adugi, cum ar spune Emil Isac, si ,,moara tot maci-

nd" ,incdrcdtori noi de vagoane la un tren al viselor.

A face o revistd ?rrseamnd a crea un loc de intal-niri, a determina intalnfui, a-!i putea alege parteneriide dialog gi a avea un cuvAnt la modul de a se pre-zenta ei in lume. Prilej de a te gti bogat gi sdrac inacelagi timp. De a fi autor gi de a fi un nor. De aici

caracterul aparte al tagmei. Oameni care judecd 9icare sunt judeca,ti, care igi fac din deschiderea plicu-rilor venite cu oferte de colabordri, 9i, din cerneala

gpalturilor, patimd, ca din fumat. Care se cred atot-

gtiutori intr-ale scrisului gi incearcd o discretd

complexare fald cu scriitorul care trdiegte din scris,

stdpAn absolut pe ziua-(1ui)-lumind. Mai mult decAt

acesta, lucrdtori de noapte, sanT ,,pazr:tici de far" .

C,rrurEcu DE srEA. AIirtcoLE ANIVERSARE Srr,sua o 45

Genul de spectacol pe care il ai de realizat nu-filasd fala la vedere: ca-n teatrul de pipugi. Degi pro-tagonigtii sunt realitdfi pregnante, domni ai ldrii ro-

ntfrneqti din spirit. Marii morli de azi, marii morti de

mAine. Le potrivegti pagii pentru sfinlirea unui orag,

pentru descurajarea unui flagel incd nevdzut, pentrucaptarea impulsurilor unui astru, pentru ucidereatunui crAsnic, pentru definirea unei agresiuni de

frumusete, pentru reconfirmarea sau infirmareaLrnei glorii, pentru un simplu act de simpld solidari-tate umani peste mdri gi !dri. $i li-i amesteci cu ai

sfiogilor, ai iconoclagtilor, ai inrouratilor, cdrora le

deschizi tu poarta ca sd !i-o inchidd ei, poate, atenu-And astfel primilor excesul de megtegug gi celor dinurmd evlavia de gramaticd, gi nu rdgazul i1i este daf;i clepsidra e-ntoarsd iar 9i iar.

insd asemdnarea cu actorul in genere. Te adresezipublicului numai cAt egti viu. Fiin{ezi prin singur5secunda aparifiei. Dupd aceea paginile grijuliu co-

mandate, armonizate, ilushate, trec la arhivd, pecAnd cdrfle, pe care le-au anunlat, comentat, inr6u-rif igi continud existenfa, intAlnirile succesive cu

cititorii. Cine, pe care meridiary reediteazd un nu-rndr reugit dintr-o revistd?

Steaua avdzut lumina zileila Clujin primii ani aistructurii sociale in care evoludm, gi paginile ei suntmartore fufuror momentelor decisive prin care lara

una