EXCURSIUNE GEOLOGICA

1N

VALE A OLTULUI

Cr

DE

DR. G. MURGOCIProfesor la *coala Natiopalil de Poduri i Sosele

L,Lotru

ct eke

Nrulu-,:"

'Cut p.t. e

-

\N\

*--+1> OGc

BUCURESTITip. i Stab. de Arte Grafice GEORGE IONESCU

30, Strada Academiei,1910.

www.digibuc.ro

EXCURSIUNE GEOLOGICAIN

VALEA OLTULUI1=1116

ITINERARIl

Plecarea In ziva de 21 Iunie cu trenul. 11.35 Sosirea la Halta Go-vora la 9,39. Dejunul de dimineata 22, la Piatra-Olt (6,30-7,10)sau Drpaani- (8,05-8,5) Plecarea cu trsura spre Govora. Prnzulla 12 in Govora la Restaurantul Statului (d-1. Traian Nicolescu) Dupprnz excursiuni In jurul bilor. Cina la 8 ore p. m. ; masul noptiiin Govora (Vila Constanta-Marietta).

In dimineata de 23 Iunie, dup dejunul mic, plecarea pe jos prinsatul Govora i Teip la Ocnita.

La 10 vizitarea Ocnelor i a bazarului. Prinzul la Wile Ocnelemarl, la 12 sau la Rmnic la 11/2. Dupa mas la 3 cu trsuri vizi-tarea Rmnicul-Vlcei, CAlimneVi, Cciulata, Brezoiu. Cina la 9ore i masul noplii la Brezoi.

Dimineata de 24 lunie, dejunul mic la 7, vizitarea imprejurimilor.Prnzul la I. Dup prnz la 3, pe jos, spre gara Lotru. Luarea tre-nului spre Bucureti la 6,08. Cina de seara la Drgpni la 8,589,28. Sosirea In Bucure*ti in dimineata zilei de 25 lunie la 5,40.

www.digibuc.ro

OPERE DE CONSULTAT :

L. Mrazec i G. Murgoci: Muntii Lotrului. Bul. Soc. Ing. deMine 1897.

G. Murgoci: TertiaruI din Oltenia, cu privire la sare petrol siape min erale. Anuarul Institutului Geologic 1907.

M. Reinhard: Ueber den Coziagneisszug etc. Bul. Soc. Stlinte 1906.PIP 11 $istur e Crisvaline din M-tii Fagrasului An. Inst

Geol. 1910.I. Popescu-Voiteti : Regiunea Muscelelor dintre Dilmbovita si

Olt. Anuarul Inst. geol. al Rom. 1908.91 Le Nummulitique gtique, ibidem 1910.

www.digibuc.ro

DESCRIEREA EXCURSWNH

Valea Oltului.Ziu ni se face intre Costesti si Siatina, pe campul inalt si te-

rasele din care isi adun Vedea si Teleormanul izvoarele. Soluleste un cernoziom degradat prin pdure si climatul mai umed cedomneste de diva timp; mai spre Slatina intlnim solul roscat depdure de stejar. Subsolul e lss-lehm levigat sau pietris ce se vedein tieturile raurilor.

La S. de Slatina (ora 6) trenul se angajeazA In o tietur a bu-zei campiel, In care d-1 Gr. Stefnescu a gsit resturile de Came lusalutensis prima cmil fosil descoperita in Europa, impreun cuElephas primigemus (mamut), antilope etc. Resturile acestea s'augsit la partea superioar a petriurilor cari acoper argile i marnesure, negre si vinete levantine (se vd in malul Oltului) ; pestepetrisul acesta vine un depozit proluvlal roscat si apoi loss cu oband roscat de un vechiu sol de pdure, apoi solul actual.

Lssul cu clima sa de desert sau step uscat este dar aci pos-tcior epocei lui Elephas primigenius; In decursul depunerii loes-sului clima a devenit odat mai umed, apoi iar uscat si In finecea actual mai umeda.

Dupd scoborarea tdeturii, ajungem pc podul de peste Olt. In Nse vede Inca un pod pe unde trece soseaua ; In sondrile facutepentru acest pod s'a Intalnit spre malul stng la 19 m. o apa ar-tezian ce a tasnit deasupra nivelului Oltului.

Gara Piatra-Olt este cldit pe terasa superioar a Oltului, ce seintinde larg ca un camp ; In spre V se vede o treapt, tieturaacestei terase In podisul Olteniel, care ad se prezint tot ca o te-rasa mai inalt. Pe terasa grii, sol brun roscat de pdure. Subsolullssoid si nisipos ca si la terasele inferioare. AluviuniIe Oltulnisunt pietroase si nisipoase.

Dela Piatra spre N calea ferat merge paralel cu dealurile Olte-niel, scoboard de pe terasa supeiioar pe cea mijlocie, si apoi maila N. (spre Drgsani) pe cea inferioar unde solul de pdure esteptat cu petece de podzol.

Viile dela Drgsani stint pe dealurile scunde, acoperite cu podzolwww.digibuc.ro

osau cu sol rosu de pdure (rosu din cauza aducerii subsolului lasuprafat prin desfundare).

(A se observ cu atentie si not profilul cmpiei inalte si a te-raselor din stnga Oltului precum si terasele, conurile de dejec(ie,rApele, solul si subsolul din dreapta Oltului).

Notite :

www.digibuc.ro

7In dreptul statiunei Slvitesti se deschide pe parteh stnggura VAiei Topologului, cel mai important afluent al Oltului pe stnga.Tot ad dinspre dreapta vine Luncavtul ce trece pe la TArgul Ho-rezului.

Valea Oltului are de ad In sus o directiune spre NE, se lArgestefoarte mult, lund caracterul unei depresiuni intracolinare. Mai multevAi importante ca Bistrita, cu Otsau (intre Gara Slvitesti i Bd-beni), apoi Govora, se deschid dinspre stnga in aceastA depresiune.

Halta Govora este pe un imens con de dejectie al acestei vi, peterasa inferioar a Oltului 5-7 in. deasupra luncii. Un dmb Maltad la SE de haltA, la Borneasca e o mrturie (popin) din terasa supe-rioar a Oltului. La marginea dealurilor de aci terasele sunt putinevidente ; In schimb ele sunt desvoltate pe partea stng a Oltului,unde sit vd frumoase tapsanuri. In afaril de terasa inferioar, avemo teras medie de 30-50 m. deasupra Oltului, i, In fine, terasasuperioark 80 100 m. deasupra Oltului, mai ales spre Budestiunde e gura unei vechi vi. Pe toat partea stngA a Oltului dela Budesti la Cremenari sunt rudari cari splau in vechime (si IncAacum cati-va ani) aur din nisipul Oltului. Dealurile din fatA arattrepte conform stratificatii, mai la N. sunt neregulate. Pe deschi-derea viei Govora se vede masivul de calcar jurasocretacic alBistritei (Vnturarita 1816 m) iar peste dealurile RAmnicului sevede masivul Cozia cu creasta sa dintat.

Buleta.Dealurile din dreapta Oltului sunt constituite aci din depozite da-

ciane cu Vivipara bifarcinata i bancuri de lignit ce apar la MihestiPeste dealuri, la Cucesti, in valea LuncavAtului, a fost o exploatarepe mosia d-lui VIAdescu, dar a Incetat acum. 1 coltul din stngagurii vei Govorei la BArzesti este tot de depozite daciane, ce cadspre SE sub un unghi mic. La Buleta, In gura viei IntAlnim izvoaresulfuroase cu bogate emanatiuni de gaze hidrocarbonate.

La dealul ipote avern o pAnzA de ap dulce din conglomerate sigresii calcaroase sarmatice superioare (fosilifere) alAturea de ivid deizvoare mineraie sulfuroase ce stint scoase din salifer de catre ema-natiunile gazoase hidrocarbonate,

La NW de sat, pe valea Videi, avein un anticlinal cu inima desalifer cu tuf dacitic, acoperit de depozite sarmatice calcare si con-glomerate fosilifere cu : Macta caspia, M. bulgarica, Cerithium,www.digibuc.ro

8 --

disjunctum, Cardiurn, Ilidrobia, etc., acoperit de nisipuri cu Con-genii, marne vinete i rosii nisipuri (daciane). Cnd scoborim dea-lul pietros gsim frumoase petrIcele de diferte roce, iar la sail--turf clm peste numeroase tferbtorl de gaze si chiar un cglodomare, o salv ash cum se prezinth multe In Oltenia.

(A se observA rocele ce se Intlnesc In loc si In conglomerate,si fosilele, a not shatificarea si a deduce dup harta alturat (pag16-17) tectonica acestei regiuni)

Notite :

www.digibuc.ro

9.

9

Pe valea cunoscutei manastiri Govora (a doua imprimerie In Ora)se Intlnesc In coltul de SE calcare bituminoase miocene, acoperitede marne albe foioase, ce se vad chiar langa sosea mai la stnga.

In coltul de N al vel In dosul Mt. Govora intlnlm peretii albide tuf dacitic in bancuri puternice, ce cad spre SV si se duc spreNV, formnd un flanc de anticlinal ce se continua spre S de valeaHentia pan aproape de bdi.

Sub tuful dacitic la gura \rail Hentia apar nisipuri i gresii cu nu-muliti (erodati), burdigaliane, ce se continua In aceeasi pozitie fatade tuful dacitic pan In capul satului Botuia. Ad, In fata vilei Con-stanta-Marieta si mai la rasrit de vita Cap. Paulinescu avem asa ra-porturi Intre salifer, tuful dacitic, nisipurile burdigaliane si sarmaticuldin S. CA trebue sA admitem o falie, care se frange si se cotesteaproape dupa talvegul vai i pang din sus de bal. (A se studia rocele dinrapele rului si raporturile lor stratigrafice mai ales Intre vila Const.-Marietesi stabilimentul bailor. Aci e usor de dedus falia).

.riu.sesti Rilen; le;trent

Fig. 1. l'cofilu: vliei 0155a (Literile repreztntl aceleasi formaliuni ca la fig. 4 .

SSE. :Saida Me " aoveuw

In ..........

ailejett Bunestt" Cacova

Fig. 2. Profilul vliei Govora. (Literile repreiint5 aceleasi formatiuni ca In fig. 4) gnisipuri si gresil cu Cerithium plicatum ; f nisipuri si gresii cu Erviliajiusiila; 1 bancuri de lignit.

gips;

NW

Fig. 3. Secliune prin bazinul Ocnelor Mari. (Literile reprezint aceleasi formatiuni ca Infig. 4.)www.digibuc.ro

Oceele ilari. RicrnicvV. .8Ejereor Ou 14: Cilioaxesh Cozta .."P Brez.......

5E

. .-

Fig. 4. Profilul vaiei Oltului in regitmea subcarpatica. I. 1 75,000 ; 1-1 micasist; pegmatite, granite si Cozia-gneis ; B brecia de Brezoi;eri conglomerate cenomaniane ;:cre marne i gresii senoniane cu Inoceramus Criftsii; eel cocen infer. si mij. cu marne cu Fucoide i strzalca-structur,conglomerate sifcalcare ; eocen sup. marne i gresii ; al oligocen, gresii si conglomerate ; b formatiunea salifera (burdigalian) gresii, nisipuri, marnecu Cerfihium plicalum ; 7t' tuf dacitic ; n, tut dacitic levigat ; c formatiunea salifer (tortonian), marne, ctc.; si sarmatic Mf. cu E. vili a podolica ;

sarmatic mijI., gresii si conglomerate ; sin sarmatic sup. si in mcotic, conglomerate si calcare cu Dosinia croleta ; p pliocen sup. (pantie si dacic) eustraturi cu Vivitara bijatcinato ; a aluviuni ; F falii.

www.digibuc.ro

11

Anticlinalul saliferului este rupt printr'o serie de falii SNEW dealungul vil Hentia, aducnd o mare incurctur in strati-ficatia regiunii. Aceast falie EW (Fig. 5) explicA pentru ce sem-nele de petrol nu se continua la S. de valea Henta i pentru cela bi puturi a de aproape dau ape minerale a0 de diferite.Ape le sulfuroase provin din sudul faliei din sarmaticul i saliferulsuperior (cade spre SV), ce e scufundat ad la nivelul celd inferior;pe and apele iodurate sunt scoase din saliferul inferior la Nordulfaliei (uncle cade spre NE). Falia merge dealungul talveguIui rAului,ar dela tli spre V. sue pe coasta nordicd pe la V. de Vila mill-tar spre curmtur, la oseaua PAue5ti. (Fig. 5).

Fig. 5. Schila geologicS a BAilor Govorei. 11: 30 0001.St. B. Stabilimentul BAilor ; H Hotel t:;tellnescu ; V/11 Vila Militarl;CM Vila Constanta-Marieta ; P Prajile; B Boduia ; b burdigalian (ni-sipuri, gresii si conglomerate, marne); tuf levigat ; Formalia saliferl(marne, argile, gresii si nisipuri i C calcare butuminoase (tortonian ?); Ssarmatii. ; Falia Govorei ; Anticlinalul Ferbei : Sinclinalul PS-usestilor; Ferbe ; 0 Isvoare minerale cu gaze hidrocarbonate.

www.digibuc.ro

12In malurile prului la apele minerale stint mul te lucruri de ob-

servat. Mai intAi falia, care este foarte evidentd; cci In dreaptala izvorul sulfuros, avem marne i gresii cu intercalatiuni de bancuride calcare bituminoase de nisipuri cu trovanti, cu cderea SVsau S ; pe and in stnga, avem nisipuri st marne nisipoase vOr-gate ce cad N sau NE. Toate vgasele din partea sudicd aduc bo-lovani de gresii i marne In cari se vad Ervilii mici, frnturi deCardii, cerifi, etc.

Pe apa Hentia In sus dm de gresil cu mactra fragilis Lask.C'ardium protractum, C. plicatum, Ceritlzium rubiginosum, C.

mitrale.Orizontul inferior al saliferului (burdigalianul) este de deosebit

important economicA. In eI se gsesc apele sdrate ci minerale dela Govora, BAile Govorei (ape iodurate), Petrarii de jos, etc. pen-tru a nu cit deck pe cele mal importante. Apele iodurate delabaile Govorei se pompeaz dela o adncime de 55 90 m. delatalvegul viei, iar in sonda dela Pusesti de Otsu, peste deal dela Wile Govorei, s'au gOsit ape tot as de concentrate la adncimeade peste 250 m.; ele veneau tot din acest orizont.

Tot acest orizont e Ins acela In care s'a gOsit si s'a extras deKlaus petrol la Prajile ; i aproape peste tot unde stratele acestea sunttiate de vi mai adnci, sau unde ele stint rupte prin falii si de-plaski, se manifestd puternice exalatiuni de gaze hidrocarbonate.

Putul No. 1 dela Bile Govorei scoate si acum In fiecare zi pe-trol de-o calitate superioark care nedistilat se Intrebuinteaza directin lAmpi. Se spune c la punerea temeliei hotelului *tefnescu s'arfi observat urme de petrol, pistind din stratiirile vrgate in care s'apus temelia hotelului. In luna Iunie 1910 sgpandu-se ad o groapde 2 m. s'a dat de un strat din care pistea un petrol galben brunusor. La N de Prajile si Botnia, aceste depozite sunt acoperite detuf dacitic ce cade spre N sau NE.

Deasupra Bilor si la V, la poenile lui Ghinoiu, avem bancuri deargile si gresii cu fosile sarmatice. Pe culmea Govorei-Pusestisarmaticul este argilos si mult dislocat. Sub el vin argile, nisipurisl gresii probabil salifere mult cutate.

Nummulifi erodati se gsesc si la bile Govora In coltul de S.E.al intrAri pe Henta, In rilpele dela Botuia si In conglomerateledela N. de Prajile, peste tot In zikmnt secundar.

www.digibuc.ro

13

Sulfa! dela Pdase,sti, Acest zcknnt e singurul pan acum gsitin Oltenia. Sulful se gsete ad (ca i in alte OW ale trel) tot insaliferul miocenic, in complexul superior, acompaniind gipsuriargile negre cu cristale de gips.

Rocele car,Aeristice saliferului se intlnesc i la Pkteti. Labaz5 avem tuful dacitickpotmol alb sau glbuiu, uneori nisipos, alteorifin 1 compact ca o cret fin ; el apare In anticlinalul Serbnetilori peste apa Otsului. Peste tuf vin argile i marne vinete cuintercalatil de nisipuri sure i brune, precum i alte slabe interca-latii de tufuri. Pe acest complex apar eflorescente abundente, iarla Enache In Penqeli (dreapta oselei) i land sonda de petrolavem isvoare skate. Deasupra acestor formatiuni vine iar un com-plex de argile i marne; isturi argiloase, alterate prin ape minerale,cu intercalatil de gresii i marne compacte, de isturi argilo-bitu-minoase tari i de straturi de tuf micaceu, se vd pe giseaua dinPuFti la Darla, unde aratd un metamorlism curios.

Cam tot la acest orizont apartin i formatiunile cu sulf dela Pu-cioasa. Ad avem dou sau trei straturi (20 30 cm.) de gips compactintre argile nisipoase pulverulente. Deasupra lor pare a fl un pot-mol tuf, dar foarte desagregat. Argilele de sub 4potmol suntnegre, cleioase, cu miros greu de SO) i stint bogate In cristalede gips nou format, mkunte (pang la 2 cm.), iar pe crpturi aueflorescente de sulfati fer4.

Sulful e In argilele de deasupra gipsurllor, dar sub argilele negrecu cristale de gips. El formeazA cruste galbene i verzi, cu mil decristale microscopice pe peretii crpturilor din argile. Chiar Inmolozul czut de curand sunt cruste de sulf, a c el se formeazaactualmente. La distant de sute de metri miroase a SO2; H2S insdde loc ; dar isvoarele srate sunt putin sulfuroase. Hidrocarburelegazoase cari reduc sulfatii pot patrunde din burdigalian, cci prinsonda de mai la Sud s'au dat de gaze foarte abundente. Si In izvoa-rele srate se semnaleaz hidrocarbure gazoase.

BAile Govorei In 1910 (dup Minlsterul Industriei i Comertulul).Apele minerale. Apele minerale ale Govorei, Intrebuintate pentru

bgi, sunt de cloud feluriApe cloro-sodice iodurate i ape cloro-sodice sulfuroase. Primele

sunt In genul apelor de la Hall din Austria-de-sus, dar mult maiconcentrate ; apele sulfuroase sunt In genul celor dela Aix-la-Cha-pelle i Mehadia, dar mult mai mineralizate l contin multd sare.

Primele lucrki de explorare l captare a apelor au fost Ince-pute In anul 1884 b s'au continuat pAnd In 1886. Ele au constatwww.digibuc.ro

14

din adancirea unui put Brtianu pan la 46 metri cu sectiunede 2x4 m. $i sparea a trei galerii In diferite directiuni $1 ladiferite nivele In put cu o lungime total de 190 m.

Debitul obtinut prin aceast lucrare a fost de circa 12 mc. In24 ore. In timpul executdi s'a dat de urme de petrol ce se scurgprin peretii galeriilor. In aceea$ epoc s'a spat un al doilea putPutul Carol cu sectiune de 2>

15

potabil captat In Valea Otsului, la distanta 51/2 km. de GovoraLa punctul numit tBarcane se af IA statiunea de pompare, constanddin cloud unitati : 0 pompa Duplex de aburi cu un debit de 50mc pe oil. Pentru punerea In miscare a acestei pompe exist uncazan cu suprafat de incalzire de 60 mp.

A doua unitate de pomp cu debit de 50 mc. pe oil este pusIn miscare printr'un motor Diesel de 60 cai putere, si a fost in-stalat In cursul anului 1909.

Apa este refulat pan la o Inltime de 170 m. pe o conductde 125 mm. diametru, si lunga de 41/1, km pan la rezervoriul delng Villa militar ce domin statiunea Govora.

Acest rezervoriu este construit in beton si are o capacitate de250 mc. De ad, apa este distribuit prin conducte in statiune lastabilimentul de bat, la generatoarele de vapori, la hoteluri, in parc,la vilele particulare, etc.

Desvoltarea ce a luat statiunea Govora de la Infiintarea ei pariastazi, este c5 intl.' o perioad de 20 ani, numrul vizitatorilor s'ainzecit.

Notite:

www.digibuc.ro

S chita Ge olo 9i c

BEWITIVEI SUBCARPAT1

0 LTENIA. WiRcto C

Scale1 11

Legend&Grarlite,D writeCoZa a an eis. Pegmatitelitca schist GnetsMesozoLc,(Juna+er inf)Brezoi-lareccta (b.?)

Vdokortiart(SaliformalwnTortoni/kw (Rtled))$aTmatian,MeolicPorike ,Levan.Z.au

tytei(.

CretacieXsaiN Antic/muleE ocen. (m.ectiti),S _ Sine/modeE o cen(sup).& jk.Oligocem.

.

Bardivliartoma ) Urnt a fe fei"Pali andes up' art

/7/

www.digibuc.ro

18

Anticlinalut GovoreiOcnele mari.Dela bile Govora spre E merge anticlinalul Ferbei, trece apa

Govorei, ce curge intr'o falle tot peste salifer (la Casa arendasului cugips, la S cu tuf iar la mnstirea Sltioarei cu srturi), i se In-drepteaz spre Ocni(a. (Inainte de a trece drumul apa Govorei, tre-bue cercetat tuful dacitic dela rapa Corbulul, care luat In seamcu bancul dela M-tirea Govorei, ne silelte a admite falia Hentei).

Fig. 6. Emanatiuni de gaze la Ferbea.tuf dacitic in anticlinal evident ; g = gresii ; n = marne ; u emana-

liuni de hidrocarburi prin craphturile anticlinalului.

Tectonica acestei regiuni este relativ simpl. Cutele principalefig. 1 4 au o directiune W E, dela Ocnele Mari se dirig spre NE.

Cutele formatiunilor se fac destul de evidente prin bancurile detuf dacitic alb (vezi harta qi sectiunile geologice).

In regiunea Ocnele Mari-Govora (fig. 1, 2, 3, 4) In inimaanticlinalelor erodate gsim corespunztor faciesului vrgat descrisad, n4te nisipuri cu pietripri cu rari bancuri agregate, adesea insIn continuitate cu bancuri vrgate. Interesant e c peste tot prezint ostructur diagonal de delt torential caracteristic. La Casa aren-dasului (Govora, sat) gsim strate de gips 1i marne, intercalate gre-siilor i nisipurilor caracteristice. Si In aceast regiune saliferul in-ferior apare ca elipse mai mult sau mai putin Intinse, in inimaanticlinalelor erodate i adesea limitat prin falii mai mult sau maiputin puternice.

AO It intlnim la Govora, la Gtejqti, la Titireciu, la Ocnele Mari,la Troianu ; dela bile Govorei la N. se atinge 11 se contopeltecu zona vrgat.

La, Ocnele-Mari in rpele din partea de S.E. a oralului se vAdnumeroase sfrmturi de fosile li foarte multi Nummuliti mid (1)Orbitoide (erodati Ins, 1i deci In zcdmnt secundar) 1i Ceriti ne-determinabili, etc. www.digibuc.ro

19

Trebue s adaug tusk a mai peste tot unde apar aceste nisipuripietrisuri, precum si zona vrgat, ele sunt acoperite imediat de

vn puternic strat de tuf dacitic alb sau vinetiu. Regiunea din Su-dul Ocnelor mari este foarte dislocat artnd saliferul si sarmaticulcutat In mai multe bolte i rupt prin falii longitudinale si trans-versale. (fig. 7). Saliferul pe partea N. a cutei Govora-Ocnelc mari estefoarte gros mai ales In regiunea Teis-Ocnele unde se intercaleazmasivul de sare dela Ocnele Mari. Culmea dealurilor din N Oc-nelor este constituit din depozite sarmatice fosilifere (fig. 3).

Fig. 7. Secpune la S. de Ocnele mari.tuf dacitic; o saliferul sup. ; S = sarmaticul F falii.

Masivul de sare dela Ocnele se gseste In partea superioar asaliferului, Intre bancuri ce se indoaie aci Inteun sinclinal pnin apa Olnestilor. Bancul de tuf din jurul Ocnelor mari vine in-terior masivului de sare, iar prin ivirile lui caracteristice ne dez-vlue perfect tectonica regiunei (vezi sectiunele 3, 4 si hartapl. I). Prin sondaje fcute acum 30-40 ani, s'a constatat c'd ma- .sivul acesta are o lungime colosal, dela Teius unde la Ocni-5oara e un izvor extrem de concentrat pand la Ocnele mici undesunt numeroase surse srate. Afard de gurele de Ocn dela Salin,dela Ocnita si Ocnele mari, mai gsim pe coast inspre E. multeIna destul de evidente i btrnii povestesc deslusit cum eraugurile dela Ocnele mici (fig. 8 9). Lungimea masivului e de 7km. ; lrgimea merge deoparte sub malul Teisului i Budei, de altase subtiaz si se termin dealungul talvegului Sratei spre Ocnelemari : se zice c printr'o sondare de 300 in. In salina actualmentein exploatare nu s'a dat de patul srei.

Acest masiv e singurul In Romnia cunoscut pti acumcare prezint 4Jahresringe (inelele anuale) de anIzidritd care aratdepuneri alternante de SO4Ca si CINa explicat prin hipoteza luiOchsenius, a depunerei srei In lagune la malul mrei In regiuniaride. In sare se mai gsesc numeroase bucdti de lemn de nuccarbonizat i chiar nuce. Se citeaz si o bucat de chihlibar ces'ar fi gsit In acest masiv de sare.

www.digibuc.ro

20

Ocna actual este adnc de 90 m., iar ocna veche este de120 m. Masivul de sare este aooperlt de 32 m. argil. Galeriileocnei sunt dispuse dup laturile unui dreptunghiu i In sectiuneau forma cunoscut sub numele de abutelii. Galeriile lungi sunt

Fig. 10. Trovanti si gresii con-cretionate in nisipuri sarmatice.(Va lea 011nestilor, la Inotesti).

Fia. 8 Curl de ocnAastupall, la C. M/ricel,

Ocnele Mici.

Fig. 9. Curlde OcnA veche, azi

Baia rosie dela bAileOcnele Mari.

de 100 m.; acum la mijloc se deschide o galerie noud care s lefac s comunice intre ele, lsnd dar doi stalpi izolati, precumstint cei doi dela Ocna veche. In peretii galeriilor se vd cutrilesrei splendide anticlinale i sinclinale In toate felurile, pozitiilei formele ale bancurilor de sare mai clar sau mai fumurie. Inocna veche pe pereti sunt frumoase eflorescente saline.

In bancurlle de sare, mai ales in cele argiloase, se gsesc ochiuride sare, cristale cubice de sare curat. Ocnaii au de vnzare tot-deauna.

Apa Slnicul dela bile Ocnele marl, traverseaz anticlinalul OcnelorMari i ese In Valea Oltului pe terasa mijlocie acoperit de nu-meroase conuri de dejectie. Chiar In sat, la Fabrica de ap gazoas,in antul oselei se vAd emanatiuni din nisipuri burdigaliane degaze hidrocarbonate ce ard, dnduli-se foc cu chibritul. Valea 01-tului a tiat, pe la Trolanu, incd odat acest anticlinal ce aci aredirectia SVNE.

www.digibuc.ro

21

RmniculValea Olnestilor care se deschide la Rmnicul Vlcei corespunde

unui sinclinal ce In partea sa esticd trece Intr'o falie. Pe clina deS a viei avern formatiunile salifere ce cad cu multe ondulatii Ingenere spre NV. Pe clina nordic a vel sunt gresii i marne, Inpartea superioar nisipuri, cu Izidrobii (probabil sarmatice) czndtot spre NE. In malul Oltului, la pod, apare tuful dacitic Inteun banecznd spre E, iar sarmaticul mai din sus, dela Grdinrie, cadespre SE. In Zdvoiu orasului sunt numeroase izvoare sulfuroaseutilizate In bai, si cart apar desigur dealungul acestei falii.

Rmnicul Vlcei, oras cu 9000 loc., este asezat intr'o pozitiunefoarte frumoasd pe conul de dejectie al apei Olnestilor. Acum inurm s'au fcut o multime de mari cldiri In stil romnesc (Pri-maria, Serviciui tehnic, case particulare, Episcopie, palatul ad-ministrativ, etc.) ce sunt demne de vzut.

Traversand sinclinalul dela Tigdnia ajungem la dealul Cettuia,o form de erozhme regulat In bancul gros de tuf dacitic pc unelocuri micaceu (fig. 11). (A se studia acest punct In toate ale sal:).

Intre Cettuia i Bujorent strbatem depozitele izoclinale ale salt-ferului vrgat marne, nisipuri si gresii vinete i rosii cu interca-latiuni de tuf dacitic la Bujoreni de Olt. Ad /ma apar izoclinal pe-trisuri i gresii grosolane, probabil In parte pliocene, cari trebues se reazime In falie pe salifer (fig. 4). Oltul si-a spat cu greuvalea ca o chee In aceste depozite, insemnand frumoase terase.

Fig. 11. Dealul Cetatuii, pe care e Metal biserica. Uu deal conic de tuf daciticporos, masiv sau putin sistosizat, a crui formS i pozitie tectonica, e lAnglo falie insemnat aminteste dealurile Ktispitha de Pala descris de d-1 A. Koch

la SOlgonick (com. Koloszvar).De ad pnd la Gura Vii traversm depozitele Saliferului incli-

nate spre SE, bogate In eflorescente si izvoare saline ; iar la V deGura Vii foarte plisate i cu o intercalatie de tuf dacitic (A se ob-

www.digibuc.ro

22

servA terasele In acest loc), iar la baza depozitele saliferului vat.-gat cu Cerithium margaritaceam, Cerithium, plicatum, cu cristalede gips etc. (nisipuri, conglomerate, marne).

Atat In nisipul ultimei terase cat si In cel actual al Oltului segseste aur; si Inca azi la Fedelepaia i la Ddie,sti (pe malulstang al Oltului) se afla rudari spAlAtori de aur.

De la Gura VAi spre N Valea Oltului intrA Intr'o stramtoare facutde gresii si conglomerate paleogene; apoi iar se deschide, lsandloc depresiunei subcarpatice de la Jib lea (splendide conuri de de-jectie si terase) in depozite paleogene, acoperlte In partea lorsudvestica de petrisuri miocene (meotice).

Paleogenul dela Calimneti, etc.lntreaga formatiune are In Valea Oltului directiunea.S. V. V.N

E. E. cu cderea spre S. S. E. sub 400; spre apus ja directia a-proape E.--V., iar In valea Oltului merge S.V.N. E., asa caeocenul face tocmai In valea Oltului o insemnat inflexiune in plan.

Eocenul superior si oligocenul e bogat In fosile In zona SA-lAtrucu-CAlimanesti-Cheia si a fost deja determinat si cartografiat.de d-1 Grigore tefnescu. Marginea sudica pleacA dela *uici (v.Topologului) trece In valea Oltului Ia N. de Gura-Vii si mergecu mici serpuiri din cauza orografiei, spre V. pan la Petreni,unde cla de masivul jurasic al Bistritei.

In paleogenul Oltului deosebim 4 zone cu 2 faciesuri deosebite :1. La SV Intre Olanesti, Viezure sl Cheia, un banc de marne si

gresii cu2) 0 zona de conglomerate, pietrisuri si nisipuri cu bancuri de

gresit si marne mai rari, gasim in partea de S. a regiunii, pe laDAesti-Muereasca de jos. Olanesti-Cheia-Dobriceni-Brbtesti.

La Muereasca de jos si la Cheia gasim Nammulifi i Orbitoide ;probabil aceste strate superioare reprezinta oligocenul superior.

3) Zona de argile si marne cu gresii si nisipuri subordonate,caracteriz o regitme de livezi si poene Intre Jiblea-CAlimanesti-Muereasca de sus-Olanesti-Cheia. In stratele de gresii intercalate,Mai ales la !ma aproape de conglomerate, la Olanesti sat i v.Puturosita (Calimanesti) s'au gsit fosile ce indica etajul bartonian :Nummulites Boucheri, DE LA HARPE Nodosaria latijugata, Gi:3113Nummulites Tournoueri, Nodosaria baccilum, DEER.Nummulites Budensis, HANT. Heterostegma sp.Orbitoides papiracea, BOUI01:E. Cidaris cf tubularis, D'ARCH.Orbitoides aspera, GUM. Boul;votocrinus eliplicus, D'ORB.Orbitoides applanata, CUM. Bourguetocrinus Thorenti, D'ARCH.Operculina cf. ammonea, LEYM. Buozoa,Cidaris,Cerithium.Ostrea,etc.www.digibuc.ro

- 23 -

Fig. 16. tcusturele in conglomeratele dela Piscu(Vedere spre S.).

Fig. 17..,Cosuri in conglo-meratele la Sud

de Naruu.

Fig. 13. 0 rapa in petrisul meotic delaBogdAnesti.

Fig. 4. Malul Oltului la Bogdgnesti. ggresie friabil cu t trovanti, altern6 cu marnesalifere sur-vinete p = petrisuri ; ln loess

nisipos proluvial al terasei cuaternare.www.digibuc.ro

24

Dup prezenta In aceste gresii a Operecultna amonea, Leym,am ave in stratele inferioare trecerea cAtre eocenul mediu i dupANodosaria latijugata. Giimbl. i Inca alte cAteva fosile, am aveaIn stratele superioare transitie cAtre oligocenul inferior.

4) Zona de gresii cu heroglife i Strzalca-strulctur, conglome-rate si marne cu fucoide, (conglomerate subordonate), la N. de li-nia CAlimAnesti-Muereasce de sus-Olnesti.

La partea superioarA a acestui complex gsim conglomerate,gresii i pietrisurile dela CAlimAnesti etc. D. Gr. Stefnescu a gA-sit Cerithium cf. giganteum. Lamck. gsit si de d. Sabba StefAnescu(mai de mult) la SAlAtrucu In conglomeratele Topologului, con-tinuarea spre E. a celor dela CAlimnesti. Blocuri de calcare albesau roscate pline de fosile se IntAlnesc In partea cea mai supe-rioarA a acestor conglomerate mai In toate vile de la SltrucupAnA la Cacova. Aceste gresii, marne si conglomerate fac o micAondulatiune anticlinalA In dreptuf CAciulatel ; pe bolta acestei on-dulatiuni au nAscut de sigur fracturi cari stint utilizate de apeleascendente ale regiunii, una fiind i aceea a renumitului izvorCAciulata. O ap bicarbonatatA ese pe valea CAciulatei Spre N. sidepune un tuf calcar abondent :

In eocen l anume In orizontul de conglomerate si gresii lacontact cu marnele la Calimne,sti-Jiblea-Muereasca de sus-bd ileOlnesti-Cheia-Dobriceni. izvorAsc ape minerale sulfuroase cudegajAri abundente de gaze. Gazele sunt constituite aproape ex-clusiv din metan (1), pAnA la 8O/o l hidrogen pAnA la 15'/0; hi-drogenul sulfurat e foarte putin, nici 20/o. Apele cele mal abun-dente sunt la OlAnesti, CAlimnesti l SAcel ; toate sunt red, 100160, ceea ce denotA o ridicare dela adAncimi mici, sau o scurgeredin rocele dealurilor vecine (temperatura medie a regiunei 90)Substanta mineralA o ia dela rocele ce constitue conglomeratele, iarI-12S din descompunerea piritelor ce se gsesc In blocurile de mi-casisturi si gneisuri din aceste conglomerate, si din piritele ce canodule se gsesc In marnele bartoniane. In toatA regiunea, fie Inconglomerate, fie in marne, blocurile de micasisturi cu pirite seprezintA In diferite stadil de descompunere, asa cA procesul e e-vident ; hidrocarburele ajutA la reducerea sulfatilor eventual formati.

O alt linie de ape minerale se InsirA la marginea de N. In con-tact cu granitul, la Bivolari (termale), pArlul Puturoasei, pariul

(I) Gr. Pfeifer. AnaliTa Odor dela Olanefti. 1903.www.digibuc.ro

25

Postei, lacul Doamnei, etc., ele sunt toate sulfuroase si desigurau aceeai origin ca primele, cci apar de asemenea In conglo-merate si gresii cu elemente cristaline si cu pirite (1). Intre acestedou unii, e minunatul isvor din marginea Oltului, la Ceiulaftrale cdrei efecte binl-fcdtoare nu se pot precis de unde deriv.Compozitiunea acestei ape (2) si a gazelor nu e mult deosebitde a celorlalte ape minerale ale regiunii. Litiul e aproape inapre-ciabil ca si In celelalte. Pe de altd parte i in alte locuri, mai alesla Oldnesti i la Sficel apar ape cu efecte asemenea ca ale C-ciulatei, i acestea es direct din conglomeratele comune.

Pe and presenta substantelor minerale si a I-L,S e usor de ex-plicat in aceste ape, mai ales c peste tot In aceste conglomerateabund blocuri de micalisturi i gneisurl cu pirit evident, rmaneIns nepatruns origina si venirea marei cantitati de metan, careface ca aceste ape s fie ascendente. Acest fenomen precum sialte constideratiuni geoloe ice ar pute face s credem, c aci avenrde a face cu semnele unei zone de petrol.

Unele isvoare foarte srate (cu 13 gr. CINa la litru) ne Indiasi prezenta de roce cu CINa In conglomeratele eocene ; pe de altparte nu trebue pierdut din vedere, cA marnele skate sunt tot-deauna in stare de a emara hidrocarbure independente de petrol.

Statiunea Calimneti, a fost deschis publicului in amil 1886.Desvoltarea acestel statiuni se datoreste nu numai pozitiuni,

sale, ci In special sursei Cciulata, a crei ap slab sulturoas esteIntrebuintatd cu succes desvarsit in tratamentul boalelor de rinichitci .urinare, etc.

LucrArile efectuate de Stat au constat In primul rand in captareaprovizorie a surselor srate sulfuroase a cdror apA este Intrebuin-tat In bi i captarea definitivd a sursei de la Cciulata ca apde but.

Instalatiunile mecanice constau din cloud generatoare de vapori,din cari unul instalat la Inceputul sezonului 1909 cu o suprafatde IncAlzire 102 m. p. Ele procur aburul necesar pentru bi si pen-tru dota masinl cu vapori, ce actioneaza diynamurile pentru pro-ducerea curentului electric.

(1) Cele de:a Bivolari au temp. 250 =ace ne duce la o adancime mai mare deunde ele incep s se sue in sus.

. (2) Gr. Pfeifer, L'eau minrale de Cdciulata. Bul. Soc. Snit* No. 2--3, 1904,

www.digibuc.ro

26

In anti! 1909 instalatiunea electrica a fost reinoita i completatcu o noua unitate i cu acumulator, realizandu-se iluminatul electricnu numai In hotelul Statului, in restaurant, in parcul din Ostrov,ci pe tot parcursul oselei de la Calimanqti la sursa Caciulata peo distant de 2 V2 kilometri.

Curentul ce mai rmane disponibil se vinde la particulari cu pre-tul de 0,80 tel kilovat-or.

In fata hotelului, in albia Oltului, se gsete ostrovul amenajatca un parc pentru prcumblare.

Apa potabil necesar statiunii este captat de doi ani in valeaCaciulatei prin twine de decantare i filtre de nisip, la o distantade circa 1 klm. de oseaua nationala. Apa este adusa printr'o con-duct, wzat dealungul oseIei pana la Calimaneti i se distribueatat instalatiunilor fcute de Stat, cat i la vilele particulare.

In anul 1W-1909 aleea de preumblare prin padure spre Caciu-lata a fost legat direct cu parcul hotelului prin executarea unuipod suspendat peste o valcea.

La Ctietulata captarea definitiv s'a executat In anul 1902-1903,apa fiind captat printeun put &Vat in malul Oltului i aparat incontra apelor mari prin consolidarea malului.

Izvorul se gsete la 6 m. 26 cm. sub nivelul platformei, iarteava de curgere la 3 m. 02 cm. d'asupra fundului.

Diametrul tevii de scurgere este de 12 mm.In asemenea conditiuni, debitul sursei este _be_ 4 litrl pe minut,

astfel hick strangandu-se apa in tot timpul liber, debitul anual seevalueza la 2.000.000 litri minimum.

Spre nord de Caciulata, pe malul stang al Oltului, se gsete lo-calitatea Bivolari* unde In anii 1887-1891 Statul a Inceput exe-cutarea unor lucrrl pentru cautarea surselor termale, cunoscute IncAdin timpul Romanilor.

S'a executat un put cu sectiune de 2x4 m. pn la adancimeade 20 metri l s'a intalnit la adncimea de 11 m., un strat de apcu caracter termal. avand temperatura de 28 c. i cu un debit de2.000 m. c. In 24 ore.

La adncimea de 18 m. debitul a fost stabilit la 3.160 m. C. In24 ore, dar temperatura apei a fost de 190 C.

Este probabil c In timpul adancirei putului, din cauza fisurilorce au putul sa se produca in teren prin exploziunile de dinamita,apele superioare cu caracter termal, au fost influentate de alte apeatermale, cu care s'au amestecat, ceeace a produs scaderea tem-peraturii. www.digibuc.ro

27

Un fapt demn de remarcat asupra apelor minerale dela Caciulataeste c, cu toate ca debitul de 28800 I., constatat In sursa liberin 1902, este de 5 ori mai . mare decat debitul anterior si deal celde azi dup captare, concentratiunea n'a sczut in acelas raport,ceace demonstr, c infiltratiunea nu era datorit numai apelordulci. In adevr, s luam ca critica hidrogenul sulfurat : analizeledela 1890 si 1902 arat 8 9 miligr. de acest gaz, debitul fiindde 5700 litri ; In 1902 inainte de captare, and sursa ave un de-bit de 28.800 I., ea continea 6, 6 mgr. de hidrogen sulfurat. Dife-renta intre 8 si 6, 6 este mica, si nu este proportional cu creste-rea de 13000 I. in debit. Nid celelalte saruri nu au variat apreciabil.

Apa mineral a sursei captate, se ridica in rezervoriul cilindric,pan la Inltimea de 297 m. m. de unde ea se scurge In mod li-ber ; aceasta coloana de ap, produce o presiune, al card efect estemicsorarea cu 800/0 din debitul anterior. E probabil, ca o parte dinaceast apa se scurge printre crpaturi prin betonul clmentului.

In rezumat, se poate conchide, c apa mineral de Caciulatamentinut compozitia sa caracteristica i n'a perdut nimic din cali-tatile sale minunate.

Lucrarlle de captare si de protectitmea sursei, au fost executatede d-I Ing. G. Cantacuzino, si au costat 74.000 lei. Aceste lucrri,au fost incepute pe un teren argilos, numai la 1 m. sub nivelulnormal al Oltului. La acest nivel, se gseste baza cilindrului con-struit deasupra isvorului, din mansoane de beton, avand o inaltimede 6 m. 1 lrgime de 1 rn i avand un tub de scurgere la parteasuperioara, la nivelul la care se ridic apa.

Ar fi trebuit, ca captarea s se faca chiar In roca din care eseizvorul si in loc de ciment, sa se fi Intrebuintat asfalt, pentru casa fie impermeabil l inatacabil de apa sulfuroas. Apa st 8 oreinainte de a esi pe tubul de scurgere i probabil, ca sufer in acesttimp oare earl alteratiunl dar, de sigur inapreciabile, volumul apeistagnante e 2 m. c. pe and debitul sursei este de 236 litri pe or ;ar trebui redus deci, volumul basinului de receptie (dupa dl Prof.Gr. Pfeifer).

Notite :

www.digibuc.ro

28

Bane Olneti.Baue Olcine.yti utilizeazA apele ce ies din conglomeratele tiate

de apa Mnzului in apropierea marnelor din Tisa la N de Olnesti.In toat linia aceasta de ape mineralc dela Jiblea prtA la Dobri-ceni nu cunosc un alt loc mai bogat In izvoare, I izvoare maibogate ca ad la Oldnesti ;* explicarea o gsim in aceea cA nivelulvAiei acesteia este foarte adnc.

Peste 14 izvoare sulfuroase, iodurate, magneziene, skate, etc.,ies din peretii vAii Oldnestilor (Mnzului) si din ai vii Tisei, pestratifica (tune sau pe crpturile bancurilor de gresii i conglomerate.Aceste ape sunt proprietatea d-lui D. Bdescu, care de zece ani sestrAclueste s Mesa din aceastA localitate o statiune de comfort sihigiena la nivelul ceior streine.

Aceste bai au avut si in trecut splendoarea lor. Aci Dr. Davila afcut prima instalatie balnearA din Oltenia (1869) si In timp indelungata fost singura statiune balnear a Olteniel. Un potop din lunie1895, aducnd mult ap pe vale, a stricat toate lucrArile i clAdi-rile din acest loc.

D. Bdescu nu numai cA a adus statiunea la vechiul ei renume,dar a captat toate apele pe specialitti, a fcut un stabiliment ab-solut confortabil, cloud hoteluri mari, etc.

Statiunea se recomand In gall de apele ei i prin pitoresculregiunei i linistca localitAtii. Ea e departe la 18 km. dela 125m-nicul-VAlcei.

In malul drept al ) Aului la Sud de bat este un banc de nisipurigresii numu itice cu as numitul chihlibar de Oldnqti.Valea Oltutui.Dup ce trecem celebra mnstire Cozia, asezatd pe un con de

dejectie, dam la Piatra de primele stnd de gneisul de Cozia, aco-perite de conglomerate cretacice cu frumoase piramide de eroziune.

Aci Oltul se angajeazA intr'un defileu format In formatiunea eruptivA gneisului de Cozia. Este fAsia de gneis de Cozia care se intindein Muntenia, In spre rsrit prin 1A-futile Cozia, Fruntile, Ghetu,far spre Oltenia prin Narutu IAA In Folia, si care prezint regiu-nea cea mai pitoreascA a vAi Oltului.

La N Gneisul de Cozia tine pan la CArlige ; aproape de gura Lo-trutui sunt intercalate micasisturi (sisturi cristaline din grupul I). LamAnAstirea Turnu, la N de masa lui Traian, (un rest din vechiul drumroman ce trece pe stnga Oltului In sus spre Transilvania), avem ungolf de depozite sedimentare (cretacice) cc probabil sunt in legturwww.digibuc.ro

29

cu marea zona de la SE de manastire. In partea septentrionala a fa-Vet de gneis pn In valea Lotrului predomina mica5isturile cu biotit.El contine intercalatiuni de sisturi conglomeratice cari seamn cugneisurile de Cozia strivite. La N de Carlige, curbura mare pe careo descrie Oltul la S de Brezoiu, gneisul de Cozia contine o inclu-ziune de un gneis sedimentar. In dreptul curburei din acela mean-dru al Oltultil avem o roc biotit-grenat fels feldspatic in ban-curi orizontale. Aceast mica are compozitia chimic foarte apropiatde a Esexitului de la Rongstock. Dup conditiunile geologice a-ceast roca pare a fi o incluziune setimentar metamtorfozat.

Mai la sud de cotitura Oltului mai sus amintita aproape de obariavii Lotri5oare se afla o incluziune de gneis conglomeratic In gn-eisul de Cozia. Trecerea la gneisul eruptiv se face pe distanta scurt.

Inainte de gara Lotru la marginea nordica a gneisului de Coziaeste o linie tectonic foarte important, ofalie care merge dealungulIntregei f4ii de gneis.

Gneisul de Cozia nu este In loc. Radcina lui se pare a fi In ca-tena gneisului de Cumpna situat paralel cu dnsul mai la N,sau poate chiar In .muntii Poiana Rusca din Transilvania.

Textura lui 41 are explicatia In aceea c se admite a fi o in-jectiune de magma granitica injectat Intre rocele sedimentare meta-morfozate In timpul cutrilor celor mai vechi.

Calea ferata s'a consruit pe aceast parte a vai Oltului CU multagreutate. Unele tunduri (cele 2 dintai) au fost spate in curb pen-tru. "a putea trece Carligile. Mtcaisturile i rarele isturi cloritoaseprezint fete de alunecare uoara i stancile sunt in continua mis-care. Au trebuit aprtoare speciale (inaintea tunelului prim la N. deM-rea Turnu) pentru a apra calea ferat de drmari din munte de sus.

Imediat dupa falia citatai mai sus incepe In spre nord de laGolotreni-M-rea Vratec, basinul cretacico-tertiar de la Titeti-Bre-zoiu. Acesta este rmita unei platforme miocene (Gornovita ceamai inferioar din cele trei cari formeaz muntil Fgraplui). Gn-eisul de Cozia i plaiurile hotarului formeaz o a doua platformmai Malta ; cea mai Inalt platform (Borescu) este reprezintata princatena de frontiera. Aceste trei platforme corespund la trei perioadede abraziune provocate de micari tectonice.

Depozitele din bazinul Brezoi au o tectonica nu tocmai simpl.Lasand la o parte alunecarele In mask care a produs la marginea deN l S brecia de Brezoi, gsim c conglomeratele 1 gresiile, cu in-tercalatia spre . V. a unui banc puternic de marne, se indoae In slabewww.digibuc.ro

30

ondulatii i flexuri cu un anticlinal mal pronuntat In dreptul viiC Alinest i, unde apar micasisturi i gneisurl. Intre BrezoiValea lui Stan constatm un slab sinclinal cu multe ondulatiuniIn marne. Totul e inclinat spre S. E. si se reazim in evidenta dis-cordant pe micasisturi si brecia de frictiune ; la S. de Lotru, pecoastele ce se las din Narutu, gsim petece de conglomerate cre-tacice sau eocene, cAz'and spre N. E. ori E.

147 Vasildu.

......

er `" ''''''''

eitu Venticu

Fig. 19. Profllurvlei Lotrului la Brezoi; 1: 100.000. micasisturi:p peg-matite; B. = breda de Brezoi: cr =Cretacic superior; g gresii i petrisuri;

in marne silicioase cu Inoceramus Cripsii; eo= conglomerate grosolanecu blocuri de calcar cu 111.purili etc. F. Falia.

Marnele constituesc un orizont intermediar intre gresiile din v.lui St an si Vasilat u, cu bogat faund senoniank si intre con-glomeratele eocene dela E. de Brezoi cu blocuri exotice de calcarsenonian. Aceste conglomerate se continud si sunt mult mai des-voltate in bazinul Titesti la E de Olt ; senonul ca gresii i marneapare in fundul vAil lui Stan in prelungirea celui dela Candoaia.

(1) Din straturile marno-grezoase din partlul Stupinita d-1 REDLICH citeazAzInoceramus Cripsii. Pecten inversum, NILS.Orbiloides Faujasi, BROWN. Actinacis Haueri, RS.Orbitoides secans, MEYL. Avellana sp.Astrocoenia sp. Baculites anceps, LAM.Serpula filiformis, SOW. Anisoceras cf, subcompresum.

1). Dr. Popesch-Voite0i a gAsit si Amonili.D. Redlich gAsi in blocurile cu calcare albe, sure sau roseate cu vine rosii,

o faunA bogatA, intre care:Hippurites Lapeirousei, GOLDF.Hippurites collicialus, WOODW.Orbitoides gensacica, LEYM.Orbiloides secans, LEYM.Lithotamnium cf. turonicum, ROTH.Terebratula cornea, SOW.Terebrahda biplicata, BROCC.Lima tecta, D'ORB.

Lima divaricata, Dli.J.Peden inversum, NILS.Guphaea vesicularis. LAME.Exogyra sp.$i douA specii noi.TerebratellaWaldhemia Pascuensis.

www.digibuc.ro

31

In fata hotelurilor. din Brezoi, pe malul stang al Lotrului avemmarne grezoase si conglomerate (cu blocuri de micasisturi cu gra-nate) ce sunt erodate in piramide impozante. Conglomeratele aces-tea In peninsula dela Biseric cad spre SE si se reazim in faliepc micasisturi cu pegmatite si amfibolite.

Pe drumul Inspre valea lui Stan avem mai Intai stand de mi-casisturi, apoi marne i gresit cari In tetura soselei arat falii, in-flexiuni, cute complicate, etc.

In marnele grezoase se vd ovoide cc se cojesc dup straturiconcentrice. Ele cad In genere spre SE si se reazimd In falie pemicasisturi ; in acestea s'a gsit un Amonit. Aproape de gura vAtei luiStan dm iar de micasisturi din fundamentul depozitelor sedimentare.

Pe valea lui Stan se vd Inca numeroase crovurl de la spellareaaurului; aci mai sus s'a gsit de D-I Ing. R Pascu aur in med.(In pirite de cupru i fer dintr'un filon de micasisturi zdrobite, Incuartit) i s'au fcut oarecari explorri de Ing. E. Baum.

Pe valea lui Stan, dupA ce trecem depozitele senoniane, se punela zi vreo cinci cute laminate din flancul ranversat al sinclinalu-lui, pe cari se reazem grupul I cu totul (fig. de pe copert). Unadin aceste cute arat seria invers complectA si mai ales o ivirede verucano conglomeratic si grezos cu blocuri de coziagneis.

In apropiere de filonul de aur, se Intalneste un banc de calcarcu vine negre i roscate (jurasic) acompanlat de isturi si gresiinegre, cari ImpreunA cu gneisul d brecii de frictiune curioase.

Aceste iviri apartin pturilor jurasice pe care s'a resfrant cutagneisului de Cozia si a Intregului complex de sisturi cristaline.Valea lui Stan of er o fereastr de o deosebit important pentrugeologia Carpatilor.

La N de M-tirea Cornbt intrAm iar In sisturi cristaline (grupul I), iarvalea se lrgeste foarte mull, avand numeroase sate. De aci i panla hotar avem tot sisturi cristaline din grupul I si tipul filitic :micasisturi pan la Racovita ; de ja Racovita si mai la N avemmicasisturi cu grenat si turmalin ; la S de Griblesti : amfibolite, ase-menea la Caineni, iar la Raul Vadului Sisturi sericitoase (tip filitic)

marmore foarte frumoase cu bancuri puternice de amfibolite, etc.(A se studia aceast vale In amnunte).

www.digibuc.ro

Schi Tectonic a Reg-A.1nel sub carp ah c edintne Jul se OM /1:600000

de G Murgoci--Leg enda.

;VINO Ka,inee rormapunder nu, vech/ Ca cretareculsuprnor,r.Demarcaha InIre CretacJeul suror si lerhar

-'`-. Getnarcan Ira "e paleogen ognIhacordan0 inirepleogenAlarygnea suchca a sal, .

LE &Mile

fah/AnFichnile

- Sinchna/eTalaZta inchch petrobfpreGlodur;, Ig.rn ,Salte

11.0:417,

514,11-vier.JE

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro