CARACTERIZARE GEOLOGICA A ZĂCĂMÂNTULUI DESARE DIN ZONA OCNA MUREŞ

Prof. AURELIA LUCAŞcoala cu clasele I-VIII, Lunca Mureşului

La Ocna Mureş, sub aluviunileMuresului, se găseşte un masiv diapir de sarecare are o forma de diploid cu axele de 900si 600 m si înălţimea de peste de 1.200 m.

Datorita presiunilor intense datorateproceslelor tectonice, sarea suferă unmetamorfism, recristalizandu-se.

Ridicarea masiva a sării se datoreazăplasticităţii foarte mari si presiunilor la careeste supusa , ascensiunea facandu-se peliniile de minima rezistenta din axulanticlinalului.

Diapirismul este, probabil,s incron cufazele de cutare atica si rodanica si s-acontinuat si in cuartenar. Zacamantul de sarede la Ocna Mureş face parte din zona II azăcământului de sare si anume din chiuvetabadenianul superior din axul anticlinaluluiUnirea-Ocna Mureşului. Chiar de sublocalitatea Ocna Mureş apare la zi un masivdiapir de sare care reprezintă faciesullagunar al acestui etaj.

Vârsta geologica a zăcământului de saretransilvănean este discutata inca, parerilegeologilor care 1-au cercetat fiind impartite.Straturile de sare nu au poziţie stratigrafica,ci tectonica, adica sarea nu este dispusa instraturi plane ci este faliata si cutată subacţiunea presiunii interne care le împingespre suprafaţa, schimbandu-le completaspectul primar.

Masivul de sare de la Ocna Mureşconstituie sâmburele anticlinal diapir situatla marginea accidentala a bazinuluiTransilvaniei. Văzuta in plan orizontal,partea superioara a masivului de sare seprezintă ca o elipsa, cu axa mare in direcţiaN-V (având lungimea de 900 m) si axa micain direcţia E-V (cu lungimea de 600 m).

Sâmburele de sare străbate întreaga seriea stratelor Mediteraneanului I si II, ajungand

pana aproape la zi, in terasele aluvionare aleMureşului depuse in Cuaternar. Grosimeaacestor aluviuni variază de la 2 la 6 m, inunele locuri apar colţi de sare chiar la zi.

Structura sării este grauntoasa si friabila,foarte fărâmiţată ,in cute înguste orientate pedirecţia N-S.

Masivul de sare de la Ocna Mureş estecaracteristic prin deversarea lui laterala inparte sa superioara incepand de la circa 150m adâncime, cu maximum de lăţime cătresuprafaţa unde ia forma unei ciuperci sauconopide.

Adâncimea exacta a masivului de sare dela Ocna Mureş nu este pe deplin cunoscuta,sondajele efectuate au ajuns pana la 1800-1850. Aceasta grosime, relativ mare fata decea a altor masive cunoscute in Transilvania,se datorează faptului ca aici sarea a fostîngrămădită intr-un volum mic de cătreforţele tectonice, ceea ce a dat naştere unuifel de pilon cu poziţie aproape verticala.

În ceea ce priveşte geneza zăcământuluide sare de la Ocna Mureş, in timpulmiocenului inferior, teritoriul transilvăneana fost supus unor mişcări de oscilare, ceea cea dat naştere unui facies masiv de depozitelagunare-continentale.

Zonele de litoral au fost temporar siparţial izolate, in ele depunandu-se depozitelagunare. Prin evaporarea apelor auprecipitat totalitatea sărurilor, formandu-seevaporite de sare si gips.

Concomitent cu depunerea sării, laanumite intervale de timp s-au depus siintercalaţii de argile si gresii.Ulterior, subpresiunea litostatica generata de depozitelemiocenului superior si pleistocenului, sareaplast ica a majorat spre zonelesuprafeta^luand forma unui diapir vertical cucupola la zi,fiind acoperit parţial doar

29Caracterizarea geologică a zăcământului de sare de la Ocna Mureş

depozite detritice aparţinând teraseiinferioare a râului Mureş.

Spinarea masivului este ondulata sicarstificata ,datorita acţiunii apelor freaticecantonata in depozite de terase.

Condiţiiile de sedimentare a sării siprocesele ulterioare de diapirism audeterminat atât forma, structura si textura,cat si parametri calitativi al zăcământului desare.

30 A. Luca