casa de nastere a lui matei corvinul

8/17/2019 Casa de Nastere a Lui Matei Corvinul

1/17

T OT*C L di L e a H i s i r aLa căpătâ iul pe nins ulei care se întin de în tre

Iacul Sinoe

şi lacul D u i n g i se afla două platouricare domină şesul nisipos şi apele înconjurătoare.Până nu de mult, aceste platouri, aşezate la câţivachilometri de cea mai

apropiată

aşezare omenească,erau un loc pu sti u acop erit cu o iarbă săracă sicălcat numai de rarele turme de oi care cutreerăţinuturile deşerte de pe marginea lacurilor.

Aşa se în fă ţişa ace ast ă regiune singuratică pân ă în 1914. Dar de aci în ain te ea era să fi e chemată

la o nouă viaţă. Un spirit ager şi o voinţă stăruitoare au făcut să iasă

la lumină zidurile puternicea le

unei cetăţi de mult dispărute. Marele şi regretatul nostru învăţat,

Vasile

Pârvan, cu pătrunderea sa care nu dădea greş, a înţeles că aici este locul

unde se ridica altădată vechiul şi î n f l o r i t o ru l

oraşHistria. In t r ' adev ăr , iarba rară de pe locurile mai

înalte ale platourilor lăsa să se întrevadă urmelezidurilor ascunse în adânc, iar pe povârnişurile carecoboară spre lac cioburi de vase vechi, spălate deapă, stăteau mărturie despre viaţa care însufleţeaaltădată aceste locuri pustii. Până la Vasile Pâr

van în văţ aţ ii şo vă ia u câ nd era vo rb a de lo cu l undese afla în vechime Histria, EI însă, ţinând seamade aşezarea şi de întinderea platourilor acestora,

de î n s e m n ă t a t e a

şi de calitatea urmelor vechi, a înţeles că .a ic i este locul unde trebue căutat acest oraşantic." Săpăturile pe care lea început în 1914 auconfirmat din

p r i m u l

an alegerea sa.Din acest an până în ajunul morţii sale atât de

Relief de marmură r e p r e z i n i â nd două V i c t o r i i î n a r i p a t e care, mână în goană f r u m o ş i i cai înhămaţi la carele lor.


2/17

O A B E D E G R A U

t impur i i ( 1 9 2 7 ) ,

Vasile Pârvan a condus cu stăruinţă săpături le arheologice dela Histria. Doar r ă z b o i u l

cu ocupaţia duşmană a Dobrooei au impuso între rupe re trecătoare acestor lucrări

rodnice,

în ce tu l cu în cetu l au început să ia să la l u min ă zi durile puternice ale cetăţii şi clădirile din interior.Totdeodată un mare număr de monumente de totfelul, statui de marmură, statuete de lut ars, vase,obiecte de bronz sau de os, inscripţii, au fost scoasedin pământul bogat alcetăţii. Ele au venit sălămurească viaţa înfloritoare a

H i s t r i e i

în antichitate, istoria oraşului şi a ţinutu rilor încon

ju rătoare.Când ştiinţa româ

nească a avu t dure reasă piardă pe V. PârvanCorn is iun ea

M o n u m e n

telor istorice, în ur mapro puner i i d lu i

Andrieşescu, Directorul Muzeului Naţional de A n tichităţi, mia făcut onoarea

s ă m i

încredinţeze

continuarea săpăturilor dela Histria. Noiî n t ă r i t u r i

şi noi clădiriau ieşit la lumina în

u l

t imii trei ani, ş i noi monumente au venit să seadaoge la bogata colecţie

rea l iza tă

de VasilePârvan.

După cum se va vedea mai

jos ,

rezultateleacestor săpături prezintă un interes covârşitor pentru ştiinţă în general şi p entru ştiinţaromâne ască în deosebi.Până în

1 9 1 4

se ştiapuţin lucru despre Histria. Scriitorii vechi ra

reori au pomenit numele în d ep ă rta tu lu i oraş dinMarea Neagră şi doar câteva monumente, descoperite întâmplător înţinuturile vecine cu cetatea, au venit să ne spunăceva despre viaţa ei. Dar de când Vasile Pârvana început săpăturile de

a ic i .

Histria a apărut într 'ol u m i n ă

cu totul nouă. Monumentele găsite, care seî n ş i r u e

pe un răstimp de treisprezece secole, ne dauinformaţii cu totul noi cu privire la istoria oraşului. Ea se poate urmări pas cu pas, cu ajutorul lor,din secolul al

Vlllea

în. de Cr. până în secolul alVlIea

al erei noastre. De altă parte, în a f a r ă

de va lo ar ea lor

istorică,

monumentele sunt uneor i .

.Statueta

do lut ars r e p r e z i u l â n d

o zeiţă, nu mită de o h i c e u i

A f r o d i t e . Ea sta pe m i t ron şi ţine în mâna o pasăre carese

c.rede

că este o porumbiţă. Origine « r o d o m i l e s i a nă »

( s e c o l u l al Yllea în. de G r , )

prin desăvârşirea execuţiei, sau adevărate opere deartă sau opere caracteristice pentru anume epociale artei antice. Sub aceste raporturi, Histria estecentrul arheologic cel mai important pentru viaţagreacă şi romană dintre Dunăre şi Marea Egee.Dar mai mult decât atât. Dacă monumentele descoperite au venit să lumineze istoria cetăţii pe odurată atât de lungă, ele ne vorbesc în ace las timpde legăturile ei cu popoarele din interior, Traci,

DacoGeţi, Romani, cucare a trăit în atingere.In această privinţă, inform aţ i i n oi , de o im portanţă cons i der ab i lă ,au venit să împlinească în tre gi capit ole di n istoria ţinuturilor noastre. A s t f e l încât ş i is to ri aneamului nostru, în începuturile lui, s'a bucu

rat de roadele săpăturilor dela Histria. Aceste a sunt rezult a

tele pe care le dat oriminiţiativei fericite a lui

Va sile Pârvan si sforţărilor pe care

lea

depus pentru desgropareasistematică a acestei cetăţi.

Histria se află la odepărtare de cincizecide chilometri spre miazănoapte de Constanţaşi la patru chilometri, înlinie dreaptă

p e s t e

lacur i, spre răsărit desatul Caranasuf. Dupăcum am v ă z u t , ea esteaşezată pe două platouri la căpătâiul peninsule i care desparte ap e l e puţin adânci ale lacului Sinoe de lacul

Duingi. Dar în vechimeregiunea aceasta nu se î n f ă ţ i ş a to t aşa.

Marea înainta pânădeparte în interior şi la

cul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de Mare, dep u n â n d u s e

rând pe rând în cursul vremii, au alcătuit ostrovul Chituc care desparte astăzi l a c u l deMarea Neagră. Când însă cei dintâi navigatorigreci au venit în această regiune din Marea Egee,pe corăbiile lor încovoiate, ei au găsit o

i nsu lă

situată la vreo doi chilometri departe de ţărmul Do

bro gei. Cele do uă pla to uri, le ga te prin tr 'o li mb ă depământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor Mării .


3/17

SCARLAT LAMBRINO : CETATEA HISTRIA

Na vi g a t or i i veneau din oraşul Milet care era aşezat pe coasta Asiei Mici, la gura fluviului Meandru. Datorită a şezăr i i prielnice şi vredniciei cetăţenilor, Miletul ajunsese cea mai de seamă dintretoate cetăţile greceşti de pe ţărmurile Asiei Mici.In decursul secolului al VIIlea în. de. Cr., flotenumeroase şi puternice pornesc din acest oraş în

lungul şi în latul Mării Negre în căutare de pământ uri noi şi bogate. Cei plecaţi se a şe a z ă înpun ctele cele mai fav ora bile ale coastei şi înte

bogată în peşte. De altă parte, urcânduse în suspe fluviu ei puteau face comerţ cu populaţiile dep e m a l u r i .

Aşa a luat naşte re H i s t r i a , întemeierea ei s'a în tâmplat pe la anul 656 în. de Cr . , pe cât îşi aduceau aminte scriitorii vechi. Monumentele găsite

în săpătu ri ne au doved it că într 'adevăr colonia

miles iană

exista în jurul anului 650. In secolele aî VI Il ea şi al Vllea aşezarea de pe insulă se desvol tă şi se îmbogăţeşte din exploatarea ţinuturilor

Statuete de lut ars r e pre z i nt â nd femei tinere îmbrăcate m f r u m o s u l vestmânt kmian

şi care aduc ca dar Xeiţei

o pasăre.Aceste

s l a tue tc ele însele

se d ă d e a u în dar divinităţii . Origine «rodomilesiană»

(secolul al "Vllea în. de Cr.

meiază noi oraşe. Ei a leg înălţimile izolate de peţărm care se pot uşor apăra sau insulele din apropierea uscatului, şi sunt cu deosebire fericiţi cândse pot aşeza în apropierea gurilo r un ui fl uv iu .

Aceast a le în gă du ia să se urc e cu corăbii le lor pân ăadânc în interiorul pământurilor. In regiunea noas

tră navigatorii miles ieni

au găsit o insulă destul de în ti nsă ( v r eo optzeci de hectare), nu departe deuscat şi aproape de gurile Dunării. Pământul bogat al Dobrogei le punea la înde mână grâu din

bel şu g, iar re giu nea gurilo r Dunării era ca şi ast ăz i

încon jură toare ,

î n c ă din primele timpuri cetăţeniinoului oraş ridică temple construite din lemn şi dinchirpici. Acestea erau împodobite pe din a f a r ă cuţ ig le care purtau pe ele chipuri zugrăvite, iar înnăuntru cu obiecte aduse ca dar zeilor de pietatealocuitorilor : vase frumos pictate în două sau mai

m u l t e

culori, dintre care une le sun t în fo rmă defiinţe închipuite, statuete de lut ars reprezintânddivinitatea aşezată pe un tron sau închinătoarelesale în picioare. Unul din temple era închinat zeulu i A p o l lon l e t ros, „ A p o l l o Vindecătorul", divi


4/17

O A B E DE G R Â U

Se vede în fund zidul cetăţi i înlări t cu turnuri puternice, iar în i a t ă valurile de p ă m â n t rare î m p i e d i c a u apropiereaa r m a t e l o r duşmane în caz de r az l joiu .

Zidul " cetăţi i era clădii din blocuri de purlră frumos rându ite. Se vede a ic i faţa dinspre interiorul insulei: poartamare iese în afară, către s t â n g a , cu turnurile sale 'de apărare. In planul întâi i i se vad urmele unei clădi.'i mai

vechi peste care s'a aşezat zidul cetăţii şi alături, un puţ de piatră. Ia fund, c ă f r e

miazănoapte, se î n t i n d e

lacul Sinoecare î nc o n j o a r ă

cetatea

către d r e a p t a .


5/17

SCARLAT L A M B R I N O : CETATEA HISTRIA

Poarta cea mare a cetăţii

văzută din uăimtru.

Se văd în f u n d

cele două t u r n u r i

care o apărau şi care ies în a Iară

de zi ulcetăţ i i . Dru mul este podit cu lespezi mari de p i a t r ă si chiar de marmură, in caro roţile carelor au lăsat două urme adânci.


6/17

580 B O A B E D E R Â U

nitatea ocrotitoare a oraşului, cu care coloniştii greci veniseră din patria lor, Miletul. In a l t u l locuitoriiadorau o mare zeiţă, cum ne arată câteva frumoasestatuete de lut ars. In acelaş timp, Histria începesă se împodobească cu statui de marmură. S'a găsit un f r a g m e n t dintr'o statuă care reprezintă o fenice cu părul împletit în cozi subţiri care coboară

aceaşi vreme pe ţărmul Mării se urca spre m i a z ă noapte o flotă puternică. Ea se compunea în mareparte din corăbii trimise de oraşele greceşti din

Asia Mică, în special din Milet, care erau sub ascultarea marelui rege. îndatorirea ei era să înlesnească armatei de uscat trecerea D u n ă r i i . Dar, înainte de a intra pe gur ile f l u v i u l u i , corăbiile de

de Iţit ars de sf l elenistic (s al Ill Iea in. d* Ci.

şerpuind pe piept. Ea aminteşte acele„core" arhaice găsite în Atena cea din

naintea răsboaelor medice. Aceasta nearată bogăţia şi înflorirea la care a j u n sese Histria înainte de anul 500.

Intr'adevăr, până la această dată coloniştii milesieni aşezaţi pe insulă autrăit, pe cât se pare, viaţă liniştită. Do

brogea noastră era locuită de Geţii ceicari se socoteau nemuritori,

după

spusalui Herodot. Ei ocupau amândouă malurile Dunării şi se întindeau până dincolo de Carpaţi la râul Tisa. Peste ei

veniseră Sciţii cu vreo 200 de ani înainte de

întemeerea

Histriei. De aceea înantichitate

Dobrogea

s'a numit ,,Sciţiacea mică", spre deosebire de Sciţiamare, patria adevărată a Sciţilor, carecuprindea ţinuturile dela miazănoaptede Marea Neagră. Turburările pricinuite de năvălirea acestora se potoliseră şi, în vremea liniştită care urmează,navigatorii milesieni au putut întemeia Histria. Ease desvoltă repede după aceea, precum ne aratăfrumuseţea

m o n u m e n t e l o r

descoperite.Un singur eveniment turbură pacea acestor

ţi

nuturi. In anul 512 Darius, regele Perşi lor, por

neşte împotriva Sciţilor. EI vine cu o armată nu

meroasă şi supune pe Geţii din Sciţia Mică. In

r ă s b o i u au trebuit să se oprească pentru odihnă şi aprovizionare în portul

primitor al Histriei. Şi Histrienii au întâmpinat, de sigur, cu bucurie pe trimişii patriei lor îndepărtate. Aceastăexpediţie a marelui rege nu a adus oscădere a oraşului nostru, ci dimpotrivă.Darius, care avea sub ascultare oraşelegreceşti de pe ţărmul Asiei Mici, nudorea decât să ia sub ocrotirea sa peaceşti noi Greci cari intrau în imperiulsău. Iar Grecii de pe corăbii nu puteaudecât să sprijine pe fraţii lor izolaţi lagurile Dunării.

Astfel, până în pragul secolului al

Vlea,

Histrienii pot să se desvolte în îm pr eju ră ri prielnice. Corăbiile lor urcăpe Dunăre şi pe afluenţii ei până înmunţii Munteniei şi ai Moldovei. Cumărfurile lor ajung chiar în

platoul

Transilvaniei. Ei duc produse din miazăzi, vin şi untdelemn, pe care le dau

localnicilor în schimbul grânelor, al aurului şi al.celorlalte produse ale acestor ţinuturi. In felul acesta civilizaţia grecească pătrunde până adânc înCarpaţi. Ca mărturi i ale acestei pătrunderi stau

vasele greceşti împodobite cu f iguri zugrăvite în

negru, găsite la Bărboşi,

lângă Galaţi, şi care suntdin secolul al Vllea.

Tot aşa s'a găsit la Bene,


7/17

SCARLAT LAMBRINO; CETATEA H I S T R I A

localitate aşezată la apus de Maramureş, un minunat vas grec de bronz cu trei toarte : dou ă m aimici sunt împodobite cu palmete în relief, iar ceamai mare se sp r i j i n ă pe o sirenă cu a r ip i l e desfăşurate. Vasul acesta, care a fost lucrat în secolul

S l a t n e de marmură d in vremea R o m a n i l o r r e p r e z i n l â n d uncelăţean al Histriei.

al Vllea în vreun oraş grec din Marea Egee, aajun s atât de departe în munţi proba bil tot prinmijlocirea negustorilor din Histria. Astfel Daco

Geţii cunosc şi preţuesc atât de timpuriu produselecivilizaţiei greceşti care vin până la ei prin mijlocirea Histrienilor.

In secolele al Vlea

şi al IVlea Histria ia unşi mai mare avânt. Oraşul se împodobeşte cu templede marmură adusă din Marea Egee, care iau loculcelor construite din material mai slab de mai nainte.

Aşa s'a găsi t o frumoasă f r iz ă de ma rmu ră a l b ăcare împodobea, pe cât se pare, baza statuei decult din te mpl ul cel nou, clădit că tre s f â r ş i tu l secolului al Vlea, al lui Ap ollo n letros. Pefragmentul care ni s 'a păstrat sunt reprezintaţi înrelief la mijloc zeul ocrotitor al oraşului, la stângatatăl său, Zeus, iar la dreapta sora sa Artemis.

Tot atunci i se ridică lui Apollon o statuă de bronzde mărime n a t u r a l ă . Din nenorocire, nu s'a găsitdecât baza ei de marmură neagră cu numele cetăţeanului Theoxenos care i a făcuto dar. Totuşiputem şti trăsătu rile acestui frumos monumentdupă urmele lăsate de statuă pe suprafaţa bazei şidupă chipul în care este înfăţişat zeul pe friză şipe mone dele histriene de mai târ ziu . Peste to t

Apollon letros este reprezintat în picioare, îmbrăcat într 'un vestmânt l u n g care cade până la pământ. In mâna stângă ţine citară, iar în dreaptai n s t r u m e n t u J cu care face săi vibreze coardele. Aşatrebue să fi fost statua de bronz ridicată în s e c o l u lal Vlea.

La începutul secolului următor, statul h is t r ian în ce pe să bată mo nedă proprie de arg int, ca repoartă pe o faţă capetele a doi t iner i lipite u n u l dea l t u l şi pe cealaltă vulturul de mare, pasărea sim

bolic ă a oraşu lu i, ţinând în ghiare un d e l f i n .

St'.Uue dt: marmură d i n v r e m e a greceascăreprezintând o zeiţă.

Tot atun ci se clădeşte un alt templu mai marede marmură divinităţii ocrotitoare care veg h i a z ă la liniştea şi prosperitatea Histr iei. Nis'a păstrat un bloc mare din a r c h i t r a v a care stătea sub streaşină clădirii, purtân d pe el numele


8/17

582' B O A 13 K D E G R Â U

celor cari, din averea lor, au adus acest dar zeului. Sunt doi fra ţi, nepo ţii lui Theoxenos. Faptul că membrii unei sing ure fa mil ii pot face asemenea daruri scumpe lui Apollon, înseamnă că în

vreme a aceasta mari bogăţii se adunaseră în Histriaşi că locuitori i se bucurau de o înf lo ri to are starem a t e r ia l ă . Iar frumuseţea monumentelor ne aratăcă, alături de această înflorire materială, ei aveaudarul înnăscut de a crea opere de artă de o seamăcu cele pe care fr aţ iilor din Marea Egeele înălţau în aceeaşi

vre me .In a doua jumă

tate a aceluiaşi secol, viaţa din SciţiaMică este turburatăde năzuinţele Macedonenilor de aşi

în tin de st ăpânir ea

până la Dunăre. Pela 340

cunoaştempe Ateas, un regescit din. Basarabia,stăpânîtor asupraGeţilor de la gurileDunări i . Fil ip, regele Macedoniei, îl

va isgo ni din Sc iţ iaMică. Fiul său,

A

lexandru, va face c jexpediţie peste

Du'

n a r e î n câmp ia

Munteniei la 335 şiportul H i s t r i e î vacunoaşte o nouăf lotă, g re c o m a c e donean ă, care vaavea aceeaşi însărcinare caşi Hota luiDarius. Pe urmelelui Alexandru, Lysimach, regele Traciei, va căuta şi elsă supună câmpiaMunteniei în primii

ani ai secolu lui a lIIIlea, Dar el îigăseşte pe Geţii de

Heltof de infirmi; râ, din vremea elenislial repvevJi i tând pe ;:eul

Dionysos

î n c o n j u r a i ,

de A m o r a ş i

car i culeg

s t r u g u r i .

Zeul , încununatcu foi de viţa, se sprijină pe U r s

cu o r r u m ă

sd

cu cealaltă varsă viu înlr'im vas pe care i1 î n t i n d e un Amoraş.

aci organizaţi sub regele Dromichaites care i se împo triveşte vic torio s. H is tria , în acest e v re mu ride ciocniri politice şi cu toate că ia armele împotriva lui L y s i m a c h care o supu ne, trăeşte tot uşo viaţă strălucită. O mulţime de monumente demarmură, funerare sau onorifice, frumoase statuetede lut ars ne arată bogăţia ş i gustul ales al locuitorilor. Tot în această vreme, aflăm dintr'o inscripţiecă Histria avea o clădire numită

„Mouseion",

lăcaş închi nat M uzelo r, în ca re se instruiau tinerii.

In cele trei secole următo are, de la Lysimach

până la începutul erei creştine, împr ejur ări le se vor schimba în Sciţia Mică. Histria, caşi celelalte oraşe greceşti de pe ţărm, va trăi vremuri grele. Dela 280 înainte popoare celtice se vor împrăştia asupra întregi i peninsule balcanice distrugând regateputernice, cum erau Tracia şi Macedonia, şi prădând totul în calea lor, până departe în inima Greciei. Cete de ale lor se coboară deasernenea şi pevalea

Dunării până către gurile ei. Năvălitorii nuse mulţumesc numai să prade, ciunde au putinţa seaşează statornic întemeind state sauoraşe. Aşa ei creiază un stat celtic înTracia, cu c e n t ru ]

în mu nţii Balc ani ,iar pe Dunăre întemeiază oraşe, cum

este Noviodunum(a s t ă z i Isaccea).Dar Tracii şi Geţiin u vor întâ rzia săse libereze de aceştinăvăli tori . Potriv i tcelor cunoscute până acum, Tracii ceidintâi se vor răsc u î a , vor nimici reg a t u l celtic din Balcani pe la anul 213şişi vor recăpăta

libertatea pierdutăpe vremea lui Filip.Geţii, de altă parte, vor apărea organizaţi într 'un Statputernic sub regeleB u r e b i s t a

care domneşte

între

anii 60—H

în. de Cr. Gloriosu l rege nimiceştestatele celtice din

ju ru l Carpaţil or şiajunge stăpân asupra în tregului

cen

tru al Europei. Dealtă parte, supune

auto rităţii sale într eg ţărmu l Mă rii Negre delagura Niprului până mai jos de munţii Balcani.

A s t fe l , pe câtă vrem e în prime le t imp u r i H is tr ia îş i în tin dea activ it atea sa come rcia lă prin tre popula ţiile risipite ale Geţilor de pe malurile Dunării, dela Dromichaites înainte ea se va găsi în faţa unor State puternice macedonene, celtice, trace, gete,care vor căuta să profite de bogăţia oraşului. Geţiidin apropiere, mai mult de cât oricare alt neam, îi

vo r p rimejd u i via ţa. O in scrip ţie , cunoscută de m u l t ,

ne vorbeşte despre greutăţile prin care trece His

.: ::::;•;.„ . .


9/17


10/17

584 B O A B E D E G R Â U

D in drumul cel mare d i u celate se desface, către d re ap ta , strada care duce către Terme, Pe d r e a p f a se vede ridicânduse z idu l ,cu o uşă f r u m o s zidită la

mijloc,

al unei clădiri care are o l u n g i m e

de peste 30 de metri. In stângii se vedezidui

l u n g a l unei c l ă d i r i care nu a fost încă săpată în î n t r e g i m e şi care se întinde până d e p u r f e c ă t re f und .

Se vede aici c lădi rea cea mare a cărei uşă se deschide pe strada T e r m e l o r şi care cu spatele se reazemă de z i d u l


11/17

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA

Slrada T e r m e l o r

duce la acest loc deschis podii cu lespezi de piatră şi î n c o n j u r a t pe cele patru laturi de ba ^ e de co loane. Aici se află «palaestra» Termelor, imdeŞaveauUoc exerciţiile gimnastice. Locul d i n t r e c o l o an e si zidurile înconjurătoare

era acoper i t

ş i forma astfel im portic umbros.

Termele aveau o mare sală ce n l r a l ă al cărei acoperiş b o U * era sus|in

u

de p i laş t r i puternici , c lă diţ i d in cărămidăS'a p a s l r a i

in f u n d u r m e l e nnei bolţi rare er a l i p i l n do x i d u i cetăţii.


12/17


au scăzut şi astfel portul care dăduse viaţă acesteiaşezări

nu mai avea rost.

Viaţa s'a stins încetul cu în cetu l şi apoi ru in ele s'au îngrop at su b dărâ mătur i. Nisipu l şi pr af ul adus de vânt au acoperittotul si straturi de pământ vegetal au nivelat celedouă platouri. Astfel Histria a ajuns un Ioc pustiupe marginea lacului Sinoe, care nu mai lăsa să se

ghicească stră lucirea în flo rit or ulu i oraş de odinioară, până când săpăturile fericite ale lui VasilePârvan

1au

adus din nou la lumina soarelui.

Aceste să pă tu riau dat la ivealăzidurile înalte şifrumoase ale uneiputernice cetăţi.Ea se află aşezatăpe platoul cel maimic din cele două

care alcătuiau insula primitivă. Aiciera refugiul şi locul de apărare alpopulaţiei în vreme de primejdie. Aici se înălţau clădirile publice aleautorităţilor civileşi militare şi templele zeilor. Cetăţenii îşi aveau locuinţele în restulinsulei, pe platoulcel mare.

O serie de trei va luri de pă mân tapărau cetatea înc o n j u r a t ă cu ziduri împotriva celor cari de pe platoul cel mare ar fi voit să o atace, înain tea valurilor,la vreo 500 de me

tri, se află o altă aparare: un zid grosde mai mult de doimetri, prevăzut cu

S o l d a ţ i i c a r i s t ă t e a u d e s t ra ja pe a p o s t u r i l e lor pe scări de piatră,

o poartă şi cu contraforţi, se întinde de la un mal laaltul al limbei de pământ ce unea platourile. In dosul acestei duble întarituri se află cetatea propriuzisă, înconjurată de toate părţile de un zid grosde 3 metri şi uneori chiar mai mult. Pe părţile undezidul se află chiar pe ţărmul mării, el merge fără

în tr er up er e. Insă pe partea care pr iveş te plat oul celmare, zidul este prevăzut cu o poartă apărată de

patru turnuri. Deoparte şi de alta a porţii, din loc în loc, cam la câte 30 de met ri , ies afară din zidturnuri dreptunghiulare. Atât turnurile cât şi val u r i i e de pământ aveau rostul să înlesnească apă

rarea acestei laturi a cetăţii, expusă atacurilor duşmanilor,

Zidul, care s'a păstrat în unele locuri pe o înălţime de 6 metri, este alcătuit în afară din blocurimari de piatră albă, frumos rânduite. Faţa dinspreinteriorul cetăţii este zidită cu pietre mai mici şineregulate. Pe aici, din loc în loc, se aflau scări de

piatră care îngăduiau soldaţilor să se urce pecreasta zidului şi pe platformele turnurilor.Pe poarta cea mare pătrundea în cetate un drum

podit cu lespezi mari de piatră. Deoparte şi de altase ridicau clădiri

.,„„, care au fo st dărâmate în vechime

•; .."•"'r.hwîiBttî până aproape detemelie. Din acestdrum se desfacela dreapta un altul, care merge pa

ral el cu zidul cet ă ţ i i către clădireacea mare a Termelor (băile). Indreapta străzii, seridică o clădiredreptunghiulară cuo poartă largă,frumos zidită din

bloc ur i mar i depiatră, şi străbătută de două rândurid e pila ştri ; î nstânga se af lă oaltă clădire lungă,cu trei încăperi, şicare se termină cuo absidă. La capătul străzii se a fl ăun loc podit culespezi de piatrăşi care avea coloane pe margini.Locul dintre coloane şi zidurile

vecine era ac op er itzid sau în tur nu ri se urcau sus, formân d un portic

clădite la g ros ime a z idului ( . . e t ă ţ i i . umbros, lespezilerămânând în bă

taia soarelui. Totul form a „palaestra" Termelor,unde aveau loc exerciţiile gimn astice . • Aceastăclădire a băilor, nelipsită din nicio aşezare romană, se compune din mai multe camere rânduite în jurul unei mar i să li al cărei acoperiş bolt it sesprijinea pe pilaştri. Podeaua şi pereţii erau acoperiţi cu plăci subţiri de marmură. In camerele vecine s'au găsit la locul lor tuburile de lut ars care

făceau să circule prin pereţi sau pe sub podele aerulcald. Cu mi jlo cul acesta se obţinea temperaturatrebuitoare pentru băile calde sau fierbinţ i. Cevamai departe s'a descoperit o altă clădire dreptun


13/17

SCARLAT

L A M B R I N O ; CETATEA HISTRIA 587

Termele .iveau

o sumă de încăperi m a i

mici î it

care se p u t e a

face b ac

ca ldă sau

rece. I n t r ' u n a di n ele, n u m i t ă

«hypocaustum»,

s'au găsit în picioare s t â l p i pătraţi de cărămida peste care a l tădată se în t indea duşu meaua. In spaţiul liber dintre slâ lpi,c i r cu l a aer cald care producea în camera de deasupra t e m p e r a t u r a t r e bu i t o a r e .

Se văd aici ^rămăşiţele unei clădiri dreptunghiulare, pardosite cu cărămidă. Două şiraguri de coloane, din care nui ă d ât b l î I f d d ţi d hid ăt


14/17


ghiulară pardosită cu cărămizi şi străbătută dedouă rânduri de coloane. In afara de cetate, dincolo de valuri, s'a scos Ia lumina o clădire micăcu o absidă la răsărit ; după un capitel împodobitcu o cruce găsit între dărâmături, s 'a constatat căera o biserică creştină.

Cetatea aceasta cu zidurile ei puternice şi cu

clădirile principale este destul de târzie. Se ştia dela scriitori vechi că Histria a fost dărâmată la anul238 de Goţi. Săpăturile au confirmat această ştire.I n t r ' a d e v ă r , z i d u l cetăţii pe din afară este construit nu nu mai din blocuri obişnuite. S'au găsit blocuri luate

dela

alte construcţii, cum se vededupă ornamentele lor, şi chiar trunchiuri de coloane puse în zid ca simple pietre de construcţie.Dar ceeace a putut slujila datarea zidului au fostn u m e r o a s e l e inscripţii care au găsit o astfe l de în trebu in ţare. Li nele dinele se află în rândul celmai de jos al zidului. Ceamai veche este baza

sta

tuei lui Apollon l e t r o s ,ridicată la sfârşitul secolului al V3ea în. de Cr.,cea mai nouă o inscrip ţ ie închinată împăratuluiGordian, care a fost pusă

în an u l 238 după Cr. A ceasta do vedeşte că ce

tatea desgropată a fostclădită după acest an, iar fap tul că dăm în zid deresturi le clădiri lor ş i monumentelor de mai n a i n t ene arată că Histrienii, găs i n d u s e

în t r 'o

mare cumpănă, au pus tot ce auavut la îndemână, ca să

Monumentele feluri te găsi te la Histria sunt făcute din lut ars, din metal sau din piatră. Dintre aces tea , cele mai numeroase şi cele care ne vorbescde toată durata vieţii oraşului sunt cele de lut ars :vase,, statuete sau c ă rămi z i . Aşa s 'au găsit câtevacioburi care, cu toată m i c i m e a , lor sunt deosebit depreţioase. Ornamentele geometrice şi figurile sti li

zate, zugrăvite în culoare cafenie pe suprafaţa lor,arată că ele aparţin categoriei numită ,,rodomile~siană" d upă loc urile d e unde ele veneau : insu laRodos şi Miletul. Aceste cioburi sunt din vremeaprimilor navigatori cari au venit de s'au aşezat peinsula dela gurile Dunării. Ele dovedesc că într'adevăr oraşul a fost întemeiat pe la 650 în. de Cr.,

cum ne spun scriitorii vechi . De a ltă par te , în tr'un colţ al cetăţii s'augăsit numeroase cărămizi care poartă o stam

pilă în relief cu numele împ ăr a tu lu i A n asta siu s. A cest împ ă ra t a d o mn itdela anul 491 până la518 după Cr. Cărămizile care îi poartă numelene arată că Ana stasius, în t imp ul domn ie i l u i aridicat anu me clădiri înHistria, a avut deci g r i j ăde apărarea sau de înf rumuseţarea oraşu lu i .

A s t fe l , obie cte le d e lu tars dau mărturie despre întemeie rea H is trie i (secolul al Vlllea în. deC r . ) , şi despre ultimele

vremuri pe ca re ea leatrăit (secolul al Vlleadupă Cr.).

Intre aceste două dateridice z i du r i le

carei

pu Medalion de lut ars «i

zugrăvit în negru,

m roşu şi în galben, extreme se aşează m u l ţ i n eau Ia adăp ost de o

reprezentând

un vultur,, pasărea simbolică a Hislriei.

mare primejdie.

în f e l u l ac esta z i d u l cetăţii r id icat după dez as tru l dela 238 nea păstrat monumente care mergdin secolul al Vlea în. de Cr , , până în secolul alIIIlea după Chr, La acestea se adaogă celelaltemonumente şi obiecte care s 'au găsit în straturilemai adânci şi care sunt anterioare anului 238, uneledin e le urcânduse înapoi până în secolul al Vlllea

în . de Cr. A s t f e l de ci cetatea d esgro p ată es te cea ca re a

fost clădită în secolul al IIIlea. Sub zidurile cetăţii şi ale clădirilor din interior au apărut rămăşiţede clădiri şi chiar străzi ale oraşului de mai nainte.

Oraşul a continuat să trăiască, în împrejurări grelede acum înainte, şi o sumă de alte monumente descoperite au venit să ne informeze despre viaţa Histr ieni lor până în secolul a l Vllea,

mea vaselor, a s t a t u e t e l o rş i a medalioanelor de lut

ars care formeaz ă un lanţ neîntrerup t dela întemeiere până la Anastasius. Aşa putem pomeni statuetele care reprezintă pe zeiţa adorată de Histrieni,aşezată pe un tron, chipurile de femei tinere îm bră cate în b o gatu l şi f r u mo s u l v estmân t ca re sepurta în oraşele greceşti din Asia Mică sau vasele în fo rmă de si renă. In tre ele îş i p ăstrează un lo cdeosebit capul de statuetă reprezintând o femee cupărul acoperit de un văl subţire care coboară pefrunte şi cu faţa luminată de un uşor surâs arhaic,abia simţit. Toate aceste monumente sunt din secolul al Vllea. Alături de ele se aşează o sumă de

vase din ac ee aş i vr eme, f ie tot din catego ria cea ve ch e ,,rodomilesiană", fie vase care acum vin deaiurea. Sunt cele împodo bite cu figu ri negre pefond roşu, fabricate în Atica, pe care comerţul

aţe


15/17

SCARLAT

LAMBRINO: CETATEA HISTRIA

nian începe în secolul acesta să le împrăştie petoate mările.

Din secolul al Vlea

avem numeroase fragmentede vase, originare tot din Atica, dar zugrăvite acum

în al t chip.

Figurile vor rămânea de culoarea ro

şiatică a lutului, iar fondul va fi negru. Pe unul dinaceste fragmente se vede chipul frum os al unui

zeu purtând pe cap o cunună de lauri. Dar maipresus de aceste fragmente de vase, stă un m i n u nat cap de statuetă înfăţişân d chipul unei zeiţecare poate fi Demeter sau Cybele. Zeiţa se aratăsenină şi plină de măreţie, înfăţişarea pe care oare şi desăvârşirea lucrării arată că artistul care aplăsmuit statueta a copiat o statuă vestită de marmură, pe care va fi văzuto în templul vreunui oraşgrec din Asia Mică.

Secolele următoarepână la cucerirea romană

sunt reprezentate prin tot soiul de

vase ale căror fo rm e ş j

ornamente oglindesc3USturile fiecărei epoci.Intre

ele capătă un locde seamă

amforele

mari care, fără sa fieîmpodobite, au o însemnătate deosebităprin fapt ul că poartăo stampilă cu numelemagistratului din oraşul de unde au venit.

Fiindcă în aceste vasese transportă vin şiuntdelemn, af lăm peaceastă

cale

că Histriaera în legături comerciale cu cele mai importante centre dinMarea Egee de pe acea vreme şi anume cuoraşul Cnidos de pecoasta Asiei Mici, cuinsulele Rodos şi Tasos. Tot din această vreme datează un frumos cap

de lut ars care împodobea, pe cât se pare, z i d u lunei clădiri,

Din vremea romană ni s'a păstrat o serie bogatăde medalioane de lut ars care se fixau pe pereţii clădirilor. Pe unele din ele sunt reprezintate scene mitologice. de pildă, lupta lui Heracles cu hidra dinLerna; pe altele apar animale: un leu, un vultur.Medalionul cu un vultur pe care îl reproducemfotografie, păstrează încă cele trei culori cu careera zugrăvi t : tr upul pasă rii e roşu, coada si aripele negre, fondul galben. Alături de aceste obiecte,au apărut nenumărate fragmente de vase roşii lustruite împodobite după gustul vremii romane cu

ornamente în relief : f lori, ghirlande oameni, ani. r ta îe ,

Medidiou

d u

In sfârşit, de pe vremea începutului epocii bizantine, avem acele cărămizi cu numele împăratuluiAnastasius si o serie întreagă de vase roşii lustruite, dar cu ornamentele de astădată imprimate cuun fel de tipare ca nişte peceţi. Aşa apar pe suprafaţa vaselor cruciuliţe împodobite, flori şi animale stilizate, ornamente geometrice. Pe unul din

ele, se află imprimat

chipul unui împărat în picioare, ţinând în mâna dreaptă sceptrul şi în stângaglobul, iar pe cap având o diademă. Deoparte şi dealta a împăratului, se văd capetele a doi tineri. Deoarece împăratul se arată cu atributele pe care lecapătă din secolul al IVlea înainte, înţelegem căacest vas împreună cu cărăm izile lui Anasta siussunt printre monumentele cele mai târzii care s'au

găsit Ia Histria. Astfel,obiectele de lut ars nedau putinţa să urmărim pas cu pas viaţaoraşului din secolul alVHlea

în. de Cr, până în secolul al Vlleaa l erei creştine.

Obiectele de metal.mai puţin numeroase,sunt totuşi destul de

"nteresante. Unele dinele ne fac să întrevedem viaţa cea de toatezilele a locuitorilor.S'au găsi t, de pil dă,lăm pi de bronz, fru

moase ca formă şi capodoabe, vase d e

bronz, cumpăna unuicântar, chei şi broaştede bronz, clopoţei, paftale

frumos ornamentate care împodobeaucingă tor i le , f ibu le cucare se prindeau vestmintele. Au apărut şistatuete printre care

numărăm un taur mic de bronz. Dar cele mai nu

meroase şi mai importante obiecte din această categorie sunt monedele. Cele de argint sunt foarterare. In schimb pământul Histriei nea dat o bogatăcolecţie de monede de bronz care merg din vremeaelenistică până pe vremea împăratului lustinian,adică tot până în secolul al Vllea după Cr.

Monumentele de marmură şi de piatră descoperite ne fac să înţelegem încă mai bine strălucireaoraşului. O friză de marmură albă, care a fost lucrată în secolul al Vlea, reprezintă pe Apollonletros, în lun g vestmâ nt şi cu chitara în mânastângă, în tovărăşia lui Zeus şi a zeiţei Artemis,Ea a împodobit probabil baza statuei, ridicată

zeu

lui ocrotitor, care se afla în templul de marmurăclădit în această vreme. O alta friză, de mai târ

ars reprezenta ni l m ia d i n muncile I n i Il«ac es.V id e roul ucide h i d r a d in

Lerna.


16/17

B O A B E D E G R Â U

Relief de marmură din vremea R o m a n i l o r împodobit cu Amoraşi î n a r i p a ţ i cari p o a r t ă pe u m i i r o grea ghirlandă si cu

măşti ca acelea pe care le purtau aclorii de comedii.

ziu, înfăţişază un şirag de care cu doi cai mânaţif u r t u n a t i c

de Victorii înaripate. Pe o a treia, din

vreme a roma nă, se văd niş te A moraşi în arip aţipurtând pe umeri o grea ghirlandă şi, în goluriles u p r a f e ţ e i , măşti de actori de comedie. Alături deaceste fr ize se aşează o sumă de reliefuri, dintrecare pomenim acel frumos chip al zeului Dionysosî n c o n ju r a t de A m o r a ş i , care datează din vremeaelenist ică şi o coloană funerară de p i a t r ă pe carese af lă sculptat z e u l morţ i i rezemat pe o făclie cuf lacăra întoarsă în jos.

In afară de re l ie fu r i , Histria era împodobită custatui de mar mur ă încă d in secolul al Vllea. Am v ăzu t că în secolu l al

Vlea

Ap ol lon letros

avea, pe cât se pare, în t e m p l u l

său o s tatuăde marmu ră ; nu nea rămas îns ă decât unf r a g m e n t d 'n fr'za carei împodobea piedestalul . Ac elu iaşi zeu i s'a ridica t o statuă debro nz de un în ch in ăt or care se numea Theoxenos.Tot în aceeaşi vreme şi Latona, mama Iui Apollon,era în făţ işa tă în bronz. Din nenorocire, nu

s'au

găsit în săpături decât bazele pe care e le stăteau,cu inscripţi i le de închinare, Din s t a t u i l e de maitârziu s 'a păstrat capul de marmură al zeului

H e

lios,

„Soarele", care a fost răpit de trupele duşmane pe vremea războiului din

1916—1918.

Tot

din aceeaşi vreme este şi o statuetă reprezintândo zei ţă

în lung vestmânt. In sfârşit , din vremea romană, este statua de marmură a unu i cetăţeanal Mi s t r i e i .

Toate aceste monumente de marmură sau depiatră caşi cele de lu t ars oglindesc gustul vremii

în ca re au fost făc u te. Ele ne arată că g ustu l p en trufrumos al Histr ienilor a mers în pas cu desvoltarea artei greceşti şi romane care înflorea în aceeaşi

vreme departe , pe coaste le A s ie i M ic i, în A t e n a , înItalia. Dar alături de această artă a populaţiei civil izate din oraş, săpăturile au dat la iveală alte m onumente, aspre şi stângace, lucrate de meşteşugaritraci sau geţi. Aceştia sculptează monumente pentru populaţia barbară care trăeşte pe teritoriul

H î s

tr iei şi care, sub in fl ue n ţa Grecilor şi apoi a Romanilor, este însufleţ ită de năzuinţa către o viaţă su

perioară. Aşa a apărut, între altele relieful barbar r e p r e z i n t â n d pe D i o n y s o s B a c c h u s care datează

din secolul al IIIlea sau al IVIea

după Cr.Cu toată frumu seţea şi impor tanţa obiectelor

despre care am vorbit până aici, cele mai însemnate monumente descoperite la Histr ia rămân inscripţiile săpate în piatră. Prin însăşi firea lor, elene dau informaţii lămurite şi precise cu privire la

via ţa şi is to ri a oraşu lui. A s t fe l el e ne spun care eraforma de conducere a Statului şi care erau divinităţ i le la care se închinau locuitorii. Din ele aflămsărbătorile lor religioase şi ins t i tuţ i i le . Muzee şiGymnaz ii, în car e se forma tinere tul. In acelaşi

timp ele ne lasă să vedem că Grecii din oraş, trăind în a t in g ere cu, Geţii şi Tracii din Sci ţia M ică, îi atrag pe aceştia la viaţa lor civilizată şi intră chiar

în legături de rud en ie cu ei. In secolu l al IVîea în . de

Cr,,

un magistrat al Histriei poartă un numet rac,

fie că el este Trac cura t, fi e că se coboarădintr 'o familie grecotracă. Astfel întreaga viaţăde toate zilele a poporului ne apare clar în inscripţii.

Dar tot pe această cale aflăm lucruri deose b i t d e imp o rtan te cu p riv ire Ia is to ria o ra şu lu işi la legăturile politice în care el se găsea cu statele greceşti vecine, de pe coasta M ării

Negre,

sau cu statele din interiorul p ă m â n t u l u i . O inscripţie din secolul

al

H l ea

în. de Cr. ne spun ecă

Hi s t r ien i i

au dat ajutor oraşului Apollonia, situat 3a

mi a z ăz î

pe coasta Traciei, într'un războiucu populaţ i i le din interior. Altele ne vorbesc de feluritele împrejurări prin care trece statul histr ianpână pe vremea R o m a n i l o r . Cea mai importantădintre ins crip ţi i le de aici, descoperită de VasilePârvan înainte de războiu, a adus lămuriri nebănuite privitoare Ia legăturile Histrienilor cu Romanii. Stăpânirea acestora coboară pe valea Dunării şi pe vremea împăratului Tiberiu ajunge pânăla Marea Neagră. Inscripţia noastră, care a fostsăpată în

a n u l

100 după Cr.,

cuprinde stabilireahotarelor statului histr ian şi reînoirea privi legii lor sale de către gu vern ato rul Moesiei de Jos de atunci . Tot deodată sunt reproduse pe piatră

seri


17/17

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA oOl

sori le guvernatorilor de mai nainte care re înoiseră,fiecare la rândul lui, privilegiile acordate Mistriei decătre chiar împăratul Tiberiu, pe cât se pare. Astfel, timp de un secol, dela Tiberiu până la Traian,oraşul se bucură de ocrotirea Romanilor s tăpânîtori .De altăparte, aceeaşi inscripţie, arătând hotareleteritoriului Mistriei, pomeneşte două râuri, ,,Turgiculus"

şi ,,Picusculus", care poartă nume romane. Fap tu l acesta arată că, până pe vremea luiTraian, Romanii se aşezaseră de multă vreme şi înnumăr mare în vecinătatea oraşului grec şi izbutiseră să impună nume romane locurilor de pe acolo.O altă inscripţie, care cuprinde lista bătrânilor,fruntaşi ai Mistriei, de pe vremea împăratului H adrian, ne face să înţelegem că şi Grecii din vecheacolonie

m i l e s ian ă

începuseră să se romanizeze. Uniidintre ei poartă nume romane şi cu toţii au adoptatsărbătoarea numită

„Rosalia",

„Rusaliile", pe careo aduseseră noii stăpânitori ai Sciţiei Mici.

In sfârşit, o altă inscripţie, tot atât de însemnată

caşi cea cu privilegiile Mistriei,

găsită în toamnaa n u l u i 1 9 2 9 , n e f a c e s ă î n t r e v e d e m î n t r ' u n c h i p ne aşteptat istoria strămoşilor noştri DacoGeţi într'o vr eme ca re ne era cu totul necunosc ută. I I cunoşteam pe D romicha i t e s , dela începutul secolului alIIIlea, şi pe Burebista, care domneşte pe la mijl o c u l s e c o l u l u i Iiu în. de Cr. Inscripţia cea nouă,care datează de pe la anul 200 în. de Cr., ne vor

be şte despre un rege, necunosc ut pân ă acum, din

câmpia Munteniei care stăpâneşte oraşele greceştide pe coasta Mării şi le apără împotriva rege luitrac din Balcani. In afară de aceasta, monumentulne arată care era organizarea stăpânirii gete asupra Sciţiei Mici şi împrejurăr ile prin care treceHistria în această vreme. Golul care era între Dromichaites şi Burebista se împli neş te astfe l princeeace ne spune această importantă inscripţie.

In rândurile de mai sus am enumerat pe scurtcâteva din rezultatele săpăturilor dela Histria. Am văzut că pe baza obi ec te lo r de sc op er it s'a lumi natistoria vechei colonii miles iene pe o durată de treisprezece secole. Monumentele, dintre care unelesunt frumoase opere de artă. neau arătat strălucirea vieţii greceşti şi romane a acestui oraş. Dat

în ac el aş i ti mp , s 'a u lămu rit în tregi ca pito le din istoria strămoşilor noştri Romani şi DacoGeţi cariau venit în atingere aici la Dunărea de Jos. Astfel,istoria în general a tras foloase de pe urma acestor săpături, dar nu mai puţin şi istoria neamului nos

tru, în începuturile lui,

s'a îmbogăţit cu o sumă decunoştinţe asupra unor vremuri care ne erau cutotul necunoscute. Nu trebue însă să uitam că acest progres al ştiinţei în general şi al istoriei naţionale în special îl datorăm iniţiativei fericite şisforţărilor marelui nostru învăţat, Vasile Pârvan,pe care ştiinţa românească a avut durerea să1piardă atât de timpuriu.

SCARLAT LAMBRINO

V as

funerar de Iu l arg |în^formă (Je statuetă repreziutâud o sirenă.Grecii din Asia au î m p r u m u t a t acest s imbol dela Kgipteni în ochiirârora ei personifică . sufletul celui mort . Vasul este de origine

«rodomiles iană»

(secolu! al Vllea

în. de Gr,).

casa de nastere a lui matei corvinul

Documents