, .t r!{i i ._

Av. dr. Ilie DUMITRU i,:, . .

D etagarea lucritorilorin Uniunea Europeane

Universul JuridicBucureEti

-2017-

E coprio,

Listideabrevieri..''.''';'..,......'..''',''...,

CAPITOLUL I

INTRODUCERE iN PROBLEMATICA DETASARII

Sec,tiunea 7. Aspecte preliminare1.1, Munca gi dreptul muncii1.2. Repere,economice, sociale gi istorice ale detagirii,,....................... 15

1.3. Actualitatea problematicii deta9erii lucrdtorilor inUniunea Europeani... ..................,..'....".... 20

1.4. Instrumente gi metode de studiu gtiin!ific........ ........24

Secliunea a 2-a. Noliunea gi speciftcul detosdriiSecfiunea a 3-a. Delimitarea detasdrii de alte institulii ale

dreptului romdn al muncii...... ........................29

3.1. Detagarea gi delegarea3.2. DetaEarea gi transferul ................. 31

3.3. Detagarea gi trecerea temporari in alti munc5..................,.........,.. 32

3.4. Deta;area gi clauza de mobilitate3.5. Munca prin agent de munci temporard

Secliuneaa4-a.Caracteristiciledeta;drii,..,,,, .........,'.,'.'.'.'......37

4.1. Principalele trisituri ale detagirii ,,',,.',.37

4.1.3. Detagarea are un caracter temporar 42

++

46495055

4.2. Nerespectarea principiului consensualismului - regulageneralS in cazul deta95rii...............

4,3. Detagarea- cauzdde suspendare sau de modificare a

Secliunea a 5-a. Efectele detasdrii5.1. Efecte in privinla salariatului detagat

1"1

11

11

25

3333

contractului individual de muncS?

5.2. Efecte in privinfa angajatorului cesionar

3241 llie Dumitru

5.3. Efecte in privinla angajatorului cedent ..........,........ 565.4. inregistrarea detagdri

Secliunea a 6-a. Modificarea6.1. Consideratii generale

deta;drii.......

6.2. Modificarea locului muncii.........,..6. 3. Modifi carea. felului muncii ..................... 596.4. Modificarea. duratei detagdrii..,.......,.......,

SecSiunea a 7-a. Suspendarea deta5drif,.....,.........,.... ......,..........607.1. Suspendarea detagirii din iniliativa salariatuIui......,...........,...,......617.2. Suspendar.ea detagirii din inipiativa angajatoruIui...........,.,...........627.3. Suspendarea de drept a detag5rii ,,.,.,.,.,,,.,.62

SecPiunea a 8-a. incetarea deta;drii ........,.,.................. 638.1. Cauze de ?ngetare a detagirii ...,...........,63

8.L,1. Expirarea termenului de detagare _-^*,........,.,64B. 1, 2. Revocarea detapirii de citre angajator f angajatorul

8.1,3. Aparilia unuia/unora dintre cauzele intemeiate carejustificd refuzul detagdrii de cltre lucrdtor........."........,.-..-.....73

8.1.4. Concedierea lucritorului de citre angajatorul care adispus detagarea.,,..

8.1.5, incetarea raporturilor de munci prin acordulpdr.tilor

8,1.6, Incetarea contractului de munci din initiativasalariatului.,..

8.1,7. incetarea de drept a contractului individual demunca ...,.............,. 75

8.1".8. Aplicarea sancliunii disciplinare a desfaceriicontractului individual de munci de cltreangajatorul cesionar

8.1.9, incetarea misiunii de muncd temporarl 788.2. Efectele incetirii detagirii......,........ ,',.,.,.''.,.79

8.2.1. Efectele incetirii detagirii nafionale a lucrltorilo r...............798.2.2. Efectele incetdrii detagirii transnalionale a

lucritorilor. ......,,........ gs8.3. inregistrarea incetdrii detagirii,.. ........90

57585859

60

72

74

74

75

Secliunea q 9-q. Nulitatea deta;drii 92

Detagarea lucrdtorilor in Llniunea Europeand I szs

CAPITOLUL IIpARTr CULARITATILE DETA$ARII TRANSNATIONALE iN UlrttUNna

EUROPEANA

Secfrunea 7. Noliunea Si importanla legiferdrii la nivel european

a detasdrii transnafionale..,

Secliunea a 2-a. Detasarea nafionald ,i detasarea transnafionaldtn Uniunea Europeand..

Sec,tiunea a 3-a. Caracteristicile detasdrii transna{ionale tn

I|niunea Europeand.. .............100

Secfiunea q 4'a. Formele detasdrii transnalionale europene Si

situalii exceptate de la aplicareq Directiveie 6 / 7 1 / C8...............

4.1, Formele detagirii transnafionale europene. ..,....,..105

4.2. Situagii exceptate de la aplicarea Directivei 96/7t/C8..'............109

Secliunea a 5-a. Durata deta;drii europene..,......'. tl7Secliunea a 6-a. Lucrdtorul - concept al legislaliei europene.,.,.,'...'.......,113

6.1. Cadrul Iegal qi importan[a inlelesului termenului......'...'..'..'.'.....113

6.2. Noliunea de lucrltor ,,,,176

Secfiunea a 7-a. Efectele deta;drii lucrdtorilor tn cadrul prestdriid e servicii transnalionale .,...,..........,,. 121

7.1. Libertatea de a presta servicii in Uniunea Europeand...,............,L21

7 .2. Efecte fali de lucritorul detagat.........' ...........-....'.......L22

7.3.Efecte fali de angajator ................,............. 1 25

7.4. Proceduri administrative aferente detagSrii

transnalionale in Uniunea Europeani7.4.1. Proceduri aplicabile intreprinderilor care detageazi

lucritori in RomAnia. ..'.,,.............,,727

7.4.2. Proceduri aplicabile intreprinderilor situate inRominia care detageazl lucritori in alt stat membru

130

132

Secfiunea a 8-a. Proiectul de modificare a actualului cadru

legislativ instituit prin Directiva 96/ 7 1 /CE.....".'....'....... 1 35

8. 1,. Contextul propunerii de modifi care a Directive i 9 6 / 7 L / CF......735

8.2. Motivele gi obiectivele propunerii... ......'...'....,..'......'.139

93

93

98

t26

T.S.Legeaaplicabili raportului de muncl al lucritoruluidetagat in alt stat membru UE....,............'.."'.,,....

326| IlieDumitru

8.3, Conlinutul propunerii de directivi de modificare a

Directivei 9 6 / 7 1 / Ci i:,:.,!,,;....

8.4, Modifi cirile "propuse'prin proiect

L.4. Salariul minim, inclusiv compensarea sau plata munciisuplimentare

,,,,.L47

t438.4.1. Salariz:irealiitritorilor deta$afi .......,...,........... 1438.4.2. Normeprlvi-nd agenliile de munci temporari...............,..... 1458.4.3. Detagarea pe termen lung................ .................... 14S

8.5. Poziliile exprimate in UE fal5 de proiectul de revizuire aDirectivei 96/71/CE..,. ........................... t47

CAPITOLUL IIIDREPTURILE PROFESIONALE ALE LUCRATORILOR DETA$ATITRANSNATTONAL iN UNTUNEA EUROPEANA ...... 151

secliunea 7' Pachetul de drepturi prin care se realizeazd proteclialucrdtorilor deta4a|i............. ........ 151

1.1. Caractglulnormelor legale apIicabiIe................. ..... 1S11.2. Durata,m.aximd a timpului de muncd gi durata minimi a

repags- glu! periodic.. ............................ 1561.2, 1., Timpul, {e munci. Nofiune .......... 156t,2.2.Duratamaximi a timpului de muncd 158

1,.2.2.1. Durata normali a timpului de muncI.......,................,.... 1SgL,2.2.2, Munca suplimentari1..2.2.3. Munca de noapte....1.2.2.4. Durata redusi a timpului de 1ucru.................................... 163

1.2.3. Repausul periodic.... ......,..... 1651..2.3.L.Pauza de masi................. ... 1651.2.3.2. Timpul de odihni intre doui zile de muncd..........,......7661.2.3.3. Repausul siptimAnal .........L62L.2.3.4. Sdrbitorile legale ....... .r,.,".1167

1.3. Durata miniml a concediilor anuale plitite

1601.62

168

1741.5. Condiliile de punere la dispozilie a salarialilor, in special

de citre agenfii de munci temporaril.. ................... 1g61.6. Sdnitatea gi securitatea in muncd......... . 188

Detagarea lucrdtorilor in Uniunea Europeand lnz1.7. Misurile de proteclie aplicabile condiliilor de munci

pentru femeile insircinate sau pentru cele care au ndscut

recent, precum gi pentru copii ti tinqri...'.. 192

1.8. Egalitatea de tratament dintre birbali 9i femei, precum 9i

alte dispozifii in materie de nediscriminare....,,,,.........'.'........-..-...'194

Secliunea a 2-a. Exceplii de la aplicarea normelor de protecfie alucrdtorilor deta;afi 198

CAPITOLUL NDREPTURILE SOCIALE ALE LUCRATORILOR DETA$ATI

TRANSNATIONAL iN UNIUNEA EUROPEANA 202

Secliunea 7. Cadrul general de reglementare 202

Secliunea a 2-a. Reguli de bazd aplicabile in domeniul securitdliisociale..... 204

2.1. Principiul unei legislalii unice aplicabile'.'.' .........".204

2.2. Principiul egalitelii de ffatament sau al nediscrimindrii...........205

2.3. Principiul cumulirii perioadelor ...................205

2.4. Principiul transferului sau al exportabilitilii prestaliilor '........206

Secliunea a 3-a. Regula apticabild Iucrdtorilor detaSali.....'."'."""""""""208' 3.1, Durata deta;irii....... ............,.........,..208

3.2. Neinlocuirea unei alte persoane deta9ate 2LO

272

4.1. Prestaliile pentru boal5, maternitate 9i paternitate

asimilate......

4.2. Prestalii pentru accidente de munci 9i boli profesionale"""""215

4.3. Ajutoarele de deces.. ..................,....2 1 8

4.4, Prestalii de invaliditate,.............'."',..' 278

4.5. Pensiile pentru Iimiti de virstd 9i urmag'...... """"'2214.6. Prestaliile de gomaj.'.'."..'.

4.8. Prestalii familiale...."' ,,,,,,,,,.,''.'.,,,.227

4.9. Prestalii speciale necontributive in bani..,.. """"""230Se cfiunea a 5 - a. Dreptu rile membrilor familiilor lucrdtorilor

Secfiunea a 4-a. Categorii de prestalii sociale

detasa.ti..... 230

328 I llie Dumitru

CAPITOLUL V I

COOPERAREA DINTRE STATE iN NOT{SI\IIUL PROTECTIEI SOCIALEA LUCRiTOR.ILOR DETA$ATI TRANSNATIONAL

Secliunea 1": Cooperarea Iq nivelul lLniunii Europene tn privinlaprotecliei sociale a lucrdtorilor detasati dintr-un statmembru tn alt statmembru IIE

1.1. Schimburile de informafii intre autoritilile gi instituliilestatelor membre gi persoanele care intri sub incidenparegulamentului de bazi... .............,..,....23S

1.2. Formatul schimbului de date gi valoarea juridici adocumentelor eliberate intr-un alt stat membru...,...........;.,,.,.....237

1.3. Divergenle intre instituliile sau autoritilile a doui saumai multe state membre...,..,. 239

1,4. Certificatul privind legislalia in materie de securitatesocia15........... ...,..................240

1,5. Perspective de modificare a regulamentelor privindcoordonarea sistemelor de securitate sociali,.............,.,..........,,...245

Secliunea a 2-a. Cooperarea tn privinla protecliei sociale alucrdtorilor deta;ali tn/din state nemembre aleU niunii Europ ene............... 247

2.1. Cooperarea in baza acordurilor bilaterale in domeniulsecuriti$i sociale incheiate de Rominia...................... .....,,.............,,.,...242

2.2. Caoperarea in baza acordurilor bilaterale gi multilateralein domeniul securitilii sociale incheiate de UniuneaEuropeani cu state nemembre.......,, 252

CAPITOLUL VIDETA-SAREA TRANSNATIONALA iN ORrptul coMpARAT .............................262

SecliuneaT.DetaSarealucrdtorilortnBetgia,.,,,,.,,,.. ........,,.263L.1. Durata maximd a timpului de munci gi durata minimi a

repausului periodic

232

233

1.2. Durata minimi a concediilor anuale pldtite1.3, Salariul mihim, indusiv compensarea sau plata muncii

suplimentare

264268

2691.4. Condiliile de punere la dispozilie a salarialilor, in special

de citre agenfii de munci temporari .,.,,...........,.,...2201.5. Sinitatea gi securitatea in munci .....:.................... ....270

D et ag ar e a I u cr at tT il or in Ll':. ;'" ni ; ['"1 r vtyt ; I 7 1 fi lns1.6. Misurile de protegtie aplicabile condigiilor de munca

pentru femeile insircinate sau pentnt cele care au n'scut

recent, precum gi pentru copii 9i tineri

1.7. Egalitatea de tratament dintre birbaF 9i femei, precum 5i

alte dispozilii in materie de nediscriminare..........--

-27

|Secfiunea a 2-a. Detasarea lucrdtorilor tn Olanda 272

2.1-. Perioadele maxime de lucru 9i perioadele minime de

odihni...'...".' """""""""""'2722.2, Durataminimi a concediilor anuale plitite """""" """"""""""""'77 3

2,3. Salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii

suplimentare..'..'..'.'....'...,'.. """""""""""'27 4

2.4. Condiliile de punere la dispozilie a salarialilor, in special

de citre agenlii de munci temporari .." """"""""""27 4

2.5. Sinitatea, siguranla 9i igiena la locul de munci""' """""""""""'2752.6. Misurile de proteclie aplicabile condiliilor de munci

pentru femeile insdrcinate sau pentru cele care au niscut

recent, precum 9i pentru copii 9i tineri.."""""' """'2752.T.Egalitatea de tratament dintre birbali 9i femei, precum 5i

alte dispozilii in materie de nediscriminare ,""""""' """""""""""27 6

Secf.iunea a 3-a. Detasarea lucrdtorilor tn Fran;a """""""'2773.1. Perioadele maxime de lucru 9i perioadele minime de

odihnd.'........ """""""""""'2803.2. Durata minimd a concediilor anuale plitite""""""""""""""""""'283

3.3. Salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii

suplimentare......'...."..'....." """""""""""'2863,4. Condiliile de punere Ia dispozilie a salariagilor, in special

de cdtre agenlii de munci temporari.'. """"""""""2873.5. Sdndtatea, siguranla 9i igiena la locul de munci""""""""""""""2883.6. Misurile de proteclie aplicabile condiflilor de munci- pentru femeile insdrcinate sau pentru cele care au niscut

recent, precum 9i pentru copii 9i tineri""""""" """2883.7. Egalitatea de tratament dintre birbali 9i femei, precum 9i

alte dispozilii in materie de nediscriminare """""""""""""""""" 289

271

osol . IJie Dumitru

CAPITOLULVIICONCLUZII $I PROPUNERI DE LEGE FERENDA:'. Sec[iunea 7, Concluzii

Secliunea a 2-a. Propuneri de lege ferenda,,...

Bibliografie.........

............,..........,.. 290290

294

301

ANEXA IDocumentul portabil U1 -,,Perioade care trebuie luate in considerarepentru acordarea prestafiilor de gomaj"

ANEXA 2 ''

Documentul portabilq2'- ^,,Pdstrarea drepturilor Ia prestalii de gomaj,,..... 317

ANEXA 3Documentul portabilru3 - ,,Situafii care pot afecta drepturiledumneavoastrl doa beneficia de gomaj" ...319

ANEXA 4 '1,

t cupitolul I

Intro ducere in problematica detag drii

Secfiunea L. Aspecte preliminare

1.1. Munca gi dreptul muncii

in sensul ei cel mai larg munca este contemporani cu omul. Nevoia de a

munci, de a desfSgura o activitate, de a depune un efort, dateazd de Ia apariliaomului pe Terra. Omului i-a fost imposibil si i;i satisfaci nevoile de existenfi,in special de hrani gi ap5, firi sI depund un efort, fdrd sd munceasci, agadar.

Chiar gi in societatea primitivd, in care omul nu era decit un ,,culegitor", iarmai apoi gi ,,vAn5tor", el trebuia si munceasci, sd faci eforturi deloc neglijabileca sI igi obfini cele necesare viefii.

Ulterior, cAnd au apirut primele forme de organizare socialS 9i o ierarhi-zare a societifii, a apirut gi munca subordonatS, cea care face obiectul de

studiu al dreptului muncii.Tot atunci a apirut gi fenomenul de migrare. Acesta a fost consideratl ca

avAnd o cauzi naturali, care il impinge pe om gi, mai cu seami, pe omul pri-mitiv sI se deplaseze in cdutarea mijloacelor de subzisten!; pentru a-;i asigura

proteclia sau, pur gi simplu, pentru a-gi satisface nevoia sa de deplasare.'

Potrivit Diclionarului explicativ al limbii romAne2, munca este o,,activitatecongtienti [specifici omuluiJ indreptatd spre un anumit scop, in procesul

cireia omul efectueazl, reglementeazi gi controleazi prin acliunea sa schim-

bul de materii dintre el gi naturl pentru satisfacerea trebuinlelor sale'f.

ins5, dupd cum spuneam ;i mai sus, dreptul muncii nu are in sfera sa de

analizi noliunea de munci in acest infeles extrem de larg ci este preocupat de

munca subordonatiMunca personali, pentru sine, gi cea independenti, desfSgurati de

liber-profesionigti, nu sunt avute in vedere de dreptul muncii3.

t L. Dollot Les migration humaines, PUF, Paris, 1970,p, 6,2 Diclionarul explicativ al limbii romdne, Academia Romini, Institutul de Lingvistici

,,lorgu Iordan", Ed. Univers Enciclopedic, Bucuregti, 1998.: Vezi, in acest sens, Al, Ticlea Tratat de ilreptul muncii, ed. a B-a revizuiti 9i addugiti,

Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2074, p. 7.

nl llie Dumitru

Sigur ci aceste modalitSfl ale muncii nu rimAn in afara legii, ci fac obiectul deregfementare a altor ramuri de drept, cum ar fi; dreptul fiscal dreptul social etc.

Pentru a ne apleca asupra stabilirii nofiunii de drept al muncii, trebuie,mai intAi, sI relinem c5, asemenea oriclrei alte ramuri de drept, gi dreptulmuncii se constituierdintr-un ansamblu de norme juridice.

Particularitatea constl in aceea cd aceste norme juridice au ca obiect dereglementare o categorie distincti de rela;ii sociale, anume relaliile sociale demunc5, adicl acele relalii sociale care se stabilesc intre angajatori gi angajali

Isalaria!i].Ambele pirfi ale acestei relalii sociale au o definifie legali:- ,,angajatorul" este persoana fizicd sau juridici ce poate, potrivit legii, si

angaieze for!5 de munci pebazd de contract individual de muncil;- iar,,angajatul" este persoana fizicd, parte a unui contract individual de

munci sau raport de serviciu, care presteazi muncd pentru gi sub autoritateaunui angajator gi beneficiazl. de dreptul previzut de lege, precum gi dedispozi,tiile contractelor sau acordurilor colective de munci aplicabile2.

Sigur ci, in mediul universitar, expresia ,,dreptul muncii" primegte gi uninleles de disciplind ;tiinfificd3, insd acest inleles particular nu poate si inlo-cuiasci sau sd devini primordial in raport cu inlelesul mai larg al nofiunii, caredefinegte ,,un ansamblu de norme juridice", o ramuri a dreptului al5turi decelelalte ramuri (subsistemeJ ale dreptului nafionala.

Nu e mai pulin adevdrat ci au fost exprimate opinii in literatura despecialitate, in sensul cd dreptul muncii nu ar avea capacitatea de a constitui oramuri de drept de sine st5tdtoare, cI el ,,nu este gi nu poate fi autonom, cidependent de dreptul civil"s. in replicd, s-a rdspuns ci ,,o doctrind a asimiliriiraporturilor de muncd celor civile nu poate fi altfel decAt profund reducfio-nisti, sfdrgind prin a pierde din vedere insdgi esenga dreptului muncii"6.

in acest context, una dintre definisile date in doctrini dreptului munciieste urmitoarea: ,,acea ramurl a sistemului de drept alcituiti din ansamblul

1 Vezi art. 14 alin. [1] din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, publicatl in M. Of. nr. 72din 5 februarie 2003, cu modificirile ulterioare.

2 Art. 1 lit' gJ din Legea nr. 61/2OL7 a dialogului social, republicati in M. Of. nr. 365 din3O mai2072, ddndu-se textelor o noui numerotare.

s V. Dorneanu, Dreptul muncii. Partea generald, Ed. Universui Juridic, Bucuregti,2072,pp.L6-L7.

a in acest sens, Al. Jiclea op. cit., p.73.-s M, Nicolae, Codex iuris civrles, Tornul 7, Noul Cod civil. Edilie criticd, Ed. Universul

Juridiq BucureSti, 20L2, pp. CLXXXVI-CLlCfilX.0 R. Dumitriu, Perspective privind obiectul dreptului muncii Si delimitarea acestuia de alte

ramuri de drepf in Dreptul nr.3/2074,p.116.

DetaEarea lucrdtorilor tn Uniunea Europeand t,,normelor juridice care reglementeazi relagiile individuale gi colective de

munci, atribuliile organizafiilor sindicale gi patronale, conflictele de munci gi

controlul aplicdrii legislaliei muncii"1.Au mai fost date gi alte definifii dreptului muncii: fie ci este,,acea ramurl

a sistemului de drept din lara noastri alcdtuit din ansamblul normelor juridicecare reglementeazd relaliile individuale gi colective de munci dintre patroni tisalariafi"2, fie ci reprezinte ,,totalitatea regulilor aplicabile relapiilor indivi-duale gi colective care se nasc intre angajatori gi salariafi care muncesc sub

autoritatea lor, cu ocazia prestirii muncii in baza unui contract individual de

muncd, precum gi acele reglementiii car,e se suprapun sau condilioneazirelafiile de munci"3.

Oricare dintre definilii ni se va pdrea mai corecti gi mai completS, maitrebuie relinut ;i faptul cd intre cele doui pirli ale raporturilor.de muncl -angajatori gi angajafi - iau nagtere nu doar relafii individuale, ci gi unele

colective, care au drept consecinlS lncheierea contractelor colective de muncigi institulionalizarea dialogului social, respectiv a recunoagterii existenlei unordrepturi 5i obligafii distincte ale celor doi parteneri sociali in procesul muncii,ca subiecte colective de drepr

DeopotrivS, in sfera notiunii de drept al muncii intri gi contrblul aplicdriidispoziliilor din domeniul raporturilor de munc5, respectiv jurisdicfia muncii,

Pe lAngI particularitif,le dreptului muncii, care se desprind din ieleenunrate mai sus, trebuie sd mai relinem gi ci raportul juridic de munci nu se

mirginegte doar la acele relagii sociale niscute dinfr-un conffact.de munciAcestora li se adaugl gi raporturile de serviciu, precum gi alte raporturi s6cialE

care implici gi ele preitarea unor munci.in niciunul dintre aceste raporturi juridice [nici micar in cele izvorAte

dintr-un contractJ pdrlile nu se afli pe pozilii de egalitate. Aceastl inegalitateexisti nu doar anterior incheierii contractului de munci, cAnd discrepanta

viditl dintre potenlialul economic gi financiar al angajatorului gi cel al anga-jatului ii permite primului si igi impuni punctul de vedere la negocierea

clauzelor contractuluia, ci gi ulterior, cAnd se na$te o dependenli juridicl asalariatului fagi de angajatorul s5u.

Una dintre formele de manifestare a acestei inegalitili o reprezinG chiardetagarea angajatului, cici, dupi cum vom vedea ea se produce, ca regul5

t Al. Ticlea op. cit,p. L3.z S. Ghimpu, Al .liclea, Dreptul muncii, ed' a 2-a Ed. All Bec\ Bucurepti, 2001, p. 6.s L, Filip, Curs de dreptul muncii, Casa de Edituri Venus, Iagi, 2003, p. 5.I in acest sens, vezi CC, dec. nr. 150/2010, publicati tn M. Of. nr.764 din 15 martie

2010, dec. nr. 1267 /Zl7L,publicati ln M. Of. nr, 885 din 14 decembrie 2011.

nl IlieDumitru

generali, prin voinla exclusivi a angajatorului, chiar dac5, tot ca reguli gene-

rali, ea are o duratl limitati in timp,Aga fiind, un demers gtiinfific orientat spre studierea detaliati a detagdrii

lucritorului, ca mecanism de modiflcare a contractului de muncl firi acordul

pirfilor contractante, credem cd nu poate fi decAt benefici pentru dezvoltarea

d."pt lui muncii gi cregterea nivelului de cunoagtere in acest dot3_eyiu.

Analiza noastrd va fi orientati intr-o misuri considerabili 9i asupra

detagirii transnalionale a lucritorilor in cadrul Uniunii Europene. Fenomenul

migragei fo4ei de munci in cadrul statelor membre uE este o realitate a

zilelor noastre, iar acest transfer de lucritori se produce nu numai dinspre

statele mai sirace spre cele mai bogate, justificAnd intr-o oarecare mlsuriacuza$a de ,,dumping social" adusi de cele din urmi celor dintai, ci 9i tn sens

invers. Astfef companiile "uropene

multinalionale igi trimit lucretori (de obicei

in pozilii de managementJ in subsidiarele lor din alte state 9i, prin urmare, este

,"i"rrie studierei fenomenului detaglrii inclusiv din perspectivi socialS 9i a

dreptului asiguririlor sociale.^

Fenome"nul globalizirii, particularizat ia nivelul Europei prin intregul

complex de norme juridice care au fondat gi care reglementeazi in prezent

funcgonarea Uniunii Europene, a atras dupi sine o serie de fenomene sociale

.rr", ffi.e nicio indoiali, iu putut fl previzute, intrucAt ele se circumscriu

dorinlei individului de a ciuta condi;ii mai bune de existenla' Pribugirea

economiilor din statele est-europene dupi ciderea regimului comunist,

precum gi siricia din multe zone ale acestor !iri, a stimulat procesul de gisire

in alte state ale Uniunii Europene de oportunitili de munci, de execufie de

lucrdri sau prestdri de servicii care, toate, laolalti, au generat_un fenomen de

migrare a forlei de munci dinspre statele est-europene spre cele_occidentale.

Migrafia, in sens larg, este definitS in sociologie ca fiind un fenomen social

din care" pot fi obr"*ate nu doar oportunitdli 9i probleme ale indivizilor, ci 9i

istorie, prezent gi viitor la nivelul intregii societSlii1

Fii;d Umitali de sfera de cuprindere a dreptului, vom include in prezenta

noastrx lucrare realitilile sociale, insd din perspectiva func,tiei de regle-

mentare pe care o are dieptul, consecutiv studierii fenomenului ;i evalulrii luiprin raportare Ia valorile asumate de societate, in vederea pistririi unei ordini

sociale2.

1 A se vedea D. Sandu, Lumile sociale ale migrafiei rorndneSti in strdindtate, Ed. Polirom,

Iagi,2010, p, 35.' 2 pentru o analizi exhauslivi din perspectivi sociologici a migraliei forlei de muncl

din RomAni4 vezi, spre exemplu, c.M. Vilcu, Migralia pdrinlilor la muncd tn strdindtate si

efectele ei asupra copiilor rdmasi tn ,tard, tezl de doctorat, Universitatea din Craiova,

Facultatea de drept gi gtiinle sociale - Domeniul Sociologie, Craiova, 2015'

Detagarea lucrdtorilor tn Uniunea Europeand l,uIn acest context, detagarea lucritorilor in cadrul prestlrii de servicii

transnafionale, dar nu numai acest mecanism, constituie una dintrq pdrfilecomponente ale migragiei forlei de munci ;i ale migrafiei intraeurbpene; ingeneral. Or, deplasarea a milioane de lucritori dintr-un stat membru UE in altstat membru UE, dintre care cAteva zeci de mii prin mecanismul detagirii, aavut un dublu impact, atat in statul de origine, cAt gi in statul de destinafie.

Prin urmare, este imperios necesard o analizi aprofundatd a legislaiieinalionale gi europene aplicabile detagdrii, o evaluare a propunerilor legislativeformulate la nivelul UE pentru imbunltSlirea acesteia gi adaptarea ei lareaItelile gi contextul european actual, mai ales daci avem in vedere ci actualadirectivd a fost elaborati in urmd cu mai mult de 20 de ani. fDirectiva96/71/CE a Parlamentului European ;i a Consiliului din 16 decembrie 1996privind detagarea lucrdtorilor in cadrul prestirii de servicii).

L.2. Repere economice, sociale si istorice ale detasirii

in cadrul formelor moderne de organizare a societifli, modalit5flle ?n carepersoanele fizice sau juridice interaclioneazd gi intri in relalii economice deschimb sunt dintre cele mai diverse gi intr-o permanentd transformare gi

adaptare la actualitate.Relaliile sociale de muncX nu puteau rimAne in afara acestui mecanism,

astfel ci, treptat, schimburile pur comerciale fla inceputJ dintre intreprinderis-au dezvoltat in asemenea mdsurd, incdt au dus gi la o interrelalionarernultidisciplinarS. Bineinleles ci ,,munca" a fost $i este 9i ea parte a acestorschimburi.

S-au imaginat gi folosit diverse mecanisme de transfer al muncii de la ointreprindere la alta, iar detagarea este unul dintre ele,

in inleles general, ,,a detaga" inseamni a deplasa un angajat in modtemporar gi in interes de serviciu de la o unitate la alta sau dintr-o localitate inaltai.

in inleles juridic, dupi cum vom vedea pe larg in lucrarea tle fapi, prindetagare, in accepliunea dreptului nafional, se inlelege schimbarea temporaria locului de munci din dispozilia angajatorului la un alt angajator in scopulexecutirii unor lucrlni in interesul acestuia2, Legiuitorul european a atribuitnoliunii de detaSare un sens diferit fa!5 de cel din dreptul romin, considerAndci aceasta definegte o modificare a rapoftului de munci, dar numai in ceea ce

1 Conform DEX 1998, mai sus citat.z Art 45 C. mun.