Carmen FiranCaloriferistuln astfel de cldiri vechi caloriferistul e indispensabil. Mai ales iarnacnd instalaiile de ncalzire se nfund, fltrele trebuie schimbate i tevilepocnesc cnd i-e lumea mai drag, adic ntr-un week end geros. Locatariide la numrul 89-13 erau norocoi. Administratorul lor de bloc era icaloriferist, meserie nvat i practicat temeinic n Estul Europei undetoate se defectau mereu i nimic nu era la locul lui sau nu mergea ca lumea.Poate ca ar f mai nimerit s i se spun instalator dar specialitatealui n ara natal fuseser caloriferele. Cum pe vremea comunismului sebnuia c poliia secret i asculta pe suspeci prin plasarea de microfoanen caloriferele cldirilor afate sub urmrire, caloriferistul avea o aur nplus. Trebuia s fe i de ncredere, nu doar priceput, n eventualitatea c nuar f lucrat chiar pentru poliie, obsesie cu care unii nc se mai luptau chiarla muli ani dup cderea dictaturii.Dick ctigase loteria vizelor, i luase nevasta i fata de mn i seoprise direct in Sunnyside, Queens, unde dup numai dou sptmnigsise acest post de super, adic omul care face tot.-Eu nu cred n loterii sau alte chestii de-astea de noroc. Am jucat aa,ca s-mi dovedesc mie nsumi c nu pot ctiga. Eu tot ce-am obinut n viaa fost prin munc. Nu mi-a picat niciodat nimic din cer. De data asta,dracu tie, ceasul ru! mi ardea mie mai mult de-o groaz s vin nAmerica, dar dac tot m-am trezit cu viza asta, mi-am zis hai totui s vdcum e i pe-aici, se confesa Dick de cte ori avea ocazia, mngindu-imustaa stufoas care i sporea aerul viril. De plcut mie ns nu-mi place.Duc dorul casei mele micue dar cu vi de vie i pomi fructiferi n curte,prietenilor de pahar i vieii de acolo, srccioas dar vesel. Munceam, numunceam, tot pica ceva, i de trit triam bine, orice s-ar zice. Daca nu eranevast-mea s m piseze cu viitorul fetei i alte chestii, nu-mi luam eulumea-n cap.Dick putea muta trei blocuri din loc. Purta salopete largi de geanidirect pe pielea goal, astfel c braele muchiuloase si prul de pe piept iiieeau bine n eviden. Avea biroul su de super la subsolul cldirii undese afau i cazanele de nclzire, sistemul de aer condiionat, mainile desplat, magaziile cu ustensile, mobile vechi, saltele gurite, tot felul delucruri inutile, i sacii de gunoi. Practic Dick era stpn peste toate acestea.n serile cnd se scotea gunoiul n cartierele mai nstrite din Queens,Dick btea strzile cu maina lui veche, ncrca tot ce era mai de Doamneajut i le cra in subsol. Ajunsese s stocheze o colecie serioas detelevizoare, cuptoare cu microunde, casetofoane, scaune, aspiratoare,covoare, computere expirate, cam tot ce-i trebuie s mobilezi o cas de lainceput. Unele erau nc n stare bun, pe altele le repara i le vindea apoipe nimic noilor emigrani sosii n Sunnyside. n fond fac o fapt bun, seapra Dick, aa am nvat de acas. S iei de la bogai i s dai la sraci.Ctigul meu e nesemnifcativ. Mai mult un gest comunitar, c tot se dautia n vnt dup spiritul de comunitate.Dick ctigase simpatia tuturor locatarilor din blocul pe care ladministra competent. Le ajuta pe btrnele doamne s-i care sacoele cucumprturi pna la lift, plimba cinii, fcea babysitting la familiile tinere,ngrijea spatiul verde din faa blocului i, frete, schimba evi, garnituri,fltre, desfunda veceuri, sau, mai nou, cum emigrase n ara tehnologiei,depana computere. Nu tocmai muncitor, dar istet si priceput, Dick nu refuzabaciul dar nici nu jupuia pe nimeni. Lumea nou nu l mai speria, vzusec se poate descurca i aici chiar i fr s vorbeasc limba englez, odat cen Sunnyside era plin de conaionali de-ai lui, plus magazine, restaurante,cofetrii, cabinete medicale, biserici, ziare n limba materna care i maitemperau dorul de cas. Dei uneori ghetoul l enerva i l mpingea latrectoare puseuri de superioritate:- Emigrezi s scapi de toi tia i dai tot peste ei. Aceeai ciorbnational, ba chiar mai groas.Cu toate astea lcrima de multe ori pe muzic folcloric n crciumeleunde se fuma mult i se lupta nfundat penru democratizarea rii parasitepe care unii o denigrau, alii o regretau, dar nici unii dintre ei n-ar frecunoscut pentru nimic n lume c de fapt nu aparin nici locului de undeau plecat, nici celui de adopie. O dilem cu care aveau s moar. Eraustrini i aici, i acolo. S nu f plecat ? Or poate s se ntoarc acum?Pentru oricare din variante i trebuia curaj. Ei l avuseser odat, acum nserau obosii, nvini, tulburai, i doar gndul c n ara natal e nc ru, imai linitea puin.-Eh, or avea astia de toate, dar rosii ca la noi nu sint niciunde,suspina Dick pe deasupra paraharelor de votca golite din ce in ce mai des simai de dimineata.Dick era sentimental. Un barbat masiv cu gesturi delicate, un uriassensibil la miniaturi. Ii placeau animalele mici, poate si de aceea nu-lderanjau prea mult soarecii si gindacii care bintuiau prin biroul lui de superde la subsol. Nu se opusese cind fica lui adusese acasa un iepure pe care iltineau in baie si pesti decorativi care inotau intr-un acvariu improvizat, unborcan de muraturi pe care vara il scoteau pe balcon. Iubea gravura si seincumetase chiar de citeva ori sa practice meseria de zugrav. Cu sau faravoia clientilor le picta la sfrsit dungi subtiri sau motive forale care sadelimiteze peretii de tavan, cite un nufar delicat in jurul candelabrului saupasarele colorate deasupra galeriei din bucatarie.-Trebuie sa ne infrumusetam viata, asta era deviza lui, si o punea inpractica cum se pricepea mai bine.Minile lui mari obinuite cu evri i ferraie, puteau f deosebit deblnde si placute. Mingiia animalele, ingrijea forile si plingea la flmele dedragoste. Sub unghii ii raminea rugina sau negreala de la munca zilnica,tricourile ii erau mereu ude pe piept si la subrat si totusi nu era uncaloriferist respingator. Ii remarcai masculinitatea si nu mirosul detranspiratie, vigoarea si nu hainele roase de tiritul pe sub chiuvete siveceuri. Isi iubea nevasta si isi adora fata careia era dispus sa-i accepte oricecapriciu. Cu conditia sa-si vada de scoala si sa fe cuminte.-Viata e un lucru simplu. Nu cred in neprevazut. Toate sint coordonatesi daca nu te dai in petec nu poti avea mari surprize. Daca poti sa evitiexagerarile si abuzul, traiesti destul de bine, asa cum esti programat satraiesti. Eu nu sint un nvat dar citeva chestii le simt, nu stiu cum.Bunicul meu era analfabet dar le stia pe toate. A murit linistit, intr-o dupa-amiaza, dupa ce s-a spalat, s-a barbierit, a chemat-o pe bunica linga el, aluat-o de mina si i-a spus ca i-a venit timpul. A inchis ochii si citeva minutemai tirziu trecuse linga cei drepti. Usor, frumos, impacat. Acum se moareviolent, se moare urit, chinuit, moartea nu mai e o eliberare, ci mai degrabao condamnare sau o umilinta.De cind terminase scoala profesionala, un fel de liceu redus la doi aniin care invatase meseria de caloriferist, nu citise nici o carte. Se uita doar laflme si rasfoia unoeri ziare, si totusi, mostenindu-l poate pe bunicul lui,natura il inzestrase cu un echilibru care putea trece drept intelepciune.Caloriferistul avea ciudateniile lui care il puteau face chiar interesant intr-odiscutie la un pahar. Citiva vecini din bloc cu care se imprietenise coborauuneori serile la subsol unde Dick improvizase o atmosfera calda de circium,foarte asemntoare cu cea din ara natal. Adusese de pe strad o mas deplastic de grdin i citeva scaune descompletate, ba chiar i o umbrel desoare pe care o nfpsese mndru n centru. Alturi inea o cutie frigorifcplin mereu cu sticle de bere i votc. Puneau muzic popular i dezbateausoarta lumii. Unul dintre colocatari era chiar din oraul lui, fuseser vecinii acas, emigraser la citeva luni unul dup altul, lumea e mic aadar, iarn Queens lucrul acesta se vede cel mai bine.-M, biei, eu nu tiu cum dracu, dar de cnd am emigrat mnpdesc amintirile. Imi aduc aminte totul, dar totul, tii cum? Totul! Pnn fraged pruncie, pn la natere, ba chiar i dincolo de ea.Caloriferistul i uimea cu povestirile lui care mergeau pina in detaliitulburatoare. Era convins ca isi aminteste propria lui nastere.-Fara gluma, le spunea Dick cu ochii aburiti de forta amintirilor, euam asistat constient la propria mea nastere.La inceput nu prea i daduser atentie, dar cu timpul Dick i cucerisei acum il ascultau cu sufetul la gur i de fecare dat l rugau s le maispun din amintirile lui de la nastere. Goleau paharele unul dupa altul, farasa creada neaparat ceea ce li se vindea ca evidenta de necontestat, totusiinduiosati de o asa experienta extraordinara.-De fapt imi amintesc lucruri cu mult inainte de a ma naste, de cindinotam strimtorat in burta maica-mii. Nu ai prea mult loc acolo si miscarileiti sint limitate. In ultima parte a sarcinii e si mai rau. Iti vine tot mai greusa te misti, te-ai intoarce dar e destul de greu, dai din picioare si din miini simare lucru nu se intimpla. Tin minte ca in ultimele saptamini inainte sa manasc cel mai mult mi-ar f placut sa ma dau peste cap. De citeva ori m-amrevoltat, crescusem destul de mare, si cred ca am lovit-o pe mama prea tareca imediat am simtit cum palmele ei m-au apucat de calciie ca sa malinisteasca. I-am recunoscut instinctiv palmele. Ma mingiiau chiar si cind oloveam cu furie. Nu eram nervos sau agitat, nici n-as f avut de ce, e cald sibine inauntru si ai tot ce-ti trebuie.-Si nu te sufoci? Se mai auzea cite o voce nedumerita.- Cum sa te sufoci?! N-am respirat in viata mea mai bine si mai usor.Totul e natural, curat, septic, ehe, am vrea noi sa mai avem aerul de acolo!Ce e nemaipomenit e ca inauntru e mereu aceeasi temperatura, aceeasiumiditate, toate sint constante, pricepeti? Exact cum trebuie, cit trebuie.Nimic neprevazut sau inconfortabil. Esti tot timpul satisfacut. Nu ti-e foame,nu ti-e sete, iar daca ti-e foame nu ai decit sa te gindesti ca ti-e foame siimediat esti hranit cu ce e mai bun. Ai chef de peste, poti sa fi sigur ca incurind maic-ta va pofti peste si cum gravidelor li se fac toate poftele, i se vaaduce de ndat peste iar la tine va ajunge esena pestelui, adica toateproteinele si fosforul pentru care de fapt vrei si merita sa maninci peste. Sichiar daca ea n-ar minca peste atunci cind tu ai chef de peste, tu tot ajungisa maninci esenta pestelui, pentru ca iei de la ea toate cite sint in peste.Pricepeti? Incerc s nu fac lucrurile complicate dar as vrea sa intelegeti cummerge treaba. Tragi de la ea tot ce ai nevoie si biata ta mama isi da seama deasta. I se imputineaza ba ferul, ba calciul.Unora le cad dintii sau parul,altora li se albesc unghiile, se pateaza pe fata si sint mereu obosite, ca cinespune ca o sarcina regenereaza femeia nu stie ce vorbeste, o stoarce de tot ceare mai bun, in schimb tu acolo nu ai nici o treaba. Acolo eu am fost fericit.Niciodata dupa ce am iesit afara nu am mai avut acel sentiment ca sint totalprotejat, ca nu mi se poate intimpla nimic, un fel de armonie divina, cevaextrem de greu de defnit tocmai pentru ca in viata nu avem parte de asaceva. Prieteni, ne nastem fericiti. Ce se intimpla dupa aceea, numaiDumnezeu stie!Uneori ii suna biperul i era chemat de urgen. O inundaie, ogarnitur de schimbat, vreo btrin nerbdtoare creia i se stricaseaspiratorul. Dick ddea fuga, repara ce era de reparat i se ntorcea nsubsol unde prietenii l ateptau ntr-un fum gros de igar. Se ntorcea cuplamele i mai negre, cu broboane de transpiraie pe frunte, njura, aruncaun pahar de votc pe gt, mustaa i se nfoia, btea cu pumnul n mas i icontinua povestirile.-Ce ma deranja totusi acolo pe mine e ca eram nevoit sa-mi tin ochiiinchisi. Curios e ca totusi poti vedea. Nu stiu cum e in burta altor femei, dareu in burta mamei mele am vazut lucruri extraordinare. Dar n-am simtitniciodata nici un miros si n-am vazut nici o culoare. Din pacate nu am cucine ma confrunta, cu cine schimba o parere, nu am intilnit pina acum penimeni care sa mai f fost constient de viata lui inainte de nastere sau sa ffost martor la iesirea lui afara. Sa am eu o memorie, cum ar spune nu stiucine, ancestral, adica exagerat de mare, de veche?! E posibil. Iar de cnd amajuns n Queens parc mi se mrete de la o zi la alta. Dei eu cred cmemoria, ca orice lucru infernal, e infnit. Doar ca oamenilor nu le treceprin cap sa incerce sa-si aminteasca pina acolo, pina-ntr-atit, poate nu levine sa creada ca sint in stare sa-si aduca aminte de dinainte de nasterealor, ca s nu mai vorbesc de amintirea propriei nasteri, care mi se pare unlucru normal, ca doar fecare a fost de fa cnd s-a nascut, nu? Daca itiamintesti de tine la cinci ani de ce sa nu-ti amintesti si la cinci secundedupa ce ai aparut pe lumea asta?! Nu vorbim despre acelasi timp? Despreaceeasi viata?Prietenii de pahar dadeau si ei din cap in dilema. Punctul de vedere alcaloriferistului li se parea pe moment destul de logic.- Am vazut multe la viata mea dar ca in burta maica-mi n-am sa maivad niciodata. Orase intregi, arhipelaguri de tuburi gelatinoase, galerii detevi intinzindu-se ca niste nervuri de-a lungul unor pereti fuizi, oarhitectura complicata cu canale, labirinturi, tuneluri si grote, abis, cerul custele, forme perfecte inotind intr-o pinza de paianjen delicata, toate insaincolore, ca un desen estompat, ca o harta a univesului in miniatura. Imiauzeam inima batind in mijlocul universului si continuam sa plutesc ca uncosmonaut printre acele dantele transparente care ma invaluiau, ma leganaublind ca un vint usor de vara. Ce e mai curios e ca recunoasteam toate asteaca si cum le mai vazusem inainte, ma comportam in burta mamei ca si cummai fusesem acolo, de parca as f avut amintiri dintr-o alta gestatie, incit maintreb daca nu m-am nascut de fapt de mai multe ori.Aici audienta isi pierdea de obicei rabdarea. Unii murmuraunemultumiti ca au fost atrasi pe un tarim supranatural, altii il priveau cumila, om in toata frea, un munte de barbat, cum mai bate cimpii, dar toterau curiosi sa afe continuarea. Dick arunca atunci pe git inca un pahar devotca, isi stergea mustata cu dosul palmei brazdate de anuri maronii,cobora vocea si ochii i strluceau conspirativ:-Sa te nasti nu e nici o placere. In primul rind pentru ca e dureros,lung si periculos. Din armonia aia perefecta treci intr-o incrincenare deneinchipuit, te zbati, impingi cu capul, dai din picioare, vrei neaparat sa iesiafara, nu se stie de ce, caci acolo era atit de bine! Doar ca la un moment datpur si simplu nu mai esti lasat inauntru, trebuie sa iesi! Si ce-i mai rau intoata povestea, e ca simti ca i propria ta mama se opinteste impotriva ta, casi cum ar vrea sa scape de tine. La nceput nu i mai ii echilibrul, alunecin jos cu capul nainte i orict te-ai zbate, capul te trage n jos, devine dintr-odat foarte greu, ca i cum ai avea un cap de plumb, ii pocnesc urechile detensiune i i se urc pulsul. Capul i intr apoi intr-un tunel ntunecos.Asta este partea cea mai grea i mai nfricotoare din tot procesul. Tunelulde ntuneric.- Am mai auzit de chestia asta cu tunelul, i-a spus o data unul dintrevecini, dar parc era cind mori, nu cnd...Si n-a ndrznit s spun maimult. Cuvntul natere i ddea deja fori.- Ala e tunel luminos n care intri cnd mori, a intervenit altul, i-auzica n stlalt e ntuneric.- Bezn, a confrmat Dick. Prima senzatie e groaznic. Te sufoci, teneci, prul i se ncurc ntr-un fel de rdcini, auzeam ceva clipocind ca unvulcan care st gata s izbucneasc, mpingeam ct m ineau puterile, minepenise gtul i aveam impresia c voi rmne pe veci prins nuntru, unuldintre umeri mi se blocase aproape de atta efort. De altfel pin pe la 5 aniam suferit de durerei la umrul stng din cauza trecerii prin tunelul acelangust, negru, rece i umed. Atunci am simit i primele mirosuri, la fel deneplcute ca i sunetele care m ateptau odat tras afar. Cci pn laurm te trag alii afar. Am tusit si m-am pus pe un plins disperat. M-aunfcat, mi-au ters lava de pe corp i mi-au despletit radacinile in careeram infurat, iritindu-mi pielea. Muream de frig si ma invinetisem de atitaefort si tipat. Am deschis ochii dar n-am vazut nimic. Auzeam in jur nistesunete straine, metalice, stridente. Brusc mi s-a facut si foame si de dataasta senzatia nu mi-a mai fost potolita de nici o esenta. Aveau sa urmezesute de litri de lapte de care pina la urma ti se acreste. M-au infasurat, m-auinvelit si m-au pus intr-un pat. Eram singur. i n burta mamei fusesemattea luni singur dar aici, afar, era o altfel de singurtate. Uscat. Rece.Asurzitoare. Eu trisem pn atunci numai singurtatea fericit, acumncepea singurtatea disperat, si cred ca pentru prima oara mi-a fost frica.Am neles ce nseamn s-i fe fric. S oscilezi ntre fericire i disperare.S fi aruncat dinuntrul lumii n afara ei. S vezi, s auzi, s simi i s nute poi face neles. S nu poi ntoarce nimic.Vecinii se ntristaser deja, beau n ciud, triau i ei toate astea deparc acum se nscuser.- Uite, eu mi amintesc ca acum, prima noapte de singurtate. Mpuseser aa nfurat ntr-un pat cu faa n sus. De acolo prin geamulntunecat am vzut pentru prima oar luna. O s m ntrebai de undetiam c e luna. tiam. O mai vzusem. Unde, cum? Dracu tie! i deodat...Telefonul lui Dick sun strident. Doamna Simpson de la 9 avea ourgenta. Refulase veceul si peste o ora avea musafri. Caloriferistul se ridicabrusc, datoria inainte de toate, ii lasa pe toti cu povestea neterminata, isi luatrusa cu scule si peste doar citeva minute suna la usa doamnei Simpsoncare il astepta nerbdtoare:- Dick, esti o minune. Ce ne-am face fr tine?! Dumnezeu ni te-atrimis!