cardio iulia

8/9/2019 Cardio Iulia

1/9

Universitatea Babe BolyaiFacultatea de Educa ie Fizic i Sport Specializarea Kinetpterapie

TESTAREA LA EFORT ABOLNAVILOR CARDIO-VASCULARI

(TE)

Student: Anghel IuliaGrupa: 304

Anul colar 2009/2010

Cluj-Napoca, 09.04.2010


2/9

Testarea la efort a cardiovascularilor reprezint o completare a diagnosticului clinic. Estenecesar pentru:

Cunoaterea severitii boliiMonitorizarea evoluiei sale

Individualizarea programului de antrenament fizic

Monitorizarea efectelor obinute prin aplicarea diferitelor msuri terapeuticeEvaluarea toleranei la efort n cadrul activitii profesionaleExist astzi numeroase tehnici care permit explorarea funcional cardiovascular, de la cele

mai simple, accesibile fiecrui medic i kinetoterapeut i aplicabile n mas, pn la cele maicomplicate, practicate n laboratoare specializate, putnd s cuprind un numr mic de bolnavi.Oportunitatea i alegerea unora sau altora dintre ele naintea instituirii unui program de antrenamentfizic depinde nu numai de posibilitile laboratorului care le execut, dar mai ales de afeciunea desprecare este vorba, de stadiul ei de evoluie i de scopul examinrii.Clasica determinare:

a frecvenei cardiace i a tensiunii arteriale:n clinostatism

n ortostatismn timpul executrii unui efort fizicdup terminarea lui nregistrarea electrocardiogramei:

n repausn timpul efortului

asigur o mare parte din cerinele necesare n vederea instituirii programului de kinetoterapie. nnumeroase cazuri ns, este necesar s se recurg la datele oferite de cercetrile din laborator pentru adeduce cel puin unele aspecte care ar putea fi prezente la bolnavul examinat.

Se admite astzi c testul de efort progresiv, pe cicloergometru, se indic tuturor coronarienilor(mai puin angina pectoral instabil i infarctul miocardic acut n primele zile de evoluie), inclusiv

celor cu insuficien cardiac congestiv.Scopul testului de efort este: stabilirea capacitii de efort (deficitul aerobic funcional - DAF, clasa NYHA)

stabilirea pragului anginos (deficitul aerobic miocardic - DAM)Limitarea efortului unui coronarian este determinat de imposibilitatea creterii debitului

coronarian pente un anumit nivel denumit prag anginos care este cu att mai redus cu ct severitateabolii coronariene este mai mare.

PROTOCOLUL TESTULUI DE EFORT - CICLOERGOMETRU

Durerea. Dei n depistarea cardiopatiei ischemice, sensibilitatea durerii, chiar tipic, este

inferioar celei aparinnd subdenivelrii ST, la coronarianul cunoscut, durerea de tip anginos are oimportan deosebit n interpretarea testului de efort. Intensitatea durerii anginoase poate fi diferit ncursul testrii i n general ea este progresiv. Oprirea testului n momentul apariiei unei jeneprecordiale este unul dintre motivele principale ale absenei, ntr-un procent semnificativ de cazuri, amodificrilor ST indeosebi la coronarienii cunoscui.

Kattus concepe o scal n patru trepte de evaluare subiectiv a durerii (TABELUL 1):treapta 1 durere abia perceptibiltreapta 2 durere persistenttreapta 3 durere intens la care bolnavul obinuiete s-i ntrerup activitatea


3/9

treapta 4 durere intolerabilSe recomand ca testarea la efort s se ntrerup doar n momentul apariiei gradului 3 al

durerii, mult mai frecvent n acest caz fiind i nsoirea acesteia de modificri ale ECG-ului.Durerea anginoas nensoit de modificri ale segmentului ST nu va determina declararea testului deefort ca fiind pozitiv, ns apariia ei, i asemnarea cu durerea pe care pacientul o percepe n timpuldesfurrii activitii cotidiene, rmne un indicator clinic sensibil al pragului anginos, respectiv a

activitii pe care pacientul este capabil de a o desfura.Apariia durerii nsoit se modificri ST la valori joase de efort i frecven cardiac, reprezint unelement de prognostic nefavorabil indicnd din punct de vedere clinic revascularizarea miocardic.

Oboseala fizic i epuizarea.Nu este de neglijat, din punct de vedere al stabilirii capacitii deefort al unui individ, momentul apariiei simptomelor de epuizare i oboseal fizic percepute deacesta, indiferent de simptomatologia obiectiv care o acompaniaz.Borg concepe o scal ce se refer la perceperea subiectiv a greutii efortului (TABELUL 1). Aceastscal are 20 de trepte, permind aprecierea efortului astfel:treptele 7-8 efort foarte foarte uortreapta 9 efort foarte uortreptele 10-12 - efort destul de uortreptele 13-14 efort oarecum greutreptele 15-16 efort greutreptele 17-18 - efort foarte greutreptele 19-20 efort epuizant.

Oprirea efortului este realizat spontan de bolnav n momentul n care efortul devine foartegreu, cnd de regul apar i alte simptome ca dispneea sau durerea anginoas.

Testarea de efort

Pentru a aprecia in timp tratamentul aplicat bolnavului apelam la capacitatea de efort. Testarea

ei se realizeaza prin probe de efort neetalonabile sau etalonabile.Din probele de efort neetalonabile fac parte diferite tipuri de efort fizic (genuflexiuni; mers;alergare; urcare de scari sau rampE) ce nu pot fi folosite pentru bolnavi. Sunt folositoare la sportivicand se urmareste modificarea unui parametru al starii sale fizice. Dezavantajul este ca suntnereproductibile si nu pot fi comparate cu altele.

Se apeleaza la probe de efort etalonabile prin care se realizeaza dozarea consumului de energieal organismului pentru un efort oarecare. Energia consumata de organism se evidentiaza prin consumulde O2. Intensitatea unui efort oarecare este evidentiata prin formula forta de deplasare/timp. Unitateade masura este kgxm/secunda.

Un echivalent al acestei unitati de masura este Watt/secunda. 1 Watt/secunda=6,12 kgm/minut.Potrivit acestei formule lucrul mecanic (L)=intensitate (I) x timp. In fiziologia umana ne intereseazaintensitatea eforturilor, timpul fiind standardizat (5, 6, 10 minutE).

Pe durate scurte aceste teste nu suprasolicita organismul prin timpul desfasurarii, ci prinintensitatea efortului depus. Daca eforturile de tip maximal sau submaximal pot fi suportate deorganism pe perioade mici de timp, acelasi organism poate desfasura un lucru mecanic moderat pedurate de timp cuprinse intre 30 de minute si 4, 6 ore. Toate aparatele folosite pentru testare sau pentrusustinerea unui efort sunt etalonate in Watt/secunda sau un kgm/minut.

Tipurile de efort sunt: efortul dinamic (sau izotonic) si efortul static (sau izometric).In efortul dinamic musculatura are activitate ciclica; pe baza acestui tip de efort sunt concepute toatesistemele de testare sau de antrenare (urcarea sau coborarea unei scarite; alergarea pe covor rulant;ramajul; pedalaJ). Efortul dinamic se poate intinde pe durata mai mare de timp dozand cantitatea de


4/9

efort depusa si servind ca mijloc de antrenare.Efortul static se masoara cu dinamometru, muschiul realizand o contractie unica, lunga, fara

relaxare. In situatiile patologice, testarea prin eforturile statice nu este recomandata; ea va fi aplicatadoar la bolnavii ce nu pot fi mobilizati.

In cazul scaritei, subiectul urca si coboara intr-un anumit ritm mentinut cu ajutorulmetronomului. Lucrul mecanic depus consta in ridicarea propriei greutati corporale la nivelul treptei de

un anumit numar de ori pe minut. Avantajele acestui tip de efort sunt ca este ieftin, usor de realizat sipacientul este usor de instruit. Dezavantajele sunt ca parametrii cardiovasculari (frecventa cardiaca;tensiune arteriala) se urmaresc greu in timpul efortului.

Modalitatile de modificare a efortului in acest caz sunt: modificarea inaltimii scaritei;modificarea ritmului de urcare; modificarea greutatii deplasate prin adaugarea de greutati.Covorul rulant: efortul depinde de viteza de derulare a covorului si de panta covorului. Avantaje: esteun efort fiziologic, iar pacientul poate fi monitorizat. Dezavantaj: relativ complicata aparatura si laviteza mare de derulare se pot produce accidente.

Bicicleta ergometrica: subiectul pedaleaza in functie de intensitatea stabilitatii cu franare maimare sau mai mica; sistemul de franare este electric sau electromagnetic; bicicletele sunt etalonate inWatt.

Avantaje: ritmurile de pedalare sunt constante; frecventa de pedalare variaza 60-90/minut; candsubiectul oboseste, bicicleta isi incetineste ritmul sau il micsoreaza; franarea este mai usor de montat,mai ieftina decat covorul rulant; subiectul poate fi monitorizat; poate fi folosit si de pacientisupraponderali, deoarece descarca articulatiile membrelor inferioare; poate fi rasturnata si folosita dindecubit.

Dezavantaje: pacientul nu stie sa mearga pe bicicleta.Kinetoterapeutul trebuie sa aiba grija ca saua sa fie montata astfel incat membrul inferior sa fie usorflectat si sa poata exercita presiune asupra pedalei in tot timpul rotatiei.

Tipuri de efort:-se poate face efort de lunga durata in scop de antrenament (pentru bolnavi nu mai mult de 20-30 deminutE);-se poate face efort de scurta durata in scop de testare (la bolnavI) sau de antrenament (la sportivI).

La sportivi, intensitatea efortului creste brusc pe durata de 90 secunde-2, 3 minute inainte caparametrii cardiovasculari sa se adapteze la efort. La subiectii bolnavi se foloseste efortul cu durata de4-6 minute crescandu-se treptat intensitatea pana la intensitate maxima.

Pentru un adult sanatos treptele sunt de 25W. Capacitatea maxima de efort a fiecarui individeste apreciata indirect. Un individ de 15 ani are o frecventa cardiaca maxima de 220 batai/minut; 18ani-195-205 batai/minut; 65 de ani-165 batai/minut. Si la testare si la antrenament nu se va depasi 85%din frecventa cardiaca maxima relativa.

La testarea de efort se urmareste atingerea acestei frecvente maxime relative ce variaza cuvarsta: 20-29 ani- frecventa maxima relativa de 170 batai/minut; 30-39 ani - 160 batai/minut; 40-49ani 150 batai/minut; 50-59 ani - 140 batai/minut; 60-69 - 130 batai/minut.

Capacitatea maxima de efort va fi urmarita prin mentinerea frecventei cardiace in timpulantrenamentului la nivelul maxim relativ; treptat se observa prin imbunatatirea conditionarii cresteriilucrului mecanic efectuat la aceeasi frecventa cardiaca.

In paralel se imbunatateste consumul de O2, eliminarea de CO2, coeficientul respirator,scaderea cantitatii de acid lactic din sange.

Daca consumul de O2 nu mai creste peste anumite limite in timpul antrenamentului inseamna capacientul si-a atins capacitatea maxima de efort


5/9

Teste de efort

I. Metodologia testelor de effort . Parametrii monitorizatiIII. Factori limitanti ai capacitatII de efort

a) Indicatii1. Preventive:- masurarea gradului capacitatilor fizice (conditia fizica);- depistarea afectiunilor coronariene latente la subiectii cu risc crescut.2. Diagnostice:- diagnosticul diferential al durerii toracice (angina de efort, angina de repaus, dureri atipice);- aprecierea capacitatii functionale a a bolnavului cardio pulmonar; - determinarea prognosticului sigravitatii bolii.3. Reabilitare: desemnarea candidatilor la programul de reabilitare cardio pulmonara.

b) Tipuri de teste de efort:

1. Cicloergometrul:- permite masurarea efortului (in wati sau in kg / m / min);- permite mentinerea relativ imobila a toracelui (culegere EKG facila);- cost mic, spatiu ocupat redus.2. Covorul rulant (treadmill):- tip de efort obisnuit, fiziologic pentru persoane neantrenate;- permite realizarea celui mai mare consum de oxigen ( la calcularea consumului O2 intra si greutateacorporala) .3. Proba de efort dinamic cu bratele (se aplica in caz de handicap motor la membrele inferioare).4. Proba scaritei (Masters): proba clasica, dar rar utilizata in prezent.5. Stimularea atriala cu sonda electrod (pacing atrial).

c) Metodologia testului de efort: efort continuu (rectangular) ; in trepte ( cu repaus sau fara repaus intre treptele de efort) .

Cel mai utilizat teste este cel cu cicloergometrul.

Tehnica probei :1. Pretestarea:- informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu obtinerea acordului acestuia;- examenul clinic complet;

- EKG standard de repaus.2. Testarea :- se fixeaza derivatiile EKG, se masoara TA;- se executa incalzirea cu pedalare la 10 Wati timp de 1 minut;- se creste puterea in trepte de 3 minute cu cite 30 Wati;- monitorizarea EKG (pe osciloscop) cu inregistrare la fiecare treapta de efort;- se masoara TA la fiecare treapta de efort ;- in cazul aparitiei complicatiilor se intrerupe proba;3. Post testarea:


6/9

- se continua efortul la 25 Wati (pentru evitarea colapsului circulator)- se monitorizeaza TA si EKG timp de 5 minute- repaus in clinostatism pentru 30 minute

II. Parametrii monitorizati :

a) Parametri electrici (EKG ):1. Modificari ale segmentului ST in raport cu punctul J (jonctiunea S - ST) :- coborirea ST la 0.08 sec dupa punctul J cu mai mult de 1 - 1.5 mV este considerata patologica (gradulsubdenivelarii apreciaza gravitatea ischemiei);2. Unda R in derivatiile precordiale:- cresterea ampplitudinii semnifica suferinta coronariana;3. Alte modificari:- tulburari de conducere (bloc atriventricular);- tulburari de ritm.

b) Parametri mecanici:1. Frecventa cardiaca : corelatii frecventa / putere dezvoltata in wati2. Presiunea arteriala : sitolica, diastolica, diferentiala (converganta, divergenta)3. Consumul de oxigen :3.1. Consumul maxim de oxigen ( V O2 max ) depinde de modul de efectuarea exercitiului, gradului deantrenare si evalueaza starea functiei cardio-pulmonare3.2. Indicele de antrenare (Fitness index - FI ) se poate deduce din relatia dintre frecventa si cons. max.de oxigen:

V O2 max (ml / kg / min )

FI = -------------------------------------

Fc (batai / min )

Indicele de antrenare se evalueaza astfel:- foarte bun > 20,5- bun 16,5 - 20, 5- satisfacator 12, 5 - 16, 5- slab 8, 5 - 12, 5- foarte slab < 8,5Pe durata sustinerii efortului dozat , subiectul va trece prin 3 faze functionale de adaptare la efort : Faza de adaptare ( 3 - 4 min ) a functiei respiratorii , circulatorii si metabolice ; incepe sa seacumuleze o " datorie de oxigen " care va fi platita in fazele terminale ; Faza de echilibru functional ( " steady state " ) , care poate dura un timp variabil , in functie de gradulde solicitare a organismului ; in acest interval , consumul de oxigen si generarea de CO2 sintproportionale cu consumul metabolic , ventilatia corespunde necesitatilor schimburilor gazoase , iardebitul cardiac ramine nemodificat ; Faza de revenire ( 6 - 8 min ) reprezinta perioada de timp de dupa intreruperea efortului , in careparametrii functionali revin la valorile de repaos. Durata perioadei de revenire dupa efort depinde deintensitatea efortului .

c ) Parametri termici : Temperatura cutanata


7/9

III.Factorii care limiteaza capacitatea de efort :

Greutatea corporala ; Virsta persoanei ; Sexul persoanei ;

Frecventa pasului ; Inaltimea treptei ( pentru testul scaritei ) .Fiecare din acesti factori poate aduce prin variatia lui , modificarea rezultatuli final al efortului

depus , si de aceea este necesara stabilirea unui raport precis intre valorile fiecaruia . Calcululindividual este laborios si se prefera cercetarea corespondentei individuale cu cea din tabele saunomograme.

Tehnica de explorare cardiaca ce consta in practicarea electrocardiografiei unuibolnav in cursul unui efort fizic.

Indicatii - Proba de efort cauta sa precizeze, in cursul unui efort fizic, comportamentulprincipalelor variabile hemodinamice, care sunt: frecventa cardiaca si presiunea arteriala si sa detectezeexistenta unor simptome anormaIe (dureri toracice, stari de rau, palpitatii) sau a unor anomallielectrocardiografice (tulburari de ritm sau tulburari de repolarizare ventriculara in faza de recuperareelectrica) evidentiind o insuficienta coronariana).

Tehnica - O electrocardiograma este practicata mai intai in pozitie orizontala a bolnavului, apoiuna in pozitie sezand si alta in picioare. Cu electrozii plasati la locurile cuvenite, pacientul efectueazaun efort fizic pe o bicicleta ergometrica sau pe un covor rulant. Desfasurarea testului de efort esteprogramata in functie de bolnav si de informatiile dorite si obtinute, prin cresterea rezistentei aplicate lapedala bicicletei sau prin accelerarea vitezei de actionare a covorului rulant si/sau a maririi pantei sale.

In cursul probei, frecventa cardiaca, presiunea arteriala si electrocardiograma sunt inregistrate in fiecareminut in mod sistematic, ori atunci cand intervine un simptom, apoi in fiecare minut in timpul fazei derecuperare a efortului (aproximativ 6 minute) sau pana la disparitia simptomului.

Supravehere - Desi total lipsita de pericol in majoritatea cazurilor, proba de efort estepracticata de catre un medic specializat care dispune de un defibrilator si de un material de reanimarecardiorespiratorie adaptat. Proba nu necesita spitalizare.


8/9

Rezultate - Proba de efort permite cuantificarea nivelului de efort care face sa apara semne deischemie miocardica, de angor sau alte modificari electrocardiografice. Existenta, la efort, a diferitetulburari ale ritmului cardiac sau evolutia valorilor presiunii arteriale a unui pacient hipertensiv pot fiprecizate.

Sinonim: electrocardiografie de efort.


9/9

Bibliografie:

1. http://www.romedic.ro/teste-de-efort-0C418

2. http://www.umftgm.ro/~fizio/edu/prezentare/prezentare.html

3. http://www.reflexoterapie.esrl.ro/?pag=pro&pro=1063&cat=343&title=Teste%20de%20efort

4. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/proba-de-efort_4642

5. http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/boli/suflurile-cardiace-si-clacmentele-frecatura-pericardica.php
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/proba-de-efort_4642http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/proba-de-efort_4642

cardio iulia

Documents