Tr,r,BURiRr crRcuLAToRn

1. TROMBUSUL RO$U RECENT

l:lljl-t-*," un coagul-/cheag sanguin apdrut in timpul vierii individului, intxavascular saurnftacardtac.P€nau a se constitui un homb trebuie indeplinitii triada lui Virchow:- leziuni ale endoteliului vascular sau ale peretelui cardiac- staza / modjfican- ale {lur<ului sarguin- nrlburari ale factorilor de coazulareLocalizarea trombusului poate fi intrivascular.a (artere. vene) sau intracardjaca.Macrorcopic: masd sorida de culoare roqie, ;""";ia i;;;;#;;;;'.au cardiac, cusuprafati neregulati, rugoasi, aveld camcter uscat, consisteltra crcsc"a Alalif. 'F:T:yo*,.t"'.q"-'"tuI histoparotosic Fezi"r6 ;;dil;;;;;;iffio ueoa 6eret"de grosime micd alcdtuir dinsore inrerior spls exterior din endoreliu

^iriluiin-.u', pu"irn"n,o.,fibre muscutar.e netede. elastice 9i ;esut cei'l* l*); p";;;;;;fr*"'J"illi,,"r

"*".r.iT:j;.r*: t:::::l-1i"il.!11,j .,"+""-* cu masa trombotici constituita dintr_o relea ae,rurUra. care reprezrnu suporhrl pe care sunl a$ezate elementele figurate ale sd.ngelui.frecvente hemalii. plachete si rare l;ucocrle.Clarific.rea troDbilor se realizeaza dupd mai multe criterii:

-dupe modblogie: homb albtromb rofutromb mixt alcituit din cap: aspect de tromb alb

-dupe vechime: tromb recenl

corp/pies4 intermediari: prezintii linii Zahncoadd: aspect de tomb iosu

tromb vechi-dupi gradul de obstrucfie al lumenului vascrrlar: tromb parietal

-dupe conlinutul de g€rmeoi bu"i"ri"ni, ao-b ,"pT"d o"l*iu

tromb aseptic

HSfjP;:::l r:..necroze de coagulare aparura in urma ischemiei induse de obsrrucliaroLata lr aculuDrusca a Luei anere/ram anerial. in funcle de tipul vascularizaliei organuluiafec?t

.di:lingen doud tipuri de infarct: .alb/anegic il d#; "i"ri"":.-#i4i" a" ,ipteminal si infarct rotu,4emoragic la organele cu dubla vasculirizalie ;ir*.;;i*a.

2.INI'ARCTUL RENAL RECENT

lnfaxctul rerBl esie o zoni de necrozi de coagulare apiruti h urma ischemiei determinati deocluzia totald ti aculd a unui ram arterial renai S.t" "; i"f.J"lb ,"r;ffi.'

*'Cauzele care pot duce la aparilia acestuia sunt:- trombembolie {fragnent ce orovine din AS / VS dintr-o tromboza pariehla postinlarct miocardic: tromboza dinh_un anevrism

""";; il"j j.;;;;;; *

- tromboza la nivelul anerei renale / ram din arlera renuid- leziuni inflamalorii la nivelul arterei renale.

Macrorcopie: La 24 de ore de la nroduc€rea -obstrucliei afledale. pe supralhla rinichiuluidecapsutar se ideolifica o ,onu puiida-..ulb_ga.tb,,j..

";" p-;;;;; ,ffi "u

.upruruporyanului, hconjurat, de un lizereu alb qi-de ,.rn- chenai-."U"_"i"f".# A"_"t.rl -*iafectare variaza de la cdtiva mm la c6ri\a.cm. pe suprafala de secliun. u-iii.ii,rlui. f.""6*.longitudinata prin hitut renal). zona rte.infarct "r"'f;; ;;;;i*;;'"'u ",riu,

0r,., ,a*o,orienrar cebe hilul renal 5i larura opusa vrirfutui respecriu orienli! +J*ordir"_.iPrep&nt-hiltologie sec[iuni la parafine- coloragie iemar,oxilin_eozi;;. -- "*'

Dugnornc br$ologic dc orgeni rinichi _ organ parenchimatos alcatuit din:l. contcala ce conple glomeruli renal {ghem capilar cu nurneroase hemarii. inconjurat de:"1:il1 P"yr:y.gpetau de_un epiretiuiurriO 5i iuui "o"toJ,'ii'*'

"'"'"""z. medutard- alcihrite numaj din tubi ce apar seclionafi sub di-verse incidente. Stroma dintreaceste componente este reprezentatA de }esut conlunctiv togar in cetof" gi-i,ii" ql nu_".ou."vase.

Mcrorcopie: in zona de infarct se disting.siluetele glomerulilor ii hrbilor renali (shucturiamorfe, colo@te acidofil _ celulele nu p*_rl"ta *"r.ii"""i.J-*,J oi"r",j",'i."gtn*o,, ,arlumenele capilarelor nu coDlin hematii): aceasld zone e$e io"onj*uta O" ,*apolimorfonucleare si macrofape: ta "eriferie. .""..""i"-."-".i""i"#')iil un,"no.. ..identiEca hiperemie (vase cu irutre hemarii in tumenul tdrgi,, ;i;;;r"g;;rrravazare dehematii): pe alocuri cele hei zone se inrrepdrruna. .rc ".ni"jp*li. "."i#,..'

,'

3.INFARCTUL MIOCARDIC RECENT

Este un infarct alb/anemic caracterizat prin.aparifia unei zone de necrozi de coagulare lanivelul cordului, constituiri in urma ischemi"i i'rJr!" a" "irt rli"-i"ifu uii"ll

" *", **"coronare / ran coronarian,

Cauzele lrecrent illdlnile sunt reorezentate de: alerosclerozd: spasm anerial general de hiper_tensiunea aneriale. sress, embolii. tromboze. *";," "oronu-"nll"ro"ij'ni"ii l"*,,".Mrcrorcopier dupd 48 de ore de la nror{usslqa.obsrrucliei

"*""tur" ,'. ;;;;i;; zona palida.de diverse dimensiuli. flascd. consilstenl5 moale..reliefatd in mport cu supralala cordului, cumargini nerqgu)ate. . inconj urali de un lizereu garben. inconjL'at ra nindul sau de un chenarro$u-violet. ln cazuJ infarctelor de dimensiuni-mari * p"ril pr"ar"J*p*" corduluj. Celemai frecvente tocaliziri sunt la nivetut: p"4irrii ;;i;;;ai;

"l""r"i,ffii"l*u, "o*rrcordului, sept interventricular, zona subendocardici.Prepani.hirtologic: secliuni la pamfi na. coloralie hemaloxilin_eozinat_*+o.q" hirtologic de orgu: fibre miocardice_ fibre musculare de tip srriat, cu nucleusituat cenhal si sarcoplasmi bogatd h iuml nucleului.Mcrorcopie: fibrele musculare cardiace lipsite de structud $i nuclei sunt acidofile, omogene(in. zona de necroza): in jurul lor se observa innttrate infiu.u,o.ii .a"or"."ntu," O"polimorlonucleare neutrofile iar la perilerie exi.,i r,ip""""" tl rr"rno}!i". " *'

4. INI'ARCTT'L PUIN4ONAR RECENT

Zona de necrozi la nivelul oarenchimului pulmorEr rezultati prin ischemia indusA deobsfuclia bruscd ii rorala a arlerei pulmonar" /,urn din une;;;;;";;;. -t"'""'Datorite faptului cE plaftinul este un organ cu shuctrrd laxi $i are dubld vascularizalie,ir[arctul pulmonar r a fi un infarct rogu sauiemoragic.( auzele 6ec\ent incriminate in producerea sa swt: embolia 5i romboza dezvohala incontextul hipenensiunii pulmonare/ateroscleror"i prrt onal.".

-

6

: -ani de dimensiuni diferite, de culoare ro$ie-violet, consistenld crescutd,to r4,ort cu suFafala oryanului, acoperite de pleurA cu depozite de fibrini; pesEdune zona respectivd are foruli tiunghiulad cu unul din vArfuri orientat citre

m qi cu baza opusa varfului respectiv oriedati cetre suprafafa pldmdnului. La-ziei, fi.agmentul recoltat din zona de infarct cade la fundul vasului cu api.Hogic3 secfiuni la paiafini, coloralie hematoxilin-eozird.i lirtotogic de organl pl6mdn- organ parenchimatos alcituit din alveole pulmonareakre delimitate de p€reti subtid, reprezentali de l€sut conjunctiv cu fibie elasticecqilare sanguine; pe suprafala dinspre cavitatea alveolard exisg un stat de celule

{.dde alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (brcnhii, bronhiole) cuc qrat de un epiteliu cilinddc situat pe structuri conjunctive/cartilaginoase, cat fi

ine (artere, vene).numeroase hematii acoperi perefii nesrozali ai alveolelor pulmonare; se

-! $i celule incarcate cu pigment de culoare bruni (siderofage); pe alocuri p€relii

1}&i se identificd sub aspectul unor siluete colorate acidofil, nevascularizate; la periferia

- e gisesc alveole pa4ial umplute cu hematii ce au perelii ingrotali datorit?i hiperemiei

qikq edemului qi infiltratului inflamator cu polimorfonucleare.

SIrcATTJL DE STAZA / FICATUL CARDIAC / STAZA IID,PATICI / EIPEREMIf,,tt![vA cRoMcA mPATrc.i.

Se c@qetizeazi in cre$terca cantitilii de sange irl teritoriul venos qi capilar la nivelulgachimului hepatic.Cdzele sunt reprezentate d€ insuficienti cardiaci dreapti; consecutiv unor sufednlepohomre: emfizem pulmonar, astm brongic, tuberculozd pulmomrl, brcniite cronic€ etcrraltind aqa-numitul cord pulmonar; obstruclia venei cave inferioare; obstruclia venelorryEhepatice (sindromul Budd-Chiai); boalaveno-ocluzivi hepaticd.Xrrorcopic: ficatul are volumul $i greutatea qescute, capsula Glisson este destinsd, culoar€h&-violet iar la sectionare se scuge o cantitate mare de sange inchis la culoare.In mport cu timpul scurs de la instalarea cauz€i, staza hepaticd paxcuge patru stadii.

- stadiul I (descris mai sus)- stadiul II mai poa a denurnirea de ficat ,Inuscad"/ficat ,,in cocarda": ficatul igi

pisteazi caracterele descrise ante or cu exceplia culodi; in acest stadiu pe suprufataparenchimului hepatic cat $i pe suprafala d€ secliune se identificd un aspect policromreprezentat de zone foarte mici ro$ii-viole! incojurate de o zoni galbeni iar aceastalncotljwati de o zonl ro;ie-brune (aspect asemEnfior cu tri mici zone concentrice).

- stadiul III: ficat inversat/intervertit: se meuline aspechrl din stadiul II numai ci incontextul aspechiui policrom se identifici doui zone.. zone de culoare bruni ceinconjoard zone de culoare galben6.

- stadiul IV: ciroza cardiaca - ficat cu suprafala n€regulatA, granulari, consisteqicrescutd, volum putin mictorat,

Preprrrt hiriologis secliuni la pa€fina, colorafie hematoxilin eozinl.Diagostic hirtologic de orgru ficat- organ parenchimatos alcAtuit din lobuli hepatici (ted-toriu poligonal centrat de vena centrolobulard 0i compus din hepatocite cu dispozitie radiarA-cordoane Remack, ce delimiteaz6 capilarcle sinusoide), la unirea a aproximativ hei lobuli he-patici se identificd spaliul port/Kieman- spaliu conjunctiv ce cupride o arterioli {arn dinadera hepaticd, o venuld -ram din vena po i ti canalicule biliare tapetat€ de un rerd d€ celuleepiteliale cubice.

Microrcopic:- stadiul I: vena centolobulari dilatarii, cite cale converg capilare sinusoide

hiperemiate; unele hepatocite din jurul venei centrolobulare sunt-atroiiate.- stadiul U: vena cenholobulari dilatat4 catilare sinusoide hiperemiate; hepatocitepedcentrolobulare atlofiate; hepatocitele din zona mediolobular;, foarte sensibile laanoxie, prezinl?i aspect de dishofie grase; heputocit"le dir, ,ooa po*"ri"i a lobululuihepatic nu sunt afectate.

- stadiul III: hepatocit€le pedcenholobulare qi mediolobulare prezioti importanteleziuni degenerative, unele celule fiind chiar necrozate, in ,anorU t

"puto"it"t" a" Uperiferia.lobulilor hepatici nu prezint?i leziuni (sunt indemne a" ieri,.riet, astfel incat

,,lobulul hepatic pare centnt de spafiul port,'- stadiul IV: arhitectura parenchimului hepatic este modificata datoriti fibrozei

importante (aspectul va fr detaliat la patologia aparatului dige*ivj.

6. STAZA RENAI"{/RINICEI DE STAZ.{/trIPEREMIE PASWA CROMCA RJ.NALA

S€ caracterizeaze pdn cretterea cantitalii de sange in Fritoriul venos qi capilar al rinichitor.(auzele trecvent inrilnite care duc la aparifla acestei patologii sunl reprezentate de:insuficienla cardiaci dreapte/globah; leziuni_ la;ivelul ,.j;, ,";;. i;_l;r" pe ibnd deateroscleroza): compresii asupm venelor renale.Macroscopic: rinichi mdrili de volum qi grcutate; capsula renald este destinsd; consistenficrescutd; la sgctioqaxe parenchimul rdzbuzeazi. (€ste ;uft continut in ,upoJ

",, cup.utay; p"*pr.ufif- q" secfirme zona corticali prezinti pic eteuri d" .otoar" .oqi;lloiol"f imita dintre

comcata lt medujard este ttearM; \,€nele sunt dilatate, concretizandu_se sub aspectul unordungi de culoare rogi€ inchise.Preprnrt hirtologic: secliuni la parafi n6. colorape hematoxilin_eozindDisgnoltic histologic de organ: rinichi . organ parenchimalos alciitui L din:1. corticala ce conline glomeruli lenal (ghem

"upila. "u o*e.o*e henoatii, inconlurat de

capsula Bo.wmann, tapetata de un epit€liu twtit) ,i iubi conrorti; $i2. medulara, alcdtuiti numai din tubi ce apar sectionafi sub diverse incidelt€. Stioma dintreaceste componentg est€ reprezentatd de lesut conjunctiv bogat in celule ,i fibre $ [umeroasevase.

Mcroscopic la nivelul glomemlilor capilarele sunt hiperemiate (in lumenul unui capilarsectiotrat tramversal se identifici mai mult de doui hematii); de asemenea capitarele dinreleaua p€ritubulara sunt hiFremiate iar venele 9i venulele conlin mdt sange in lumen.Datodtd hipoxiei, la nivelul celulelor epiteliale rubulare se pot pune in eviien6 feziunidistrofice (distrofie granularE, dishofie vaclolari, disrofie gr;t o_;a;uoL4 Ai.rofi" gr*e{i chiar necroze); intersrilial miai infllfiale inflamalorii croniL.

7. STAZA PULMONARI,/PLAMiNUL DE STAZ.4AIIPEREII{IA PASIV,i CROMCAPULMONAR.{

Reprezinti cle$terca caditefii de sange in teritoriul venos gi capilar al parenchimuluipulmonar.

9:]11 "::,:"i"pi d:gii este.frecvenr reprezenrari de insuficienla cardiaca sringa. produsa de

stenoa rutrale ducand astfel la aparjlia plAmdnului cardiac.Macrclcopic: pldmanul are volumul fi greltatea crescute; culoare brund, co$istenld crescu-u; la secfioDare se scurge o cantitate mare de s6nge inchis la culoare, cu camcter spumos.

8

Preprrrt hirtologiq secliui la parafna, colorafie hematoxilin-eozineD[gmrtic hfutologic de orgrn: pEman- organ parenchimatos alcituit din alveole pulnonaxe- cavitifi aedene delimitate de pereli subtiri, reprezentali de tesut conjunctiv cu fibie elasticece conline capilare sanguine; pe suprafafa dinsprc cavitatea alveolarl existA un st at de celtrleturtite (celul€ alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cuperetele tapetat de un epiteliu cilinddc situat pe skucturi conjunctive/cartilaginoa$e, cat $ivase sanguine (artere, vene).Microlcopiq la nivelul per4ilor alveolari capilarele sunt hiperemiate, au traiect sinuos giproemine in cayitatea alveolart; alveolele congin hematii extravazate, edem gi macrofagecunoscute sub denunirca de celule ,,cardiace", care conlin in citoplasma pigrnent de culoarebrunA (colorafia Perls /Albastu de Prusia,/Albastru de Berlin evidenliaza iaftul ce pigmentulconlinut tt citoplasna maoofagelor este hemosiderintr - se coloreazi in albastu).

DrsrRoFtr

I. IJZIIJNI HIDROPROIIDICE TT.I RIT{CH

Procesele distofice sunt expresia unor tulburdri metabolice sau enzimatice ce devin evidentemorfologic la nivelul compartimenhrlui celular sau al structurilor intercelulare.Leziunile hidro-protidice sunt urmarca unei perturbiri a mediului ionic celular urmati dealteriri ale ultrastructurii celulare caxe igi gdsesc expresia microscopici in modificareaaspechrui citoplasmatic: intumescenld clard, inhmesce[fa tulbure, distrofia granulari,dishoha vacuolartr, distrofia granulo-vacuolad.Evolutiq in cadrul proceselor degenerative, celulele igi pot pistra rcsursele ftnctionale $aspectul shuctural (leziune reve$ibila) dar, cAnd acliunea agenhrlui etiologic este indelungatigi sever[, modificirile shucturale pot ajuoge pdni la necrozi/moarti celulara fleziuneireversibili).La nivelul parenchimului renal aceste leziuni se identifici in celulele epiteliale ale tubilor.Cauzele ce pot duce la aparilia acestor asp€cte patologic€ sunl tubulonefrozetoxice/infecfioase; alterdri ale filtradi glomerulare; s€pticemii; intoxicalii.Macroscopie rinichi mdrili de volum gi greutate, cu aspect hrlbure, mat, asemanator cu,,camea fialt6"; capsula renale destinsa; b seclionare paretrchimul rezbuze^ze (confinut maimarc in nport cu capsula); pe suprafala de s€ctiune nu se constate diferenta intre corticalA 9imedulari.Prepar8t histologic secliuni laparafind, coloralie hematoxilin-eozinaDiagnostic histologic dc organ: rinichi - organ parenchimatos alcituit din:

l. corticali ce aonline glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjumt decapsula Bowmann, taperatd de ull epiteliu hrtio $i tubi contoti;$i

2. medulara, alcAtuftA rumai din tubi ce apar sec{ionapi sub diverse incidente. Slrorlladinhe ac€ste componente este reprez€ntati de t€sut conjurctiv bogat in celule qi fibrest nunercase vase.

Microscopic la nivelul tubilor contofii $i anselor Henle se pot observa asp€ctele de distrcfiehidro-protidici, pu16nd pr€domina unul dintre acestea:

- intumescenla clari: celuli mdriti de volum, cu nucleu normal qi citoplasma clari.- intumescenld tulbue: celuli miriti de volum, cu citoplasmi nrlbure (aspect inceto$at),

foarte fin granulari, nucleu noimal.- degenerescenl5 granulari: celuli mtuitd de volum, citoplasmd cu aspect granular,

nucleu normal/picnotic.- degenerescen{i vacuolara: celuli mtuiti de volum, citoplasma conlinc vacuole de

diverse mirimi, imprecis delimitate, nucleu normal/picnotic.- distrofia granulo-vacuolard: celula miriti de volur& citoplasma conline atat granule

cet $i vacuole, nucleu normal /picnotic.Atata dmp cet nucleul persisti la nivelul celulelor leziunile sunt revercibile odati cu incetar€aacf iunii agentului cauzator.

2. DISTROFIA HIALIN;. ftV OVM / OVARIJL EIALIN

Termenul de hialin este utilizat pentu descrierea unui rnatedal tanslucid, cu aspect omogen,acidofil, acelular, ce se acumuleazi de reguli interstitial $ foarte rar intracelular. Unelevarietdli de hialin sunt de natua proteictglicoFoteici.

ll

Hialinul poate si apare in contextul unor procese patologice (cicatrici vechi, olganizareatrombilor, nefropatii glomemlare, tumo benigne/maligne,

-hipertensiune arteriala, ieftopatii

cronice, h€patifelirale/toxice etc) sau uneod poate reprezenta-un proces de involulie nomralia.lesuturilor ..imb6triinite' (involutia corpului galben al ovarului rezultdnd corpul albicans).tnalrDoza aflerelor uterine la menopauza sau hialinoza arterelor din diverie lesuturi lapersoanele in varste.Macroscopic: ovaxul are comistenta qescuta iar pe suprafata de s€ctiune se identihca zonede dimensiuni diferite, bine delimitate, omogene, afuicioase, translucide.Preprrrt hiltologiq sectiuni 1a parafura, coloratie hematoxilia-eozinaDiagnortic lfltologic de orgrtr: ovar- prczinta la periferie capsula_ condensare de fibreconjunctive dispuse paralel; urmeaza corticala ce conine foriculi ou*r"ni io aiu"rr"

"tuat a"dezvoltare, dispusi intr-o sfoma dens4 bogat celulara; medulara ."pr"r"nf.tu ain t".rrtcotjunctiv lax cu numeaoase vase sangume.

f^:y::n-t::,:::{, atbicars..reprezinta depunerea de hiatin, in condirii fiziologice, pe

:[1T:.i,.ruttut dm involutia corpului galben; arc aspect omogen, acidofil, dimensiuniolren&, lomra rotu_nd-ovala / neregulata; nu Fezinta in jur reactie inflamatode. La nivelulp€rerlor anenah ingrosati se pot distinge depozite de substanta omogen4 acidofila.

3. DISTROIIA FIBRINOIDA / DEGEI\IERESCENTA NBRINOTDA / NECROZAX'IBRINOIDA

Fibrinoidul- este o substanta cu aspect omogen, fin granular sau filamentos, acelular4acidofil4 PAS, pozitiva ce prezinla afinitati tinctoriale-aseln-u,oar" i,tlrr"i de unde sidenumirea de flbrinoid.

Distrofia fibdnoida este un element aaracteristic bolilor cu componenta imuna (LEs_lupuseritematos sistemic, boala reumatisqal4 reactii de hipersensilititad scteroaermie,dematomiozitq poliarterita nodoasa etc). In fimctie de

"ooaltit" a" io.rrrar", compozitia

chimica.. a. fibrinoidului este complexa si include: f,tanu, gu.aioluflne, proteine,mucopolizaharide etc.ProperNt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie pAS.

lfi1Tt*li1t mase acidofile. PAS- pozitive, omogene/fin granulare, de intindere variabila,rnconJurate de infiltrate inflamatorii alcatuite din limfocite, plasmocite, histiocite, fihoblast;si fibrocite,

4. AMILODOZA RENALA / DISIROI'IA AMILOIDA RENAI,A

Amiloidul esie o substanla protgica patologica depozitata extxacelular la nivelul tesuturilor siorganelor, realizand diverse aspect€ anatomo-clinice.

Se pme in evidenla prin coloratii speciale:-Rosu de Congo - depozitele de amilod se coloreaza ortocromatic-Violet de Gentiana - amilodul se coloreaza metaqomatic

_ -io.lumina polarizata, dupa Rosu de Congo se observa birefringenta verde.

Amiloidoza renala apare ftecvent in cwsufamiloidozei secundar"e.Mlcrorcopici rinichii sunt maxiti de volum, au suprafata neteda sau usor neregulata,

::l-tlI-" "T*"*, ..r-l palizi; pe suprafara de sectiune corricala este fuflau, ingro*o, -"culoare cenu$u-galbure si aspect ceros.Preparrt histologiq sectiuni la parafina, coloratie Rosu de Congo

12

Dirgnortic hirtologic de orgen: rinichi - organ parenchimatos alcatuit din: 1. corticala cecontine glomeruli rcnal (ghem capilar cu numeroas€ hematii, inconjurat de capsula Bowmann,tapetata dc un epiteliu tutit) si tubi contorti ; si 2. medular4 alcatuita numai din tubi ce aparsectionati sub diverse incidente. Stroma dinte aceste componente este rcprezeniata de tesutconjrmctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase.Mcrolcopiq folosind una din coloratiile speciale, se evidentiaza prezenta depozitelor deamiloid la nivelul membranei bazale a anselor capilare glomerulare (materialul depozitatapare sub aspectul unor mici ,,noduli"ce cresc progresiv in volurn, ducand la obliterarealumenului vascular; odata cu trcerea timpului intreg glomerulul va fi tarNformat intr-o masaomogen4 acelulara, de forma rotLrnda), in mezangiu, in capsula Bou,manrq pe membranabazala a tubilot, in peretii vaselor mici (frecvent in arteriolele aferenle) si interstitial de,alungul hbrelor de reticulina.

,.,ilk*{**?frcAnr' cRAs

Reprezinta acumularea de lipide neutre intracelular, la nivelul parenchimului hepatic.Depozitele lipidice trnt fi vizualizate la microscopul optic dupa prelucrarea corespunzatoare aftagnentului prelevat (prelucrare la gheata, p€ntru a se evita dizolvarea grasimilor in solventiiuzuali), sectionare la cdotom, iar cupele histopatologice colorate cu una din coloratiilespeciale :

-Sudan III- grasimile se coloreaza in portocaliu-Acid osmic- grasimile se coloreaza in negru-Scharlacb-Roth - grasimile se coloreaza ir rosu.

Cauzele care pot duce la aparitia icarcarii gase hepalice sun! hipoxi4 infectii grave,intoxicatii cu eter, bismut, aN€n, fosfor, in{lamatii, alcoolisnr, diabet yaharat, obezitate,malabsorbtie, infomelare etc.Mecroscopie: ficahrl este marit de volum, are marginea anterioara rotunjita, consistentascazuta, auloar€ galben-lutoas4 friabil la sectionare.Prepar&t hirtologic: s€ctiuni la parafina, coloratie Sudan IIIDitgnoBtic hiltologic de organi ficat- organ parenchimatos alcatuit dilr lobuli hepatici(tedtoriu poligonal centrat de vena cenholobulara si compus din hepatocite cu dispozitieradiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ treilobuli hepatici se identifica spatiul port/Kieman- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -mmdin artera hepatic4 o venula -rarn din vena pott4 si canalicule biliare tapetate de un rand decelule epiteliale cubice.Microscopiq hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, (initialin zona cenholobulara), ce pot ocupa toata citoplasma; prin fuziunea ac€stora apar depozitelipidice mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi gasoase (inunele situatii €le pot constitui susa emboliilor grase).

6. STAZA BILIARA IN FICAT

Reprezinta o distrofie pigmentara datorata petubarii secretiei de bilirubira in cadrul unuisindrom ictedc.Cauzele sunt reprezentate de: compresii la nivelul cailor biliare extrahepatice; obstacole laniyelul cailor biliaxe intrahepatice (ftecvent litiaza, pamziti, procese inflamatorii).

l3

Macrorcopic: ficat marit de volurn.. culoare brun_verzuie. capsula destinsa, consistenla

::ff## sectionarca parenchimului caile biriare fi;",*#dj:iJ se scurse bita

H:n"i:ll1lt:S",.rectiuni la pamfina. colorarie hematoxitin _ eozhau."gnosnc hirtorogic de orgrr: ficat- organ parenchimatos a-"u,J, ao lobuli hepatici(renronu porieonal cenrxat de vena 111"y;qr"1.f "i

;;;;;;;;;;#;re cu dispoziriemdiara- cordoane Remack. ce delimireaza capilarele sinusoide). la unirea a aproxinutiv trejlobuli hepatici se identifica spariul Dorldir anera hepatica- o v"nrlu-- ,ro dinf*:lT-

spatiu conjunctiv ce cupride o'arteriola -ramcelule epiteliale cubic".

u"* port4 si canalicule bitiare tapetate de un rand de

Yi:f$*;il'.1tl"nfil;"n:ft"" Iuiare conlin,,trombi biliari'- precipitate deKupffer se gasesc in ciroptus.a granulidtl:u'il#;ff ff:*"obulare'

cal si irL celulele

7. BOALA GAUCMR

Este o boala melabotica. cu haDsmitere autosomal recesiva. datomta unui deficit enzimatic, cuimplicarea lizozomilor (tezaurismoza lizozomalaJ.lrztma deficitara este beta_slucozidscelulele sislemului ,eticulo-histin"irf ,9-:|'l "'* se acunuJeaza glucocerebrozide int"_u,orornurl*1.]""1ffi;ifi,:ffi. (splrna. sanstioni limfadci. maduva osoasa

Se identilica doua forme clinice:-forma infantila, neuropatica.

"*"r"^lf, 0.,o, shabism, flectarea capului, spasticitate,spasrne laringiene. tulburari psihice. casexe. varsahui: supravieruirea este de cel m'lt doi ani.-tonDa cronica- a adulnrlui, cu debradenopatje. ll ln copilarie' insotila de hepato-spleDomegalie si

ffim"g:;"tttlt este mult madta de volum si greutate, cu aspecr cenusiu-palid pe

Prcpant-hiltologic: sectiuni la paraflma. coloratie hematoxilin _ eozinaDiagnostic hirtologic de otgalr: solina _ organ parenchinnlos ajcatuit din l.pulpa alba _shucturi limtoide srrabature de o aneriola. si. ip"t;" ,";;; i";;;;;joLr.,u a. ,inurota.ii,"""1ff1":ff;'^'hematii

si reucocite. r";*ift;" ;;;;;;"i *ilill'i"n.,0"*. o"

Y:-.r:oPt:: se identifica plaje/irsule compacte_ de celule Gaucbe. acestea au dimensiuriman. J0 . 40 micronj. lorma rotund_ouutu- "iropt*rnu

.pu i;;; ili"aiffi asemanarorcu rnatasea incretita- uni_. bi_. sau mrrhinucleala: in citoplasma."-po'*1nlA*"nriu,u,"riufPAS pozitiv. sau hemosiderina(coloratie perls).

I4

[tvrr,.m,a1n ltnspncu.rcn

1. I,EPTOMEI\INGITA ACUTA PT'RIJLENTA

Inflamatie acuta exudativa, fiecvent intalnita la nivelul sistemului nervos central. cuprognostic

_rezervai, datorita posibilitatii difuziunii procesului injlamator b spaliulsubarahnoidian, cu interesarea tesutului cerebral si a sistemului venticular.Etiologia este ieprezentata d€: meningococ, pneumococ, Ha€mophilus influenzae. escherichiacolli. slreplococ. slafilococ elc.Macrorcopic: encefalul si maduva spinarii apar marite de volum si conggstionate. Lichidulcefalorahidian poate fi tulbue sau purulent.Leptomeningel€ este ingrosat, fara luciu, congestionat si uneori poate prezenta depozitepuulente (material cremos de culoare galben-verzui sau galben-cenusiu mwdar, in functie deage[hrl etiologic).PrGprrrt hirtologiq sectiuni la paxafina, coloratie hematoxilin, eozinaDiagnNtic hirtologic de organ; meninge care acopeta un ftagment de substanta cerebrala.Microrcopic meninge ingrosat ce contine vase hiperemiate (au lumenul largit, plin cu multehematii), edem (exudat colorat slab acidofil), numeroase polimorfonucleare, tare limfocit€,mononucleare, si filamente de fibrina. Strah[ile extem€ ale cortexului cerebral sau al€maduvei spinadi pot pezenta infiltrate inllamatorii in juul vaselor hiperemiate.

2. ABCEST'L SEPAIIC

Abcesul hepatic este un prcces inflamator exudatiq purulent, bine circumscris. In functie decalea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele hepatice pot fi:

-pioernice (cale arteriala)-pileflebitice (cale venoasa)-colangitice (cale biliara)

Macoscopiq Abcesele pioemice (de regula apar in contettul unei septicemii) sunt multiple,au dimensiuni mici, 3 - 4 rnm diametrq forma rotund ovala,Abcesele pileflebitice: sunt multiple, au dimensiuni mari, 50 , 60 mm diametru, formarotunda sau neregulata, Ca forma particulaxa se citeaza abcesul ateolar Chauffard caracterizatprin existenta a multiple cavitati purulente ce comunica intre ele.Abcesele colaagitice: prezinta puroi de culoare verzuie, iar uneori procesul supwativ esteqrlins la nivelul ficatului, astfel incat acesta (ficatul), poate fi comparat cu un buete imbibatin puroi de culoare verzuie.In mare, abcesul este alcatuit din cavitatea abcesului plina cu puroi si ,,rnembrana piogena,,sau ,,camasa" abcesului care delimiteaza procesul supwativ; in jwul colectiei puulentetesutul apare hiperemial.Preprt$ histologicl sectiuni la parafirB, coloratie hematoxilin, eozinaDiagno-stic hirtologic de organ: ficat- organ parenchimatos alcatuit din lobuli hepatici(teritoriu poligoml cenhat de vena centrolobulara si compus din hepatocite cu dispozitieradiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ treilobuli hepatici se identifica spatiul port/Kiernan- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -ram

l5

din artera hepatica, o venula ram din vena porta, si canalicule biliare tapetate de un rand decelule epiteliale cubice.

din nuneroase polimorfonucleare, piocitegrasime). fi brina. hepatocite necrozate. germeni

Microscopic; -puoiul este alcatuit(polimorfonucleare alterate, incarcate cupatogeni.

. -,,mernbrana oiogena" este rcprezentata de tesut de granulatie (fibroblaste, fibrocite, vasede neoformatie si infiltrat inflamator).In_juml abceselor se comtata; hepatocite cu leziuni distofice, vase hiperemiate, iniltrateinflamatorii.

3. APENIIICITA ACI]TA FLEGMONOASA

Inllamatie exudativa purulenta ce inliltreaza intreg peretele apendicular (caracier flegmonos).Etiologia esle reprezentata: colibacili, stafilococi, .n"pto"o"l, g"r."ni u";;;bi.

-

Mrcrrscopiq apendice marit de volum, hipercmiat,-cu se."iu -ut", ""lJnta pe alocuddepozite de culoare alb-cenusie; la sectionare perelele este ingrosat, ," poult" -p" "u

**iotu(ftiabil), iar in lumen exista puoi.Preprnt hirtologic: sectiuni la parafina, coloEtie hematoxilin _ eozinaD,u8n:sgc hiltologic de orgau apendice - organ cavitar cu lumen mic si perere grcs,alcatuit din urmatoarele strat[i, de la interior la ixterior: mucoasa cu epitefu ae acop-erlrecilindric, cu celule calicifomre si glande Lieberkulrr; submucoasa; In*"uiLu

"u aouu

"t ut*i,

rmul intem dispud circular si unul extem dispus longitudinal; seroasa. Atat in mucoasa cat siin submucoasa exista foliculi limfoizi cu centri germinativi clari.Microrcopic

_mucoasa peretelui apendicular poate prezgnta zone ulceratq (lipsa desubst"nta); cel€lalte sfaturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate d" ,,u-..o*polimorfonucleare; se constata si hiperemie accentuata cat si hemoragie. In rumenulapcndicelui se.identifica numeroase

_polimorfonucleare. piocire. celule neirozate. hematii,Irbflna. Mezoul este hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasa se constata depozit;fibrinoleucocitare.

4. PLEUREZIA NBRINOASA / PLf,I]RITA FIBRINOASA

Inflamatie acuta exudativa la nivelul seroasei pleurale obiectivata prin aparitia depozitelor defibrina pe seroasa si acumularea unei cantitati minime de lichid in cavitutea pt"*atu.Pleuezia poate fi concomitenta cu:

-alie boli pulmonarc: tuberculoza, pneumonie, infarct, abcese pulmonare, bronsiectazii-boli sistemice: lupus erit€matos sistemic, artrita reumatoida. uremie

,. -uneori in cadrul terapiei nrmorilor pulmonare si mediastinale grostiradiere).Mrcrorcopie pleura are luciul disparut, culoare rosie inchisa, cridepozite de culoare alb_gri,rugoase la palpare. aspecnrl hind comparaL cu imaginea pe care o are urnrl dupa ce doua feliide paue unse cu Lmt au lost lipite si apoi dezlipite: uneori acesre depozite pof imbraca uncaracter vilos, datorita cantitatii mari de fibrina.Prepanrt hirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hernatoxilin - eozinaDj&gno*ic hirtologic de organ: pleura- sercasa caxe tapeteaza cavitatile in care se allaplamanii. cat si plamanii (foita parietala si resp€ctiv visceiala);este ."p."ontutn de ,- st utsubtire de tesut conjunctiv cu fibre elastice, acoperit de un'epitelii ,i-fiu p*i-"rrto",demunit mezoteliu.

t6

Microrcopiqmezote liul de supnfata este padial disparut, stroma conjunctiva estehiperemiata si acoperita de filamente de fibrina care se intersecteaza sub divirse incidenterezultand o retea de hbrina ce contine mre polimorfonucleare, rare hematii si celuleendoteliale;

11 qroflrlzine catre parenchimul pulmonar, se identifica tesut de granulati€, ceva organiza fibrina si o va inlocui prin tesut conjunctiv.

5. INIERITA ULCERO - NECROTIC,4

Inllamatie alterativa, mai fiecvent irtalnita la sugari, la nivelul intestinului subtire- incontexhrl careia t€sut'l necrozat este indepartat si apare astfel o ulceratie (lipsa de substania).Colita: inflamatie la nivelul intestinului gros.Eltero-colita: proc€s infamator care inter€seaza alat intestinul subtire cat si intestinul gros.Mrcrolcopic: la nivelul intestinului subtire se identifica mrmeroase l€zi.ni concr€tizate inzone necrotice de culoare galben murdar, de diverse dimensiuni, cu contur regulat saunercgulat' inconjurate de un lizereu de culoare rosie; prin eliminarea materialului necroticrezulla ulcemtii de adancimi variabile, uneori putandu-ie produce chiar perforatii; mucoasaeste hiperemiata si edematiata.Prep&r1Nt hiltologiq sectiuni la parafln4 coloratie hematoxilin _ €ozinaDiagnostic hirtologic de org.n: intestin subtire- organ cavitar al carui percte prezintaurmatoarele sbaturi . de la inlerior spre exterior:a)mucoasa alcatuita din epiteliu cilindric intestinal cu placuta striata si celule caliciformecontinand picaturi de mucus, cu nurneroase vilozitati (structu.i asemanatoare unui ,deget demanusa" cu ax conjunctivo-vascular acop€rit de epiteliu uistratificar)i corionul, bogatcelular. contine glande Lieberl,-uhn;b)submucoasa- tesut la\ ce contine foliculi limfoizi;c)musculaxa- strat de fibre muscularc netede cu dispozitie circulara, ra intedor si shat de fibremusculare netede cu dispozitie longitudinala, la extedor;d)seroasa- formata din tesut conjunctiv lax acopedt de mezotelii,.Microscopie: in unele zone muaoasa prezi[ta pierderi de substania pana la nivelulmuscularis mucosae (exulceratii); la nivelul submucoasei se rerrraxca hiperemie, edem,siuneod hemomgie; mucoasa n€crozata si submucoasa sunt inilhate de numeroase limfocite sipolimorfonucleare; uneori se poate identifica reactie inflamatorie si la nivelul seroasei. ltrlumenul iDtestinal se oberva detritus fibrino-leucocitar si hematii.

6, PAROTIDITA f,PIDEMIC,4. / OREIOI{T'L

lhllamatie acuta exudativa, de etiologie virala (virusul urlian), la nivelul glandelor parotide;este o boala infectioasa acuta si transmisibila/contagioasa.h afara de glaadele salivare, (in70o/o dh cazti afectarea patotidelor este bilaterala), mai sunt afectate: pancreasul, sistemulnervos central si testiculele.Macroscopie: glandele parotide sunt marita de volum, au consistenta oer,cuta, aspectcongestiv si edematos; local se poate costata o crestete a tempemturii si usoamjena dureroasa.Preperat hirtologic sectiuni la pamfina; coloralie hematoxilin-eozinaDisgrmtic de.ory.n: glanda parotida- organ parenchimatos alcatuit din acini glandulariserosi, separati in lobuli prin septuri conjunctive, ce contin vase si conducte excretorii.Microrcopiq inte$titial se constata hiperemie intens4 insotita uneod de hematii extravazate-edem si infiltate inflamatorii limfo-monocitare. In canalele excretorii se poate observa oirflamatie catarala cu altenri si desc'amari epiteliale, cat si condensarea secretiei in rumene.

t7

7. TESU"rttL DE GRANULATTE

Inflamade nespecifica de dp proriferativ. caxe poate fi o etapa inrermediam in cursulprocesului de vindecare a ptagitor. Iiind inJocuir apoi de t..", """.;l_"iJiiil,Jr: se mai poaremtarru sr rn procesele de organizare a extdarelo, nfino*". oo.iilt"..in.g:.;;ornd a.n*,ln scaderea reactivitalii organismului sau a virulentei an"nt,t,,; ^",^;'; "*'"

Macroscopic: fbrmariune pseudorumo.ala- asemanatire *;i.*T';;;*". burjonale, deconsrstenta moale. culoare rosie. care sangere"_ ,*. f" u"" "t'"il"rniloi"l..Prcprnt hiltologiq sectiuni la parafma_ colo.ti. f,"ruto*ilin_.o.inu.r,ogroroc de orgrtr: intestin gros- organ cavirar alcarui paete plelnta urmatoarele straruri. oe n rntenor spre exrerior: a)mucof,sa alcatuira di, .pii.fi, .iiiiG"li.rtn"f , .m"",,f ,bosat celutar. cu gtande de rip Lieberku'_n: b).rb,n".;;;:';;'l;".l,rli,,il,,i,*u_ ,nu, o.

11T", T.g*:t*: ":l"d: cu dispozitie circulara- iu^ir.;o. ,i1*i. ffi.""i'ui"uiur" n","0" .,orspoahe longitudinala, la exterior: dlsmezotelii. _ ieroasa- formata din tesut conjunctiv lax acoperit de

ffiff*':t3*':lT".lT:,rui:fi:'11'ii g":': .":oqb numeroase vase cap'a,e,iantiratea mare de ;;;;,#:.;#;":.' caror.nuclei bombeaza spre lumenul vascular.

sangerarii Ia raumatisme ^;nor..

;n,Tflo-tfopic.culoarea rosie si explica producerea

nr,orr*t. .i n i,lJ;i';;J il::.,i ffi d;,Ti"?"#,,r:3#:,L ?i"lffH;,tIti:":i:1;;ffift:ciat se idenrinca si inriltrar innamaror pii."i i#j,Jlpr^,n""i*.Aspecte particulare aie rcsunrlui de gralulatie:

",,,:flirlolrl de corp shain@or fi corpisnaini exogeni: pudla de talc.calgut. an. pulberi desrucu! substanle uleioase injectabile. sau,por fi corpi ,nuinl

"nOog"oi,-J".pl)iJO. k.rurinu,:5:ffih;';1tr*"'.1Li:il,:::i;T ransa eremen,ere ";;;;;;; ;r;;';ai sus. aparmasa ciroplasmatica. ta slab bazofila si numerosi nuclei raspanditi in toata

-gmnuloame cu aspect macrosconic nseudottrmomj: au componenta vasculara ibade binedezvoltala si se aseamana cu un h"-r',(tumori gingivate). - x!!@lgtom: un alt exemplu este reprezentat de epulide

18

Inru.ln,r,lp spncrrrcr

t. MIoCARDITA REUMAISMALA / cRAIituLoMuL REUMATISMAL

Inflamatie specifica granulomatoasa, produsa prin mecanism imun, agentul etiologicdeclansator fiind streptococul beta hemolitic grup A.Macroscopic: frecvent se constata o afectale a tutuor tunicilor cordului (pericard, rniocard,endocard =parcaldita reumatismala). Leziunea patognomoniia, granulomulrewnatismaVnodulul Aschoff se afla la limita vizibilitatii.Preplrat histologis sectiuni laparafina, colomtie hematoxilin-eozina.Diaglostic de orgen: fibre miocardice- fibrc musculare de tip striat, cu nucleu situat cenhalsi sarcoplasma bogata injurul nucleului,Microrcopie modificarile histopatologice depind de etapa evolutiva a leziunilor; suntparctrse trei etape:

-l.leziuni degenerative (dishofie fibrinoida) si exudative-Z.etapa proliferativa,/granulomaloasa-3.etapa cicatriciala/fi brozanta

Nodulii reumatismali sunt localizati in interstitiile miocardului, perivascular si subendocardic.In etapa degenerativa se modifica fibrele conjunctive si substanta fundamentala rezultandfibrinoidul, material PAS pozitiv; acest focar distrofic este inconjwat de elementeinflamatorii: limfocite, plasmocite, histiocite, rare polimorfonucleare.In etapa prolifentiva, in jurul focarului de necroza fibrinoida se acurnuleaza monocite,histiocite, limfocite, fibroblasti cat si celule patognomonice: celulele Aschoff numite sigigante AschoIIsi celulele Adcikov.Celula Aschoff este caa mai mare dintre celulele care participa la alcatuirea nodululuireumatismali are forma ovala, citoplasma bazofila si prezinta 1 - 2 nuclei lobati; celulaAnicikov, mai mica, are citoplasma bazofila, iar nucleul prezinta cromalina dispusa sub formade bara.

2. TUBERCT'LOZA GAIIGLIONARA

Inflamatie specifica la nivelul ganglionilor limfatici (adenita./adenopatie sp€cifica), secundarqcare poate sa apara prin disemitrarea pe cale limfatica a bacilului Koch.Macrorcopic: cel mai fiecvent srmt interesati ganglionii submandibulari si laterocervica.li;acestia apar mariti de volum, au consistenta elastica si sunt putin duerosi; pe suprafata desectiune prczinta cdoare alb-galbuie cu zone ce au aspect de mmolitie (necroza decazeificare).Proprrrt histologis sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina.Dirgnostic hiitologic de organ; ganglion - organ limfoid ce prezinta la pedferie oco[densare de tesut conjunctiv {ibros (capsula); de la aceasta pomesc spre intedor habeculeconjunctive care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o retea; parenchimul esteformat din doua zone: 1. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), inconjurati de sinuswi limfatice si 2.medulara - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.

19

HJffi?;ilTffi iil+ffili:,]Tf""" este populala de mun€rosi foliculi tuberculosi

f *l*T''y*f ,,r.,#tr"#iTii.iif $fl ffi:;H::::l;ffi i,f ili:Jf,"Tila'.er,-,i a" a i,""., ffi ;:"';."fr ffili" :ffi *:",:,ilff jil.*f #ffi ,l$lH*:fnuclei dispusi. de regula, pe circunnf<.i*"*".i'","

"ir"i.i. ;ffi;',.;;:,T:.:,.Tf:1:1fifnj;!:'::l"tr""Jffi : Hi:iurmeaza celulele epireloide. asemanaroare wui romb. .uqinrrcl.li"i

ll *p."#.i"

nr_"rour"limfocite cate inconjoara toat€ celelahe elemente descrise,avand di.poriti" A" cu.ounu.FoliculuJ tuberculos atipic nu prezinta celule glgarr," rnu ;u;I.'uil

3. AoRTIIA LUETICA

Iniamatie specifica la nivejul aortei-etiologic tieponema Dallidum

in coltexh-rl sililisului/luesului tertiar, avand ca agentMacroscopict frecuent este afechta poniunea ascendenk a aortei. care prezinta pereleletngrosat: la seoiooare se consrara ca. i"rr,n" .g."*"- pr";nru"ii'rli.*.

"i"rt i"itongitudinate. rnai.mutt sau mai purin profiua.."* ii."" ," l'.'#;;T;:", asem,lnaror..scoartel de copac'..

_Preprrst hilaologic: sectiuni la parafina. coloralie hemaloxilin_eozina.D1"8n*tiy hiltologic de o"gi ,onu _.anera de calibru mare. elasrica. alcarujta dinurnatoarele tunici, de la interior la exterior: 4 intimu r"sr,t*"ffiilil.oo",ua o" *endotetiu. cu nuctei alursjri; b) medja-alcaruita dj" nilr. "r"ril""

i]iiriil 'jarur"r in r*gurpereletui. intricare cu fibre musculare nelede si

"u nt." .on;,,,iJ,

", #fi:"i#", tbrmah djn

l,:":t;6j*"* t*

"e cuprinde vase mici, ""pil".;;;;;'i'g;'i,i'#i|"'"'i:iui uo,tt" 1u*u

Microocopic;- la niverul adventicei (tunica extema a aortei.), in_jurur vasa vasorum se observa iriltrateinflamatodi insulare alcatuite din plasmocite

"i rm"J", p"."ili"iJi.,^o._

"*"ingrosat iar lumenul vascular micsorat datorit" ."o"t.fit.J prjfif"ir,". -"- la nivelul mediei pe locul una" rrt ete elastice iuni'u]ri*"'."-ii."_ur"az" ,*rou,"inflamarodi timlb-plasmocirare ce constituie mic;;;; ffi.; ;;ffii: de h nivelutmediei consrituie mezaortita luerica.- la nivelul intjmei (tunica intema a aorlei l. care aparc inCrosata_ se conslata tibroza.Treptar. darorira disnugerii fibretor "r*rt". ,i rnr.lurar"*#;&;::ffi, se produce0rtatarea progresiva a lumenuJui vascular si se poate lorma un anewlsrn

S|Toiffiao#?1o^* crroMEcALrcE / STaLADEMTA cu

Inflamatie specifica. Ia nivelul glandelor,parotide. determinau de virusuj citomegalic (forrnaIo{altzata a bolii cu incluzii citomegalicel.Macroscopicr glandele safivare sr-ilt us,edem. or marite de volum si gezinta discreta hiperemie si

Preparat hiltologic: sectiuni la parafi na: coloratie hematoxilin-eozinaDiagrortic dc orssni etanda oarotida- "rr; ;;;;;;;;;i atcatuir din aci_nigland.lan serosi. separari in robuli prin sepn'i .-.;*"ii"".

".l-,rn"il$'ri "onau"t.

20

Microsc{piq la nivelul canalelor exqetoare ale glandei parotide se identifica, pe alocuri,celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), de forma rotund;, 30 _ 4dmicroni diametru, caxe au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de 7I microni diametru, acidofila; idtr€ incluzie si membrana nucleara se constata rm spatiu opticclar. Acest aspect al celulei infectata de virus a fost ase ranat cu aspectul ,,ochiului de pasare"/ ,,ochiului de buftita-'.InteNtitial se evidenti^za vase hiperemiate si iniiltrate inllarnatodi limfo-monocitare.

5. PIELOMFRITA MICOTICA

lnllanatie sp€cifica, acuta, produsa de candida albicans.Macmscopie la nivelul parenchimului renal, pe suprafata de sectiune, cat si la nivelulbazinetului, se constata microabcese.Prepfirt hiltologiq sectirmi la parafin4 coloratie pAS.Dironortic hirtologic de organ: rinichi - organ par€nchimatos alcatuit din: L corticala cecontine glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjwat de capsula Bowmann,tapetata de un epiteliu hltit) si tubi contoni ; si 2. medulara, alcatuita numai din tubi ce aparsgctionati sub dive$€ incidelte. Stroma dintre aceste componente este rcpreze[tata de t€;utconjunctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase.Microscopic in cont€xtul microabceselor formate din numeroase polimorfonucleare silimfocite se evidentiaza, folosind coloratia PAS, coloniile de candida albicans constituit€ dinhife_- formatiuni alungite si blastospori - fomatiuni rotund-ovale rezultate prin inmugwireahifelor si d€tasarca acestor muguri; aceste elemente componente au un a&njament plexiformsi sunt PAS pozitive.

6. ACIINOMICOZA PULMONARA

Inllamatie specifica determinata de Actinomices Israeli (bacterie Gmm pozitiva), la nivelulparenchimului pulmonar.Macrorcopic: la nivelul parenchimului pulmonar se identifica abcese.Preparrt hirtologic: sectirni laparahna, coloratie hematoxilin-eozinaDiignGtic hiltologic de organ: plaman- organ parcnchimatos alcatuit din alveole pulnonare

cavitati aeriene d€limitate de percti subtiri, reprezentati de tesut conjunctiv cu fibre elasticece contine capilare sanguine; pe suprafala dirspre cavitatea alveolara exista un strat de celuletudite (celule alveolarc); de asemenea se constata ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cuperetele tapetat de un epiteliu cilin&ic situat pe structud conjunctive/cartilaginoase, cat sivase sanguine (artere, vene).Microscopic in contextul abceselor, alcatuiie din numeroase polimodonucleare, histiocite,macrofage si mre celule gigante multinucleate, se €videntiaza coloniile de Actinomic€s, ce aufoma regulata sau neregulata, dimensiuni diferite, si sunt constituite din filamente, dispuseradiar/stelat, asemanator spitelor int-o roata; la una din extremitati filamentele prezinta oingrosare numita conidie, care in cont€xtul coloniei este situata perifedc, pe circumferintacoloniei.

21

Ttnronr BEMGNE

1. PAIILOMTJL CUTANAT

Fonnaiiune tumorala benigna a epiteliilot de tip pavimentos; cele mai frecvente localizari suntla nivelul pielii, mucoasei cavitatii bucale, laringe, esofag, mucoasa perineal4 vezica urinara.Mrcrolcopiq formatiune sub forma unei escrescente/proeminente, de regula de culoareatesutului invecinat, cu suprafata neregulata, rugoasa, consistenta scazuta sau ferma in functiede gradul de keratinizare. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc papiloame sesileOaza de imFlantare larga, egala cu suprafata tumorii) si papiloame pediculate (baza de

lnplantarg lngusta? mai mica decat suprafata tumorii). Papiloamele pot fi unice sau multiple.

Prepfirthirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozinaDilgnortic hiEtologic de organ: piele- este fomata din epidem, derm si hipodemt.Epidermul este compus din urmaioarele straturi, din suprafata catre profirnzime: stratulcomos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; stratul granulos_ format din2 - 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- fomat din 6 -10 randud de celulepolieddce, solidarizate prin desmozomi, dandu-le aspect spinos; nucleii sunl rotunzi sicitoplasma bazofila; shatut bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este format dintr-un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina sifiecvent prezinta mitoze.Demul este alcatuit din tesut conjuncdv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii(shucturi pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nervoase.Hipodermul este repezentat de tesut adipos.Microscopiq histopalologic papilomul se caracterizeaza pdn urmatoarcle modificari:

-limita dinhe epidern si derm (papile dermice si creste interyapilare) esteaccentuat4aspect cunoscut sub denumirea de papilomatoza

-acaatoza: reprezinta ingrosarea malpighianului-hiperkeratoza: ingrosarea stratului cornos.

In shoma, uneori, pot fi prezente inJiltrate inflamatorii predominarf limfocitare, dispuseperivascular.

2. POIIP {)ENOMATOS / TUBTILAR / GLANDT]I,A.R

Formatiune hnnorala benigna ce se dezvolta la nivelul mucoaselor, fiind ftecvent intalnita incolon si rcct.Mecroscopic in lurnenul intestinal se identifica o proeminenta, de aproximativ I cm , cusuprafata neted4 lucioasa, umeda, avand baza de implantare pediculata sau sesila! existasituatii cand se intalnesc multipli polipi iar boala poarta numele de polipoza.Prep&t* hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozinaDilgrortic histologic de organ: sectiune prin formatiunea tumorala.Microscopiq tumora este alcatuita din numeroase structuri glandulaxe al caror perete continecelule inalte, uninucleate, ce au in citoplasma mici picatwi de mucus; rmeori lumenulglandular €ste dilatatputemic largit; stroma prezinta mici iniltrate inflamato i predominant

liml-ocitare. perivasculare. Supra[ata hmoni estecontinand mucus in citoplasma.

acoperita de celule cilinddce, unele

3. ADENONBROM / FIBROADENOM MAMAR

Formatiune tumorala benigna care se dezvolta la nivelul glandei mamate, fiind o proliferarecompusa din tesut conjunctiv fibros si tesut glandular.M.cmscopiq nodul tumoral bine delimitari" o cupsulu

"onlonctiua, de dimensiuni variabile(2-4 cm), uneori cu aspect robulat. consisrenta"ies"uta, ,fi;;;;; iiilii" o" o,un*,t"invecinate si lrectent este localizau io cadranul supero_e\1";.

- '"'" "'"""Pr€prrat hirtologic: secrJuni la parafina. colorarje hematoxjlin _ eozina.Di.grostir historogic de organi glanda_mamara - granda sudoripara modificata rocalizara irtesutut subcuranal: este tormata djn t5-20. lobi. j,";",;; ;iaid;"ind'#na.n,. ", _conduct ce se deschide la nivelul mamelonujol; fr".." foU

"rt" io""Jnj*o i" lJ.u,

"on;*",iuce contine nurneroase celule adiooase.acesr.tesut pamnde in lobi si ii l.i*" ln IoUuti. Cu

::[i: fffjji,ffi:*t rormate din cerure epi'.ri"b;;bi.;. ';p;;il';#fr;" bazara prin

Microscolic: jn judl canalelor galactofore si a acinilor glandulari se constata proliferaxe detesut conjuncdv care poare avea o distriburie *,t";":.ui;;;i"unj'1,*.on 1ro*upericanaliculara,. sau poare avea o distriburi"

^""rilo;; ;;f";;; r#"ilni,J ,,*drar" .,confetindu-le un aspect nercsulat aserr

::l:d"*i;;il;;'i:i#i"il,:H:"1#TT*T';Jf#"Jll"i*".i"li:pertena tumorji se consrata o deruificare a fib."loid" "olug"o;;;""r?r,i" ""pr,,r".

4. EEMANGIOM CAPILAR CUTANAT

l^"I1ll" rumorala bcnigra cu puncr de. plecare vasele sangline. de regula cu caracrercongerutali exista si tumori benigne ale raselor rimfarice nurnit" f;'.i-J".il'"Mrcroacopic: rumora se poare p"rezenra sub a;p.;il ;;il;;",i"1'r""fr1'rl,u-

"u "uprul,o151e911a3, sau se noare prezenra sub aspectul i,nq r",.i". i,r"""ffiiigrn"'iffi; *"

"uto*"rosre-vrolel. consislenta moale. dimen\iru1i rariabile. nu este bin" d"lirnjiutu.l ," a"color"urula vitropresiune.Prcprrst biltologic: sec uni la parafina_ colorctie hematoxilin_eozinaDiagnostic histologic de orgrr: niele- esle lormara din epiderm. derm si hipoderm.Lpidermul este compus din urmatoarele srraturi. din ."pr"f"i;-;;;; irorirn.irn", u,u*rcomos- rnai multe straturi de celule tufire, acidonf", f*"r'"clef .r-":r.rf ,i_"i".- r""*, ar"2 - 4 mnduri de celute romboidate.

", ";.,t i*[ ;id.;;ilffi;###'epidermutui"contin in ciroplasma granute de kerarohiatin: *;d ;.il; i;;i i; il'fr,ilo* o.

"",u,"poliedrice, .solidarizare prin desmozomi, q*a"+'"rp*i

"prn"o"r".r"ii'l,rL -r"nz, .icrtorlasma bazofila:_sratul bazal / geminatiu_ .ituut p" m".f.unu'Uaza",'"rl*fir"_", aino_

ffi:iffg**";itJje.inalt'e' cilirdrice; au no"leli ui*eiti ouJ,i, J,i'i^--'i

".," putr*

"iDermuJ este alcaluit din tesut coniuncriv._contjne vase de sange. limfatice- anexele pieliilsfucturi pilo-sebacee. glande sudoripare), lilele nervoase-ffrpooermul este repretental de tesut adipus.Microrcopic: epidermul este subtire: la nivelul dermului se identifica nurneroase vasesalglinq de dimensi ,ni diferite, grupaie, cu peretele subtire (capilare), cu celulele endotelialeturtrte: tumenele \ asculare contin hematii. LiJnifele tunorii ;; ;;;, bi;;;;;;:

.

24

5. LEIOMIOFIBROM UTERIN / TIBROLEIOMIOM IIIERIN

Formatiune tumomla benigna, intalnita la nivelul corpului ute n, alcatuita din prolifemri alefibrelor musculare netede si a tesuhrlui conjwctiv; aparitia si dezvoltarea tumorii este instransa corelatie cu hiperestrogenismul - q€ste in timpul sarcinii si involueaza la menopauza.Mrcmscopic: se poate observa o singura formatiune tumorala sau pot exista multiple stfel deformatiuni; tumoia este bine delimitata, incapsulata, are consistenta crescuta dimensiunivariabile (cativa mm - zeci de cm); pe supnfata de sectiune fasciculele de fibre se dispun subforma de vaxtej. Twnora poate fi localizata in peretele corpului uterin submucos, intamuralsau subselos.Preprrst hiriologiq sectiuni la parafina, coloratie Varl Gieson.Diagnostic hirtologic dc orgNtrl ut€r- organ cavitar alcatuit din interior sprc extedor din:endomefu / mucoasa uterina- epiteliu care se invagineaza si formeaza glande uterineinconjurate de stroma endometriala; epiteliul este simplu, cilindric si contine celule ciliat€ sisecretodi; urmeaza strahrl muscular / miometml alcatuit din fascicule de fibre musoularenetede separate de fibre conjunctive subtiri; fibrele musculare au dispozitie spiralat4longitudinala sau oblica; se observa si vase sanguine; la exterior seroasa, subtire alcatuita dintesut conjunctiv acoperit de mezotelii.Microrcopic utilizand coloratia van Gieson fibrele conjunctive se coloreaza in rosu iarfibrele musculare netede in galben; atat fibrele musculare netede cat si cele conjunctive suntdispuse in fascicule de grosimi diferite care se intersecteaza sub diverse incidente, cel maiftecvent sub forma de vartej. La periferia tumorii se constata o densificare a fibrelorconjunctive care realizeaza capsula tumorii.

6, ADENOM PLEIOMORF / TUMORA MXTA DE PAROTIDA

Formatiune tumorala benigna ftecvent intalnita la nivelul glandelor salivare (glanda parotida).Mrcrorcopiq nodul tumoral de consistenta crescuta, bine delimitat de o capsula subtire,diametu aproinativ 2 - 6 cm, suprafata neteda, usor lobulata; pe suprafata de sectiune seobsewa culoare albicioasa si consistenta diferita pe anumite portiuni.Prep&nrt hirtologic: sectiurf lapamfina; coloratie hematoxilin-eozinaDisgnortic de organ: glanda parotida- organ parcochimatos alcatuit din acini

glandulari serosi, separati in lobuli prin s€pturi conjunctive, ce contin vase si conducteexcretodi.Microscopic in alcatuirea tumorii intra doua componente:- componenta epiteliala reprezentata de celule epiteliale si celule mioepiteliale; celuleleepiteliale sunt organizate in plaje, cordoane sau structud glandulare/tubulare; celulelemioepiteliale, mai mici, sunt situate la periferia insulelor de celule epiteliale.- Componenta conjunctiva se poate prezenta sub urmatoar€le aspecte:

-fibrilar (fascicule de celule fi.rziforme)-mixoid (celule cu forrna st€lata dispuse intr-o masa amorfa slab bazofila)-condrcid-osteoid

25

7. TERATOM OVARIAN / CEIST DERMOID OVARIAN

Tumora dizembrioplazica. benisna. compusa din l,esuturi derivate din resturi ale celor rreifoile embrionare. localizata la niielul ovarului-Macrorcopic: tumom are asDect chisl.s"praf"t"

-tum*' ;;-;fi 1":f i:l Tffiyi#,ffi,:: ;:#,ft-':ilffffi .xltreprezentat de sebum, iar pe fata intemade par, dinti si alte proeminente solide-

I a peretelui chistic se identifica conglome*te de fircPrrprnt hiltologis sectiuni la parafina- coloratie hemaroxilin_eozina

_-?Ia9t.fo. ni"tt"6c .de orjrl: ovar--. prezinta la.pedferie capsula_ condensare de fibreconJuncrrve dispuse paralel: urmeazz conicala ce contine lolicdilvarilrjt-Aiu"o" ,tuot a.dezvoltare. dispusi intr-o shoma densr

conjuncliv lax cu num"ro*a uu* r-*il".bogat celulara; meduJara reprezentata din tesut

Microrcopie peretele chistului esj cryl:llerbq"b:*;:qddffi "i;;.",TjJ:#t$i:Li?ilil::lll"lj-"iltfi,l",j;1ffrn unete cazuri chistul dermoid se poate mallgruza.

26

TttMoRr MALTcNE

1. CARCINOM BAZOCELIJLAR / EPITELIOM BAZOCELUI,AR

Formatiune hunorala maligna care isi are originea in celulele stratului bazal al €pidemului sianexelor cutarate. Caracterul malign este subliniat de capacitalea distructiva locala;metastazeaza exceptional de rax; nu afecteaza in mod plimar mucoasele, dar se poate extindela acestea de la tegumentele invecinate. Este cea mai ftecventa tumora maligna a pielii,intalnindu-se de regula pe zonele fotoexpuse sub aspectul unei leziuni rurice sau pot ixistamultiple formatiuni tumolale (epiteliomatoza).Macrorcopic turnora este teprezentata de uuul sau mai multi noduli mici - ,,perlebazaliomatoase", roturzi, translucizi, cu telangiectazii pe suprafata; intr-uo stadiu mai avansatnodulii conlluati pot forma o leziune turnorala cu centrul deprimat, uneori ulcerat acopedt decrusta hematica.Aspecte clinice: - forma nodulara (descrisa anlerior)- forma chistica reprezentaia de unul sau rrlai multi noduli hemisferici moi; zona chistica

centrala poate fi mai intens pigmentata decat p€riferia.- forma plan-cicatriciala are spectul unei placi cicatriciale cu ulceratii acoperit€ de cruste

hematice pe suprafata; pedferia este bine delimitata de un buelet perlat- forma superficiala (pagetoida / eczematoida): placa eritemato-scuamoasa cu marginile

perlate si suprafata, pe alocuri, ulcerata- forma pigmentara: tumola axe culoarc malo-negricioasa datorita melanocitelor pe caxe le

contine- foma sclerodermifonua / morfeiforma: placa tumorala cu consistenta crescuta,

suprafata neteda, usor supra- sau suMenivelata.- Ulcus rodens:debuteaza ca un nodul carc se ulcereaza rapid; uneori marginile sunt

perlate, iar fundul ulceratiei este situat prcfi.nd.- Ulcus terebrans:foma de carcinom bazocelular ce disauge tesuturile in profrozime,

avand evolutie mutilanta.Preprret hiltologiq sectiwf la parafma, coloratie hematoxilin-eozinaDiagnostic hirtologic d€ organr piele- este fomata din epiderm, derm si hipoderm.Epidermul este compus din unnatoarele stratud, din suprafala cate Fofunzime: stratulcomos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; strahrl granulos- format din2 - 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,contin in citoplasma granule de keratohialin; stahrl spinos- format din 6 -10 randuri de celulepoliedrice, solidarizate prin desmozomi, dandule aspect spinos; nucleii sunt rotunzi sicitoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe memhana bazala, este fomat dintr-un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina siftecvent prezinta mitoze.Demul este alcahrit din tesut conjunctiv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filetq nervoase.Hipodermul este reprezentat de tesut adipos.Microscopic: forma histologica cea mai ftecvent intaldta este carcinomul buocelular solid.In contextul acesteia dermul este invadat de numeroase insule tumorale de dimensiuni sifome diferite, dens celulare; celulele de la perifeda proliferarilor neoplazice sunt asezate

27

;;3i,ll*,;i"tfl1ifi1,,1;i#o",Tf;,','1"n"- insulelor turnorare sunt divers orientate si apar*"0*o

""" #.*. r#J1'liiiiL*""'Hi;}]"'#,H::"".. bazonle' au nucleul mare

;"#;;"H".t" se pot dispune si sub forma de cordoane/siraguri ramificate si

Alte tipuri histopatologice sunt:-tipul adenoid-tipul kelatozic-tipul chistic-tipul sclerodermiform-tipul superficial-tiplrl pigmeotar.

2. CARCINOMUL SPINOCELULAR / EPITELIOM SPINOCELULAR

Turnora maligna cu oripine in celulele sratultri spinos, caracterizata prin rala de crestererapida, invazivitate tisulara locala si car

Y:_:::,,:, :; ;iifi ",ffi ffi'fitilffiff rffi H::"",:Tl

;""TiriltrH|i[::1"1fr,$"ifl:;iy":-*"3.ui9'i n' gi"r'" 'e"'i" u-"'i"i"' "u

nu ",ou..,uu ro^u *J ooauj ;;'il;:iTl"liil:Hffi.:Ti:'"ff#:l:".::ffif R"::j"#cenusii-galbui. aderenre: placa esle inlltrara .i i"o*ro- i*'","*," "flli,"r,oa

.o.efltematos; dupa cateva luni tumora de.tundulacoperii de exu;;r";;;;;:;;i* proerrunenrr' nodulara' sangerarda si ulcerata. cu

pl*'*r" 'iui"".,.. i;;|i."ijl"T;:;:Jfffeo-lemaLcat inltiar rumora este mobila pe

.carcinomul spinocelular al mucoaselor: fu "l"fJ ,"_i.i"*selor (buze), sau mucoaselor(orala- genitala). primul semn clinic poale fr o fisura. o mica eroziune sau o ulceratiepercrstenta care sangereaza usor. semimucoasu uuz.1o. ".r.

,."urr. n"iiil.i"i,oo"u, in,,iul:: f.:::p" " infitrrare.discrera. care deviue nodutara. Tumora..;;;;;i; erofirjc sauendoirttc producand distrusere dsularrgenitale. leziunile pot d"uao; a*1.

"onnl,,Teori

in cavitalea orala si la nilelul mucoasei

i::f ::il*,."y"J;:;#ll;."?JH'g';A: il#l#il1:f"'#..',a suprainrecriei ).

Dugroltic hirtologic de organ: piele _fonnara di" .pi;.;;;;:i hipoderm. Epidermuleste compus din umatoarele straturirD"tr *j*i l.

"J",i".",i;i.. *fii-ni: ", supratara care protunzime: srranrt comos_ mai

o. ".rur" .o,uo;.J.. ;,";;'ffi ';l$ilTH:,TT, tril$# :trfff , #ilycitoplasna granure de kerarohiarini srratur tprnor- ro-u,'aTr, ? '-ili'r-[i a. ".rr.poliedrice,

,sotidarizate prin desmozomi. o*a"_r. ^p."i-.pt"r, ""i.iir"'l, .r,""i .tcrtoplasma bazofilai.slianrl bazal / gerrrunatrv_ situat pe membrana bazaia. esle tomal dintr_

H"'JHilgflfl";i$e.inalLe' cilindrice; au

"*r"ii j-gii.'"'J":.ffi*'i,T.*. p,tr*,i

Dermul este alcah-dt din ksul coniunctiv. c^ontile vase de sange. Iimfatice. anexele pielii(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare,. rrlele neryoase-Hrpoqermuj este reprezenkt de tesul adipos.

l,t1ysc9nY de la nivelur epidermurui"mase de cerure rumoraje invadeaza dermur subctverce rncidenle: celulele sunl polimorfe: au dimensiuni ,i fo_" uiiuil] ou.l"rf ..,.voll[nnos. tahicromatic, sunt liDsire ,

p.orir",u,iro, ruiio,uiJ."i.,r.i"a,iiiil hltr^,.,.l.iiiil'li;,,:i.i;;"","r":X"i:,-"T*]

28

(lrc.atinizar€a s-a facut complet) si respectiv parakentozici: keratinizarea a evoluat incomplet,cu pastrarga nucleului esturi nucleare in celulele keratinizate. Exista numeroase mitozeatipice, precum si atipii nucleare si celulare.Stroma contine un bogat infiltrat inflamator reactional.In firnctie de proportia celulelor diferentiaie Broders a clasifica caxcinomul spinocelular inpatu grade:

gradul I : peste ?5% din celulele tumorale sunt diferentiategradul II : peste 50% din celulele tumorale sunt diferentiategradul III : peste 25% din celulele tumorale swrt diferentiategradul lV : zub 25% din celulele tumorale sunt diferentiale.

3. MEI"AITTOMTIL MALIGN CIJTANAT

Tumora maligna melanocitara; rcptezi a l-2o/o din totalul nrmorilor maligne si 2_7% dintotalul cancerelor cutanate; poate avea orice localizare pe piele sau pe mucoise; la femei maift€cvent se intalneste la nivelul gambelor iar la barbati li nivelul tomcelui posterior.Macrorcopic: tumora pigmentara sau acromica dezvoltata pe o leziune pre-existenta sauaparuta de novo. Se descriu patru forme clinico-patologice:

- melan.om-extensiv in supmfata (pagetoid) - 70% din totalul melanoamelor; afecteazaadultii, fiind de tr€i ori mai iecvent la femei; debuteaza ca o leziune usorsuptadenivelata, cu margini neregulate, polimorfism cromatic (nuante de negrq maxo,albastrui, rosu) si uneori cu fenom€ne inflamatorii injur.

- melanom dezvoltat pe lentigo malign: forma rar intalnita- 5% din cazud; se dezvoltape o lezirme pre-exist€nta (lentigo malign / melanoza Dubreuilh), care se identifica pezorcle fotoexpuse la varstnici; transformarea in tumora invaziva este aluntata deaparitia pe suprafata melanozei -leziune policroma - a uneia sau mai multorfonmtiuni infiltmtive, nodulare, de regula pigmentate, care ulc€reaza.

- melanom nodular: nodul tumoral care sangereaza usor, de dimensiuni variabile, (de la6 - 7mm la cativa cm), de culoare neuniforma (negru-albastui sau rosu-maroniu);peiilezional poate exista uII halou pigmentar.

- melanomul acral: se localizeaza la livelul extremitatilor (palne, plante, degete); seprezinta sub aspechrl wlot leziwri pigmentare neomogene, pe suprafata carora sedezvolta o tumora infiltrativa a carei cresterc se prcduca initial in plan orizontal siultedor in plan vertical.

Preparrt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin - eozilaDiagnostic hirtologic de orgrn: piele -formata din epidem, derm si hipodenn. Epidennulest€ compus dirl umatoarel€ straturi, din suprafata catre profunzime: stntul comos_ maimulte straturi de celule tutite, acidofile, fara nuclei; shatul granulos- format din 2 - 4 randuride celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin incitoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- format din 6 -10 randuri de celulepoliedrice, solidarizate prin desmozomi, danduJe aspect spinos; nucleii sunt rotunzi sicitoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este fonnat dinh_un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma €ste putina sifrecvent prczinta mitoze.Dermul

-estj alcatuit din tesut conjunctiv, contiDe vase de sange, limfatice, anexele pielii

(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nelvoase.Hipodermul este reprezenlat de tesut adipos.

29

Microscopicl proliferarea tumoraladermo - epidermice. Djapnosticularhitecturale.

lsl -are

ongtnea aproape invariabil la nivelul jonctiuniihistopatologic * baznaza pe criterii citoiogice si

Dermul este invadat de nurneroase celule tumorale ce pot contine sau nu in citoplasmapigment melanic, organizate sub forma de cuiburi, insul"'";;J.;;; Ji#cna. a" c"tuleizolare. Desi acesre celule au o mare variabilirare de lbr., .; ;;;".';;;; ,"'"_ourr" oouatipuri unjore: celute epireloide (mai frecvente; si ""1"1"

tu ii;;;;';;;JJi."iio,u "*u",o"evidente de malignitate: pleiomorfism, nucteiatipici lanizocJ";;, ;;"ht;;, hipercromi,cu nucleol proeminent, monstruozitati nuclea.e, ai"iziuni ccelutare

"tipi""1. it".u

"o. a"n,celulara, cu stroma samca si vase hiperemiate; i"nft*tuf Anurnuri, ."a"iinA cup.ioae,lidlocite, histiocite, melanofage si eventual plasmocite.

4. CARCINOM DUCTAL II\ITILTRAITY

Tumota maligna la nivelul glandei m.unjre cu punct de plecarc epiteliut ductal(adenocarcinom). Formatiunea tumorala produce o reactie conjunativa ""ueru,

in "ont""trlcar€ia sunt €spandite cetulele tumorale lschir mamarl. c;";; f;;;;;;'#izare €ste incadranul supero-erlem din glanda mamara stanga.

Macrorcopic: nodul unic. dur. ereu mobilizabiipe plaaurile profunde, cu margiri neregulate,dimensiune aproximativ 2 cm- iar denasind 4 _ j .., innf,r"Lu [rrn "Jjl*",iu proOu""contracria papileror dermice rezutrant **r

^p".nr a. ...iO?'iioli'.ilil.:, 0,o,,

"u,"acopera hrmora: invazia tumorala periductala determina "uia,i"

lr"r"l"""l"i lmamelonombilicat): pe sectiure turnora are asnecl uscal culoare cenusie. este O*u -

..iaurr"* ."

f u "u,;r..,fiind irconjurara si srrabatura oe uenzi conluncriue ffi'ii"]i;#;'n,^orii esreasemanatoare unui clab.

Prep tt-hiltologic: sectiunj la parafina. coloratie hematoxilin eozina.DilgDlstic historogic de orgel: granda mamara - glanda sudoripara modificata localizata inlesutul subcuranat; este fomata din 15_20 lobi, ,i..*"ti ." !f-a"-i"j"o"iO"r," ", *conduct ce se deschide la nivelul mametonulul; fiecare lob este'inior]Lr'il i"r* *.1*",1,ce.contine nutreroase celule adipoase: acest tesut pabunde in lobi si ii imparte in lobuli. Canalele galacrolore su-ot formale din celule epireliale cubice. separare a. nr"-ii"Jnu Uu^fu p.incelule mioepiteliale.

lt, jf:ipt::,11"*..alcaruita. din purine cetule neoptazice de fonna poligonata- sLetara,ylij:l. .,1""j?."rice. aripice. dispuse. in cordoare. cuiburi. rubi. fiid separare sicompnmaF de llbre de colageD: tesutld fibros reprezinta un raspuns Ia prezenta celulelorhrmorale. La periferie. celulele neoplazice invad".- r".rhrl gr*;.';;;;;;;,--'

s.ADENOCARCINOM RECTAL

Tumora malig'a epiteliala ce are ca purct de precare mucoasa rectara, depaseste membranabazala si invadeaza srraturire profunde. Reprezinta 60 - 70% din adenocarcinomul de coron.M&croscopiq se poate idenlifica una din urmatoarele fbrme:- vegetanta (exofitica / polipoasa / conopidiforma)- ulcerata- stenozanta- diftz infiltrativa

Preprnt hiltologiq sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin _ eozina

30

Iliagnostic birtologic de orgrn: intestin gros - organ cavitar al carui perete este format din:mucoasa, submucoas4 musculara si seroasa. Mucoasa €ste alcatuita din epiteliu cilinddcintestinal ; codonul, bogat celular, contine glande de tip Lieberkultr; submucoasa- tesut lax;musculara- stat de fibre musculaxe netede cu dispozitie circular4 la interior si strat de fibrcmusculare.netede cu dispozitie longitudinala" la extedo4 seroasa- formata din tesut conjunctivlax acoperit de mezotelii.Microscopicl se constata o trccere brusca de la mucoasa normala la tesutul tumoml, careformeaza structuri glandulare ce invadeaza tot perctele rectal. Aceste formatiuni glandulare audimensiuni si fonne diferite avand peretele acatuit din celule inalte, pluristratificate saups€udostratificate, cu citoplasma bazofila, nucleul volurninos, tahicromatic, cu fiecventemitoze atipice.

6. METASTAZA GANGLIONAM DE ADENOCARCINOM

Metastaza reprezinta migrarea la distanta de tumora maligna primara a celulelor tumoralemaligne; pe cale limfatica aceste celule neoplazice ajug li nivilul ganglionilor, unde se potinmulti si determina formaxea rmui tesut tumoml.Mscrorcopic! ganglioni mariti de volum, de consistenta crescut4 aderenti la planurileprofi.mde; pe suprafata de sectiwre, pe fondul cenusiu-rozat se constata zone dure. de culoarealb-slaninoasa.Preprrtt histologic: sectiuni laparafina, coloratie hematoxilin-eozina.pirgnostic hiitologic de organ: ganglion - organ limfoid ce prezinta la periferie ocondensare de tesut conjunctiv fibros (capsula); de la aceasta pomes- spre interioi trabecule

Tnjunctiye care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o reiea; parenchimul esteformat din doua zone: l. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), iaconjurati de sinusrui limfatice si 2.medulam - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.Micmscopie: pe anumite zone structum normala a gangliorului este inlocuita de tesuttumoral malign reprezentat de formatiwri glandulare de dimensiuni si fome difedte al carorpeiete este alcatuit din celule pluristratificate sau pseudostratificate, cu nucleul marecomparativ cu volumul citoplasmatic, atipic, tahicromatic si cu nurneroase mitoze atipice_

7. FIBROSARCOMIJL

Sarcoamele sunt tumori maligne ale tesuhrlui conjunctiv; sunt mai rar inta.lnit€ in practicamedicala comparativ cu carcinoamele.Ca ftecyenta se situeaza , la copii si la adultii tircri, pe locul 2 dupa leucemii; la adultiponderea sarcoamelor este de I 07o, restul tumorilor maligne fiind reprezentate de carcinoame.

s) FIBROSARCOMApare la nivelul fasciilor, septurilor intermusculare, tesutului subcutanat, periost,constituindu-se ca o tumora neancapsulata, infiltmtiva, distructiva local, c€ poate recidivarepetat chiar dupa multi ani.Preparat histologict sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin-eozinaDiagnoslic histologic de organi nu se poate stabili, fragmentul fiind r€coltat din plina masatumorala.Micmrcopie celulele sunt unifome si se intrepalrund cu fibroblasti bine difercntiati dispusiin cordoane intretesute, care uneori au dispozitie sub forma de ,,oase de peste,'.

3l

Atipiile si mitozele sunt rar intalnite: De. alocuri s€ poate identifica cantitate mare de colagen,Aspectul microscopic generat esle de uniformi"," ,i;;;;il;;.'** "''b) SARCOM PIJIOMORT / ND.DITE.RT,NTIATEste cea mai nedifercntiata forma a tumorilor maligne conjunctive.Tumora prezinta o crestere mDida .i o mare agresivitate locala, invadand si diskugandtesuturile vecine pe inrinderi nari. rezultand

" .""i.* .r"a"

"r..argfil#Jecise; procesulreoplazic este asociat cu foriDarea de numeroase vase de neofomati",i""u

"JJrl"" fu up*itl"hemoragiilor ftecvenr€ si a necrozetor: a""i *" o u!r".iui-tiiJ;;;;;;;;""r"^-"

retativ rar. rn cazur in care aD.u. melasrazele s* t.irr"" il, pi".""?li'jlii",", g'na..in ganglionii limfatici.Prep .rt hilaologict secliuni la parafira. coloratie hemaloxilin_eozina

fll:"J:n" *"4* de orgaai nu se poate srabili, ftagmentut fiinJrccoltat din plina masa

l_^_:lt:ort"t numergasg c.elulg neoplazice de^dimensiuni variate si forme diferite, uneoriDrzare. cu monstruozitari si aripii nucleare.si f.""u.nt .iro". uiipi..ipo, J*iuu

"i ""fuf"grgante cu nucleu unic sau cu nuclei mul

"r,i* *.t"," _i"r" i"**;;;"ffiffi:1[ff*"n[rj:'$rff.j ii? :ffffirffJ:cu lumenul plin de hematii, dar sud si I

delir"il"t dJ;;il;;;il;; *" " ,ac'ne vasc'laxe (fara perete propriq hematiile fiind

32

r"**[..r)

Figura 2. StMd renala (col. HE)

35

Figura 3, Staze pulmonad (col. I-lE)

Figura 4.lnfarct renal (col. HE)

36

lnfarct rrioc

I

I

II

IFir

3',7

Figura 6. lnfarct pulmonar (col. llE)

Figura 7. Ficat de stazi (col. HE)

Figura 8. Leziuni hidro-protidice in rinichi (col. HE)

Figura 9. Ovar hialin (col. HE)

Figura 10. Amiloidozd rcmlA (col. Rosu de Congo)

Fieura rr. Amii; 'ffi#hJli:H. ild

"u t2. eoulu cau"Iiifi i5

Figura 13. StMd biliarn (col. HE)

': i"l.rhrt::.3r .,s,"0!!t $, .r La

Figura 14- Steatoza hepaticd macroveziculard (col. HE)

41

Figura 15. Steatozi hepatica microvezilulau fcJl. iiEj

-s$$ 4 "1,

Figura 16, Leptomeningiti p;i;;a?;;i. Hd

Figura 17. Abces hepatic (col. HE)

Figura f& Ap€ndicitii u""A tt"g-o"oure1iof. HEj

Figura'id, E?erita ulceroasd-necrotici (col. HE)

lK

v"

Figura 20. eteurezie nOiinoaia 1coi."dr.1

Figura 21. Parotidita acuta (col. HE)

:=.i-l;..,1Figra 22- T- €sr & graolarie nes?ecific (col. HE)

45

Figura 23. Tesur de graoutane - celula giganra a-. "i-,pl ain-tif*n6

Figura 24. Miocarditi reumatismalA (col. HE)

Figura 25. Tuberculozd ganglionari (col. HE)

Figura 26. Aortiti lueticd (col. ttE)

4'l

Figura 27. Esofagiti micotictr Candida albicans (col. PAS)

Figura 28. Gastriti CMV (col. HE)

Figura 29. Papilom cutanat (coi. HE)

Figura 30- Hemangiom capilar cutamt (col_ HE)

Figura 32. Polip colonic hiperptastic (col. HEj

Figura 33, Polip coloric adenomatos tubular (col. HEi

Figura 34. Adenoma senata colon (col. HE)

j... 4t:.rt .ql',', " ;ruffiWFigura 35, fibroadenom mamar fericanalicuJar (col. HE)

Figura 36. Tumorr mi*ta a" il-tfrGf. Hfr

Figura 37. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie HE)

Figura 38. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie Van Gieson)

--z

Figura 39. Souma ov,rrit benig0a (col:HE)

, -.,\,**,d

S,",X:

Figura 40. Carcinom uuro"iG6f"oiiiej

Figura 41. Carcinom spinocelular (col. IIE)

Figura 42. Melanom malign cutanat (col. HE)

Figura 43. Adenocarciom de colon (col. HE)

Figura 44. Fibrosarco.Inoa-.uiait"G@lirEEj

(AH loi) lswetu lepnp ^rz€^u ruor.JeJ 'S' tJn6ld

ajaft:ts

ltr

!{