carte_gheorghe_lucaciu_atletism.docx

8/15/2019 Carte_Gheorghe_Lucaciu_Atletism.DOCX

1/379

GHEORGHE LUCACIU

Metodica predării tehniciiprobelor de Atletism în ciclulprimar şi imna!ial


2/379

Editura Universităţ ii din Oradea 201


3/379


4/379


5/379

I"#$ %&'()*)(+*(*&%,(*


6/379

CU-RI$"

ARGUME$. 5

Capitolul I #a!ele teoretice ale în/ă0ării 7

1.1. Învăţarea – concept, caracteristici 7

1.2. Tipuri de învăţare8

1.. Învăţarea !otrică"

1.#. $otricitatea 11

1.#.1. %eprinderi&e !otrice 12

1.#.1.1. Etape&e 'i(io&o)ice a&e 'or!ării deprinderi&or !otrice 1

1.#.1.2. Etape&e psi*o&o)ice a&e de(vo&tării deprinderi&or !otrice 1


7/379

1.#.1.. Etape&e !etodice a&e 'or!ării deprinderi&or !otrice 1#

1.#.2. +riceperi&e !otrice 15

Capitolul II #a!ele metodice ale instruirii 17

2.1. specte )enera&e 17

2.2. +rincipii&e instruirii 17

2.2.1. +rincipiu& participării con-tiente -i active 18

2.2.2. +rincipiu& intuiţiei 18

2.2.. +rincipiu& accesii&ităţii 1"

2.2.#. +rincipiu& siste!ati(ării -i continuităţii 20

2.2.5. +rincipiu& &e)ării instruirii de cerinţe&e practice 21

2.2./. +rincipiu& însu-irii te!einice 21

uccesiunea )enera&ă sc*e!a tip a învăţării te*nicii proe&or de


8/379

at&etis! 3 etape&e învăţării 22

2..1. Etapa pre)ătitoare 2

2..2. Etapa 'unda!enta&ă 2#

2... Etapa 'ina&ă 1

Capitolul III Locul atletismului în educa0ia 1i!ică şi sportul şcolar

.1. 4urricu&a naţiona&ă

.2. 4ontriuţia at&etis!u&ui &a rea&i(area oiective&or curricu&are #

.. $ăsurare -i eva&uare în educaţia 'i(ică -co&ară 8

.#. ocuri&e dina!ice în învăţarea te*nicii proe&or de at&etis! #

Capitolul I2 #a!a practică a în/ă0ării tehnicii probelor de atletism 3

Metodica predării4în/ă0ării tehnicii e5erci0iilor din 6şcoala


9/379

atletismului7 5"


10/379

#.1. 6coa&a a&er)ării /0

#.2. 6coa&a săriturii 85

#.. 6coa&a aruncării "8

Capitolul 2 Metodica predării4în/ă0ării tehnicii probelor de atletism 12#

5.1. $etodica predăriiînvăţării te*nicii proe&or de a&er)ări 12#

5.1.1. Te*nica proe&or de a&er)are pe p&at 125

5.1.2. Te*nica proe&or de a&er)are de cros 12"

5.1.. Te*nica proe&or de a&er)are de -ta'etă 10

5.1.#. Te*nica proe&or de a&er)are de )arduri 12

5.2. $etodica învăţării te*nicii proe&or de sărituri 1#

5.2.1. Te*nica proei de săritură în &un)i!e 15


11/379

5.2.2. Te*nica proei de săritură în înă&ţi!e 1"

5.. $etodica predăriiînvăţării te*nicii proe&or de aruncări 1#2

5..1. Te*nica proei de aruncare a !in)ii de oină 1#

5..2. Te*nica proei de aruncare a )reutăţii 1#/

Capitolul 2I Atletismul în sportul şcolar 1#"

/.1. iste!u& proe&or de at&etis! în sportu& -co&ar 1#"

/.2. $ăsuri de prevenire a accidente&or 150

A$E8E 15

#I#LIOGRA9IE 17#


12/379

ARGUME$.

Motto

„Odată trasat drumul, nu se poate să nu mergi înainte”

Antoine de "aint(E5uper:

+rocesu& de restructurare a între)u&ui siste! educa ţiona& ro!nesc, iniţiat cu !ai !u&ţi aniîn ur!ă în inten ţia de a3& co!patii&i(a cu ce& european, a 9atins: -i nive&u& învăţă!ntu&uisuperior – inc&usiv ce& de Educaţie ;i(ică -i port – )enernd nenu!ărate sc*i!ări de

ordin or)ani(atoric, structura& -i !ai a&es curricu&ar, 'apt care &a rndu& s ău a !odi'icat într3o ună !ă sură -i perspectiva asupra &ocu&ui -i conţinutu&ui educaţiei 'i(ice -i sportu&ui-co&ar în conte co!un -i a 'aci&ita o !ai ună înţe&e)ere a conţinutu&ui.


13/379

$ai treuie de ase!enea preci(at că &ucrarea de 'aţă, prin conţinutu& său, nu repre(intă ocontriuţie ori)ina& ă &a 9(estrea: i&io)ra'ică repre(entativă din do!eniu& pe care î& s&u>i!cu toţii? e&aorată !ai ine ori !ai puţin ine, dar în orice ca( cu devota!ent pentru

partenerii no-tri – studenţii 'acu&tăţi&or de pro'i& – -i cu adncă recuno -tinţă ce&or ce ne3au'or!at pe noi, ca -i ce&or care prin contriuţia &or -tiin ţi'ică, au 'ondat -i au propă-it9-coa&a ro!nească de at&etis!:. Este vora !ai a&es de i&u-trii no-tri predecesori@ Eu)enAaurenţiu Bran, Titus Tatu, Tieriu rde&ean, %u!itru 4. &e


14/379

considerate pnă nu de!u&t 'unda!enta&e – între care -i at&etis!u& – evident att în privinţaco!ponentei teoretice, ct -i în a ce&ei practice, 9o)&inda: acestei evo&uţii putnd 'i -idi!ensiunea conţinutu&ui e


15/379


16/379

/


17/379

Capitolul I #A;ELE .EORE.ICE ALE =RII


18/379

a&ături de !odi'icări&e adaptative, asi)ură supravieţuirea siste!e&or vii U. 6c*iopu-i U. Her(a, 1""7. $. Epuran citat de 6. $aroti, 200, consideră că învăţarea9repre(intă tot ceea ce se suprapune peste reactivitatea spontană -i înnăscută,

devenind prin repetiţie sau întărire, o ac*i(iţie cu caracter de re&ativă per!anenţă:,sau din punct de vedere psi*o3co!porta!enta&, un 'eno!en de a!e&iorare aadaptării individu&ui &a situaţii&e vieţii.

e poate spune că toate structuri&e de care dispune un siste! viu &a un !o!ent datcuno-tinţe, priceperi -i deprinderi !otrice, instru!ente de operare, a&)orit!i etc.-i care nu sunt înnăscute repre(intă re(u&tatu& învăţării. Încă de &a na-tere, 'iinţa

u!ană este capai&ă să înveţe -i în condiţii de nor!a&itate o -i 'ace.

4a siste! ciernetic de natură ener)etic3in'or!aţiona&ă, o!u& este Ipro)ra!at: din!o!entu& na-terii pentru ast'e& de procesări a&e in'or!aţiei. st'e&, !ecanis!e&e deînvăţare, ca -i ce&e adaptative, se a(ea(ă pe ac*i(iţie de in'or!aţie -i ener)ie, pere)&a>e&e cu reacţie ne)ativă, po(itivă, corective -i prospective +. 4onstantinescu,1"8/, 'iind a(a structuri&or psi*ice. %in acest punct de vedere învăţarea repre(intă

or)ani(area internă pe criterii )enetice -i

7


19/379

particu&ar persona&e a eu&ui. ;aptu& că &a o!, învăţarea este !ediată vera&, deter!ină

accesu& suiectu&ui &a te(auru& cu&tura& a& u!anităţii. peci'ic u!an este dease!enea, pre(enţa intenţiei, a scopu&ui -i anticiparea re(u&tatu&ui ceea ceînsea!nă or)ani(are &o)ică, siste!ati(are, inte)rare, )enera&i(are.

Învăţarea ca activitate u!ană 'unda!enta&ă, este contro&ată de societate, are osuprastructură adecvată -i este orientată Iîn direcţia asi!i&ării siste!e&or decuno-tinţe -i de deprinderi e&aorate socia&3istoric -i de uti&itate pe acest p&an, în

vederea 'or!ării, de(vo&tării -i conso&idării structuri&or psi*ice particu&are 3co)nitive, a'ective, !otivaţiona&e, vo&itive a&e persona&ităţii an)a>ate socia&: +.4onstantinescu, 1"8/.

.ipuri de în/ă0are

$e&ton propune ur!ătoarea c&asi'icare@

3 condiţionarea?

( în/ă0area motrică?


20/379

3 învăţarea discri!inatorie?

3 învăţarea vera&ă?

3 re(o&varea de pro&e!e?

3 învăţarea concepte&or.

4ea !ai 'recvent uti&i(ată este c&asi'icarea &ui $ontpe&&ier, care distin)e@

procesu& condiţionării 3 i&ustrat prin sc*e!a c&asică a re'&e


21/379

coordonări sen(ori3!otrice, 'ie cre-terea preci(iei sau 'ineţei coordonării

răspunsu&ui pree


22/379


23/379

socia&ă, învăţarea di'erite&or structuri de !i-cări 'iind &e)ic deter!inată de cerinţe&e

vieţii.Învăţarea perceptiv3!otrică pre(intă aspecte di'erite, ea constnd din stai&i(areare&ativă a unor răspunsuri !otrice în raport cu date&e 'eno!ene&or e


24/379

tipu& de so&icitare

"U#IEC.UL

ME@IUL

;==LM U$LN

Latura&, Te*nic, ocia&

iste! so!ato – psi*ic

;i)ura 1.1. ;actorii care in'&uenţea(ă învăţarea !otrică – după %. T*o!pson

10


25/379

Motricitatea

$i-carea o!u&ui sau !otricitatea este o însu-ire a 'iinţei u!ane înnăscută, dar per'ecţionată pe parcursu& vieţ ii, de a e'ectua prin inter!ediu& !u-c*i&orsc*e&etici, dep&asări a&e se)!ente&or corpu&ui sau a&e acestuia în ansa!&u& său, carăspuns &a o serie de sti!u&i e


26/379

4apacitatea !otrică repre(intă ansa!&u& posii&ităţi&or !otrice natura&e -i

dondite prin care se pot rea&i(a e'orturi variate ca structură -i do(are. 4u a&tecuvinte, capacitatea !otrică a o!u&ui este aptitudinea sa de a e'ectua !i-cări dintrece&e !ai diverse, rec&a!ate de activităţi&e cotidiene inc&usiv practicarea e


27/379


28/379

În acest proces or)ani(at, de înar!are a suiecţi&or cu deprinderi de !i-care, un ro&deoseit de i!portant î& >oacă educaţia 'i(ică. ctivitatea de educaţie 'i(ică,or)ani(ată ca proces instructiv3educativ, contriuie decisiv &a per'ecţionarea

deprinderi&or !otrice de>a însu-ite, &a 'or!area, conso&idarea -i per'ecţ ionareaa&tora noi, !ai a&es dintre ce&e speci'ice practicării unor proe sau ra!uri sportive.

%eprinderi&e !otrice sunt considerate, în )enera&, ca 'iind !i>&oace auto!ati(ate deîndep&inire a unor acte !otrice con-tiente. Aa a(a 'or!ării &or stă posii&itateasiste!u&ui nervos centra& de a stai&i &e)ături te!porare !u&tip&e între diver-i centrisen(itivi -i !otori din scoarţa cerera&ă, &anţuri de re'&e


29/379

reacţiei re'&e


30/379

daptarea deprinderi&or de>a conso&idate &a aceste condiţii variai&e, sc*i! ătoare,nea-teptate, constituie !o!entu& trecerii &a etapa per'ecţionării !i-cări&or -i, deaici, &a 'a(a 'or!ării priceperi&or !otrice co!p&e


31/379


32/379

etapa învăţării, a iniţierii în a(e&e te*nice de e


33/379

întărirea &e)ături&or te!porare din scoarţa cerera&ă prin e


34/379

etapa conso&idării !i-cării, a coordonării 'ine, caracteri(ată de e'ectuarea corectă a!i-cării, de re)u&ă în condiţii standard -i cu indici superiori de vite(ă, 'orţă, preci(ie, rit! -i a!p&itudine?

etapa per'ecţionării, caracteri(ată de e'ectuarea !i-cării în condiţii variate, cu indicisuperiori de e'icienţă? este considerată a 'i -i etapa dec&an-ării priceperi&or !otriceco!p&e


35/379

4u a&te cuvinte, priceperea !otrică repre(intă un nive& nou, superior per'ecţionă rii

deprinderi&or !otrice, concreti(at în capacitatea de a&e)ere -i ap&icare în condiţiideoseite a ce&or !ai potrivite procedee te*nice speci'ice ra!uri&or sportive. E&econstituie unu& din scopuri&e procesu&ui instructiv3educativ de educaţ ie 'i(ică,'or!area capacităţii de ap&icare e'icientă -i raţiona&ă a siste!u&ui de deprinderi!otrice în condiţii rea&e de viaţă, în co!petiţii sportive.

4aracteristici&e priceperi&or !otrice@

sunt co!ponente a&e activităţii vo&untare a o!u&ui, care nu se pot auto!ati(a?

sunt dependente de e


36/379


37/379

1/


38/379

Capitolul II #A;ELE ME.O@ICE ALE I$".RUIRII

Aspecte enerale

%e3a &un)u& ti!pu&ui, concepte&e speci'ice Educaţiei ;i(ice -i portu&ui, aordării

acestui do!eniu ca -tiinţă, au co!portat succesiv percepţii -i se!ni'icaţii di'erite, în!are !ăsură deter!inate de caracteristici&e etape&or de de(vo&tare socia&3istorică în cares3au !ani'estat, de perspective&e ana&i(e&or, de scopu& pe care acestea &e3au ur!ărit etc.9e aprecia(ă că aia pe &a >u!ătatea seco&u&ui nostru seco&u& RR s3a a>uns &a o'unda!entare -tiinţi'ică aproape co!p&etă a 'eno!enu&ui de practicare a e


39/379


40/379

cadru& acestei discip&ine -i că ur!ări! ca un scop i!ediat conturarea unei percepţii

-i 9aco!odarea: cu une&e noţiuni -i cu ter!ino&o)ia speci'ică din perspectivaînsu-irii conţinutu&ui discip&inei 9$etodica învăţării te*nicii proe&or de at&etis!:,a! a&es siste!ati(area principii&or de instruire identi'icate -i cu sinta)!a 9principiididactice:, 'ără a i)nora sau ne)a i!portanţa principii&or de educaţie aordate pe&ar) de discip&ina +eda)o)ie.

Treuie !enţionat 'aptu& că înţe&e)e! re'&ectarea acestor principii asupra

studenţi&or 'acu&tăţii de pro'i&, în du&a &or ca&itate@ de actua&i suiecţi ai procesu&uididactic, dar -i de viitori 'or!atori.

Principiul participării conştiente şi active

=!p&icnd două caracteristici distincte a&e participării att con-tiente ct -i

active, din perspectiva 9suiecţi&or: actu&ui instructiv3educativ dar -i din perspectiva cadru&ui didactic, acest principiu are ca principa&ă caracteristică,activi(area -i i!p&icarea ne!i>&ocită a e&evi&or ca parte a procesu&ui de instruire -icu contriuţie directă &a propria 'or!are? în acest 'e&, e&evu& transcede statutu& de9oiect: a& instruirii, devenind suiect a& propriei 'or!ări, într3un proces dina!ic.Uti&i(nd o co!paraţie p&astică, i!p&icarea con-tientă -i activă 9stoarce: din e&ev

9co!ustii&u&: necesar 'uncţionării opti!e a procesu&ui de învăţare.

E'icienţa acestui principiu, i!p&ică înţe&e)erea -i respectarea ctorva cerinţe@

4unoa-terea se!ni'icaţiei oiective&or educaţiei 'i(ice -i sportu&ui -co&ar, precu! -ia consecinţe&or ap&icării acestora e'ecte 'i(io&o)ice a&e practicării, raportu& opti!vo&u!3intensitate, necesitatea a&ternării e'ortu&ui cu repausu&, re&aţia sti!u& 3e'ectetc..


41/379

Înţe&e)erea structurii acte&or -i acţiuni&or !otrice !ecanis!u& de a(ă care 'acoiectu& învăţării în scopu& )enera&i(ării -i 'o&osirii e


42/379

4on'or! acestei accep ţiuni, pa-ii ur!aţi în procesu& de învăţare, presupun trecerea

succesivă de &a perceperea sen(oria&ă cunoscută ca intuiţie care constă încunoa-terea ne!i>&ocită, concretă a oiecte&or, 'eno!ene&or, ac ţiuni&or prininter!ediu& si! ţuri&or, &a cunoa-terea raţiona&ă, prin )enera&i(are -i astracti(are.4unoa-terea -i ap&icarea acestui principiu este i!portantă indi'erent de vrstasuiecţi&or, dar !ai a&es &a vrste !ici, cnd din cau(a &ipsei de !aturi(are a procese&or psi*ice, 'uncţia raţiona&ă, &o)ică a cunoa-terii, &ipse-te.

ensii&i(area nive&u&ui sen(oria& dorit sensii&i(area ana&i(atoru&ui vi(ua&, auditiv,tacti& ori Pineste(ic, se rea&i(ea(ă ast'e&@

na&i(atoru& vi(ua& este i!p&icat prin@

– de!onstrarea e


43/379

)radu& de încordare !uscu&ară sau tensiune articu&ară necesare.

Principiul accesiilităţii

Înainte de a caracteri(a acest principiu, treuie accentuată necesitatea

suordonării între)u&ui conţinut teoretic sau practic din punct de vedere a&

cantităţii, co!p&e


44/379

– adaptarea e


45/379

cuno-tinţe, ca&ităţi, priceperi, deprinderi !otrice -i a-e(ndu3&e pe suportu&constituit de e


46/379

peda)o)ice 'avorai&e inte)rării acestuia în a)a>u& de e


47/379

sensu& c ă durai&itatea -i stai&itatea conţinutu&ui însu-it în procesu& de instruire -i

orientat spre uti&itatea practică, nu se poate asi)ura dect în condiţii&e respectăriicerinţe&or practicii co!anda socia&ă, dacă se asi)ură un conţinut accesii&,siste!ati(at &o)ic -i des'ă-urat rit!ic -i continuu.

Despectarea acestui principiu, i!pune 4rstea C*., 1"", %ra)nea . -i co&a.,200/@

ti!u&area înţe&e)erii !ecanis!e&or de acţiune, ape&nd &a !e!oria &o)ică întrans!iterea cuno-tinţe&or?

si)urarea unui nu!ăr de repetări su'icient de !are opti! pentru a asi)uraînsu-irea corectă -i durai&ă pro'i& rut a& te*nicii auto!ati(at a conţinutu&ui predat -i rea&i(area a&tor oiective speci'ice?

+&ani'icarea unui vo&u! de învăţat în concordanţă cu durata unităţi&or de învăţaresiste!e te!atice -i cu co!p&e


48/379

Eva&uarea rit!ică -i continuă a )radu&ui de însu-ire a conţinutu&ui predat, pentru

asi)urarea 'eed3acP3u&ui.

E'icienţa respectării acestui principiu se veri'ică în ti!p, prin stai&itatea posii&ităţi&or de e


49/379

ce&e trei etape pre)ătitoare, 'unda!enta&ă, 'ina&ă, sunt necesare -i su'iciente pentru

'or!area -i per'ecţionarea deprinderi&or !otrice? pe tot parcursu& procesu&ui didactic predarea deprinderi&or !otrice speci'iceat&etis!u&ui, ro&u& conducător a& pro'esoru&ui se !ateria&i(ea(ă prin de!onstraţie,descriere, e


50/379


51/379

– enunţarea te!ei de învăţat denu!irea e


52/379

– pentru a rea&i(a oiectivu& etapei, de!onstrarea treuie să 'ie ct !ai apropiată de!ode&, în toate aspecte&e ei@ să conţină toate 'a(e&e de!onstraţie )&oa&ă, să 'iee'ectuată &a un nive& ridicat de intensitate, a!p&itudine -i cu rit!u& speci'ic?

– de!onstraţia iniţia&ă poate 'i e'ectuată 'ie de pro'esor, 'ie de o a&tă persoană –e&ev, sportiv – cu condiţia să stăpnească ine te*nica?

2


53/379

%escrierea, e&oace&or tradiţiona&e – p&an-e,Pino)ra!e, care să susţină intuitiv in'or!aţii&e pre(entate?

+entru a sti!u&a interesu& e&evi&or, se reco!andă@

– pre(entarea succintă a ctorva e


54/379

– sunt necesare deoarece o'eră in'or!aţii uti&e în &e)ătură cu potenţia&u& !otricindividua& -i co&ectiv, per!iţnd adaptarea !i>&oace&or de învăţare succesiunea!etodică a învăţării?

– se e'ectuea(ă un nu!ăr !ic de încercări 132, pentru a evita conso&idarea)re-e&i&or în e


55/379

Oiective#

– învăţareaper'ecţionarea !ecanis!u&ui de a(ă c*iar dacă acesta nu 'ace partedin te*nica proei?

– învăţarea veri)ii principa&e a te*nicii?

– învăţarea ce&or&a&te veri)i'a(e în ordinea i!portanţei co!p&icnd ast'e& veri)a principa&ă -i 'ără a o ne)&i>a?

– învăţarea te*nicii în ansa!&u 'or!area pro'i&u&ui rut a& te*nicii?

– veri'icarea )radu&ui de însu-ire a te*nicii pro'i&u& rut proei?

– veri'icarea capacităţii de per'or!anţă.

$onţinut#

Învăţareaper'ecţionarea !ecanis!u&ui de a(ă@

E&emplul 1# ăritura în &un)i!e cu 1 pas -i S în aer@ !ecanis!u& de a(ă este constituit de 9ăritura în &un)i!e cu )*e!uire:?

E&emplul '# &er)area de )arduri@ !ecanis!u& de a(ă este constituit de 9&er)area peste ostaco&e >oase:?

Depetarea unor părţi din te*nica proei, ur!ărind învăţarea veri)ii principa&e@


56/379

e


57/379

E&emplul 1# ăritura în &un)i!e cu 1 pas -i S în aer@ după veri)a principa&ă ătaie3desprindere -i î!preună cu aceasta, se învaţă@

3 (oru& -i ateri(area@

25


58/379

cu e&an de 537 pa-i@ 9pas sărit: !enţinut, cu ateri(are pe picioru& de avntare -i

continuarea a&er)ării în )roapa cu nisip?

cu e&an de 537 pa-i@ 9pas sărit: !enţinut, cu ateri(are în 9'andat:?

cu e&an de 537 pa-i@ 9pas sărit: !enţinut, cu ateri(are deca&ată aducerea într(iată a picioru&ui de ătaie?

cu e&an de 537 pa-i@ 9pas sărit: !enţinut, cu ateri(are în (one !arcate pentruînvăţarea întinderii )a!e&or pe coapsă – contact cu so&u& ct !ai

departe de proiecţia 4.C.C. a& corpu&ui pe so&? 3 e&anu&@

a&er)are pe e&an cu 73" pa-i, 1131 pa-i -i cu e&an co!p&et, cu sc*iţarea ătăii3desprinderii -i cu desprindere în 9pas să&tat: -i 9pas sărit:?

eta&onarea individua&i(area e&anu&ui?

E&emplul '# &er)area de )arduri@ după învăţarea 9pasu&ui peste )ard: cu &ansare&ieră, se învaţă@

3 rit!u& ce&or trei pa-i de a&er)are@

a&er)are peste , # -i !ai !u&te )arduri cu rit! de trei pa-i între e&e, crescnd treptat

distanţ a dintre )arduri, pnă &a distanţa re)u&a!entară speci'ică proei &a care seeva&uea(ă capacitatea de per'or!anţă?


59/379


60/379

%ndicaţii metodice#

AD Însu-ireaper'ecţionarea !ecanis!u&ui de a(ă a(a )enera&ă a !i-cării, este ocondiţie care 'avori(ea(ă învăţ area te*nicii proe&or de at&etis!. 4ea !ai !are parte a proe&or de at&etis! au &a a(ă !i- cări însu- ite în !od natura& a&er)area pe p&at -i c*iar pe teren variat, săritura cu ătaie pe un

2/


61/379

picior -i ateri(are pe a!e&e, aruncarea în di'erite 'or!e care se cer doar

per'ecţionate, ceea ce 'ace ca te*nica acestor proe să poată 'i învăţată !ai u-or.+entru proe&e cu o structur ă te*nică !ai co!p&e


62/379

+roa de săritură în înă&ţi!e@ succesiunea o&i)atorie a unui e&an, ătăi3desprinderi

pe un picior, treceri în (or &ier a unui ostaco& îna&t -tac*etă -i ateri(ări@ Qsăritura în înă&ţi!e cu pă-ire si!p&ă?

+roa de săritură cu pră>ina@ succesiunea o&i)atorie a unui e&an, ătăi3desprinderi pe un picior, treceri în (or &ier a unui ostaco& îna&t -tac*etă cu a>utoru& pri>inii-i ateri(ări@ Q din a&ans în atrnat &a 'rn)*ie, desprindere cu trecere peste -tac*etă-i ateri(are pe două picioare?

+roe de aruncări@ succesiunea o&i)atorie a unui e&an -i a !i-cării de aruncare

î!pinsă, a(vr&ită, pentru a tri!ite oiectu& &a o distanţă ct !ai !are@

Q aruncare î!pinsă cu o !nă de &a u!ăr, precedată de 1,2 sau pa-i de !ers oria&er)are, pentru aruncarea )reutăţii cu să&tare a&unecată?

Q aruncarea !in)ii !icide oină pentru aruncarea su&iţei?

#

%ră)an, %.A.E. 200 – $etodica predării te*nicii proe&or de at&etis!, Editura Universităţii dinOradea, p. 15

27


63/379

4ea !ai !are parte a !ecanis!e&or de a(ă se re)ăsesc ca e


64/379

Te*nica proei de săritură în &un)i!e -i trip&usa&t Q i!pu&sia ap&icată centra& 4.C.C.a& corpu&ui, orientată o&ic, înainte -i în sus, care asi)ură un un ec*i&iru a&corpu&ui în 'a(a de (or deter!ină doar apariţia rotaţii&or co!pensatorii nu -i a

ce&or rea&e, opti!i(ea(ă &un)i!ea traiectoriei -i asi)ură o ateri(are e'icientă?

Te*nica proei de săritură în înă&ţi!e Q i!pu&sia ap&icată necentra& eina Q în'i)erea pră>inii -i trecerea în pendu&are?

Te*nica proei de aruncare a )reutăţii Q an)renarea 'orţei între)u&ui corp în!i-carea de î!pin)ere cu un raţ su 'or!a unei presiuni ap&icate o&ic, înainte -iîn sus asupra oiectu&ui de aruncat?

Te*nica proei de aruncare a su&iţei Q an)renarea 'orţei între)u&ui corp în !i-careade a(vr&ire cu un raţ su 'or!a unei tracţiuni a oiectu&ui de aruncat, pe deasuprau!ăru&ui, pe o direcţie orientată o&ic, înainte -i în sus?

28


65/379

Te*nica proei de aruncare a discu&ui Q an)renarea 'orţei între)u&ui corp în

!i-carea de &ansare cu un raţ, su 'or!a unei tracţiuni prin &atera&, pe o direcţieorientată o&ic, înainte -i în sus?

Te*nica proei de aruncare a ciocanu&ui Q an)renarea 'orţei între)u&ui corp în!i-carea de &ansare cu două raţe, su 'or!a unei tracţiuni prin &atera&, pe o direcţieorientată o&ic, înainte -i în sus?

Heri)a principa&ă se însu-e-te direct, prin repetare )&oa&ă doar în ca(u&

învăţării te*nicii proe&or de a&er)are pe p&at i!pu&sia orientată su un un)*iascuţit 'aţă de pistă? în toate ce&e&a&te ca(uri, veri)a principa&ă se însu-e-te 'ie prine


66/379

i!p&i'icarea eoasă &a săritura înînă&ţi!e, aruncări dina'ara cercu&ui de aruncare?

uti&i(area unor se!ne -i !arca>e pentru@ &un)i!ea pa-i&or după start, &ocu& de ătaie

-i ateri(are &a pasu& peste )ard, a ătăi&orateri(ări&or succesive &a

2"


67/379

trip&usa&t, a direcţiei e&anu&ui &a înă&ţi!e, a p&asării picioare&or pe e&an &a aruncări?

4o!p&icarea e


68/379

consecutive aspectu&ui pe care î& vi(ea(ă – înţe&e)erea se!ni'icaţieiin'or!aţieiindicaţiei !etodice este 'avori(ată dacă aceasta este recepţionatăi!ediat, ct încă sen(aţia !otrică este proaspătă -i si!ţu& Pineste(ic persistent?

puţine -i orientate direct spre aspectu& ur!ărit – vo&u!u& prea !are de in'or!aţie p&ictise-te, in'&uenţea(ă ne)ativ capacitatea de a se&ecta in'or!aţia vita&ă -idi!inuea(ă ti!pu& a&ocat practicii?

veri'icate su aspectu& înţe&e)erii – o indicaţie neîţe&easă corespun(ător, treuie

repetată ori re'or!u&ată, veri'icndu3se încă odată înţe&e)erea !esa>u&ui

trans!is?

+e parcursu& învăţăriiconso&idării deprinderi&or !otrice, este inerentă apariţia

)re-e&i&or în e


69/379

$a>oritatea )re-e&i&or se produc datorită@

repre(entării insu'iciente ori )re-ite despre !i-care – de!onstrare sau i&ustrareinsu'iciente sau de s&aă ca&itate?

insu'icientei capacităţi de coordonare neuro!uscu&ară?

de(vo&tării insu'iciente a capacităţi&or !otrice – ca&ităţi !otrice sau 'or!e de

!ani'estare a acestora?

+entru a asi)ura e'icienţa cau(e&ecare deter!ină apariţia învăţării,

'recvenţa -i nu!ăru& reco!andări@

învăţării conso&idării deprinderi&or !otrice,)re-e&i&or treuiesc în&ăturate. Aa începutu&)re-e&i&or este !ai !are 'iind uti&e cteva

nu se corectea(ă !ai !u&te )re-e&i în ace&a-i ti!p – se ur!ăre-te descoperirea -icorectarea )re-e&ii ce&ei !ai i!portante, aceasta &oca&i(ndu3se de re)u&ă în veri)a principa&ă a te*nicii?

se caută cau(a )re-e&ii, pentru a 'i în&ăturată?

e


70/379

eva&uării eva&uarea )radu&ui de însu-ire a pro'i&u&ui rut a& te*nicii, respectiveva&uarea capacităţii de per'or!anţă &a proe&e a căror te*nică a 'ost însu-ită.

4a discip&ină sportivă, dar -i din perspectiva educaţiei 'i(ice -co&are, 'ina&itateaat&etis!u&ui este cuanti'icai&ă în ti!p -i spaţiu ti!pu& pentru proe&e de a&er)ări -ispaţiu& pentru proe&e de sărituri -i aruncări Q per'or!anţă sportivă, 'or!a!i-cări&or – respectiv te*nica proe&or – avnd ca de(iderat e'icienti(area potenţia&u&ui individua& – ca&ităţi de ordin 'i(ic, psi*ic, 'uncţiona&, e!oţiona& etc.

Eva&uarea – în conte


71/379

;iind o etapă 'oarte co!p&e


72/379


73/379

2


74/379

Capitolul III Locul atletismului în educa0ia 1i!ică şi

sportul şcolar

Curricula $a0ională

Prevederi generale

4urricu&u!3u& -co&ar de Educaţie ;i(ică pentru învăţă!ntu& pri!ar -i

)i!na(ia& re'&ectă concepţia care stă &a a(a re'or!ei siste!u&ui ro!nesc de

învăţă!nt, ur!ărind rea&i(area 'ina&it ăţi&or pre(entate în Ae)ea Învăţă!ntu&ui,re'eritoare &a de(vo&tarea co!p&e de cuno-tinţe teoretice -i deprinderi !otrice -i sportive care să'acă posii&ă practicarea e


75/379

în ti!pu& &ier.

%e ase!enea, prin educaţia 'i(ică se rea&i(ea(ă ec*i&irarea so&icitări&or de naturăinte&ectua&ă cu ce&e psi*o3!otrice -i &udice, aspect deoseit de i!portant pentruor)ani(area activităţi&or didactice !ai a&es cu e&evii cu vrste cuprinse între /31#ani.

+entru aria curricu&ară Educaţie 'i(ică - i sport s3 au prevă(ut 23 ore &a c&ase&e =3=H-i H 3H==, din care 2 ore în trunc*iu& co!un -i una care 'ace parte din curricu&u!3u&&a deci(ia -co&ii, cu caracter de e


76/379

Programa şcolară

%in conţinutu& pro)ra!ei -co&are pentru cic&u& pri!ar, sunt o&i)atorii

oiective&e cadru, oiective&e de re'erinţă -i standarde&e curricu&are de per'or!anţăve(i LER ==. 4onţinuturi&e învăţării pre(entate, asi)ur ă rea&i(area tuturoroiective&or, so&icitnd cadru&ui didactic să &e se&ecte(e pe ace&ea care pot 'i uti&i(ate

în condiţii&e concrete în care î-i des'ă-oară activitatea. ceste conţinuturi o'eră posii&itatea de a proiecta trasee individua&e de instruire, concordante cu opţiuni&e -icu posii&ităţi&e e&evi&or. ctivităţi&e de învăţare pot 'i în&ocuite, co!p&etate saudiversi'icate, potrivit condiţii&or concrete, e


77/379

de )i!nastică, două proe de at&etis! -i un >oc sportiv. Ordinea e-a&onării conţinuturi&or -i a&te deta&ii or)ano(atorice sunt evidenţiate de su)estii&e !etodo&o)ice.

4onţinutu& pro)ra!ei ana&itice poate 'i parţia& sustituit – în 'uncţie de condiţii&e!ateria&e, (ona )eo)ra'ică -i particu&arităţi&e c&i!aterice, opţiuni&e e&evi&or -i a&e pro'esori&or – în sensu& introducerii unor discip&ine sportive a&ternative în etape încare acestea sunt 'avori(ate sc*i, înot, oină, ad!inton etc..

Contribu0ia atletismului la reali!area obiecti/elor curriculare

t&etis!u&, prin !i>&oace&e pe care &e pro!ovea(ă – !i-cări în )enera& natura&e -isti&i(ate, care nu i!pun condiţii !ateria&e deoseite -i care au un )rad ridicat deaccesii&itate -i atractivitate – este aordai& de &a ce&e !ai !ici vrste,

#


78/379

!otiv pentru care se re)ăse-te în pro)ra!a -co&ară, de &a c&asa = pnă &a c&asa a R==3

a.Eoritatea discip&ine&or sportive dar -i în viaţa cotidiană, dar -i din perspectivarestrns ă, specia&i(ată, de a(ă pentru învăţarea, conso&idarea -i per'ecţionareate*nicii proe&or de at&etis!.

4a -i ce&e&a&te co!ponente a&e educaţiei 'i(ice -co&are, at&etis!u& – prin !i>&oace&e pe care &e pro!ovea(ă – contriuie &a rea&i(area oiective&or cadru speci'ice neocuri&or -i a di'erite&or sporturi caactivitate de ti!p &ier?

$ani'estarea spiritu&ui de ec*ipă -i de întrecere, în 'uncţie de un siste!

de re)u&i acceptate de(vo&tarea ar!onioasă a persona&ităţii.


79/379

%in nou din păcate, din cau(a spaţii&or reduse din -co&i, a posii&ităţi&or !otrice a&ee&evi&or în re)res per!anent, a di'icu&tăţi&or în a!ena>area unei a(e !ateria&especi'ice, pre(enţa proe&or de at&etis! – în accepţiunea iste!u&ui +roe&or de

t&etis! + – în pro)ra!a -co&ar ă, s3a di!inuat accentuat în ti!p, adaptndu3-icerinţe&e în !od di'erenţiat de &a un cic&u curricu&ar &a a&tu& -i de &a un an de studiu&a a&tu&, ast'e&@

&er)area de vite(ă cu start din picioare -i de >os se rea&i(ea(ă pe distanţe de &a 25! &a !a


80/379

Într3 o încercare sintetică, pute! pre(enta conţinutu& pro)ra!ei -co&are – în &e)ătură

cu at&etis!u& – pe c&ase -i cic&uri de învăţă!nt, ast'e&@

Ciclul primar

Alerări

"ărituri

Aruncări

=

3a&er)area de re(istenţă?

3aruncarea !in)ii de

3 a&er)area de vite(ă cu

oină de pe &oc &a

4&.


81/379

start din picioare de sus?

distanţă?

==3a

3 a&er)area de re(istenţă?


82/379

3e


83/379

===3a


3e


84/379

distanţă?

=H3a


3e


85/379

4&.a

start din picioare de sus?

cu e&an?

distanţă?

Ciclul imna!ial


86/379

&er)ări

ărituri

runcări

3e


87/379

)a!e&or înapoi?

1S pa-i în aer?

distanţă?

3a&er)area de re(istenţă

3e&e!ente de

3e&e!ente de re)u&a!ent

pasu& a&er)ător în te!po

re)u&a!ent în &e)ătură

în &e)ătură cu aruncarea

3a

!oderat, startu& de sus -i

cu săritura în &un)i!e?

!in)ii de oină?

&ansarea de &a start,


88/379

H

a&er)area în p&uton,

4&.a

coordonarea respiraţiei,


89/379

e&e!ente de tactică?

3a&er)area de vite(ă pasu&

&ansat de vite(ă, pasu&

acce&erat de vite(ă, startu&


90/379


91/379

/


92/379

3e


93/379

distanţă?

&ansarea de &a start,

3e&e!ente de


H=3a

a&er)area în p&uton,





!in)ii de oină?

4&.a




94/379



de >os?

3 e&e!ente de re)u&a!ent


95/379

în &e)ătură cu proe&e

aordate?

3e


96/379


97/379


3e&e!ente de

!in)ii de oină?







98/379


de >os?

3 e&e!ente de re)u&a!ent

în &e)ătură cu proe&e

aordate?


99/379

3 e


100/379

3 a&. pe teren variat?

3săritura în înă&ţi!e cu

3aruncarea !in)ii de

3 a&. de vite(ă cu start de

pă-ire si!p&ă

oină cu e&an &a distanţă?

4&.a

>os pe distanţe între 103/0

3e&e!ente de


! su 'or!ă de




101/379


102/379

Măsurare şi e/aluare în educa0ia 1i!ică şcolară

Aspecte terminologice

În )enera&, pentru a putea dondi un caracter nor!ativ ori pentru a putea 'i

raportată &a o nor!ă pentru a putea 'i introdusă într3o c&asă de !ări!e, oriceactivitate u!ană treuie să treacă printr3un proces de eva&uare -tiinţi'ică saue!pirică.

Evident, acestei necesităţi i se supune -i activitatea de educaţie 'i(ică -i sport -co&ar,!ăsurarea -i eva&uarea 'ăcnd parte din s'era de 9co!petenţă: a %O4=$OAOC=E=ca -tiinţă. %upă părerea &ui H. +ave&cu citat de H. Tudor, 2005, 9doci!o&o)iarepre(intă studiu& siste!atic a& e


103/379

părţi a cestuia, e'icacitatea resurse&or, a condiţii&or -i operaţii&or 'o&osite îndes'ă-urarea unei activităţi, prin co!pararea re(u&tate&or cu oiective&e propuse în

vederea &uării deci(ii&or privind a!e&iorarea activităţii în etape&e ur!ătoare:/. În

educaţia 'i(ică -co&ară inc&usiv în conţinutu& speci'ic at&etis!u&ui, se eva&uea(ă@

aspecte so!atice?

aptitudini?

capacităţi?

ac*i(iţii deprinderi !otrice, priceperi !otrice, cuno-tinţe?

atitudini cu e'ect direct asupra aptitudini&or -i ac*i(iţii&or.

Tudor, H., 2005 – $ăsurare -i eva&uare în cu&tură 'i(ică -i sport, Editura &p*a, Bucure-ti, p. 1

%ra)nea, . -i co&a., 200/ – Educaţie 'i(ică -i sport – teorie -i didactică, Editura ;ET, Bucure-ti, p. 201

8


104/379

În educaţia 'i(ică -co&ară, ce&e !ai uti&i(ate instru!ente de !ăsurare -i eva&uare

sunt proa practică -i concursu&.

-roba practică – este o 'or!ă de !ăsurare veri'icare -i eta&onare a

capacităţii individua&e de ap&icare în practică a deprinderi&or !otrice, priceperi&or!otrice, cuno-tinţe&or 'or!ateînsu-ite?

Concursul – este o 'or!ă de eva&uare prin !ăsurarea unor para!etri în cadru& uneico!petiţii între doi sau !ai !u&ţi co!petitori consideraţi de

ace&a-i sau re&ativ ace&a-i nive&.

+rincipa&e&e criterii de eva&uare în educaţia 'i(ică -co&ară – în opinia !a>orităţiispecia&i-ti&or ro!ni – sunt@

cantitatea -i ca&itatea e&e!ente&or însu-ite în raport cu prevederi&e curricu&ei despecia&itate?

capacitatea de ap&icare în practică a e&e!ente&or însu-ite?

nive&u& cuno-tinţe&or teoretice re'eritoare &a e&e!ente&e însu-ite te*nică -ire)u&a!ent?

capacitatea de practicare a e


105/379


106/379


107/379

pe care treuie să &e îndep&inească un sportive&ev pentru a putea oţine un tit&u, o

ca&i'icare etc.:"

, respectiv o notă ori un ca&i'icativ. În 'apt, nor!e&e de contro&repre(intă are!uri standardi(ate, stai&ite anterior des'ă-urării procesu&ui de pre)ătire, în 'uncţie de care re(u&tate&e oţinute sunt dispuse într3o sca&ă de eva&uarecu note sau ca&i'icative.

Între ce&e două noţiuni, se poate pune în evidenţă o deoseire !a>oră@ siste!u& proe&or de contro& presupune o !ai !are stai&itate în ti!p, pe cnd nor!e&e de

contro& se pot !odi'ica, de e


108/379

criteriu& pro)resu&ui evo&uţia &a nive&u& e


109/379

+entru proe&e de a&er)ări@

dacă este posii&, se de&i!itea(ă unu& sau !ai !u&te cu&oare de a&er)are pentru proe&e de vite(ă? distanţe&e !ai &un)i se a&ear)ă în circuit tur, cu &un)i!ecunoscută !ăsurată, c*iar dacă nu se pot evidenţia cu&oare de a&er)are?

se !arc*ea(ă vi(ii& &inii&e de start respectiv sosire?

pentru proe&e e'ectuate cu start de sus din picioare cu p&ecare &ieră,crono!etrarea începe odată cu ridicare de pe so& a picioru&ui dinapoi -i se înc*eiecon'or! re)u&a!entu&ui, odată cu trecerea trunc*iu&ui peste proiecţia vertica&ă a&iniei de sosire?

+entru proe&e de sărituri@

!ăsurarea se e'ectuea(ă de &a u&ti!a ur!ă &ăsată în nisip !ăsura 0 a pan)&icii de!ăsurare &a &inia pra)u&ui ori &ocu& de ătaie?

!ăsurarea se 'ace perpendicu&ar pe &inia pra)u&ui ori pe pre&un)irea acesteia?

în ca(u& ătăii &iere sau în (onă de ătaie, !ăsurarea se 'ace pnă &a &ocu& în care aa>uns vr'u& încă&ţă!intei?

+entru proe&e de aruncări@

este reco!andată de&i!itarea unui cu&oar de e&an -i a unei (one de recepţie?

!ăsurarea se 'ace de &a u&ti!a ur!ă &ăsată de contactu& oiectu&ui de aruncat!in)e !icăde oină cu (ona de recepţie, pnă &a !i>&ocu& &iniei de


110/379


111/379

re)ăse-te deta&iat în neoritatea discip&ine&or de învăţă !nt, unde de(vo&tarea 'i(ică,starea de sănătate sau asenţa pe perioade !ai &un)i nu constituie un !otiv dedi!inuare sau !odi'icare a e


112/379

Ele/i clinic sănătoşi? dar cu o de!/oltare 1i!ică atipică – este vora de e&evii'oarte îna&ţi, 'oarte scun(i )i)antis!, respectiv nanis!, sau cei cu o )reutatecorpora&ă cu !u&t peste !edia de re'erinţă. U&ti!e&e statistici pre(entate de

=nstitutu& Laţiona& de tatistică în 2010, susţin că cca. /0 din popu&aţia -co&arăeste suprapondera&ă -i peste #0 su'eră de oe(itate, procente&e 'iind în continuăcre-tere. În toate aceste ca(uri, att conţinutu& instruirii ct -i instru!ente&e orisca&e&e de eva&uare treuiesc adaptate e&i!inarea sau în&ocuirea unor proe,di!inuarea e


113/379

dect !edia co&ectivu&ui. Live&u& !otricităţii nu este &a a&e)ere, este independent

de dorinţa individua&ă -i, de aceea, e&evii a'&aţi în ast'e& de situaţie pot 'i trataţi particu&ar, accentund a&te criterii de eva&uare@ pro)res, con-tiincio(itate, i!p&icareîn or)ani(area -i des'a-urarea di'erite&or acţiuni speci'ice etc.

Ele/i cu scutiri par0iale de e1ort – constituie o cate)orie a cărei pondere a crescutaccentuat în u&ti!a perioadă? tratarea 'ără tact a acestor situaţii, poate 'ace canu!ăru& &or să crească -i !ai !u&t, iar renunţarea &a orice e&oc de 9propa)andă: în 'avoarea practicăriie


114/379


115/379

structura &or. E& i!p&ică pre(enţa !ai !u&tor parteneri care se întrec între ei sau

îndep&inesc anu!ite acţiuni te!e:11

.

inteti(nd păreri&e !ai !u&tor specia&i-ti, pute! spune că >ocu& este o activitate'i(ică ce pune în !i-care toate resurse&e 'i(ice -i psi*ice, deter!innd interese!u&aţie -i p&ăcere satis'acţie. Toate acţiuni&e !otrice des'a-urate pe parcursu& >ocu&ui repre(intă o dovadă de vita&itate, de(vo&tă 'uncţii&e psi*ice, percepţii&e,sen(aţii&e, aten ţia, )ndirea, i!a)inaţia, eocu&ui, se rea&i(ea(ăde(vo&tarea !otrică ca&ităţi !otrice, deprinderi !otrice de a(ă -i ap&icativ3uti&itare, -i psi*ică percepţii, sen(aţii, )ndire etc., dar -i a!e&iorarea conduitei înco&ectiv -i 'or!area trăsături&or de caracter T. Badiu, 4. 4ioră, C. Badiu, 1""".

E'icienţa uti&i(ării >ocu&ui în &e)ătură cu e'ecte&e pe care &e deter!ină în p&anu&

psi*o!otricităţii -i stării )enera&e de sănătate, este u-or de perceput ur!ărind e&eviie'ectund eocu&ui cu scopu& ur!ărit dar -i cu particu&arităţi&e !ateria&e -i a&e co&ectivu&ui, deter!ină cre-terea randa!entu&uiprin !oi&i(are, interes, i!p&icare?

ocu&, prin e'ecte&e deconectante, repre(intă o !oda&itate de odi*nă pasivă -itotodată o a&ternativă pentru petrecerea ti!pu&ui &ier?


116/379

Lecesitatea co&aorării în re(o&varea sarcini&or de >oc, de(vo&tă spiritu& de ec*ipă -ia!e&iorea(ă capacitatea de co!unicare?

O&i)aţia respectării unor cerinţe re)u&a!ent în sens &ar) -i proai&itatea situăriiatt în postura de învin)ător ct -i în cea de învins, de(vo&tă spiritu& de 'air3p&aG?

ocu& deter!ină prin conţinutstructură, e'ecte în p&anu& ca&ităţi&or !otrice, a&deprinderi&or !otrice, dar -i în a& ca&ităţi&or !ora&e – cura>, voinţă, perseverenţăetc.?

ocu& nu presupune în !od direct însu-irea unor noţiuni astracte su 'or!acaracteristici&or !i-cări&orte*nica e


117/379


118/379


119/379


120/379

deprinderi&e !otrice însu-ite, so&icitnd e&evi&or re(o&varea unor sarcini sau situaţii

noi. ceastă cate)orie de structuri !otrice deter!ină in'&uenţe deoseite asuprade(vo&tării ca&ităţi&or !otrice de a(ă, dar -i a unor ca&ităţi inte&ectua&e -i de voinţă.4onţinutu& -ta'ete&or -i parcursuri&or ap&icative poate 'i se&ectat din deprinderi!otrice de a(ă a&er)ări, sărituri, aruncări -i ap&icativ3uti&itare trre, esca&adare,transport etc., cu condiţia ca structura !i-cări&or te*nica să 'ie ine conso&idată.

În înc*eierea acestei introduceri, consideră! că treuie &ă!urită o eventua&ă

întreare pe care un nespecia&ist ar putea să o pună@ 9de ce >ocuri -i -ta'ete pentruasi)urarea a(e&or necesare învăţării deprinderi&or !otrice din at&etis!V:. +entru arăspunde crede! că este su'icient să punctă!@

!oi&itatea procese&or nervoase cortica&e speci'ice vrstei e&evu&ui din cic&u& pri!ar -i )i!na(ia& în pri!u& rnd dar nu nu!ai?

predo!inanţa eocuri&or -i -ta'ete&or: de(vo&tă ca&ităţi -i 'or!ea(ă deprinderi !otrice, peun 'ond e!oţiona& 'avorai&, 'ără a so&icita 9încordări: deoseite?

>ocu& în sine este un 'actor de !otivaţie.

Lu dori! trans'or!area &ucrării într3o co&ecţie de >ocuri, nici !ăcar într3unco!pendiu, dori! doar să su&inie! i!portanţa acestei cate)orii de structuri!otrice – !ai a&es &a nive&u& cic&uri&or pri!ar -i )i!na(ia&, unde sunt i!p&icaţi pro'esorii de educaţie 'i(ică, 'apt pentru care doar vo! eocuri&e dina!ice în predarea educaţiei 'i(ice, Aucrare de dip&o!ă, Oradea, p. 1/

#/


121/379


122/379

Leendă

94raii:?

ensu& de a&er)are a& 9crai&or:? 4asa 9crai&or:

94reveţii:?

ensu& de a&er)are a& 9creveţi&or:?

4asa 9creveţi&or:

Cro(a, %., 2012 – %e(vo&tarea vite(ei prin inter!ediu& >ocuri&or de !i-care -i a& -ta'ete&or, în &ecţiade educaţie 'i(ică, &a c&asa a H3a, Aucrare !etodico3-tiinţi'ică pentru acordarea )radu&ui didactic =,Oradea, p. 1

%ră)an, %.A.E., 200 – $etodica predării te*nicii proe&or de at&etis!, Editura Universităţii dinOradea, p. 221

#7


123/379

E'ectivu& se î!parte în două ec*ipe e)a&e nu!eric -i ct !ai o!o)ene va&oric, una

'iind denu!ită 94raii:, cea&a&tă 94reveţii:. Ec*ipe&e se a-ea(ă pe două rndurispate în spate, &a !i>&ocu& terenu&ui, &a distanţă de 2 ! una de cea&a&tă -i cu interva&de 1 ! între coec*ipieri. Aa o distanţă de 15 ! înaintea 'iecărei ec*ipe se trasea(ă pe so& cte o &inie, repre(entnd 94asa:. +o(iţia de p&ecare poate 'i@ stnd, stnd)*e!uit, stnd pe un )enunc*i, a-e(at etc.

+ro'esoru& denu!e-te o ec*ipă, care treuie să a&er)e -i să prindă ct !ai !u&ţi

>ucători ai ec*ipei adverse, înainte ca ace-tia să se re'u)ie(e în 9casa: proprie.+rinderea unui >ucător advers, aduce un punct. ocu& se repetă ast'e& înct, 'iecareec*ipă să 'ie denu!ită de un nu!ăr e)a& de ori. 4-ti)ă ec*ipa care a acu!u&at ce&!ai !are nu!ăr de puncte.

rovocare !la stimul tactil"

Leendă

:+rovocator:

Iucător:

Iensu& a&er)ării:


124/379

E&evii se dispun în 'or!aţie de cerc, cu 'aţa spre interior, ast'e& înct circu!'erinţacercu&ui să 'ie de cca. 20325 !. Unu& dintre e&evi este nu!it pentru a a&er)a îneocu&a&er)nd în >uru& cercu&ui, acu!u&nd -i un punct de pena&i(are. În ca(u& în care nueste prins, ro&uri&e se inversea(ă? pro'esoru& diri>ea(ă >ocu& ast'e& înct toţi e&evii să'ie an)renaţi în >oc.

4-ti)ă ce& care acu!u&ea(ă ce& !ai !ic nu!ăr de puncte.

*ite+a de e&ecuţie

Este capacitatea de a e'ectua un act !otric sau o acţiune !otrică sin)u&ară, unitarăca structură !otrică, într3un ti!p ct !ai scurt. ceastă 'or!ă de vite(ă se !ăsoară prin ti!pu& care trece de &a începerea e


125/379

sunt 'orţa -i te*nica e


126/379

4o&ectivu& se î!parte în 23 ec*ipe ec*i&irate nu!eric în ec*ipa cu !ai puţini

!e!ri, pri!u& !ai a&ear)ă o dată &a s'r-it -i va&oric -i se a-ea(ă în spate&e unei&inii de p&ecare. Înaintea 'iecărei ec*ipe, &a o distanţă de 15 !, într3un cerc de)i!nastică se a-ea(ă o &u(ă 'ără 'er!oar ori cu 'er!oaru& înc*is. Aa se!na&, pri!u& >ucător din 'iecare ec*ipă a&ear)ă pnă &a &u(a din dreptu& său, o î!racă,a&ear)ă înapoi &a ec*ipa sa -i o de(racă prednd3o ur!ătoru&ui. cesta î!racă &u(a, a&ear)ă pnă &a cerc, de(racă &u(a pe care o a-ea(ă în cerc -i revine &a propria ec*ipă prednd -ta'eta prin atin)ere pe u!ăr. e inter(ice !anevrarea &u(eidin !i-care. 4-ti)ă ec*ipa care ter!ină pri!a.

*ite+a de repetiţie

Depre(intă nu!ăru& !a


127/379

Hite(a de repetiţie se a!e&iorea(ă între " -i 11 ani, cnd atin)e va&ori 'oarte ridicate,

apropiate de a&e adu&tu&ui #,## pa-isec. ăieţii -i # pa-isec. 'ete&e.1/

0leargă pe loc

Leendă ucător 4on de întoarcere ens de a&er)are


128/379

4o&ectivu& se î!parte în 23 ec*ipe ec*i&irate nu!eric în ca(u& unui de(ec*i&iru,în ec*ipa cu !ai puţini !e!ri pri!u& !ai a&ear)ă o dată &a s'r-it -i va&oric -i sea-ea(ă în spate&e unei &inii de p&ecare. Înaintea 'iecărei ec*ipe, &a o distanţă de 23

!etri, se a-ea(ă succesiv 15 stin)*ii de &e!n cu distanţă de 03#0 c! între e&e -i &a2 !etri de u&ti!a stin)*ie, un con de întoarcere. Aa se!na&, pri!u& >ucător din'iecare ec*ipă a&ear)ă e'ectund cte un pas în 'iecare interva& dintre stin)*ii,a&ear)ă, oco&e-te conu& -i revine prednd -ta'eta prin atin)ere pe u!ăr. O!itereaunui interva& se sancţionea(ă cu re&uarea parcursu&ui cu stin)*ii. 4-ti)ă ec*ipa careter!ină pri!a.

*ite+a de accelerare

4a 'or!ă co!inată de !ani'estare a vite(ei, repre(intă capacitatea de a de(vo&tavite(a !aun)e rapid &a vite(a !a


129/379

ucheţelele

Leendă

ucătorii în 'or!aţia de dep&asare

ensu& dep&asării

ucător din 9uc*eţe&:

ucător pena&i(at


130/379

4o&ectivu& c&asei dispus în c&oană cte unu&, se dep&asea(ă în !ers -isau a&er)are.+ro'esoru& anunţă un nu!ăr 9trei: în e


131/379

Tae& .1. Evo&uţia 'orţei !a


132/379

1# – 1/

/8

81,25

1/ – 18

80

87,50

18 – 20

"2

",75

20 – 0

100

100

În raport cu caracteristici&e acţiunii !otrice în cadru& căreia se !ani'estă, 'orţa poate'i@

'orţa !a


133/379

'orţa în re)i! de vite(ă e


134/379

52


135/379

deoarece e&oace&or – eocuri, -ta'ete, parcursuri – treuie să 'ie în concordanţă cu evo&uţia sustratu&ui

!or'o3'uncţiona& a& 'orţei.

%ate 'iind particu&arităţi&e de vrstă -i !or'o3'uncţiona&e a&e suiecţi&or 'aţă

de care in'&uenţarea este reco!andat a se 'ace prin inter!ediu& >ocuri&or în !oddeoseit /311 ani, propune! orientarea către de(vo&tarea 'orţei în re)i! de vite(ă'orţa e


136/379

Leendă ucător ens de dep&asare Bancă de )i!nastică Ostaco& >os

$in)e !edicina&ă

În 'uncţie de e'ectiv, co&ectivu& este î!părţit în 23# ec*ipe, ec*i&irate nu!eric înca(u& unui de(ec*i&iru, în ec*ipa cu !ai puţini !e!ri pri!u& !ai a&ear)ă o dată&a s'r-it -i va&oric -i se a-ea(ă în spate&e unei &inii de p&ecare. 6ta'eta presupunedepă-irea ct !ai rapidă a ostaco&e&or -i revenirea &a propria ec*ipă cu atin)erea pe

u!ăr a ur!ătoru&ui coec*ipier@ 1 ancă de )i!nastică dispusă pe &un)i!e, pestecare treuie să e'ectue(e # sărituri &atera&e pe a!e&e picioare? # cercuri de)i!nastică în care treuie să e'ectue(e sărituri de pe un picior pe ce&ă&a&t? #ostaco&e >oase peste cere treuie să sară pe un picior ătaie3ateri(are pe ace&a-i picior? 1 !in)e !edicina&ă de 2 P) a-e(ată într3un cerc, pe care treuie să o aruncecu două !ini de &a piept în perete, să o recupere(e -i să o rea-e(e în cerc. Trecereaincorectă a unui ostaco& se re'ace. 4-ti)ă ec*ipa care ter!ină pri!a.

2orţa în regim de coordonare (ingea călătoare

4o&ectivu& se î!parte în 23# ec*ipe, ec*i&irate nu!eric în ca(u& unui de(ec*i&iru,în ec*ipa cu !ai puţini !e!ri pri!u& !ai a&ear)ă o dată &a s'r-it -i va&oric -i sea-ea(ă în co&oană, stnd depărtat &atera&, &a cca. 0,5 !.

5


137/379

+ri!u& din 'iecare ec*ipă are o !in)e !edicina&ă de 23 P). Aa co!anda de

începere a >ocu&ui, !in)ea se trans!ite de &a ce& dinainte &a ce& dinapoi, a&ternativ printre picioare -i pe deasupra capu&ui. >unsă &a u&ti!u&, !in)ea circu&ă spre pri!u&, o'erită prin &atera&, a&ternativ prin dreapta -i prin stn)a. $in)ea scăpatăeste recuperată, iar >ocu& continuă. 4-ti)ă ec*ipa a cărei !in)e a>un)e pri!a înapoi&a pri!u& >ucător.

).4.1.). e+istenţă

De(istenţa este capacitatea psi*o3'i(ică a or)anis!u&ui u!an de a depune e'orturi!uscu&are cu o intensitate re&ativ ridicată -i e'icacitate opti!ă, ti!p ct !aiînde&un)at, 'ără apariţia oose&ii sau cu învin)erea acesteia.

De(istenţa se poate re)ăsi su ur!ătoare&e 'or!e de !ani'estare@

după natura activităţi&or !otrice depuse -i !asa !uscu&ară an)renată în e'ort @

re(istenţa )enera&ă 3 apreciată independent de 'e&u& activităţii -i care presupunean)renarea în e'ort a unor !ase !uscu&are peste 2 din tota&u& !asei !uscu&are acorpu&ui?

re(istenţa speci'ică 3 caracteristică unui anu!it tip de activitate !otrică -i care, în'uncţie de tota&u& !asei !uscu&are an)renate în e'ort poate 'i@

re)iona&ă – cu an)renarea a 1 3 2 din !asa !uscu&ară?

&oca&ă – cu an)renarea unei !ase !uscu&are su 1 din !asa tota&ă?

după surse&e de ener)ie, !odu& de des'ă-urare a procese&or o


138/379

re(istenţa anaeroă de scurtă durată 3 caracteristică e'orturi&or intense, cu o duratăcuprinsă între #5 de secunde -i 2 !inute ? ea se a(ea(ă pe producerea ener)iei înasenţa o


139/379

intensitate scă(ută, iar >ocu& se des'ă-oară pe un 'ond e!oţiona& caracteristic, căruia

îi corespund de re)u&ă e'orturi su!a


140/379

Leendă

ucător

Ae)ătură

ens de a&er)are


141/379

Deper de întoarcere

E'ectivu& se î!parte în două ec*ipe, 'iecare constituită pe perec*i. ucătorii care'or!ea(ă o perec*e se a-ea(ă unu& &n)ă ce&ă&a&t, î-i &ea)ă picioare&e din interior -ise prind de u!ăr sau de coate. În cadru& 'iecărei ec*ipe, perec*i&e se a-ea(ă prin'&anc în spate&e unei &inii de p&ecare, iar &a 2030 ! înainte se a-ea(ă un reper deîntoarcere con. 4nd se dă p&ecarea, pri!e&e perec*i din a!e&e ec*ipe pornesc

spre reperu& de întoarcere. %upă ce &3au depă-it, î-i de(&ea)ă picioare&e -i se întorca&er)nd în !od oi-nuit, &ovesc 'iecare !na >ucători&or din perec*ea ur!ătoare -iapoi trec &a spate&e -iru&ui. 4-ti)ă ec*ipa care ter!ină pri!a perec*ea ur!ătoare p&eacă în cursă nu!ai după ce u&ti!u& >ucător din perec*ea anterioară e atins cu!na.

,.4.2. /ocuri pentru formarea*consolidarea unor deprinderi specializate

În 'apt, aceste structuri !otrice >ocuri, -ta'ete ori parcursuri ap&icative nu'or!ea(ă în !od ne!i>&ocit deprinderi speci'ice te*nicii unor proe de at&etis!, ci

55


142/379

contriuie &a sti!u&area unor sen(aţii care vor constitui pre!i(e 'avorai&e pentru

învăţareaconso&idarea unor deprinderi specia&i(ate@ a&er)area în turnantă, a&er)areade )arduri, ătaia3desprinderea respectiv di'erite&e tipuri de aruncare.

).4.'.1. ocuri pentru formarea deprinderii de alergare în arc de cerc $ursanumerelor

Leendă

F

Iucător:

Lu!ăr

+


143/379

F

Iensu& a&er)ării:

C

F

+

+

F


144/379

4o&ectivu& se dispune în 'or!ă de cerc, cu 'aţa spre eucătorii purtători ai ace&ui nu!ăr,a&ear)ă pe eun)ă -i să3& atin)ă pe cea& dinaintea sa. 4e& care atin)e, pri!e-te un punct. 4-ti)ă ce& care &a 'ina&u& >ocu&ui acu!u&ea(ă ce& !ai !are nu!ăr de puncte.

).4.'.'. ocuri pentru formarea deprinderii de alergare peste ostacole 7tafetă peste ostacole

4o&ectivu& se î!parte În 'uncţ ie de e'ectiv, co&ectivu& este î!părţit în 23# ec*ipe,ec*i&irate nu!eric în ca(u& unui de(ec*i&iru, în ec*ipa cu !ai puţini !e!ri pri!u& !ai a&ear)ă o dată &a s'r-it -i va&oric -i se a-ea(ă în spate&e unei &inii de p&ecare. Aa 5 !etri înaintea 'iecărei ec*ipe se a-ea(ă pe so& 35 stin)*ii cu distanţăde #35 ! între e&e -i un con de întoarcere &a 5 ! după u&ti!a stin)*ie. +e sensu& deîntoarcere, si!etric cu stin)*ii&e, se a-ea(ă 35 ostaco&e >oase)ărdu&eţe cu

înă&ţi!ea de 20 c!. +ri!u& din 'iecare ec*ipă, pri!e-te un ăţ de -ta'etă -i &ase!na& a&ear)ă peste stin)*ii, oco&e-te conu&, revine trecnd peste ostaco&e -i predă- ta'eta ur!ătoru&ui. Ostaco&e&e atinsedoorte, treuiesc repo(iţionate. 4-ti)ăec*ipa care ter!ină pri!a, parcur)nd corect traseu&.

5/


145/379

Leendă

ucători

Ainia de p&ecare

ărituri peste stin)*ii


146/379

ărituri peste )ărdu&eţe

ens de a&er)are

).4.'.). ocuri pentru formarea deprinderii de ătaie pe un picior 7tafeta săritoare

În 'uncţie de e'ectiv, co&ectivu& este î!părţit în 23# ec*ipe, ec*i&irate nu!eric înca(u& unui de(ec*i&iru, în ec*ipa cu !ai puţini !e!ri pri!u& !ai a&ear)ă o dată &as'r- it -i va&oric -i se a-ea(ă în spate&e unei &inii de p&ecare. Aa 5 !etri înaintea'iecărei ec*ipe se a!p&asea(ă douăspre(ece cercuri de )i!nastică, cu o distanţă de 0,5!etri între e&e. +ri!u& din 'iecare ec*ipă pri!e-te un ăţ de -ta'etă -i &a se!na&

a&ear)ă, sare în pri!e&e -ase cercuri cu ătaie -i ateri(are pe picioru& stn), înur!ătoare&e -ase cercuri cu ătaie -i ateri(are pe picioru& drept, revine în a&er)are devite(ă în &inie dreaptă, predînd -ta'eta ur!ătoru&ui. %acă o ec*ipă pierde ăţu&, acestatreuie recuperat. 4-ti)ă ec*ipa care ter!ină pri!a, parcur)nd corect traseu&.


147/379


148/379

ărituri pe pic. drept

ens de a&er)are

57


149/379


150/379


151/379

58


152/379

Capitolul I2 #a!a practică a în/ă0ării tehnicii probelor de

atletism 3 Metodica predării4în/ă0ării tehnicii e5erci0iilordin 6şcoala atletismului7

inta)!a 9-coa&a at&etis!u&ui: poate 'i înţe&easă ce& !ai ine, de'inind ce&e două

noţiuni care o co!pun. st'e&, %ER=

21

dă ur!ătoare&e de'iniţii@

coală s.'. I + =nstituţie de învăţă!nt 4&ădire în care î-i are sediu& o instituţie deînvăţă!nt Tota&itatea e&evi&or -i a cadre&or didactice dintr3o instituţie deînvăţă!nt. F tudiu, învăţătură într3o -coa&ă u!ă de cuno-tinţe dondite. Tota&itatea instituţ ii&or de învăţă!nt? or)ani(are a procesu&ui de instrucţie -ieducaţie în -co&i. ;i). =(vor, sursă de cuno-tinţe, de învăţături etc.? !i>&oc, siste!

de 'or!are, de instruire etc. II Crup de adepţi ai unui !aestru, ai unei idei, teorii,doctrine ansa!&u de idei, principii 'i&oso'ice, -tiinţi'ice, artistice care suntadoptate de un nu!ăr oarecare de oa!eni.

Atletism s.n. sport Da!ură sportivă care cuprinde proe de a&er) ări -i de !ar- pe di'erite distanţe, de sărituri în &un)i!e, în înă&ţi!e, cu pră>ina, de aruncări a)reutăţii, a su&iţei, a discu&ui, a ciocanu&ui sau proe co!inate pentat&on,

*eptat&on, decat&on? at&etică u-oară.

inteti(nd înţe&esuri&e, se!ni'icaţii&e ce&e !ai apropiate de conţinuturi&e aordate, pute! înţe&e)e prin 9-coa&a at&etis!u&ui:, un siste! de instruire constituit dintr3osu!ă de !i>&oace speci'icee&oacee


153/379

'apt ce proai& că &3a deter!inat pe %. %ră)an22, să denu!ească acest siste! de

!i>&oace cu sinta)!a 6A#C(ul atletismului7.

nterior, a! a!intit de e'ecte&e pe care &e )enerea(ă uti&i(area acestor e


154/379

uti&i(area !i>&oace&or însu-ite, în e'ectuarea a&tor structuri !otrice? Aa acestea, !ai

pute! adău)a@2#

î!unătăţirea indici&or !or'o3'uncţiona&i?

de(vo&tarea siste!u&ui !uscu&ar -i osteo3articu&ar?

de(vo&tarea unor 'or!e de !ani'estare a ca&ităţi&or !otrice?

conso&idarea !ecanis!u&ui de a(ă a& te*nicii proe&or – cnd acesta este însu-it în!od natura&, sau 'or!area acestuia dacă nu este însu-it în !od natura&?

'a!i&iari(area cu 9veri)a principa&ă: a te*nicii unor proe.

Într3o a&tă ordine de idei, treuie să e


155/379

&er)area, ca 'or!ă de &oco!oţie care constă într3o succesiune cic&ică de contactea&ternative cu so&u& între care se interpune cte un (or succesiune cic&ică de pa-ia&er)ători si!p&i a&ternaţi, se înt&ne-te pe &n)ă at&etis! -i în a&te discip&ine

sportive ca e&e!ent )enera& de &e)ătură între acţiuni !otrice speci'ice sportu&uirespectiv în ca(u& dri&in)u&ui din dep&asare, contraatacu&ui, retra)erii în apărareetc., ca !i>&oc a& încă&(irii ori pentru î!unătăţirea capacităţii de e'ort 'or!e de!ani'estare a re(istenţei, dar -i în viaţa cotidiană – unde însă, te*nica nu arere&evanţă.

Însu-irea te*nicii pasu&ui a&er)ător în 'or!e&e în care e& se pre(intă, este 'avori(ată

de învăţarea -i eoc de )&e(ne, 'aci&itea(ă însu-irea 'a(ei de a!orti(are din perioada despri>in a pasu&ui a&er)ător !ai a&es &ansat de vite(ă?

2# %ră)an, %.A.E., 200 – $etodica predării te*nicii proe&or de at&etis!, Editura Universităţii din

Oradea, p.

/0


156/379

a&er)area cu )enunc*ii sus, 'aci&itea(ă însu-irea 'a(ei anterioare a pasu&ui a&er)ător

!ai a&es &ansat de vite(ă?a&er)area cu pendu&area )a!e&or înainte, 'aci&itea(ă însu-irea 'a(ei anterioare a pasu&ui a&er)ător !ai a&es &ansat de vite(ă?

a&er)area cu pendu&area )a!e&or înapoi, 'aci&itea(ă însu-irea 'a(ei posterioare a pasu&ui a&er)ător !ai a&es &ansat de vite(ă?

a&er)area în te!po !oderat, 'aci&itea(ă însu-irea te*nicii pasu&ui &ansat în te!po!oderat ca a(ă a a&er)ării pe parcurs – 'a(ă a te*nicii proe&or de a&er)are dese!i'ond3'ond caracteristici&e pasu&ui &ansat în te!po !oderatpasu&ui &ansat dese!i'on3'ond, di'eră în 'uncţie de vite(a de dep&asare?

a&er)area pe teren variat, 'aci&itea(ă însu-irea te*nicii -i tacticii a&er)ării de cross ca proă de at&etis!?

a&er)area &ansată, 'aci&itea(ă însu-irea te*nicii pasu&ui &ansat de vite(ă a&er)area pe

parcurs ca 'a(ă a te*nicii proe&or de a&er)are de vite(ă?

a&er)area acce&erată, 'aci&itea(ă însu-irea te*nicii pasu&ui acce&erat de vite(ă&ansarea de &a start ca 'a(ă a te*nicii proe&or de a&er)are de vite(ă?

a&er)area peste ostaco&e >oase, contriuie &a însu-irea te*nicii pasu&ui peste )ard -ia rit!u&ui a&er)ării între )arduri -i a te*nicii trecerii ostaco&u&ui.

Alergare uşoară "a.0.#

4a !i>&oc a& încă&(irii -i ca a(ă pentru însu-irea a&er)ării în te!po

!oderat, a&er)area u-oară este caracteri(ată printr3un rit! uni'or! - i te!po &ent,natura&eţe, u-urinţă, re&a


157/379

Te*nica de e


158/379

;i). #.1.1.a, cu vr'u& &aei picioru&ui pe direcţia dep&asării -i 'ără aateri &atera&e.

!orti(area -ocu&ui de contact cu so&u&, se 'ace 9prin >ocu& sup&u a& articu&aţii&or)enunc*i, -o&d -i !u-c*i&or !e!re&or in'erioare:25, cu o a!p&itudine redusă

;i). #.1.1.b, care î!preună cu a!p&itudinea redusă a e'ortu&ui !uscu&ar dei!pu&sie, deter!ină o a!p&itudine redusă a osci&aţiei vertica&e di'erenţa între!o!entu& vertica&ei -i 'ina&u& 'a(ei de i!pu&sie.

În 'a(a pasu&ui anterior, coapsa picioru&ui pendu&ant se ridică 'oarte puţin ;i).

#.1.1.c, cu o '&e


159/379

$ers u-or, a&ternat cu !ers vioi?

$ers acce&erat, cu trecere în a&er)are u-oară?

&er)are u-oară în rit! uni'or!, a&ternată cu !ers?

&er)are u-oară în rit! uni'or!, a&ternată cu di'erite !i-cări să&tări, să&tări cu

rotări de raţe, a&er)are cu spate&e pe direcţia dep&asării etc.?&er)are u-oară în rit! uni'or!, continuă, pe distanţe ce cresc treptat #00!, /00!,800! etc..

Cre-e&i de e


160/379

!i-care necoordonată a raţe&or ori pe o traiectorie perpendicu&ară pe direcţia de

dep&asare.

=ndicaţii !etodice

dacă este posii&, se vor a&e)e pentru e


161/379

a b c d e

;i)ura #.1.2. &er)area &atera&ă cu pa-i adău)aţi

+rincipa&a caracteristică este aceea că în ti!pu& e


162/379

/


163/379

pentru picioru& dinainte -i pe interioru& ei pentru picioru& dinapoi ;i). #.1.2.a -i b.

=!pu&sia este rea&i(ată de picioru& dinainte ;i). #.1.2.b, dup ă care ur!ea(ă un(or cu apropierea picioare&or ;i). #.1.2.c, un contact cu so&u& rea&i(at pe picioru&dinapoi ;i). #.1.2.d -i aproape si!u&tan, depărtarea picioru&ui dinainte de ce&dinapoi, în sensu& dep&asării? a!orti(area se rea&i(ea(ă prin e'ortu& !uscu&ar decedare -i prin '&e


164/379

trunc*iu& este înc&inat înainte?

osci&aţia raţe&or nu este sincroni(ată cu !i-carea picioare&or?

ateri(area nu este a!orti(ată prin >ocu& sup&u din articu&aţii&e !e!re&or

in'erioare, 'iind ri)idă? =ndicaţii !etodice

se e'ectuea(ă un nu!ăr redus de repetări – 132?

se reco!andă – pentru o !ai ună coordonare – sc*i!area sensu&ui eu!ătatea distanţei de &ucru?

se a&ternea(ă e


165/379

4a variantă, în activitatea speci'ică educaţiei 'i(ice -co&are dar -i a&tor discip&inesportive, se !ai înt&ne-te e


166/379

încruci-area în p&anu& anterior a& !i-cării cu încruci-area în p&anu& posterior –

încruci-are a&ternativă înainte3înapoi ;i).#.1...

;i)ura #.1.. &er)area &atera&ă cu pa-i încruci-aţi a&ternativ

Te*nica de e


167/379

a b c d

;i)ura #.1.#. &er)area &atera&ă cu pa-i încruci-aţi înainte

E


168/379

/5


169/379


170/379

acţiunea picioru&ui dinapoi încruci-area treuie să'ie ener)ică?

a-e(area &aei picioru&ui dinapoi aproape perpendicu&ar pe a


171/379

//


172/379

a b c d e

;i)ura #.1.5. &er)area cu >oc de )&e(ne

;i). #.1.5.d. st'e&, deru&area vr' 3 ta&pă 3 că&ci a picioru&ui anterior, estesi!u&tană cu ru&area că&ci – ta&pă 3 vr' a picioru&ui posterior, iar e


173/379

Trunc*iu& este vertica&, cu capu& în pre&un)irea trunc*iu&ui -i privirea înainte, iar raţe&e osci&ea(ă sincroni(at cu !i-carea picioare&or, într3o acţiune ener)ică.

inteti(nd, pute! spune că a&er)area cu >oc de )&e(ne este 9o succesiune rapidă -isi!u&tană de 'a(e de '&e


174/379

&er)are cu >oc de )&e(ne 'ără dep&asare, ur!at de a&er)are cu >oc de )&e(ne cu

dep&asare?&er)are cu >oc de )&e(ne?

&er)are cu >oc de )&e(ne cu vite(e di'erite de e


175/379


176/379

/8


177/379

a b c d e

;i)ura #.1./. &er)area cu )enunc*ii sus

)a!ă, -i este si!u&tană cu eun)nd pnă &a nive&u& privirii.


178/379

%ată 'iind orientarea i!pu&siei preponderent spre vertica&ă, &un)i!ea pa-i&or va 'i!ică -i înaintarea &entă.

+rocednd din nou &a o sinte(ă, pute! de'ini a&er)area cu )enunc*ii sus ca 'iind 9o

a&er)are cu >oc de )&e(ne e'ectuată cu intensitate -i a!p&itudine ridicate.:27

uccesiunea !etodică a învăţării

%in stnd, ridicarea a&ternativă &a a& 3&ea pas a coapsei unui picior &a ori(onta&ă cu po(iţia corectă a )a!ei -i &aei picioru&ui -i a raţu&ui opus, si!u&tan cu ridicarea pe vr' a picioru&ui de spri>in ana&itic?

%in >oc de )&e(ne 'ără dep&asare, ridicarea a&ternativă &a a& 3&ea pas a coapsei unui picior &a ori(onta&ă cu po(iţia corectă a )a!ei -i &aei picioru&ui -i a raţu&ui

opus?

%in >oc de )&e(ne cu dep&asare, ridicarea a&ternativă &a a& 3&ea pas a coapsei unui picior &a ori(onta&ă cu po(iţia corectă a )a!ei -i &aei picioru&ui -i a raţu&uiopus?

&er)are >oc de )&e(ne 'ără dep&asare, cu ridicarea treptată a )enunc*i&or coapse&or

&a ori(onta&ă?

27 %ră)an, %.A.E., 200 – $etodica predării te*nicii proe&or de at&etis!, Editura Universităţii din

Oradea, p. 8

/"


179/379

&er)are cu )enunc*ii sus 'ără dep&asare?

&er)are cu )enunc*ii sus cu dep&asare?

&er)are cu )enunc*ii sus cu a!p&itudine -i vite(ă de dep&asare tot !ai !are, ori cuînaintare 'oarte &entă.

Cre-e&i de e


180/379

se ur!ăre-te acţiunea !uscu&aturii trip&ei e


181/379

70


182/379


183/379

;i)ura #.1.7. &er)area cu )enunc*ii sus -i pendu&area )a!e&or înainte

ridicarea coapsei -i întinderea )a!ei, iar raţe&e osci&ea(ă activ pe &n)ă corp.Întrea)a acţiune treuie să se des'ă-oare cursiv.


%in stnd, ridicarea coapsei &a ori(onta&ă, întinderea )a!ei pe coapsă -i coorrea picioru&ui întins, ana&itic?

%in !ers, ridicarea coapsei &a ori(onta&ă, întinderea )a!ei pe coapsă -i coorrea picioru&ui întins a&ternativ, &a a& 3&ea pas?

&er)are cu pendu&area )a!e&or înainte, 'ără dep&asare?

&er)are cu pendu&area )a!e&or înainte cu dep&asare?

&er)are cu pendu&area )a!e&or înainte, a&ternată cu a&te e


184/379

ridicarea picioru&ui întins cu )a!a întinsă pe coapsă? contactu& pe so& e'ectuat petoată ta&pa?

trunc*iu& înc&inat e


185/379

=ndicaţii !etodice

'iind o structură !otrică ce ridică di'icu&tăţi de coordonare, reco!andă! aordareatardivă a învăţării, după însu-irea ce&or&a&te e


186/379

a b c d e

;i)ura #.1.8. &er)area cu pendu&area 'or'ecarea picioare&or întinse înainte

Înaintarea se produce ca ur!are a unei i!pu&sii e'ectuate e


187/379


188/379

distanţe&e de &ucru-i nu!ăru& de repetări cresc pro)resiv, în core&are

cu

vrsta -i capacitatea suiecţi&or?

se ur!ăre-te &ocarea articu&aţiei )enunc*iu&ui.

Alergare cu pendularea "forfecarea# picioarelor $ntinse $napoi

"a.P.p.$.$napoi#

Te*nica de e


189/379


%in !ers, ridicarea a&ternativă &a trei pa-i a cte unui picior întins înapoi, pnă &a unun)*i !ai !ic de #5W 'aţă de so&?

+endu&area 'or'ecarea picioare&or întinse înapoi 'ără dep&asare, cu !ini&e pecoapse?

+endu&area 'or'ecarea picioare&or întinse înapoi 'ără dep&asare, cu osci&

carte_gheorghe_lucaciu_atletism.docx

Documents