Stiri 25 octombrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 25.10.2019

1 EUR 4.7563

1 USD 4.2784

ANM prognozează secetă pedologică și pentru săptămâna viitoare SIMONA DAN 25 OCTOMBRIE 2019

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) prognozează secetă și pentru perioada 25 octombrie -1 noiembrie, când în stratul de sol 0-20 cm conținutul de umiditate în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă pe aproape întreg teritoriul agricol al țării.Vor exista însă și regiuni în care rezerva de umiditate din sol va fi satisfăcătoare. „Pe suprafețe extinse din Moldova, izolat în estul și sud-estul Dobrogei, nordul și nord-vestul Munteniei, centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime” se menționează pe site-ul ANM.

Sursa citată precizează că în intervalul amintit „se va menţine un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, în majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 6…20°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…9°C, în aproape toată țara. Temperatura

1

maximă a aerului va fi cuprinsă între 9…26°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -2…14°C, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în estul Transilvaniei. Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 cm se va situa între 8…18°C, limite optime desfăşurării proceselor de creștere și dezvoltare ale culturilor de rapiţă, orz şi grâu de toamnă. Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului, mai frecvente în ultimele zile ale perioadei. În zonele joase și de luncă se vor menţine condiții de producere a ceții, izolat asociată cu burniță”.

 APIA si SUBVENTII

AGRICULTURA DĂ ÎN CLOCOT! FERMIERII ROMÂNI, GATA DE PROTESTE! Agroinfo  25 octombrie 2019 - FERMIERII SE ORGANIZEAZĂ PENTRU PROTEST. Fierbe furia și revolta în rândul fermierilor români! În decurs de o săptămână, au primit două lovituri, spun fermierii. Prima lovitură este Ordinul lui Daea cu limitarea numărului de porci crescuți într-o gospodărie, maxim 5. Cea de-a doua lovitură este înlocuirea subvenției de 3.000 de euro pentru tomate cu o schemă de minimis gândită altfel.

Pe ultima sută de metri, când zilele îi sunt numărate la Ministerul Agriculturii, după căderea Guvernului PSD asigurînd doar interimatul, Petre Daea a dat un Ordin pentru stabilirea dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor și a tipurilor acestora. În prima zi din această săptămână, pe 21 octombrie 2019, Ministerul Agriculturii a afișat pe pagina sa oficială, în consultare publică, Ordinul ministrului agriculturii care limitează la cinci numărul porcilor crescuți într-o gospodărie. Exploatațiile de creștere a suinelor de subzistență pot să dețină maxim 5 porci, cu o greutate de minim 30 kg.

Fermierii au luat foc la auzirea veștii și s-au întrebat imediat ce vor face dacă o scroafă va făta, de exemplu, 10 purcei. Potrivit Ordinului lui Daea, când numărul porcilor din gospdărie ajunge la 6, dar nu depășește 65 de capete de suine, țăranul este nevoit să se fiscalizeze. Concret, să fie persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere de familie(IF), întreprindere individuală (II) și atunci gospodăria țărănească este transformată într-o exploataţie comercială de creștere a suinelor de tip A.

Cităm din Ordin ce înseamnă exploatație de tip A: exploatație de suine înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, înregistrată sanitar-veterinar, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi

2

individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului. Cu alte cuvinte, țăranul va trebui să achite niște taxe către bugetul statului, să se conformeze regulilor de biosecuritate dintr-o mică fermă de porci și animalele să fie supravegheate sanitar-veterinar.

Unul a avut un coșmar, un vis urât în noaptea respectivă și a visat că a doua zi trebuie să propună să fie doar 5 porci, doar atât să avem voie să creștem în gospodării. Cea mai mare problemă este următoarea: dacă un om, nu-i putem spune om, un cineva a propus să fie numărul limită 5 porci într-o gospodărie, cea mai mare durere este că alții, 100, 200, 300 au ridicat mâna. Adică, dacă ăla e idiot, voi sunteți mai idioți ca el! Dacă ăla nu știe ce vorbește, voi îl susțineți?! Sigur, niciunul dintre ăia care au ridicat mâna nu are controlul psihologic făcut.

Am două scroafe fătate, un exemplu, una are 8 purcei, alta are 9 purcei. Ce fac cu ăia 5 și 4?! Îi iau și le dau drumul pe stradă. Că așa se vrea în România! Să dai drumul la purcei pe stradă sau să-i omori de când îi fată scroafa. Ca pe timpul lui Ceaușescu! Mult mai rău ca pe timpul lui Ceaușescu. România scoate idioți pe bandă rulantă! De poimâine o să vină să condiționeze vacile, două vaci la fiecare gospodărie, 10 oi și 5 capre, este revoltat crescătorul de ovine Ioan Suciu, din Făgăraș, județul Brașov.

Înțelegem că pesta porcină (africană n.r.) s a răspândit pe teritoriul țării din cauza țăranilor care cresc 6 porci de peste 30 kg. Am 2 propuneri pentru d-voastră și pentru oamenii care, totuși, mai lucrează ceva teren și mai cresc și câteva animale fără să ceară ajutoare sociale sau orice alt fel de ajutor din partea Ministerului Agriculturii sau Guvernului:1.cred că ar fi cazul să ne apucăm de crescut mistreți -se pare că acolo nu avem nici o interdicție;2 depunem dosare de ajutoare sociale sau alte tipuri de ajutoare, de orice fel, pentru a supraviețui.Mulțumim ministerului pentru sprijinul acordat țăranilor și fermelor de subzistență, ne-a scris un mesaj plin de supărare și furie fermierul Ilie Fragniere.

După Ordinul lui Daea care a aprins revolta între crescătorii de animale, a venit rândul fermierilor din vegetal să-și strige supărarea. Programul de

3

guvernare PNL, la capitolul Agricultură și dezvoltare rurală, prevede că Programul de ajutor de minimis pentru tomate, plănuit de Guvernarea PSD să fie întins pe 8 ani, va fi modificat.

Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare, se menționează în programul de guvernare PNL, depus joi la Parlamentul României.

Concret, cultivatorii de legume ar urma să nu mai primească subvenția de 3.000 de euro pe minim 1000 mp cultivați cu tomate în spații protejate, ci să primească o subvenționare de 10% din valoarea facturii de vânzare a tuturor legumelor, nu doar a roșiilor. Ideea ar fi stimularea vânzării de produse agricole din fermele românești.

Doar în județele Olt și Dolj sunt 10.000 de fermieri care primesc ajutorul de minimis la tomate.

Vești proaste pentru legumicultori. În noul program de guvernare al PNL, toate programele, Tomata, Usturoiul și Programul de minimis pentru ardei, castraveți și vinete, vor fi anulate. Luni, 28 octombrie, vom convoca la Slatina reprezentanții tuturor cooperativelor și conducerea Sindicatului Național al Legumicultorilor din România pentru a pune în discuție și identifica soluții pentru a ne apăra programele care au avut succes și au adus plus valoare legumicultorilor români, a declarat Florin Ciobanu, Asociația Tinerilor Fermieri, pentru Realitatea de Olt. Potrivit aceleiași surse, cei 10.000 de legumicultori pregătesc proteste de amploare. Sunt gata să iasă în stradă.  

FĂRĂ PRECEDENT LA APIA! LOVITURĂ ÎN CONTURILE FERMIERILOR! agrointeligenta.ro 25 octombrie 2019

Fără precedent la APIA – lovitură în conturile fermierilor și crescătorilor de animale din România. Funcționarii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au autorizat ieri, joi 24 octombrie, la plata avansului o sumă atinsă în premieră pentru o singură zi.

Mai exact, 219,93 milioane de euro au fost transferate către conturile fermierilor. ”Astăzi, 24 octombrie avem 71.763 de fermieri autorizați la plată cu suma de 219,93 milione de euro. Este o sumă record pentru o singură zi de plăți.

4

În total până astăzi am autorizat deja 539.724 de fermieri”, ne-a declarat șeful APIA, Adrian Pintea. APIA a comunicat anterior că începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, astfel: – 561.958.064 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); – 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); – 22.541.090 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

APIA reamintește fermierilor că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: – 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); – 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

UN ALTFEL DE MINIMIS: SUBVENȚIE 10% DIN VALOAREA FACTURII DE VÂNZARE! Agroinfo 24 octombrie 2019 - FERMIERII, STIMULAȚI SĂ VÂNDĂ. Programul liberal de guvernare modifică Programul de ajutor de minimis pentru tomate. Fermierii nu vor mai încasa 3.000 de euro pentru 1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate.

Acest ajutor este înlocuit cu o schemă nouă de minimis. Fermierii vor primi 10% din valoarea facturii de vânzare a legumelor.

La capitolul Agricultură și dezvoltare rurală din programul de guvernare PNL, depus astăzi la Parlamentul României, este precizat că ajutorul de minimis de 3.000 de euro este înlocuit cu o altfel de schemă de minimis.

Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

5

Senatorul PNL Daniel Fenechiu, invitat joi seara în emisiunea Punctul de întâlnire, Antena 3, a explicat cum va funcționa această nouă schemă de minimis.

E vorba de eficientizare. Ai vândut, ești finanțat. Finanțăm agricultorii care știu să vândă. Ideea de bază este să le livrezi (tomatele n.r.) undeva. Criteriul de performanță este să livrezi undeva. Le dau bani doar ca să producă fără să le comercializeze?! A spus senatorul liberal.

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească, în acest moment, pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an sunt:

•Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;•Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;•Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Anul acesta, ca să-și încaseze ajutorul, fermierii înscriși în acest program au avut obligația de a comercializa cantitatea minimă de tomate până la data de 15 iunie.

SUBVENȚII MAI MARI pentru FERMIERII din COOPERATIVE!Agroinfo 24 octombrie 2019

CE VREA SĂ MODIFICE PNL LA ACORDAREA SUBVENȚIILOR AGRICOLE! Liderii liberali au depus astăzi la Parlament programul de guvernare și lista cu noii miniștri. La capitolul plăți pentru agricultură, Guvernul liberal vrea să stimuleze financiar asocierea fermierilor, dar și comercializarea produselor din ferme.

O prioritate în programul de guvernare PNL este Planul Național Strategic pentru agricultură. De modul în care va fi elaborat acest plan depind subvențiile agricultorilor și banii alocați pentru proiectele de dezvoltare rurală. Programul de guvernare PNL susține că vor fi acordate bonificații fermierilor din cooperative, care-și vând produsele prin cooperativă, sprijin financiar pentru depozitarea produselor agricole, sortare etc.,  dar și, cităm: subvenții pentru digitalizarea producției. Nu lămurește ce fel de subvenții vor fi cele pentru digitalizarea producției și cum va fi digitalizată producția, având în vedere că în România ponderea mare este a micilor

6

fermieri, fără posibilități financiare pentru tehnologii de fermă de ultim răcnet.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe  crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:

1. Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;2. Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);3. Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;4. Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;5. Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;6. Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în

7

economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II.

Votul de încredere pentru Guvernul Orban urmează să fie dat în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, după audierea propunerilor de miniștri în comisiile specializate. Potrivit calendarului făcut de premierul desemnat, Ludovic Orban, audierea miniștrilor desemnați ar urma să fie săptămâna viitoare, pe 29 octombrie, iar a doua zi să fie votul de încredere în plenul reunit al celor două Camere.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat plata a 715 milioane de euro către 517.928 fermieri Teona Tomoiaga ieri, 15:53

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, din 16 octombrie până în prezent, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.   Din total, 561.958.064 de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22.541.090 euro cofinanţare de la bugetul naţional.

APIA reaminteşte că, până în 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

APIA a autorizat plata a 715 mil. euro către 517.928 fermieri. Din total, 561.958.064 de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22.541.090 euro cofinanţare de la bugetul naţional Teona Tomoiaga astăzi, 00:04 184

8

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, din 16 octombrie până în prezent, potrivit unui comunicat remis agenţiei Mediafax.

Din total, 561.958.064 de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22.541.090 euro cofinanţare de la bugetul naţional.

Banca Mondială vrea plafonarea subvențiilor plătite fermelor mari Revista Fermierului Joi, 17 Octombrie 2019 2

Pentru a se asigura că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării, implicit deținătorii de ferme mici și mijlocii să-și schimbe standardul minim de viață, România ar trebui să lucreze la soluții de plafonare a subvențiilor acordate fermelor mari, a precizat economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van der Brink, miercuri, 16 octombrie 2019.

„Aceste subvenţii (n.r. - agricole) pot fi folosite şi pot fi gândite într-un fel prin care fermierii să poată să îşi schimbe standardul minim de viaţă. În România, de exemplu, în loc ca aceste subvenţii să fie alocate crescătorilor care au ferme mici, de familie, subvenţiile agricole nu au un plafon maxim, deci nu există limite ale subvenţiilor agricole, astfel că deţinătorii celor mai mari suprafeţe agricole primesc, în realitate, foarte mult din aceste subvenţii. Aceste subvenţii agricole, în ţări ca Danemarca, Polonia, Olanda, au un plafon maxim, pentru ca de ele să beneficieze cei cu ferme mici, familiale, iar acest principiu e unul la care România mai poate lucra şi, astfel, să se asigure că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării”, a spus reprezentantul Băncii Mondiale.

9

El recunoaște că România se află încă în acea categorie de ţări europene unde agricultura e asociată sărăciei, chestiune care trebuie rezolvată.

„Am fost la Timişoara şi, imediat ce ieşi din oraş şi ajungi în sate, există un standard de viaţă la nivel neeuropean. Oamenii acolo nu au apă curentă, or asta nu ar trebui să se întâmple. Ce ar ajuta acolo sunt subvenţiile agricole. Noi, la Banca Mondială, am făcut un studiu despre subvenţiile agricole în Europa şi am descoperit că în jumătate din Europa agricultura nu mai e asociată cu sărăcia. Deci în ţări precum Danemarca, Olanda, să fii fermier e minunat: nu mai eşti sărac, eşti de fapt mai bogat decât restul oamenilor. În cealaltă jumătate a ţărilor din studiu, şi asta include state precum Grecia, Italia, Spania, România, există o legătură directă între agricultură şi sărăcie. Or, asta nu ar trebui să se întâmple”, a atras atenţia economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Bucharest Forum 2019 este organizat de Institutul Aspen România și biroul din București al German Marshall Fund of the US, în parteneriat cu Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Cercul Militar Național și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Ediția de anul acesta se bucură de sprijinul GLOBSEC, DOHA FORUM și RAND Corporation, în calitate de parteneri strategici.

APIA, noutati despre sumele autorizate la plata pana in prezent Octombrie 25, 2019

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, incepand cu data de 16 octombrie si pana in prezent, in cadrul Campaniei de plati in avans pentru anul 2019, a autorizat la plata un numar de 517.928 fermieri, cu o suma totala in valoare de 715.413.116 euro, astfel:

958.064 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA); 913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala (FEADR);

10

541.090 euro cofinantare de la Bugetul National.Reamintim ca pana la data de 30 noiembrie, in conformitate cu Decizia de punere in aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plati in avans de pana la 70 % in cazul platilor directe enumerate in Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, si de pana la 85 % in cazul sprijinului acordat in cadrul masurilor de dezvoltare rurala mentionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Platile se efectueaza la cursurile de schimb valutar stabilite de catre Banca Centrala Europeana, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30.09.2019 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru platile finantate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 31.12.2018 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru platile finantate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala).

Patru miliarde de euro plătiţi în perioada 2017 – 2019 de către AFIR Revista Fermierului Joi, 17 Octombrie 2019 În perioada 2017-2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit din fonduri europene peste patru miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice din mediul rural, iar rata de absorbţie a depăşit 53%, potrivit anunțului făcut de sursa citată, joi, 17 octombrie 2019.

„Prin toate măsurile întreprinse, la nivelul Agenţiei, a fost atinsă ţinta propusă pentru perioada 2017 - 2019. Faţă de perioada anterioară, AFIR a înregistrat o dublare a numărului de proiecte depuse şi o triplare a proiectelor contractate. De asemenea, absorbţia efectivă a fondurilor a crescut de la aproximativ 10%, la sfârşitul anului 2016, la aproximativ 53%, în prezent”, a declarat Adrian Chesnoiu.

În perioada ianuarie 2017 - octombrie 2019, AFIR a primit 42 304 cereri de finanţare, în valoare de aproximativ 6,05 miliarde de euro, din care a selectat 31 218 proiecte, în valoare de peste 3,9 miliarde de euro. În aceeaşi perioadă, AFIR a încheiat 30 759 de contracte de finanţare, în valoare de 3,6 miliarde de euro, şi a efectuat plăţi de 4 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice din mediul rural.

11

Reprezentaţii AFIR susţin că au reuşit implicarea unor instituţii cu responsabilităţi directe, cât şi a celorlalte autorităţi ale statului de a căror activitate depinde bunul mers al proiectelor finanţate din fonduri europene. În acest sens, Agenţia a iniţiat o serie de soluţii pentru simplificarea procesului de obţinere a finanţărilor, prin care a mutat povara administrativă de la beneficiar la Agenţie.

Ca atare, instituția a implementat mai multe facilităţi, printre care: accesul gratuit la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (Rocris), accesul gratuit la sistemul electronic al ANAF (Patrinven), integrarea sistemului informatic al AFIR cu sistemul informatic al ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) care permite experţilor AFIR să verifice direct informaţiile cadastrale fără a le mai cere de la beneficiari sau solicitanţi.

În plus, a existat o permanentă preocupare pentru modernizarea sistemului informatic, un obiectiv atins prin digitizarea fluxului de implementare a proiectelor de investiţii, de la depunerea cererii de finanţare, până la plata efectivă.

Cât a plătit Guvernul Dăncilă din subvenția acordată agricultorilorRevista Fermierului Luni, 21 Octombrie 2019 13:46

Potrivit precizărilor prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, în deschiderea ședinței Executivului, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat plata a 440 de milioane de euro, bani ce vor fi transferați în conturile a 390 000 de fermieri, pentru pregătirea culturilor de toamnă.

Guvernul a asigurat fonduri astfel încât, până la finele lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans.

„Am început la timp plata subvenţiilor pentru fermieri, aşa cum ne-am angajat. În doar trei zile, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a reuşit să autorizeze plata a aproape 440 de milioane de euro, bani transferaţi în conturile a 390 000 de fermieri. Banii sunt necesari pentru pregătirea culturilor de toamnă şi a viitorului an agricol. Am asigurat fonduri astfel încât, până la finalul lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans”, a spus Dăncilă.

Premierul a mulţumit ministrului Agriculturii, Petre Daea, cât şi lucrătorilor APIA pentru „efortul susţinut” ca banii să ajungă mai devreme în conturile fermierilor.

12

Câți fermieri au încasat bani și ce sumă a plătit statul ca avans din subvenție Revista Fermierului Luni, 21 Octombrie 2019

Până duminică, 20 octombrie 2019, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a achitat, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, o sumă autorizată în valoare de 439 581 738 de euro către 389 546 de fermieri, a anunțat instituția luni, 21 octombrie 2019.

Conform datelor APIA, pentru anul de cerere 2019, schema de plată unică pe suprafață - SAPS - este de 102,6082 euro/ha, schema de plată redistributivă - primul interval: 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha, iar al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha, inclusiv - 48,7127 euro/ha, schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 59,3201 euro/ha, schema de plată pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine - 17,7173 euro/ha.

„Reamintim că, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, precizează vocile autorizate ale agenției.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă).

În ceea ce privește plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,6635 lei, în data de 31 decembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

„Am început la timp plata subvenţiilor pentru fermieri, aşa cum ne-am angajat. (...) Banii sunt necesari pentru pregătirea culturilor de toamnă şi a viitorului an agricol. Am asigurat fonduri astfel încât, până la finalul lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans”, a spus premierul Viorica Dăncilă, în cadrul ședinței de guvern.

13

Cu cât a crescut suma plătită de APIA fermierilor  Revista Fermierului Joi, 24 Octombrie 2019 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 517 928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de          715 413 116 euro, din 16 octombrie până în prezent, conform unui comunicat remis la redacție, joi, 24 octombrie 2019.

Din suma totală, 561 958 064 de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 130 913 962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22 541 090 de euro - cofinanţare de la bugetul naţional.

APIA reaminteşte că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ALTELE

Prioritatea zero pe agricultură a PNL: elaborarea Programului Național Strategic  Joi, 24 Octombrie 2019 17:07 Revista Fermierului

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

14

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și

15

este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

Eurostat: Romania, printre tarile cu cel mai mare procent al populatiei implicate in agricultura Octombrie 25, 2019In anul 2016, 27 de regiuni din UE au raportat un procent de angajati in agricultura de trei ori mai ridicat decat media de 4,5% a UE.  cinci din sase regiuni erau din Bulgaria, opt din 13 regiuni din Grecia, sase regiuni din Polonia si cinci din opt regiuni din Romania, arata datele publicate de Eurostat.

In 2016, existau 232 de milioane de persoane angajate in Uniunea Europeana in urmatoarele sase sectoare economice: agricultura, silvicultura si pescuit (10,4 milioane de persoane angajate; 4,5% din totalul UE); industrie (35,6 milioane; 15,3%); constructii (14,7 milioane; 6,3%); comertul cu amanuntul si engros, activitati de servicii alimentare si cazare, comunicatii si informatii (64,4 milioane; 27,7%), servicii financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, servicii administrative si de suport (38,1 milioane; 16,4%); si administratie publica – aparare; asistenta sociala; educatie; sanatate – si alte activitati: arta, divertisment si recreere (69,1 milioane; 29,7%).

Zona de vest a Romaniei, puternic industrializata

16

In zona de dezvoltare Vest, Romania avea o pondere a populatiei ocupate in acest sector de aproape trei ori mai ridicata decat media UE de 15,3%, in timp ce in in sectorul de constructii, insula franceza Corsica, urmata de trei regiuni din sudul Marii Britanii, de Malopolskie in Polonia, de Marele Ducat al Luxemburgului si Burgenland in estul Austriei au toate o pondere a populatiei ocupate in acest sector de cel putin 50% mai ridicata decat media UE de 6,3%.

In domeniul serviciilor financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, al serviciilor administrative si de suport, cele doua regiuni care constituie partea veche a Londrei au raportat fiecare o pondere a populatiei angajate mai mult decat dubla fata de media UE de 16,4%.

……………………….

LEGISLATIV

LEGE PENTRU FERMIERI, RESPINSĂ DE PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS! agrointeligenta.ro 25 octombrie 2019

Lege pentru fermieri, mult așteptată de crescătorii de animale, a fost respinsă de Președintele României Klaus Iohannis. Șeful statului a decis să retrimită astăzi, vineri – 25 octombrie, în Parlamentul României un act normativ care urma să instituie un nou sprijin pentru crescătorii de animale din România.

Președintele României Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. Actul normativ a primit votul plenului Parlamentului pe 24 septembrie, obținând cu 228 de voturi “pentru” proiectul de lege privind programul multianual de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul creşterii bivoliţelor.

În forma votată de Parlament și trimisă spre promulgare, actul normativ prevedea ca fermierii care desfăşoară activităţi de creştere şi reproducţie a bubalinelor (bivolițe și bivoli)  să poată primi sprijin pentru investiţii în realizarea de locuri noi de cazare în ferme noi sau în ferme aflate în activitate, precum şi de stimulare a asocierii în cooperative vor primi ajutor de la stat începând din acest an.

17

Iată cererea de reexaminare transmisă de Președintele Iohannis către Parlament:

Domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor Legea privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 30 de milioane de euro, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care are ca obiect îmbunătățirea nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de reproducție a bubalinelor.

Astfel, legea menționată reglementează aspecte privind beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat și valoarea ajutorului, precum și aspecte privind modalitatea de accesare a programului, durata de aplicare și bugetul schemei de ajutor de stat și modalitatea de efectuare a controalelor la fața locului. Unele dintre dispozițiile actului normativ transmis la promulgare sunt însă neclare și lipsite de predictibilitate, putând afecta obligațiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, astfel încât considerăm că se impune reexaminarea acestei legi de către Parlament. Art. 7 alin. (2) lit. b) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiții, pentru fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de finanțare în Program, să beneficieze de o majorare a ajutorului acordat prin acest program.

Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cei 5 ani anteriori datei de depunere a cererii de finanțare în Programul de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiție se raportează. Astfel, din actul normativ supus reexaminării nu se poate stabili dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau pe cei care trebuiau să își demareze activitatea cu cel puțin cinci ani înainte.

În acest context, semnalăm că și expresia „s-au instalat” contribuie la neclaritatea normei, putând da naștere mai multor interpretări. Art. 21 alin. (1) din legea transmisă la reexaminare prevede că schema de ajutor de stat prevăzută în prezenta lege se notifică Comisiei Europene, dar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător. Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituție, este necesar ca această prevedere să

18

fie compatibilă cu legislația Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) și art. 108 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Ajutorul de stat în discuție este un ajutor nou.

În acest context, semnalăm, că în sensul art.1 lit. c) din Regulamentul UE 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din TFUE, orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat, o decizie de autorizare a acestuia. Învederăm, totodată, că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislația națională de Ordonanța de urgență nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) și (2) dispune că orice intenție de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, poate fi adoptat și acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. În concluzie, față de cele arătate mai sus, considerăm că adoptarea măsurilor preconizate ar trebui să se facă după notificarea schemei și autorizarea sa de către Comisia Europeană.

În contextul în care se intenționează adoptarea actului normativ de reglementare a schemei de ajutor de stat înainte de autorizarea propriu-zisă a Comisiei Europene, apreciem că legea ar trebui să prevadă dispoziții care să indice, fără echivoc, că aplicarea/implementarea se va face numai după autorizarea de către Comisie, pentru a putea fi considerat că autoritățile naționale își îndeplinesc obligațiile ce le revin în materia ajutorului de stat. În lipsa unor asemenea prevederi, există riscul ca ajutorul de stat acordat să fie considerat ajutor de stat ilegal și, ca atare, supus recuperării și sancțiunilor aferente, ceea ce ar fi de natură să aducă prejudicii autorităților competente și, mai ales, beneficiarilor schemei. Din acest punct de vedere, Parlamentul urmează să analizeze utilitatea completării legii cu dispoziții care să prevadă că aplicarea schemei se va face după primirea, din partea Comisiei Europene, a deciziei de autorizare a Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS ………………….

19

INTERNE

Dimitris Drisis, directorul general Adama în România și Republica Moldova, coordonează și afacerile companiei din Polonia Revista Fermierului Joi, 17 Octombrie 2019 14:16

Directorul general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, Dimitris Drisis, preia afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, al chimiei și al biotehnologiei, Dimitris Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness, în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

În prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 de milioane de euro, iar cea din Polonia depășește 700 de milioane de euro.

Misiunea lui Dimitris Drisis va fi să repoziționeze Adama în top trei companii jucătoare pe piața de protecția plantelor. La acest moment, în Polonia, Adama se situează pe locul patru pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

Alegerea lui Dimitris Drisis nu este întâmplătoare, întrucât cota de piață de 13% pe care o are Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru Adama la nivel mondial și cea mai bună la nivel european.„Polonia este, probabil, cea mai competitivă piață din Europa. O piață amplă și complexă, cu mulți jucători, unde companiile multinaționale care oferă soluții de protecție a plantelor au o concurență serioasă prin companiile locale, numeroase și foarte puternice. Aceste particularități fac ca provocarea acceptării acestei noi poziții să fie cu atât mai mare. Cu toate acestea, sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii polonezi că soluțiile Adama îi vor ajuta să-și simplifice viața și să-și dezvolte afacerile”, a declarat Dimitris Drisis.

Dimitrios Drisis de la Adama, membru CA al Agricover Revista Fermierului Joi, 24 Octombrie 2019

Directorul general al Adama România și Polonia, Dimitrios Drisis, a fost numit membru al Consiliului de Administrație (CA) al Agricover, începând de joi, 24 octombrie 2019, ca urmare a achiziției unui pachet

20

de acțiuni de către compania pe care o reprezintă, mai exact a 10% din capitalul social al principalul jucător din agribusiness-ul românesc.

„Suntem încântați să întărim legătura cu una dintre cele mai importante companii din agribusiness-ul din România. Vom lucra împreună cu Agricover pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici, cu scopul de a sprijini și moderniza agricultura românească cu produse și servicii noi. Parteneriatul nostru cu Agricover ne va permite să ne sporim și mai mult apropierea de fermieri, în timp ce vom continua să lucrăm și să oferim sprijin complet partenerilor noștri fideli și tradiționali de pe piață, care vor continua să comercializeze produsele noastre în țară”, a precizat Drisis.

În urma tranzacției, structura acționariatului Agricover devine următoarea: Agricover Holding S.A. (86,75%), Adama (10,00%), acționari minoritari (3,25%).

Agricover S.A. („Agricover”) este subsidiară a Agricover Holding S.A. Înființată în anul 2000, compania citată este specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură și urmează o linie strategică de dezvoltare a business-ului, centrată pe optimizarea portofoliului de produse, creșterea cotei de piață și eficientizarea operațiunilor.

Cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei la finalul anului 2018 (416 milioane de dolari), firma se dezvoltă sustenabil, înregistrând și o creștere cu 25% a numărului de clienți fermieri.

„Continuăm strategia noastră și accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuției de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuți în producția de produse pentru protecția culturilor agricole. Fermierii, partenerii noștri, vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanță specializată și cele mai moderne tehnologii de protecția plantelor,” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding. „Suntem onorați să avem alături de noi, de peste 19 ani, cei mai mari producători globali de input-uri agricole, capabili să ofere fermierilor cele mai moderne și inovative soluții. Vom continua să ne aliniem celor mai înalte standarde de guvernanță corporativă și de transparență comercială, pentru a asigura o bază sustenabilă de dezvoltare pentru noi și pentru toți partenerii noștri”.

Adama Ltd. este una dintre cele mai importante companii de protecție a plantelor din lume. Cu unul dintre cele mai cuprinzătoare și diversificate portofolii de produse diferențiate și de calitate, echipa sa de peste 7 000 de oameni ajunge la fermieri din peste 100 de țări, oferindu-le soluții pentru combaterea buruienilor, a insectelor și a bolilor și creșterea producției.

21

Un nou grup din China intră în agricultura românească. Adama, companie deţinută de China National Agrochemical, cumpără 10% din Agricover Florentina Niţu astăzi, 00:08 9878

Adama Ltd, un grup din agrobusiness cu afaceri de 3,9 mld. dolari la nivel mondial, listat la Bursa din Shenzhen (China), a cumpărat 10% din acţiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Reprezentanţii companiilor nu au anunţat valoarea tranzacţiei.

China National Agrochemical este deţinută integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi. Adama este una dintre cele mai importante companii care oferă servicii şi produse de protecţie a plantelor din lume, cu peste 7.000 de angajaţi şi acoperire în peste

100 de ţări. În România, Adama Agricultural Solution SRL a avut în 2018 afaceri de 200 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de 2017, un profit net de 2,8 milioane de lei şi un număr mediu de 20 de angajaţi, potivit datelor platformei de analiză Confidas.ro.  

Compania Agricover, subsidiară a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns în 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei şi un profit de 13,2 mil. lei din distribuţia de inputuri pentru agricultură, servicii de însilozare şi comerţ cu cereale şi oleaginoase şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc. Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală, după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).

Sumă fabuloasă generată de agribusiness-ul românesc în 2018   Revista Fermierului Miercuri, 23 Octombrie 2019 În comparație cu 2014, anul trecut, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, în creştere cu 14,7%.

22

În plus, potrivit unei analize a specialiştilor KeysFin, date publicităţii miercuri, 23 octombrie 2019, cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va creşte cu aproape jumătate de miliard de euro, în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei româneşti.

Concret, în 2018, per total, cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate de 6,8 miliarde de lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

În acest context, topul anului trecut al celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, echivalentul a 5,3% din total, urmată de Smithfield România SRL (868 de milioanede  lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane de lei), Agro-Chirnogi SA (698 de milioane de lei) şi Transavia SA (597 milioane de lei).

Din afacerile generate în sectorul agricol, producţia vegetală din România a crescut, în ultimii cinci ani, cu 26%, ajungând, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul VI în interiorul blocului comunitar (UE28), cu aproape 6% din total.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de către analiştii KeysFin, relevă faptul că România ocupa, în 2018, primul loc la porumb în rândul statelor membre ale UE atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.

Tot în cursul anului trecut, România a avut cea mai mare producţie de floarea-soarelui din UE, de trei milioane de tone, fiind urmată în clasament de ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Totodată, țara noastră a înregistrat 7,3% din totalul producţiei de grâu la nivelul UE28, adică 10,1 milioane de tone, lucru care a plasat ţara noastră pe poziţia a IV-a, după Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În ceea ce priveşte producţia de soia boabe, România ocupă poziţia a doua atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi din cel al producţiei, realizând peste 16% din totalul Uniunii Europene.

Conform sursei citate, anul trecut, lider în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucureşti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde de lei, Capitala fiind urmată de judeţele Timiş (7,2%), Călăraşi (5,3%), Constanţa (5%) şi Satu Mare (4,4%). Cele cinci judeţe au generat, împreună, o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

23

500.000 de dolari pentru fermierii care implementează inovații cu impact pozitiv asupra climei Revista Fermierului Vineri, 18 Octombrie 2019 19:42Oficialii Corteva au anunțat joi, 17 octombrie 2019, crearea unui fond de 500 000 dolari americani pentru a susține inițiativa Corteva Agriscience pentru un impact pozitiv asupra climei (Corteva Agriscience Climate Positive Challenge), un program menit să accelereze trecerea spre o agricultură care să influențeze pozitiv clima.

Acest sistem de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitor și va răsplăti eforturile pentru compensarea emisiilor de carbon și protejarea mediului, susținând, în același timp, fermele și fermierii.

Sumele acordate vor recompensa financiar fermierii care implementează practici inovatoare, cu un impact pozitiv asupra climei și care colaborează cu organizații locale de protecția mediului, universități, agricultori sau alte entități din lanțul agricol, pentru a contribui la multiplicarea acestui tip de acțiuni.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă agricultorii din întreaga lume în ceea ce privește comercializarea produselor, politicile din domeniu și schimbările climatice”, a declarat James C. Collins, Jr., CEO Corteva Agriscience. „Acesta este și motivul principal pentru care facem acest anunț acum, pentru a încuraja fermierii dornici să contribuie la multiplicarea unor bune practici”.

Collins a prezentat prima dată conceptul de agricultură cu efect pozitiv asupra climei anul trecut, la Premiul Mondial pentru Alimente (World Food Prize). De atunci, compania a avut întâlniri cu fermieri și organizații din diverse zone ale domeniului agricol și al producției alimentare, aflate în prima linie în materie de promovare a agriculturii sustenabile.

Discuțiile au vizat identificarea unor metode de a obține o agricultură la nivel global cu „emisii negative” de carbon și impact pozitiv asupra climei.

„În mod clar, există interes și pasiune pentru colaborare și coordonare în a acționa împotriva celei mai mari provocări a generației noastre”, a continuat Collins.

Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă, la nivel mondial, pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.

24

„Acesta este doar începutul”, a spus Collins. „Sunt atât de multe alte lucruri pe care le putem face atunci când lucrăm împreună”.

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și a profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cel mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Se plătește ajutorul de stat pentru motorină - trimestrul II Revista Fermierului Vineri, 18 Octombrie 2019 19:47

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2019 (trimestrul II/2019), conform unui comunicat remis vineri, 18 octombrie 2019, la redacție.Suma plătită este de 102 599 740 lei (reprezentând 52,67% din valoarea totală de 194 767 889 lei) pentru un număr de 17 703 beneficiari şi o cantitate de motorină de 54 116 690,999 litri (din 102 730 950,503 litri).

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Ajutorul de stat pentru motorină este de 92,044 milioane de lei în sectorul vegetal, 9,96 milioane de lei în cel zootehnic şi 587 941 lei în sectorul de îmbunătăţiri funciare.

Silvicultorii cu atribuții de pază pot face uz de armă Revista Fermierului Marți, 22 Octombrie 2019 18:58

După ce a fost deja adoptat de Senat, proiectul de act normativ privind modificarea statutului personalului silvic a trecut și de Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor care a decis, marţi, 22 octombrie 2019, ca silvicultorii cu atribuţii de pază să poată fi dotați cu armament de serviciu, letal sau neletal, iar acesta să poată fi folosit în condițiile legii.

25

Raportul comisiei a fost unul favorabil, în unanimitate.

Una dintre modificări prevede că „în exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuţii de paza fondului forestier naţional, a fondului cinegetic naţional, a fondului piscicol şi a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, şi poate face uz de armă, în condiţiile reglementărilor privind regimul armelor şi muniţiilor”.

Un alt amendament adoptat de comisie menţionează că personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificaţie egală cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

PADURARII VIN SA PROTESTEZE IN BUCURESTI Agroromania.ro

25 Oct. 2019 Padurarii si toti cei implicati in silvicultura vin sa protesteze in Bucuresti pentru ca s-au confruntat cu prea multe agresiuni in ultimii ani. Acestia i-au invitat pe Iohannis, Dancila si sefii Parlamentului sa participe.

"In semn de protest fata de intensificarea cazurilor de agresiune asupra personalului silvic si in semn de solidaritate cu toti silvicultorii de buna credinta aflati in slujba padurilor Romaniei, Federatia Sindicatelor Silva organizeaza o adunare publica in data de 29 octombrie 2019, intre orele 10-14, in fata sediului Camerei Deputatilor, zona Parc Izvor, pentru a aduce un omagiu celor 6 silvicultori care in ultimii ani si-au dat viata aparand padurea. (...)

In data de 29 octombrie 2019, in fata sediului Camerei Deputatilor,  au fost invitati sa participe alaturi de silvicultori din intreaga tara: domnul Klaus Werner Iohannis – Presedintele Romaniei, doamna Viorica Dancila – Prim Ministru al Guvernului Romaniei, domnul Teodor Melescanu – Presedintele Senatului Romaniei, domnul Marcel Ciolacu – presedintele Camerei

26

Deputatilor, domnul Alexandru Stanescu - Presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, domnul Ioan Denes – Ministrul Apelor si Padurilor, domnul Gheorghe Mihailescu – Director General al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, domnul Ion Popescu – Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian si reprezentanti ai unor organizatii sindicale si profesionale reprezentative pentru sectorul silvic din Romania", anunta silvicultorii.

 Ei reamintesc ca in data de 16 octombrie 2019, intr-o padure situata in zona localitatii Rogoz din judetul Maramures, padurarul Pop Liviu Pavel din cadrul Ocolului Silvic Strambu Baiut, in varsta de doar 30 ani, tatal a 3 copii minori, a fost ucis cu bestialitate, fiind impuscat cu arma de serviciu de o grupare de hoti de lemn, iar trupul acestuia a fost strivit de atelajul incarcat cu lemn al hotilor.

In interval de numai o luna au avut loc si alte evenimente tragice, in urma carora padurarul Gorcioaia Raducu din cadrul Ocolului Silvic Pascani - Iasi si-a pierdut viata in timpul exercitarii activitatii de paza a padurii, fiind ucis cu lovituri de topor de un grup de infractori surprinsi in timp ce taiau ilegal si sustrageau material lemnos, iar alti 6 silvicultori au fost agresati - maistrul de vanatoare Bostan Mihai din cadrul Ocolului Silvic Borca - Neamt a fost batut de un grup de infractori care i-au sustras arma de serviciu, incercand sa-l impuste, padurarul Fratean Raul din cadrul Ocolului Silvic Turda - Cluj a fost agresat, atacat de cutitul si amenintat cu moartea de un grup de infractori care fusesera sanctionati in repetate randuri pentru taiere ilegala de arbori si transport de material lemnos sustras ilegal, silvicultorul Aurel Parvu din cadrul Ocolului Silvic de Regim Renasterea Padurii - Dolj a fost accidentat in mod intentionat cu masina de o grupare de hoti de lemn pe care ii urmarea, ing. silvic Schuszler Johannes, padurarul Mitulescu Madalin si padurarul Pop Ciprian din cadrul Ocolului Silvic Lipova - Arad au fost atacati cu fierastraul mecanic de un infractor surprins in timp ce sustragea material lemnos,spun sindicalistii.

In anul 2018 au avut loc 30 de agresiuni asupra personalului silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva. Cazul cel mai grav s-a inregistrat in luna octombrie 2018 in judetul Vaslui – padurarul Artene Radu a fost atacat cu sabia si batut de o grupare de hoti de lemn, autorii acestei agresiuni nefiind pedepsiti nici pana in prezent.

In anul 2017 au avut loc 40 de agresiuni indreptate asupra personalului silvic din cadrul Romsilva, cel mai grav caz fiind inregistrat in judetul Arad – paznicul de vanatoare Jiva Viorel a fost impuscat cu salbaticie de un grup de infractori surprinsi la braconaj.

27

Fermierii hunedoreni au semănat 30% din suprafețele arabile Revista Fermierului Marți, 22 Octombrie 2019 19:12

Producătorii agricoli hunedoreni au definitivat însămânţările de toamnă în proporţie de 30%, prioritățile fiind reprezentate de orz, grâu, triticale şi orzoaică.

Potrivit vocilor autorizate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură (DAJ) Hunedoara, în prezent este vizibil deficitul de apă cauzat de lipsa precipitaţiilor, specific unui început de secetă pedologică.

Șefia DAJ precizează că, în cazul semănatului de toamnă, sunt programate circa 10 000 de hectare.

În ceea ce priveşte arăturile de toamnă, fermierii execută aceste operaţiuni imediat ce eliberează terenurile de resturile de la cultura de porumb.

Vremea rea „a mușcat” din randamentele la hectar ale năsăudenilor Marți, 22 Octombrie 2019 21:25Revista Fermierului

Producția de porumb și cea de mere din Bistrița Năsăud au fost afectate cel mai mult în această toamnă, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile.

Conform declarațiilor vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), suprafaţa cultivată cu porumb a totalizat 22 160 de hectare, din care, până la această oră, s-a recoltat de pe 10 159 de hectare (46%), fiind obţinută o producţie medie de 5 511 kilograme/hectar, cu circa 100 kilograme/hectar mai puţin decât în anul precedent.

Datele DAJ Bistrița-Năsăud confirmă că s-au încheiat recoltările la floarea-soarelui şi soia boabe, în primă instanță fiind obţinută o producţie medie de 2 499 de kilograme/hectare de pe cele 740 de hectare cultivate, în timp ce la soia producţia a fost de 2 210 kilograme/hectar, fiind cultivate 289 de hectare.

Pe de altă parte, căderile de grindină din mai şi iunie au afectat pomicultura. Concret, producţiile medii din acest an au fost de zece tone la hectar la măr, opt tone la hectar la prun, cinci tone la hectar la păr şi două tone la hectar la cireş.

Societăţile care deţin cele mai mari trei suprafeţe de livezi de meri din judeţ, însumând peste 180 de hectare, au reuşit să obţină producţii peste medie, între 15 şi 18 tone la hectar.

28

În ceea ce priveşte viţa-de-vie, până în prezent au fost recoltaţi strugurii de pe 344 de hectare din totalul de 424 de hectare, fiind obţinută o producţie medie de 7,35 tone la hectar, cele mai bune rezultate aparţinând podgoriilor din zona viticolă Lechinţa.

Miliarde de euro pentru reducerea contribuției agriculturii la schimbările climatic Revista Fermierului Miercuri, 23 Octombrie 2019 17:00Două miliarde de dolari vor fi investite de Syngenta, în următorii cinci ani, pentru dezvoltarea a cel puțin două tehnologii revoluționare pe piață, în fiecare an, în vederea reducerii contribuției agriculturii la schimbările climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare și pentru a ajuta sistemul producției alimentare să rămână în limitele planetare.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, investiția sprijină un nou obiectiv de sustenabilitate a companiei.

Sumele alocate îi vor ajuta pe fermieri să se pregătească și să facă față amenințărilor tot mai mari reprezentate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul sursei citate, a mai anunțat că investiția în cercetare-dezvoltare pentru o agricultură sustenabilă va fi completată de motivația de a reduce intensitatea de carbon a operațiunilor companiei cu cel puțin 50% până în 2030, pentru a sprijini obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Angajamentul firmei a fost validat și aprobat de inițiativa Obiective Bazate pe Știință (SBTi).

„Agricultura se află acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbărilor climatice”, a declarat Fyrwald. „Syngenta se angajează să accelereze inovația pentru a găsi soluții mai bune și mai sigure pentru a aborda provocarea comună a schimbărilor climatice și a pierderilor de biodiversitate. Acestea nu sunt doar vorbe goale, este o acțiune reală care va stimula atenția din cadrul Syngenta pentru a-i ajuta pe fermieri să abordeze schimbările climatice și pentru a reduce contribuția sectorului la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial”.

Cele două miliarde de dolari vor fi alocate unor programe cu beneficii clar diferențiate sau tehnologii revoluționare care vor facilita schimbări treptate în sustenabilitatea agricolă, cum ar fi utilizarea terenurilor, sănătatea solului și gestionarea integrată a dăunătorilor.

29

Printr-o colaborare multianuală cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltă strategii de identificare și testare a noilor inovații și tehnologii care le pot aduce beneficii fermierilor și care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazează pe eforturile de promovare a sănătății solului, a eficienței resurselor și a protecției habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

„Conservarea (realizarea acesteia) la scară va necesita acțiuni curajoase din partea sectorului privat. Pe măsură ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbărilor climatice și beneficiile sustenabilității, noi salutăm oportunitatea de a contribui cu expertiză și cunoștințe la transformarea practicilor comerciale. Investiția pe care Syngenta o face în inovație reprezintă un pas important în direcția unui viitor în care oamenii și natura prosperă”, a precizat la rândul său Sally Jewell, director general al The Nature Conservancy.

Și Cynthia Cummis, Director la Private Sector Climate Mitigation de la World Resources Institute, unul dintre partenerii inițiativei Obiective Bazate pe Știință, a felicitat Syngenta pentru reușita validării de către inițiativa Obiective Bazate pe Știință a obiectivelor lor de reducere a emisiilor.

„Un bun leadership în sectorul agroalimentar este esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar prin stabilirea acestor obiective, Syngenta își va asigura o dezvoltare ce va rezista probei timpului”, a menționat aceasta.

Obiectivele fac parte din angajamentul Syngenta de accelerare a inovației, lansat la începutul anului, pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a pierderii de biodiversitate. Progresele în ceea ce privește aceste obiective vor fi raportate anual și verificate independent. Anunțul a fost făcut după finalizarea a 150 de sesiuni de ascultare pe tot globul, pentru a-i ajuta pe liderii companiei să identifice domeniile prioritare pentru investiții.

INS a făcut marele anunț: În 2020 vom avea Recensământ Național Agricol meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019În vederea realizării în bune condiții a Recensământului General Agricol din anul 2020, precum și a Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2021, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (AMPOCA) şi Institutul Național de Statistică (INS) au semnat contractul de finanțare nr. 430/17.09.2019 pentru proiectul ”Consolidarea Sistemului Statistic Național și modernizarea proceselor de producție statistică pentru

30

efectuarea recensămintelor naționale”, cod SIPOCA/MySMIS 598/127577. Proiectul este finanţat din Fondul Social European (FSE), în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 (POCA), Componenta 1: IP12/2018 – Sprijin pentru acţiuni de consolidare a capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, Axa Prioritară Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente, Operaţiunea: Dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde comune ȋn administraţia publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetăţeni şi mediul de afaceri ȋn concordanţă cu SCAP. Obiectivul general al proiectului îl constituie modernizarea şi sistematizarea cadrului legal, al instrumentelor de colectare a datelor şi a metodelor de gestiune integrată a proceselor statistice pentru consolidarea capacităţii INS ȋn pregătirea, organizarea Comunicat de presă Data: 14/10/2019 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro şi realizarea recensămintelor naţionale (din perioada 2020-2021 şi ulterior) şi elaborarea statisticilor oficiale ce susţin politicile publice şi procesul decizional. Beneficiar și lider de proiect este Institutul Naţional de Statistică (INS) în parteneriat cu Institutul Naţional de Administraţie (INA). Valoarea totală a proiectului este de 27.640.406,77 lei, din care: – 27.278.447,00 lei – INS; – 361.959,77 lei – INA. Valoarea totală eligibilă este de 27.640.406,77 lei din care: – 23.264.214,09 lei valoare eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European (84,1674%);– 4.376.192,68 lei contribuţie proprie din bugetul naţional (15,8326%). Rezultate estimate: – Fondul activ al legislației privind Sistemul Statistic Național inclusiv în domeniile recensamântului general agricol și cel al populației și locuințelor, sistematizat și simplificat; -Politici publice în domeniul statisticii oficiale elaborate și implementate; -Aptitudinile a 675 de persoane aparținând personalului instituțiilor și autorităților din cadrul Sistemului Statistic Național implicate

31

în Recensamântul Populației și Locuințelor din anul 2021, respectiv a Recensamântului General Agricol din 2020, dezvoltate pentru aplicarea legislației, metodologiilor și instrumentelor elaborate, pentru elaborarea strategiilor naționale privind statistica oficială, prin formare profesională în cadrul proiectului. Perioada de implementare a proiectului este de 36 luni, cu finalizare în data de 16 august 2022.

ARC salută intenția MADR de reglementare a activității fermelor de porci meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019

Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile concrete iniţiate de MADR privind adoptarea unui proiect de ordin  referitor la stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, ordin care se află postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Transparenţă decizională – pentru dezbatere publică, ca prim pas în elaborarea, alături de celelalte autorităţi, a unui plan de măsuri conform cerinţelor Comisiei Europene.

 Considerăm că intervenţiapromptă a domnului Ministru Petre Daea, în urmasolicitărilor procesatorilor de carne, a făcut posibilă stopareapentru moment a deciziei de a include în totalitate teritoriului României în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar contribui la efecte dezastroase asupra industriei de procesare a cărnii şi nunumai. Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă convingerea că vor urma şi alte măsuri menite să contribuie la limitarea şi ulterior stoparea circulaţiei virusului pestei porcine africane, astfel încat să ne putem continua activitatea în condiţii de normalitate. AsociaţiaRomână a Cărnii

32

Adama, grup controlat de China National Agrochemical, cumpără 10% din compania Agricover   Florentina Niţu astăzi, 08:30 548

Liviu Dobre, director general al Agricover Holding: Continuăm strategia noastră şi accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuţiei de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuţi în producţia de produse pentru protecţia culturilor agricole. Fermierii vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanţă specializată şi cele mai moderne tehnologii de protecţia plantelor

♦ Acţionarul majoritar al Adama, China National Agrochemical, este deţinut integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi ♦ Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).

Adama Ltd, un grup din agrobusiness cu afaceri de 3,9 mld. dolari la nivel mondial, listat la bursa din Shenzhen (China), a cumpărat 10% din acţiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Reprezentanţii companiilor nu au anunţat valoarea tranzacţiei.

Urmează conferinţa ZF Agribusiness ’19. Anul 2018 a fost cel mai bogat pentru agricultura românească. Ce urmează? Valoarea producţiei agricole din România s-a dublat faţă de 2007, însă jucătorii spun că mai este mult loc de creştere pentru agricultura românească Mădălina Panaete astăzi, 07:10 170

Anul 2018 a fost cel mai bun sectorul agricol local, valoarea producţiei agricole depăşind pentru prima dată în istorie 86 de miliarde de dolari, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Ministerul Agriculturii.

Producţiile de grâu, de porumb, orz, floarea soarelui au fost pe o pantă ascendentă în ultimii ani, inclusiv în acest an, şi, deşi investiţiile în infrastructura de irigaţii au crescut, producţia de cereale se bazează încă pe vreme. Şi nu este cazul doar cerealelor, ci şi sectorului de fructe şi legume.

33

ZF vă invită marţi, 29 octombrie, la conferinţa ZF Agribusiness: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?. ZF va aduce laolaltă fermieri, manageri din sectorul agricol, cooperative, bancheri, analişti şi avocaţi pentru a discuta despre starea sectorului agricol din România şi despre perspectivele de dezvoltare.

Printre speakerii prezenţi la eveniment se va afla şi Lucian Buzdugan, director general al Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, aflată în Insula Mare a Brăilei. Compania a fost fost preluată de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, un gigant cu afaceri de 1 mld. dolari anual, care a anunţat investiţii importante în businessul din România.

De asemenea, în cadrul conferinţei vor mai participa şi Zeno Căprariu, partener Audit & Assurance, Deloitte Romania, Cristian Popescu, partener, Casa de Avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Ionel Mugur, director executiv & business development manager în cadrul Norofert Group, Cristina Andreea Totu, director al sucursalei Ilfov, CEC Bank, Adrian Pintea, director general al APIA şi Octavian Petrescu, director comercial în cadrul Rodbun.

Ei vor discuta despre cum putem creşte valoarea adăugată din agricultură şi industria alimentară, cum poate deveni România un exportator net de produse agroalimentare, dar şi despre modalităţi de creştere a exporturilor către pieţe non-UE şi mportanţa sistemului de irigaţii în agricultura .

De asemenea, în cadrul evenimentului vor mai fi prezenţi Adrian Chesnoiu, preşedinte AFIR, Ionuţ Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud, Bogdan Iliescu, sales manager, divizia MAN Rulate, MHS Truck &Bus şi Adrian Izvoranu, preşedinte, Casa de Comerţ Unirea. Ei vor discuta despre importanţa asocierii, despre barierele pe care le întâmpină

34

producătorii români atunci când vor să-şi listeze produsele în magazine, dar şi cele mai noi tehnologii în transportul de produse agroalimentare şi vehicule utilitare. Printre invitaţii care vor dezbate tema valorificării produselor româneşti se află şi Andrei Pascu, acţionar, Rodagria şi Ioan Opriţă, director general, Cooperativa Someş Arieş.

Printre speakerii prezenţi la eveniment se va afla şi Lucian Buzdugan, director general al Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, aflată în Insula Mare a Brăilei.

 Cine vine la conferinţa ZF Agribusiness ’19 de pe 29 octombrie Mădălina Panaete astăzi,

Ziarul Financiar vă invită marţi, 29 octombrie, la conferinţa ZF „Agribusiness: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?“.

Ziarul Financiar va reuni fermieri, manageri din sectorul agricol, cooperative, bancheri, analişti şi avocaţi pentru a discuta despre starea sectorului agricol din România şi despre perspectivele de dezvoltare.

Printre speakerii prezenţi la eveniment se va afla şi Lucian Buzdugan, director general al Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, aflată în Insula Mare a Brăilei. De asemenea, în cadrul conferinţei vor mai participa şi Zeno Căprariu, partener audit & assurance la Deloitte România, Cristian Popescu, partener la Casa de Avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Ionel Mugur, director executiv & business development manager în cadrul Norofert Group, Cristina Andreea Totu, director al sucursalei Ilfov a CEC Bank, Adrian Pintea, director general al APIA şi Octavian Petrescu, director comercial în cadrul Rodbun. Ei vor discuta despre cum putem creşte valoarea adăugată din agricultură şi industria alimentară, cum poate deveni România un exportator net de produse agroalimentare, dar şi despre modalităţi de creştere a exporturilor către pieţe non-UE şi importanţa sistemului de irigaţii în agricultură.

35

 MAXAGRO – ferma de familie la superlativ a împlinit 25 de ani de activitate agrointeligenta.ro 25 octombrie 2019

Un model de fermă de familie în care producția din câmp este integrată complet. Ferma Maxagro celebrează îna ceastă toamnă 25 de ani de activitate, prilej pentru ca exploatația din Gătaia, județul Timiș, să își deschidă porțile pentru jurnaliști.

https://youtu.be/wGVdZncjMkc

O zi petrecută la Maxagro este o veritabilă lecție despre cum ar trebui să fie gândită o afacere agricolă: cu investiții, proiecte multianuale și prin implicarea întregii comunități. Maxagro este în primul rând o fermă de familie. Cei doi frați Zifceak – Ianko și Iouzika au avut ambiția să construiască o fermă în care scopul nu este dimensiunea, ci produsul finit, valorificarea muncii agricole.

Astăzi, la 25 de ani de la fondare, Maxagro numără 10.000 de hectare, deține cea mai mare fermă de vaci de lapte din județ – 2.000 de capete, o flotă de utilaje de ultimă generație și, foarte important, o stație de biogaz care asigură independența energetică a exploatației. ”Avem 25 de ani de activitate, iar în prezent putem spune că grupul Maxagro are trei activități de bază: agricultura, lucrăm 10.000 de hectare, zootehnia – o fermă modernă de vaci de lapte de 2.000 de capete, și partea de construcții – facem drumuri, avem stație de asfalt, stație de betoane și toate utilajele necesare pentru acest lucru. Separat am dezvoltat și zona de comerț și aș include aici și depozitarea. Am investit și într-o instalație modernă de biogaz care rezolvă problemele de gestionare a dejecțiilor animale prin integrarea acestora în procesul de obținere în principal a energiei electrice și termice”, ne-a declarat Ianko Zifceak, co-fondator al Grupului Maxagro.

Despre importanța protejării mediului prin lucrările agricole aplicate ne-a vorbit și Iouzika Zifceak: ”Divizia agricolă a grupului Maxagro de la bun început a fost prietenoasă cu mediul, de la bun început am încercat să poluăm cât mai puțin și pentru asta am făcut investiții și cercetări pentru a putea polua cât mai

36

puțin. Pot spune că practicăm o agricultură de foarte mare precizie, fertilizăm doar cât este necesar, nu fertilizăm în exces, încercăm să fertilizăm natural cât se poate”. Poți cu adevărat să înțelegi ce înseamnă și cum funcționează grupul Maxagro numai vizitând ferma. Agrointeligența a avut acest privilegiu, cel al unui tur complet în care gazdele ne-au fost și ghid, dar și sursă de explicații pentru fiecare activitate a grupului. Așa cum era firesc, vizita a început cu pământul lucrat și cu utilajele în care numai în ultimii ani s-au investit 5 milioane de euro.

”În ultimii an am făcut investiții de aproximativ 100 de milioane de euro în tehnologie, în extinderea grupului Maxagro. La această dată avem o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro și sperăm să mai creștem an de an. În ceea ce privește investițiile pentru anii următori, avem în plan proiecte foarte ambițioase: am vrea să investim în continuare 100 de milioane de euro în creșterea acestei afaceri de familie. Strategia noastră de viitor este de a integra complet activitatea noastră agricolă – avem un proiect de 5 milioane de euro, pe care l-am început și sperăm anul viitor să-l finalizăm. Este vorba despre într-o stație de uscare a semințelor modernă, un FNC pentru a valorifica o parte din producția pe care o avem pentru a aduce plus valoare, și un depozit de stocare a semințelor”, ne-a vorbit Ianko Zifceak despre investițiile viitoare la Maxagro.

Forța mecanică a utilajelor de la Maxagro depășește suprafața lucrată. Cu flota de utilaje de care dispune, exploatația poate să acopere cu ușurință lucrările aferente unei suprafețe de 30.000 de hectare, așa că societatea este un prestator de servicii pentru alte exploatații agricole din zonă. Relația bună, parteneriatele pe termen lung asigură familiei Zifceak un venit în plus și un aport considerabil la agricultura locală.

La Maxagro nu s-a investit numai în tehnică agricolă, ci și în spații de stocare a cerealelor. Producțiile sunt depozitate în cele mai bune condiții, ferma având posibilitatea de a păstra 38.000 de tone de cereale și plante oleaginoase. Ferma de vaci este veriga-cheie în lanțul de integrare a producției de la Maxagro. Cu un efectiv de 2.000 de capete de bovine, dintre care astăzi 950 la muls, exploatația reunește genetică de vârf din rasa Holstein. La acest moment, la ferma Maxagro se mulg 29.000 de litri de lapte pe zi, dar sala de muls este gândită pentru 36.000 de litri, o capacitate ce probabil va fi atinsă în curând.

Toate dejecțiile din ferma de animale sunt prelucrate și transformate în energie electrică și termică. Procesul este posibil prin investiția pe care Maxagro a făcut-o într-o stație de biogaz cu capacitatea de un megavat oră. ”După ce am făcut ferma de vaci, știind că vaca reprezintă o sursă de poluare, am investit în instalația de biogaz. Tot compostul obținut în cadrul procesului din stație este apoi aplicate pe terenurile agricole pe care le lucrăm. Noi avem niște terenuri

37

foarte proaste din punct de vedere al calității lor, însă cu ajutorul acestei fertilizări naturale, în ultimii 5 ani de zile am reușit să-l aducem la valoarea reală, cea care trebuie”, ne-a explicat Iouzika Zifceak.

Vizita în ferma Maxagro poate fi o sursă de inspirație pentru orice antreprenor care dorește să își crească o afacere sustenabilă în agricultură. Problemele cu care se confruntă ferma de la Gătaia sunt aceleași cu cele ale celorlați fermieri. Frații Zifceak au decis însă să caute soluții în concordanță cu resursele de care dispun, iar cel mai mult le-a dat de furcă seceta din fiecare an. Lipsa precipitațiilor i-a determinat să acorde o atenție specială culturii de sorg, tolerantă la secetă, și să implementeze un sistem unic pentru irigarea terenurilor.

”Întrucât noi nu avem destulă apă în zonă, am decis să trecem la sistemul de irigare prin picurare. De ce prin picurare? Pentru că nu avem apă și nici nu avem nicio șansă de a iriga din râu și atunci ne-am gândit să depozităm apă iarna, când este execes de apă, în niște bazine foarte mari și vara să irigăm cu apa respectivă. Știm foarte bine ca la irigații se consumă foarte multă apă și atunci am avut o discuție foarte importantă cu un partener din Italia, care a venit, cu ocazia unei întâlniri, cu această idee de irigare prin picurare. Astfel, consumul de apă se reduce foarte mult prin picurare pentru că în aer pierdea mult prin evaporare. Este un cost ridicat, dar se justifică, mai ales că vom reuși astfel să obținem un siloz de cea mai bună calitate”, ne-a mai declarat Iouzika Zifceak.

Nimic din ce am găsit la ferma Maxagro din Gătaia nu ar fi fost posibil fără un management de familie, fără implicarea tuturor membrilor familiei Zifceak și fără o împărțire a resposabilităților. Iar poate cel mai important factor care asigură succesul fermei este comunitatea, oamenii care lucrează la Maxagro și care formează o echipă de 300 de suflete dedicate muncii pe care o fac zi de zi. ”Cei mai importanți sunt oamenii! Avem 300 de oameni care muncesc în familia Maxagro. Spun că suntem o familie pentru că e o afacere de familie și toți oamenii sunt ca într-o familie, trăim împreună, toți sunt din comunitatea asta locală și pentru grupul nostru ei sunt cei mai importanțo. (…) Facem parte din comunitatea din Gătaia și pentru că suntem o familie încercăm să întoarcem comunității din care facem parte, să sprijinim diverse activități culturale, sportive. Avem un ansamblu de dansuri slovăcești de copii de la 16 la 20 de ani, grupa mare, pe care îi susținem de câțiva ani de zile. Apoi avem o echipă de dansatori mijlocii și o echipă de dansatori mici, de 6-7 ani. Suntem implicați și încercăm, prin ceea ce facem, să întoarcem o parte din munca și rezultatele noastre către comunitatea din care facem parte”, explică Ianko Zikceak ceea ce înseamnă Maxagro pentru oamenii din Gătaia și nu numai.

38

”Pentru mine agricultura este o pasiune, pe lângă business-ul în sine. Pentru mine, dacă ar fi să o iau de la început aș face același lucru, nu aș face altceva. Bineînțeles, aș face poate mai performant decât am făcut, știind deja cum se face. În continuare pentru mine, agricultura este o pasiune, și dacă pui pasiune în orice business reușești și ai șanse foarte mari să-l duci la un nivel înalt”, concluzionează Iouzika Zifceak.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Radu Timiş jr. a preluat funcţia de CEO al grupului Cris-Tim Mădălina Panaete astăzi, 17:40 292

Radu Timiş jr.

Radu Timiş junior, fiul cel mare al fondatorilor grupului Cris-Tim  Cristina şi Radu Timiş a preluat funcţia de CEO al businessului de peste 150 de milioane de euro anual.

Astfel, Radu Timiş predă frâiele businessului cu mezeluri, lactate şi vinuri fiului său, dar rămâne în continuare preşedinte al boardului, deşi îşi restrânge implicarea în afacere.

Radu Timiş junior a ocupat anterior funcţia de director comercial.

Brandul de bere Heineken a avut vânzări mai mari cu peste 10% în volum în primele nouă luni Mădălina Panaete astăzi,

Evoluţia vânzărilor producătorului de bere vine în condiţiile în care consumul de bere a înregistrat o creştere

39

de 3%, ajungând la un volum de 16,6 mil. hectolitri (1,6 mld. litri), arată datele Asociaţiei Berarii României.

Heineken, unul dintre cele vândute branduri de bere de pe plan local, a avut în trimestrul trei ( iulie-septembrie), o creştere a volumelor vândute cu double digit (peste 10%),  arată cel mai recent raport al companiei mamă din Olanda. Astfel, trendul pozitiv al vânzărilor brandului continuă, după ce în primul semestru creşterea a fost tot de peste 10%.

INDAGRA FOOD&CARNEXPO isi asteapta vizitatorii in perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, la Romexpo octombrie 24, 2019 Adelina Boboc

Târgul INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2019 se desfășoară în perioada 30 octombrie – 03 noiembrie 2019, în Centrul Expozițional Romexpo, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Târgul este organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României și ADDOR EVENTS și se adresează producătorilor, distribuitorilor și importatorilor de echipamente și tehnologii pentru ramuri ale industriei alimentară, respectiv: industria cărnii, panificație, industrializarea legumelor și fructelor, prelucrarea peștelui și laptelui.

Numărul de vizitatori pe care l-a înregistrat expoziția la ediția trecută a fost de 63.800.Pe parcursul zilelor de expoziție se vor derula mai multe evenimente precum: conferințe cu teme de discuție de mare interes pentru producătorii de produse agroalimentare , dar și pentru producătorii și distribuitorii de tehnologie din domeniu, lansări și degustări de produse, show-uri culinare și concursuri.

„INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2019 se bucură de un interes tot mai mare din partea companiilor românești, dar și a celor din străinătate, drept dovadă că numărul expozanților a crescut, comparativ cu ediția trecută.

40

Scopul nostru este promovarea produselor romanesti și întregii industrii autohtone. De asemenea, pregătim multe evenimente în cadrul expoziției, care urmează a fi anunțate în perioadă urmatoare”, ne-a explicat  Eugen Capră, CEO CARNEXPO.

Printre companiile care au confirmat prezența la eveniment se număra:Avicola Slobozia, Avastar, Mauriziaro Meat, Pioneer RTOR, Monceanu, Kralex, Marcel, Agricolă, Safir, Premium Porc, Vanbet , Perutnina, Carmistin, Karpaten Meat, Diana, Măria Trading, Aaylex, Zimbria, Avi-Giis, Vascar, Cris-Tim, Fermele Crevedia, Carniprod, Latin Pack & Spices, Five Continents Trading Company 1993, Agrosemcu, AgroSprint, Deroni, Grande Dolceria, Moldova Fruct, Carrefour, Bilancia Exim, Ion Moș, Multivac, Darimex Techno, Tehnoviluti, Aqua D&P Technologies, Teorema Trading, ULMA Packaging , Rollit Prodimpex, Baroncini Est, Weber Maschinenbau, Flying Dutchman, Mancini S.P.A, MallAgro, Debitron Termo, Linde Gaz, Fun Ice, Imark Sistem, Unilift Serv, Rina Pack, Gamă Pack, Harplast, Europlast, Duton Plast Muscel, CSB-System România, Pulsar Innovation, Spectrum Software Solutions, Sas Tech Development, Ria Do Trading, Valdo, Blaj SA, Consult Line, Habasitu, Icpiaf, Octofrost, Super Eggs.

Mierea romaneasca, o raritate pe rafturile supermarketurilor. Care este cauza Octombrie 25, 2019

Mierea de productie autohtona este tot mai greu de gasit in supermarketuri, din cauza importurilor tot mai mari la pret de dumping dar si a comisioanelor tot mai mari pe care apicultorii romani sunt nevoiti sa le suporte, relateaza Agerpres.  

Presedintele ACA, Ioan Fetea, sustine ca majorarea pretului mierii nu reprezinta o solutie, in conditiile in care „si asa mierea nu se consuma”. Un alt motiv pentru care mierea romaneasca nu se vinde este faptul ca „retailerii nu vor un produs mai scump, chiar daca este bun si de calitate”, mai explica Ioan Fetea.

41

Mierea romaneasca, la mare cautare in Germania

In aceste conditii, apicultorii romani sunt nevoiti sa-si trimita productia de miere catre export. Cei mai multi cumparatori de miere romaneasca, parteneri ACA provin din Germania. Acestia cumpara miere romaneasca de peste 40 de ani, insa prefera si mierea mai ieftina din China sau America de Sud, pe care o amesteca cu mierea superioara romaneasca.

„Noi avem niste parteneri in Germania cu care lucram de peste 40 de ani. Sunt firme mari, serioase. Nu au aparut in ultima perioada alti importatori mari, ci doar unii mai mici, care vor sa cumpere 2 – 4 – 5 tone de miere si este foarte dificil sa asiguram un transport rentabil pentru astfel de cantitati. Noi avem partenerii nostri cu care lucram foarte bine si care ne dau in avans fonduri, astfel incat sa putem sa putem face exportul, dar problema este legata de pret. Atata timp cat exista aceasta concurenta care vinde kilogramul de miere cu 8 lei, chiar cu 5,6 lei din Ucraina sau 1,3 – 1,5 dolari din China, aici este problema. Importatorii cumpara de la noi, o cupajeaza, ne solicita niste conditii de calitate extraordinare incat sa poata sa o amestece cu cealalta miere, care nu este chiar conforma”, sustine presedintele ACA.

Romania a exportat de trei ori mai multa miere decat a importat

Potrivit unor date MADR, Romania a importat anul trecut 3.275 de tone de miere, dar a exportat de peste trei ori mai mult, respectiv 11.326 tone de miere. Principalele tari unde a ajuns mierea romaneasca sunt Germania, Italia, Franta, Spania, Marea Britanie, Belgia, Japonia, Israel si China.

Productia de miere a Romaniei

Romania produce in fiecare an, in medie, 22.000 de tone de miere, fiind al patrulea mare producator din Europa. Efectivele de albine din tara noastra au ajuns la 1,4 milioane de familii, detinute de aproximativ 40.000 de apicultori, iar 60% dintre acestia sunt inregistrati la ACA.

ARC: ROMÂNIA NU INTRĂ ÎN ZONA ROȘIE A PESTEI PORCINE AFRICANE! agrointeligenta.ro 25 octombrie 2019

Comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO!

Asociaţia Română a Cărnii (ARC) îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile concrete iniţiate de MADR privind adoptarea unui proiect de ordin referitor la stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, ordin ce se află postat pe site-ul Ministerului

42

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Transparenţă decizională – pentru dezbatere publică, ca prim pas în elaborarea, alături de celelalte autorităţi, a unui plan de măsuri conform cerinţelor Comisiei Europene.

”Considerăm că intervenţia promptă a domnului ministru Petre Daea, în urma solicitărilor procesatorilor de carne, a făcut posibilă stoparea pentru moment a deciziei de a include în totalitate teritoriului României în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar contribui la efecte dezastroase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai”, se arată în comunicatul ARC. Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă convingerea că vor urma şi alte măsuri menite să contribuie la limitarea şi ulterior stoparea circulaţiei virusului pestei porcine africane, astfel încat să ne putem continua activitatea în condiţii de normalitate.

Calitatea duală a iaurtului pusă pe seama calității laptelui din România Revista Fermierului Miercuri, 23 Octombrie 2019 17:18

Diferenţa de calitate dintre laptele românesc şi cel franţuzesc reprezintă una dintre cauzele care generează valori nutriţionale variate atunci când vine vorba de o marcă de iaurt prezentă atât pe piața autohtonă, cât și pe cea din Hexagon, a mărturisit miercuri, 23 octombrie 2019, managerul pentru Comerţ Modern al Danone România, Oana Bejan.Declarația survine ca urmare a faptului că Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a menţionat numele companiei într-un raport privind dublul standard alimentar.

„Referitor la informaţiile privind dublul standard, ce putem să vă asigurăm este că, în calitate de producător local, ne interesează, în primul rând, preferinţa consumatorului pentru un anumit tip de produs şi pentru un anumit tip de proces. Fabrica Danone de la Bucureşti este una dintre cele mai eficiente fabrici Danone din Europa şi producem atât produse ferme - cu cheagul întreg -, cât şi produse cremoase. Diferenţa de valori nutriţionale dintre un produs Activia produs în România şi un produs Activia produs în Franţa, de exemplu, cum a fost comparat în cazul concret despre care vorbim, diferenţele de valori nutriţionale pot avea câteva surse foarte obiective: una dintre surse este structura valorilor nutriţionale care ţine de calitatea laptelui din România şi calitatea laptelui din Franţa şi există uşoare variaţii de valori nutriţionale, inclusiv între anotimpuri. Deci valorile nutriţionale ale laptelui în cursul verii sunt uşor diferite faţă de cele din cursul iernii”, a argumentat Oana Bejan, în cadrul Retail Arena 2019, citată de Agerpres.

43

În plus, ea a precizat că iaurtul ferm Activia produs în România şi iaurtul brasat produs în Franţa, comparate de ANPC, sunt două lucruri diferite.

„Vorbim, din punctul nostru de vedere, de compararea a două produse diferite, care ţin atât de originea laptelui, cât şi de procesul de fabricaţie. Sunt multe lucruri care sunt negociabile în industria asta, însă pot să vă asigur că, din punctul nostru de vedere, la Danone un singur lucru este nenegociabil - şi acela este calitatea produsului, care porneşte de la calitatea sursei de lapte, programele intensive de educare a fermierilor în ceea ce priveşte calitatea furajelor şi aşa mai departe. Noi respingem acuzaţiile care fac referire concret la produsele noastre în contextul subiectului de dublu standard şi, dincolo de informaţia interpretabilă care poate fi folosită în diferite contexte, la bază există cauze obiective care ţin de procesul de fabricaţie şi de valorile nutriţionale ale laptelui”, a încheiat Oana Bejan.

Iaurtul Activia comercializat de Danone în România a fost inclus de către ANPC pe lista produselor cu ingrediente diferite comercializate în ţara noastră faţă de iaurturile produse de aceeaşi firmă în state vest-europene.

Biotrend Plus SRL, participă la Indagra 2019 și vă invită la standul companiei meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019

Firma „Biotrend Plus” SRL va invita la standul nostru in Pavilion B2, stand  67, laexpozitia internationala Indagra, care va avea loc incepand cu 30 octombri,e pana la 03 noiembrie 2019 la ROMEXPO, Bucuresti.

 Vom prezenta si demonstra solutii noi si deja cunoscute pentru siguranta si calitatea productiei.CONTROL IGIENIC SI MICROBIOLOGIC INTELIGENT – EnSure Touch 

Programare rapida si selectarea punctului de testare vizat Monitorizati rezultatele testarii in una sau mai multe unitati

44

Aplicabil in orice HACCP, GMP sau alt sistem de monitorizare FILTRE PENTRU CURATARE lapte, zer, saramura, apaTESTE RAPIDE pentru detectia antibioticelor si aflatoxinelor in lapteCHEAG, CULTURI STARTER, SEDILA pentru industria lapteluiTESTE RAPIDE PENTRU DETECTIA A DIFERITE TIPURI DE ALERGENI SI GLUTEN in hrana, lichide si de pe suprafete. 

Rapid si de incredere Rezultate in 10 minute Nu exista reactie incrucisata Sensibilitate inalta

Înscrierile continuă la Conferința INDAGRA 2019 meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019

După cum am anunțat anterior, din cadrul manifestărilor conexe organizate cu prilejul târgului Indagra 2019, face parte și Conferința cu același nume, care se va desfășura în ziua de 1 noiembrie, la sala Nicolae Titulescu, începând cu ora 19. Cu această ocazie, vă anunțăm că înscrierile la eveniment continuă și că, în rândul speaker-ilor, și-au anunțat prezența: -Roxana Mînzatu- Ministrul FondurilorEuropene din iunie 2019 și deputat PSD Brașov din decembrie 2016.Ștefan-Radu Oprea –Ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat-Florinel Chiș – Director Executiv Asociatia Română a Magazinelor Online, Membru în Bord – Ecommerce Europe

45

-Prof.dr. Florin Stănică, prorector al USAMV responsabil cu Relaţii studenţi şi Relaţii internaţionaleși profesor de Pomicultură Generală la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti. Decanul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din USAMV București Iată câteva dintre temele care vor fi abordate în cadrul Conferinței „INDAGRA”: Alocările financiare atrase de IMM-uri agroalimentare; Tendințe și oportunități de vânzare în industria agroalimentară

Pe 26 octombrie, Danone organizează „Ziua Porților Deschise”Meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019

Danone continuă tradiţia sa anuală şi organizează o nouă ediţie a Zilei Porţilor Deschise, pe 26 octombrie 2019. În cadrul unui eveniment dedicat publicului larg, compania deschide porţile fabricii de iaurt din Bucureşti tuturor celor interesaţi să afle cum se produce iaurtul de calitate din lapte proaspăt, colectat de la fermele şi gospodăriile din România. Începând cu15 octombrie, toţi cei care doresc să viziteze fabrica Danone din Bucureşti se pot înscrie completând formularul disponibil online pe www.danone.ro. Timp de o zi, în intervalul orar 10:00-18:00, doritorii vor putea vizita, pe baza înscrierii prealabile, fabrica de iaurt și vor putea întâlni angajații companiei. Interesul consumatorilor pentru acest tip de eveniment s-a dovedit anterior a fi mare și locurile disponibile s-au epuizat cu rapiditate. 

46

„Noua generație de consumatorieste preocupată de proveniența ingredientelor din alimentele pe care le consumăși este normal să fie așa, dată fiind legătura strânsă a nutriției cu sănătatea lor și a celor dragi. Tocmai pentru că recunoaștem normalitatea unor astfel de întrebări, deschidem porțile fabricii și îi invităm să cunoască în mod direct detalii despre cum laptele ajunge iaurt în fabrica Danone. Mai mult, în acest an putem vorbi și despre două momente speciale, respectiv 20 de ani de când fabrica Danone opereazăîn România și 100 de ani de când Danone a produs primul iaurt în Barcelona. Un moment unic de celebrare, în care putem face un bilanț unde am ajuns un secol mai târziu: inspirați de viziunea Danone <<One Planet.One Health>>, continuăm să aducem sănătate prin alimentație unui număr cât mai mare de oameni, având, în același timp, grijă de resursele planetei”, declară Cristina Popescu, Director Comunicare Danone Europa de Est. „Definit scurt, în doar trei cuvinte, iaurtul înseamnă <<lapte cu fermenți>>. Fermentarea este un proces simplu de conservare, cunoscut de mii de ani, dar este nevoie de câteva lucruri esențiale pentru a face iaurtul bun: lapte de calitate, igienă ireproșabilăși rigurozitateîn ceea ce privește standardele la care lucrăm. Fiecare pahar de iaurt poartă în el pasiunea și eforturile oamenilor implicați – colegi din toate departamentele companiei sau parteneri-fermieri care ne trimit laptele. Sigur, avem și câtevaajutoare de seamă, cinci roboți implicați în operațiunile repetitive din procesul de ambalare. Așadar, vă așteptăm la fabrică săne cunoașteți pe toți, așa cum suntem noi în fiecare zi de lucru”, declară Cornel Petrache, Directorul fabricii Danone din Bucureşti. În cei 20 de ani de producţie locală, Danone România a investit constant în modernizarea fabricii, iar astăzitrimite iaurturi în alte 13 țări din regiune, aplicând standarde înalte de calitate şi siguranţă. Danone colectează anual peste 60 de milioane de litri de lapte proaspăt, în cea mai mare parte provenit din surse locale, iar producţia zilnică a fabricii este de 1 milion de iaurturi. Programul „Vino acasă la Danone”, desfășurat în fabrica din București, cuprinde și vizite dedicate copiilor din clasele I-VIII, care au loc în fiecare zi de miercuri a anului școlar, dar și vizite dedicate studenților sau partenerilor din zona de retail. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm accesaţi:www.danone.ro sau www.facebook.com/DanoneRomania. Despre Danone România

47

Danone România este lider de piaţă pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu zeci de sortimente de produse, realizate în majoritate în fabrica din Bucureşti, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din Bucureşti a produs local primele iaurturi în 1999.Danone România face parte din compania Danone, activă în domeniile: produse lactate proaspete, produse pe bază de plante, ape minerale îmbuteliate și nutriție specializată. Danone a făcut primul pas pe piaţă în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca un leac pentru infecţiile intestinale, care afectau în special copiii.

Astăzi, compania îşi urmăreşte misiunea de a ajuta un număr cât mai mare de oameni să-şi construiască, să-şi menţină şi să-şi protejeze capitalul de sănătate, oferind produse sigure, gustoase şi de cea mai bună calitate, menite să fie alegeri sănătoase cu bună densitate nutriţională şi să adreseze nevoile diferitelor comunităţi.Cele mai renumite mărci Danone includ iaurturi probiotice(Activia, Actimel), produse pentru copii (Danonino, Disney), mărci de răsfăţ (Danette, Cremosso) şi gamele Danone cu iaurt simplu şi cu fructe, aşa cum sunt în România Natural şi Delicios.

Pe lângă siropuri, gemuri, mezeluri, brânzeturi și alte produse, magazinul de stat deschis recent în centrul Bucureștiului de Casa de Comerț Agroalimentar ”Unirea” vinde și miere, livrată însă de un singur producător, complexul apicol Veaceslav Harnaj, situat în nordul Capitalei, mai exact în cartierul Băneasa.Mierea este vândută sub brandul Apis Felix. Prețul unui borcan de 160 g, cu miere de salcâm, este 13,5 lei. Un alt borcan, tot de 160 g, dar cu miere polifloră, costă 12 lei. Rezultă că 1 kg de miere de salcâm ar costa 84,37 lei, iar 1 kg de miere polifloră ar costa 75 de lei.

48

Pe eticheta recipientului de 160 g cu miere de salcâm, producătorul amintește clientului că a câștigat medelia de aur la International Honey Contest, 2011, Buenos Aries.

De semnalat că mierea de salcâm este vândută și la borcan de 450 g, cu prețul de 24,5 lei, iar mierea polifloră, tot în borcan de 450 grame, cu 17, 5 lei. Borcanul de 950 g cu polifloră costă 29 lei.

Complexul Apicol ”Veaceslav Harnaj” are magazin propriu deschis în incinta din bulevardul Ficusului, dar și magazin virtual, la adresa complex-apicol.ro. Consultând oferta de pe site, am constatat că recipientul de 160 g cu miere polifloră costă 9,21 lei, mai ieftin decât cel vândut de Casa de Comerț. Borcanul de 950 g, cu miere polifloră, costă 22,74 lei, cu peste 6 lei mai ieftin decât cel vândut de Casa de Comerț Unirea.

Complexul Apicul V.H. a avut în 2018, potrivit confidas.ro, 77 de angajați și un profit de 601.783 lei. De pe siteul propriu aflăm că ”Povestea noastră începea in anul 1957, cand profesorul Veceslav Harnaj și câtiva prieteni, apicultori împătimiți, înființau Asociatia Crescatorilor de Albine. Era prima asociatie a breslei apicultorilor din Romania. In 1965, tot din planurile profesorului Veceslav Harnaj, era

49

infiintat Combinatul Apicol Baneasa, sub numele nostru de astazi: Complex Apicol Veceslav Harnaj”.

Pe olx.ro, un borcan cu miere polifloră de 950 g este vândut cu 20 de lei, iar mierea de salcâm este vândută cu 30 de lei 1 kg.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

„Dublările“ de salarii repetate ale PSD ne-au lăsat mai săraci cu 8,5% 24 octombrie 2019, 04:41de Afrodita Cicovschi LANTULALIMENTAR  2019-10

În ședința Guvernului din data de 24 aprilie 2019 a fost adoptată o Hotărâre prin care a fost aprobată suma de 93.000.000 lei pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale”Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A.

Dă cu "virgulă"? Creşterea forţată a salariilor s-a întors împotriva românilor Creşterile salariale succesive din ultimii trei ani, cu care s-au fălit atât de mult guvernele PSD, nu se răsfrâng sub nicio formă în buzunarele românilor. Cifrele statistice arată că puterea de cumpărare medie a scăzut cu 8,5%.

Majorările forţate ale salariilor din ultimii ani au atras după sine şi creşterea preţurilor bunurilor de consum, pentru că toate costurile de producţie, inclusiv cele cu forţa de muncă, se reflectă în preţurile de vânzare ale produselor, fie că este vorba de pâinea de zi cu zi sau de aparatura electrocasnică.   În plus, creşterea salariilor şi suprataxele impuse companiilor din sectoarele energetic şi telecomunicaţii prin controversata OUG 114, au dus (chiar şi după modificarea ei) la majorarea tarifelor percepute de companii pentru utilităţi, inclusiv pentru energia electrică şi gazele naturale.  

Toate acestea au făcut ca românii să nu simtă niciun fel de îmbunătăţire a traiului de zi cu zi.   Concret, în anul 2016 salariul mediu net pe economie la nivel naţional era de 2.046 lei, în creştere cu 187 de lei faţă de anul 2015. Trei ani mai târziu, în 2019, salariul mediu net pe economie a ajuns, în urma majorărilor succesive, la 3.101 lei, cu 1.055 lei mai mult, adică 51,5% în

50

plus faţă de anul 2016. Am luat în calcul luna mai a anului în curs pentru a evita fluctuaţiile date de eventualele prime pe care angajaţii le primesc înaintea Sărbătorilor sau în perioada concediilor de odihnă.  

Cheltuielile au crescut mai mult decât salariile  

Numai că aceşti 1.055 lei în plus nu i-au ajutat prea mult pe români, având în vedere că toate cheltuielile lunare au crescut cu 60% în cei trei ani, în timp ce salariul mediu net pe economie s-a majorat cu numai 51,5%.   Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2016, cheltuielile totale pe gospodărie au fost de 2.524 lei, în medie, la nivel naţional. Calculele celor de la statistică se referă la o familie formată din doi adulţi salariaţi, cu doi copii în întreţinere, tradus în termeni statistici la 2,8 persoane.   

Raportat la veniturile din 2019, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.049 lei lunar pe gospodărie.   

Comparând cheltuielile totale din 2016, cu cele din 2019, rezultă că românii cheltuie în prezent cu 1.525 lei mai mult decât în urmă cu trei ani, ceea ce reprezintă o creştere de 60%.  

6.762 lei, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent   Un studiu realizat de Syndex, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Fundaţia Friedrich Ebert Stifung, bazat pe o cercetare la nivel naţional pentru fundamentarea unui coş minim de consum pentru un trai decent în România, arată că valoarea coşului de consum pentru un trai decent este de 6.762 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, în mediul urban, luând în calcul că unul dintre copii are 12-14 ani, iar celălalt 8-10 ani.   Pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.551 lei, pentru una de doi adulţi fără copii de 4.146 lei, iar pentru o persoană adultă de 2.552 lei/lună.   Având în vedere că salariul minim net pe economie este, în prezent, de 1.162 lei, rezultă că unui adult i-ar fi necesare 2,2 astfel de venituri.  

Trai minim decent înseamnă, în concepţia celor care au realizat studiul, toate nevoile biologice şi sociale generale care sunt acoperite la un moment dat.   

Acesta include alimentaţie echilibrată, haine şi încălţăminte noi, familia dispune de locuinţă cu un anumit grad de intimitate şi autonomie a membrilor, mobilată şi echipată cu aparate electrocasnice în stare bună, posibilitatea de plăti facturile, asigurarea îngrijirii sănătăţii adecvate, posibilitatea de a se recrea la cinema, muzeu şi vacanţă o dată pe an. De asemenea, s-a luat în calcul şi posibilitatea de constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de folosinţă sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a-şi

51

ajuta apropiaţii în caz de nevoie.   România, pe lolcul 32 din 42 în Europa, la puterea de cumpărare   Studiul realizat de GfK, la nivel european, asupra puterii de cumpărare din 42 de state, confirmă calculele „Adevărul”: România se plasează pe locul 32, în creştere cu un loc faţă de anul 2016.  

Potrivit GfK, puterea de cumpărare pe cap de locuitor în ţara noastră este de 5.881 euro pe an, cu circa 60% mai puţin decât media europeană, calculată la valoarea de 14.739 euro de persoană.  

Puterea de cumpărare pentru români, de 5.881 euro pe an, înseamnă 2.328 lei/lună calculat la un curs mediu al euro de 4,75 lei.   Mai săraci decât românii sunt, în ordine descrescătoare a puterii de cumpărare, cetăţenii din Bulgaria, Turcia, Serbia, Bosnia/Herţegovina, Macedonia, Albania, Belarus, Kosovo, Moldova şi Ucraina. La polul opus, europenii cu cea mai mare putere de cumpărare sunt cei din Liechtenstein (67.550 euro/an), Elveţia (42.067 euro/an) şi Luxemburg (35.096 euro/an).  

Topul puterii de cumpărare este continuat cu Islanda (32.988 euro/an), Norvegia (29.842 euro/an), Danemarca (26.273 euro/an), Austria (24.067 euro/an), Germania (23.779 euro/an), Finlanda (22.626 euro/an) şi Suedia (locul 10 cu 21.836 euro/an).  

Puterea de cumpărare este calculată de GfK pe baza salariilor şi a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de instituţiile oficiale. Consumatorii îşi acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentaţie, întreţinere, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, cheltuieli de transport şi de consum zilnic.

Românii fac migrația de la piețele tradiționale la retailul modern Ionel Vaduva Luni, 21 Octombrie 2019

Ediția 2019 a conferinței RO Fruits&Vegetables Show, cel mai apreciat eveniment dedicat profesioniștilor care activează în industria de legume-fructe, va reuni, în 21 noiembrie 2019, la hotelul Crowne Plaza, din București, cei mai importanți producători, distribuitori și importatori locali, și nu numai.

„Consumatorul român apreciază și caută tot mai mult produse cu proveniență locală, un comportament vizibil mai ales atunci când vine vorba de alegerea legumelor și a fructelor. În acest context, aproape toate lanțurile de retail au dezvoltat programe de colaborare cu producători români de fructe și legume. Această preferință a românilor se reflectă și în trendul crescător al produselor eco/bio, o piață estimată local la 60-70 de milioane

52

de euro anual. RO Fruits & Vegetables Show reunește, anul acesta, retaileri internaționali și locali, operatori HoReCa, distribuitori, producători și importatori din România, Republica Moldova și din zona Europei Centrale și de Est, dar și furnizori de soluții și servicii, având ca scop dezvoltarea și modernizarea acestui sector deosebit de important pentru comerțul românesc”, a declarat Maria Hurduc, organizator RO Fruits & Vegetables Show.

Consumul de fructe și legume proaspete reprezintă o categorie care câștigă tot mai mult spațiu în coșul cumpărătorilor români. Categoria a devenit, în ultimii ani, una de destinație și pentru retailul modern, iar vânzările anuale de fructe și legume realizate de marile lanțuri comerciale sunt în creștere, indiferent de formatul de magazine. Acest lucru se explică prin migrația consumatorilor de la piețele tradiționale spre formatele moderne, fenomen valabil și pentru fructe și legume proaspete.

În topul celor mai vândute cinci fructe, în ceea ce privește volumul vânzărilor, se regăsesc bananele, merele, portocalele, pepenii și lămâile, iar în topul celor mai vândute cinci legume, tot în termeni de volum, se află cartofii, roșiile, morcovii, ceapa albă și varza albă.

RO Fruits&Vegetables Show oferă peste 200 de oportunități de business și este structurat după patru componente-cheie: Conferință (dezbateri în plen), Expo Village dedicat furnizorilor de produse și soluții, Sesiuni de matchmaking (întâlniri individuale B2B), Cină și networking.

Evenimentul va oferi date și trenduri de piață relevante pentru evoluția industriei de legume și fructe din România și Europa. Managerii de achiziții/buyerii din Retail și HoReCa, traderii și importatorii caută surse credibile și durabile de aprovizionare, pentru a le oferi consumatorilor, în orice sezon, produsele proaspete pe care aceștia și le doresc. Pe de altă parte, furnizorii români și străini (producătorii), mândri de calitatea produselor lor, caută parteneri de business de încredere (cumpărători), care să le valorifice cât mai bine eforturile depuse în faza de producție.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), românii sunt printre europenii care consumă zilnic cele mai puține legume și fructe, cu o medie de 42% din populație, ceea ce ne situează cu 22 de procente sub media europeană. Din fericire, trendul privind consumul de fructe și legume proaspete este în creștere, alături de preferința românilor de a le achiziționa din marile lanțuri comerciale.

Informații detaliate despre tematica evenimentului, vorbitori, program și modalitatea de înscriere sunt disponibile aici:https://modernbuyer.ro/evenimente-modernbuyer-romania/.

53

Prezentă de peste 10 ani pe piața românească, publicația online Modern Buyer se adresează profesioniștilor în achiziții și vânzări din industriile retail, FMCG, HoReCa, do-it-yourself, electro-IT și e-commerce.

Selgros: Circa 250 de camioane alimentează zilnic magazinele companiei. Lucrăm cu 16 companii de transport şi logistică. Selgros, activ pe piaţa de tip cash&carry, va deschide în acest an un magazin nou la Baia Mare, urmând a ajunge astfel la o reţea de 23 de unităţi Cristina Rosca astăzi, 09:05 531

Lanţul de magazine Selgros, prezent pe piaţa din România din 2001, lucrează cu 14 companii de transport şi doi operatori logistici pentru a alimenta zilnic cele peste 20 de magazine de tip cash&carry cu marfă.

Astfel, zi de zi, circa 250 de camioane merg de la depozite către unităţile din reţea pentru ca alimentele, produsele de îngrijire personală sau a locuinţei să ajungă pe rafturi. „Circa 242 de camioane alimentează zilnic magazinele Selgros. Colaborăm cu operatorii logistici Quehenberger şi XPO Supply Chain Frigo România şi cu 14 companii de transport rutier şi maritim“, spun reprezentanţii companiei.

 

GLOBAL

FAO: Concurs internațional de desen pe tema alimentației sănătoase meatmilk vineri, 25 octombrie, 2019

54

Copiii și tinerii din România și întreaga lume sunt invitați să participle în cadrul concursului de desen dedicat Zilei Mondiale a Alimentației și să facă astfel parte din generația #ZeroFoamete. Concursul este organizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.  Ziua Mondială a Alimentației 2019 cheamă la acțiuni concertate pentru promovarea și asigurarea unei alimentații sănătoase, durabilă și accesibilă pentru toți. De asemenea, ne invită pe fiecare să ne gândim asupra alimentelor pe care le consumăm.  Înacest an, arătăm lumii că foametea zero nu este doar despre oameni flămânzi, dar și despre asigurarea oamenilor cu o alimentație bogată în nutrienți, având grijă în același timp și de planetă. Cine poate participa:  Copiii și tinerii (5-19 ani) sunt invitați să creeze desene care să aducă tematica din acest an la viață. Site-ul Zilei Mondiale a Alimentației  (www.fao.org/world-food-day) oferă materiale și informații pentru a ajuta atât elevii, cât și profesorii lor să afle despre acest subiect, și pentru a stimula creativitatea. Participarea la concurs estesimplă:  Copiii sau profesorii lor pot scana sau fotografia lucrarea pe care ulterior o pot încărca online: www.fao.org/world-food-day/contest Premierea:  Câștigătorii concursului de postere vor fi anunțați în decembrie, pe site-ul dedicat Zilei Mondiale a Alimentației, pe paginile FAO din rețelele de socializare și vor fi promovați de reprezentanțele FAO din întreaga lume. Ei vorprimi, de asemenea, o geantă-cadou surpriză și un certificat de recunoaștere semnat de către un oficial din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Termenul limită pentru înscrieri este 8 noiembrie 2019.

UNIUNEA EUROPEANA

Latest news Next AGRI meetings 25-10-2019 - 14:56

Monday 4 November - Cancelled -

Tuesday 5 November 09:00 - 12:30 (in camera 11:00-12:30) and 14:30 -

55

18:30European Parliament, Brussels, room Spaak PHS - P3C050

Our meetings (except 'in camera') are webstreamed on the EPTV.

Highlights

Agreement between the EU and Ukraine: trade preferences for poultry meat 08-10-2019 - 10:07 Members discussed the opinion prepared by Mr Zbigniew Kuźmiuk (ECR, PL) on the conclusion of the above-mentioned agreement with the Ukraine. The agreed solution aims to stop the rising duty free imports of a new type of poultry cut, which can, after minimal transformation, be marketed as poultry breast. The lead committee for this report is INTA.

Agreement with the USA on an autonomous tariff quota for imports of high-quality beef 08-10-2019 - 10:07 Members discussed the opinion prepared by Mr Herbert Dorfmann (EPP, IT) on the conclusion of the above-mentioned Agreement with the US. The Agreement aims to end a long-standing WTO dispute on “hormone beef” by reallocating a higher share of the existing Tariff Rate Quota for high quality beef to the US. The lead committee for this report is INTA.

Patentability of plants and essential biological processes 26-09-2019 - 15:27 On 19 September, MEPs voted in favour of a resolution stating that plants obtained through conventional breeding processes, such as crossing and selection, must not become patentable.

56

 Committee on the Environment, Public Health and Food Safety ENVI(2019)1106_1 DRAFT AGENDA Meeting

Wednesday 6 November 2019, 9.30 – 12.30 and 14.30 – 18.30Thursday 7 November 2019, 9.00 – 12.30 Brussels, Room: József Antall (4Q2)

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/ENVI-OJ-2019-11-06-1_EN.html

Lovitură pentru Uniunea Europeană: Serbia semnează un pact istoric cu varianta lui Putin de Uniune şi ajunge cu un pas mai aproape de Kremlin Alex Ciutacu astăzi, 12:21 1112

 Serbia semnează un pact comercial istoric cu varianta Rusiei de „Uniune”, apropiindu-se astfel din punct de vedere economic şi de Kremlinul lui Vladimir Putin, în contextul în care Uniunea Europeană plănuia să accepte aderarea Serbiei în următorii ani, după mai bine de 10 ani de încercări din partea sârbilor.

Potrivit Bloomberg, acordul semnat de Serbia cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), a ridicat imediat îngrijorări printre oficialii Uniunii Europene care timp de ani de zile s-a apropiat de cea mai volatilă regiune, atrăgând-o din ce în ce mai aproape de blocul european, abţinându-se totuşi de la a acorda statutul de ţară membră.

În acelaşi timp, politica preşedintelui sârb Aleksandar Vucic este de a conduce ţara de 7 milioane de locuitori înspre Uniunea Europeană, în timp ce păstrează legături puternice cu aliatul său Vladimir Putin, care a ajutat la crearea UEE în 2015.

Deşi acordul nu ajută prea mult din punct de vedere economic – comerţul Serbiei cu Uniunea Europeană în eclipsează pe cel cu UEE – reaminteşte faptul că inacţiunea Vestului lasă uşa deschisă pentru influenţa ruşilor şi a chinezilor.

Cele cinci ţări care facparte din Uniunea Economică Eurasiatică sunt Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kyrgyzstan. Acestea au acorduri de comerţ liber cu China, Vietnam, Iran şi Singapore.

57

R MOLDOVACriză pe piaţa zahărului: Cel mai mare producător suspendă activitatea fabricii de zahăr din Fălești Economic  24.10.2019

Activitatea fabricii de zahăr din Fălești a companiei moldo-germane Sudzucker Moldova va fi sistată până în aprilie 2021, ceea ce presupune suspendarea temporară a activității, menținând în același timp toate capacitățile de producție într-o stare de operabilitate deplină.

  Potrivit administraţiei companiei, decizia de a sista activitatea fabricii de zahăr din Fălești a fost luată din cauza reducerii considerabile a vânzărilor de zahăr moldovenesc, în primul rând pe piața internă, scrie Mold-street.com.

„În ultimul an, zeci de mii de tone de zahăr de contrabandă au intrat pe piața moldovenească, cea mai mare parte fiind vândută cu amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. De asemenea, din cauza crizei de supraproducție și a scăderii prețurilor pe piața europeană a zahărului, exportul de zahăr din Moldova a scăzut semnificativ în cadrul cotelor preferențiale ale UE”, se arată într-un comunicat de presă al Sudzucker Moldova.

În plus compania moldo-germană susţine că actuala situație de criză este agravată și de acțiuni anticoncurențiale ale concurenților de pe piață.

În pofida măsurilor anti-criză întreprinse, pierderile Sudzucker Moldova în 2018 au depășit 100 de milioane de lei.

Conform estimărilor preliminare, anul 2019 va fi, de asemenea, neprofitabil pentru companie.

Sistarea activității fabricii de zahăr din Fălești va reduce la minimum costurile de producție și operare. Or costul zahărului produs în Fălești este semnificativ mai mare decât în Drochia, deoarece aici se foloseşte ca combustibil păcura.

„Sistarea temporară a activității fabricii de zahăr din Fățești este o decizie foarte dificilă pentru companie”, a declarat Alexander Koss, președintele Consiliului de administrație al Sudzucker Moldova.

Totodată el speră că situaţia de pe piaţă se va stabiliza și fabrica de zahăr din Fălești va fi dată din nou în exploatare.

58

"La moment, încercăm să mobilizăm la maxim eforturile, optimizând costurile și chiar întreprindem măsuri netradiționale pentru a aduce compania într-un mod de funcționare rentabil. Astfel aproximativ o treime dintre angajați vor continua să lucreze la fabrica care și-a sistat activitatea, iar unora dintre specialiști li se vor oferi locuri de muncă în alte departamente ale companiei. Celorlalți colegi li se vor propune locuri de muncă în alte întreprinderi cu capital străin... Mulți dintre aceștea doresc să fie eliberați din funcție pe motivul reducerii de personal, astfel, beneficiind de plăți compensatorii", a explicat Alexander Koss.

Altfel spus angajaţilor li se oferă soluţii în această perioadă dificilă.

Menţionăm că după sistarea activităţii fabricii de zahăr de la Făleşti, în Republica Moldova mai activează doar două fabrici; una la Drochia ce aparţine Sudzucker Moldova, iar alta la Cupcini deţinută de compania moldo-poloneză Moldova Zahăr.

Sistarea activității fabricii de zahăr din Fălești, presupune suspendarea temporară a activității, menținând în același timp toate capacitățile de producție într-o stare de operabilitate deplină. Perioada de întrerupere este planificată până în aprilie 2021.

Decizia de a sista activitatea fabricii de zahăr din Fălești a companiei moldo-germane Sudzucker Moldova a fost luată din cauza reducerii considerabile a vânzărilor de zahăr moldovenesc, în primul rând pe piața internă. Mai mult, conform estimărilor experților, în ultimul an, zeci de mii de tone de zahăr de contrabandă au intrat pe piața moldovenească, cea mai mare parte fiind vândută cu amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. De asemenea, din cauza crizei de supraproducție și a scăderii prețurilor pe piața europeană a zahărului, exportul de zahăr din Moldova a scăzut semnificativ în cadrul cotelor preferențiale ale UE.

Actuala situație de criză este agravată și de acțiunile anticoncurențiale provocate de asistența acordată de statul polonez celui de-al doilea producător de zahăr, compania moldo-poloneză Moldova Zahăr prin intermediul diferitor instrumente financiare și măsuri de sprijin guvernamental. Acest lucru a dus deja la o denaturare a condițiilor concurenței loiale și a pus în pericol atât compania, cât și păstrarea regulilor de bază pe piață, care influențează dispariția tuturor operatorilor și a industriei sfeclei de zahăr în sine. Consiliul Concurenței și departamentele competente ale Guvernului Republicii Moldova au fost informate în mod repetat de către Sudzucker Moldova.

În pofida măsurilor anti-criză întreprinse, pierderile Sudzucker Moldova în 2018 au depășit 100 de milioane de lei. Conform estimărilor preliminare,

59

anul 2019 va fi, de asemenea, neprofitabil pentru companie. Sistarea activității fabricii de zahăr din Fălești va reduce la minimum costurile de producție și operare. Ani la rând, compania a investit foarte mult în modernizarea producției fabricilor de zahăr. O atenție deosebită a fost acordată îmbunătățirii eficienței energetice în producție. Astăzi, fabrica de zahăr din Drochia funcționează pe bază de gaz natural și folosește, de asemenea, energia produsă de o instalație de biogaz din borhot de sfeclă. La fabrica din Fălești, drept combustibil este utilizată – păcura, folosită și pentru uscarea borhotului, iar trecerea la un singur tip de combustibil nu este încă posibilă. În acest sens, costul zahărului produs în Fălești este semnificativ mai mare decât în Drochia, astfel încât în ultimii ani perioadele de prelucrare a sfeclei de zahăr la fabrica de zahăr din Fălești au fost reduse.

"Sistarea temporară a activității fabricii de zahăr din Fățești este o decizie foarte dificilă pentru companie. Sperăm că starea pieței se va stabiliza și fabrica de zahăr din Fălești va fi dată din nou în exploatare. La moment, încercăm să mobilizăm la maxim eforturile, optimizând costurile și chiar întreprindem măsuri netradiționale pentru a aduce compania într-un mod de funcționare rentabil. Cu toate acestea, suntem onești în relațiile noastre cu angajații fabricii și ne străduim să trecem prin criză cu pierderi minime pentru fiecare salariat. Aproximativ o treime dintre angajați vor continua să lucreze la fabrica care și-a sistat activitatea, iar unora dintre specialiști li se vor oferi locuri de muncă în alte departamente ale companiei. Celorlalți colegi li se vor propune locuri de muncă în alte întreprinderi cu capital străin. Mai mult, compania germană Draxelmaer a oferit locuri de muncă și transport zilnic gratuit la Bălți pentru mai mult de 80 de angajați ai fabricii. Compania italiană Martatext, care a deschis o producție textilă în Fălești, oferă și ea posturi de muncă angajaților noștri. Mulți dintre aceștea doresc să fie eliberați din funcție pe motivul reducerii de personal, astfel, beneficiind de plăți compensatorii. În acest mod, fiecare om al fabricii de zahăr din Fălești va putea găsi cea mai potrivită opțiune pentru sine în această perioadă dificilă", a declarat Alexander Koss, președintele Consiliului de administrație al Sudzucker Moldova.

DOSAR

Cât vor costa un tânăr şi o familie în viitor? Ca să supravieţuiască, oraşele trebuie să atragă tineri, aşa cum fac acum companiile cu forţa de muncă. Nu va trece mult timp şi autorităţile locale vor fi nevoite să se bată pentru a aduce tineri exact cum se bat ţările pentru a atrage investiţii străine, altfel oraşul lor va muri Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF  Cristian Hostiuc astăzi, 17:41

60

Într-o conferinţă ţinută la Praga pentru a marca cei 30 de ani de la căderea comunismului şi mai ales pentru a vedea ce se va întâmpla în viitor, Andreas Treichl, preşedintele Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est, a spus: „Viitorul nu va fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor”.

Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el. Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din

61

Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.

Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci.  Cât vor costa în viitor un tânăr şi o familie?

* * *

62

Vinurile Vrancei pier încet, dar sigur

Declararea soiurilor autohtone de viță-de-vie ca fiind neconforme, după regulile Uniunii Europene, a scos pe tușă Stațiunea de Cercetare de la Odobești, în timp ce la Școala de vie din comuna Cârligele, Vrancea, cresc de ani buni… bălării și mărăcini.

Soiurile vechi de viță-de-vie au dispărut, încet-încet din bazinul viticol al Vrancei, plantații vechi mai existând răzleț, prin viile bătrânilor podgoreni sau prin curțile acestora.

De pe băncile liceelor care odinioară erau pepinierele specialiştilor din viticultură, Liceul Tehnologic Odobeşti şi Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” Focşani, astăzi puţini absolvenţi se mai angajează în domeniu.

Liceul de la Odobeşti are două hectare de viţă-de-vie, unde elevii fac practică. La Focşani, colegiul agricol a pierdut cele 12 hectare alocate fermei didactice iar practica se face mai mult din cărți. Vrancea deține o suprafață de vie de aproape 25.000 de hectare, are cel mai scump festival de gen, Festivalul „Bachus”, organizat an de an de Consiliul Județean, dar duce lipsă de specialiști. Nici măcar „Drumul podgoriilor vrâncene” nu te poate plimba alene printre plantații fiind plin de hârtoape.Afacerile de milioane de euro începute după prima decadă a anilor 2000 prin înlocuirea viilor în Vrancea au dus la închiderea temporară a Stațiunii de Cercetare de la Odobești. Acest proces de reconversie ar fi trebuit să se facă cu știința și implicarea specialiștilor în viticultură, pentru a nu pune în pericol viitorul podgoriilor. Stațiunea de la Odobești nu mai produce material săditor din 2005, cu toate că acesta era rolul ei: de a înființa plantații noi de viță-de-vie. Una din consecințele scoaterii pe tușă a specialiștilor în vie a fost apariția diferitelor boli în noile plantații: nu toate vițele aduse în România din alte țări erau adaptate la condițiile climaterice și de sol locale.

Când au demarat proiectele de reconversie, directorul Stațiunii de Cercetare de la Odobești, Ghica Mihu, a blamat intrarea României în UE pentru declararea soiurilor vechi românești ca fiind neconforme. El atrăsese atenția că procesul de producere a unor vițe altoite „conforme” ar putea dura și până la 15 ani.

Reconversiile viilor din Vrancea au atras proiecte anuale de zeci de milioane de euro, bani care au mers către firme din străinătate care au văzut România ca pe o piață de desfacere virgină, trimițând aici tot soiul de coarde, unele neverificate corespunzător. Unele proiecte de înnoire a plantațiilor au fost de succes, însă în multe cazuri podgorenii s-au trezit în vii cu boli precum cancerul bacterian.

63

Vițe altoite „conforme” la Stațiunea Odobești, abia în 15 ani

Bazinul viticol din Vrancea însumează undeva la 25.000 de hectare de viță-de-vie, plantații înființate înainte de 1990, o parte fiind în continuare podgorii îmbătrânite. Însă prin proiecte europene aici s-au înlocuit suprafețe considerabile în cadrul programelor de reconversie. Fără acești bani ai UE cei care lucrează în domeniul viticol recunosc că nu ar fi reușit să susțină prin forțe proprii înnoirea plantațiilor, mai ales că viţa-de-vie este o investiţie costisitoare şi pe termen lung. Totuși, din acest proces au fost excluși specialiștii județeni, care au fost dați la o parte.

Firmele străine au încasat bani frumoși, în defavoarea Staţiunii de Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, care ar fi trebuit să fie implicată în acest proces, rolul staţiunii fiind chiar acela de a produce viţă-de-vie adaptată condiţiilor din Vrancea. Interesul marilor procesatori pentru reconversie a fost unul crescut. În numai cinci ani, numărul celor care au cerut fonduri europene a crescut de la 5 la 150, potrivit datelor de la Direcția de Agricultură și Dezvoltare Rurală Vrancea.

Altădată o pepinieră pentru toate podgoriile din țară, stațiunea de la Odobești nu a mai produs viță pentru plantat de ani de zile, iar viitorul ei este incert. Conducerea stațiunii a precizat că declinul stațiunii a început înainte de 2007, când s-a considerat că vița-de-vie produsă aici era neconformă. Același verdict a fost dat pentru toate stațiunile similare din țară. Specialiștii vrânceni au precizat că producerea unor noi coarde care să corespundă normelor ar putea dura și până la 15 ani.

64

„S-a făcut o greşeală, pentru că s-a desfiinţat o activitate şi s-a înfiinţat o alta fără a exista o perioadă de graţie”, este de părere Ghica Mihu, directorul Stațiunii Odobeşti.

Stațiunea mai deține câteva sute de hectare de vie după ce suprafața inițială a fost mult diminuată în urma proceselor de retrocedare către foștii proprietari. Ce a mai rămas în patrimoniul stațiunii este lucrat cu sprijinul celor de la Vincon Vrancea, care procesează și producția de struguri.

Am importat viță-de-vie bolnavă din EuropaReconversia soiurilor de viță-de-vie a adus în podgorii și boli care se pot manifesta mai violent decât în țările de origine. În unele cazuri, din cauza acestor boli, plantațiile infectate au trebuit a fi înlocuite, deoarece exista pericolul ca bolile să se răspândească. Specialiștii atrag atenția că bolile la vița-de-vie se pot extinde prin intermediul uneltelor pe care podgorenii le utilizează, spre exemplu, primăvară la tăiat.

Reprezentanții Stațiunii Odobești punctează că în România sunt spre depistare nu mai puțin de șapte virusuri care pot afecta grav plantațiile cu vie, în comparație cu alte țări, unde numărul virozelor este mai redus.

„Beneficiarii au acceptat, de regulă, viță-de-vie în orice condiții, problemele fiind de natură contractuală”, după cum a spus Mihu. România nu a mai produs viță-de-vie și a cumpărat din Europa și material de proastă calitate, adaugă el. Nu doar viţa-de-vie trebuie testată, ci şi pământul în care este pusă pentru a şti dacă există factori care pot favoriza anumite boli.

Stațiunea plănuiește o revenire pe piață abia după 2020Nici Şcoala de vie de la Cîrligele, județul Vrancea, nu arată mai bine, aici terenul fiind plin de mărăcini. Reprezentanții stațiunii explică faptul că nu au voie să intervină asupra terenului. Procesul de obținere a unor coarde de viță noi este un proces de durată, iar prima etapă începe la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură de la Ştefăneşti. Aici, timp de trei ani, se face testarea virusologică a materialului, care apoi este furnizat staţiunii Odobeşti, unde urmează să se înfiinţeze plantaţiile de bază şi să se obţină coardele altoi. După parcurgerea acestor etape vor putea fi scoase pe piaţă soiuri cu rezistenţă genetică sporită, care să reziste mai bine la făinare, mană şi mucegai.

Liceele agricole se roagă de companii să primească elevi la practică

65

Nu doar școlile de vie din Vrancea nu mai sunt „pe rod”. Nici liceele cu profil agricol nu mai au căutare printre elevii care doresc să lucreze în viticultură.

În orașul Odobești, în 1892, lua naștere prima școală viticolă din Vrancea, după mobilizarea localnicilor, în acei ani numărând în jur de 5.000 de suflete. Pe parcursul celor peste o sută de ani de existență, şcoala şi-a desfăşurat activitatea sub mai multe denumiri, Şcoala Elementară de Viticultură, Şcoala Medie Tehnică de Viticultură, Centrul Şcolar Agricol, Şcoala Tehnică de Horticultură, Liceul Agricol, Liceul Agroindustrial, Grupul Şcolar Agricol și Liceul Tehnologic Odobești.

Foarte puțini din absolvenții de la Odobești își găsesc de lucru în domeniu. 2-3 din aproape 150 de elevi se angajează în viticultură, însă majoritatea, care provin din zona de podgorie și au suprafețe cu vie în proprietate, lucrează în gospodăriile lor. O parte însă abandonează școala, dezamăgiți că nu își pot face un viitor în agricultură. Elevii fac practică atât la firmele din zonă, cât şi pe cele două hectare cu viţă-de-vie ale unităţii de învăţământ.

Agricultura se învață din carte, nu din brazdăO altă școală cu profil agricol, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Focşani, stă ceva mai bine la capitolul absolvenţi angajaţi. De aici undeva la 30% dintre absolvenți își găsesc de lucru în domeniu. Anual, 350 de elevi finalizează cursurile Colegiului “Valeriu D. Cotea” şi au nevoie pentru pregătirea profesională de ore de practică. Din păcate, liceul a rămas fără 12 hectare de teren pe care intenţiona să realizeze o fermă didactică, iar acum practica se face la agenţii economici cu care se colaborează. Există o parte bună, aceea că agenții economici la care se face practică îşi înnoiesc parcul de maşini şi utilajele periodic, ceea ce o şcoală nu poate face. Însă, și una proastă, aceea că  orele de practică s-au redus comparativ anii din urmă, elevii învăţând în prezent să facă agricultură, spre exemplu, din carte, nu din brazdă.

Directorul Liceului din Odobești spune că ar fi destui tineri dornici să învețe secretele viței-de-vie și să lucreze în domeniu, dar este nevoie de o reorganizare în sistemul de învățământ.

„Dacă se reorganizează reţeaua şcolară şi se ajunge la concluzia că agricultura trebuie dezvoltată, aceste licee vor avea un viitor. Cred că societatea ar trebuie să-şi reconsidere părerea vis-a-vis de agricultură”, a spus Vasilica Zaharia. 

66

Vrancea are vii, Festival, va avea Muzeu al vinului, dar n-are specialiștiVrancea și Focșaniul găzduiesc, toamnă de toamnă, cel mai scump festivalul al vinului din România. În 2017, Consiliul Județean Vrancea a cheltuit pentru Bachus nu mai puțin de 400.000 euro, însă din această sumă mai mult de jumătate se duce exclusiv pentru plata onorariilor artiștilor cântăreți. Practic, pentru promovarea vinului și pentru recompensarea muncii podgorenilor se face prea puțin. Pentru vinul din Vrancea, consiliul județean intenționează realizarea unui muzeu în incinta Tribunalului vechi din Focșani, proiect criticat de unele voci care nu sunt de acord cu schimbarea destinației Palatului Justiției.

Drumul podgoriilor vrâncene… fără drumuri În încercarea de a aduce turiști în Vrancea, Consiliul Județean a implementat, în 2012-2013, un proiect al „Drumului podgoriilor vrâncene”. Valoarea lui a fost de 617.249 lei, vizând promovarea principalelor atracţii turistice din Panciu, Ţifeşti, Odobeşti, Jariştea, Boloteşti, Coteşti, Vîrteşcoiu, Cîrligele, Urecheşti, Tîmboieşti și Dumbrăveni. Au fost montate zece panouri de promovare a produsului turistic, au fost organizate evenimente specifice pe durata a trei zile la Coteşti, Odobeşti şi Panciu, a fost realizat un spot TV, albume de prezentare şi un website.

„Prin implementarea proiectului se asigură valorificarea din punct de vedere turistic a meşteşugului tradiţional al producerii vinului, cu impact asupra dezvoltării turismului, crearea de locuri de muncă şi transformarea

67

localităţilor de pe traseul Drumul podgoriilor în destinaţii preferate de turiști”, după cum preciza Gabriela Arap, manager de proiect.

Însă, rezultatul a fost unul extrem de slab pentru că CJ Vrancea nu a ținut cont că drumurile județene care leagă aceste localități sunt impracticabile din cauza lipsei reabilitării lor. Adică, ca să ajungi la podgorii dădeai din groapă în groapă și nu din cauza excesului de vin degustat.

Bătrânele soiuri din podgoriile româneștiPână la apariția filoxerei care a făcut daune importante în viile românești în urmă cu un secol, România făcea senzație la export cu o serie de soiuri românești foarte valoroase. Vorbim despre Băbeasca neagră, Băşicata, Braghina, Crâmpoşia, Feteasca albă ori Galbena, pentru a aminti numai o parte. După îmbolnăvirea plantațiilor cu viță-de-vie, a fost nevoie de reconstrucția viilor cu vițe altoite din import. Puţine soiuri de viţă-de-vie autohtonă au rezistat până în zilele noastre.

Băbeasca neagră ar data de pe vremea dacilor. Înscrisurile oficiale arată că, în secolul al XVII-lea, vinul obţinut din acest soi era apreciat şi comandat de cardinalul Franţei, Richelieu. Băbeasca Neagră sau Crăcana este de origine necunoscută şi era foarte răspândită în Moldova şi în Basarabia, podgoria de la Nicoreşti fiind extrem de cunoscută din acest punct de vedere. Este o varietate productivă, care se coace târziu şi în anii foarte buni întrece în calitate chiar şi regele vinurilor, Cabernetul. Este un soi rezistent la secetă, brumă şi îngheţuri, fiind unica varietate românească care poate da din nou lăstari roditori. „Vinul, deşi nu prea alcoolic, 10-11 grade, este uşor, plăcut şi cu buchet. Strugurii, deşi cu boabe cam mărunte, sunt plăcuţi, răcoritori şi foarte potriviţi pentru cură”, spunea acum un secol renumitul profesor Ion C. Teodorescu.Băşicata este o altă varietate specifică îndeosebi pentru podgoria Dealu Mare. Este unul din cele mai vechi soiuri autohtone întâlnit numai în spaţiul românesc. Nu avea putere mare de creştere, de aceea nu suporta o tăiere lungă, ci se lasă 2-3 coarde de rod, cu 8-10 ochi şi 1-2 cepi. Producţia de

68

struguri este mare, de peste 20 ton/ha. Coacerea are loc la sfârşitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge rar 170 g/l, motiv pentru care uneori i se spune Băşicata acră. Datorită acestei acidităţi se recomandă cupajarea cu alte soiuri mai puţin acide.

Braghina era un soi originar din părţile călduroase ale Europei, iar la noi era răspândită doar în Oltenia. Are nişte struguri extrem de fini, care dau un vin delicat, aproape spumos. Specialiştii spun că nu poate rodi decât atunci când este cultivată în amestec cu altă varietate care să aibă flori cu polen activ. Deşi strugurii sunt de culoare roz-cenuşiu, vinul rezultat este unul alb.Crâmpoşia se mai numeşte şi Cârloganca, după numele unui sat aproape de Drăgăşani. Acum 100 de ani acest soi era răspândit atât în Oltenia, cât şi în Muntenia. Nu dă o producţie prea mare, din cauza pământului secetos. “În schimb, vinul de Crâmpoşie este delicios. Strugurii, fiind bine formaţi, având o culoare frumoasă, cu pieliţa ruginită, din cauza luminii solare, ar fi cei mai buni pentru masă, transportându-se uşor, dacă nu ar avea pieliţa boabelor prea groasă”, potrivit specialistului.

Feteasca albă, zisă Fetişoara sau Leanca, era cunoscută pretutindeni în Moldova de sus şi în Transilvania, unde a format în vechime şi formează şi azi buchetul cel mai distins al vinurilor locale. “Vinul Cotnari, dacă a fost vestit pentru buchetul său, cred că în mare parte s-a datorat varietăţii Fetească. Nu cunosc în lumea întreagă o altă varietate cu un buchet atât de fin şi un vin mai delicat ca cel de Fetească”, remarcă profesorul Ion C. Teodorescu. Vinul nu este tare, însă foarte delicios şi trebuie preparat separat, singurul soi cu care merge în combinaţie fiind Grasa de Cotnari.

Galbena de OdobeștiGalbena era o altă varietate vestită încă din vechime, originară din Moldova şi cultivată mult la Odobeşti, Panciu, în zona Tecuciului şi sudul Basarabiei. “Galbena produce mult şi dă un vin plăcut, uşor, foarte căutat, mai ales dacă are şi Plăvaie în amestec. Vinul de Galbenă este mai mult un vin de amestec şi de consumaţie crudă, adică nu se pune la învechit”, susţine profesorul I. C. Teodorescu.

69

Plăvaie este unul dintre soiurile vechi autohtone, care se regăseşte astăzi îndeosebi în Podgoriile Obobeşti. În trecut, acest soi era întâlnit în majoritatea podgoriilor din Moldova, cu precădere în cele din sud. La Panciu, Plăvaie ocupa aproape jumătate din suprafaţa podgoriei şi i se mai spunea Plăvană. De asemenea, era cultivat pe suprafeţe mari şi în podgoria Odobeşti, alături de soiul Galbenă, împreună cu care înconjura, practic, ţinutul Vrancei, menţionează I. Puşcă în cartea ”Vechi soiuri româneşti de viţă-de-vie”. Dă producţii mari de struguri, ajungându-se uneori chiar până la aproximativ 40.000 kg la hectar. Vinurile de Plăvaie sunt de culoare galben-verzui, sunt seci, au o tărie alcoolică de 9-10% vol. şi aciditatea destul de ridicată.

* * *

Discrepanțele uriașe în țară cu care trebuie să lucreze noua guvernare, dacă primește mandatul. În județele sărace, doar 15% din populație este angajată și aproape o treime dintre salariați lucrează la stat MUST READ Mihai Baniţă scris astăzi, 06:06

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

70

România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice în termeni procentuali din Uniunea Europeană începând cu 2012 și a recuperat din decalajul față de media comunitară în ceea ce privește producția de bunuri și servicii per capita.

Însă unele județe rămân foarte jos în comparație nu doar cu cele mai bogate, dar și cu media pe țară. Guvernul demis prin moțiune de cenzură al PSD acuză PNL că vrea să preia puterea pentru a tăia salariile și pentru a da afară bugetari. Aceasta după ce Dragoș Anastasiu a lansat ideea, vorbind însă de un guvern tehnocrat. PNL nu a anunțat astfel de măsuri. Și ele s-ar putea să fie, oricum, foarte greu de adoptat. Unele județe depind, în mare măsură, de locurile de muncă plătite de la buget, pentru că o foarte mică parte a populației lucrează pe o leafă. Ieri, premierul desemnat Ludovic Orban și-a prezentat echipa de miniștri și programul de guvernare cu care vrea să obțină votul de învestitură din partea Parlamentului.

Măsurile incluse în programul de guvernare pot fi văzute AICI, AICI, AICI, AICI, AICI și AICI. Sărăcia are tâlcul ei: puțini salariați, mulți la stat și plătiți mult mai bine Județele codașe au câteva caracteristici comune. Produsul brut pe cap de rezident este la circa jumătate din media pe țară, ponderea salariaților în populația rezidentă este în jur de 15%, iar ponderea bugetarilor în total angajați este de circa 30%. Exemplele cele mai flagrante vin aproape toate din Estul și Sudul țării: Botoșani, Vaslui, Bacău, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică, analizate de Profit.ro.

Bugetul de stat e un buzunar mare, în care banii vărsați se pot împărți, în mare măsură, după voia Executivului. La nivel de încasări, putem calcula că e nevoie de contribuțiile și impozitul pe venit a doi salariați pentru a plăti un salariu mediu net la stat, aici considerând că taxele și contribuțiile pe

71

salariile bugetarilor nu au efect asupra bugetului net – statul plătește dar și reține birurile salariale ale angajaților săi. Situația la nivel județean e ceva mai diversă. În Giurgiu locuiau, la jumătatea anului trecut, aproape 260.000 de oameni. Dintre aceștia lucrau cu contract de muncă, în medie, 34.000. Doar că 27% (circa 9.300) dintre lucrători erau angajați la stat, în administrație publică, sănătate și învățământ. În același timp, bugetarii câștigau 3.340 de lei net, cu 61% mai mult decât cei din restul economiei, carea încasau circa 1.970 de lei. Acest lucru înseamnă că e nevoie de contribuțiile și impozitele a circa cinci angajați din afara sferei bugetare din Giurgiu pentru a plăti salariile nete pentru doi angajați bugetari. Adică, într-un astfel de județ, cam tot ce plătesc angajatorii la stat pentru salarii merge spre susținerea aparatului bugetar, astfel că e nevoie de completări din taxele încasate de alte județe pentru alte cheltuieli de investiții sau achiziții.

Calculul este unul grosier, în sensul că ar trebui exclusă cel puțin contribuția de un sfert din venitul brut pentru pensii (care are destinație specială, precum și cel mult mai mic pentru șomaj), ceea ce ar face ca discrepanța să fie și mai mare. Produsul intern brut per capita în Giurgiu era de sub 33.000 de lei în 2018, adică 68% din media națională de aproape 49.000 de lei. În Vaslui avem fix o treime din totalul salariaților angajați la stat. Din populația de aproape 377.000 de oameni, sub 54.000 de persoane erau salariate (adică 14%), iar circa 17.500 lucrau la stat. Aici avem chiar o disproporție mai mare ale salariilor: bugetarii câștigau aproape 3.430 de lei net pe lună, în timp ce cei din alte domenii economice primeau sub 1.550 de lei net, adică cu 55% mai puțin! În acest județ avem și cea cel mai mic PIB/capita din țară, de doar 28.000 de lei, adică 49% din media României. Și județul Teleorman, din care provine mare parte din puterea PSD ce a căzut în acest an, avem o situație similară. Salariile celor care nu sunt angajați în domeniul bugetar sunt cu 45% mai mici -  1.740 de lei vs. 3.140 de lei. Tot în acest județ avem doar 54.000 de angajați, adică doar 16% din populație, și circa 13.100 lucrează la stat – aproape un sfert din total. Cu aproape 27.000 de lei, Teleorman stă ceva mai bine decât Vaslui la nivelul PIB/capita, însă este la doar 55% din media națională.

Aproape aceeași situație o vedem și în Botoșani, unde venitul brut per capita este la jumătate din media țării. Doar 14% din cei peste 382.000 de locuitori lucrează cu carte de muncă și 29% dintre cei care o fac (aproape 16.000) sunt angajații statului. Și aici salariile din privat sunt cu mult mai mici decât cele de la stat - sub 1.780 de lei, față de 3.150 de lei. Neamțul, Bacăul, Suceava, Vrancea, Călărași, Mehedinți și Olt suferă de disparități similare: un nivel al producției sub media națională, o rată mică a angajărilor – dintre

72

care mulți bugetari – și salarii considerabil mai mari la stat.

73

74

Unde se joacă mai sus În județele mai bogate ale țării și unde media este mai aproape

75

de cea a UE avem și disparități mai mici între media salarială, dar și o rată a angajărilor mai mare. Bucureștiul este aparte în orice statistică. Nu doar că este capitala țării, dar și datele publicate de INS reprezintă o zonă urbană densă. Aici PIB per capita era de peste trei ori și jumătate față de media țării, la aproape 124.000 de lei, în timp ce 52% din populație era angajată – de departe cele mai mari medii pe țară.

Totodată, din cei circa 952.000 de lucrători, sub 145.000 erau angajați la stat. Timișul este pe locul doi la nivelul PIB per capita, un un nivel de 134% din media națională, în timp ce ponderea populației angajate este a doua cea mai mare din țară, la 34%. Chiar dacă diferența de salarii între lucrătorii din sectorul productiv și cei din sectorul bugetar se menține semnificativă, la peste 27% sau 1.000 de lei – deși salariile din privat sunt printre cele mai mari din țară – ponderea angajaților de la stat e printre cele mai mici din țară, la 15%, nivel similar celui din București.

Clujul, cu o creștere foarte mare în ultimul deceniu, a trecut la 131% din media națională la nivelul PIB/capita, în condițiile în care 33% din populație e angajată. Ponderea angajaților la stat e la nivelul mediei naționale – 18% -, dar cu o diferență de salarii mult mai mică între lefurile din companii și cele de la stat, la 17% (3.500 de lei bugetari vs. 2.900 de lei privați).

. Angajații bugetari reprezentau 17% din total, ușor sub media națională, iar 26% din populație era angajată – undeva la media națională. Lefurile din firme erau anul trecut considerabil mai mici față de media națională în raport cu sectorul bugetar, cu un minus de 40%  - circa 1.450 de lei. Brașovul, Sibiul, Ilfovul, Prahova și Alba se aflau, de asemenea, peste media națională în privința producției per capita, și în aceste județe vedem o pondere mai redusă a bugetarilor în total angajați față de media pe țară, dar și o pondere mai mare a salariaților în total populație.

* * *

Sute de mii de păsări migratoare au fost salvate de judecători din bătaia puștii  Ionuț Fantaziu oct. 25, 2019Judecătorii de la Curtea de Apel Brașov au decis că începând de joi nu mai este permisă vânătoarea a patru specii de păsări migratoare. Acestea sunt ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare. Potrivit ziare.com, judecătorii au admis o acțiune introdusă de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor și a suspendat executarea prevederilor ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 673/2019 prin care s-au aprobat cotele de recoltă (vânătoare) la aceste specii de păsări pentru anul 2019 – 2020. Hotărârea judecătorilor este executorie de la momentul pronunțării, iar efectul imediat este „stoparea de îndată a

76

vânătorii la cele patru specii de păsări migratoare ceea ce înseamnă că, de la momentul pronunțării Hotărârii nr. 105/2019 a Curții de Apel Brașov, niciun vânător nu mai are dreptul să împuște, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre aparținând speciilor: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru sau rața sunătoare, toate aceste activități devenind acțiuni de braconaj”, potrivit sursei citate. Asociația cere tuturor instituțiilor abilitate să ia măsurile care se impun pentru a se respecta această decizie. Sunt vizate Ministerul Apelor și Pădurilor, Gărzile Forestiere, Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliției Române, inspectoratele de poliție județene, Garda Națională de Mediu, Direcția Generală a Vămilor, Poliția de Frontieră, Poliția Transporturi Aeriene și Jandarmeria Română.

„Mai precis, solicităm acestor instituții să stopeze imediat orice activitate de vânare, recoltare, împușcare, transport, utilizare sau valorificare a păsărilor aparținând speciilor migratoare: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru sau rața sunătoare și să ia măsurile legale care se impun împotriva celor care desfășoară aceste activități devenite ilegale, începand cu data de 24 octombrie 2019”, se mai arata în comunicatul trimis de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor. La sfârșitul lunii mai, Guvernul PSD-ALDE a decis să acorde dreptul vânătorilor de a împușca 440.000 de păsări migratoare până în primăvara anului viitor.

Rața sunătoare cuibărește rar în zona Deltei Dunării

* * *

77