MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT

LICEUL TEORETIC ”D. CANTEMIR„

RAPORT

de autoevaluare

cu tema: Tehnologii moderne

de stimulare a creativității elevilor

la diferite etape ale lecțieipentru confirmarea gradului didactic II

profesoară de limba

și literatura română

Cranea Angela

CAHUL 2012

1

СUPRINS:

I Succintă descriere a experienței profesionale........pag.1

II Prezentarea temei de cercetare profesională........pag.2

§1Concept de”creativitate„..................................pag.3

§2Blocajele creativității........................................pag.5

§ 3Tehnologii moderne de stimulare a creativității

elevilor la diferite etape ale lecției..........................pag.6

III Rezultatele elevilor……………………………………………pag.11

IV Dezvoltarea profesională prin cursuri, seminare.pag.12

Concluzii.................................................................pag.13

Anexe ...................................................................pag.14

Bibliografie ............................................................pag.16

2

I Succintă descriere a experienței profesionale

”Dacă un om nu știe spre ce port vîslește,

atunci nici un vînt nu-i este prielnic”.(SENECA)

Eu, Cranea Angela Constantin, am absolvit Universitatea de Stat ”B.P.Hasdeu”, din orașul Cahul, specialitatea - Limbă și Literatură Română, sînt licențiată în Filologie.Activez ca profesoară de limba și literatura română în liceul teoretic ”D.Cantemir” din anul 2003. Predau în clasele gimnaziale și liceale. În acești ani am reușit să trezesc interesul elevilor pentru limba română, inițiindu-i în activități de cooperare, să ridic propriul nivel profesional. La predarea limbii și literaturiii române țin sema de implementarea curiculumului, de corelarea competențelor-subcompetențelor, de formarea competențelor de audiere, vorbire, lectură, scriere. De asemenea în activitatea didactică pun accentul pe dezvoltarea creativității elevilor. Parteneriatul didactic cu elevii este productiv. Predomină o atmosferă agreabilă, de colaborare reciprocă. Practic stilul binevoitor, prietenos. Elevii își exprimă opiniile fără teamă. Ei participă cu entuziasm în comunicări, dialoguri, analize. La lecție utilizez variate tehnici și metode moderne propulsate de PRO didatica. Dacă observ că elevii întîlnesc dificultăți la subiectul lecției, găsesc calea cea mai legeră de a expune, utilizînd resurse educaționale adecvate, fie prin deducție ori inducție. De fiecare dată variez tehnicile de încălzire cu scopul de a ridica interesul elevilor pentru lecție. Întotdeauna mă strădui să planific o activitate de grup, jocuri didatice, să utilizez metode noi de predare-învățare-evaluare.Pe parcursul acestor ani am participat la toate întrunirile metodice cu luări de cuvînt, mă implic în activitatea liceului, alături de colegile mele organizez victorine, concursuri, serate literare, șezători. Elevilor le plac tradițiile populare moldovenești. De asemenea le place să dramatizeze, să compună poezii, jocuri.Mereu susțin eforturile și succesele elevilor, apreciindu-le progresul, stimulez motivația și automotivația creativă.

3

II Prezentarea temei de cercetare profesională

Modernizarea învățămîntului în Republica Moldova este determinată social, se vrea, prin definiție, perspectivă și trebuie să antreneze în procesul educațional noutățile create de actualul cadru valoric: cultură, științe, performanțe umane etc. Aceste caracteristici direcționează unul din obiectivele majore: de predare-învățare a limbii și literaturii române din perspectivă creativă, utilizarea metodelor și tehnicilor active centrate pe elev.Avînd în vedere importanța limbii și literaturii române ca obiect de studiu, dar și importanța acesteia în activitatea umană, am considerat că este necesar să mă ocup, în mod special, de cîteva aspecte legate de dezvoltarea capacităților creative ale elevilor în cadrul lecțiilor de limbă și literatură română. Aceste aspecte se referă, în special, la cîteva strategii didactice care să contribuie cu maximă eficiență la stimularea și dezvoltarea creativității elevilor.Desigur că ,a dezvolta creativitatea elevilor nu este un lucru ușor, avînd în vedere faptul, că în orice grup școlar, la orice discipol, practic, întîlnim așa-numitele blocaje ale creativității. Existența acestora stopează actul creativ. Anume de aici trebuie să pornească fiecare profesor pentru a înlătura , pe cît posibil, aceste blocaje.Teoriile și practicile educaționale au dovedit că nivelul de dezvoltare al elevilor este strîns legat de potențialul creativ individual. Rezultă că sarcina profesorului este să cunoască trăsăturile comportamentului creator, capacitățile și posibilitățile lui.În acest scop, întregul sistem de învățămînt urmărește să armonizeze practica, privind tratarea creativă. Elevului îi creem condiții eficiente pentru abordarea problemei în cauză.Interesul pentru metodele și tehnicile activ-participative a crescut considerabil în ultimii ani.Tema de cercetare ”Tehnologii moderne de stimulare a creativității elevilor la diferite etape ale lecției” este interesantă, actuală.Ea urmărește să identifice cît mai multe aspecte cu privire la cunoașterea și stimularea capacității creative, prin crearea unui mediu educațional favorabil care să hrănească curiozitatea elevilor, dezvoltîndu-le abilitățile creative esențiale pentru realizarea procesul învățării. Prezenta lucrare vine să convingă că metodele creative propulsate de Pro didactica asigură, pe de o parte, dezvoltarea creativității elevilor, iar pe de altă parte, atribuie o notă de originalitate lecției moderne. Exemplele aduse au fost aplicate la treapta gimnazială.Pentru ca în viitor copiii și tinerii să țină pasul cu ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și sociale, ei vor avea nevoie de aptitudini creative.

4

§1 Concept de ”creativitate”Ce înseamnă ”a crea”?În prezent există sute de modalități prin care este definită creativitatea. Termenul de ”creativitate” își are originea în cuvîntul latin ”creare”, care înseamnă ”a zămisli”, ”a făuri”, ”a naște”. În Dicționarul enciclopedic (1993) creativitatea este definită ca ”trăsătură complexă a personalității umane, constînd în capacitatea de a realiza ceva nou, original.Deci, a crea înseamnă a produce, a genera ceva nou în raport cu ceea ce este vechi,cunoscut, banal. Creativitatea poate fi definită ca un complex de însușiri și aptitudini psihice care, în condiții favorabile, generează produse noi și de valoare pentru societate. Atributul de creativitate semnifică nota de originalitate în activitate.Creativitatea nu apare din neant, ea se bazează pe cunoștințe și trăiri, pe curajul de a te avînta în necunoscut.Creativitatea presupune îndrăzneală, curiozitate și sete de cunoaștere. Ea este o calitate pe care o dorim elevilor noștri.O experiență teoretică de primă importanță de care trebuie să ținem cont întotdeauna e :”creativitatea nu se referă exclusiv la gemeni, ci și la orice persoană care a aprobat o experiență creativă”.(M.Stein)Prin urmare, vorbind despre creativitate, nu avem în vedere că profesorul de limbă și literatură română se orientează doar spre talente. Cercetările savanților Guiford, Osborne, Gordon au demonstrat că talentul este produsul creativității la nivel superior, dar pedagogul are sarcina de a se orienta spre așa-numiții elevi ”medii” și ”slabi„. În caz contrar, vorbim despre ”profesori de cîmpie” (numiți de psihologul american Truman Kelly), care tind spre ”puternici”, deoarece preferă ”șesurile intelectuale”.Deci, nu poate fi exclusă și o creativitate de nivel mediu și una slabă redusă. Toți adolescenții sînt în diverse grade creativi și numai unii din ei sînt talentați. Iar pe de altă parte, conceptul de ”creativitate” admite o mare contribuție a influenților din mediu.Dezvoltarea potentialului creativ uman presupune o optimă interactiune educativă a tuturor factorilor de educatie care interacționează într-o societate, școala nefiind singurul factor de influență. Ea urmează să realizeze finalități educative specifice, de care este responsabilă. Ei îi revine responsabilitatea de a acționa pentru stimularea potentialului creativ al elevilor în următoarele directii: - identificarea potențialului creativ;- crearea premizelor gnoseologice ale activității creatoare, libere si conștiente a omului ;- dezvoltarea posibilităților individuale de comunicare;- dinamizarea potențialului creativ individual,cultivarea unor atitudini creative.

5

Termenul de ”creativitate” trebuie înțeles în trei aspect: proces,produs, personalitate. Creativitatea are mai multe stadii:

1. Stadiul pregătitor- la această etapă persoana își pregătește materialele, proiectează;

2. Stadiul incubațional- la această etapă procesul de creație decurge la nivelul inconștiinței;

3. Satdiul iluminării”Evrica”- cînd apare idea nouă;4. Stadiul verificării sau elaborării finale.

Aceste etape au fost indicate de Walis. Prin aceste stadii se trece în procesul pedagogic.Este foarte important ca în procesul formativ să li se propună elevilor sarcini care necesită rezolvare creativă, imaginație creativă.

6

§2 Blocajele creativitățiiO școală de succes este aceea în care elevul vine ca acasă, iar lecția este o sărbătoare. Formula de succes a învățămîntului: cînd profesorul e creator și elevul creator.Cercetările în domeniul psihologhiei creației au relevat că potențialul creativ al oamenilor este foarte ridicat, dar există mai multe blocaje în calea valorificării acestuia, datorate în principal, sistemului de instruire și educație, și climatului psihosocial. Marii pedagogi: Jean Piaget, Comarova, Nicola susțin că, de la naștere, copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, care sub influența procesului educativ și a mediului se dezvoltă noi nivele ale creativității exprimate prin originalitate și inventivitate. Care sînt blocajele creativității?

1. Blocajele metodologice: rigiditatea tiparelor(algoritmilor), de exemplu: am explicat elevilor cum se realizează un eseu în clasa a IX-a la literatura română, că are o anumită structură, conform unui anumit plan; nu toți elevii pot realiza eseuri conform structurii date, de cele mai dese ori nu respectă algoritmul. În momentul cînd se face observație asupra acestui fapt, unii elevi parcă se blochează, adică se închistează gîndirea fixată funcțional.

2. Blocaje emotive: teama de a nu greși, teama de a nu se face de rîs, graba de a accepta prima idee,imaginația slabă,descurajarea rapidă, lipsa încrederii în sine, dorința de a-i întrece pe alții, incapacitatea de a defini lucrurile, îngustarea excesivă a punctului de vedere,lipsa unei motivații puternice, credința negativă”Nu sînt creativ”.

3. Blocajele culturale(sociale): conformismul(atît la nivelul elevului, cît și al cadrului didactic), neîncrederea în fantezie și prețuirea exagerată a gîndiriri logice, dorința oamenilor ca toți ceilalți să se poarte și să gîndească la fel ca ei. Cei care se poartă sau au idei diferite sînt priviți cu suspiciune sau chiar cu dezaprobare.Acest lucru duce la descurajare pentru cei creativi. De aici apare dorința de a se conforma modelelor sociale, nevoia de apartinență, de a reacționa la fel ca grupul de proviniență.

4. Blocaje legate de relația individ-grup:accentul exagerat pe competiție sau pe cooperare;lipsa de comunicare care poate avea formele:comunicare imposibilă din cauza discordanței limbajului,comunicare incompletă, , denaturată voluntar;marginizalizarea individului creativ,întrucît comportamentul său nu respectă normele sociale;izolarea, fie datorită respingerii de către ceilalți, fie personal determinată de teama de a nu greși. În genere, lipsa unui vocabular este o cauză a timpului nostru - elevii puțin citesc, de aceea și apare ”nu știu cum...”, ”nu pot...”.Pornind

7

de la aceste probleme ale elevilor, noi profesorii avem obligația de a-l pregăti pe elev pentru viață, de a-l face să gîndească liber.

§3 Tehnologii moderne de stimulare a creativității elevilor la diferite etape ale lecției

”Adevărul se oprește la inteligență, Iar frumusețea pătrunde pînă la inimă.”

(Lacordaire)Dacă Dumnezeu este considerat Creatorul Suprem, atunci și la noi, oamenii simpli trăiește un Creator, aflat mereu în a sesiza lumea înconjurătoare, în a o transforma, modifica, îmbunătăți.Unul din marii pedagogi ai neamului nostru, H. Coadă, spunea :”Noi, românii, avem gena creativității în dotarea noastră biologică.” Deci, creativitatea trebuie făcută să vibreze, să fie trezită din starea de somnolență și pusă în mișcare accelerată. Astfel, sarcina profesorilor este de a stimula potențialul creativ al elevilor.Numai învățînd creativ, devenim creativi. Creativitatea nu înseamnă doar receptarea și consumul de nou, ci și în primul crearea noului.Educarea creativității la orele de limbă și literatură română presupune, evident, elaborarea unor metode de creativitate. În cele ce urmează, voi concretiza diverse tehnici moderne de stimulare a creativității elevilor la diferite etape ale lecției.La etapa evocării utilizez următoarele tehnici elementare de declanșare a creativității : Scrierea liberă. Propun elevilor să scrie pe marginea unui enunț orice asociații

și gînduri care le vin în minte, fără a se opri din scris și fără a discuta cu cineva.Exemple :

Se propun aforismele ”Nimeni nu a ajuns deștept din întîmplare”(cl.IX-a), ”Natura nu face nimic în zadar”(cl.VII-a),

Să alcătuiască un catren la tema”Cartea preferată”, utilizînd lexemele carte, sfîntă, mamă, a mîngîia.

Să scrie rimele posibile pentru cuvîntul”pămînt”(cl.VI-A) Timp de 10 min. în formă de povestire să scrie toate imaginile ce apar la

auzul cuvîntului ”pustiu”. Să scrie lanțuri asociative pentru cuvintele pace, cîntec, dragoste,

adevăr(cl.IX-a) Să aleagă un nasture și să scrie în 6 enunțuri istoria acestui

nasture(cl.VIII -a), Continuarea ideelor :

Dacă aș fi președintele țării.......Dacă aș fi poet........Dacă aș fi o culoare.....

8

Dacă aș prefera singurătatea...... Să execute cel mai hazliu portret verbal al lui Păcală(cl.VII -a), Să inventeze un răspuns neobișnuit la întrebarea ”De ce se aprind

stelele noaptea”(cl.VIII -a). Jocul .Descifrați fracțiile cu litere.Alcătuiți alte fracții prin analogie :

Re/de ; pe/ne ; re/tare ; a/tit. (cl.V -a), Să dea o definiție neașteptată, conform modelului, următoarelor

cuvinte :bibliotecă, librărie, carte(cl.VI -a),Cuvinte=gînduri puse în sunete

”Bine și rău„. Să găsească cîte 5 răspunsuri la întrebările :”Ce este bine ?Ce este rău ?” (cl.VII -a),

Să formuleze cît mai multe întrebări cu privire la piatră, foc, aer, stele, frunze(cl.V -a).

Pe tablă- genericul”Și eu sînt o frunză din marele Creangă„, apoi întrebările de bază, formulate de elevi și selectate de profesor la lecția precedentă, cînd au fost „ziariști” și au solicitat un interviu lui I. Creangă. Aceste întrebări vizează biografia și operele lui I. Creangă. Elevii, pe rînd, sînt în rolul lui Creangă. Fiecare Creangă iese în față și răspunde la cîteva întrebări.(cl.VIII-a)

La etapa de realizare a sensului utilizez următoarele tehnici de creativitate :

Brainstorming-ul – avînd semnificația de furtună în creer, aflux de idei, stare intensă de creativitate, asalt de idei, este una din cele mai răspîndite metode de stimulare a creativității.(anexa1)

O metodă de tip brainstorming este Phillips 6/6, doar că numărul participanților este mai mare.Metoda presupune două faze :discuția pe grupe și dezbaterea în plen.

Controversa creativă este o metodă asemănătoare celei prezentate anterior, centrată nu doar pe soluționarea problemei, dar șe participarea la controversa creativă.

Explozia stelară(starbursting) este o metodă nouă de dezvoltare a creativității. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.(anexa2)

Jurnalul Cameleon –le propun elevilor să prezinte același eveniment din perspective diferite : trist, vesel, revoltat, mulțumit.Este o activitate care cere multă creativitate.

La orele de limbă și literatură română nu lipsește nici metoda simulării(dramatizării)- cînd se creează artificial situații legate de activitatea practică ulterioară pe care o vor desfășura elevii. Prin această metodă am posibilitatea să dezvolt creativitatea de expresie care ține de

9

mimică, gesticulație, vorbire.Elevilor le propun să realizeze ecranizarea unei opere, adică să scrie scenariul operei.Este un procedeu care cere creativitate la maximum.

”Pata de cerneală„. Elevii primesc un text acoperit cu o pată de cerneală pe care vor trebui să-l restabilească. Apoi vor intitula textul. Cîștigă echipa care va prezenta cel mai adecvat și mai interesant textul.(anexa3)

Jocul”Alfabetul codat ”:a-1, ă-2, b-3, c-4, d-5, e-6, f-7, g-8, h-9, i-10, î-11, j-12, l-13, m-14, n-15, o-16, p-17, r-18, s-19, ș-20, t-21, ț-22, u-23, v-24, x-25, y-26, z-27.

Descifrați proverbul: 24.16.18.3.1. 5.23.13.4.6. 14.23.13.21. 1.5.23.4.6. Comentați sensul proverbului în 2-3 enunțuri.Alcătuiți familia lexicală a cuvîntului ”vorbă”.

”Nimeni și nimica”. In casă trăiau Nimeni și Nimica. A venit pe drum Nici Unul. Nimeni a fugit pe ușă și Nimica pe fereastră. Cine a rămas în casă ? Includeți pronumele negative într-un alt context prin analogie.(cl.VII-a)

Tehnica acvariului(Fishbow) - mai ales utilizată în cl.VIII-IX-a. Scaunele sînt aranjate concentric, în două cercuri.Cei din cercul interior primesc un timp pentru a discuta problema contraversă ”Nu pentru școală învăț”.Cei din cercul exterior ascultă ce se discută în interior, fac observații cu privire la cum se relaționează. Apoi se schimbă locurile.

”Aha, am fost şi eu acolo !” Activitatea se bazează pe o poveste pe care o creează participanţii, unul cîte unul. Astfel, este nevoie de un voluntar care să înceapă povestea, în care el este personaj principal,care chiar joacă, iar ceilalţi din grup trebuie să imite toate mişcările, gesturile, mimica celui care povesteşte. În orice moment al poveştii, oricare dintre participanţi poate interveni prin exclamarea:„Aha, am fost şi eu acolo! ”şi să continue povestea. Atunci cînd există o intervenţie cu exclamarea amintită , tot grupul trebuie să dea replica: „ Şi ce-ai văzut,prietene? ”, abia apoi cel care a intervenit putînd să continue povestea.

Analogică este ”Licoarea fermecată”(anexa4)

La etapa reflecției utilizez frecvent următoarele metode și tehnici de creativitate :

Studiul de caz – modalitate de a analiza o situație specifică, particulară care există sau poate apărea într-un caz.(anexa5)

”Eu sînt instrument”. Elevul trebuie să-și imagineze că este un intrument muzical. Ce gîndește el despre sine ? Despre stăpînul său ? Vor alcătui un monolog.(cl.IX -a)

”Textul colorat” utilizat în lucrul în grup. Fiecare grup își alege o culoare, cu care alcătuiește un text mic și poate chiar să deseneze cele scrise.

Este binecunoscută și metoda „Pălăriilor gînditoare”.(anexa6)10

Ciorchinele- utilizată individual sau în grup, constă în evidențierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora și a relevării unor noi asociații. (anexa7)

Jocurile creatoare de tipul ”Loto ortografic”: pe tablă sînt scrise exemple, în locul punctelor elevii plasează omofonele la, l-a, sa, s-a, neam, ne-am, ia, i-a.

”Tirlipot” este un verb la care m-am gîndit eu.Voi ghiciți-l. Elevii adresează diferite întrebări pentru a-l descoperi. Apoi includ verbul într-un text.Desigur că, la dezvoltarea potențelor creative în ajutor ne vine și manualul de bază. Manualul școlar ne propune diverse exerciții cu caracter creator:exerciții de modificare, exerciții de completare, exerciții de exemplificare.Esențialul în exercițiile cu caracter creator este întrebuințarea practică a cunoștințelor teoretice. În cadrul exercițiilor de modificare a subiectului le cer elevilor să construiască un text/o relatare în care să apară un personaj(de exemplu: Alexandru lăpușneanul, Ionel Popescu) cu însușiri morale opuse celui prezentat în text.Le impart elevilor fișe care conțin exerciții de modificare de tipul:

Scrieți fraza, transformînd verbele din planul prezentului în planul trecutului, imperfectul:”Oamenii trăiesc în pace și înțelegere, păstrează pentru generația viitoare bogăția acestui pămînt, creează rezervații naturale pentru animalele sălbatice, construiesc instalații pentru purificarea apei și aerului.”(cl.IX-a)

De asemenea, le cer elevilor să transforme singularul în plural, genul masculin în femenin etc.În cadrul exercițiilor de completare elevii găsesc faptele de limbă omise și le adaptează la forma lor de context:

Completați enunțurile cu pronume personale în cazul Dativ: ”Am să le scriu... felicitare. Mihaela…-a spus noutatea. …îmi va aduce cartea cerută.Mi-a zis că…va telefona mine.(cl.VIII-a)

La lecție apelez și la exercițiile de exemplificare: Dați trei exemple de adjective cu două terminații.(cl.VIII-a) Încercați să desenați personaje cu ajutorul literelor.

În clasele liceale folosec și Metoda Frisco. Prin repartizarea rolurilor -conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul-se propune analiza unei situații-problemă.La etapa extinderii , cînd realizez feed-bacul lecției, utilizez următoarele metode creative:

Cinquan. Această metodă o utilizez la finele unui capitol. Elevii mult prefer să elaboreze poezii după un model:Primul vers – un substantiv cu statut de titlu;Versul al doilea – două adjective determinative pentru acel substantiv;Versul al treilea – trei verbe, eventuale predicate ale acestui substantiv,

11

Versul al patrulea – patru cuvinte, oricare ar fi, dar care încheagă imaginea general;Versul al cincilea – un substantiv, echivalent cu primul la nivel lexical sau intratextual.(anexa8)

Completați versurile după modelul dat:

Oricine –ai fi, nu cere ce nu ți-e dat să ai! Oricine –ai fi,nu ride de nefericitul trai!

Oricine –ai fi, nu stinge--------------------------!Oricine –ai fi, ajută pe --------------------------!Oricine –ai fi, nu ccrede-------------------------!

Oricine –ai fi, nu face----------------------------!(cl.IX-a) Ne jucăm !Poeții veseli. Fiecare jucător scrie pe o foaie titlul unei poezii

inventate și primul vers. Foile se împăturesc și se trec mai departe la jucătorii următori. Aceștea completează strofa cu al doilea vers,care să rimeze cu primul și încep o strofă nouă, din care scriu primul vers.

„Salata de povești” Creaţi o poveste nouă prin amestecarea personajelor şi evenimentelor din poveştile cunoscute, realizînd un nou fir narativ.Realizaţi un desen în care se întîlnesc personaje din basme/poveşti diferite.Variantă: conducătorul grupului creativ începe o poveste, după care se opreşte şi invită copiii să continue povestea într-un mod original

Metoda” Eu cercetez” ! Compunerea și eseul.Compunerile sînt elaborate numai după ce elevii stăpînesc noțiunile de bază ale gramaticii și le includ cu ușurință în exprimarea lor. Cel mai înalt grad de creație, cea mai evidentă notă de originalitate o reprezintă ”compunerea liberă”.Pentru realizarea acesteia elevul este stimulat să reprezinte în mod liber aspecte, impresii, sentimente de viață, din mediul său, care apoi să fie completate, stilizate, perfecționate într-o compoziție cu adevărat liberă. De exemplu, în cl. a V-a pentru compunerea”Feeria toamnei”am folosit texte din manual, creațiile mariilor scriitori, cît și ieșirile în contact direct cu natura.Astfel, elevii au folosit informațiile, imaginile, expresiile artistice din diverse lecții, dînd compunerii culoare și sunet.Eseul structurat tratează o anumită temă care presupune un număr variabil de cerințe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului ;vizează atît cunoștințele punctuale ale elevului, cît și creativitate și originalitate.Toate creațiile elevilor, pe clase, se păstrează în portofoliu ,care se îmbogățește din an în an.Elevilor le place să răsfoiască portofoliul, mîndrîndu-se cu reușitele lor.Pe pragul mileniului III creativitatea devine stil de viață, necesitate vitală. Astăzi nu mai există nici o îndoială că viitorul se construiește prin intensificarea educației creative.

12

III Rezultatele elevilor”Copiii sînt atrași de frumusețe, pentru că ei înșiși sînt frumoși.„

(H. de Balzac)Utilizarea tehnologiilor moderne sus-numite sînt de un mare ajutor pentru orice profesor care tinde a stimula creativitatea elevilor.Din cele expuse s-a observat că ele permit atît dezvoltarea potențelor creative ale elevilor, dar și crearea frumosului la lecție.Utilizînd metodele creative la lecțiile de limbă și literatură română în clasele gimnaziale, dar și în cadrul măsurilor extracurriculare asigur :-receptarea și reproducerea diferitor tipuri de informații, texte ;-realizarea actelor comunicative în diferite situații de comunicare ;-aplicarea normelor de utilizare a limbii române literare ;-utilizarea adecvată a regulilor ortografice ale limbii române ;-participarea activă la producerea de idei, dezvoltarea capacităților de rezolvare a problemelor ;-căutarea unor soluții originale, dezvoltarea atitudinii creative.Este îmbucurător faptul că elevilor le place și vor să creeze, să fie creatori, să găsească ieșiri din orice situație, să discute și să analizeze problemele din mai multe aspecte, să facă asociații, să ecranizeze opere literare etc. Deși nu se poate vorbi de o identificare la elevi a unui nivel crescut de creativitate, totuși rezultatele obţinute în urma investigaţiei ne arată că antrenamentul creativ aduce modificări pozitive dorite, atît pe planul nivelului intelectual, cît și pe cel al creativităţii elevilor.Potofoliile elevilor conțin toate performanțele obținute de-a lungul anilor. Ele demonstrează, totodată, despre un indiciu de apreciere a activității profesorului. Procentul calitățiii și însușiririi elevilor crește din an în an:

Anul 2012---2008 7.00 7.50 7.75 8.30 Nota medie

Evaluarea randamentului școlar vorbește despre aptituinile profesorului și măiestria pedagogică. Anume aceasta asigură formarea integrală și armonioasă a unei personalități autonome și creative.

13

IV Dezvoltarea profesională prin cursuri, seminare

”Pentru a forma generațiile tinere ale vremii

de mîine,

noi dacălii trebuie, în primul rind să ne

înnoim

veșnic odată cu ele.”

C.Daicoviciu

În dezvoltarea profesională oricărui pedagog, desigur că, un mare aport prezintă

cursurile de formare continuă, seminarele metodologice, întrunirile metodice la

care participăm de fiecare dată cu entuziasm și cu nerăbdare.

În scopul perfecționării măiestriei profesionale, am activat în cadrul cursurilor

organizate de Centrul Educațional PRO DIDACTICA din 22.11.03-01.12.03

Chișinău , cursurilor de formare continuă din 21.03.08-20.04.08 Cahul și cele din

17.10.11-06.11.11 Cahul.

De fiecare dată mă întorc în clasele de elevi cu un ”izvor nesecat” de lucruri noi :

metode, tehnici, cunoștințe, resurse educaționale etc., care îmi permit să realizez

cu succes orice lecție.

Seminarele, întrunirile metodice la care particip cu luări de cuvînt, teme, de

asemenea îmi sînt de un mare folos, căci permit ca activitatea de pefecționare să

fie îndreptată spre inovare, spre modernizarea continuă a lecției, spre tehnologiile

educaționale interactive orientate spre dezvoltare, formare de abilități și

creativitate.

La tratarea temei de cercetare am adus ca exemplu tehnici de creativitate,

cunoștințe asimilate la aceste cursuri și seminare.14

Ca profesoară de limba și literatura română, tind spre perfecționare sistematică și

continuă.

Concluzii

Curriculum-ul modernizat presupune o activitate inovatoare în cadrul unui sistem

de instruire. Astfel, procesul de instruire propriu-zis capătă dimensiuni noi. Una

din acestea este și tendința de a construi proiecte ale activității didactice cu un

pronunțat caracter comunicativ și creativ.

Investigînd problema creativității elevilor în cadrul orelor de limbă și literatură

română am demonstrat că dacă profesorul literat voiește să-i conducă pe

discipolii săi în misterioasa lume a creației literare, el trebuie să-i facă nu numai

consumatori de artă, ci și creatori.

De aceea, astăzi cînd instruirea este centrată pe elev, partenerul nostru în actul

de creație, profesorul de limbă română are obligația, dar și bucuria de a-i dezvolta

elevului potențe creative necesare vieții cotidiene. În acest scop sînt utilizate

metodele și tehnicile creative.

Exemplele incluse în lucrare constituie doar, o mică parte. Cu toate acestea, ele

vin să convingă că aplicarea lor asigură destul de binefic dezvoltarea creativă, dînd

totodată, și o notă de originalitate lecției. Meritul acestor metode este acela că

elevul este eliberat de captivitatea unor tipare apărute datorită rutinei.

Descătușat asfel, el începe să gîndească și să lucreze liber, găsind cu mai multă

ușurință drumuri noi, ceea ce se va reflecta și în activitatea sa cotidiană.

Elevul rămîne, deci, cea mai prețioasă carte de vizită profesorului.

Atunci, cînd un elev poate aplica în practică tot ceea ce a primit în școală, se poate

orienta ușor, continuă activitatea profesională, te bucuri că munca nu a fost în

zadar.

15

AnexeAnexa1 La studierea baladei Mioriţa, clasa a VIII-a :1.Dacă ai fi în locul ciobanului moldovean cum ai proceda în faţa morţii? Ţi-ar fi frică? Argumentează. 2.Dacă ai fi ziarist şi l-ai întîlni pe ciobănaşul moldovean ce l-ai întreba? I-ai spune că îl caută măicuţa bătrînă? 3.Dar dacă ai întîlni-o pe măicuţa bătrînă ce ai sfătui-o? Cum ai ajuta-o să-şi aline durerea? 4.Cu cine ( din localitatea voastră ) aţi asemăna-o pa măicuţa?

Anexa2 . Clasa V-a ”La cireșe” de I.Creangă :elevii formulează întrebări în baza textului și a filmului vizionat, după formulele propuse : Când?

Unde? Cine?

Ce? Cum?

Cînd s-a dus Nică după cireșe la mătușa Mărioara?Cum erau cireșele mătușii?Ce a scăpat Nică în iarba de lîngă copac?Cine i-a arătat pălăria tatălui?Unde a fugit Nică?

Anexa3. La clasa VI-a se propune fragmentul:А fost odată,demult,o floare gingașă, cu petale albe ca zăpada.Această floare era Ghiocel. Într-o zi, cînd soarele a străpuns cu săgețile sale aurii norii negri,Ghiocelul a apărut pe coasta dealului .Îl salvase de gerul aspru o zînă bună și frumoasă ,pe care o chemă Primăvara.Dar din palatul său de gheață și omăt se repezi năprasnicul Crivăț să-l nimicească pe Ghiocel ce-i călcase împărăția rece .În goana-i turbată,Crivăț a smuls o tufă de mărăcine,a aruncat-o cu furie,a rănind-o pe blînda și drăgălașa Primăvară la degetul cel mic. Sîngele roșu și fierbinte de crăiasă a picurat peste albul petalelor lui Ghiocel. Căldura sîngelui l-a trezit și l-a readus la viață pe Ghiocel.De bucurie, el a săltat în sus căpușorul alb și a strigat: – Bucurați-vă, oameni—Cu mine vine Primăvara! Cu mine vine soarele și viața!

16

Legendă popularăAnexa4 ”Licoarea fermecată”(cl.VIII-a)Imaginează-ți că ai intrat într-o farmacie și ai cerut un medicament pentru calmarea durerilor de măsele, iar farmacistul, distrat, ți-a dat o licoare, care - după ce ai băut-o conform indicațiilor – te-a ajutat să intri în acțiunea povestirii. Ești și tu personaj al acestei lecturi și ai posibilitatea să schimbi cursul evenimentelor. Redactează, în cel puțin o pagină, un alt final al povestirii.

Anexa5 De exemplu, în cl.IX-a la literatura română-AL. Brătescu-Voinești”Puiul” :

Să presupunem că prepelița a rămas să ierneze

puncte forte temeri bine că sînt toți împreună omul e cel mai pericuos vor găsi ușor de mîncare iarna vor muri de foame

punctele slabe oportunități pot muri de ger să caute de mîncare sînt aproape de sat

Anexa6 De exemplu :cl.VIII-a”Vizită” de I.Luca Caragiale, personajul Ion Popescu :

Pălăria albă- Ce știu despre personaj?Despre familia sa?.Pălăria albastră-Evocați o problemă a personajului.Pălăria roșie-Nu-ți place cum a procedat? Ce sfaturi i-ai da?Pălăria neagră- Care sînt erorile? Ce trăsături negative caracterizează personajul?Pălăria galbenă-Care sînt trăsăturile pozitive ale personajului?Pălăria verde- Lăudați personajul.

Anexa7 Exemplu : cl.IX-a Atît mi-e de-ajuns pentru trai

Anexa8 :Creațiile elevilor :

Pămînt Prietenie CiobănașFrumos, sfînt, dragă, gingașă Mîndru, iubitorRodește, plînge, ride se face, se crește,se mărește Te strigă, te caută, te așteaptă Pentru toți copiii mici. Cu multă bucurie Bărbăție și frumusețe tinereascăLegămînt. (cl. VII-a) Iubire(cl. VII-a) Gingășie(cl. VIII-a, balada ”Miorița”)

17

Bibliografie :

1. Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori, Editura

Institutul European, 2006;

2. Anton Simona Marinela, Strategii didactice moderne de stimulare a

creativității elevilor în cadrull orelor de limbă și literatură română,

Economica, Botoșani ,2001;

3. Cojocaru Venera Mihaela, Teoria și metodologia instruirii, E.D.P., 2002;

4. Constantin Șchiopu, Interpretarea textului literar: tehnici de creativitate,

Revista Limba Română Nr.11-12, 2011;

5. Diana Gherman, Gîndirea și creativitatea, ”Emanuel”, 2007;

6. Dicționar enciclopedic, vol.1, Editura Enciclopedică, București, 1993;

7. Gabriela Popescu, Psihologia creativității, Editura Fundaţiei România de

Mâine, București, 2007;

8. Jocuri originale la dezvoltarea creativității, Centrul Republican pentru copii

și tineret, Artico,2009;

9. Roco M., Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;

10. Sarivan L., Predarea interactivă centrată pe elev, Educatia 2000.

18