Lucian CernatEconomist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana

CÂT DE IMPORTANT

ESTE TTIP PENTRU

ROMÂNIA?

Lucian CernatEconomist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana

Cât de important este TTIP pentru România?

Opiniile exprimate în acest document sunt exclusiv ale autorului și nu reprezintă o poziție oficială a Comisiei Europene

aprilie 2016, Bucuresti

1. TTIP: un acord bilateral important pentru Europa

În contextul negocierilor dintre UE și SUA cu privire la Parteneriatul Transatlantic pen-tru Comerț și Investiții (TTIP), o mare parte din dezbatere se concentrează pe impactul economic al acestui acord de liber schimb asupra diferitelor tari membre ale Uniunii Europene, si cu precădere asupra diferitelor sectoare-cheie ce vor beneficia de o creștere importanta a comerțului bilateral transat-lantic.

La nivel european, studiul cel mai important asupra TTIP a fost produs in 2013 de insti-tutul londonez CEPR (Centre for Economic Policy Research) la cererea Comisiei Euro-pene. Acest studiu porneste de la premiza finalizarii cu succes și punerea în aplicare (estimată a demara în 2017) a unui acord TTIP ambițios și cuprinzător care ar putea contribui la economia UE cu 0,5% anual, odată ce TTIP va fi implementat pe deplin (CEPR 2013).

Ca urmare a reducerilor barierelor comer-ciale tarifare și non-tarifare, exporturile UE către SUA vor crește cu circa 28%, iar im-porturile bilaterale din SUA cu 37%. O serie de alte studii similare au fost publicate de alte centre de cercetare de prestigiu din Eu-ropa, atât cu privire la efectele cumulate la nivel european, cât și cu privire la impactul TTIP asupra anumitor țări membre UE (de exemplu Franța, Germania, Olanda, Suedia, Anglia). Având în vedere importanța unui astfel de acord, un raport asupra impactului economic pe care acordul TTIP îl poate avea asupra României a fost de asemenea publi-cat (Cernat si Lakatos 2015).

Într-o manieră similară cu celelalte studii

TTIP existente, Cernat si Lakatos (2015) utilizează un model de echilibru general cal-culabil (CGE) dezvoltat de către consorțiul de cercetare internațional GTAP pentru a es-tima principalele efecte economice ale TTIP asupra Romaniei. Impactul macroeconomic al TTIP asupra economiei românești este pre-conizat a fi unul net pozitiv. Conform acestui raport, in 2027 (data la care se estimeaza ca acordul TTIP va fi implementat pe deplin) PIB-ul României ar putea creste cu aproxi-mativ 0,25% suplimentar anual. În funcție de ratele de schimb intre dolar, euro si leu acesta crestere economica suplimentara a PIB-ului Romaniei ar putea fi cifrata la circa 400 – 500 milioane de dolari anual. În același timp balanța comercială a României cu SUA este de așteptat să se îmbunătățească, dat fiind că exporturile bilaterale ar putea crește cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. Tot în funcție de rata de schimb, creșterea ex-porturilor românești transatlantice datorate TTIP se va situa între 800 milioane și un mil-iard de dolari, începând cu 2027.

Un diagnostic economic robust necesita insa mai multe tipuri de analize. Dincolo de aceste previziuni macroeconomice este important de analizat (inclusiv de o maniera mai cali-tativa) sectoarele economice din Romania (in agricultura, industrie si servicii) care vor beneficia de pe urma schimurilor comerciale crescute cu SUA. In paginile care urmeaza, aceasta analiza se bazeaza pe o serie de fac-tori cheie la nivel micro-economic: carac-teristicile firmelor exportoare romanesti, rolul infrastructurii de export (servicii lo-gistice), si nu in ultimul rand rolul investiti-ilor straine.

2. Exporturile Romaniei catre SUA: o abordare Trade Policy 2.0

O abordare metodologica ce castiga teren in ultimul timp in cadrul analizelor de politici comerciale este asa numita new-new trade

1

theory. Aceasta teorie dezvoltata in ultimii ani de o serie de experti americani si europe-ni, postuleaza ca pentru a intelege atuurile si dezavantajele comerciale ale unei tari e nevoie de a studia in detaliu caracteristicile firmelor exportoare (firm-level trade) si eco-sistemul in care acestea isi desfasoara activi-tatea.1 Cernat (2014) extinde acest postulat la nivelul politicilor comerciale argumentand ca o abordare bazata pe firm-level trade data a devenit indispensabila in procesul de for-mulare a politicilor comerciale la nivel euro-pean si national, lucru ce va duce la o noua paradigma (numita Trade Policy 2.0) si la o mai buna formulare a politicilor comerciale europene.

Mai multe concluzii bazate pe aceasta noua paradigma sunt esentiale pentru decidentii politici. De exemplu, a devenit mult mai clar că nu toate firmele pot deveni exportatori – doar cele care au un anumit prag de produc-tivitate se pot angaja cu succes în comerțul exterior. De asemenea, o firma potential ex-portatoare va fi confruntata cu costuri fixe considerabile de prospectare si penetrare a pietelor straine, costuri care de multe ori

1.Printre principalii economisti care au dezovltat aceasta noua teorie se numara Melitz (2003) și Ber-nard et al. 2007).

sunt irecuperabile in cazul in care activitatea de comerț nu este sustinuta in timp.

Pentru a ilustra importanta acestei adevarate “revolutii analitice” si a unei abordari de tip Trade Policy 2.0, sa luam spre exemplu cazul exporturilor romanesti catre SUA. Conform statisticilor furnizate de Eurostat, Romania are un total de aproximativ 1000 de expor-tatori directi de marfuri catre SUA. Dintre acestia aproximativ 600 sunt întreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri), cu o pondere de 24% din valoarea total a exporturilor trans-atlantice.

O prima concluzie ce reiese din aceste statis-tici oficiale este ca populatia de firme expor-tatoare romanesti este relativ mica. Numarul total de exportatori din Romania (catre orice destinatie non-UE) este in jur de 6500 de firme, sub numarul de firme exportatore din alte tari UE cu un PIB mai mic decat cel al Ro-maniei (Ungaria, Bulgaria, Lituania). Acest lucru reprezinta in acelasi timp un avantaj si un handicap. Un numar redus de exportatori este un handicap pentru ca acest lucru deno-ta o capacitate existenta de export limitata.

2

Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima).

Figura 1: Densitatea de firme exportatoare romanesti catre SUA (ponderata per total sectoare economice)

Mai mult decat atat, daca privim structura exporturilor romanesti in functie de nu-marul de firme exportatore in fiecare sector (figura 1) constatam cu usurinta ca expor-turile romanesti catre SUA nu sunt foarte diversificate privite prin prisma numarului de firme direct exportatoare. Mai mult de ju-matate din exporturile romanesti catre SUA sunt realizate de o singura firma pe fiecare sub-sector economic.

Daca adaugam la aceasta cifra produsele si sectoarele economice romanesti unde exis-ta doar 2 exportatori, reiese cu claritate ca structura si valoarea exporturilor romanesti catre SUA este limitata de numarul redus de firme exportatoare. Acest lucru duce si la o vulnerabilitate deosebita, dat fiind ca in gen-eral firmele exportatoare nu au un portofo-liu de produse la export foarte diversificat, si nici un numar foarte mare de clienti. Prin urmare, este de ajuns ca un numar mic de firme romanesti sa esueze in a prelungi con-tractele actuale sau a gasi noi clienti si multe din produsele actualmente exportate nu vor

mai fi exportate.

Pe de alta parte insa, numarul scazut de producatori care sunt exportatori directi ofera un avantaj: acest numar scazut poate facilita dialogul cu cei insarcinati cu formu-larea prioritatilor Romaniei in cadrul pozi-tiei comune europene in negocierile TTIP, dat fiind numarul relativ restrans de firme direct exportoare care ar trebui consultate la nivel national.

O alta concluzie foarte utila pentru decid-entii politici la nivel national in materie de politici comerciale ce reiese din astfel de date comerciale la nivel de firma exportatoare este distributia geografica foarte precisa a acestora. O astfel de localizare poate oferi o oportunitate de calibrare a altor politici la nivel national (transport, logisitica, clustere industriale, politica de dezvoltare regionala si atragerea de investitii, etc) ce sunt absolut indispensabile pentru a maximiza potentia-lul creat de viitorul acord TTIP.

3

Figura 2: Distributia teritoriala a exportatorilor romani catre SUA (dupa numarul de tranzactii comerciale)

Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima).

In figura 2 se observa, spre exemplu, ca desi o mare parte din exporturile romanesti ca-tre SUA sunt generate in orase mari ale Romaniei si in partea de nord-vest a tarii, exista in multe alte locuri nuclee de export cu potențial confirmat, atat in nord-est cat si in sudul si sud-vestul tarii. Folosirea acestor firme exportatoare directe drept catalizatori pentru crearea unor clustere de export sau a unor lanturi de productie locala care sa ant-reneze un numar mai mare de exportatori di-recti sau indirecti este evident o pista demna de explorat de autoritatile competente din Romania (atat la nivel central cat si local).

Un alt element important ce reiese din aceas-ta analiza Trade Policy 2.0 a performantei co-merciale transatlantice a firmelor romanesti este legat de logistica. Este lesne de inteles ca un element important in capacitatea unei tari de a exporta catre o destinatie indepar-tata este accesul direct la cai maritime. Ro-mania este privilegiata din acest punct de vedere, avand o pozitie logistica interesanta cu acces direct la Marea Neagra.

In pofida acestor asteptari, statisticile com-erciale detaliate la nivelul fiecarui exporta-tor roman catre SUA arata o imagine diferita.

Dupa cum se vede in figura 3 numai o pro-portie foarte redusa a exporturilor romanesti pleaca spre SUA direct din portul Constanta (4%). Restul containerelor (94%) ajung in SUA plecand dintr-un port strain, cu preca-dere Bremen, Cagliari, Valencia. Containere-le romanesti ajung in aceste porturi, folosind diferite mijloace de transport multi-modale.

Aceasta distributie logistica in care portul Constanta joaca un rol neglijabil poate fi de-terminata de multi factori, inclusiv decizii pe considerente economice ale exportatorilor romani sau ale companiilor de transport

maritim sa utilizeze alte noduri portuare in partea vestica a continentului european. Cu toate aceastea, portul Constanta ramane un element care poate fi extrem de important in promovarea exporturilor romanesti. Exista elemente care sugereaza ca portul Constan-ta are costuri administrative relativ mari si orice masuri care cresc eficienta acestuia ar avea efecte pozitive. Spre exemplu, conform Bancii Mondiale, costul administrativ pentru expeditia unui container standard din Ro-mania a crescut in ultimii ani si actualmente aceste costuri sunt mai mari decât in alte tari invecinate (Ungaria, Turcia, Polonia, Bulgar-ia, etc) (figura 4).

4

Figura 3: Distributia exporturilor romanesti catre SUA dupa portul de plecare (% nr total de tranzactii)

Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima).

Prin urmare identificare acelor factori care au dus la cresterea acestor costuri (cel mai probabil legate de activitatea vamal-portu-ara din Constanta) comparativ cu alte tari din regiune ar oferi o serie de elemente de lucru extrem de utile pentru cei responsabili cu promovarea exporturilor romanesti.

Un ultim amanunt important ce merita men-tionat in privinta exporturilor de marfuri ro-manesti este rolul investitorilor straini si a firmelor de expeditii internationale (freight forwarders). Conform acelorași date comer-ciale la nivel de firma exportatoare, este po-sibila identificarea nationalitatii actionarilor sau a proprietarilor ultimi ai firmelor expor-tatoare din Romania. Asa cum se poate ob-serva in figura 5, o proportie importanta din firmele exportatoare romanesti (peste 80%) sunt de fapt firme cu capital strain.

Se observa de asemenea ca filialele firmelor americane detin o pondere semnificativa in acest clasament. Insa oarecum surprinzator, printre primele locuri se situeaza filiale ale

unor firme elvetiene si din alte tari europene (Olanda, Germania, Italia) dar si Japonia. O privire mai atenta a profilului acestor firme cu capital strain (spre exemplu firmele ex-portatoare romanesti cu capital elvetian) ofera o explicatie relativ simpla pentru acest lucru, bazata pe doua considerente. In primul rand, o parte din aceste firme straine sunt de fapt firme de servicii specializate in comert international (freight forwarders).

Prin urmare, aceste firme au un rol crucial in a facilita exportul de produse ale multor firme romanesti care astfel devin exportato-ri indirecti. In al doilea rand, in mod similar firmelor americane, o buna parte din aceste firme straine sunt de fapt firme multination-ale cu o prezenta foarte activa atat in Europa cat si in SUA. De aceea, filialele romaneste ale acestor firme sunt de fapt parte a unor lanturi de productie globala ce implica un volum ridicat de export-import.

Desi firmele cu capital american sunt in topul exportatorilor, firmele americaneau o pon-dere scazuta in clasamentul investitorilor

5

Figura 4: Cat costa sa exporti un container: costuri de expeditie in diverse tari

Sursa: Banca Mondiala. http://data.worldbank.org/indicator/IC.EXP.COST.CD

Legenda: costul in echivalent USD include toate taxele si costurile administrativ-procedurale in vama, brokeraj, transport intern pana la terminalul portuar, costuri portuare. Costul nu include taxele si tarifele vamale. Container standard 20-ft pentru marfuri ne-refrigerate sau care necesita proceduri speciale.

straini in Romania, dupa tari precum Gre-cia si Elvetia, in mod clar cu mult sub nive-lul scontat pe baza potențialului economiei americane. Acordul TTIP va duce in mod probabil la o crestere a investitiilor ameri-cane in Romania si prin urmare la o crestere a exporturilor romanesti efectuate de aceste firme.

Alte elemente cheie care pledeaza in favoarea investitorilor americani este faptul ca aceste firme investesc, produc si creeaza in medie de doua ori mai multe locuri de munca in ra-port cu alte firme straine similare, conform statisticilor Eurostat.

3. Exporturile de servicii: partea “invizibila” a comertului transatlanticIn sectiunea anterioara atentia a fost con-centrata asupra partii “vizibile” a comertului romanesc transatlantic, si anume comertul de marfuri exportate in containere. De multe ori analizele si comentariile de politica co-merciala se opresc aici, ignorand comertul “invizibil” de servicii de transport, teleco-

municatii, financiar-bancare si servicii infor-matice (ICT).

Pentru a ilustra importanta comertului “in-vizibil” cu servicii ale Romaniei cu SUA, figu-ra 6 prezinta o comparatie a exporturilor si importurilor transatlantice de bunuri si ser-vicii românești.

Doua concluzii clare ies in evidenta. In primul rand se observa importanta considerabila pentru Romania a comertului transatlantic de servicii. De fapt in cazul Romaniei expor-turile de servicii catre SUA sunt la fel de im-portante ca cele de marfuri. In al doilea rand se observa ca Romania are o balanta comer-ciala pozitiva cu SUA atat in cazul comertului de marfuri cat si cel de servicii, insa balanta comerciala cu servicii este mai favorabila Romaniei decat cea de marfuri, indicand un avantaj comparativ al Romaniei in acest do-meniu.

Principalele tipuri de servicii exportate de catre firmele romanesti catre SUA sunt de departe serviciile ICT si cele de afaceri. In ca-zul serviciilor ICT exporturile romanesti ca-tre SUA au avut o evolutie exponentiala in ul-

6

Figura 5: Nationalitatea actionarilor/proprietarilor firmelor exportatoare romanesti catre SUA (% din total tranzactii)

Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima).

timii ani, ajungand sa reprezinte peste 40% din totalul exporturilor de servicii romanesti transatlantice (figura 7). Mai mult decat atat, SUA reprezinta o destinatie predilecta pen-tru firmele ICT romanesti: aproximativ 50% din exporturile ICT romanesti in afara zonei UE sunt destinate Statelor Unite.

Comparat cu ponderea SUA in exporturile romanesti de marfuri in materie de servicii ICT SUA este de cateva ori mai importanta ca partener direct fata de exporturile de marfuri romanesti.

Dincolo de aceasta evolutie spectaculoasa a sectorului ICT romanesc (care ramane insa proportional vorbind un sector inca relativ re-dus ca activitate economica totala in compar-atie cu alte mari tari europene) o astfel de per-formanta a firmelor de servicii in general nu este deloc de neglijat. Romania se afla de fapt in top 5 in Europa in privinta ponderii servici-ilor in totalul exporturilor catre SUA (alaturi de tari precum UK, Olanda, Danemarca, etc). Mai mult decat atat, conform ultimelor cerc-etari in domeniu (vezi spre exemplu Cernat si Kutlina-Dimitrova (2014)), o parte consider-abila a comertului de marfuri ascunde de fapt

un export de servicii (asa numitele “servicii in containere” sau exporturi de servicii mod 5). Daca luam in calcul valoarea exporturilor de servicii “in containere”, in realitate Romania este o tara net exportatoare de servicii, aces-tea avand o valoare mai ridicata decat cea a exportului net de marfuri.

4. Către o strategie nationala “Fii pregatit pentru TTIP”: zece prioritati pentru Romania

In aceasta analiza s-a incercat trecerea suc-cinta in revista a principalelor elemente macro- si micro-economice ale economiei romanesti legate de negocierile acordului de liber-schimb intre UE si SUA (TTIP). O prima constatare clara ce poate fi facuta pe baza es-timarilor macroeconomice prospective (Cer-nat si Lakatos, 2015) este ca acordul TTIP va avea un impact net pozitiv asupra Romaniei. In acelasi timp estimarile existente sugereaza ca acest impact pozitiv va fi inferior impactului mediu la nivel european, in conditiile actuale.

7

Figura 6: Comertul transatlantic: bunuri vs servicii

Sursa datelor: EUROSTAT.

8

Acest lucru se explica in principal prin faptul ca relația comerciala dintre SUA si Roma-nia este mai putin importanta ca pondere in structura comerciala globala, fata de alte tari europene. Insa negocierile transatlan-tice nu sunt finalizate si viitorul acord TTIP va avea nevoie de cativa ani buni pentru a fi pe deplin implementat. Ceea ce inseamna ca “datele de plecare” ale estimarilor existente pot fi schimbate daca Romania isi identifica cu claritate prioritatile in urmatoarea perio-ada.

O strategie nationala “Fii pregatit pentru TTIP” bazata pe o analiza detaliata de tip Trade Policy 2.0, cu date si obiective con-crete poate imbunatati considerabil efectele TTIP asupra economiei Romanesti.

Care are putea fi aceste prioritati?

1. In primul rand, trebuie identificati cei peste 1000 de exportatori directi catre SUA pentru a se determina care sunt prin-

cipalele bariere non-tarifare ce ii impedica sa exporte mai mult, mai des, si o gama mai larga de produse. Pe aceasta baza, trebuie creata de urgenta o platforma electronica de consultare a celor 600 de IMM-uri, in mod regulat, spre exemplu inainte si dupa fiecare runda de negocieri TTIP.

2. De asemenea, trebuie identificate alte firme romanesti cu produse identice sau similare celor exportate actualmente, mai ales in sectoarele unde Romania are doar unul sau doi exportatori catre SUA.

3. In mod similar, trebuie identificate printre cele peste 6500 de firme romanesti ce exporta spre alte destinatii in afara Eu-ropei, acele firme care exporta deja spre destinatii similare sau geografic apropiate cu SUA ( de ex. Canada, Mexic, etc) pentru a determina motivele ce au impedicat pana acum aceste firme sa exporte si catre SUA.

4. O astfel de strategie trebuie sa pro-moveze dezvoltarea firmelor de servicii romanesti si investitorii straini specializati in comert international, distributie si in-termediere (freight forwarders). Astfel de firme pot largi baza de export a economiei

Figura 7. Software-ul romanesc: o poveste de succes americana

Sursa datelor: EUROSTAT.

romanesti rapid si considerabil, mai ales pentru acele IMM-uri care nu au o capaci-tate de marketing international.

5. Trebuie identificati si eliminati facto-rii care mentin costurile logistice de export maritim peste media europeana, dat fiind ca actualmente costurile de expediere a unui container din Romania sunt mai mari decat in alte tari europene.

6. Pentru a largi baza de export si a creste numarul firmelor exportatoare romanesti, este necesara identificarea acelor caracter-istici care fac din cele peste 6500 de firme romanesti niste exportatori de succes, in special in ce conditii IMM-urile se nasc “di-rect” exportatori.

7. Relansarea agentiei de promovare a exporturilor romanesti cu o noua strategie bazata pe obiective clare si legaturi stranse cu alte institutii (Exim Bank, Camere de Comert, etc).

8. Folosirea firmelor exportatoare actuale drept catalizatori pentru crearea unor clus-tere de export sau a unor lanturi de produc-tie locala care sa genereze un numar mai mare de exportatori directi sau indirecti.

9. Folosirea diferitelor instrumente de fi-nantare europeana in diverse domenii (re-gional, agricol, transporturi, pregatire pro-fesionala) care sa acopere elementele mai putin forte in infrastructura comerciala ro-maneasca.

10. In fine, dar nu in ultimul rand, stabili-rea unor indicatori comerciali cheie pentru fiecare parte a administratiei publice cen-trale si locale cu competente in domeniu si odata stabilit nivelul actual al acestor indicatori de performanta, trasarea unor obiective anuale concrete in domeniu (spre exemplu cresterea numarului de firme ex-portatoare, reducerea costurilor logistice, cresterea numarului de initiative diplo-matice comerciale, etc).

Aceste recomandari pot parea minore sau lipsite de importanta strategica pentru a figura ca prioritati pe “radarul” factorilor de decizie din Romania. Dar beneficiile unui nou acord comercial nu se materializeaza au-

tomat. Si cand ne gandim ca aproape 40’000 de locuri de munca depind actualmente de exporturile romanesti catre SUA, ca alte pes-te 40’000 de romani lucreaza pentru filialele firmelor americane in Romania si ca TTIP poate genera cateva zeci de mii de locuri de munca suplimentare in Romania, atunci o strategie nationala pre-TTIP capata o miza dificil de neglijat.

9

ReferinteBernard, A. B., S. J. Redding, si P.K. Schott (2007). Comparative Advantage and Heterogeneous Firms. Review of Economic Studies 74 (1): 31-66.

CEPR (2013), “Reducing Transatlantic Barriers to Trade and Investment. An Eco-nomic Assessment”, Final Project Report, prepared under implementing the Euro-pean Commission contract TRADE10/A2/A16, London.

Cernat, L. si C. Lakatos (2015). Impactul economic al Parteneriatului Transatlan-tic pentru Comerț și Investiții (TTIP) asupra României, CRPE Policy Memo Nr. 6/Mai 2015. Centrul Roman de Politici Europene, Bucuresti.

Cernat, L. si Z. Kutlina-Dimitrova (2014) Thinking in a Box: A ‘Mode 5’ Approach to Service Trade. Journal of World Trade 6: 1109–1126.

Cernat, L. (2014) Towards “Trade Policy Analysis 2.0”: From national comparative advantage to firm-Level trade data, Chief Economist Note No.4, DG TRADE, Brus-sels.

Melitz, M. (2003). The Impact of Trade on Intra-Industry Reallocations and Aggre-gate Industry Productivity. Econometrica 71: 1695–1725.