Dr. JUSTIN GHERMAN

/IMJ~~

-

· INORUMARI IN PRACTICA GEOlOGICA

II

"PROSPECTIUNI PRIN sApATURI ~I FORAjE

EDITURA TEHNIC A 1954

INTRODUCERE

In regiunile lipsite de deschideri natura le, sau in ca re aceste deschideri sint alit de rare, incH cartarea geologica obi~nu it a nu esle aplicabila, deoarece "roca v ie'" esle acoperita de formali uni recente sau de sol ~i vegela tie, pentru a obtine date geologice sail pentru a completa da!ele existente, geologul este obligat sa faca deschideri ar tificiale, prin lucrari auxi li are, cum sin! sapiit urile ~i foraj ele.

Se intimpl ii deseori ca tocmai regi,unil e cele mai interesante din punet de vedere geologic, ad ica cele cu 0 tec!onjca foarte com­plica!a. sa fie mai putin deschise.

Felul lucrarilor auxil iare necesare depinde de: scopul urma­rit ~i precizia necesarii pentru studiu ; grosimea materialwlui aco­"erilor sau adincimea care trebu ie cercetata; timpul ~ i foruiuril~ disponibile pentru lucrare.

I. Scopul cercetarii poate fi: determinarea pozit iei stratelor, determinarea raporturi)or dintre doua formaliuni sau mase de roci, stab ilirea profilului continult al une.i forma\iuni, luarea de probe pentru ana lize, urmarirea unu i strat reper, determinarea conturului sau reliefului ingropat a l unei formatiuni acoperite, determinarea .existenlei ~ i ·importantei tJnui accident tectonic (cuta, falie), determinarea existentei ~ i pozitiei unui filon, determinarea existenle i unor roci sa lt mineralie utile etc.

2. Materialul acoperitor poate fi: sol cu vegetatie, loess, nisi p, grohoti~uri sa u darimii turi de pante, pornituri (a lunecari ). a luviuni, tera se, sau chiar formatiuni prediluvia le care mascheaza a lte formaliuni mai veehi, a caror cunoa~tere pare interesa nt ii din punct de vedere economic. Grosimea materialului poate sa varieze de la ciliva centimetri pina la zeci de metri.

3. Timpul disponibil, adicil termenul pina la care trebuie sa Se dea un raspuns problemei puse este, uneori, foarte ~curt ~ i in acest caz !rebuie aleasa 0 metoda de lucru rapida, iar; a!teori este

3

1

destul de lung, pentru ca problema sa fi e studia la CU mare pre­cm e.

4. Fondurile planificate permit uneori cercetatorului sa am­pl ifice lucrarile, pentr u a ob\ine date mal bogate, iar a lteori it obl iga sa traga maximum de concluzil din date mai pu\ine. . Metoda de prospectare, I"in sapaturi sau prin fora ie, se alege in funcile de sc"opul StUd IUIUI , de maten a lul acopenlor, de tim p 91 de fondun . Sapdturile sint ce le mai vechi lucra ri mini ere cunos­cute. Ele constau, fi e in s imple cura\iri sau dezveliri ' a le subso­lului : fie_ in grori de ci\iva centimetri, sa u in pu turi de sute de metn .91 In ga l~fll de multe mii de metri . Tn pros pec\ iune, de obi­cel, dllnenslumle pu\urilor 9i a le ga leriil or nu sint mai mari de­dt citeva zeci de metri. Sondajele variaz;; intre gauri Ie de ciliva metfl, execulat e cu burg hie, 9i gaurile de so nde, adinci de mii de metri.

L~ execularea acestor lucrari esle uneori foad e greu sa fie separata faza de ~ros pectare de faza de explorare 9i de cea de exp loata r~. Ac~ea9 1 lucrare poate tcece din prospectare la explo­rare 91 chl ar direct la exploala re. De asemenea, unele lucrari rle prospecii une penlru 0 substa nla util i! sint de exp lorare sa u de exploa tare pent ru alte substan(e util e.

De exemplu, un miner dezve le~te roca intr ·un loc· unde i se pare ca a r fi un fi lon; e l execut a .0 lucrare de prospec\iune. Descoperi! intr-adevar fi lonul , ca re pen tru moment este fara in­semnatate, _da r promite sa se liirgeasca. Minerul .sapd in ad in­c lme: urm iirindu-\. EI exec~ta 0 lucrare de explora re. Tim p de mai mu ltI meln, rezultatele slnt neconcl udente; dintr-o data apare zacami ntul a~teptat 9i ga leria trece in exploatare.

All exemplu: printr-o serie de sondeze se ca uta sa se deter­mine boHa unui anticlinal care poate contine petrol. Lucrarea este de prospectare pentru petrol 9i gaze. Tntre stratele folosite drept strale reper penlru corela\ii, apar importante strate de li g­nil, a le ca ror gros imi se delerminii cu precizie. Tn acesl fel este explorat ziicamintul de ca rbune. A~ada r, 0 lucrare de prospectare p~ntru 'pelrol dev ine totodat a 9i 0 Ill cra re de expl orare pentru carbunl .

La noi se cunoa9te $i situa\ia inversi!. La stud iul zacamjn­tel or de ea rbuni plioceni din zona petrolifera subca rpatiea au fost. fo loslfe dat~l e informative ob(inu te tl in so ndele de p'etro\. Dec I, sondele sa pate pentrll exploatar,ea li\eiului pot Ii conside­rate sonde de prospec\ iune, sa u de explorare pentru carbune. 'De asemenea, sondele de Detrol au determinat forma 9i extinderea unor mas ive de sare din regiunea subca rpatica, mai prec is decit lucrii rile miniere.

4

Exemplele pot fi inmul\ite la infinif. .O.groapa de prospec\lUne poate deveni 0 cariera de nislp,

de pletn~ sa~ de marna. Un put adinc de cercetare poate deveni un put de apa.

::) e poate ivi insa ~ i un alt caz , ~ i anume: 0 lucrare de ex­ploatare este continuatii cu lucrari de prospeciiune . De exemplu: cmd exploata rea trece spre partea finala, trebuie sa intervinii pros pectorul pe ntru a nu intirzia exploatarea. Plecind 'de la harta mini era, trebuie reluat procesul de cercetare ~ i facute explorari in extindere.

Din acesle exemple se trag douii concluzii: a) Aceea9i ~u:rare poate da informalii geologice despre mai

'Tlulte felun de zaca':!1lnte. Tn aceste cazuri, geo logul nu trebuie sa fl e u11l1atera l. Chlar dad! scopul lui princ.ipal este urmarirea unor llnumite. substan!e ' utile, el trebuie sa inregistreze toate in­forma\iile pe ca re Ie ob(ine ~ i despre ce lela lte substan\e, care apar in profi lul lucrarii executate.

b) Observa\iil e geologice sint acelea~ i in toate fazel'e unei lucr~r i 111iniere. ProbJemele care se pun geologu lui ~ i importan\a lucranlor teh11l ce se deosebesc insa de la fa za de prospectare pin a la oea de explora re_

Tn pros pectare, geologul are mai mult 0 at itudi ne d,e cerce­tator ~ i de ginditor pentru descoperirea condi\iilor de formare a ziicii mintelor, ia r in explorare ~ i exploat a re, are mai mult rolul de indrumator practic al lucrii rilor pentru a taca rea oea mai ava n­ta joasa a ziiciimintului.

Tntrllcit lucrarile tehnice pentru prospecta re servesc numai atit limp cit ~e fac observa\iile geologice, fiind apoi parasite, ele slnt mai pU\ln prete,:\ioase. In exp lorare 9i in exp loa tare fiind fo loslte un tllnp mal llldelungat, !ele trebuie sa fi e rezistente, iar masurile de siguranta, mai ample.

. Tn lucn~e.a de fal a care. are drept sc~p. indrumarea geolo­gu lul 111 lucranl e de prospec!lUne geologIca, se vor exami na in primlll rind sa rcinile geologului in vederea prospectarii ~ i as­pect ul practic ~ i ~tiin\ifi c. al lucr ii rilo~ geologulu i prospector. De asemenea, se dau Indlca\" asupra lucra rllor tehnice ~ i asupra apa­ratelor sa u ma9inilor fo losi!'e numai in masura in ca re cunoa9te­rea acestora este necesa ra geologu) ui, pen tru a rea li za 0 colab'J ­rare cu bune rezulta!e cu telmicienii care au rasp und erea executie; tehnice· .

* • • . Tn procesu l de prosp,ectare pri n mijloace auxi li a re - ca ~i la carl area geo logica - se pot distinge trei etape de lucru care se

5

r

deosebesc in!re ele prin felul lucrarilor ~i prin locul unde se exe­cu!a: a) etapa pregii!itoare ; b) etap a lucra rilor pe teren ~ i c) etapa prelucrarii in birou a datelor culese.

Lucriiril e care revin geologului in dapa pregatitoare ~i in etapa de birou sint asemanii!oare celor 'executa!e la cartarea geologica ~ i se deosebesc numai putin in!re ele, variind de la 0 metoda de cercetare la a lta. De aceea, ele vor fi expuse intr-un singur ca­pitol pentru toate niijloacele de 'culegere a datelor.

In schimb, in e!apa de lucru pe teren, atit lucraril e lehnice, cit ~ i ce le ale geolog ului se deosebesc foart e mult in ce prive~!e mijloacele de culegere a da!elor. De aceea, lucrarile necesitate de prospectiunile prin sa paturi ~i prin foraje se vor dezvolta in C3-

pitole diferHe. . I n sfir~it, in etapa de prelucrare a materia lului. pentru a ob'

\ine imaginea struc!urala a regiunii prospecta!e, se folosesc !oa!e datele geologice existente - indiferent de metoda cu care au fost culese - se eoordoneaza intr-un tot unit ar, in sec\iuni ~ i hilrti geo­logice. ~ i se iritocme~te un raport geologic.

6

•

Etapa I-a

PREGATIREA PENTRU TEREN

Executarea !ehnicii ~ i ~tiintificii a lucrari lor de prospectiuni geologice trebuie sa se faca pe teren in cele mai bune condili~ posibil'e.

In acest scop , lu.crarile trebuie sa fie cit maj bine pregatite inain!e de plecarea pc !eren, la biroul centra l al intreprinderii. De aceea, dupa ce S' a indicat regiunea de s!udia t, scop ul cer­ceta ri i ~ i metGda de lucru, atit geologul, cit s i seful echipei - dad:i aceste doua functiuni nu slnt cumulate de ciilre aceeasi persoana­irebuie sa-si ad une date asupra regiunii . sa faca un proiect de lu­c ru, sa-s i organizeze ech ipa respect ivii 5i sa aiba grij ii sa fie in­zes!rata cu cele necesa re. Uneori, in probleme ma i grele sau de perspect ive mai indepa rtate, geo loguhef al un ital ii face propu­nerea 5i chi ar proiectul general pentr u luerar.i intr-o anumita re­gi un e, apoi numeste un sef de echip;; care se va ocupa de prega­i irea unei echipe p.enlru 'executarea lucriirii pe teren.

Du pa caracterlll activitatilor de pregiit,ire pentru teren, aeeasta tltapa se lmparle in trei perioade: pregatirea st iin!ificii, proiectarea sau programarea lucra ril or ~ i , in sfir~ i t , orga niza rea echipei ~ i inzestrarea ej eu cele necesa re .

A. PERIOADA DE PREGATIRE ~T"NT(FICI\

Prima operatie constii In cul egerea tuturor informa!iilor asu­pra regiuni·i, necesa re oricarei act ivita\i de prospectare. Astfel sint datel,e asupra geografiei, geologiei ~j econom iei regiuni i.

o parte din aceste informa\ii se cul eg di n publica\ii, din Tapoa rle geo logice ~i din studiul hartil or topogr.afice. De cele mai ll1 ulte ori. lucraril e auxili are de prospec\iune se lexee ut ii Ia pro­pu nerea geologil or de eartare, care nu au putut lam ur i prin ca r ' t are in deschideri nat ura le toate problemele stratigra iice ~ i tec-

7

ionice ale regiunilor studiate de ei. In acest caz, geologul respectiv da informa!ii complete asupra regiunii sau intocme~te persona! proiectul de lucru . Alteori, prospedareaprin lucrari miniere sau foraje se face pe structuri prospectate anter.ior prin metode geofi­zice ~i deci informaliile asupra geologiei , geografiei, condiliilor economice ~i conditi; l~r de lucru din regiune trebuie cerute de la geofizicienii cate au lucrat in regiunea respeC!ivii.

In cazul sondelor de referin!a, care - fiind lucrari tehnice mai complicate - dureaza mal mult, au instala!ii mai mari, un consum mare de apa ~i de carburan\i, 0 echipa numeroasa, birouri ~i dormitoare etc. ~i care se ex.ecula de obicei in regiuni studiate numai regional ~i deci mai pu!in cunoscut e, inainte de intocmirea proiectului Irebuie sa se efedueze 0 recunoa~tere a zonei in care se va sapa. Recunoa~terea va Ii efecluata de g"ologul ·~ef al uni­latii super,ioare ~i, eventual, impreuna cu ~efu l echipei care va executa lucrarile. Ei vor studi a impreuna, pe teren, situa!ia geo­logica, condiliiIe generale ~ i specia le de lucru, posibilila!i le de or­ganizare cu mijloace locale, ~i vor alege de comun acord locali­latea ~ i ampl'asamenlul unde se va fora, aslfel incit sa corespund ii , alit scopului geologic, cil ~i necesitalilor tehnice.

Pe baza informatiilor oblinule din li leralura de specialitate sau din recunoasterile efecluate la fala locului, se alege cea mai indicata metoda ' de prospectar,e, se deduce volumul lucrarilor ~ i se face proiectul de lucru, , .

Uneori, luciirile pot fi executate cu melode comblnat.e: ~an­juri ~ i foraje manuale, puluri ~ i sondeze, galerii ~ i foraje ma­nuale etc.

B. PERIOADA DE PROI ECTARE

Proiectu l de lucru are scopul de a prezenta, inaiJ1te de in­ce perea lucrii rilor, lema lucrarii ~ i sarcinile concrele, melodek de cercetare ~ i volumul lucrarilor ~ i, in sfir~ il, mijloacel e material e pentru indeplinirea sarcinilor trasate. Prin .acest proiect, exeeu­ta ntii luerarii pe teren iau cuno~tinla de materialul ~tiin\if.i c do· cumenlar ~i de problemele care trebUie rezolvate, lar serv lelll~ dll1 . eentrala: planificare, cadre, matenale, flnanc lar elc., de sarelm'" ca re Ie rev in pentru fie care luerare comandalii de conducerea unit al ii.

r ntocmirea proieclului se face ?e obicei de ciilre ~ef ul " S~" geologul "chi pei care va executa luc! arde ~e tren; pentru lucranle sim ple (santuri. gropi etc.). In lucranl e mlmere sau de fora] care necesitii '0 o,ga ni za re tehnicii mai com plicat ii , proiect ul se face de

8

caire inginerul-~ef , in col'aborare cu, geologu!, tratind fiecar~ c,api - . tolul privitor la specialitatea lui ~1 consu lhn,du-se wtre el ~I e~ · diferitii tehnicienf speciah~ti care vor lucra In echlpa respecliva sau v~r colabora la lucrare prin aprovizionarea cu materlale, con­structii, instalalii electrice etc, "

Proieclul pentru lucrii,:ile de volum m,~re sau care" dureaza o perioada de ma i mulli ant se face, In hnl~ man, de c~tre ~eo­logul ·~ef al unitii\ii; apoi este defalcat pe am sa u pe eC~lpe ~I In­tocmit in amanunt de sefii echipelor executante. Daca In urma lucrarilor incepute se oblin rezultale care justifica mar.irea vol~-' mului de lucrari sau continuarea lor pe un tlmp mal lung decl! sCa pr,eviizut in proiectul initial, esle nece~ar sa se lIl~oc,?e~sca 11 n prolecf de lucr~ suptiment?r, 1Il ~are sa se prevada ~ l sa se justifice noile lucran care mat lrebule execulate.

Pentru .a corespunde scopu lui propus, ~i anume de a y,:~vedea ~ i justiffca tot ce este necesar pent;-u . executarea I,ucr,~rn, pr~­ieclu l trebuie sa cuprinda: tema, lucran~, pozil ia r!,~punll 1Il tara, aspectul ei 'geografic ~i econo.mlc, lstO~lcul cercet~n l or geologlce · ~i geofizice, geologia reglunn pe baza " d~tdor eXlstente, ~letoda de prospeclare, vol-uffiul ~i durata lucranlor, personalul ~I mate­ria lele necesare,

Ptimele capitole se dezvolla la fel ca in, pro.iect~1 pentr," cartarea geologica in deschideri naturale. Capltolele din ~rma , privitoare la metoda de lucru, iau - dat?rila speclftculul lucrartlo: de sapare sa u foraj - 0 dezvo"are ma,l mare, lIltruclt lrebule S,1

indice 0 serie de date lehnice absolut necesare pentru preclz~rea condi\iilor de lucru ~ i pentru justificarea necesitii,lilo~ malenale,

Probl,ema princi pala pe care ~eo l og"ul Ir~bUle sa 0 rezol ve·· singur este fixarea clara a sCOpUIUI urmant $1 mollvarea geolo-gica a lucrarilor prop use. '

Data fiind varietatea lucrarilor de prospecliune, alit'varie­tatea scopurilor ca re pot fi urmarite, cit ~ i diferenlele mari in ce p r i v:e~te volumul lucrarilor, suprafe!ele pe· care se pot extmde " I complexitatea lucraril or, es~e ~r~u de dat un mod,el unlC de pro· iect de lucru. Desigur cil !I1sa~ 1 dezvoltarea prolectulUl la. pro­por!ii Illai mari sau mai mici , dupa natura, volumul "I exlInde:' rea lucriiri lor. Un proiect penlru sa parea a zece putun sau a unel sonde poate Ii nlillla; de trei pagini , pe cind" p;oiectul un~i cam­?anii intinse de foraj combinat, eventual, cu sapan de puturl, poale lua 0 dezvoltare pinii la 20 de pagini . Evident ca, proportional c'.! intreaga luerare, fiecare capitol va lua ~ i el 0 dezvoltare mai mare, fie prin tratarea Ill ai ampl a a diferitelor aspecte ale lere!lului sa u al e metodelor de lucru , fi e prin adiiugarea unor parag rafe nOI.

In primulcaz, textul a pare ca a scurt li notii in ca re se' tT " lucrarea; 1Il cazu l din urma, el apare impar(it in ca )ito l eJ~~ ~~~~ cap.ltole, In care se trateaza separat: orientarea aeJerala asu ra temeI, aSPfctul ,geografIC al reglunii , istoricul lu cr~rilor ca ract~ri­zarea geo oglca. ~;r pe!spect lvele miniere, apoj metoda' de cerce­tare, 6aratur~ loloslla, compozi!ia ec hipei, materiale necesare etc

" Iverse _ IJ1trepn nden au elaborat chia r instructi uni scn se' pnvltoare la Intocrnirea proiectelor, in ca re sin! insirate pe punct~ o sene d,e I b-~u de Clle>l luni., ue ca re treb ui e sa sf, tin a sea m ~ la ~cflerea pr? ,ectulul. Punctele numerotate nu sint aninjate in list a otdeaun.~ In suCceslu nea lor natural li . U nii proiectanti Ii T d

fx~erren!~ "sa u d e spirit ::ritic, (inindu-se de litera "chesS~~~ru~ UI '. acor a 0 Impo~ta n!~ pn::a :"are unora dintre pundel e nee­

sen!la le, sau nu smt IJ1 masura sa raspunda la 0 serie de intrebari " De ~c"eea, este necesar sa se accentu eze cii proiect ul trebui~

sa CUPCIJ1 a, In form a cea mai concisa posibiJ toti factor ii ca re 1"sltflca executarea lucriir.ilor ~i influen\eazii ~xecu tarea lor i n-r~un mod dlfent de a lt ii reg iune. Amii nuntele necesare in des­

Crt,:re deplnd uneon}1 de mas ura in care conducerea intre rin­denl cuno~~te co~dl l "le loca le de lu cru di n regiun e. Despre ~ reo g run e noua trebUle date 0 serie de in formatii care nu si t _ sare pentnl a alt" . - . , n nece " . . " a re." lune, jJ1 care intrepr inderea a executat de'a o ~f1e" d: I~crar l. rl~. gen~ra l , proiectul tehnic geo logic trebuie ;ii co n. In a reI categorll de Informa(ii: geografice, geologice ~ i teh­n Ice, 1'1 eceda!e de 0 preze nt are genera Iii a temei sa u de 0 intr _ ducere. 0

Tntr ' un p:-oiect de proporlii mari, aceste informa;ii ot Ii g rupate In urmatoare le cap itole: introd ucere cadru . fP . t OrtC I t " '1' ,geogra IC 15-

. U cetrce a rt or geologlce, geologia regiunii, metoda de I~ c rtl ~l apara ura, organlzarea lucrulu i. Vom analiza ma i <,xemplu, un ' JOS ca

Proiect fehnic-geologic . pentru

Prospecfjuni prin foraje in Regiunea . . . .

I. Introducerea trebu ie Sa cup' I U • d' \ .. p use, incadrarea prospec(iunii roie~;~~ea ~1n lca 11 g-e nerale asupra tem~ j ~ro· mtreprinderi i sa ll in planu l de ~tat Se In plan,uJ g-e~ er.a l u

al, ~rOSDect!UnJ!nr sau ord ineJe j\IUnisterulu i pe baza ' u pot men~IOtna !;i~ H otanrde Guvcrnulu i 'Cxemp!u: " carDra se In repnnde pros pecta rea. De

10

tiunil o~'~~ ~;~~n~,jSPoz i fiei Nl inis ter~ l 11i, pentru intensificarea pros pec­,gravi rn etr ice ~i sei~m'ic~ ~a ' . . . ~l~ pc '?<lzn urczultatelor c~rc C!Ui ril o r aniiclinale in rcO'iun ' re au pus III evrdenta existenta une i strucluri

'" ea ....... , se prop tlne prospeclarea regiunii

, respective, prin forajc cu sondezc, pentru a verifica ex istenta ~i a deter ­mina caracterul ~ i dimensiunil e acestei s tructu ri . Sarcina principalii. a prospecta rii regiu n.ji este de a in toemi 0 haria s tructurala, la· un reper corela b ~1 tn Levantin, sau in apropie rea Iimitei Levanlti n/Dacian", II. Cadrul geografi<.e , In acest capitol se preciz,eaza poz iUa reg: iun ii i n

1ara, coordonate le ei gcografice, regiun ile ~i raioanele administrative In care este euprinsa sau peste ca re ea se int inde; se arata delimitarea ei geogra fi c<i.

Se face a po! 0 descri efe sumara a orograiiei ~i fieteiei hidrografice. indieind ·cotele max ime ~i m inime ~i caracterul generall al reliefului. Se ear,acterizeaza clima regiunii, anotimpuri ploioase ~i seoetoase ~i posibiliUiti de alimentare eu apa pentru fora j sau pentru a lte nevoi {ehnice.

Se indica 3$ezarile omene~ti, loca1it at~l e cele mai importa.nte, dis lanta de la docul lucr ar ilor la loca litatile respective. Se descriu apoi caile de cOl11 uni­<:atie: soselele nationafe, r.aiona le, ca re permit aeeesul in r~iune, ind icind dad - ~i care anume - ~i n t pr aclieab ile in tot ti mpul anulu i sau numai pe vreme useala; liniile ferate pr incipale ~i secundare, Hn iile ferate in~us~, dis­tanta pilla 1,3 ga rile prine,ipale sau pina la ee loe mai apropiate. Tn sfir~it se dau informatii des pre gradul de industri:tlizare al .regi unii, izvoar·ele de energ-ie. materialll'1 de eonst rllctie. at-e1ierele de reparatii, posibili Uiti le de cazare $i de aproviz ionare in regiune ~i posibi litati le de proeura re a fortelor de rnunca necesa re.

III . I sloricul cercetiir ilof g.eologice ~i geofizice d in regiune t rebuie s a cupri nda 0 ~e urta pri vire critita asupra lucdi rilor anterioar-e, aUt in privinta Tezultateior, cit ~i in privinta metodelor 1nl r·ebuintate. Ord inea de t ralare pre­feraUi este eea cronologica'. Tn acest capitol se analizeaza toa te lucd'irile ell <:aracter geo logic ~i minier execu tate in reg- iune sall in r·~iun i l e vecine; analiz.e de probe macroscopice $i microscopice, ana lize chimice de ape, eva,luari de r ezerve etc. ,

In t r-un proiec t ma i dezvoltat, is to ricul ce rce llh ilor se t rateaza intr-un -capitol s pecial. l:ntr-un proiect mai scurt, cl poale fi cuprins in introducere, sau in capilolul asupra conslitutie i geologice a rcgiuni i.

IV. GeoiofJ,ia regitIJLii reprczinUi canitolu l d.e bad HI oroiectuluL din care trebuie sa se dedu C:t importan ta oercelar il or. m~t'Jda cea rnai potr iv i1a de ce rce­tare si pe rspectivele €ventual.e ale recriunii. Aceasta nu inS€-'111na Insa di f':l trebu ie sa ia 0 dezvoltare prea marc. Tn acest capitol se prezinta dar $i concis cunost intele existente asup ra g-eoloe-ie i rejiiunii, pe baza dRtE'lor din s tudi il", existentc. ~i se scot i n relief cont rad ietiile din cerceUir ilc anteri r:are sau rf irdre inlero reUir ilf' d;feritilor 31 l tori. 51! ar<'tI~ li psurilf' acelor luerar i ~i asHel se demonstreaZ8 necesitatea de a 1ntreprind,e no i lucdiri de cereet~r·e , Ctl met0de rnai precise. Expuner.ea mate rialului se face 1n ordinea ob i ~n uiHL slra tigra fia. tectonioa, indicatiile eeonomiee. Di n aceasUi expunere tr ebuie sa reiasa $i 1110 -

t ivele pentru car·e es te propus a reg-iunea spr ~ pros peclare. Pentru 0 mai buna orienlare. se da in anexa 5i 0 har ta geologica a regiunii, la sea ra potr.iviUi luera ­rilor proiectale.

Descri e!'ea poat·e fi arlit de concis a cit permite 0 inte leg-e r-e clad; a s itua­tiei . De exemplu:

"Prin ca rtarea ~eol og'ica in desehideri naluralE" di n regiunna ..... s-au ' stabilil urma toarele dale geolog-icc (v. harta, anexa ... ) ":

" A. Strafig ra{ ia: Reg-i unea este consti fuiUi din r!epoz it'? Oli (!oeen n

8i Pli"ocene. care Ro U fosl desc ri se amanuntit in r3portut geologic din anu l 1952 (B ibli l)gr. N.r. 5)" .

.. 01 i g 0 c ,e nu l se [P-t inde pe 0 zona lan:di In partea (I,,! nord a reg iun ii ~i estc reprezenta t prin Stratele de Pucioasa ;;i Gresia de Fusarn".

II

" P I i ace nul reprezentat prin taate elaje·le sa le : Meotian , Pon ­tia n, Dacian ~i Levanti n, lormeaza toata pa rtea sudica 3 regiunii s tud ia te".

"B. Tectortico. Regiunea eSte impartita in doua zone d ife rite intre ele ca stil tectonic: zona f1i ~ul ui O ligocen 13 nord ~i zona monoclinului, Pliacen la s ud . Aceste zone sin t sepa rate In tre e,e printr-o importanta lin ie de iahe cu directia est-ves t, ca re trece pe la s ud de Coste$ti. In lun ­g Ul acestei iali i, Meotianu l este lentiliza-t $i redus tectonic, cu poz it ij \'erticate ~i rasturnate. Pe unele portiuni , MeotianuI ohiar dispare com­plei, astfp.1 ca Pont ia nuI vine direct in contact cu Oligocenul'·.

"c. IlldlcaJi; e:onomice. Meotianul prez inta in lungul fa li ei nume­roase im pregnatii de t itei, fapt ca re ne face sa-i aeordam 0 atentie deo­sebiti:i din punetul de vedere a l perspect ivelor economiee".

"Pri.n rlucra·ril e de ea rta re cila te, care au fos t executate in reg-iune. nu s -a putut stabili saHul falie i, ~i nki pozitia planului ei. Ex·is ta indieii ca planul ei ar fj i ncJinat sprc nord $i deci Olig"ocenul ar prezenta ten ­dinta de fndiierare peste Pliocen. In acest caz, Meotianul ar fi bine­inch is $i a r prezen ta cond itii fa vorabiJe pent ru acumularea de hidro­ca rburi. Pcntru lamurirea acestei probleme, este necesar sa se faoa lucdiri suplimenta re de prospecti uni pr j·n sondeze". V. Me/odo de /ItC( lI . Proble ma f,iind cunoscutii , Sf! di scuta care este me­

toda oea ma i indicaUi ~i se fa e propuner i concrete in acest scop. Se Intocmeste­un 1)lan de lu~rari ·necesare. Se traseaza pe harta prorile le ca re trehu ie s tud iate ~i se fixeaza pe aceste profi le locatii le salltur ilor. puturi,]or, ga le riil or sau son -· dajeJor care trcbuie sapa le.

P cntru une le lucrari nu se f,ixeaza in proieet amplasamentele. ci numa f zcnele sa u profilele pc care se va lucra , Ui s ind geoloQulu i de tercn liberta tea de a alege la fat a locului amplasamentele, potrivit reli efului terenului sau cond;­tii lor loca,Je, de aca rd eu inginerul ed ecutant. Tn acest ca pi tol s'e indica $i d i­mens iunile lucra ri lo r (adincime, htngime, Uirgime) . in lerva le lc de coleotare a· probe1or sau sis temu l de eol-ectare. Pe ntru sondaJe se Mi intr -o anexa un prof il" Hp (colonna s1ratigraf'ica ) indicind succesiunea de st rate ca re urmeaza sa fi e st riibatute pr ill forai. Tot aid se orecizeaza coneret obiectivele pe care ,t re buic· s a ie ati nga lucdirile si chestiunile la care t rebuie s a raspunda. De exemptu ~

12

"Se propune saparea a 12 g aur i cu sondeze la adincimea de 500 m in zona faliei. Loea tiile sondezelor vor fi dispuse pe frei profile tra ns­versa le pe falie, $; anume (f ig. 1) " :

"lin profil de 4 g auri pe Val ea Alba. in ca.re se va fi x.a osondez a exa ct peJ a lie (Nr. 2), una ,Ia 100 m la nord de falie pe Oli.gocen (Nr. I), a treia Ie! 100 m 18 sud de ialie pe Pontian (Nr. 3), iar a patra la 100 m rna i la slid , tot pe Pont ian (Nr. 4 ). Un Drofi l De Valea Stancutei (Nr. 5. 6.7 $; 8) Si unul pe Valea Rea (Nr , 9, 10. 11 ~ i 12) de asemenea de cite' pa iru sond€7.e amplasaie Nl ~i preeedentele. la d istanta de 100 m intre­ele : una pe falie, una pe Oligocen $i doua pe Pontian".

"Forajele pro puse io talizeaza 6000 m". ,,500 p u I f .0 r a j u lu i esrte sa determine:" ,.l) ,pozit ia planului faliei; 2) saltu l fa li e i; 3) g-rosimea norrna la a'

Meotianu lui; 4) eonst rui rea une i harti s tructu rale la un reper corelabil in· Meot ian".

" In aces·t scop se va ea rota meoanic continuu pe toa.ta adincimea fora jului. Carotaj ul electr ic se va face la ad incimca de 350 m $i la talpa" .

Eventual se poa{e prevedea ca: "Corel atiile in tre profi lele sonde lo r pot fi as igurate prin carotaju t

elect ric, Hira a fi nevoie sa se caroiez·e meca nic Ia toate foraj ele. Forajur

l

, d I -' , I. la lpa ' [or.jele Nr. 2, 3, 4 Nr. 1 va carota c.o niJnuu Ie · 1 gu[ reacaP;~a20 m· ia r ' la res tul forajelor, se ~; 5 vor carota cite un n!e rtl a.,~ , va executa num ai carota) electric . , _ .. d 500 m se . Prin saparea gaurilor de sondeze, pma la a~l~cll~lea e t ~ t -_

~ . ' ~ ['e pr 'lns sau eel putin incadrat planul fahel, sa se poa a 5 ra spera sa I I " bate Meoiianul ~ i dee; sa fi c atins scopu propus . _ .

, / :" 01 ~I. __ -~ \~ --- --- , ~ -..- ~ ~~

't' -.- ,--- -- 9 " -\. -- \ ~ o---"-

~ fa! -- ii, ~ -- _ I' Jl!.~, . ~ - -v- ______ /0' .,,£.,-.,- ---......-- r:;;:HI;;o..:t~

-l C;j -~ '",£:: ~---~7'7_LM'" // ~ ~~" --_ ____ ...,.-;r- -'a._ '·7eT _ ., 12 L ,,. - - .~.q~-~ - - .Qy - , -=-, / - l ' p .......... '

\- ,. -~~~-: 'J5 ~ - ,=~~ -" I 1\ _ - ::-. _ __ J=:',~ i / ";:.. ;,;;:; /,..:c:.\ -1

. 4":~ ... , . ---- --• . ' •• . ' ___ "tI' I --~. -+-- -r- - --- - , ~ ." - ---V ' .. ......",.-x-- _ - .' _ - ~ - ... - .. ,

I:'::! .: ~ lJ ~ -, ~ ::::- L'-:::=- I \£:..., !W...)IIl .-.- --~~ , ' = -

Fig. 1. P roiect de sondaje de prospeet iune

, 1 ,-1 p·tol <;.e deseriu i ipuriie de a pa rate VI Aparafurii $i maten ale . . n ~ oe::. c:.a II I - ma <:j ni camioa ne tractoare

, I I 1" . otoare pompe ~l num3fU o r, <. y , '. t folosite: tur e, ro l ~ , \11 ~ 'leria lele neces are pen tru mcrsul lucrul ui Sl pen ru p ent ru 1 ,~an S e?rt~f1 ele. ~\ ma do. tuba · etc. De exemplu: . .repa rat il : praJ1I11 d ~ sapa , . colo a ~~. f~~ t Jeu doua au toeamione, un tracto r ~ I

,.Transportu n le VOl I acu e . va hce la oenlrul DFAM un Gaz 67 etc. Aproviziona~ea tOU ~:~~~;:~:as~u ef~ritor proiecla te, d ispu-d in ora~u l 0 . ' • - 0 - ' en ru . troliu . _ " motoa re· nern actua l mente de tre i sondeze, dotatde ~~. 0 0 • pe ora turle de

nnmpe 0 - • • 0 ell e I 0 • • • • • d' I t CLI - • - - - - 0, t' ~ . • d t apa rate . 0 " 0 a e lemn Cll inaltimea de 16 m SI e pa ru. <. <. : • Oll t repi ed me-troli i . . .. _ . l11otoare _ 0 _ • $1 pompe

talic inalt de 14 m". ~ . ", d :- ca acitatea tehn id. a eehipei. VI I. Organizarea Jllcran /or se I a~ .upare e~'ecul a lucrarea se imparte

,) 1- rganizarea eohlpel ca " ' ~ ·1 d 1n acest ea pl'to se ara a 0 - d . f . e sonde ~i se prevad lucran e e executa rea lucdi.rii pe Hmpul ca .le~ ats .Ie d$i~fndu -se $'i a te lierele la care se vor reparat ie la trol iu, pompe, ma~1111 , e c., 10

lace. De e x.emDElu~ . de fora)· va Ii compll sa in lelul urma tor : ,. c"l pa . . 7 - . 0 0 •

0 1 I - lng,iner, ~eful ecillpel. magazionei , 2 - Geolog. . ' mecanici . 3 - /I'\ai st ru. $eful fora]ulu \. s udod . $oieri . 4 - Administ rator. ma i ~tri sondori. 5 - Contabil. sondori. paznici . 6 - Normator. etc.

13

_. "F? ra.i ul v~ dura de Ia 25. II. 1955 pina la 10. IX. 1955. conform grallculU! din .. !? Iag~ama de fo.raj" anexata (a nexa 5) . Viteza de forai s·a ~alcul at dupa rez!sten(a roo~lor. luata dupa profilul t ip a l regi uni i ~ i d.upa nO~l1le l e de foraJ. Pent ru sap area unei sonde la adincimea de 500 m ~I la duntatea a~teptata se es timeaza 70 de zile de foraj. Reparat iile mici se \:or executa la atelieru,j mobil a l echipei , ja r repara(iile g-enera le la ate IJ erul centra l a l intreprinderii din . . . . . Dupa terminarea f~ra~ j ulu i, lichida rea Ilucracilor pe tec·en se va face in deeurs de 10 zile intre 10. ~i 20. IX. 1955".

VIII. Rapoarte . .Mersu l lucra rilor ~i rez ult.ate le obt inute vo r fi raportate z ilnic, lunar ~i la sfir~i1 u l lucra rilor.

" I. . Ra poar.te:e zilnice se 'vor da telefonic (dad se dispune de tele­fon), in fl~ca re .d imineaia,_a.ratind lucra rile executaie la Hecare fo raj. progr~sul In! eglstrat , nu_maru,] de m~tri forali , procentaj ul de recupe­ra re ~l rooa 10 care s ·a sapat. Se mohveaza opririle forajului dadi ex ista' se comunicii necesita1 ile de mate riale etc". ..

,, 2. Rapoartele lunare se vor ina inta pina la 5 ale lunii urmatoare ;;i VOr eup~in~ e: act ivitate.a de ~o.raj, met ra~ planiiica1 ~i rea,l izat, procentul de carota}, zl le lucrate ~ I opn n , penlru flee-a re foraj, eu 1110tivarea lor".

,,3. Rapor tul [illal se va prezenia in termen de 30 de zile dupa te r~ minarea prospec\ iuni i ~i va cuprinde da1ele tehnice a le luc ra rii <: i rezu l­f'ltdc.geologicc obt inule, indicatii asupra pers pec ti velor regiu nii ;; i pro ­punen concrete de lucr u pentru vii tor". La sfir$itul proiect ului se anexeaza : I) 0 harta de orientare la scara 1 : 500 000 cu amplasa rea re­

g:uni i; 2) 0 hart ii geologica sau geofi zicii a regiunii la scara

1 : 100000, I : 50 000 sa u 1 : 20000 pe ca re se indica $i amp lasa­mentele pu\urilor sau so ndelor;

3) sec\iuni geologice te nta tive la sca r ii pot riv it ii lucrii rii; 4) pentru fora)e, un profil ti p al s uccesiuni s trat ig rafice la

sca ra I : 500; 5) 0 diagramii de foraj . Pen!ru sond e, a fara de proiect ul de lucru , geologul mal In­

tocme$te, impreuna cu ing inerul de foraj. un program de foraj $i o fi$ii geologo-tehnicii, care cuprinde: Iimitele geologice, progra­m ul de sapa, de tuba i $i de r imenta re. interval ele pe ca re se va ca rota meca ni c normal sau orie nt at. cI iagramele electr ice, masura ri de dev ia\ ii etc. Mai jos se ara ta cum tr.ebuie intocmit un:

Program de foraj pentru 0 son da de adincime mare.

Tn program'ul de Iueru se vor ind ica: I) ScoplIl sondei ;;i fo.rm ati un,jl e pen tru care se sapa.

De exemplu: ".Sonda de referi nta pentru Ju rasie s i Triasic", sau "Sonda de explorare

la Ollgocen si exploatare la Miocen Si Pliocen" . 2) Limitel!! g eologice es timate pe baza lucra rilor de' prospectiune geolo­

g ica sau geo:"izic.1 sau pe baza unor cons iderati i geolog-ice gene ra le.

14

3) ProgramlJ/ de sapa i;n care se dau diametrele (f» s apelor $i adinci­mea pina la care se s apa ell fiecare din1re ele.

4) Program II I de tuba j in ca re se dau diamet rele ;;i adincimea pina la care se tubea z.a diversele coJoane.

Anumito r diametre de sapa (in milimet ri ) Ie corespund anllmite diamelre-de coloana (in tali ), ~i anume:

La sapa cu diametrul fie 450 mm - colo~lna 14" La sapa cu d iametrul de 400 mm - eoloa.na 12" La sapa Cll diametrul de 31 0 mm - coloa.na 85/ 8"

La s apa cu ni ametrui de 275 mm - coloa:na 711

La sapa cu diametrul de 2~5 mm - coloana SSM' La sapa cu diametr ul de 190 mm - co loa~la 531l' . Deoa rece coloa nele se tu beaza telescopic, dimens iunile lor se aleg asfel.

incH diamet rul exterior al co loanelor mai adinci sa fie putin mai mic dedt dia­metrul inte rior al co loa nelor superioa,re .

De exemplu : o coloanii (' ll cHamet rul de 12" df> 1{1 . zi pin:l 1<1 I ()fl s~u 200 m; o coloana cu dia metrul de 75/", " de l't zi pina la J 600 m: 0" coloana cu d:amet rul de 53h." de 1 500 m pina la ta lpa (coloana

pierdllta); s au o coloana Cll dia metrul de 14" pina ia 100 m; o coloana. cu diamelrul de 95/8" de la zi pina la I 500 m; o coloana cu diametrul de 65/8" de la zi pin a la talpa. Pentru fix area diametrelor de coloane, inginerUti de for a i va ti ne s':'ama

de materi a lu i de ca re di<;pune si de g-reulatile d'e fora i ~i va in toc!ni programuT de tubaj , t i:nin d ~eama de aceste e!emente $i de aoord cu geologtl l.

5 ) Program de cimen iare. Prima coloana se cimeni-eaza de la ~i u pina la zi. A dona coloana se cimenteaza de la ta lpa pina la $iul colnanei precedente­sau pina la ci roa 200 m, deasupra si ratu iui oetrolifer sau 1l3zeiie r.

A tre ia coloana, dad este in forma1iuni productive, se cimen1eaza pe teata lungimea e i.

Drep t exemplu se poa te da tubajul unei sonde ca re a fost prevazu t5 pen­tru adlncimea 'de 4 000 m.

Limitele geologice estima te sint: DIP circa P/M circa j\lIMioc circa

1100 m 1615 m 1700 m

Coloana 18" sall 16" la 150m, cimentaUi pin a la zi. Coloa.na I J31/ ' 13 1 800 Ill. cimenta ta pin a la zi. Coloana P8s" de 1a f 700 l a~ 2 800 111, cimenta ta in i nhe~j ll1e . Coloana 53ll ' de la 2 600 la 3500 m, cimentata in inlregime. 6) Operatii speciale. Ca r 0 t e me c an i 0 e: se indica exact a d[n ci~

mile de la C.'lre ~e vor scoa te cara te mecani6e obisnuite. carole orientate, probe· de 13 sita Si interva lele pe care se va oa rota continuu (de exemolu : in nisi pur il e daciene, in nisipurile meoiiene san in oele miocene, in tot J urasicu l etc.).

Ca r a t a j u I 0 l ee t r ic n or m a I se executa pe toata iungimea gaurii inainie de tl1ba re.

C a.f 0 t a j u I e l eo t r ic B. K. Z., fq nd mai eostis itor ~i neoesi tind un t imp mai lung, se executa numai pe porti un ile mai interesa:nte ale profilulu r sondei care sint indicate de geolog dupa studierea profi lului elect ric normal.

15

., . Atuncea d od se prevede ca nu vor putea fi luate ca rote ori entate mecanic lie ~ In. cauz,a Jorma1iunii carey s-~ r putea darima. fic din caud ca aparatele nu ar f! d!spomb ,.Je~ se re~~manda ,sa se prevadii masurarea orienUirii stratelor prin metoda electrlca nUl1l!ta panda] metrie.

D e,viaJia ~rie.n ~ ata a gau r ii: se vor indica intervalele 1<1 ca re t,rebUle masu rata devla11a or ienta1a a ga urii , de exempJu di·n 100 in 100 m

. sau din 200 in 200 m. " Tn. caw,' unOr sonde sa pate in apropierea unei ialij sa ll intre alte sonde

mult. ~_evlate, m prog,ra mul de. lucru trebuie sa se indice ~i sectorul in care este admlsa S~ ll ,in ca re vtrebuie dirijala ~au ra sondei. De e.I\emplu, talpa sondei \'a avea devlat la totala ·de 25 m spre N 30° E, de la verticala gu rii son dei,

Toate" aceste p~~vederi se tr,ec pe graficul numit "Fi~a geo­logo·tehm,ca. a sondel , care ar e coloane specia le cuprinzind: pro· f l~lIl geologic, . du ~lt atea r~c", dIameirul sapelor ~ i coloa nelor, g l eutatea speclflca a norOl ului , pres iunea pompelor, interva le le de ca rotat et c. F I ~a este semnata de geo log s i de in cri nerul de fora] $i va fi afi$ata in sonda, servind drept ' progran'i informa ' tlV de lucru pentr u sondori $i sondorii-$efi.

lntocmirea dev!zu lu! lucrerii se face de ciHre un specialist, pe baza datelor cupnnse ill pro lect ul de lucru. La in!ocmi rea lUI atlt geologu,l, cil ~ i inginerul ca re conduce lucriirile tehnice lre~ buie sii dea toate explicatii le necesare $i sa confrol.eze calcularea preluri lor.

At uncea cind la intocmirea proiect ulu i $i a devizu lLli se ivesc o sene de probleme de ordin tehnie, adminis!raliv, contab il s i li­nanQlar, ele trebuie liim ur ite cu ajuiorLl I specia,li$li lor respe~tiv!.

C. PERIOADA DE ORGANIZARE ~I DE ECHIPARE

. Orga ni~ar e.a eehi pe lor ~i inzestrarea lor CLl echipame nt, u lle'l ­te ~ I In~ta l at Jl pentru prospectari prin siipiit Llri ~ i for.aje, necesita o aten\le mu lt mai mare decit pen tru echi pele geologice de car­tare" $1 dllera, chlar in cadrul siipiituril or $i forajelor, de la 0 mp-10da de lucrll la. alta ... Deoarece eehi pele au, in unele cazuri , per­

. s?n.al .n~meros ~ I un 'lnventar mare de insiru mente, aparate, ma­SIOJ $1 In stalatH" de lucr~ , .organizarea $i echipania se lac de ca­lle direct", ulllt al" , servlclul cadre lor, servici ul iehn ico-prod uct iv ( ~nglner ll ca.re vor co ndu ce lucriiri le de sii paturi sa u foraje), ser­vlclul. maten a le etc. Rolul aceslor servici i poate depa$i in aceste cazlln CU mult pe acela al geologului . Geo logul are insii obli ga­tl.a d: a se Interesa . de toata organiza rea ~ i echiparea, astfel in · Cit sa coresp unda scoDului lucra rilor.

S~rvi ci ul d.e cadre va ang-aja perso nallli nec.esa r, co nform .:chemel "flp de Inc~ drare a ec~i ~ei. Servici ul. tehnico'productiv, lm preuna eu serV ICIU! de aprovlzlonare eu materia Ie, au sarcina

16

sa obli na aparatele $; instalaliile .necesa re sapalulu i ~ i forajului : tirniico.ape, lopeli, vagonete, $ine de ca le ferat ii, compre50are, per­foraloare, explozivi, sondezele ~i utilaj ul a nex etc., apoi mijloa­cele de transport: camioa ne, lractoare, . cisterne, comb ustibil $i materia lele de intrelinere: ben21ina, uleiuri , unsori, piese de schimb, maler ia le pentru reparatii etc.

Geo logul va trebui sa procure instrumentele care intra in sfera lui de pneocupiir i. 0 parte din ele a u fost menlionate la car­tarea geologica : hilrli topografice ~ i geologice, ca rnete, busole, altimetru, termometru, ceasornic, metru pliant sa u ruletii , lupa, acid clorhi dric ~ i a lIi reactivi, creioane colorate, !u~ negr u $i ro$U, hirt ie milimetricii ~ i hirlie de ca lc pentru ptanuri, saci pentru probe etc. . .

. Ciocanele ~i n;naeoapele pot Ii fo losHe uneori cele obi$­nuite la carfare. Pentru ~ ucrul in pu(uri ~ i ga ler, i se adaugii la acestea ~ i altele specia le, cum $i dil ili ~ i sfredele pentru lua! probe sau pentru batut ga uri.

De exemp lu, pe ntru studii le in puluri, cioca nu l ob i~nuit geo­logic este inlocuit cu un cioca n tirniicop , avi nd lntr-o parte gura sub forma de sapii ingustii, ia r In partea op usa, un ciocan pentru sparl roci le tari. Coada de lem n are lungimea de circa 50· cm.

Pentru mas ura rea pozilie i stratelor in $a nlu ri s i puturi se folose$te 0 cruce formata din trei brale de lem n mobil e, care se infig In perelii putului sa u ai $antu lu i.

Pentru lucrarile In ga lerii - in specia l In cele sapate in roci dure - se lolosesc unelte specia.l·e de spa rt ~ i de tiiia! minereul. Dinlre acestea se menlioneaza:

Barosal (STAS 305-49), de 5- 10 kg, confecl ionat din olel, pentrll spa rt buciiti le mari de roea sau de minereu , are capetele de izbire pu tin bombate. Co.ada are lu ngimea de 0,70- 0,90 m $i se recoma nd ii sa. fie confeclionala din lemn de frasin. Barosul esle fo losit $i la bater,ea ma nu ala a gaur ilor, In ca rierele de piatra ~i in unele exploatari subtera ne.

Pulea sau fislalll (STAS 305-49) <os te un cioea n mai mic, 'e u grelltatea de 2- 2,5 kg, avind gura rot unda sa u ova la, iar coa ­da de fras in de 25- 40 cm. Serveste la s lredelitul manua l ~i la insta la rea cii ii ferate.

TinCtl~ul are lung imea' de 0,25- 0,40 h, cu virfu l asculi t co­nic, lung de 4-5 cm. EI este folos it foa rfe mll it In minele meta­lifere la copturi! (despri nder,ea buciitii or de piatra de pe tavanul ~ i peretii ga leriilor ). ~ i la exec utarea unoI' gall ri in pereli sa u ;n talpa (pilugi) pentru in!rod ucerea capetelor gr inzi lor sau ale stil-pi lor. .

'2 - Tndrumlld In pradica gco!ogicl1 17

•

_. Dalla este asemii niitoare tincu I . - • C'l, va centimetri. ' ~u UI , Illsa eu un t a i~ lat de

• . Tirnacopul obi~nuit are doua t . . CU tal~ I~t, sau ambele capete asc u!if~a~~ e !'nul asc ullt ;" celil lnl! are un slOgur capat, care 'este ascu:tit. 'G:,~nacopul speCIal. ~e ~ina este de 2- 4 kg, iar a celui de . '. uta tea pnmulul tJrnaco{> fecfjonata din lemn de frasin ~na, de cI rca .J ,5 k/<. Coada can­§i lungimea de 75-85 cm. u Je Corn, are sec!l~nea ol'alii

Tirnacopul obisnUit serveste J ' selor l'iniei feraJ/,e iar cel s{>ecia l I a ~apar~a loca~urilor traver­pere!ii $i cerimea' ga leriei. ,a espn nderea copturilor din

Ranga este a barii de ate!, lU ll • dO, de 1,5- 2,5 cm. Until dintre ca et ga e. ,80- 1.'5 ~ ~I groasii serve~te l~ copturil, ca ~ i tirn~c~p~~te pullI. arwlt $1 asculi!. Ea

_ ~fa ra de aceste uneite, in mina . - . . la Incarca tul sau aruncatul material i ca $1 .. In $anlun . $1 puluri, sape, furci, troace de 'emn de diver uf UI mal'. SIO .. t foloslte: lopeli, sltiilil,e de folosire si 0 sed e d sl~ orme $1 mawnl, dupa nece­!orare: cioc.ane p~ellmatice ~ ~ne t e meca lll ce de sapa re $i per­In lucrari tehnioe spec ial e. ' p r ora oare etc., care slnt descr ise

Du pa ce a fast com pletata c I' necesare, eohipa este tri,misii< la I u fe~sora ul §I CU materialele mai inW specialis tii care tre buie o':,u , e ucru .. Uneori Se trimi! g,it itoare: de exemplu, a dministra~~r~fecute pnmele .. lucrilri pre-nlor §i cantolla melltului, topografii rentru pregat lfea birou-telor; apol se transporta sa atorii pen ru f,xarea an!plasamen-zineri i, ~i, in sfir§it, intrea/a echi C." lln:'t~le, meca lllCII §i maga· a se organiza caza t' .pa cu oa e cele necesare pentrll cli existii) §i se pr~~~'t~;~~ ~~~~pb~;eourlli e, :l1a.gaziile: atelier ul (da-

. a lIcrarll prop"u zlse.

18

E t ap ci. a II-a

LUCIl.UL PE TEREN

Lucrarile pe teren consti tuie temeLia' or ica rei cerc.etari geo­logice·. In aceasta etapa se ad una observaliil e geologice Cll aj ll­torul ca rora se va c1iidi imagi nea structuralii a regiuni cerceta te. Spre deosebire de cartarea geologica, unde observa\ia se face di­rect in deschideri naturale, I,a prospectarea prin mijloace auxi­liare se deosebesc doua categorii de lucrari: tehnice 9i §tiinlifice. Or ice st udiu se incepe printr-o lucrare tehnica, de sapa re sau de foraj, prin ca re se execut a deschideri a rtificia le pina la roca vie, sau se scot la zi probe din format iunea ascunsa sub depoz itele ma,i noi. Apoi se continua prin lucrarea $tiin!ifica de culegere a datelor de observa \ie din acesle deschideri sau de pe probele ex­trase.

In cele ce urmeaza se vor da indicatii asupra execu(i ei teh­nice, asupra avantajelor 9i dezavantaje lor unor lucrari 9i se va insi sta mai a les asupra modului de .a culege datele geologice.

Ordinea de tratare a maleria lului este urmiHoarea: se va incepe cu lucrari.le cele Imi i simple §i se va trece treptat spre cele mai complicate. Astfel vor fi studiate :

La sap!'iluri: dezveliri , gropi, 93 nturi , pu!uri 9i ga ler;;; La foraje: foraje rila nuale de diametru red us (2"); foraje'

manuale de 8-12", foraj e de prospectiune cu sondeze, foraje de referinlii cu sonde ~ i carote orientate.

Ava nlajul sapiituril or fa!a de foraje constii in faptul ca fac in teren deschideri mar i, unde se pot efectua, observatii lilolo­gice $i tectonice as upra formaliunii in loc, tot alit de bine ca §i in deschideril e natura le $i, uneori , chiar in condilii rr.ai bune. Adeseori insa sapaturile nu pot Ii folos it e din ca uza ca prowe­seaza incet §i necesita chei,tui eli mari. Uneori, sapaluril e nll pot Ii executa te la adincimile dacite, din cauze nat urale, de exemplll:

19

pinze bogate de ape subJera ne 1 d" . ~ zuri .. sint mai ava ntaj'oase fora' 1 a a lllClme mica. Tn acesie ca-

F . I je e. . oraje e au lilta de siipiit uri ava t . I

ma, repede ~ i cu prd uri mult . n ~j U de a se executa mult pentru aceea~ i adinci~e. De ex~n~ ' t'~ICI ~ de 6- IO ori mai mici CIiTIea de 300 m dura altadatii doi p t' .saparea U~UI pUf la adin: sonde, la aceea~ i adin«ime c I ' re~ a 111 , pe clnd loraj ul unel 30- EO de zile. Forajele a~ i u ~u ';;"e e probe, se lace acum in studier~a rocii in 10<c ("in sit ~~) ,eza.van~aj~ l ?e ,a nu .permit" rwlul se scoate la suorafat~ b I' oa ~tn sapatuII, mtruclt mate-

. ,a su orma de probe, adicii de carote.

DEZVELlRI $ 1 GROP I . Dezveliril e ~ i gropile sin! c I "

cut ii pentrl.l lnlat urarea materia l el e mal Simple ll.l crari ce se exe. Ltd' I' u UI acopentor de pe roca v' . a S u IU unel succesi uni strat' f' _ . < Ie.

rale, pentru a Observ8 bine stratif ' ;1(r8 ., ce 111 desehlderi natu , necesa r sa se curele ri a sau d ~ca . la ~ I rOCIle proaspete, este radere CU 0 sa pa 'sa PC<I" esc Iderea din ma lul piriului prin ' . I I u llal cu plolel ul penlru ' I ~ t ' na 1I . alterat sau al uvial de la su ' ~ 8 111 a ura male-2- 10. cm. Aceste dezueliri ale roci' p,r~fata, care. nu de pa~e~te log, aj utat uneori de omul ins t' " It se, execula de ciH re ge.) ­coleetarii de probe. o,l for, ch 'ar In cursul st udiului sa u

Daca ma teria lul acooeritor de at . . nu este necesar sa se (Ica 0 p ~€$ e groslmea de 10 Cm ~ i

portiuni mai mari este <suficiedetsc!:ldere co nlt nua a rocii vii pe reg It' n sa Se sa pe gropi de fo

u a e, CU largimea ~i adincimea de 20- 50 rme ne-observa caracterele rocii acoDeri!e Gr ' cm, pentru a se tru co nturarea unui ziiciimint r ' t Oplle se .r~losesc uneori pen­" se da numele de 'om ' .11 ern~em m lmefl , acestor gropj mensiuni reduse, sa~ati/af~s;~u joan:pa) pe~.lru a groapii de eli­prezenla in adinci me a llnel' mi' sau II. nJ!.alen l, pen(ru a cons(aia r' f c nera Iz an . , n un du! grop ilor sa u a l jom '<1 ' . . ~ .

Iia stratelor, ca ~i in deschiderile nat~'r~rese poate masura POZI-Pen(ru observarea mai ama nu n~ .

coledarea unor probe ma; proaspet n .1 a af s~dlmentarii, pentru

grop il e de micii adincime ch i~r aC~I~au ael

ostlelor, s.e pot fol os; Ja lumina zifei 1 un, e raclie " In situ" ies

Gropi le n'u se Illcreaza du' " I d' . executa de unul s'u d d' pa up dp a n lI1a ,nle s(abilit, ci se

" e 01 oamelll upa indi t"l d' geo logului, la lata locului ' ca." e Irede ale Dup a ce geo loaul ~i-a f ~ t b t ..

sint imediat astu pate~ Ele s~ l :sc~ d 0 sl ~rva,lt l e necesare, gropile a esc lise mal muit tlmp, numa;

20

,

,

daca este necesar sa se cul eagii 0 observa! ie suplimentarii sau sa se faca 0 demonstralieulterioar ii.

DezveHiile ~ i -gropiIe nu se insemneaza eu simboluri spe· cia le pe harta. Datele oblinute din aceste lucrari se reprezintii pe hart ii ca ~ i datele din d.eschideri naturale, iar ridi ca rea Jor in. plan .se face tot dupa metodele ca rtarii in deschideri naturaLe, prin miisurarea di stanlelor cu pasul ~; determinarea direc!iilor prin vize cu busola geologica,

$ANTURI

Pe porliunile unde g rosimea materialului acoperitor depa ­~e~te 50 cm, 'este mai ava ntajos sa se execute sapaturi, avind lorme regul ate ~ i anumite dimensiuni, Astfel de sapii(uri sint ~a nlurile ~ i pulurile. Avantajulpe care-I au ~anlurjl e fala de pu: luri consta in fapt ul cii se sapa mai u~or, of era 0 deschidere mal larga pentru observa!ii ~ i si nt, proportional, mar ieftine dedt

, pu!urile.

A. LUCRARI TEHNICE

1. Amplasarea ~i orientarea ~anlurifor, Locu l ales pentru ' sapa rea ~a nt ului depi nde de problema pusii ~i de gros imea mate­ria lulu i acop:riior .. Este ev ident ca vor Ii ocoHte, pe cit posibil, zonele cu terase, a luv iuni , darimiit uri sa u pornitu ri adinci ~ i se vor al:ege pantele pe care roca vie este mai aproape de suprafalii . Un geolog care are ochiul obi~n uit cu formele terenului i$ i va da seama ca re este locu l cel mai indicat pentru a a junge mai repede .si mai u~or la rDca vie. Desigur, jnsa , di nu se va renunta la ur­ma rirea unei prob leme, din cauza grosimii materia lului acoperi . tor, ci, la nevoie, se va schimba metoda de lucru.

Orienlarea in spatiu a axei lung i a ~a ntulu i esle indiP2renta atuncea cind accentul cacle numai pe felul rocii acoperite sau pe pozitia stratelor. Ea nu este indiferent a cind se ca utii un strat reper sa u cind se urmare~te stabi lirea profilului stra ti grafic al unei. formatiuni. Tn acest caz, lungimea ~a nlului t rebuie sa fi e, pe cit posibil, transversala pe direclia stratelor, asHel inci! pe minimum de lungime sapatii sa li'2 prins cel mai mare inte rval stratigraf ic. Di rectia stratelor se cunoa$te de obicei din deschi.­derile natural e din apropiere, dacii existii astfel de deschideri; in caz contrar, ea va fi observaUi in prim u! segment de ~a nt care ati nge roca vie.

21

.-

Da~a pe direcJia ~a n lului ,sapat A se i ve~te un obstaco l (~la~i1na. pormtura etc.) care Im piedica prelungirea lui s" va a ege un alt amplasament. pe Un loc mai potrivit. ~i se ~a ;ii a ~n ~an! B, on.entat paralel c~ ~an!ul precedent. In santul B ette J~sa ne<;.esar sa lIe gasit cel pu!in un slrat reper caracter'istic care sa poata II corelat sigur cu un strat cunoscut din $a ntul A r lelul acesta s-a asigu!,a~ co~tinui.tatea proliJului strat igralic, ' n

2. Executa!ea, sapatum, La'rgim~a no rma,lii a ~anluri lor ~ste. de I .m •• adJn~I~ea de 2- 3 m. In materia l rezi stent. ele ot II . sapa te Jns~ $1 pJna la 6 sau chiar 8 m adinCime. pentru 0 1;',,­g lme .eel pu!lo tot alit de mare.

Pentru a ajunge la adinciri1i alit de mari $antul se sa a in Irep~e. aruncJnd yamintu l sapa t de pe 0 treap't a p~ alta $i Pa oi a lara (fIg-. ~). PamlOlul, scos din ~a n! se arunca lateral. pe m~r­g ln;Je lungl ale $an!ulut. lar nu la ca patul . acestuia . Ca~teJe lui se asa It ~e:e (1I g., 31: aslf,,1 inci!. la nevo ie. ~an!ul sa poala Ii bl~nglt, la.:a a mal dlsloca .pamintul deja sapa!. Pamintul tre-

Ul e Jndepa rtat cel pulin la 20 cm de la marg inea ~a ntu lui . pent rn ~~--__ 6. ca bul gii rii de pamint

sa nu cada i na poi peste sapator. De exemplu : se presupu­ne cii este necesar sa se sape ~anlul a di nc de 6 111; se proiecteaza de la incepul ~ilnlul de

Fig. 2. S aparea unu i ~ an t (sectiune) 6 m lungime ~ i d e I in largime. se sapa pe toa ta lung imea lui pina la adincimea de 3 m. arUlicind painin-. _-,

: lu i afara. se adince~te __ J apoi inca 1)5 ill nurnai"

~"i#su:. ~ · kiii;r it&4'i> ~~~~a~rt:~ ntiid: n i~~I;! Fig. 3. Saparea tinui ,ant (pl'-n) res deosebil. a runcind

t at · · . I · ' pami nlul pe prima re, p a ~ l apo l a ara. Ajungind cu a doua Ireapta I 4 "0

PjnJUl!,atate~te din no u. adincind nu ma i 150 m pain f l n6" se

armntul se ar c ~ t t II " r: a In . . '. . un a pe re.ap a a -a, apoi pe prima treaptii s i apol alaI a. .

Daca teren ul este rezistent ~ i nu se naruie, pere!>i pot ii

22

J

sapa \i verti cal. In acest caz. pentru a face economie de energie. ~ i deci de timp ~i de londuri" ~a n\ul se poate lii rg i numai de 70-80 cm. Dadi terenul este slab ~ i se narui e. inciinarea care se dil pere\ilor va fi in func\ie de rez isten\a lor, $i anume: pen­tru 0 adincime de 2 m. $an\u l va putea Ii liirgi t pina la 1.4 m. la gura, iar in lund, va putea Ii ingusta! pina la 0.5 m.

Indilerent daca pere\ii sin! vertica li sau te~i\i. cind nu con­tin strate acvifer , ~i preziota oarecare stabilitate, ei pot rezista un anumit limp fara sa se surpe, Acest limp t rebuie lolosil pentru .a se electua cu rapiditate observa!iile necesare,

Dad apar insa crapaturi ~i pamintul ameninla cu naruirea i nainte de a se pulea ef.ectua studi,"1 roeii vii, pere!ii trebuie in­tadti cu scinduri groase (25-26 mm) proptite cu birne. Distanla dintre scinduri ~ i dintre birne depinde de stabilitatea rocilol'. I n'

ta rituriJe au. in orice caz, numai un caracter temporar. Dup a ce se stud iazii proli lul. ele sint demont ale. iar ~a n\ul este astupa!.

Cind in ~an\ apar viiturL de apa sau iz,voare. apa trebuie evacuatii. Insa in loc sii ' se scoata apa cu ga leata sau cu pompa, ~ste mai indicat sa se lungeasca ~a n\ul'. astlel incit - dad esie posibi l - apa sa se scurgii singura alara din ~an\. . Vileza de lucru la sa parea ~a n\ului este un factor foarte im­-port ant in execut area sapaturil or ~i in calculul pre\ului de cost ~i este in lunctie de rezislen\a la sapare ~ i Ja fiirimilare a rocilol'.

Dupa experien\a efecluata de autor, 0 echi pii de dOi oameni. siipi'l1d ~a n \uri in trepte de la 2 la 6.5 m adincime. in formal iulli p liocene. poa te siipa in opt ore:

normal 3- 6 013 (maximum 10 m3): marne compade (de ~xemplu . marn a pon\ia na) ;

normal 5-9 m3 (maximum 15 m3 ): marne cu intercala\i i de nis ip.

In normele sov ietice. "t ii ria rocilor" la sapat se apreciaz! .dupa uneltele cu care se sapii sau· se sparg rocile .

Cele mai si mple lucrari se executa cu lopata ~ i cu tirnaco .p ul. Tn caz de necesitate. d nd sinl interca la!i i sub!iri de roci dun intre stra te Ie moi. roci le du re pol Ii sparte eu daJta. cu rang-a d( o\el sau cu pene de o\el batu!e cu barosul. Tn cazur i foarte rar' se dinamiteaza roc ile du re in ~a n\ur i l e sau in pu\urile de prospec tare. De obicei, sapatul se opre~t, la aceste roci·

Tn tabela I se da c1as ilicarea roci,lor dup a rez isten\a la sa -pare. In co loana I, se dii numiirul tari.ei dup a normele unila r, soviet ice, i n coloa na a II -a. 0 dasif ica re simpJificata a rocilo dupa fa ri a la sapare. in coloana a III ·a , exemple de roci pentr fiecare categor ie, in coloa na a I V~a, ti t11pL~ I , In minute, necesa

2

pentru siiparea ~i evaeuar,ea unui metru · cub de roea 111 conditii favorabi le ~i, in sfir~ iQ, in coloa na a V·a, se dau coeficienlii de tii rie relativa a rocilor. '

Tabela I Clasificarea rocilor dupa rezistenta 13 sapare

Tlria I Tlria la s.llpare I Natura rocilor I minim' I T.IIrla

relati\'!

I ~i 2 ! Rod rnai ~ i nisipoa- Sol. cernoziom nisi· 23-40 0,6-1),8 sc; pot fi . sapate ell puri argi loase afinate,

lopata. loess, nisipuri moi,

I nisipuri argiloase eu pietri~ ~i prundi~ de

riu etc.

3 ~i4 Roci lipicioase ~ i eu Nisipuri · argiloase 65-170 2-4 tarie mij locie; pot fi compade, nisipuri eu sapate ell tirnacopul, piet r i~ ~i prundi$ de $i anumite intercaJatii rill, marne afinate. ar-

eu ranga de oleL gile uscate $i Iipicioa-se, gresii siabe, cal-care, con~lomerate eu ciment slab argilo-

nisipos etc.

6 ~i 7 Roci tar i: se iucrea- Marne compacte, sis- 220-650 5-9 . za greu ell tirnacopul, tur,i argiloase, gres ii, sint necesare pene ~i conglomerate Cll ci- I rangi de ote!. ment calcaros. etc,

S ~i mai Roci foarte tari; nece- Conglomerate eu ci- lt) ~ i mult sita dinamitare. ment silicios, ~isturi peste 10

argi lo·s ilicioase are-sli ~i ca lcare t~ri,Oro_

I ei crista line ~i erup-

tive etc

" " " 3" Mecamzarea lucranlor. Dm cele mentlOnafe 5''' vede ca sa pat~rIle pent ru. prospec\iuni se executa cu mijloace rudime,l· ta re ~I de 1!.ceea 1Iltr,un, n tm lent, de~ i , atit in minerit, elt si ill man le lucran de construcYi din epoca act ual a se aplica m~to ile mec?nlzat~ cu. aJutor~1 carOra se sapa ~antur i cu viteze ioarte marl, Expll cajla trebu" ~ cii utata in faptul ca aceste lucrari de prospecjl une: a) se executa pe scarli restrinsa; b) au dimensiuni rnl CI; c) se executii i ntr·un timp scu rt, astfel incit folosirea mas i· mlor nu este rentabili;, - ' , Tot u~ i, dac~ este necesar sa se sa pe ~anluri pe lungimi de

1{llom:tn, cum slnt ~a n l llnie pentru conductele de litei, de gaze, de apa etc" fo losll'ea excavatoa relor este mult ma i avantajoasa,

24

Excavatoarele pot lucra pe pante mid, in p i etri,~uril e :);: rocile in care se sapa cu tirnacopuL Excavatoarele mobile cu trac­tor pe ~enil e (de exemplu MKI, fabricate la Excavatorul ro~u di n Kiev) sapa ~a nturi cu pere\i verticali, largi pina la 7!l crn ~r adinci pina la 2,25 m, cu un randament de 45- 80 m3/ h, in func· l ie de taria rociL Vi,teza de inaintare este de max imum 79,3 m/h. 'U n astlel de excavator po ate executa un ~anj de 10 km in circa". 150- 200 de ore. Pina in prezen!. ins;; , asemenea IUl1gimi de ~a n · juri nu au fost realizale la prospecjiunL Este· bine insa ca geolo' gul sa cunoasca ~i asUel de posibilitaji de lucru, pentru even­tua lele necesita\i ~ i imbunataliri viitoare.

B, LUCRARI ~TIINTIFICE

Profilul ~antului trebuie sa se studieze imediat dupa sapare, elin doua motive: in primul rind, pentru ca perejii ~anjului sa nu se surpe, fapt care ar impiedica efecluarea observa\iilor; in a!' doi lea rind" roca vie poate Ii mai bine st udiatii proaspata, pi~a cind nu ~ i ·a pierdut inca cu loarea $i carac!erele Iitologlce pnll! uscare.

Fig. 4 . Cruce a pentru rn asurat inclinari in ~antur i ~ i put uri

Studiul rocilor din perejii ~an\u lui ~i descrierea lor se efec­tueazii ca ~ i in deschideri le natural e (v, vo l. I), POZljla stratelor se masoara' cu busola, pe fejele de strate, ca ~i in deschldenl e­natura le. Atuncea cind se observii stratificajia, dar nu se pot pre­par a feje de stratificajie pentru a, masura pozijia "lor, direct Cll. busola , se fo lose~le un aparat special numlt "cruce (fi g, 4),

Crucea este formata din trei brale de lemn mobile, prinse jntre ele prin bra!ari de bronz. Bra!ele au lungimea de 75 em, grosimea de 2X,2 em ~ i la cite un capat un virf de bronz pentru a se fixa in pere!ii ~a n \ului.

Do'ua brale sint , prinse intr-o brala ra com una, astfel incit sa poata a luneca longitudinal unul pe Iingii altul, iar virfurile lor pot fi infipte in pere\ii opu~ i, la distan\e variabile i ntre 80 ~ I 150 Col .

AI treilea brat este 'prins singur intr-o bratara care-i per­mite sa alunece longitudinal. ' Bralele pot fi fixate prin ~uruburi ~i briitari la lungimile dorite: CeL~ dbu a bralari sint prinse intre ele pr'intr-un ax , in jurul caruia se pot roti pentru a permite schimbarea unghiului dintre direclia bralului al treil ea ~ i direc­tia celorlalte doua.

Pozi!ia stratelor se masoa ra in modul urmiitor: se caut ii un strat u~or vizibi.l pe doi sa u pe trei pereli ai ~a nlului. Se fixeaza virfurile crucii in troi puncte alese convenabil pe acela~i strat. F ala lata a brii lii rii marl trebuie sa fi e para lela cu planul stra­tului. Se masoa ra poii!;a ei Cu busola , dupa procedeul obi~n'uit.

In cam et se executa schila ~a ntului cu dimensiunile red use la 0 scara potri \1itii (I: 50, I : 100, I: 200 etc.). In aceasta schila se deseneaza toata situal ia geologica observata, pe peretele

(leI mai reprezentativ _..t;:::;:~~~;;;~6~O,~om;;;:;F~~~IT al ~anlului (fig. 5l.

'v 1 ~ -"-' """ , y;- - ( I '--- - E Se indica punctele

~ ~~~ .7~!()fJ , \f\~, :~:~';il:rJe ~i~e~~!:cf~: ." ~ . uA~~ l ~ (. (if \ \ i\:'~j portante. FapteJe mai

I zd~~~IDI'I,/:;~/~\)~)~»~\ ~ ~~~~~~eris}~ce e:rJ~~:: 300m _ _ I liJ)/ J II~~;:;: pri n ingro~ari de !inii

~ '//; ) /I.~N sau prin semne spe-eD 30/80 _ l~~. ,~',-::::: ciale. C1nd exista 0

® 29182 (Y/,--? ,~~~ diferen!" mare in as-, ~/58 iJ '~': ':'. ~' pectu l . di feri\iIOl' pe-

' ..... i ..:~ V ." -L reti ~ i este necesa ra 0 _ / ,';0 _ precizie mai mare a

Fig. 5. I= rofil ul geologic al unui ~an t

si tu ali ei, se schi\eaza in camet tali pere\ii santului ..

Tn carnel trebu ie notate urmatoa rele date: numa rul sau de­llunllrea san!ului locui unde se a fi a , data incep,?rii ~ i terminarii lucrului , dimensi;tnil e ~ ; orientarea ~an\ulu i , descrierea ~ i pozi-

26

iia stratelor sau a rocilor, poz;\ia fa!iilor, probele luate etc. Cind iucreaza munci!ori numerosi, este bine sa se scrie ~ i numele sa, piitorilor care au executa! iucrare'a.

. Pe n!ru a nu inciirca desenul , descrierea !itologJcii ~i elemen-iele de pozilie nu se scriu dir,ect pe schila , ci al iituri in ca rnet. Penlru a ~ti la ce ' puncte se refer a descrierea sau pozitia respe:­iivii, se numeroteaza punctele pe sehita ~i aliituri pe foa ia de car­net pe <:are se face descrierea, de exemplu:

~antul 85 "Izvorul Bursucului Cl

(v. fig. 5)

Sa piHori : Gh. Gogu ~ i Nic. PiTvu Terminat : 7. VII. 1947 Lungimea 6 m; Hirglmca 1 m; adincimea 4,90 m (= 3,20 + 1 + 0,70) Descrierea litologica :

I. Sol. II. Nisip ell iniercalat ii de ma.rne ell Cardium, Valencicnnius; in-

cl inari (I) 30/80 ji (2) 29182. III. Tisip bruno IV. Marne fri:imintate. V. Blocuri de gresie.

Falii le au planuri varia bile ell ind inare, in general, spre vest. Formatiunea: POll/ian.

. Toate pulurile sapa!e se r iclica topografic ~ i se t rec pe un plan de ansamblll, la scara I : JO 000, I : ~ OOOsa l1 J : 2000, dupa

F ig. 6. AmpJasamente de ~a l1\uri pe harta geologica. J'.H,rimea ~an t uril or este mult exagerai :1 penfru a fi evidenta

27

necesitati . Pe acest plan se indica $i illol;narile $i direcjiUe stra­(elor $i eventua l limitele formatiunilor slabilile din $anjun. Rldi­carea lopografica se face de obicei de ciilre un lopograf. In cazuJi exc.eptionale 0 face geologul care conduce lucrarea.

Gnd lucrarea se face in scopu! de 'a completa datele de cilr­tare d!intr-o anumita regiune, haria lucrarilor de amanunt . se poa te miqora $i se poate incadra in h~rta geologica obi$nu!ta. la scara I : 20000 (fi g. 6). Din ca uza ca d,mensiulllle $antunlor si nt de obicei mid $i reduse la scara nu ar putea fi reprezentate pe harta, e le se exagereaza ca marime, pentru a fi vizibile pe harta.

PUTURI

Puturi le se sapa pe portiunile de teren cu grosimi mari de material de umplutura, darimaturi, . terase, loess etc. sau unde se banuie$te cii in adincime ar Ii 0 structura geologica diferita de­cea de la suprafaj a. Puturile au fap de $anjuri, avantajul de a pa trunde mult mai ad inc. Cel mai adinc puj din tara, sapat ma­nua l pentru petrol, a fost la BU$tenari, unde a atins adincimea de 304 m, iar cel ma i adinc puj pentru ca rbuni este la Anina' ,.Putul Gh. Gherghiu-Dej", ear!\ a re .adineimea de 903 . m. Ele au_ fost sapa~; pe ntru exp loata re. Putunle de prospecl,un~ au' numm eitiva metri adincime; in mod except ion~ I , ele pot allnge 50 m.

Studiul formajiunilor se poa te face ca $i in cazul sa njurilor. Seopu l pentru C<] re se sapa pujurile iJ poate co nstitui det'er ­

mi na rea ullOr aecidente tecto nice sa u determinarea pozitiei lor .. determinarea pozitiei unor strate, idenlif iearea unei pinze de apii . urmarirea unui afloriment acoperit de dep uneri 'groase etc.

A. LUCR)IRI TEHNICE

1. Alegerea amplasamentelor pujuri·lor se face poir.ivit ~co ­pului urm ari!. Pentru determinarea unei succesiuni stratigral ice,. pujul se amplaseaza aco lo unde se presupune ca suceeslUnea apare completa $i nederanjat~ de f ~ I~. Pentru CO!l1P.letarea une l portiuni dintr-o coloana stralt gra flca Intr-o lacuna d,ntre desc ill­deri le natura le, se sapa pujul mtre aceste deschlden natura le,. 5i a nume, la capillul deschiderii in ca re apar stratele supenoare portiunii aeoper.ite. Dad ,' ste neeesa r sa se fa ca 0 serie de putUri pen tru slah ilirea colO'anei straligrafiee, dist~ n!a dlnlre puotun s.e· stabile~t e gra fie Sau pri n ealcu). Ea Ireb!.ue ~ ~tfe l aleasa, Inclt s tra tul eel mai adinc dinlr-un put sa aparii $1 In partea cle susc

28

a puiului vecin, pe 0' grosime ca re 'sa dea siguranja cO' relat iei (fig. 7). Delerminarea gra ilca a dis tan!e; dintre pulu ri se face 11sor, dad se cunO'aste inelinarea formatiunii.

. Aceasla distan t~ se calculeaza dup~ fO'rmula:

L = ~ tg ex

demonstrata in vol umu l I a l f ndrumaril or (p. 155). Cind se ca ut a PO'zilia unO' r st rate, ex,istenla un ui accident

sau a unui afl oriment. am pl.asamentul pulului se a lege dupa in­-dicatiile geologice de supra - TT-r----' ::t"7I?7'!""--- '--,,,-,,. lala. De O'bicei. aceste am-"plasamente sint indicate de geo-IO'il"ul care a fa cut car­"larea regiunii in .deschide­ril e natura le $i deei ampla­samentele sint a lese dupii Gerinlele problemei de re­zolval.

Identifiea rea unei pi n­ze de apa se face in mO'd

....

obi;;nuit .. pentru . anumi~~ Fig 7. De!ermtnarea g raf ldi a" dlstantei co nstruci ll sau IIlstala tl1 . dintre ampiaS3menteie putuflior iar amplasamen tul pu!ul ui esle incad rat in pla nul 'de cO'nstruc!ie ~ i este indicat de proiedan­tul sau de executantul .lucrarilor de cO' nstruclie.

La a legerea amplasamentului pulului se va jine seamii si ·de reliefu l terenului. Vor fi evitate vileelele ~ i gropjle unde pulu l ar putea fi in undat in caz d.e ploaie; in regi.unile un de se pot a$tepta ploi puternice, gura pulului trebuie a paratii de ~u voaie, ·exeeutind pe coastii, ma i sus de gura pulului, $anluri scurte de aparare, ca re sa abala $uvoaiele latera l, mai depa rte de puj.

Loeul a les pe ntru am plasament se niveleaza $i pe el se in ' seam na cO' lluril e si marginile pu lulyi , pentnl cel£ drept unghi ula ­·re, sau centrul ~ i circumferinta sectiun ii, pentru pulur ile ci rculare.

Puturil e dr,eptunghiulare se a~aza cu lat ura lunga transver--sal pe direetia st ra telor, dacii aceasta este cunoscut a. .

2. Sa parea pulurilor. Pu'(uTi le pot fi siipate cu sec\lUn e~ ' ")latratii , dreptunghiu lara sau circula ra. . _ .

Dimensiunile sectiun ii transversa le se stabdese in funclle de adi ncimea putului 5i de necesitat,ea consolid ii rii lui. Dimen­siunea 'minima a' puturilor pupn adjnci ~i lara consolidari este de IXO,8 m; sectiu nea minima a pu!uri lor cu intiirituri este de l,5X I m. Putarii experimenta!iluereazii pu!uri le eu lumina de

29

~----------------------------............ IX I 111, diplu~i,ndu-I e CU (ambre care red uc IUI:ni na p~\u! u;i I ~ 0,8X O,8 m. Dimensiunea normala a unui put adlne CU IOlartlun in coroa ne s i cu sca ri este de I ,8X I ,2 111. Putunle rotunde au diamelrul de 0,8 pina la I m. . _ .. _ ~

Pu(uril e de prospec\i une pol a!lnge adlnc~m l pilla la 50 m. Til mod norma l, insa, este bine sa Il U depa~easca 15- 20111.

Inrocile rezislenle, se poale sapa lara sa fie necesare COIl­solidar i. In roc il e slabe, care se surpa u~or, adillcimea mica a puturilor poate fi compensata prin cre~l erea Ilumarului lor ~ i in­desi rea amplasamenlelor.

Vileza de inainlare a sapa rii este invers propOl tiona la .:\1 taria rocilor ~ i cu pillratu l adincimii fronl~lui ~ de iucru. I? in.tr-?' sta.t istica fkut a asupra a peste 230 pulun, sapate la adlnclml , in medie, de 12 m (adincimea maxima a fost de 40 m) ! ~u un total de sapaturii de peste 3500 m, la care s-a lucral cu ec.!'lpe de cite Irei oameni la un put, 8 ore pe Zl, au rezultat urmaloarde viteze zilni ce:

Tn marne compacte. puternic presate . .. 0,60 '1113,

Tn marne cu .intercaiatii de nisip .' . . 2,00 m3.

In acest ca lcul este cuprins ~ i timpu!" de tan~br~ire a l pere­tilor. Nu este cuprins illsa timpul necesar evacuarII apelor, de­

. oa rece nu au fost viituri puternice de apa ca re sa impiedice sa~ patu!. . ' . ._

Saparea pu\urIior de prospectare se face Lltueautla ,re vert! ­ca la, spre deosebire de lucrarile miniere de explorare ~ I ex ploa ­tare in r.a re se sap a uneori ~i puluri indi nate.

Verti calitalea peret il or se conlrol eaza cu a iutorul firului eu pl umb, lasat de la f!ura putului in lungul perelelui, la pU lurile dreptunghiulare. iar la pulurile circu l~ re, printr-o ~reuta te lasat;'i dill cenlrul gurii putului. La putunle drept lln ~~~l:ulare, "~ rrCQ­ma ndii , ii se pastreze orient area planu lui oeretil or in tot Itlll ~ur lor in pia nul pornit de la suorafata. La outuril e de mare 1dll1-cime se observa adreseori 0 rotire a ori'entar-ji nerptilor. ('~_ re pro­voadi . strimtarea luminii putului ~ i ingreuia'za circulatia.

Daca in fundul pu tului se giise~te un strat de roc a lare. nIt

es!e neeesar sa se sparga acest strat, ci este sufi cient sa se sta­bileasca poz itia lui in profilul strati grafi c. Dad aeest stra t este ales drept reper, este sufieien! sii i se cunoasca acopen~u!. Se va ev ita strabaterea unor roci foa rte lari, inlrucit dinam itarea nece­s ita in asemellea cazuri unea e speciale. munc itori exoerimenta(i $i orovoaca complicatii din ea uza' transportului $i oilstrarii ,!", a te~ ria lulu; -exploziv . Se recomanda inlaturarea acestor compll ca! u in prospeclare.

30

. La sapa rea pulurilor de adincime micii lucreaza un si ngur munc!lor, ca re arunca u~or pamintul afa ra, de la 0 adincime de2 m. Un muncito.r cu praclicii poate azvirli pamintul cu lopata, chlar de la 0 adlllclme de 3 m. De la adinc"im i mai mari de 3 III

nu se Illai poate arunea: direct afarii, asHel incit pamintul trebu ie seos din put cu ga leata sau eu hirda ul, sau trebuie aruncat trep­tat pe poduri intermediare.

~ Podul. ~e cons~uie$le ~nn buca ti de ~cind ur.i prinse bine pe dou(l gn nzi lIlfIpte \11 perell! putulul ~ l fIxat e cu pene. Grinzile trebu ie inf ipt e in roci rezislente sa u ta ri, la 0 adincime de ce l putin 30.em. Podul se Illonleaza la circa 2 m de la f!ura pu!u­lUi , ocuplnd aproxima tiv 1/, din sec! iunea lui. eu un si~gur pod, pu lul ooate fi adinci! pi na la 4 m. .

. Siipalorul a runea pamintul din fundul putului pe pod , ia r de a lCI un alt muncitor il a runca afara cu lopa ta. Dadl se con­tinu a adincirea, !rebuie sa se insta leze un al' doilea pod, pe pere­tele opus. Aceasta di.spozilie a podurilor intuneca insa fundul putu lui $i ingreui aza lucru!.

Insta la rea podurilor se face comod numai in puturil e drept-unghiu lare. avind lat ura mare de cel pu!in 1,5 m. .

Tn puturile cireulare sa u in cele cu secl iune piitrata CU la­tura de I m, unde este greu de instal at pod ul , pamintul se scoa te mai bine cu ga lea ta. Tn acest seoo lucreaza doi muncitori: unul la saoat $i . unul la scos oamintu!. Ooeralia este foa rt e sim pla: a ga leata obi~nuit a de tabUl, lega ta de 0 fri nghie, esle a runcatii in fundul putului, sapiitorul 0 inearr.a cu paminl, ia r muncitorul de afara 0 trage cu miinile .Ia suprafa\ii.

Poduri le s i giilet ile se folosesc ntJ'1Iai dnd se executa lucra ri de micii important ii. cum sint puturil e pin a la 5 m adi ncime. Dad adincimea putului depii~e$!e a'ceasta va loa re, este mai indi­cat Sa se scoata ma teria lul cu un hlrdau lega t de a funi e sa u d., un cablu petrecut peste un scripete. sa u rii sucit pe un su i sau crivac CU manivela a$ezat n'e dOi stllpi la g ura pulului (fif!o 8).

Dacii putu1 este intarit la gurii cu un cadru de lemn , atun ­eea prima ramB de la gura putului serve~ t,e drept baza pentnr suportllriJ e crivacului. .

Clnd intr-o regiune se sapa multe pU luri, se poate eonfec­tiona un virtei cu SlIport transportabil, care poate Ii mutal de' la un put la altu!.

Birdaul sa u chibla poate Ii de lemn ta re (stejar) sa u de' tabJa obi~ nuit a illtiiritii cu cereuri de o(el. avin d dimensiunile ur­matoare : di ametrul inferior 25~35 Clll, diametrul superior 35-4C1 em, inii l(imea 40- 50 cm . B irdaul este legat cu 0 funi e de cinepa (cu diametrul de la 6 mm in sus) .

31'

_ Sulul sa u crivacul se executa di nfr-o birn ii de lemn, rotun-'<la, cu lunglmea de 1,20- 1,50 m. cu dia metrul de 20- 30 cm . .avind la ca pele ma nivele de olel. Pentru extragerea hirda ul u'i

7 ind ircat, sint necesari

4

doi mu ncitori. Cind hirdii ul ajunge la g u­ra put ului, un munci­tor ti ne crivacul iix, pinii clnd al doilea tra ge hird ii ul pe mar­

'i~~~~~ g inea pulului pentru '" a-I descarca .

I Hirdiiul nu tre­buie ump!ut niciodal ,j pina la g ura, ea sa nl! se rastoarne sau sa nu cada din el buca ti d.e roc i peste mu ncl­torul care se afla in puj.

Fig. 8. TroUu de mina pent ru extragerea roci- Pentru scobori-lor sapate din puturi · rea sau ie~ irea din put

I - cadru; 2 - stilp; :] .--: aivac; <I - manive Ui ; 5 - la- se folosesc ,scari uso-gar; 6 - d lSPOZlllV de fri nare ; 7 - cere ! b'l ( . - '1

C'O a re 111 0 I e pIlla a 3- 4 m adincime), sa u scobitu ri in pereti i opu~ i ai pujului car.e serl'esc drept lreple, cum ~ i hirdiiul ~ i nod ul fringhiei.

. In rocile tari $i rezislente, sa li d nd pujuri le sint de m icii adlnclme, nu este nevoie sa se execute int ii riluri la pere\ii putul ui.

Cind putul este sarat in roci moi, pere!ii se umflii ~ i uneor i se surpa, pri,mejduind viata muncitorilor sa u fadnd impract icabil studiu l formati unii din puI. Penlru a preveni astfeu de a.ceid.ente, pe miisur ii ce se adi nce~te putul , perejii se captu$esc cu sdndu ri a$eza le vertica l sa u cu lambre a$ezate orizonta l in lungul pere· tj lor. Scindurile sa u jambrelie se ta ie i n prea lab il, dupa dimen· s iunile pu tului. Sistemele de inliirire a pere!ilor - cii plu$irea cu scinduri sau !iimbruirea - sint descrise i n lucriirile tehnice de specialitate. Se recoma ndii insii ca, indiferent de modu l cum se procedeaza penlru spr ijinirea pere!ilor, sa se lase cel putin d in loc in loc, soat ii libere in int ii ri tura pen lru co nlrol ul sau ver ificarea descrieri i roeilo r din pere!i. Astfel, i ntr-o d iptu$eala de scinduri vertical e se poale lasa neciiptu~it un s pa liu vertica l larg de 20 cm pe unul di ntre pereti" puiului . Din motive de siguran!ii, este bine

'Ca acest s pa tiu sa nu fi e pe mijlocul peretelui , ci in apropri erea

.32

unui colt al pulului. In captu~elile cu !ambre, se poate lasa loca­$ul unei !ambre'di n loc in loc necompletat. Aceste ferestre prac­t icate in captu~eala pu!ului se executa pe peretele cel ma i sana­tos a l putului ~i numai daca ele nu primejduiesc co ntinua rea lu-crarii. . .

Afara de intiirirea pere!ilor, lrebuie aSigurata ~i aerisirea pu(urilor. La puluri mai putin adinci dedt 5 m, aeris irea nu ne· ces ita de obicei instala\ii speciale, deoarece mi~carea aerului, provocatii de ridicarea ~i coborirea giilelii, este suficienta pentru vCil tiiare . Clnd pu\urile sint ma i adinci sa u clnd se simt in pIe elllana\ii de gaze, se folose~te 0 instalalie de ventil a!ie cu tuburi sau burla ne a$ezale pe un col! a l pulului, de la I(ura pina aproa­pe de fund. La partea lor superioara se fixeaza, fi e 0 pilnie larga in bata ia vinlului, astfel incit vintul sa impinga aerul proaspiit pinii la ta lpa puju lui, fie un ventil ator cu e lice ca're poate Ii in­virtit manual.

Lumina zilei, care vi ne d , sus, esle de obicei sufic ienlii pentru a permile lucrul in fundul pu\ului.

La nevoie se poate instal a deasupra pululu i 0 'oglindii care sa reflecle in adincime lumina soarelui. Lum inatul art ific ia l -electric sa u cu acetilenii - se fol ose~te numa i dad se lucreaza, noaptea.

Dacii viituril e de apa din put sint mici, ele pol Ii scoase cu ga leata. Daca debitul esle ma re, apa se evacueazii cu a pompii de mina, iar daca ac.~asta nu este sulici enta pentru evacuare, se opre~te de obicei adincirea pu\u!ui de prospectare, deoarece studlul lui nu se ma i poa te efectua in condijii bune.

3. Masllri de sigllranta la siiparea pu\urilor. Tn timpul sapa­rii puturilor se pot ivi accidente d.e munca din cauza surpiirii pere­!i1or, ruperii cablului de la hird iiu sau chibla, ciiderii buca\i1or de roci din hirdii u, de la suprafa!ii sau din pere!L eaderii unor obiecte grele de afara sau din ca uza a prinder ii gazelor din put. $eful echip', i treblli e sa ia toate masurile pentru a inlatura orice acci­dent.

a) Surparea peretiior nu se produce nea~teptat ~ i i n mad brusc. Ea esle precedata de umflarea perelilor, apari\ia unor cra­paturi in pereti ~i apoi dezlipirea de roca siinatoasa a unor mase mai mari (copturi) de materia l. Ultimul ·fenomen se constat ii. prin eioca nirea pere!ilor pulului (copturire), care dau un zgomot su rd, sp.2cilic, in dreptul copturilor, s pre deosebire de pere!ii sa­nato~i care sint ma i sonori. La aparijia semnelor preveslitoare de surpare, peretii trebuie consolida!i imediat.

b) Ruperea cablului trebute prevenit ii printr-o ver ificarEi 3 - Indrum!l ri In prllctic<I gcologicl'l

33

[

amii nun tita inainte de intrebuintare. EI trebuie control at ziln ic. de catre persoane calificate. Controlul se face trecind cablul prin mina invelitii in cilti.

De asemenea, fringhia trebuie controlata permanent, Inla. turind la limp portiunile degradate.

Cel mai slab. loe al fringhiei este ea patul in care este prins cirligul SaU inelul hirdaului, deoarec.e este sup us 18, maximum de efort si de uzura. La aparitia semnelor de uzura, capatul fringhiei se taie si se face un nod nou.

La cabl u, uzura apare prin ruperea firelor de sirma, la ca . pe~ ' l e sau in lungul cablului . Numarul lireror rupte, pe 0 por!iune ega la eu pasuI impletiturii, nu trebuie sa depiiseascii 5% , din nu­marul lor total; cablul trebtt ie sa fie uns, iar capetele de sirma rupte trebuie refezab2 scurt.

c r Cilderea roci/or in put poate Ii prevenitii respectind ur­matoarele reguli: hirdaul nu se umple niciodata complet (se lasii 10 em go l), marginea pu!ulUi se line curata si libera de roci sau de unelte, iar la ridicarea hirdaului se curata exteriorul lui de noroiul si bucii!i1e de piimint sau de piatra Ilpile de el.

Coborirea s i urcarea muneitorilor sint admise: in hirdauI' gal, deasupra carui a trebuie fixa! de cablu Un scut de si guran!a; pe scari; in la!ul cablului Sau in sa, legindu-f sf cu 0 centura care trece peste piept $i pe sub bra!e.

d) Aparitia gazelor in pul este s imlita prin miros de ciilre sapator sau CU ajutorul lampii Davis. La primeJe apari!ii de gaze, nu se mai permite aprinderea foc uril or in put sau in apropierea gurii lui. r n pu! se face a w ntiIa!ie intensa.

Du pa ce pu!urile nu mai sin! necesare. ele trebuie umplute complet cu pamin!. N u se admite surparea lor artificialii.. Daca pu!ul ramine deschis mai mult limp, imprejurul lui se executa un ga rd , cu inii l!imea de cel pujin I m.

Cind se face 0 revizuir.e a pu!urilor vechi ~ i , in general, a tuturor sapaturiIor subterane, se va controla in prealabil aerul si starea jY, re!ilor pentru a preintim pina su rparile. Aceasta revizuire nu se face niciodata de catre un si'ngur om. EI trehuie asistat de ci neva pentru a i se putea da ajutor in caz de nevoie.

Cind se verificii' un put privind de sus, persoana care face aceastii verificare nu trehuie sil 8e apiece deasupra lui , ci sa se iotinda pe pamint la marginea putuluf.

4.Mecanizarea in Illcrarile de prospectare. Din cele mentio­nate mai sus se vede ca piM.in prezent lucrarile de sapare se executa manual . . Una dintre cauze se datores te faptului cii aceste lur.r ari au de obieei un volum mic ~ i se executa intr-un limp' scur!.

34

Totu~ i , sliua!ia nu este satlsfaciitoare si minerul , pe IInga aHe sarci nl , trebuie sa ridlce product l\rdatea muncii, prin mecaniza-rea sapaturilor de prospeda~e... . _ . . . .

Perspectivele mecamzara pu!unlor 81l1t mal pU!ln precise decit in cazul $an!urilor. Tradoarele ar putea fI folos lte la fldl ­ca r£a material ului. UlleJtele pneumallce (perforat.?are) ar p~ ­tea ii folosite pentrLl dislocarea rocilor, a~a cum slnt aphca te In tehnica miniera. . " . t _ 0

Pentru a fi introdusa, mecanizarea trebube sa prezll1 ~ 1l1sa un ava niaj fata de munca manua lii, la volu mul sapa!. UtdaJul ne: cesar este format dintr-un compresor mobil, care furn lzeaza aerul comprimat, cond ude de o!el s i cauci~c, care duc aerul la ele-mentele pneumatice, s i uneItele prop rlu-zi se. . . . .

P rod ud iv itatea muncitorului de la abataJ ~ I vileza de sa­pare cresc sensibil fa!a de sapatul manual. Clsligu l de limp ~ste adesea foa rte importa nt. .. •

PentrLl conditiile concrete din fiecare reglune eXlsta un vo­lum mi nim de luc~ar i , la care costu l sapari i ma~uale este. egal CLi acela 31 saparii mecani ce· Cind vo lumul lucra r~lor este mal mare este mai avantajoasa mecanizarea. Tn prospec!lu nr, volumul maxi~ de ILicriir i este insa adeseori sLib minimul de rentab il itate a] meca nizarii.

B. LUCRARI ~T1INTIFICE

Studild aeologie al pu!ului se efedueaza .pe masura adinci­ri i lu i, fara a -I ~mina pinii la terminarea sapiituni. Aceasta Inseam­na ca dacii geologul trebuie sa urmareasea ma l multe pu \~n care se sapa simultan,. el ,va intra in !iecar,e put. eel pU!ln o~ata pe ZL

pentru a vedea $1 a I nr.eglstra ft ': care fenomen nou aparut III pc retii s i in ta lpa pululuL . _ _

' I nstrumen!ele necesare pentru studiul pulunlor s~nt .acelea~ 1 co si la st ud iul santuri lor: ruleta, busol a, acid clorhldrt c, lu pa, c;u~e d~ masura! ' inclinaril e. la care trebui e ada ugate 0 lanterlla s i un cioca n sa u un tirnacop specia l. . Lanterna cea mai indicata in acest scop este lanterna de buzunar cu baterie elect ricii;cind bater ia este nou a, l a ~terna este usor de manevrat $i da lumina sulicienta pentru studlul rocllor. E~ poate fi legata in piept sau de preferi nta pe frunfe, pen~ru a nu incomoda la scris s i la sapat. Lampile de carbld nu Stilt indicate. din doua moti ve: in nr imul rind, ?eoarece Sl n.t !,r~a vo­luminoase s i arele si in al dOll ea rind, dIn cauza fIac~r~1 des­chise, sint gre;; de m'anevrat, mai ales in pozijia inco'moda In care

35

sUi geolog ul , atirnat de c" blu , in timpul st d'" n t lui. u lem pere ,1 or PU.H-

. De asem~ne.a , din ca uza pozi!iei incomode in care stii cerce-ta.torul pu!ulu! ~I .din cauza spa!iului mic in care se misca, tir­nacop~l trebu le sa lIe u~or manevrabil. El are coada dc' 50 cm.

'!I. gura l ntr-~ parte sub forma de sapa ingusta, iar in partea op u­sa sub form a de Clocan, pentru spart rocile tari (fi g . 9) .

\' 50cm

l)

ru Fig. 9. Ciocan pentru

cercet ii ri in puturi

Geolagul, legat de cablul sau de f6nghia galet ii , sau se­zind pe o. scinduri cii ' a~eza!ii 'pe gura hlrdaulul, es!e lasal jncel in adincul puj ului. EI masoara eu rul eta adinci mile incepind de la gura pujului, descri e roci le, ma­soara pozi!ia stratelor s i schitea ­za in car~et toa!e aspectele pere­t l]or. Daca rOea ieste uniforma sa u are pu!ine variatii, este suiic ien! Sa schijeze un s ingur perete " I pu!ulul - cel mai caraeteris!ic s i ~a i reprezenta!iv (fig. 10). St~l­dlUl formajiunii se face ins a pe lojl pereti i.

Dac.a exisi<1 diferente sensi ­

Om

2

J

4

.5

6

7

9

27

28

29

30

37m

Fig. iD.

;::. r;u-. Sol ;-, ., '

"1'1'

'}'/~ Malp!'MIIMm/nlal

. : ~~ " (pul'/!//upa ) \:-;-:

P,p.lf'l:)

NlSlp yl ple"'/~" ,]4/1/,]

f, Cel/cdr Ibsf/t)Pf' MrJl'lId J2!IIS

larbuol'

lJile int re pereji,. cute mirunle, falii , variali i de grosimi la strale sa u de compozl!le la roCJ , se deseneaza in camet, la scara aleasii as,pectul tuturor peretiJor, desfa~urat pc un singur plan si pas: trInd proporliile . . Scara de reducere . poate Ii I: 20, 1: '50 sau I : 190 .. Desen.ul .se execula de preferinla pe hirtie milimelrid .sa u pe hrrlIe cu p~tralele, p.entru a pute.a piistra u~or propor!iile.

lnsemnanle din ca rnet Irebuie sa cuprinda pentru fiecare

36

punet 0 serio. de dale tehnice ~ i 0 seri e de dale geo logice, cum ~ i schlla forma\ lu nilor.

I. Date tehnice, Acestea cu prind: numarul sau denumirea pu lului, pozilia lui in regiune, a ltitudinea gurii lui, sau a unui punet fix de la gura, adincimea, larg imea, orientarea pere!il or,. apoi data inceperii lucriiriior, numele muncitorilor care-l execula, progresul zilmc al sapatului , mersul lucriir ilor de conso lidare, co n~umul ma!erialului de consolida re, lucra rile pentru evacuar·: a apel, pentru aerisire, evcntuale op riri sau accidente etc.

2. Date geologice, Cuprind descrierea rocilor, delerminarea fosilelor ~i pozitia slratelor. .

Opera\ia de descr iere a rocilor $i de determinare a fosilelor se fa~e ca $i in deschideril e naturale (v. vol. I p. 38- 41) ~ i in pu\un. P enlru 0 descriere mai precise se folose~ le lu pa. La nevoie se i,au .probe din rocii, indidnd precis in camet ~i pc sch itii locul de unde se ia proba. Fosilele intil nlte se scriu in camet imedial, pe loc, dacii geologul Ie recunoa~t e; in caz contrar, Ie ia $i Ie delerminii acasa sau Ie trimite la laborator.

Pozitia slratelor se masoara in put: cu busola direct pe strale, cu busola pe cruce, sau se ca lculeazii dupa incli narile apa -renle ale slratelor miisurate pe perelii pulului. .

Cea ma i simp I" metoda consUi in miisurarea inclinarii stra­telor, ca 'ii i in deschiderile nalurale: pe unul din perej ii pu!ulul se oprepara a supra/ala de strat suficienl de mare ca sa se poata mas~ra ee ea c~ bUos~la . Aceastii suprafala se obline u~or pnntr-o :cobltura practIcata In perelele pU!UIUl, de preferint a in perelele In ca re slralele au poz ilia cea mai ridicatii, deoarece aici se poale obt1l1e mal u~or 0 suprafata de stral masurabila, planul slratulu i. ciizind ciitr,e centrul pulului.

Dacii rocile in care s-a sapa! putul nu permit sa se prepare fete de stratificatie,_ masurarea pozitiei stratului se face cu aju· torul crUC11, ca ~ I In ~an!uri (v. p. 26), Daca echipa nu are 0

asUel de cruce, pentru calcul se pot folosi pracedeele geomelrice 1l1dlCale la cartarea geologIca (vol. I p. 66- 70) $i anume: prill m3surarea altitudinii slratului in trei puncte, sau prin masurarea inclinarii apare nte a stralului pe doi pereti a laturati, a l cliror azi­mul esle cunoscut.

Metoda cea mai indicala, care este in acela$i timp sim pl" $i precisa, cOllsla in co nslruirea in vecloare a tangen!elor unghiu­rilor de incl i nare. N u esle necesar ca urmele slratifica\iei de pe pereti sa aparlina exact aceluia~i slral, ci la slrale di ' crite, dar paralele intre ele.

37

Problema aceasta se redu ce la gasirea directiei ~ i va lori i unui vector ci nd se cunosc doua compo nen!e ale lui:

. ~ompon ente l e \C:dorului OX sint segmentele UA' ~i BO' pe d.reclllie OA ~i OB (fi g. II ). .

Orice vector dus din 0 pina la perpendic ula ra pe OA ridi ­cata in A' va avea, pe linia OA, componenta UA'. De asemenea, orice vector porni! din 0 ~ i dus pina Ia perpend iculara ridicaUi

A pe OB din pu ndul B' va avea , pe di-. recl.a OB, componen!a OB'.

, '- ' , ' ~IX o .:::,---- ." , ' ,

Aces!e do ua condilii po! Ii sa tis ­facute sim ul!an de un s ing ur vector, ~ . a num~, de acela du s din 0 , pina la mtersec! .a celor doua perpendicul a re .n punc!ul X. Acesta este vedorul cii u. tat OX.

8 Vectori i pot fi lua li proporliona l Fig. I i. Deferm ina"a cu ta ngentele unghiurilor sau Ia un-

prin vectoa re a directiei ghiuri foarte mici, proportional e u mi-~i inciina rii stratului in l1-'..Jte ie.

put . M~toda aceasta prez intii ava ntaj . .n pulun . deoarece Ilere!ii lor sint in

un~lll drep!. I n aces!e construclii, cu cit u nahi urile di ntre az imu­tun Ie, ve:toril or sint mai apropiate de 90", ~ atit esle mai exactii const ru cl·a. In pulur ile dreptllnghiul are, procedeu l poa le fi ap li­ca t eu cele ma i bune rezullate.

Al l ava ntaj constii in cl aritalea procedeului . Sensul caderi i slrateloor se ~etermlna · direct, i~lr li c it or ienta rea perel ilor pe care s-a mas urat mciJna rea siratllllll esle cunoscuta .

o metodii g rafica rapida, a pIicab ila in pulurile dreptunghiu. lare pentru determ lnarea elementelor de pozi! ie a stratelor, a fil oa­nelor sall a fa Ii li ar este "metoda desfasurii ri i". • . ~e~tr u a obli ne d at~ l e necesare (~z imutul direcliei, az imutul .nc "~arll ~ I unghlUl de .ncllnare), este suficient sa avem schita perelilor. pullilui ~ i az imlliul ulluia di ntre pere!i, cea ce se ara ia de ob,ce, p~ planul (schita) Illcrarilor.

Delermi narea se face in mod ul urm iHor: . a) Pe schi !a ca re re~rezinla doi pereti al ii tura!i ai pulului

(fi g. 12) , .. ~ .a n~me , perel" In ung hiul carora poz.ilia stralului esle ceao ma l ~ .d l~ata (de exemp lu, I ~ . II) , se traseaza 0 lini e orizo n­ta la . . as!.el Inc. t ea sa Iraverseze " mbele urme a le stral ului pe perel" pu lulul.

Pen~:lI 0 preciz ie 1l1a~ mare, este ma i bine ca linia sa treac,\ prill puncul A, c1eoarece. 1n cazu l acesta . sehi!a este mai mare

38

i unghlurile construi!e po! ii miis ura te eu a precizie mai mare. Es!e evident ca dacii se construie~te lia orice ni"" l, illire punc!ele A s i B se vor obtine aceleasi rezulta!e.

. b) Din pu'netu! 0 cu· raza OC , se intersecteaza punctul P pe prelungirea liniei BO (urma inlersecliei perelilor I ~i II 'I i pu-

¢uJui .)_. -----,-:----~r::-----irl--, r d , .

IV

D

Fig. 12. Determinarea directiei stratelor prin desra~urare

Linia AP, care une~ te punctele A ~ i P, determina directia ~tralului. Azimulul acestei linii se va obline din insumarea aZI -mu!ului peretelui f a l pulului cu un- N

ghiul UAP= ul (egal, in cazul 1 aces!a, cu 28°).

Luind convenlional azimut~1 B peretelui pu!ulu i de 30°, p.entru cli-.rect iil stra!u lui se obl.ne ;lzlmulul s de 58° (NE 30.°+ 28°).

c) Penlru a de!ermina e1eme:,­tele de inclinare, se va trasa dIn p unctul 0 a perpendiculara pe linia de direclie AP. Lini a Om va fi pro­;eclia li~ie i de inclinare. A

c,

. d) Cu raza 0111 se masoara segmentu l Om. pe linia OA: Unind ' - d p unetul 111, cu virful. unghlUluf Be Direeli. slralului (f S8'NE

c

se obline un o-hiul de .ncltnare reala incl,d.reaSfr8'v''''jl40'8E

a sl ratului legal cu 400

t· b o. Fig. 13 Delerminarea grafid

Metoda aceasta es e un a. l.n a inclmarii stratelor .cazurile cind elementele de pOZJ I.e . . a le stralului se delermina direct dupa schila perel"~r pu!ulul.

Atuncea ci nd determi narile se fac pe plan un care repre·

39

zinta orientarea precisa a pere(ilor pu!ului, se poa te obtine azi­mutul directiei stra tuluL Tn acest scop se construie$te urm atorul grafic (fig, 13),

, Pe proiectia orizonta lii a sectiunii pulului (proiec!ia A, 0, e, d); avind I1ng hiul 0 (in ca re, dupa schita, stratul are pozitia cea mai ridicata), Iin ia AP va fi proiec!ia dir.ec(iei stratulu L

, d b e d d' Azimulul direc-"@,' I =1==t ! I liei se delerm inii pr in ) " miirimea ul1giliulu i / ,=

dintre linia meridianu -~ II I lUi $i linia AP, ega l.

?} LLV in caz ul acesl a, cu 58~

~: " -- ~jJ I~ NE' Graficele pentl'll ~ ,~ determinarea elemen-

31 , te lor de indinare se

g:,,-';'12 ~l~_- , ~~;:'~lu ~~1s~ (f~~, i~) I n Ll . --=:b.._~ Tn co ncluzie, in 4) ' tig. 14 sint · aratate

Fig. 14. Re-Iatii le stratu lu i ell pere!ii putului in toate relatHle ca r ade.., desUi$urare ristice ale "stratului CU

perelii pulurilor $i desfa$urarea acestora-, '" , I ) Stra tu l are 0 pozitie ori zontala, Exis lii 0 il1 finitale de

directii cu inclinarea de 0°,

2) Siralul are 0 pozitie vertiicalii, Azimulul direc!iei slralu­lui se deterrninii dupa azimutul pereteilli ab $i lInghiul dintre pe­retel e acesta $i linia de di rectie,

3) $i 4), Stratul are 0 po; itie oblicii lala de pere!;; $i ul1gili u­rile pll(ului (cazu l com un l-

Tn primele Irei cazllri , determinarea e i'emenlelor poz.ijiei nu prezi nta nici 0 greutate, Ultimul caz, ca re se intilne$te rna i des. se rewlvii grafi c. in modu l arii taL

Toate datehJ tehnice $i $tiin!ifice se inscriu in ca rne!. pe 0 ioaie separat ii pentru liecare put. De exernpl l1 :

PUI Nr. 23 Locafje: Valea Chbunarea, comuna J\'\uncitorii: N. Gogu, V. Gogu, P . Pirvu. Inceput IUC fUl: 10. VII. , terminat 22. VII . 1953. Altitudinea 103 gura putuiui: 39.5 m. o - 3,20 m: f\ rgila brun a- eenu ~je , eu pete rug inii, sla b nisi poasa, fi'i ra

5 tra t if iea tie . .

3,20- 4,80 m:

4,80- 5,60 m:

5,60- 6,20 m 620- 6,80 III

6,80-10,10 m

10,10- 12,10 m :

12, 10- 13,15 m:

13,15- 18 m:

2

. . . .. u bobul mare. de marimi neref;tu la. te. _de ~~~~~~e $!g~;~~iie~b run a , pin a la rug in ie. Stratiflcat!e m-· eruei$ata. .' . . ,. aeee Argi la ;~nu$je ell pete brune, sla b n I 51poa5e .$ lC::~I~rnar' Nestrahflcata .

Dacian Nis ip Cli bobul mi jlociu , .m i~ aceu, ga l ~en, nestralifi caL Carbune (lignit) curat ~l carbune argl los.. . , _ Marna la partea de sus a rgiloasa, . Cenl1$le $1 cen~ ~ le f'm ­~h isa s la b nis ipoasa, micacee. eu h,lme fare de mSlp Ifl Unio' Hyriopsis, Viviparus\ Pltlilorbls, Anodonta. 11131 ales.. I)C a~g i l a d irbunoasa. Tnc1 ina rea 32/360°. . . / '

Daclall tl/ enor, I' h rna cenu$ie $i cenu$ie·inchisa, local .a,rgil,?a sa , ~arb~-

~ u ruptura neregulaHi. Bine strahf lca ta . f/YrEOPS1S, 110asa, e ° ?5/3360 Anodol/ ta, Jnclinare 32/340 ; - . Dacian inferior

A'l arn a eenu$ie, s lab nisipoasa, micacce eu spartu1 n~c~ O'ulata. Bine strat ifieatii , Fragmente de Gasteropo e, y drobia Ostracoda. Jncl inari 28/350°. D' . ,/er,'or

' aCIG1/. U

POllfialL j\\ a rn ~ cen u ~ i e-desch is a in altern.an~a deasa. ~u ma.rn a ce: nu~ie-ineh i sa, eu eontinutul vaflabl l de ~ll.Slp . . Ftlme . $.' intercal at ii foarte suhtiri (3-4 mm) d~ nJSlp flO. F~s l le, Phyllicard4wn pLanum rttmanu'!l, Dldaclla s /lbcarll/a ta placida S t e t., Dida.cna. subcartnofa D es IE aye s, Pro~

sodacna (S/ylodaclla) slurf Ca b a l" l!ros?daclla (P~o. sodacna) Mrazeci T e i ss e y r e, Valenct ell lllt/s all rlli la /us . Inc/inari : 29/354, 31 /348, 27/35.

Pon fian superior.

PUTUl nr."" ____ __

[ZJ CO~~~~~~_~ __ ___ " __

1 '/1 , 3 !i-"----""-- -","-" ~ Z. ___ . ______ M __ _ _

_M_' _____ __ _ •• __ _

Scaf'a :

OescrJef'ea s/rall'/ol'

loess ya/ben . c.ina/itll/.;r, uscal

Hamil cenuyii-g,j/biJ;

Fig. 15. Fi$e model pentru putur i

4

Uneori se obisnuies!e " I ' 0 fi se separa ta in care 'e sa se ctom~ eleze pentru fiecare put - !'I' " , s va execu a Sl schita desf" t - ' re, 1 or pu!ullJl ~ I cfescrierea litologica ' a ~ ura a a pe-

~8

V ' ----,j'-~

""-51

I"lOOOC

(fig, 15),

Fig. 16. Anticlinal observat pe vale <:. i urm.- r,'! ! -y pe erasa prin putuTi

pIa fu !~r:l~ sap (ale intr-o regiune sinl ridicate topog rafic intr-un , nee a I~ scara I ; 2 000- 1 ; 10 000) sau sinl trecute faIta _ gleo~oglca de ansamblu, Dalele geologice obtinute din p~~

' i~~' S111 e asemenea Irecute pe planul sau harta r~speclivii en-ada sau a com pI eta Imaginea slructura/ii a regi unii (fig, ~6) ,

GALERII

, Galeriile sint siipiituti orizonta le ornind d _ din coasta ul1ui deal sau munle ' sau dinPf di e la suprafa!a , cercetarea formatiunilor intiInit~ s rn 1.1 unul put, pentru ploalarea unui z~camint. au pen ru explorarea or i ex- '

, r n prospecliune, ga leriile se iolosesc ca s i t 'I iermmarea unei succesiun i stratigrafice 'd I ' PU,UTl e, la. de: unor sl t . f I" ' e ermmarea pozItl e! ri rea di~~c~ioan~~e~ a 11 ,. a. varia!iei ~ocilor eru ptive, sau la ur~a-

~~~:r:a us~~~tepl~r f.iio~~~!do~"~~~ tll~i1~;tc~o~~~eil~v:~~~~~=f: J: ~:;: , ,UTI e nu au rezuItate muliumitoare, Galeriile sint

42

necesare pentru cercetarea rezi steniej ~ i fisurarii forma\iunilor pe >care se conslruiesc barajele sau in care se sap a tunelele, Tn aces~e cazuri, ga leria se sap a de prefenintii perpendicu l~r pe directia stratelor. '

Galerii l,e se sap a Cll cheltui eli mai mici ~ i mai repede dedt l'u!urile, Ele prezinta avantaje mai mari in terenuri le umede, deoarece apa poate fi indrumatii sa se scurga s ing ura afar a dato­'fitii gravitaiH, iar materia lui excaval se evacueaza mai u~or ,

Cu ajulorul galeriilor se poate cerceta subsolul pe lungimi :;;i adincimi considerabile, ajungind chiar pina in zona primarii .:J zacami ntelor sub nivelul apelor de infiltra\i e,

A, LUCRARI TEHNICE

Lucrii rile cu caracter tehllic sint din ce in ce rnai complicate i n cele trei fa ze a le dezvolt iiri i min iere; prospectare, explorare, 'ex pl oatare, Lucraril'e 1?f.iin!if ice si ll t insa la fel de preten\ioase, In cazul galeri ilor sapate pentru ziiciiminte de minereuri, este

-greU de separal faza de prospecta re de cea de explorare, as!fel incit Oescri erea lucrarilor ca re urrnea7.a este va labil a pentru am­bele faze,

I. Nomenclatura. GaJer iiille de prospeda re ~i de exp lo rare se 1raseaza ~ i se executa de obicei perpendi cular pe direc\ia sIr ate­aor sa u pe direc\ia zaca mintulu i, In zacamint ele se ramifica ,dupa direc\ia acestuia , Dupa direc\ia lor, in rap ort cu directia '"tratelor sau ziicamintului , se deosebesc galer;i transversale ~ I ,galerii directionale,

Galeria transversala este asUel ori entatii, incH sa ta ie, sa piitrunda sau sa incruci~eze 0 structura geologica (strat, fil on,

Jenti la ). sau sa slrabata roci le eruptive spre un zacii rnint. Gale­ria directionahl este or ientala in lungul structurii (filonul) sau para lel cu ea, In limbajul minerilor din MUI1\ii Apuseni , se nu­mesc " transversale" , toate galer iile sa pate in rocile sterile, ia r " direc\ionale", toate ga leriile sapate pe fil oa ne,

Tn rocile eruptive care nu pr,ezinta directi i, prin ga lerii trans­'versa le se inieleg ga leriile care merg in steril spre zaciimint, iar pri n cele dinec\iona ie, por\iuni le de galeri e care merg prin zaciimint.

Dimensiunile ga leriilor sint vari a bile dupa scopul cu care se ,"apa, Lungimea galeriilor de prospec\i une poate atinge pina la lOa m, [n explorare si exploatare, ga ler iil e atin g uneon mult"

43

zeei de I<ilometri. fo rmi nd 0 ret,ea deas " (fig. 17) .. c. de goluri subtera ne'

v See!iu nea galeriei es te de form v d t . v

dala sau ovala. Tn iiltimea ~ i IV . a r ep un~hlU lara , irapelOi .. timea om ului. de gabaritul vaa;~~I;t~fo~1 se la In lune!ie de inal -51 de neeesitaiea de sustinere a~ ga le I'.' de v l te~a de ir <l nsport

, r e, pfl n armatun.

u . Fig. 17. Retea de f7b <l lerii ill tr-o reg,'une miniera

. 0 ga lerie sa pata intr-o roca tare sl u

8s0!lnere. poate avea inii ltimea de 2 00.:......~~5e mnu sa rle, nevoie d~

, -2,00 Ill . • " . I arglrnea de·

Oaea galeri ile trebuie annat . t pe 0 ea le ferata s impla este ne~ e ~ I .:a ns~ortul se face manual de 2.30 m. largimea Ie'tava sa r sa se ~a galeriei ina l!imea 2.5 m. Galeriil" de ex loa taren ~e 2,1 m ~1 larglmea la vah·a. de eu ea le ferat a dubla s~ in ear~ trmate eu lemn. bet Oil sau zidar ie, dec; galeri i eu mare capacitate J:~sportul :e face eu locomotiva .. 3,40 m ~i larg imea deasupra l ocom;t~~~f':e'3 ~Ullg la ina l!imi de-

Partea de JOS a g Ie . . . m. pa rtea de sus tava~ul a fI el se nume~le talpa sau vat" , galer iei, ga leriei. Cap~ tul ga lerf:i

u ~erllllea . la r pa r i ~e lal'erale sint pere/if ga leriei. . u roca nemln? ta. se nllme~te frontut

44

2. Alegerea amplasamentului galeriilor depinde de seopul mmarit ~i de relieful terenu lui.

In primul rind se cauta ampl.asamentul eel mai potrivit pen­Iru a ti ngerea scapului prop us ~i in [unc!ie de el se amplaseaza .gura ga leriei, in va le, pe deal , la ~es sau la munle. Reliefu l tere­nului di n zona a leasa pentru lucriiri .este [aetorul care stabile~te daca gale ria va fi porn ita de la zi sau dintr-un pUl. Dad; r.egiunea care se prospecteazii sau se exploreaza a re un relief accidentat

. ~ i zaciiminlul de cereetat Se gase~ le intr- un deal, deasupra nive­lulu i vii i. se atacii pril1tr-o galerie de coaslcl.

Oadi zacamintul de cercetat se gase~te pe loc ~.es sa ll sub nivel ul vailor, ' sau daca zaciimintul a re indi narea 15°, galeria porneste de la un nive l convenjional dintr-un pul. sa u se sapa de la

's upra[a!ii in plan in.clin.at pe 0 anurnitii portiune ~ i apoi se conti ­nua orizontal. ·

a) Pu nctul de pornire al unei galerii de coastcl ' depinde in mare rnasura de condiliile morfolog ice loca le. El Ireb uie a les pe

.de 0 pa rte cit ma i jos posibil, pentru q avea deasu pra 0 zona cit mai mare pentru cerceta ri. Pe de a lta parte. insa, trebuie ales des­tul de sus, astfel incH ga leri a S3 fi e ferita de inundaiii in limpul I' iilurilor de ape mari 5i la gura ei sa li e loc dest ,,1 pentru depo­.zilarea malerialului seos in timpld sapa rii: steril sa u eventuala ·sl.l hsfanta mi nerala utila. .

Grosimea lere nulu i acoperitor ~ i eventualele presiuni in pe­re!i const ituie a lti factori de car,e trebuie S3 se lina 5eam3. Penlru a avea deasu pra gurii ga leriei un teren aco perit cit mai gros

'~ i li psit de presi uni, se alege amplasamentlll in partea cu cea Tnai mare panta a terenului, iar nu in partea eea mai plana. La 'gura ga leriei se executii in acest caz 0 t ra n~ee mai larga eu perelii talu zal i, pentru a nu se surpa.

In siirs it, eind se procedeaza 13 alegerea amplasamentului galeriei, trebu ie Sa se gaseasca distan!a cea mai scurta pina la punctu l care trebuie atins (I·a zacamint. la stra tul , l.a fil onul sau la accidentul tectonic cautal) .

De exemplu. se pune problema cercetar ii prin galerii a unui 'filon a le carui afioriment" la suprafa!a .a ll fos t urmarile ~ i insem­nate pe un plan topografic ell curbe d'~ nivel di n 5 in 5 m sa u din 10 in 10m. Oiversele iviri a le fil onului sint unite intre ele prinir-o linie intrerupta. num ita cllrba aflorimentelor. Se caut ii , 1a 0 cota datil , amplasamentul unei ga lerii de lungime minima, perpendicul a ra pe direct,a fil onului. Pe curba de nivel de a!ti tu ­

«[ inea dala se alege un punet, in care tangenla la curba de nivel

45

esle para lela cu tangenta la curba afl o" se g- ase~ te a mpiasamentu l d 'l I lmentelor. In aces I punet

D " on . upa ce s-a atins fi lon I I t f'

recjionale. u, e poa .e I urmaril Cll galer;; di-

. Daca prin lucrariIJe efeel ual d ' . aJuns la concluzii sa!isfa "I e easup:a nlve/.ulul va ii nu s -a-pnn scoboritori sau prill cp~aon~re: :e Ivor tsapa lucr ii rj i n adincime·

G I "1 - . I mc Ina e. " _ a ern e mellnate urm are t . _.

cam mtului, de obi cei sub zona sc cerce at:ea m ad lnClme a za­se piitrunde in zo na primar a 1: ox~da !l e. Pr ill aceste galerii ca litiilii ziicamintului . Ele ~~~~e~t ve~ata: care d~ indica.!ii as upra metrul de sapii tura, din Ca uza Sl a lnSa" ~heItUlell · mal mari pe­voie de 0 sustinere spec ia l v . ndesta bJiltal1l terell ul ui care are l1e ­

lerialului sapat ~ i a evac va .SI 'in ca uza weul ~l ii evacua rii ma-

. b) 2" " ., uarn ape or de InflItra tJe . acamllluele care nu t f' t ' .

din cauzii cii sint prea adl' . po I' avacate CU ga lerii de coasla I . (d nCl se a aca CU gal " . . .un e exempll1, ziicami nte slraff. " _ eru porntle dm pu-

Fig. 18 Teprez ini a 0 aleri I ~Im e, zaca mInte masive ) . intr-ull pu!. in scopu l de g< . e sa~a ta de la adincimea de 19 m a le carei' caractene· I1U au p~,l~~'7de /'/ tt rlaversa 0 zona faliat a, terasei. I s u we a su prafala din cfl uza'

, I Sol

D Marna flISipOrlsa

lJJ Argi/J c.:irb!lnoa.s.f

~2 ... . 8; NasaI'I dl? poZ/lii de s/f'aie ~I probe coleclale

f

Fig. 18. Profi lul unei galerii sapate di n put

3. Saparea galeriilor. Galeriil " zaida lii . Tn lungul ei O'a l ' e se sapa CU 0 sec!iulle trape" ci are 0 mica inc linare' ("3 e5r:~ n~t este perfect orizonta lii '. . . - lQo ) ca re crura I . ' le~lrea dlJ1 ga lene a apelor ·de infiIt t''' , p,:n _ru a pernll le

46 ra,le. Aceasta mel mare U~ U'-

reaza ~ i tra nsportul vagonetelor inciircate din milla spre i e~ irea galeriei .

Sii par,ea in roci moi se executa cu tirniicopul (ghionoi) sau .eu ciocane de abataj, cu care se ru pe roca . Rocile dure sint sparte CU ajutorul ex plozivi lor introd u~i i n gauri executate cu ajulorul perforatoarelor. Tntrucit procedeele de sapat ga uri/e s i aranjamen­lui ga uri lor, pentru ca explozia sa aiba efeele maxime, -si llt des­cri se in ca rlile de speci.ali tate (de exemplu , in Ma ll ua lul illg ine­rulu i de mine), nu este necesar sa fi e dezvoIt ate a ic i.

Afara de laierea sau ruperea roci i, saparea ga leriei mai Cll ­pri nde ~ i opera \ iile de wpturire, de incarca re ~i transport al ma­ter ialului de la irontul de lucru .

Cind galeriile sint sapate in roci pu\in rezislell te, ele trebuie arm ate, adica sus!inute cu cadre de lemn, de meta l sa u cu zid ii rie, care sa impiedice prabu9irea tavan ului s i a perelilor sau umfJa­rea talpii.

Procedeele de sus!inere a lucrarilor miniere sint de aseme­nea descrise in lucrari le tehnice speciale.

AIte probleme tehnice im portante care se pun la sa parea ga­leriil or si llt: aerajul , evacuarea apelor, ilu mi nat ul· 9i, ill sfirsit, masurile de secudtate a muncH.

Accidentele in subtera n pot fi provocate de incendii (di n cauza aprinderii gazelor sau a focurilor produ se chiar de substa n­\ele expl·oatabil e) , inunda!ii, explozii ale minelor neexplodate la t imp, d iderea copturilor s i, in sfir9it, de diversele opera\ii din m i­na. Pelltru evitarea lor, trebui e respectate regulil e de proteclie a muncii in mina. In special se atrage aten!ia geolog ulUi sa nu ciocaneascii frontul de lucru inainte de a intreba pe millier i daca nu este vreo ex ploz ie ratatii (" gaurii oprita").

4. Mecanizarea lucrarilor miniere este foa.rie inainta la ill explorare 9i in exp loatare. In pros pecliune, volu mu.1 lucrarilor fiind mic, mij loacele mecanice de sapa re vor fi folosite, dupa ca ­zur i, in raport cu renta bilitatea lor.

B. LUCRARI GEOLOGICE

In lucrarile miniere, studiil'e geo logice conslau in ccrcetarea fo rmaliunilor, rocilor, minera liziiril or, fil oa nelor, fa.I iilor, cutelor· s i a relal iilor lor reciproce s i in reprezent area lor pe pianul mi­nier si se numesc, de obicei, car/area geologica in subteran. Acest studiu se face uneori foa rte amii nuntit, indicinduse va riatii le cen ' timetrice a le form a\iunilor ~ i minenilizii rilor 9i fracturile pin a Ja diaclaze iiind ae nu mit microcartare, spre a- I deoseb i de macro ..

41'

'cartare, care inregistreaza Iluma i variat ii le met rice in const itu­~ia ~ i poz i!ia forma!iunilor ~ i roc ilor.

Lucriir ile geo logice in su bteran constau in studiul form a­i iuniJor strabiitute de lucrarile mi niere ~ i in colectarea probelor de materi al. '

I. S!udilll forma\iuni lor se face l.a le i ell s!udiul in deschi­deri natura le sau in desohideril e <\rtif iciale men!ionate a nterior. I nregistrarea datelor are insa un specific de lucru aparte in ga­lerii , din cauza situa!iei in spa!iu a acestor lucrari miniere. Deo­:sebiri escn!ia le intre carta rea galer ii lor de prospecta re ~i a celor de exp lorare ~ i exploata re nu existii, problemelc (reo logice rami-nind acelea~i in toate fazele. '

Cartari le in subteran se ;executa pe planuril e minei in pro­iec!ie orizo nta la, la sca ra I : I 000, I : 500, I : 200 sa u 1 : 100, ul ­iima fiind cea mai des folosita.

Dad se dispune de un plan bun a l mi nei, trebuie sa se fixeze pe el exact punctele de observa!ie, atit ca pro iec!ie pe pla nul ori­

'zon!al, cit s i ca a ltitudi ne. P roblemele structurale a le subsolulu i fii nd probleme de 'geometrie a solidelor (tridimensionale), dad punc1ele nu sint bine fixate, datele de la diferi !e orizontur i nu pot 'fi bine cOl'elate i ntre e le ~i deformeaza imaginea struclurilor. Dacii este posibH, se va prinde In cam et 0 harta cu toate niveluril e mi­'nei, lnai nte de a irftocmi ha r!il e or izonturi lor separate, pentru a ariila ra porlur ile ga leriilor din diferitele orizonturi.

Observalii le in sub!eran se fac in ga leriile direc!iona le ~ i transversa le, in pu!uri ~ i suitoa re, in planuri le inclinate, in jom­

-pur i ~ i ni'e. Sistem ul de lucru in pUluri ~ i jompuri a fost descris 111ai inainle. Studiul n i~elor se fa ce odata cu acela a l ga leriei.

TntrucH cercetarea galeri ilor necesita procedee diferite de -eele descrise anterior. se va insista asupra acestei opera!i i.

Pregiit irea lucr;;rii de carfare se face in birou, unde se in­tocme~te 0 schi!a cu perel ii galeriei rabata!i sau d.esfii~ur a!i, cum

'se ara ta in fi g. 19.

I n raba tare, (fig. 19 A) vatra nu se mai trece pe schi!a; 111 desfa~ura re (fig. 19 B) ea este indicata, dar profilu l ei litologic 'este ra reor i desenat pe schitii.

Schi!a (pia nul ) se executil la 0 scara mica I : 200, a tit ca 'Ia!ime, cit ~ i ca lungime. Daca este necesara 0 cartare de mai mare precizie (microcartare) , scara se mii re~te la I : 100 sau chiar 1a I: 50· Tn birou, inainte de intrarea in mina se traseaza pe schi!a distante din metru in metru sau din 2 in 2 m, incepind de la gura

:ga leriei.

48

•

r n g ura ga leriei s~ va nota un numii~ sau un simbol, care va . corespunde celui a fi'at pe harfa respechva.. . t o . , Pe schila se trec: directia ga lenel, oof-lzonltd, dlsta n!ele fada de punC!ul de intra re fixat precIs pe harta, cu,? ~ I l~cul li e d~ ~n d: vor incepe al te "'a lerii (directionale) sau sUl ton , n carne u. teren se ,a lciltuie; te 0 legendii CLI forma!i~.ni le geologlce sau nn ne­ral izarile ca re sint de a~teptat pe galerJl .

,-5

-4 ~ '" .3 " '" ~ 2 ~ .. ~ ,

,/

.0 \ , , , '-

A

, :;,. -l;

~ ~ '" ~ -'< ~ '" ~ 2 3 2

/ \ I / , ,

6ura galer1el

·fJ I ~ !. 'on e uGr~~ ..... - .... _ ..... ..... - 4 -- ..... , "

" , ' /' 1 J \"

-" 2 \

,

/I ,8

/

~ 1; % -'< ~ ~

; I

,;> 3 1

~ ~

-l; i ~ -'< -'< ~ ~ ~

6urt1 galer/PI

Fig. 19. Reprezentarea peret ilor unt' i ga leri i: A - Tn rabatere; B - tn desr~ $urare

Echipa pen!ru cart are i~ subneran ~ste for~ata din l!'eologul »au ingineru l minier respechv ~1 dl~ dOl oamen ~ necesan pentru masurarea distan!elor cu pa ngJica .~ I pen! ru ~ !me lampa. Mate­rialul necesar este compus din: schl!a a icatUltac carnet~l de te~en, bUsola, lampa de miner, briceagul, lupa, .cloca n~~ul ~I .pa ngh~~.

Un mijloc impropriu, dar obi~ nult In cartanle din reg:IU'­n ile noastre este masurarea cu pas ul , un pas reprezenhr:d 0,60- 0;70 m. Aces! mijloc IlU prezintii insa precizie ~I la c~rt a ­rile de deta liu provoaca greutali la trecerea ~atelor pe harta.

Cadarea se face observin d ~i i llreg i ~tflnd. rocl le, 1 1Ioa ~e~e 'i i fa liile intilnite cu direcFa, inclinarea ~!w?slmea o re~pecftva, mentio nind pe carnetul de teren carac!en sh cde f ~eca re! forma­tiuni sau fi ecii rui accident tectonic. Grosimea se masoara cu pre­{;izie pina la I cm. 0 _

La aceste observalii, In carnetul de teren se aodauga compo zilia echipei de cartare ~i data clnd s-a ., a.Jun ~ (daca _ se poate ~u-, n~aste) in acel punct cu lro.ntul galen el. DIn loc 111 loc se lau profi le transversale pe galene. 4 - I ndrumll.ri ill practica geologidi

49

r

r 0 frontul galeriei se face 0 schilii In care se dau toate in­dica!iile menlionate mai sus ~i reprezentind cit mai precis rea -litatea. .

Exemple de descriere intr-o galerie transversalii (fig. 20). POz.ron/adO/VI

84 1250'

!P'Prelr:leSI,.

1'01 (;dlql'elor. .< 76/ /50'

PQ? calciJrelbr 76/ 15q'

8 9 10 II 12 IJ 14 /5 /6 /7 '/0 . t Alj[(!?O") ,

.~ hlon ell l Ona cao/iflllata ~ Calcuru:

Fig. 20. Profilu! unei galerii" transversale

Mina X orilontul 23 August . Galeria transversaUi. Altitudinea gUTii galeriej~ 7.85,26: Direclia: SE, 1300. Cartat la 18. III. 1950. Echipa: GeoIog Popescu N. Miner: I. Felea. Ajutor de miner: V. Ciurea.

0-7,5 m: Galeria cu direc tia 1300 strabate orin andezit caoIinizat. La . metru! 3, Won de IS cm~ compact ell pi rita, blenda ~i galena .. _ ganga Hind de cuart_ Filonul este ingIobat intr-o masa cao1i~ noasa ell slabe impregnatii de piriHi, avind grosimea de 126 em.

La. 7,5 rn; Andezitul caoJinizat este in contact cu caIcare cenu~ii foarte­dure, in baneuri. Contaetul are inclinarea 84/ 2500.

7,5- 18 m: Galeria strabate prin ealcarele dure ' eenu~ii, eu tneIinari con­stante 76/ 1500.

L3' 14 m: Direcfja galeriei se sehimba de !a azimuttil 1300 Ja 1200. TIi frontul d~ Iucru: cakare cenu~ ii.

Schita peretilordesfii~ura!i treb'uie sii cuprindii toate datele geologice (ii/oane, contacte, falii: ' cute, pozifii de strate, varialii" de roce etc.) , ea reprezentfnd imaginea fidelii a situaliei geolo­gice din galerie.

. Pentru a avea s iguran(a exactita!ii reprezentiirii pe plan a datelor geologice, trebuie masurafe cu precizie distan!ele puncte- ' lor de observa!ie ~ i orientarea galeriei. " ..

50

Trecerea pe plan a pozili~ i unui strat, liI,on osau ocontact ( ~ i , - eral a fieciirui element structura l) trebUle facuta c~ ap:oxl ­~aYi:~ la fa! a locului. i~ galerie, ~ i apoi cu exacl!tate 10 blrou. Peotru trecerea exacta a uo- N

ghiurilor pe plan, se folose~te o. w' urmiitorul procedeu: °

Pe un cere gradat cu 360 (fig. 21) se repre~intii printr-o linie orientarea masur:ta. a g~­leriei (de exemplu 130) ~l POZI­tia structurii (filonuIUl, stratu­iui, contactului sau faIiei) cu direclia s i inclioarea el. .

'Unghiul diotre direc!!a ga: leriei s ia struclurll se masoara

direct' de figurii sau se ca lcu- Fig 21 Raportul dintre direclia leaza , reprezentind di.ferenta gaienel ~l a structuril

180" S

dintre cele douii azimutufl. ." • . . Cu unghiul oblinut se deseneaza dlrectla StructUfll pe pia nul

y-'is! cf'isla/in eplZunai -5isf alfel'al l1inet'eu de Pb S Sisl cr/sfalin impregnal

. tava nului ga lenel. ' . Unghi ul aparwent de InciJoare

pe perefj se ob/ine prin. calculul cunoscut de la construc/la sec!l­unilor, dupa formula:

tg x= tg a sin /l, in care x este unghiul de inclirrare aparentii pe perete <I I stratu l~1 sau a l filonulU1, a-Inchnarea. reala, la~ p-urighiul dintre direc!"" ~alenel si aceea a fIlonulUl. Valorlle un­ghiu lui x se Il"iisesc gata calculate si sin! trecute 10 tabele. . . El t f" obtinute si araflC. Fig. 22 Schlta frontulUi de lu- e . po 1 ~ . . b

cru al unel galerll transversale dintr-o nomograma. . .. t Descrierea ?i schi!area frontului de lucr.u al unel ga leru rans­

versale se fac in acela~i mod (fig. 22).

Mina Y orizontui 850

Fr~ntul galerie~. transv:e:sale. Altitudinea guru galenel: 850 m . Direclia: E (90°). . . La 120 m de la gura galenel. Cartat la 20. IV. 1950.

raliza~~ i~a~~~~)e direc!I0~ale, care urmiiresc filon ul sa u 0 mine­~i sa u~mii~'eas~~ ~~ I:~~a sa~ iieoi ogl~ trebui.e sa fie foa rte at,enli pierde fil onul sau minera~iz~lr~~c ucranle mlillere, pe ntru a nu

Cartarea se face la fel I I "1 t birea ca" se Cer

" 0 .' ca a ga em e ra nsversa l.e, cu deose-, ~ preclzle mal mar - . t ' .

xiune. schimbare i ll varia'tia ril e, ~nreg l s rJ ndu -s~ ?ric~ inf.' e-claze), va ria!ia mineraliz'ii ril(~;e p~r'd~~e· ectmal md',cl crlapatufl (dla ­

, Ie, In l Cl l1C c hl a f varta-

tia i~ .t'ollcentra !ia ~t .~r(Jnllj .? ( d~ca este posibil, macroscopic) ~ i rnas u~ l nd CIt ma i des incl inarea s i dl rec\la . '

Se vor nota precis ~i la inter­va le de 1- 2 m gros ime filollului

~ Andezl! ~ Nmerl'U c~racte~ris ti c il ~ mineralog ic.e, cu~ deb/enda ~l gr~s l m~a. fIlonului ~i grosimea,

c::::m:::J 6eod,i c::::::J fia/ell<i SI dl rectla ~1 lncl inarea ramurl'lor fl' -,-.",,,,,.j Caolin/zar! cil/copif'il,j Ion u I u. F ig. 23. Sect iunea unu i filon in G" . . frQJ1tll l de lucru al unei ga lerii . ... rOSlmea unul strat, f!lon sau

directionale ~entll a se masoa ra totdeauna per -U " . " " lect perpendicul a r pe ie!eLe lui f rn~a ~lndd zlllnl C, ln ~ lntarea direclionalei, sE pot stabi li profil ele ron u UI e, ucru dIll aproape in aproape. Ele sillt mult mai fo­

losltoare declt cartarea ul !Jerioar ii. . Tn cel~ ce urmeazii se dau exemple de descrier·e a unei di ­

rec!lOnal e ~I a unui profi l de front (fi g. 23).

52

Min. X

Fr<;mtu l ga leriei directionaic: 6 Martie ' Oflzontu\ : 6 Martie. . A~titudinea gu r i i lZaleriei: 608 m Dlrect ia: ENE (70"). La 74 m de la g-ura gaieriei. Cartat Ia: t. VII. 195t. G~ologul (inginerul): Morarll . ~·1.tn er: G. A vramut. AJutor de m iner: N. p atrau s ,.

J

Grosimea filonului la eerime, eonsidera t ell in terea la\iile mici de geode, este de 65 em. Filonul prezinta pa1ru ramificatii, du p1i cum ur~ meaza: Filonul la eerime are, in general, diree\ia E- V ~t1 stranglllari~ largiri ~i framinUi ri. Indinarea este de 50

o/V.

P rima ramifieatie a filonulu i este eea mai dezvolta Ui , avind gros imea de 18 em ~i este formaHi , in eea rnai mare parte. d in blenda inS?tit ~ ~n p roporti~ !. r.1. 80 //60 Pazd/a fllon45/!3rr mal ml~l de gal ena r pqz~ia l /iOn /. ' .

$i de caleopirila. v - " ...

Ramifieati a /?re/rlI· KY a dOll a are 6 em, • • a treia, 8 em ~i r;m~;;;~ ultima, 7 elll . Pe- Cerlmeo ~ reti i geodelor sint ' formati d in euart eenu$iu eu impreg- PereleleSE natii fine de sul­

• •

•

•

• • • •

• furi complexe.

. Roca ineon- 02'3 4 ., 5678

!AzINE( 70")~AntIPZJ! c.aoliniza/ ~ file,?

.,

..

juratoare: andezit: es te caolin izat pe o adincime de 22 em in juru! filo­ Fig. 24 . Profilul unei galer ii direc\iona le'

nutui. Un exemplu de descriere ~ une i dir ec\iolllale este d·a! In fi,g.24.

Galeria direc/iollalii Z. Galeria or ientata: ENE '(azimut 70°) a urmarit filonu l pe 0 lungime de 8 m.FHonul prezinta 0 grosime de 80 em eu 0 mine­raliza\ie compacta de pi rit a, blend a ~ i galena, ganga fiind de cuar\. Filonul

inclin a 80°/ 160°. La metrul 3 se desprinde din filon ditrc NE pe peretcle sting, a. ramura de circa 15 em grosin1e, eu indinarea 45°/ 130°.

In frontu l de lueru , fHonul se mentine eu acelea~i caractere.

Dupa ce se carteazii galerii le, suitoarele, abatajele, pu\uri le' etc, ~ l datele si nt trecule pe pia nul minei, se incearca racoda­rea acestor date intre ele ~ i cu dat.ele de la s upraiata ~ i se inter­preleaza intregul material documentar.

Racordarca dalelor se face c u mai mare usurintii de la un orizont la altul pe planur il'e eu coordona,te a le diferitelor orizo n­turi, coordonatele fiind singurele rep ere fixe comune pentru toale orizonturile (fig. 25 ) .

Galeriile se descri u ~ i se noteazii de geologi in diierite fe-luri. Unii fac schi\a desfa~urata ~ i scriu Iinga ea sa u pe ea des­cr ier ile prescurtate (fig, 26), a l\H scriu cifre sa u litere pe figurii ~ i fac descr ierea pe 0 paginii separata in ca rnel referindu-se la ci­frele sa u Iiterele respective din figura.

Primul sistem are dezavantajul. de a inciirca prea mult de­senul cu inscrip\i i, ineit nu se mai disti ng lin iile caracteristice ~i dela liil;e figurii. Prezinla insa avantajul' de 'a avea imecl iat pe fi­gurii [nsemnarea datelor.

53

54

....... ......... ........ .....

......

-

---

--- filoanl!

---5j i'nc/inari

....

......... . ' ..........

........ ......

,4

..... ..••.•..• ~::~:::: ..

..........

- < ....... " 71 58

B

Ha t . ~ Orilon!4DO r a geologIca a galeriiIor unei mine I. dou" . t

'. a OTlzon uri

Tnsemnarea pe ligurii prin simbo!uri simplificate prezintii ace;lea~i avantaje ~i inliiturii inciircarea !igurii. Ea, are insii deza' vantl)jul ca prezi ntii numai 0 descriere simplificatii a datelor obii' nute din observaliL

Insemnarea eu cifre pe ligurii ~i descrierea lor separatii in camet are dezavantajul de a separa descrierea de figurii. Ea are in schimb avantajul cii per- ' 1 ''' -'' ~

,mite descrierea amiinunlitii ~i precisii a observa!ii1or, chiar intr-o zona cu roci si mineralizari foarte varia:­bile. In aceste cazuri, punde!e de observatie pot '

25-30"" O'f Fe Sz

j,i situate la distante loarte ---"--"-~07'f1't7#-:i'''''------t mici unele de alte!e, cit per­mite scaraaleasa pentru desen. 411eral __ I,.-

Acest sistem este ase- serleilil'/) / manator sistemului descris '"

~'ll1i~- Oirecliona/a NE'" ~ oriz 404

SVI/oarea 408 ( spre V )

p:entru cartarea in deschideri naturale (vol. I. p. 27). In cartarea galeriilor, planul minier ~i schita galeriei ser­'lesc drept bazii de cartare, I iind corespunzatoare hiirtii de teren cu punete de obser­valie, iar carnetul serve~te la insemnarea observatiilor Fig. 26. Model de schila ~i notile luate din punetele respective: intr·o suitoare

Corela\ia intre schilii, plan ~i camet se face cu ajutorul nu­merota!iei punetului. Acela~i punet de observa!ie poartii aceea~i cifri!: pe plan, pe schilii lIi in carne!.

Adoptind acest slstem ~i in descrierea galeriilor se unificii metoda de notare geologicii.

Pundele din care se iau probe se noteazii ~i aid, a~a cum sCa aratatla deschiderile naturale, prin incercuirea cifrei punetului din care s-au IU,at probe Ie. Eventual se pot folosi semne diferite, pentru probe luate in scopuri diferite: un cerc la probele pen­tru losile, un triunghi la probele chi mice, un dreptunghi la probele mineralogice etc.

2. Colectarea probelor. 0 lucrare geologica importantii In galerii constii in colec!area probelor de roci sa.u minerale utile. Asupra necesitiitii probelor in laza de prospectare ~i asupra pro-

55

cedeelor de coledare, s-au dat indica!ii in volumul I al " Indruma­r ilor". In fa za de explorare ~ i la exploatare, luarea probelor repre~ zinta una dintre celemai importantelucrariale geologului . de_ oarece pe baza probelor se calculeaza valoareaeconomica a zaea­mintului $i perspectivele dezvoltari i programulu i de lucru si a produc!iei. . . _ . Dupa scop ul urillarit, se d~osebesc p~iru categorii de probe: !nlormatJve, l111neralog!c€, cb!mlce $1 tebmce.

Probele informative sint luate intimplator, din loc in loc, pentru orrentarea, geologului asupra rocilor $i mineralelor exis­tente pe galene. Ele se iau ca e$antioane pina la 0,5 kg greutate_

Probele mineraloglce servesc la analiza mineralogica sa u calcog-raficii, pentru a da indica!ii asupra compozi!iei minera lo­glee a mInereulul ~ l a caraderelor fiecarui mineral din minereu, asupra dimensiunilor, formei granulelor $i mod ului lor de a.se­z3.re $i asupra propor!iilor relative in ca re se gasesc divers~le mU1erak De asemenea, se mai colecteazii probe mineralogice din roclle, din Jurul ftl onulul , pentru studii microscop ice in seeliuni w~. ' . , Probele minera logice se ia u in cantit iiti de maximum I kO'

in e$a ntioane de forme regul ate, dreptunghi~lare, care sa repr~~ zmte cit mal mult caraderele pa ragenet ice a le ziicamintului. Se culeg mai ales e$antioane de la contacte sau din rocile repr.ezen­talive.

Probele chimice se iau in scopul determiniirii compozitief chimice a materialul ui uti! $i a varialiei acestei compozilii in 'ra ­port cu groslmea $! ll1t1l1derea ziicamintubu i. Datele de analiza servesc la ca leularea rezervelor de ' minereu uti! s i de metale di n ziiciimin!. ' .

v v ~ceste probe, trebuind sa fi e reprezentative pentru intregul' z'3camll1t sau pentru sedorul supus la probii, se iau in cantft iiti de 3- 4 kg. Ele . trebuie sa permitii detenni narea cal itatii minereu-lui care se va extrage $i va fi da! la prepa,are. . . Probele tehl1ice servesc la cercetarea unor caraclere fizice $i a varia!iei mineralogice de care depi nde ;ca lit atea unor sub­stante mlnerale ulrle. De exemp[u, pentru azbest: procentul'de fib­ra.' !unr;rimea ,fibrei, fl~xibiJitatea . $i rezistenta ei la aeiz i; pentru' mica: .d:me.nslunea p l~crlor, gradur de transparenlii $1 propor(ia lor dupa dlmenslun i In lentil ele de peg-matita. . , Peobele tehnioe se iau in cantitii ti mari , de la zeci de kilo-

grame pinii la zed de tone.. ' '.' Metodele de luare a' probeior sInt, ati t manuale, cit s i me­

canice, ·Dintre metodel'e ma nu·a.Je fae parte: Ju area in bul;ga'ri, COe

J€Cfilrea din punde Izolate" dm: brazde',. prin ciop lire, $i [uarea

55

probe; tota le. Luafea meca nicii a probelor so. fac~ pri n gauvri de· mina, prin sondaje, din carota]. In acest cap)tol rntereseaz~ me­todele manu ale de luarea probeJor. Metodele mecanrce vor fr des-crise in capitolul car,e trateazi! despre fora]e. .

lnstrumenlele s i materialele necesare la luarea probelor dll1 ga leri i sint: fistiiu l, ~pi!ul de minii , dalla, apoi 0 galeata eu lapte de var, .0 pensulii, un troc de tabl a sa~! de lemn, a foa te de ~ort sau l a di~e pentru saci de probe, creta, harta sau planu·1 mll161 s i 0 rul·etii . . . Geologul sau . inginerul indica echipei locul 'de unde se v~ I ua proba. Acest loc se insemneazii cu va r pe cerlmea galene!. Pundul de unde se culege proba esle trecut exact pe planul mInel, masurind cu aju torul r ul~ te i , distanta de la un punct reper.

Probele in bulgiiri se iau a legind material. di n frontul de · lucru sau bucali din materialul taial. Bulgiirii sint ale$i dupa ochi, la ' aprecie~ea geologului , aslfel. eii proba are numai un c~­racter informati v, contll1utul el nefund reprezentatlv pentru za-camin!. . :

Probele din puncte izolale se aduna prin t iiierea mal multor bucati dinsedorul de probat. Pundele din ca re se eulege proba sint dispuse intr-o re!ea regulata la 0 distanla de 10- 20 em unul de altut.

P rin brazde ($anlu­lete) sapa te transver~a l pe fil oane (fig. 27) se 131.1

ma.i ales probele chi mice. Brazda se sapa pe 0

liirgime de to CIll ~ i 0

adincime de 3 cm. Dls-

~ I vtJ \ ~~ , .......... ;ij '

tanta dintrebrazde de- Fig. 27. Pozit ia brazdelor pe fi lon pinde de variatia mine- .. ral iza!iei si poate var ia de la I m la 2, 3, 5 sau chl:"! 10 m.

Impachetarea probelor se fac~ in modul ~rmayor. , -v' v Probele minera logice de forma dreptungh!ulara se Il1ta$'?ara

]nlr-un sac pe cal'e, in prealabiL s-au speclfr~at vprecls vnumarul probei s i locu l de unde s-a col eclat aceasta. Lv1l1ga prob~ . se pune in sac ;au se leaga de sac $i un bilet cu numarul probe!, locul d~­unde s-a luat, data d nd s-a hl at, caracter istici le ml,neraloglce $! nllmele colectorului. Probele ebimice ~! tehnl ce se Impachetea~a in lazi bine indheiate pe ntru a nu se desf~ce sau a s~ plerde dlr: praful probei : Fieca re ladii poartii un numar (pentru fr eeare proba normal ii , numiirul dat inilia l) 5i sint lnsoj lle de un borderou eu numarul probelor, data coleclii rii. •

57'

1n treprind erea .............. . Institutul sail Intreprinderea ... ...... .. Sectoru\... ___________________ • Laboratorul . .. .. ___ ________________ .

Data anaIizei ___ ___ _______ _

BORDEROU Nr. _____ ____ ____ _

pentru expedierea probelor

I Datcle e$antionll.rii I Rezultatcle anallzelor

I .Provenienta probelor -;

":lz"l •

1£ ~ AnA rl .Cu ..... ~

• " 0

~ ~ 'g t ~ '" II • • -0 ~

.!l

~ ] 0 •

'" :3 ~ ~ ~ " ~

5

"' E 0 ~ • -;; Dcutlmlrea " '3 ~ 0

I • •• c 'g .. ~ " '1l

c " :< zlcl:i- ~ ;: • • 0

~ ~ ~ .- " iii .. ~

~ " 0 a lIIintuiui 00 • .S • ~

; .~ l5 ~ f :; cit glt ~

0 "0 = 'I. e • ~ a • • :a. '1;:l

0 ~

.-~ I ~ -= • .. r c • c

b ~ ~~ .~ .. 0 c '" !< ..

" I~ .., •

" c rl ~ 0 " ~ ~ ~ • 0 • ~

00 . - t 0

0. Z 0 0- 3 c ~ . :i '" 00 15 g E .... "' 0. I 0

I I Fi g . 28. Borderou pentru expedlerea probelor

Probele in liidite cu bil e!ul t - ! t· . dere. unde bile!ul se' Inlocuie t anexa , Sin !,mlse I'a intreprin. '!recu!e dedI numarul probei ~ie d~~a ull altul, In care nu mai sin! iul datelor se opresc ~i se trec intr- a! cbarle. s-a luat .. proba . Res­o a e a separata. Laborato-

5 I- -+ :$ - V i

V T 4

I i I I ,

d-l- I _L I

r-- I ! , I - I

. ~ 12 ~ 1

1 2 J 4 5 'il 7 8 i~' hJ//9 galer1el -I'- .r-

I

Fig. 29. GraLicul continutului ~i grosirnii filonului

·58

ru~ de analize ehimice prime~!e laditele eu probe la care este a nexa! un borderou (fi g. 28) .

Dupa ce s-a in!ors bord.eroul cu rezultatul anali z,elor, da!ele -se tree in!r-un registru special de unde se iau datele pentru eal­culul rezervelor, contilllltul in metale al ziicamintlllui. Aceste re­:wltate sint trecute pe harti, ill tablouri ~ i pe gralice (fig. 29) .

Colec!area probelor in bune condi\ii necesitii un peFsonal con~tiincios ~i bine pregatit. Pregatirea ~ i educarea personalul ui

eoledor, pentru ca acesla

v

\ \

Q

E

Closea

Fig. 30. Sectiune prin zacamint cu core' latii iotre filoanele de la diferite odzon·

turi

sa - ~i cunoasca sarcinile de la incepulul pina la sfir~ i ­tul colec!iirii ~i sa fie co n­~tien t de importan\a lucra­rii. Irebuie sa fie facute de geolog in limpul lucrarilor de colectare, in ga lerii.

Rlezultatele analizelor se trec pe hartii, pe planuri ~ i in registrul de analize. Pe harIa sau pe planul mi­nei, lingii numarul probei se insemneazii in grame sau ill procente con\inutul in lnetal ~i grosimea zacamin­tului.

Dupa ce se dispune de dalele analizelor ~i dupa ce acestea au fast trecute pe harta sau planul ' minei. se construiesc tabele ~ i gra­fice cu aj utorul carora se trece la calculul rezervelor.

3. ~eprezentarea date­lor geologice. Datele geolo­gice ob\inule ob\inute prin saparea galeriilor pot fi re­prezentate pe plan uri in proiec\ie orizontala, pe sec-

t iuni vertica le ~ i pe sec\iuni indinate. Planurile in proiectie orizontalii se fac separat pentru fie­

c are orizont, s.au pentru toate nivelurile suprapuse pe un plan. Sec\iullile verticale sint proiec\ii pe plan vertical, paralele

59

eu direclia structurii sau perpendiculare pe ea. Ele Il U trebuie exa-gerate In inallime. '

. Secli unile inclinate sint proiec!ii p:e planuri paralele cu di­rec!ia~i inclinarea. zaciimintului.

Planurile amanunlite al e ziicamintului se fac pe orizanturi se­pa rate. Ele trebuie sa contina: pl anul galeriilor, repartilia mine­reullJ,i in fil oane, eventuall al metalelor in miner,eu, felul rocilor inconjuratoare,faJiil e ~ i viiturile de ape mai puternice.

Pe aceste planuri trebuie trecu te ~i pUllctele de unde s-au coledat probe ~i rezuitatul analizelor. Daca planul devin, prea. inciirca t, se intacmesc planuri separate pentnl co lectiirile de pro­be $i 'pentru analize .

. . Imag-inea intreg ului zaciimint se poate reda prin proieclarea pe un· singur plan a' tuturor orizonturi lor ~ i a ivirilor la suprafalii

.. (fig. 17) . ' Corelalia dintre diferilele orizonturi, pentru a fi ao­reet suprapuse, se face prin coordonate (fig. 25) .

" PIanurile miniere care cuprind toale orizo nturile _ mai a les . cind sint mulle orizontur i - devill foarle complicate, pe ele abia' . mai dislingitidu-se ga Lerii I'e, fara Sa dea imaginea clara a ziica­tnintului.

Afara de numeroase seqiun i in plan ori zont a1, imaginea ' zacamintUlui se obline ~ i prin seqiuni verticale (fig. 30 ) Con-. stnlite ' la distanle reglliate pe di reclia ziicamintului.

Dad diversele planuri orizonta le $i sec(iuni verticale se. deseneazii in cu lori pe ' placi de stie la, la aeeea$i scara $i se mon­teazii impreuna, se poate ob(ine un model transpa rent a l ziica­mlntului in care se observii rela(iil e din zaciimint i ll trei dimen-. siuni.

FORAJE lvIANUALE

Cea mai simpla opera tie de forat $i carotat se execut ii cu . burghiul ac!ionat manua'- Burghilll cu care se caroteazii se deose­be$te de burghiul obi$!1Uit al timplarilor numai prin dimensiuni ~i prin forma de jgheab a g urii lui care serve~te la sapat ~ i 13

scos probele de roci . din gura sapata (fig, 31). P robele scoase Cll burg-hiul sint sfarimate $i framintate, astfel incH nu se mai recu­noa$te stratifica(ia formaliunii. Rareor i se pastreaza nesfiirimate fosiIel" mici. Din aceasta ca uz ii probele pot fi studiate numai Iito­logic, micropa len tologie $i eh imic.

. IlloliniiriJ,e stratelor IlU pot fi miisurate. Ele se ca lculeaza din corela!iile intre profil ele diferitelor ga uri de burghiu.

. I

A. LUCRARI TEHNICE

I. UtiJajul. Burghilll se <carot1era , prii jiniJe si rninerul

. \" compllne din trei parl i principale: (fig. 32).

\, -

.

Fig. ·31. Scoaterea probeJor cu burghiul

Carolierea poate avea forma de jgheab , e r :a \imet~e ~Il~':'~ . . d 70 cm si cu una dill marg-Inl $1 Vlf U ascu.I , p , IUr~~n:~~i1: si a se 'adinci ill pamint sau forma unui spi:al. Roc~ fiii~tii .est:, p ~str~tta tin .ig~leab $~/~~n;~~zt! ~~~b:u~~e s~~d~~t~oR:~a~ rocde IIltdnlte Sin art 81 nU P o , e ru e sau se aceasta este inlocuiti'. cu 0 d(jl~a sa~. SPL~~:;'t~:;~ ~e inlurubeazii

'sfarima roea pnn ratlre sau prI~ IZ 1 f ie. < ,

la prajini printr-un cep troncoOlc. d O l ap . Prajinile au lungimea de cite 1 m ~, se a au1a cap ae~ea prin ill$urubare, pe masur~,ee se adinCettem1~~rf~n;~r~f~filUI ce uri lor de la capete, praJina are pe . pa~rai. pentru a fixa cheia la in~urub';[e Sl dej~r~~r~re un cep .

lvIinerul sau jugul eu lunglmea e circa '. t 1 • 'la mijloc, pentru . jn~llrllbat in eaplll priijinilor s i serve$ e a In-

virtirea burg~iului. b . desurubarea priijinilor se mai folo-Pentru Insuru area $1 . . It. t o Cu un

'sescdouii eMi de forme diferit~: una. l~tf$;5a a ~n~~;~ de d;i ,astfel de burghill se pot fora gaufI plOa a • m,

61 .

oameni puUnd scoate burghiul din pamint de la aceast ~ d' elme. ,a a I n-

, Daca se sap a mai adinc dedt la 15 t ~ Jnstaleze un it7epied CU scripe!e ' ~i un troIT:; d~ e nec~es(y sa3~e­pentru extragerea aarniturii Fol 'd t' mlna Ig, ) rezistente ded t la b"'urghiul de mi~~10 c!,r~ 'f'r,. ~ I prajin ~ mal pot sapa gaud pina la 50 m adinci~ ecu Ins a a. lIle cu trep led se-

~~ ~ ~I )

Furr;a pf:'fJlru spl:jloil pr./pl/lip

o o

CliFfe Jug PPn!I'U rol/r ea o. . p r ijimlo r I'IIN"SII ItplJr f (jP CiJI'O:It'rp &ffi

Fig. 32. Piese11 unui burgh ill

~i inv7;ti~:~ea~~'n;~r~~'e!~ai~ei;t~ofu~e In pamlnt prin apasare' 50 cm, dnd proba trebuie extras~a a 'ec~r~ mar~ cu maXimum, recupereaza 20-':""30 cm de b ~ aE De OblCe) la f,e.care mar~ se­tind intreg burghiul I' f pro ar'

t xtra f:'erea probe, se face sca-

d ' n ragmen e de cite cel mult 6 7 C e~urubarea ~ i insurubarea ra'inil - .0:' u '

oucerea caratierei'se pierde Ioalte ~~If~~;. extragerea ~L Intra-

62

1

AsUel, introducerea garniturii la ' 50 m, saparea. a 20-30 cm · de gaurii ~i extragerea probei dureaza in ,total 40- 50 min in conditii normale. Cu aJte cuvinte, saparea a 30 cm in teren bun, dnd peretii gaurii nu string ~ i c:ind nu se intilnesc roci tari, du ­reazii aproape un ceas.

De exemplu, pentru urmarjrea unor strate de carbuni, intr,o regiune s-au forat 2321 de gauri (= 9386,7 m) cu adinelmea medie de 4,04 m, ' putine aa­uri fiind sapate ma,i aclinc de 4,50 m, Gauri exceptio­nal de adinci (de max imum 9,50 m) au fost sapate pen, tru urmarirea stratului I de carbune. Cu a echipa com­pusii din'trei oameni de lie­care aparat s-au sapat zil­nic 30-50 m.

Volumul zilnic de sa­patura depiode, in. parte, de indeminarea muncitoriior, tJaura

iar in cea mai mare parte, de rezistenla solului. Gele mai mari greutatile'au pro- Fig. 33, Burghiu eu trepied vocal pietrisuI- intiirtit de terasa, apoi pa rtil-e tari lemnoase din lignit ~ i , intr-un grad mai mic, complexele de nisipuri (nisip presat). ' .

Dupa ce carotiera s-a incarcat, prin sapare, cu material, caea ce se simte la invirtire, de-oarece burghiul nu mai inainteaza ,

{)StJm

l~illll!iillillllii!I~~· ·· 4m ~ :::

8m 850m 9.50171 10m

Fig. 34. Cutia de probe

ea se extrage pentru scaaterea probei. Materialul scas din caro­tiera se a~aza in cutia de probe, avind grija c'a liecare metru de adincime sii carespunda cu a lungime de I m pe cutie, ~i ca par-

i3

'lea inferioata a prbbei. Sa fie a$ezatii pe cutie spre cifra care arata . adincimea cea mai mare. ,

Tn mod obi$n uit, prin scoaterea cu caroHera, proba se fiiri­miteaz;; $i se a lunge$te. De aceea, o' parte din materialul mai pu tin curat sau mai fr iimintat, treb uie aruncat. In orice caz, lun ­

girnea probei IlU tnebuie sa depa$easca IUllg imea intervalului din care a fast extrasa. ,.

Cutia pe care se a$aza proba are lungirnea de 2 m $i lali­mea de 50-70 cm $i este separatii long itudinal flO mai multe com­partimente, de lii rgirne potrivitii (3-5 crn) pentru a cuprinde proba (lig, 34),

Se obi$lluie$te uneori cu primii 70 cm de probii de la supra­Tala, care reprezintii solul cu rii diicini, sii se a runce, pentru a nu 'OC upa spatiu in Cll/j,O.

B. LUC RARI STIINTIFICE

I. Alegepea amplasamentelor, Foa~te rare ori se sapa ga uri izol,ate de burghill. In cele mai numeroase probleme de prospec­l illne se sapii serii de gauri a$ezate pe profil e care pot fi a ra njate Intr 'O anurn it ii relea.

In aceste serii, distan!a dintre ga uri poate sii varieze de la 5 la 25 m, in functie de varialia Iitologicii a form aliunJi $i de

--adfncimea $i de caracterul stra tulu i reper Ca re se urrnare$te. Pentru urmarirea problemelor structurale $i stratigrafice,

profilele se a$aza de preferin!a transversa l pe directia stratelor. Pentru legatura dilltre prafi!ele !ransversa le, este necesar sa , se exe ~ute $i 1- 2 profil e longitudjnale.

,2. Descrierea probei. Pentru a ",aHza economie de t'imp, descrierea rocilor, ca $i in alte metode de cerceta re, nu se face prin cuvinte intregi, ci prin pr,escurfa ri si sirn bolllri.

Descrierea probei se face tmedta! dupa extragere, cit t imp maier,ialul este proaspiit, neuscat, ' deoarece diferentierea litolo­gica este mai U$or de facu!. Ea se face precis in carnet, pent!'u fi eca re gauri! de burghiu pe 0 pa na aparle. De exemplu:

64

Gaura Nr. 4 din seria G

0,70 m gol (materialul aruncat = sol) (Desc riem din ceea ce avem pe cufle: )

0- 520

Marna brun i! alterafa e ll Cardium 52°_ SSG N isip . cenu ~iu. ,550:- 600 Marna bq,ma:masJin ie. , 6°°_ 7·0 Nisip g iHbui eu miras de petrol.

\ ,. d . ip ' miras de petrol. - 10 880 M br e ll in tercala II e nrs ' d trol ' ~80= 920 M: c~. slab nis~poa~a ; miTas tel pe . 92o- 11JlO M. cen. nisipoasa; muos detpe) TO .

1000- 12

40 Nisip cen~~!u; mtO~i~~s P;u~~r'n ic de petrol.

12~o_ 13°O M. cen. DISIP<?~S. 13" nl (prota) Ad~n c~mea ~ 70 m . Adwc,mea total a 13 . I t' , Pe baza acesle, i ' l I ' , autarea core a iel, . , 3 Descnarea pro I u U1 ~ I CD I exec' uta pe hirtie mlh-.'. d v folllul, esenu se .

descn erl, se veseneaza p " I iniHtimi se 10lose$le scal a metrica pc lat

lmea, de 4 ml m'l pen r~ s~ara potrivi!a, e'!en( ual I : 200 sau 1 : 100, la r pen ru ung~m, 0

m ai mica (I : .sao, I; I O!~O). ralillllui se indica adincilllea , in Pe margl118l1 din s lnga a p nlE' tr j .

. NV Seria {l Sf 1

2 f

4 I J

·4Cal'diulIl 5 I .~ , ._-'jCat'f/lUa . CaedlUm

t" " -._-._-- -'-"

'. f;

I f

nmIIl!B Marna .. • C:::J Marna slab flIslp'!gSa ~ Marna nisipaasa

-'-. '; '-. .............. :

.............

: :

IZJ Nt,,,p 0 Z ~ Mtl'US tie l ilet ;:., __ ,'--_-"-__ '-4

-'-

1. rasfle

If' v • d b ghiu de m!na Fig. 35. 'Corela\ii intre gaun e ur.. C I t"\ 0 1 Ii . I v si corda lnle. ore a,l1 e p

Pe acesl prohl se raselaza d ' profile dar !rebuie neapii-t r<lsate dupa sirnbolurile roc I' or . e pe , rat control ate direcl pe probe (fig. 35). 5 - Illarum.'iri in [Jraci ica -geologfdl

(

. . Yneori, variajia facial a a unei r . 0

obl1ga pe cititorul pmberor 0 _ OCI de la a gaufa' la altw Iud dilerite in doua gauri V!~i~~s~n:.n~ze acel'a~i st;at cu simbo­probele respective se constat O . ~clnd comparalla direct intre I I· ' a asemanarea si S ' t I a la, care nu s-ar Ii 'putut lace . d O" - poa e ace core-

L .. numal upa desen

oca!llle giiurilor de b r h' - ..' . ~opografJ indicindu-se e;j:a.ct al~it~~~eslnt n?l~at~ in ~12 ~ de un /no vedere faptul cii forajele 'de . i vagurll frecarel .gaun. Avind gauri .p'e profil 5- 50 ril) si v T na slnt .dese (dlstanla intre . pe vplanuri la scari mid ridi~: ee/u _ pot fr. reprezentate separat scari mario I : I 000 I' '2' 000 rea or 1U plan se face de obicei la se neprezintii' prin linii seriile s~~ I : 5 ODD. Pe planurile I : 20 000 merele de ordine ale gauril d' gaurr $1 se ~criu, eventual, nu­taierea lor. ' Or In capetele senei sau de la intre-

PROSPECTIUNI CU SONDEZE

Sondezele sint ap·arate mec'onic teren numite . carate" p. ' t. e Cll care se scot probe de d

,. e cara e se poate ob t t f . eci se poate masura i I' serva s ra i kalia oi

. nc Ina rea strafelor (fig 36) S d IT . . . " . on eze e mecamce Ca ~J forajele manuale pot Scoa­tev p:?be continue pe ' toata lungimea g.aufll. Se recupereaza intre 40 ~ i 100 °It , din materialul sapat, astfel ca rOfilu! stratelof strabatute poate fi bine Pt d' t . Fosllel " ' , s u la. _ t d e' g:a". m!Cl decii diametruI frezel

sin e a lC~1 b~ne pastrate in proba. Corel'alla mtre profilele sondezelor

se face pe baza asemanarii Iitologice ~i f~leontologice ~i pe baza grosimilor straJ-e or. De obJcei, nu se core/eaza un ~in- .

Fig. 36. Inclioarea stra. gur strat, ci un grup de strate. Corelatia lelor in carotii est~ contral:atii cu indicatiiIe de in I' : .

clhte in pr b . c lOan p b 0 e. .

. e aza corelaliei dintre· rna' It f' stabrle~te pozitia slratelo' i mu e pralle de sondeze, se construi a hartd structu:a!~' ~~en ual , f~rma c:,telor ~i se poate spectare este numit adeseori f ~ aceasta cauza. forajul de pro­realii a stratelor po ate fi ca l:~~J!;tructu!a!. Dlrec!ia ~i incHnarea sondezele a~eza:te in triada . u a a Cll ajutorul core/aliilor dintre

66

A. LUCRARI TEHNICE

L functiunile ~i partile componente ale sondezelor. Fune­(iunea principala a unei sondeze de prospecliune consta in sapa-­rea unor gauri pentru scoaterea de probe din rocile striibiitute. In acesl scop, dispozitivul de sapal executii doua mi~cari: una de rolalie pentru a laia proba ~i una de inaintare pentru adincireaJ gaurii. EI este aclionat de troliu, pus la rindul lui in mi~care de o forta motrica.

a) Garnitura de foraj este formata din sapa sau carotierii ~i prajinile de loraj. .

Sap a este in forma de dalta sau de coada de pe~te ~i ser-- . ve~te numai la adincirea giiurii, lara a scoate probe.

Car 0 tie r a este un tub de forma cilindrica ( .. tub caro-­lier"), avind la partea inferioara un "cap de caroUera" dinta!. Capul de c.arotiera, numit freza , este confeclionat din aIel dur sau cu aplicalie de aliaj dur. El serve~te la taiat roca in forma ine­lara, pentru a separa proba de mas a rocii. Tubul caroUer are 13 capul de jos un inel, care impiedica proba sa cad;; din carotiera in timpul extracliei. .

P raj in i, I e sint cilind,rice, gaurite la interior, cu diametrul exterior mai mic dedt al frezei. Ele formeaza garnitura de loraj propriu-zisa $i au lllnclia de a transmite mi~earea de rotalie la carotierii sau sapa ~ i de a conduce curentul de noroi de I.a supra' lala la fundul gaurii sau invers. Pe masura ce gaura se adince~te, prajinile se adaugii la garniturii prin in~Llrubare la capu l de sus, prelungind astfel garnitura de sapa\.

b) Tro/iu! serve$te la manevrarea f i rotirea garn ilurii de f9raj ~ i la realizarea circuitului de noraL Pentru manevrarea gar­niturii este necesarii 0 turla sau un trepied CO scripete.

T uri a este lormata din patru picioare metalice, avind inal­timea de 16-22 m .. T. r ep i e d u I poate Ii de lemn sau metalie. avind inaltimea. de 6- 10 m. Turlele se folosesc pentru gauri mai adinci (peste 300 m) , d nd solicitarile sint mai mari. Trepiedele se folosesc la instalaiii mai LI )oa re, pentru gauri mai puiin adinci (200- 300 m)

S c rip e t e Ie este a~ezat in virful trepiedului sau al turlei ~ i sustine cablul de riciicare a garniturii de foraj.

T r a Ii u I po ate fi aciionat manual sau mecanie. La aparatul Craelius sau KAM exista 0 cremaliera, care poate Ii aclionati'i printr.o manivela. pentru a presa pe !;'Brnilura de loraj, dnd inainteazii :;rreu. Cremaliera este loarte imnortantii la siipare~ gaurilor fnc1inate, unde gravitatia nu mai ajuta Ia inaintarea gar M

niturii de foraj.

67

/

68

o:.ap hldl'JlIllC

Pompa dE' /J(/f'!Ji

~i~. 37. Schema insla la­I:el de foraj cu circula­

lie inve rsa

I .

Str;pe!~

Col/JJniJ 111' pro/pclli' P(JflIry cu'clId tnvprs

tlarm!uf'.i liP priijlfll ~ (>.t/~/or 60 min ~ mlel'lOf' 40 mm

J\!\i ~ca rea d e r o l a\ i e se face cu masa rotat iva sau eu mimi (la. forajul ma nu al). Masa ratativa., ac\iona(ii mecani!; serve~le la roli rea ga rniturii de sa pa , a l carei ax poate Ii vertical sau incl ina!.

Fluidul de loraj parcurge urrnii lor ul circuil: pompa trage noroiut din balal sa u' din haba ~i- I nn pinge prin luriull ~ i prin garnitur a de fora j la sapa sa u freza, pentru a spala detritusul dill , undul gaurii ~ i a- I a ntrena la supraia\a, pri n spa\iul inelar dinlre priijini ~i pere\ii gau rii sapale. La s istemul c u curent invers (fig. 37) curenlul circulii in sens co ntra r. Pompa impinge no­roiul in spa\iul inelar dinlr'e pere\ii gaurii ~i prajinile de ioraj pin;l 13 talpa. Oil' aiqi d intra intermitent in inter iorul frezei ~ i a l priijinilor, la intervale scurte, dalorita intreruperii forajulu i ~i saltari i frezei din ta lpa, pe ntru ruperea probei. Noroiul urca prin prajini , imp ingi nd spre supra fa\a ~ i dopurile de proba. Din ca­puI prajinilor, noroiul cu probele trece prin furtunul fl.exibil ~ i se scurge in haba pe sita. Probele si nt re\inute de sita, iar noroiul din habii este tras din noU de pompe ~ i impins la put.

H a b a este 0 cutie meta licii sa u de lemn. Tn pa rtea ei suRf!­rioara este a~ezata 0 sita penlru prins probele ca re ies din furtun 5i prin ca re trece nuroiul.

c) Faria lIlatrica pentru aC\io narea troliului mesei rotati ve ~ i a. pompe lor, poa te fi furnizatii de mina omului sau de un motor.

,Vl, n a om u lui este folosita la aparatele de mica adin­cime ~ i la ma nevrar,ea crema li erei la apara tele Crael ius sa u KAM_

J\!\ 0 to r u I cu ardere' interna sa u electric serve~t e la ac­iionarea troliu lui, pompelor ~i mesei rota tive a le aparatelor mai mari. .

Fun c \ Lo (l ar e a a par ate I or. Din descrierea orga­nelor sondezelor s-a constatat ~ i modul lor de func\ionare. Probele se scot in modul urmiitor.

Sondezele' sapa normal pina la adincim i de 250-300 01 _

Aparatele, specia'le merg pina la 600 m sau ch ia r pina la I 200 m· Se caroteaza 3- 5 m pe mar~; in functie de leren ~ i de lun­

g imea tubului carot ier. Proba ramine ca un simbure in. interiorul tubului caratier. Dupa fiecare mar~ se da afara toata garnitura de. foraj penlru a scoate proba. Din cauza aceasta, se pierde mul ta vreme cu extragerea probei de la arlincimi marL

La aparalele cu circulati;e inversa, carot iera ina inteaza con­tinuu. Cu aj utorul pomp.elor se imp inge un curenl de noroi in ga ura prin exteriorul priijinilor. Noroiul scoboarii pina la fundul gaurii. Tn momentul dnd se sa ltii garnitura din ta lpa pentru a rupe proba. curentul de noroi impinge proba in tl.lbul caratierei

69

,~ i in garniiura de prajini, careeste tubular!L Curentul de norai ascendent impinge dopul de probii pina la suprafa!'ii. In acest fei

'se continua forajul pin a la tocirea frezei, fara a Ii nevoie sii ~e ext raga g-arnitura de foraj. Garnitura se extrage numai. pentru :5chimbarea frezei ~i deci lorajul este mai spornic.

4 1 25 .1 G U.lall 7

Fig. 38. Saparea gaurilor verticale ~i indinate. Gaurile 8, 9 1 0 ~i 11 sint .. foarte in evantai" de pe

acela~r amplasament '

In lunclie de pozilia stratului saua zacamintului, gaurile pot it forate verbcal, onzontal sau incJinat, sub diferite ung-hiuri (fig. 38~i 39). Unele tip uri de aparate au un dispozitiv specIal pentru a da garniturii de foraj inclinarea dorita. . . . y a uri I ~ ve r tic. a lese lac de obicei la inceputul lucra. nlor dmtr·o regJUne, la pnmele lora)e, cind nu se cunoaste incii in­'d!na:ea stratel0l" sau a zacamintului ~i nici grasimea (or (fig. 38, gaunle 1, 2, 3 ~l 4). . .

G a uri lei n c lin ate sint prelerabile la stratele loarte inclinate sau in zacamintele cu acoperi~ul sublire. Mergind aproape perpendicular pe strat sau pe un zacamint inclinat, sondeza straba­te pe aceea~ i distanp, mai multe lormaliuni dedt 'daca ar merge vertical (fig. 38, gaurile 5,6,8,9, 10, I/). In acest lei se pot face mai puline gre~1i in interpretare in ce prive~te grosimea forma ­tiunilor striibiitute. Un alt avantaj constii in faptul ca stratele tari, ca ~i cele moi, care lac greutiiti la sapat ~i la caratat, sint

• strilbiitute pe distan!e mai scurte • 0 G au r i I e. 0 r i z 0 n t. a lese sapa mai ales in galeriile de

I11lna, ~nde spa!IUI nu permlte l11anevrarea pe verticala a garniturii de fora). r n acest caz, aparatul se fixeaza prin "coloane de fixare"

.in .peretii galeriei ~i este . aclionatcu· aercomprima!. . Forajele

.orizontale sint lolosite la prospectarea . ~i explorarea zacaminte­

.10r .de minereurisau de sare, ~i la cautarea 1"lillor banuite in aprbpierea galeriilor.

70

" . ' I 'n subteran - unde nu se In anumite cazun - mal a es Jose foreaza de p~ ace. :

d r suticient pentru manevra, . " I d ispune e spa.lu . It 0 ri Acest sistem de lucru s~ nu- i lasi ampl.asanrent mal mu ~ gau ' .. , I

;me;,te"Toraj in evantai" (jIg. 39). ! i

, .' +

,.

3

I i I , I

i ,

. " bl sana inclinal sau F 39 Sandalele tn Sll eran se t-"

· \g " . orizontal ,

• , 0 · ' t nta la ioraj Unla dintre i

l . 2. 'CIasificarea. rocilor dupare~s ion)" de prospec\iu'le sau QbJiga\iile geologul~l. de lao e~hlp~leilo~ striibiitute. in fiecare re: ! explorare esto stabl.lt~e~. tanel~~ de viteze de foraj. Problem~ i giune, in vedEfea f.1!,am nor!fle tru bunul mers al lucrarilor~l , aceasta este 10flrte lm~or"tanta .pen ii cate oria tiiriei rocilor, se! totodatii foart" dehc:oita, 1I1truCl~ t~n facto~ fundamental In sala-: fixeaza normele de lucru: care S1l1 " eolo ul trebuie sa .. procedeze rizarea ~undt?rilor .. Pnn u:.r::~~e'c1~sific~rea rocilor, din p~nctul : -eu con~tllnelozltate ~l ~u gn)a. , :

· -de vedere al rezistenteltl~ :fraj . fectuate la luerarile de f~ra.i di~, Pe baza cronom.e ran or eo t ' Iii si pe baza expenen\el,

· tara noasti-a, cu tehl1lca ~oastra , ac ua'J ' 'dupa rezistenla la fo -! -sovietice, s'a facu~ ? c1aslficare a rOCI or 0' rare, care este data 111 tabelat.e2: di'catii lurigimea unui mar~/frez3:

La fiecare catego.ne es . lne ' ora si in ore pe metru. Lungl­s i avansarea eu freza 111 metn p. : etrl' pe care 0 poate . . II 0 este lunglmea In m . fO U f' mea unul mar~ rez~, 0 d \. ra nina la tOClre, ara a I s ap'a in mod normal 0 freza e caro Ie e 1i

Cate­goria rocilor

Denumlrca Tociior

Avans, ell fr(!za Mall lIl 'I ___ ~ _ _ _

mth hIm pc frez~ I

-f--~--~I---+- I

72

II

S~I vegeta l, tur,ba, terenuri afmate, a rgilo-nisipoase fa­di p~ etri~, sall n isipoase JoessOide, teren llri miloase,

Nisipur i Cll granulatie ma­re. , Sol uri nlsipoase argi~ lease sau argiIo-nisipoase,

cu amestec de 10%' pietri~ marurrt (pina Ia 5 cm), ar­gi la nisipo<1sa presaUi, creta mwoale. loess compact, mar­na fr.ia biHi.. nisipuri cu gra­nulatle mare, friabile sa u miloase, nisipuri argiloase-, produse de alterare a le roci­lor eruptive sa u metamor­fiee, friab ile. compIet eaoH­n izate. Sisturi alterate de

or iee fet, ghipsuri.

III Arg-i1e compacte. argile mar-. noase sau carbunoase. ar­

g ile ghipsoase, ma rne ell intercatatii s labe de gresH .. (pina la 5 cm) sau marne slab cimentate, :;;isturi nisi­poase argiloase, carbune moale, nisip cu bob mai fin nisip tufaceu. Sare masiva ' calc':,r de scoici , creta com: pacta, anh idr it. caol in , gh ips cris ta Ii za t, bauxite fr iab ile, calcare :;; i tufu r i poroase deza lcali za te, calcare de ta·

rie medie.

5 1,70· 0.83

2,25 0.75 1 35

\

1.50 0.50 2.50

1abela 2

Instrument de slpare

! Sapa coada de' pe~te :;;i capete' de carotiera cu din( i. Pentnr carotiere. mar­~ul depi nde de lungimea tubu-

I,

lui carotier

Sapa coada de pe~t e ~i capete de carot iera cu ali aje d'ure. Pfrriru · ca rot i ~ .. re mar~ur de­piode de I un ~ gimpa tubuluii

ca rotier.

idem

-

(Continuarea lo.belei 2)

\ \ ..... , ... \ Cate- ~,a\~~;'i \ Ins''"'"'''' dos' pm goria Dcnumirca rodlor Tocilor • mth hIm

IV Carbune compact de pjatra. Capete de ca-

calcare compacte, marna rotiera cu in-s istoasa grezoasa, gresii cu sertii de aliaje ciment calcaros sau Heros dure. Pentru slab eimentat. ~isturi argi - 1.20 0.35 288 carotiere. mar-loase sau argi lo-dirbunoa- , suI depinde de

se, tufuri sericitizate, eon- lungimea tubu-glomerate eu ciment calca- I lui carotler. . ros .

V Carbune de oialra ~ i antra- Capete de caro-cit, :;;isturi verzi, ~isturi n i- 0.90 0.25 5 tiere cu insertii sipoast' micacee. marne sil! - de alia je dure.

cioase. .' VI Ca1care dolomitizate, ea1care

scarn ice, gresl; euartoasf slab cimentate. marne Cll

interca tatii ta r i, n isipuri 0.75 0.18 5.55 idem pres ate, porfirite si gabrou-

ri clor itizate ne~iSlO ase. ro-ci talcoase carbonate, pirita

fria bila, -

Vll Calcar s ilic ifiat. calcar cuar-los. dolomite andezlte, Capete de caro-gnais ell granulatie mare. porfire si porfirite. gabr?u~i

tiere Cll inser\ii

alterate, limoniti sponglo~l. 0,60 0,16 6.25 de riliaje dure.

cuartu ri crapah> ~j spon-

I diamante si e ll

gioase, tufuri, gresii cuar-alice.

toase sau micacee, ~isturj cuartoase sall micacee.

Vlll Sisturi silicioase. ~isturi \ ,J cristaline cu gran ula\ii me- I dii sau mari, bauxi te. pirite

n 0. 13 idem

compade, limonite compac-

reo

granite alterate, gnal- -suri, alterate. gabrouri alte-

rate.

73

(Colliinuarea tabelei 2) , , ! Avans, cu freza

i Cate- Mttr~ nt. garla Denumirea rocilor

: rocilor pe frezl

I Instrument de slpare

m/h I hIm , I

i " IX Gresia de Tardiu, gresii si-I licioase $i cuartoase. com-

I pade, tari, granite eu gra-nule mari, tufuri silicifiate. 0,50 0""0 11.50 idem

i tufuri ell hornblende, tra-chite, diabaze $i andezite

I alterate. ,

X CU3It, hematite in fi~ii sub- -tiri, pi rita euartoasa, aode ·

j" zite, cuartite, granit cu gra-I . nulafie medie grano-diorite, 0,35 0,08 12,50 idem , sienite, diorite cu gr<!.nula-

tie mica, ' gnaisuri, conglo: merate ell ciment silicios. ,

, I I I

, , Urmeaza sa se , XI R.od foarte tari, euartite stabi!easa prin ,

foarte dure, andezite foarte cronometrliri tari, granit eu granulatie precise avansa-

mica, gabrouri. rile in m/h $i

I m pe ,sapa.

1 XII Roci excesiv de tari. menili-

te, cuartite pline, r.ornblende. idem jasp, cremene, euarUt foarte tare.

:nevoie sa fi~ schimbata ~i far a a distruge probele. Acest mar~ se da numai pentru freze. Pentru sapa, viteza este cu 25 % mai mare.

Pentru carotiere, lungimea unui mar~ depinde ~i de lungi . "mea tubului carotier. Dad un tub carotier este mai scurt marsul nu poate fi fa cut pi~a la tocireacompleta a frezei. ' .

Observalie. Criteriul litologic care a servit drept baza la c1asificarea de mai sus nu epuizeaza problema clasificarii· rocilor la 0 anumit.li categorie in privinta forajuluL Tabela 2 ·constituie numai un indrumator pentru geoiog.

Tn realitate, chiar in aceea~i regiune, 0 roca poate prezenta varialii in rezistenla la foraj , astfel inci( poate fi clasificata la

74

odife rite categorii de tarie. De exemplu, dintr-o statistica facuta la ·.mele foraje din nordul Transilvaniei , s-au inregistrat urmatoa­-rele viteze de foraj:

R6ca Virsta Viteza, fn mlh

Calcar Tortonian 0;20- 0,28 Calcar Oligocen 0,10- 0,50 Calcar Eocen 0,16- 0,22 Marna Tortonian 0,58-1.85 Marna Oligocen 0,80- 1,50 Marna Eocen 0,75

Dupa aceasta statistica, ar urma sa fie clasificat calcarul iortonian la categoria V, unde nu apare in tabela, calC!lrul oligo­-cen la categoriile III-IX, iar calcarul eocen la categorllie V- VII. Marna tortoni ana ar Ii cuprinsa in categoriile l- IU , cea o\lgo­cena "in categoriile I- II, iar cea eocena,. in cat~goria II. Adm~­;tind ca unele viteze exagerat de mari indicate aici au fost gre"~lt ,deLrminate, ramine totu~i un fapt neindoielnic: var iabilitatea "tariei unei roci chiar in aceea~ i formaliune ~i deci daJele de ob­:servatie nu corespund tabeIei date.

be aceea, in cazul clnd carac!eristica litologica a rocilo. sapate nu corespunde categoriei prevazute in clasificar'ea din

:aceastii tabela. ea urmeaza sa fie clasificata la categoria ale ca­Tei carac!eri stici corespund comportiirii sale reale la foraj in Tegiunea respec!iva. '.

Comportarea rocii la foraj se· va verilica de normator, prm .cronometrarea vitezei de foraj, respectiv a regimului tehnologic optim si se va stabili de comun acord cu geologul echipei de

·foraj, sub rezerva confirmadi ulterioare a servidului geologic 31 .j ntrepri nderii.

3. Pregatirea probei pentru studiu. Probel" scoase din ca­Totierii in buca\i, trebuie ~terse de noroi ~i a~ezate in succeSlunea :lor naturala in cutii speciale. Cutiile (fig. 34) au lungimea de 1,20 sau 2 m ~i IJi rgimea de 38-40 cm (sau de 60 cm) ~i inal\i-

" ,mea exterioara, de 5-7 cm. EI.e sint despiir\ite longitudinal in 5 (respeC!iv 10) despar\ituri de cite 4- 5 cm largime. fn aceste des­

:par\ituri se a~aza proba. Pentru masurarea direc!a a lungimti probei, marginea cutiei poarta crestaturi la 0,50 cm ~i la I m de la capatul cutiei. In mod curent. pentru masurarea lungimii pro­"belor se foloseste un metru de lemn, cu diviziuni din 5 in 5 cm.

Proba a;ezata in cutie se oite~te de preP .rinla clod este -proaspata, pe~tru cil are colora\ia natural a din zaciimint; mai ·iirz'u, prin uscare, colora\ia ei se schimba (de obicei devine mai <Jeschisa ). Daca proba nu este sfiirimicioasii (nisip, pietri~) sau

7:

pre a tare (calcar, gresie), penjru a fi T " ' .' 10 lung cu un cutit Astf I ' CI It~ blne, trebule talatii ei natural, nealter~j ' de U~~z:'I~rn;~r~:~I:rg"a apare cu aspectul

In aceasta fazii preg ' tit ' I . colec!orului. Sarcinile lui pa

ot ~.are, un rto '.mporta!,t este acela 31

, , rezuma e, 111 urmatoarele puncte: I) Controleaza procentul de mat . 1 t~rialul recu perat sa fie sub 60 0A d' eJna ,recuperuat. ryu se admite ca rna·

sa se recupereze 100%. 0 m ungllnea sapata. eel mai bine este

2) Controleaza ca probeJe sa se pu u , f' d stau in pamint, adidi ell ca atul de' ~ na In ,Cll ,II tot eauna normal cum lucru se constata dupa irn~rima' J~~ ll"!f pre adlJ~cllnea cea mai mare. Acest capatului gr~~ ~i subtir,e a1 proble~~ C~~~t~l !~~~~/:l pr~b~ .~i ~uPda poz.i1i~ eel de sus, .fnnd mai spalat de curentu\ d . .P 0 el u

es e. e ohleet

3') C I u . " , • e norol care coboara prm prajini.

antro eaza mscrt ptJa de pe cut.. F .

~~S~~~~~~ r:u c~~aJ~~g~ut;f~'cif~~ ~J~~s~~~~et i~ :eI=:~a~~:~Ie t~er~~i:i , s;e P~i!:~ :;;1 a ,capatului de jos al fiecarui mar:;; . fa el, ~ m~lI?ea capatului de sus.

4) Controleaza dad a~ezarea pr b . . ' 1"' f • se" cite~te. adica incepind din coltu! stfn el ~n ell Ii 1e a~e. In , sensul, in care dre~pta :;;i in . jos' pina la caltu! din dr g ~ sus a cutle! :;;~ . mergmd spre mal:;;trilor ori de dte ori Ie. va r a~ezaeai~taal{O~~l~trage atentla sondorilor :;;i .

5) Controleaza cind se pun probe p ' C' . . daca

u

s-a.u fa,S bine t08te inscriptiile vechi ' ~eCUp~l C~~rie paeuntmr al f?S,t ' tfOlos~te, cu rcatunle sall confuziile. ' u a m aura m-

6) Pregiite~te proba pent Tt (" . , catre geolog, astfel ca proba sar~ . Cl \.f~ pu m t~my malOte de citiTea e i de ­ell un cuFt in a f I ,. Ie CI, I a, pr~asp.ata. Pro ba se taie in lung toata lungi~ea ei ~~a e re ~7~;~ ~el pu)m Jumata te din diametrul probei, pe marimea bobulu i 'r'ocii P nemodifi~tt~ur(a~:l~sretr ,at~e dvedt~~ culoarea, nat~rala ~i

P UI a e aletura cut ltuluJ)

robele car~ prezinta stratificati b ' Y • Y • • •

~alc~rele, rocile silieioase, trebuie pastr ~ u~31.' tcum

smt carbunll, gr~siile. mclmarea stratelor. Dad in carot Y A ~ c, ne 3.Ja e"pentru a se putea masura cutitul, acestea se spala bine Cll :p~m ~I/OC J t~-f1, c~re nu pot fi Uiiate Cll : ele, Gnd este sare, proba nu se spal~ pp:n ru ~tmdep~rta tot , n.oro illl de pe

7) D ' b ea mu , ca sa nu se dlzolve aca pro a contine fosile ir b' Y f" '

grija, pentru a nu fi sfar imata Fos~ tE" f sa Ie cura tita de noroi cu in hirtie sau in vata enlru a nu . y .e e rumoase vor fi impachetate Linga ele se pune tlnP bilet se sfann~a , ~i v~r Ii pastrate pentru studiu, muna ~i regiunea) ::;;i adirici~eacalre se sene .nl!~arul .sondei, localitatea (co-

a care s-a gas It foslia 8) Ma rnele in care se a~te pt Y f ·1 '

pentru coreiatie se cereeteaza foart: a y OSJ et,t eara~teristiee sau hotaritoare astfel incH sa nu mai ram ina n iei ~m~n.u~ I , ruplyndu-se ::;;i farimiFndu-se. o f?sila intreaga, Prin urmare sI v 0. ~fat~fa de rocya, care , sa poata ascunde · declt fragmentele de fosile ,anma un e de roea trebUJe sa fie mai mici

. . 9) Nis ipur ile in care' se banuiest . t I se pun intr-o :sita eu ochiurile de l~~ ~XIS en a yuno: ,fosHe . earacieristice •. eerne, dad este umed" se s ala . a A Tn. y r:ac~ m,sTuI este uscat, se

. pune apoi 1a uscat ~ I' du pa' cPe PI)1 tClOd rarnm m sita numai fosilele, Se . v. s-a usca mater ia lul y . d

. de hlrtie ~i. se studiaza. Materialul trebu ie v f' ,s~ rasp~n e~!e pe 0 foai e· tel pe care s.a insemnat numaru l sond ' ! sa" t1et tot .hmpu!, msotlt de un bile­

el, oca I a ea::;;1 admclmea (v. punctu17) _

,7,6

B. STUDIUL LlTOLOGIC AL fORMATIUNII

l. Cercetarea probelor ~i inregistrarea datelor. Studiul 'pro­bei se face, atit litologic. cit ~i paleontologic. rnsa, afara de de­scrierea materialului, trebuie Inregistrate exact ~i adincimile la care se gasesc stratele descrise. Acolo unde proba indica 0 strati­ficajie (in ciirbuni, gresi i, calcarel, ' este n'ecesar sa se masoare ~i Inc1inarea stratelor. Alara de aceasta, este nece~ar sa se lina seam a ~i de urmiitoarele observajii.

Nisipurile ~i, uneori, chiar marnele ~ i argilele sint spiitate di n caroti era qe apa din gaura in timpul extragerii, astlel ineit carotiera iese goala sau cu foarl e pujina prob3; deci, proba rec ,,­perata esle mai scurta dedt adincimea sapata.

Tn cazul marnelor, situajia este uneori inversa: proba recu­perala este mai lunga dedt gaura sapata. Aceasta, se datore~le info ierii ~ i umftarii marnei In contact cu apa din noroiul de sapa.

Pentru a putea calcula lungimea real a it diverselor inter­calajii de marne ~ i nisipuri , trebuie inregistrat{\, atit adincimile sapate (mar~urile carotierei ), cit $i lungimea probei recuperate la fiecare mar$.

Practic esl.e ca toale dateje sa fie trecllte in tr-o labela tip (v. modelul, anexa 1) care cuprinde: adincimea sapata, recupe­ratul. observaliile sondorului, descrierea amanunjitii a strate lor, iosilelor, ind icajiile de Ii lei sau gaze etc. ' , a) Descrierea probei. Se cerceteazii ~ i se descrie separat fie­'care strat care formeaza in proba 0 lungime mai mare decit I cm, Stratele mai mici dedi \ cm se trec ca simple intercala\ii sau alternanle. De exemplu:

10 cm n is ip fin; 25 em marna eenu~ie ell fosil e; 12 em nisip eu bobul mare; 78 cm argila verzuie eu intercalatii de n is ip fi n; 30 em alternanta de marna ro::;; ie ell nisip micaeeu.

~

b) Mdsurarea inclinarii stratelor. Se ia 0 bucata din probii, -care are stratificatie buna , " i se rupe du pa felele de stratif icajie. Se Iipe$te de un perete vertical. asUel ca axul probei sa fie a$e zat Viertica!. eu ajutor ul unei busole geologice, se masoarii un­gh iul de Inclinare al planului stratul ui. citind diviz iunile aratate de c1i nometru , dupa procedeul ob i ~nuit la ca rtare. Tn lipsa un?; 'busole, se poate construi un goni ometru simplu. dintr-o bucata de placa sau 0 scindurica de IOX IO cm, pe ca re se li pe$te un ra' portor de carton, iar ill centrul raportorului se ori nd;e printr.'o i inti! Ull ac ceasornic , as!fel incil sa poata juca liber. S -a rea-

77

lizat astfel un clinometru cu care se' poate masura tot atit .:le. exact inclinarea stratelor ca ~ i eu busola.

. c) Preseurtdri. In tabela nu este necesar sa see inscrie cu .. vjnt.; intregi. Dimpotriva, pentru a real.iza a economie de timp,. ca ~I la cartarea in deschideri naturale, prescurt arile sint loarte obi~nuite in practica. Ele a u lost indica.le in volumul intii al lu . . crarii (pag. 32). .

d) Caleularea lungimii reafe £! stratelor din proba ' altingitd.: Din mar~ul de 1 m de la adincimea de 120- 121 m s-a recupe­ral 1.,20 m de proba $i la cilire S-a gasil :

0.60 M (v) c n 0.50 A c n -restul Me (v) (n)

(= Marna verzu ie cenu~ie foarte nis ipoCisa) (= Argilii cenu~ie nisipoasa) (= Marna cenu~ ie verzuie s lab nisipoasa ) .

Tn profil trebuie sa se deseneze liecare sir at la adincimea real a de la care a lost scos. Adincimea aceasta Irebuie recaJculat iL pdnlr-o regula de trei simpla, pentru a reduce proportional fi e­care slral di·n mar$ul respecli v. Penlru aceasla se ra \ioneaza in felul urmator:

.. Recuperalul " se raport ii la ,.sapal" ca lungimea cititii la. lungimea rea Iii.

Deci: I) 1,20.

0,60 .

2) 1,20. 0.50 .

, . I . X

. . I . X

x ~ O,60X I = 050' 1,20 "

X ~ O,50x l = 040 1,20 . ,

Restul, adica 1.20:- (0,60+ 0,50) = 0.10 m, prin reca lculare. lungimea real ii . Siralele vor avea urmMoarele adincimi rea Ie:

120 - 120,50 m = M (v) c n. 120,50- 120,90 m = A c n,

120,90- 121 m = M c (v) (n).

Penlru u$urarea reducerii proportionale. se pol ca lcul a de­finitiv valorile pentru diverse mar$uri (de I m, de 0,80 m etc. ) ~ i pentru dIverse cote recuperale $i se inlocmesc labele asemiina­loare eel or din anexele 5. 6, 7.

e) Calcularea IUtlgimii slratelor in probe reeupera.te partial. In mod obi$nuit, ni sipurile nu pol fi recuperale i n inlregime. Son­dorii. neavind in carotiera proba de nisip, inlroduc in culi" la. adincimea respBctiva, 5- 10 cm de noroi de sapa ni sip~s, luat de. la gura pujului din curenlul de noroi. In aceste cazuri , esle evi. dent ca inlregul mar$ sa fie consideral cil a sapat in nisi p.

78

. . lid dinlr-un mars s·a re-· cuper~t ~~~C~d~~~~I Ja (~:~:~c:?v c:aurn~ )~ I~e cons~~epa ~ii intre-CI I mar a sa at numai in argil a (respec IV marna . .. b

U

Pr~blem~ esle mai grea cind recuperatul cur~ngg ~Cla~lt~; '1 De exemplu : s-a sapat 1,80 m, s-a recupera, , . n e. . .

50 %1, din care: 0,20 - marna nisipoasa, 0.60 - nisip. •

Restul - argilii carbunoas3.

t . de unde s·a pierdut din, Prima i.nlre?are care se g,u7: ~!Iede ios, din nisip, ori din,

proba: de la capatul de ~us, e .' de 'nde felul cum se va re­toate trei portiul!ile? ~~I r~pun~Ugl f~t ar;~mente pentru loate al. prezenta proba 10 pro I. e po , , or ca ul de sus $i nisi­ternativele: curentul de ~or01 s[;ala ma;ur$ciide} din carotiera in puI, iar de la c~'pul ~e JOs pro a a pu timpul extra(5eru. E~~. a) stii deci trel poslblh· lali de a reprezenla slratele in profit (fi g. 40)., dupa cum se co n­siderii ca: a) tot recu· peratul este de la ca­piilul de sus al mar· oul ui ' b) lot recuper~ -

~20

0.05 0,14

c)

0.40 '

: '-

U,12

0. 28 ' 0,14 l uI e~te de la capat,!1

. ) se sh e I·t 1 . i pe profilul son· · de J05; c nu ' . F 40 Reprezentarea 1 0 ogle . precis de unde este) l tg. . dezei in cele trei alternattve se repartizeazii pro-

portional pe 1.01• marp ;l. este de obicei ultima allernativa, cal cu· . In pracltca se 0 ?S, , ca ~n aragralul precedent.

lind prin regula de tr~~1 ~ lm~~a~delor te baza descrierHor facule ? Desenarea pro 1 e or 'd -- e hirtie mili--

si a' ~dincimilor calculale: ~:odfilele sfe . et~endeeazal .1'500 Aceasla ' - . , It mn e pre efln a .' melrica IUlnd scara lOa .1 . t r~a l de 1/, mm un stral scaTii permite sa se deseneze pe un In e ,~ de 25 ~m care eventual a fost separat la descrter . . . t '

, , " de it 25 cm se mregls reaza Variatiile Iilologice mal mlC1 c d iere si 0 de-i . t· i Dad sinl necesare a escr ,

ca alterna ~,e sa,u var,la. I . ariatii litologice pe 0 "numitiL sena.re mal af~nfu~\lt:lii~ur~n~~ ~oloaria normalii se poate desena . porllune a pro I u ' . . '(d em lu' I ' 100). a colo~~:ril~1 s(~'f~a 4~)a~;C::'pu:e e;in ~aimu'lte coloane: coloana-

,9·

prin<:ipa la, [a rga de 10 mm, este coloa na liiologiei, in stinga ei, larga de 3 mm, este coloan.a culoriior, mai .1'a stinga, de 2 mm,

Q , •. .. ; 282,§O co l oan~ reac(iei cu acid, ia r la stinga , ';,:. extrema, coloana rec uperatului, largii

5

10 -

15 -

20

25 -

30 -

35 -

40 -

45 -

50 -

55 -

60 -

65-

10 -

.. -. ~ T ., T . _

· '_rQ5" .. : .. :.". ~ -: .-:.,. ~ · . - !,

.,;. -:'"' ,; ..... .,;. "':"

· . ~r-- " " t

..... . . ... " "T" .' ....

: ... . ...... - .. ¢

Fig. 41. Prof i lul sondeze

unei

'80

tot de 2 mm. Tn drea pta coloanei litp­logice se inseillneazii in'clinarile str"­telor. fosilele ~ i evenluale indicatii de roci sa u de mi neral e uti le. '

Pe marginea externii a coloanei recuperatuJui se insemneazii adin­cimile. prin diviziimi din melru in metru $i numerotate din 5 in 5 m.

Du pa ce .s -a ll Irasa t limitele ac~­stor coloa ne pentru adincil11ea la care s-a facul descrierea de probe. se trece la desenarea prof ilului. stralig/afic proprill- zis.

a) Pe coloqna "recaperai" se tra· seaza 0 linie orizonta lii la adincirnea corespunzii toare CU incep ulul mar~u ­lui. $i una la sfir~itul lui. Se cil,,;!., In tabela lung imea recuperat ului p~n­tru acest ma r~ ~i se traseaza 0 nou 'j Ii~ie orizontal ii .Ia distanla corespun­z~toare . lung!mll recu pe ratu lui, pu,' -nlnd de la cap ul de su~ . spre ta lpa. rnt~rvalul dlntre cap ul de sus ~ i cap ',l de JOs .a l recuperatuilli se coloreaza in negru cu creionul. Partea de jos larii recu~er.at f amine alba. In desen apare ca ~ I cum proba a r ii recuperatii la parte~ de sus ~i pierdut ii la cea de jos. SemOlflca \la rea lii nu este insii ace­asta .. Desenul are rostul de a indica g.ra~ ~.c. intuiti v, procentajul recupera:t ~ / plerdut la fiecare mar~ . ~i nu locul de unde s-a recuperat (v. fi g. 40. b) .

La mar~ ul Url11 ator, se traseaz3 numai Iil~ ia orizonta la de la capul lui de JOS. Ill1Ia super.ioarii fiind trasa tii ca baza a marsuilli de deasupra .

b) Pe coloana. reac!iei cu acid se insem neaza cu · un sem» llegativ nllma i argilele. cind predomi·na marnele, sa u cu Uti semn pozi ti v. nllma i marnele. cind predomina argHele.

c) Pe coloana culodlor se folosesLe 0 sca ra de cul ori simbo­li ca . care 50' cuprindii nuanle cit ma i aprop iate de culorile natu ­rale ale rocil or. Aceasta coloa na are im portan\ii numai pentru fur­ma\lUntle care a u varia\ii de cu.lori de la un ' strat la illtu l de exemplu: Levanli nul ~i Helvelianul. Se c ite~te in tabela Iimita'su­perioara a unlli sl ral del,imi tat prin culori. Se traseaza in coloanei cite 0 Hnie orizonta la la adi ncimile res pective.

Atullcea cind III descriere se indica 0 sinO'ura cuioare, se . b

ump le tot inlerval ul respectiv din coloa na cu clli oa rea indicata (sau cu un s il11bQI al ei indicat in legend ii). In cazlIl a doua eu­lor i, , uloarea domina ntii se dese neazii pe cei 2 mm di n sti nga co­loanei, iar cul oa rea sllbordonatii . pe milimelru l din dreapla.

In orice caz, se va desena in asa fel, inci! desenul sa suo gereze, pc· cit posibil . proportii Ie ~ i repart iza rea c ulOl' ilor pe pro­ba . Aceasla depi nde de ingenioz ita tea eel ui care deseneaza. . Gnd toa te stratele carota le sinl de aceea~ i c uloare, se re-Il unlii la aceasta coloanii . fiind de prisos.

d) Pe c%ana lifalogiei se va desena va ri at ia li tologiea pr in sil11boluri graf ice, asUel a lese inci! sa f ieu~or de desenat ~i 8uges­tive. Tn mod obi ~ nui t se folose~te legend a di n p l a n~a I (vol. I. al Tndrumiirilor) ca re. la nevo ie poate fi completata ~ i CU a lte sem­lIe corespunz~toa r e.

Se recomanda ca legenda fo.lQsita sa fi e desenala Ii nga pro­fil sa u pe fiecare plan~a cind si nt rnai multe prome pe 0 plan~a.

A It ,e s e m n e ~ i i n d i ca t i i: inclinarile stratelor se in ­semneaza pc marg inea din dreapta a coloa nei li tologiei. printr-o li niu\ii de 5 mm. avind 0 inclina re fala de or izo nt a la. egala cu inclinarea stratului ~ i a~ezata CU capatul ri dicat .Ii pit de coloana la adincimea la care a .fost masuratii inclinarea_ Val oa rea. in gl:ade. a incli'niirii se scrie in capiit ul extern a l Iiniutei. Fosil ele, lIrrnek de plante. oasele, urmele de tilei sa u de gaze. apele sarate etc. 5e inscriu ~ i ele pe marginea din dreapta a profilului , la adincirnile Ja care a u fost observate. Sirnbolurile folos ile si nt ce le indicate in parlea intii a indrum aril or ~ i Irebuie indicate ~ i ele in legenda. Tot pe margi nea din dreapta. la .capu l d.e sus a l coloa nei se in­semneazii cota (a lti tudinea) la gllra sondei. La capiitll l de jos sub lalpa coloa nei se inscrie adi ncimea tola la a sondei.

{i - l ndrumllri in praclica geo!ogicll. 81

C. DIAGRAME ELECTRICE

Tntruci( ca rotele sint adeseori recuperate numai partial , iar uneori se pierd in intregime, este neces.ar sa se completeze caro­taj ul mecanic prin a lte metode de cercetare, care sa dea un profil complet al formajillnilor striibiitute de foraj. Cea mai T<lspinditil metoda folosita in acest scop este prospectarea: lor electrica.

Prin analogie cu carotajul mecanic diagramele prospec(iun ii electrice ,au fost denumi!'e I,a inceput carotaj etectric. Denumirea aceasta - de;;i este improprie - se intrebuinleaza frecvent;;i astiizi.

Electrocarotajul, fiind 0 metoda de prospec!iune geofizi cii procedeele d'e lucru si n! descrise in tratatele specialitiilii respec­tive; de aaeea, nu e neeesar sii fie dezvolta te intr-o lucrare d,e pros ­jJecjiuni geologice. Fiind insa 0 metoda foarte raspindita ;;i, in unele cazllri, si ng ura ca le de a obline date despre formajiunil e s trabatute de foraj, este necesar sa fi e indicate aiei princ ipiile de lucru ;;i aplicaliile ei geoldgi-ce.

Prin prospeetarea electrica a unei ga uri de sonda se ob(in doua curbe el~ct rice: una a rezistivitiitii stratelor ;;i a lta a poten­fiatelor spontane (numit a ;;i curbii de porozilate sa u de perl17eabi­titate).

Se nume~ te rezistivitgJea electrica a unei roci rezistenla pe care 0 opu ne acea roca la trecerea unui curent electric. Ea se eva­luea za in !:l /m3. Rezi stiviL3tea ,este dir'eel proportioHaia cu 'canti ­tatea de lichid in general (apa)" con!inuta in unitatea de volum a rocii ;; i invers proporjionalii cu ca ntilatea de saruri di zolva te in apa. De aid rezult a fa ptul foarte important ca form a!iunile im­permeab ile pen.tnl lichide, cum sint marnele, argi.lele, ;;isturile etc. au' 0 rezistivitate constantd, care nu depinde dedt de apa capi.Jarii pe care 0 conlin. Tn acela§i limp, formajiunil e poroase (nisipu­rile, conglomera tele, unele gres ii) au 0 rezislivitate variabi/ii, i n lunciie de natllra Iichidulu i pe care-I cuprind . Ele VOl' Ii foarte bune conduciitoare de e lectricitate, daca apa De ca re 0 conlin este sara tii ~ i vor Ii riill conducatoare, daca Iichidul con!inut este li!ei sa u apii dulce. ,

In interiorul giiu ril or de sondii, in dreptul strate lor poroase, se nasc curenli spontani, a ca ror explical ie a lost cautatii in feno­menele de el edrofilir-atie s i elecirooSl1l ozii . A'cesti cu,~en t i sint pro­,'ocapi pe de 0 pa rte de presiunile exercitate de coloana de norOI asupra stratelor , ia r pe de a lt a parte, de ven irea in contact a dOl electroli li (noroi ul de sonda §i apa sara ta din slratele poroase) .

82

~ J

•

c. ~ o

83

Masurare'a ~i inregistrarea potentialelor care se nasc din aceste doua motiv,e dau curba potentialllilli spanton.

Diagramele de rezistivitate a.Ie rocilor variaza in lunctie de proprietaliIe .acestora de a se imb iba sau nu cu substanle lichide. Din aceste motive, diagramele de rezisti:vitate electrica ale ace­lei~$ i roci prezintii totdeauna un contur caracteristi.c. Cu a lte cu­vinte, diagrama de rezisti vitate electrica $i poten(ialul spontan al unui complex marnos. de exemplu,. va avea, in linii mari, ace­l a~ i contur, aceea~i siluetii, indiferent de lormaliunea diiJ care face parte.

In cuprinsul lormaji unii geologice, s-a constatat ca pe dis­tante mici varia(iile in constitutia litologica sint minime, iar pos i­bilitiitil e de imbibare cu lichide sint practic acelea~i.

Determinwea naturii raeilor. Diagramele electrice permit ca in unele cazuri sa se determine ~i natura Jjto logicii a depozitelor traversale de sonde. .

I n general, S-a constatat cii argi:l ele, $isturile $i marnele _ forma(iuni omogene ~ i impermeabi le pentru Iichide - au a re­zistivitate slaba $i 0 porozitate nul a. I n cazul unor astfel de for­maliun;, unele curbe ale diagramei tind sa se apropie de 0 Iinie dreapta (fig. 42, Pontianul) . .

In felul acesta 8e poate a-firma ca atuncea dnd se ohserva pe 0 diagrama electrica Iinii practic drepte, ele corespund unor nivel uri pon(iene, miocene sau oligocene.

Formatiu l1i1e dure ~ i compacte, cum esle calcarul , au 0 re ­zistivitate foarte ridkata ~i 0 porozitate nulii (fig. 43) care esfoe loarte sugestiva in aceasta privinlii.

Portiu nil e ha$UI'ale pe diagrama electrica repr:ez intii calca­rel e cu Madre ale Sarmatianului. Ele a u fost si carotate meca ' nie, astfe! d existen(a lor este indi)scutabila. Rezistivitatea este excesiv de mare, in timp ce curba de potentia l este foarte mica.

Trebuie remarcat ca aceastii diagrama permite sa se con­state a cre~tere gradatii a' porozita!ii spre baza calcarului. Feno­menu l acesta se datore$te faptului cil, in partea inferioara. cal­carul devine mai poros din cauza amestecului cu a marna foarte n isipoasii.

In acela$i fel se prezintii $i' ghipsuril e (fig. 44, a) $i dr­bunii (fig . 44, b) atuncea rind sint compacte, ~i pot avea un vi,rf caraderistic chiar pe curba poten(ia lului spontan. Sarea atu nci dnd este masiva $i nu prezinta fisuri are 0 rezis/ivitate foort e ridicata, ~ i 0 porozitate nul a sau chiar inversa (fig. 44, c).

Tnlr-o regiune in care nu este inca bine stabilita stratigra­fia, este greu de separat un carbune de un ca lcar sau de un ghips.

84

oj

. Reti5/J"vilvtp

f80

Harne

700

c) -- ----------709

Fig. 44.

.. .................... ...... .•...•.. ,.")

••• P ••• _···-· · · · ···_· _·_··· · ··· ··

NJrnii ClI saFe ...... ~ ......... .,.-.. -.-.... --... ~;

---- - -- - --737

750 .• < Cu~bele caracte;istic: pentru ghips,:: nisip. ci:irbune ~i safe pe

diagram a eiectflca

85

Prezen!a acest.or roci tr~buie pusa in eviden!ii prin catble.- penc· tru a put:a a~lrma precls ce lei de roci sint la nivelul respec!iv.

_ I?aca eXlste~!a unor an~mlte roci a fast insa pusa in evi­den!a mtr·un ~antJer. ele pot fJ recunoscute ~ i i<Jentificate pe toate dlagramele electn ce dm acel ~anlier. fiira a rnai fi nevoie sa fie carotate mecanic.

1/- /?PZls/ivI/all?

-7? c" -<-.• . ... -.. . :::'-::. :=!o-

,z:_ ,:~,~? ~

c;:: ----'==~ /13U. ;:::::===== 1496 ' li/ei 1498·

/50b'

Fig. 45. Curbele nisipurilor petroJifere ~i acvifere pe diagrama eleclridi

_ Nisipurile pre~intii alit poroz itate, cit ~i rezistivitate evi­dent~ (hg. 44. b) . . N,s'punle cu apa sarat a au a rezistiv itate slaba ~ l un poten!l al puternic negati v (porozitate mare) (fig. 45 lOS). N ,s ,punle petro!,fere (petrol ul este un izolant puternic) au o rez l ~lJvlta te ndlc~ ta ~ l o .porozltate mai pU\in accentuatii decit la mSlpunle cu apa siira ta. (fig. 45, sus).

D. DETERMINAREA POZITIEI STRATE LOR

. Pozi!ia strate,lor se determina pe baza rniis urii rii inclinari­lor ~ l r ec! pe carote, i n caz ul cind acestea prezintii a slratifica!ie buna. De foarte multe ori . insii. strat ifica!ia Iipse~te . . 1 n acest

86

caz, poz i\ia stratelor poate fi deterrninata- numai pe baza corela­tiei dintre sonde. Prin corela!ii intre sondele dintr-o seri e Iiniara, se determina inclinarea aparent ii a stratelor in planul . verti ca l care treee prin sonde. Prin ·corela!ii intre sonde m:nplasate.in tri­unghi (triade), se poate · determina indinarea . ~ i orienta rea reala· a stratelor.

I. Cautarea corela\ii1or. Core la\iile intire profaele sonde· ]or se bazeaza pe gasfrea unui "strat cheie" sau "reper". sau a~ unui grup de strate carac!eristiee, in douii sau in rnai rnulte sonde veci ne. Criteriil e pentru stabi lirea corela\iilo r sint: Iitologia. fosi­lele, cul oarea roeelor ~i form a eurbei pe diagrama electrieli. Gro-~mea stratelor serve~te ~i ea uneori drept indica!ie pentru core·

la! ie. In regiu nil e cu s traie lenticulare, ea trebuie folosit a cu pre· cauli e. Corela!i ile stabHite se veriHca prin constatarea ace leia~i s ucces iuni de strate ·carac!eristice in toate sondele. •

c'ele dou a metode de baza pentru corel ali i sint: corela! ia pe baza carotelor extrase ~ i corela\ia pe baza diagramelor electrice.

Corelalia dupa carole. Orienta rea preliminara asu pra core­la\iilor posibile se face pe profile!e litologiee a le sondelor desenate pe hirtia milimetriea. Priv ind p l an~a eu profile, se observa diferj­ii:l e strate caracteristice $i cu aju torul indica\iilor de inelinari c itite pe probe, Se incearca diferi!ele posibilit ii li de corelare. Aceste posibilit if! i se inscriu intr· un carnet ~ i se verific ii a poi pe probele din cutii. .

Tn acest scop, cutiile eu probe se in~ ir ii pe pamint. inlr·o <o urte sau intr·o griidi nii, in serii pa rale le, dupa sonde.

. Corelaliil e. presupuse dupii profile, se caut ii pe eutii . Se ia o bucata de proba din sanda I $i una din proba bii nui ta eorela · bila din sonda 2. Tinind probele aliitur~, in lumina potr ivitii (ele e xemplu, succesiv, in soare ~ i in umbra ). se camparii ca ractere!e lor litologice: roca, culoarea, finelea bobului. lar ia etc. Se cau!ii ~ i conlinutu l ill fosi!e. Dad cele doua probe sint perfect asema­natoare, incit esle sigur eli ele provin din aee l a~ i strat. corela!ia se considera buna. Acest fa pt se consemneaza in carnet. Dac" asemiinarea este siaM sau disculabil ii. corelalia esle nesigurii, ~ i 'se ca ula alta, pinii cind se giise~te cea sigurii.

Core/ajia dupd diagramele eleelrice se face in birou. pe pro· file, ~ i daca ex i, !a probe din forrn aj iu ni. se verifica ~ i aceasta pri n corela!ia dupa probe. Cautarea corela\iilor pe diagramele elect rice, cind profilul cont ine roci vari ate, gr upate pe complexe . se face relativ u~o r. Cind profllul ·este uniform sau rind rocile 31-terneazii des. core lal iil e sin! foa rte g reu de gasH.

87

In principiu, se al ege eel mai complet sau cel mai caraete­ristic pro;,il existent ia indemina ~ i pe el se insernIleaza cu litere ma r i, A. B, C, D etc. stratele eele mai evidente. S', ca uta apoi ace lea~ 1 strate pe profilul unei so nde vecine ~ i se noteaza cu ace­lea~ i litere. Uneori, din compara!ia celor doua profil e, reiese ca stra tele A. B, C, D di n sand a a doua nu se coreleaza perfect ;n prima aiternativii, ci a r mai Ii a alta posibilitate de earela!ie. In acest caz, stratele ca re se po! carela in a doua a lternativa, se in­semneaza cu Iitere mici: a, b, c, d. Cautind corela!ii in!re mai mu,!(e sonde, se l a mure~ t,e cu timpul care dintre cOrel al iile pasi · bile prezint ii maximum de sii;uranl if. Atuncea stra tele corelate se numerateaza .definitiv cu numere romane f , II, IJf, IV . .. ~ i pen tru a Ie face mai evidente, curba ca raeteri stica a fieciirui s trat se colareaza sa'u se ha~ureaz ii pe toate prafilel e cu a culoare sa u cu un si mbol propri u., de exemplu: I cu ro~u sau ha~uri ori zan­tal e, II cu verde sau ha~uri ablice, IJI cu galben sau eu punete etc_

Pentru adlncimea de 200- 500 01 , pina la care se sapa in mod obi~ nuit sondezele, trebuie sa fi e gaslte eel putifl 5- 10 com­plexe de st rate asemanatoa re, adi ea cel putin alitea' corela lii.

2. Cal cuI area incJinarii stratelor. Pe ha w carel.a\ iilor st .. bi ­iite in mod precis Intre sonde, se calcul eaza incHnarea apa rent i! a strate lor Intre sondele corel ate.

De exemplu : au fast cOl'elate profil ele sondelor 10- 1 I (fig. 46) . S-au gasit ~ase grup.e de strat ca raeteri stiee, ca re se numeroteaza eu cifre romane si se trec int r-un carne! in felul ur-mii tor: .

Strate Sonda JO Sonda 11 Dilerenta de adlncime

I 53- 61 m 60- 68 m 7 m II 78- 85 In 85- 92 m 7 m III 94-100 m 100-107 m 6-7 m IV 109- 11 7 m 116-123 m 7- 6 m V 135-142 m 141- 150 m 6- 8 m VI 162- 173 m 168- 179 m 6 rn

Diferen!a de adincime, calculat ii de la g ura sand ei., a gru ­pelor de s trate din cele doua sonde, vari aza intre 6 ~ i 8 m. Aceast a diferen\ii de adincime ap a renta se paa te considera deci, in med ie 7 m.

Sondele au la g urii a ltit udi ni le de : 18.3,40 m, sanda 10 $i 191,60 m, sanda /1. Deci , difere n!a de nivel ointre ele es:e de 8,2 , Distan!a pe orizonta lii intre lacaji i este de 300 m.

Caleul area cader;; stratel oj' int re cele do ua sonde se face in mod ul urmii tor: sanda 11 este cu 8,20 mai sus dedt sonda 10.

88

Stratele se gasesc in ' sonda 11 e u. 7 In mai jos dec~t sa nd a 10,. Diferenta de nivel rea lii a acelula~l strat 111 cele doua sonde este­data de diferenta dintre cote Ie sondelor minus diferenla de adin­cime apareni a ~ stratului, ~ i "anume:

La corelatia I ~ i II 8.20 - 7 = 1,20. La corelal ia II1.i IV 8,20 - 6 (7) = 2,20 (1,20) . La corelalia V , i IV 8,20 - 6 (8) = 2,20 (0,20) .

Di fe ren!a de nivel II, impar\ita Ia di s tanta D, da tan genta ung hiu lui de cadere:

11 tgu = D'

'd t t 1,20 t ' _ ~,20 In cazul consl era, g a= 300 sau g a - 300

Aceste valori se calculc" ­zii . Pentru u~U1' a rea operatici, au iost ca lculate ~ i se gilsesc tabele pentru diferite di stante s i diferente de nive l (v . anc­~e l e 2- 4i.

Sonda 10

,;;fi' 183,iIJ-"'"-

Sonda 11 /9/50'

c ___ _ _ 1 ~20 _ ___ 410iiio;;;./a

300m~

11'2" I ~===:- ::- ",:'-",:'-':=-:=:::- t iJrFioni itj

Daca intr -o anumi!ii re­a iune s-a stabili! precis, prill ~i teva fora je, profilul li tolagic al formatiun ilar ~ i s-au abser­va t pe ' diagrama electricii curbe earaeteristi ce u~or de recunoscut, at uneea diagrama eled riea poate fi sul icientii pentru ob!i nerea ~ore l ?\nl,or Pentru a grabi lora] ul ~ I a f ~ ­ce eco nomii, Hira insa a sca ­dea cautat ea ~ t iin \ ifica a Iuc­rari lor, se poate renunla 13 ca-rota jul mecanic, ad icii la scoa- WI.-___ -~--1 terea probelor d.in .unele fora - l/ivploJ - - 01/1

mari, -ie, facind numal dlagrama e-lect ricR Fig. 46. Corelatlt intre doua

3. Calcularea direc\iei ~i sondeze d iderii stratelor din triade. .. d ' t· t -Pozitia stra tela r poate fi calculatii pe baza corela\nl? r 111 I e r eI fo raje asezate in tri unghi (tr iade), prin proced

3eele ~~atate I;~a l (~;;,.

a)' Pozilia stratelor elleie. Sondele 12, .1 Y - cu e V~ .l ~ -184.00, 180,86 ~ i 180,26. Dista n\ele dll1t~e ele slnt de 200 111 In\,l e 12 ~ i 13, 300 m inlre 13 ~ i 14 ~ I 360 m In!re 12 ~ I 14.

89'

Corela!iile gasite intre foraje sint (fig. 47):

Nr. Sd. 12 Sd. 13 Sd. 13 ' Sd . 14 Sd. 12 Sd. 14

I 62- 73 70,50- 82 60- 75 . 63- 69 131;- 141 140- 146 169- 176 175- .1 81

66,50- 69 64- 70 125-146 134-155 159-164 175-180

II 135- 141 144- 151 III 156- 166 166- 177

12 '13 . j4 18100 180.86 ,"0 '" 180m+---'--'--l" . __ -'--J"0:;"",.u //1$,71

d·200m'- 4--d·300m

--- d·J50m+--_---J

I '-c:~ _ ___ ___ _ - -~~~---~~

J.

Fig. 47. Corelatil intre trei sondeze a~ezate in "triada"

Secautii adincimea medi'e a fieci.irui gr up de strate core­late:

1\r. I 11 III

Srl. 12

65 140 160

Sd . 13

74 150 170

Sd . 14

67 136 178

Se alege un plan orizonta l de reper convenabi l, fal a de care se calculeaza adincimi Ie corelajiilor. fncazu l dat, .se iau ISO m de la ~ivelul marii . Paja de acest plan .se calcul eazii iniillimea Te!ailva a sondelor:

flO

Elevatii Plan repel Tnait imi rela tive

Sd. 12

184.00 180,00

4,00

Sd. 13

180,86 180.00

0,86

Sd. 14

·180,26 180,00

0,26

Sci.izind inallimile re lative din adincimi le corelaliilor, se ob­tin adincimile lor lala de acest plan (izobatele relalive ale core­laliilor) .

I II III

Sd. 12

61 136 156

Sd. 13 73, 14

149,14 169,14

Sd. 14

66,74 135,74 176,74

Ointre acestea se insemneazii maxima cu a, media cu b ~ i minima cu c

I e. (12) a. (13) . b. (14) II b. (12) a. ( 13) c. (14) \II e. (12) b. (13) a. (14)

b) Atlarea direcfieistratelor, Se cauta a distan\a X cu aju; 'lorul formulei:

b-e d' . X = a_ e x 1St. a c.

X se trece (la scara) in plan pe linia c a. de la localia son' oei 12 sp re laceea ,a sondei 13 (fig, 4S ) pornind din pundul c. Ca-

Fig. 48. Determinarea direc1iei strate lor din .,t riada"

piHul d al fragmentului X se ul1e~te printr-o linie cu punetul b (10-<:alia sondei 14). Aceast a IinL2 este directia stratulUi.

,91

Exemple:

Coretatia X, 66.71-61 5,74 x 200 73,14 61 x 200= - 12,-14 - = 94,56 m.

Coretatia II X" _ t35-135, 7 4 0,26 x 300 149,14 135,74 x 300 = 13,40 - 5,82 m.

Corelatia III Xlii "", 169,14- 156 . 13,14 x 350 175,74 155 X360 - 20,74 - 228,55 III.

c) Atiarea inclinarii strateior, In acel a~ i plan , se duce di rr punctul C 0 perpendicul ara y pe directie. eu lung imea e i se im-' pa rte dilereli\a dintre b ~i c ~ i se ob\ine tangenta ung hiului de i ncl inare a stratului: .

b- c a- b tg a =-- sau y y •

Exemplu: Corelafia i :

tg . , 5~4 = 0.05448.

Cauiind in tabelele de tangente. se gase~te ca 0,064. corespunde let. .«1 = 3°40',

Core/alia 1/: 11 a - b 13

tg • ~ yn ~ 154 = 0,0844. Dupa tabele se gase~l e (tIl = 4°50'.

Core/olio lll: '" a-b 7,60

Ig • ~ ym = 105 = 0,071 7 de unde Q;III = 4°60'.

4. Demons!rajia rnaternatieli a forrnulelor [olosite pentru . afla rea di·recFe i ~i ind in;; rii .

a ) Pentr" direcjie. Fie cete tre i [oraje: A, B ~i C (fig. 49) ~ i planul st ratului a tins de so nde la adlncimi d;fer ite, ~ i a nume:: maxima a, med'ja b, minima c.

Direc(ia stratului este orice linie orizo nta lii dusii pe planul acestui strat. Pentru s imp li·lica rea problemei. se a lege li nia or i· zontalii- care trece pri n punct ul b. Ea atinge liniq ac In puncl ul d ..

Prin pu nct ul c t rece pia nul ori zonta l reper, lat i! de ca re se llliisoa rii adi ncimea stratelor in so nde.

Tot pen!r u si mplificarea probl em.ei s·a ad us plan ul de repel' in punclu l c. P rin aceas!a se ob(ine c= O (i n mod ob i ~nuit , aresf plan este mai sus ~ i deci b-c are a valoa re pozi tivii).

Ridici nd vertica le din punclele a (de fapt, i n figu ra e linia' sondei) ~ i d, ele vor atinge plan ul or izonta l in pu nclele a' ~i d'.

92

J

8 c

I

aa ' ~ a-c

b·c x·-xO a-c

A 1

Oirecl;a -slra;'u/vl

Fig. 49. Planul s1ratului intre cele trei sondeze

b'

8

IJ IX , w

J IX

......,. cb ' , b-c ab ' , a-b

!I ~ IV d;slan/l' maSIIFi/IJilp. in piJntJ/ de Sllua.l/p at /oca./JiJor sonde/ofJ

b"

, a

Fig. 50. Determinarea inct inari i . din " tr iad a"

93

r

Din triullghiurile a,semenea ed'Ct ~i ea'a se scoate relatiai cd' ca' dd'= 00' , ,din care valori:le pot Ii m iisurate sau calculate, intru~it

dd'=b~e aa.'= Q-C a'e= D cd'= X.

D esfe disf anla topogralicii dintre fora J'ele A Sl' C, d I 0 care se cunoas. te In pan, e exem plu : 300 m, '

, 29

S'20' - ' ,--- Incllh,:irl aparpr.le

dupa C{/f'I!/'JIII ""V"- ~ , .

4 °Z~ ' Inc/marl cakuia/(? .... din Irlade

o /00 :100 JOO 400 500 m , , ,

II

,

, I , ,

I ,

22

\ ..:.. , '" \ r.., , 24

Fig. 5 1. Date geoJogice obtinute prin sondeze

Inloc uind in formul a, se obline: x D '

30

d d X b~c b-c =a=c e un e = o-c x D care a fost data mai sus sUD

forma X= b-c X d' t O- c Is,ac,

94

b) Pentl'u inclinare, Se proiecteazii sondele in plallul verti ­ca l a l lini ei de d dere a s tra tului (fig, 50). Din fig ura se vede aceastii inc linare , Planu l orizonlal se considerii in p!1nctu l b.

y esle perpendicul a ra liisat ii din punc!ul c pe direc!ia stra ­tului, iar w este perpendicul ara din punctul a,

Din ligura se vede cii:

b'e b-c abW a-b to'a = -= - sau tga ~ --=,- ' ::, y y W IV

Diferen\ele a- b ~ i b- c se cunosc, iarvalorile lui y $i w se mii soar ii pe pIa nul de s itua\ ie. Oblinindu-se tg a, se cautii in ta ­bele va loa rea ullg hiului IY, care esfe inclinarea rea la a stratulu;'

Loca\i il e forajelor executate intr-o regiune se ridicii in pla n de cii tre topografi , ridicindu-se exact coordon a fe le $i a lfi t u cl in~a, liedrr i so nde. I nt r-u n colt a l pla nului se execut" $i 0 tabelii Ctl

alf itu dinil e so ndelor, cu adincimile relative $i abso lute (izoba­tele) a le stralelor r eper in foate sonde Ie.

PIa nul se executii la 0 scarii ,potrivitii cu distanlele di ntre ' sonde $i cu suprafa\a studi atii, Dacii dista nt-ele dintre so nde si~ t de 150-500 m, scara ha r!ii poate Ii 1: 20000; dacii dista n\ele sint de 1 000- 5000 m scara poate Ii: I : 50 000 aa u, 1 : 100000. Pe a'ceea~ i hart ii se indicii prin semne conven(ionale (vectori), i nc,linii ril e aparente a le stratelor intre sonde, se co nstruiesc di­recliile $i inclin ii rile rea Ie a le stratelor din fr ia de (fig_ 51) sau se co nsfruiesc , izobatel,e straful ui reper.

SONDE DE REFER INTA

Sondele adinci de prospec,\i une se execut a in regi uni un d,, ' trebuif sflldi afe form aliuniJe pe adincimi ma i mari decit cele la care ajung sondezele, Ele a ll toate caracterele tehnice ale lora .. jelor de expl.oatare $i explora re_ Sing-ura deosebire const ii in lap ­tul cii scopul lor are un ca rilcter ~tiin\ ifi c_ Ele nu a u drept scop Ilumai gasirea unui z5ciimint de minerale utile, ci urmaresc sa rezol'Ve probl,eme stratigrafice sa u tec!onice_ Adincimi le pot depas i ~ 00~-4 000 m, du pa obiec!iv ul propus ~ i puterea insta laliei de fora) a lese_

. Sondele mari sapind cu freze scot s i ele carote cilindr ice (:Ig , 52 ~ I 53), Ele ,n~ caroteazii i nsa, i n general , continuu deci! P:' a numlfe por\lunl IndI ca te spec ia l i n programul geo logo-teh- , mc, Tn mod Obl s llUlt, ele scot ca rote de 1-3 111 lu ngi'llle, de Ia-

-anumi te intervate, de exemplu di n 30 in 30 m sa u din 50 -in 50 "' ­,Carotele sondelor mari pot fi ~ i el'e studiate ca $i cele a le son­dezeloL

Deoarece un foraj de referin \ii urma re~te probleme straii ­grafice ~ i tectonice de im porta n\a regional il , amplasamentul l "~ se face pe baza unu i -stud iu geologic reg iona l, care se executa in biroll .

Lucraril'2 tehnice necesare unu i asUel de foraj de mare ad incime sint iparte complicate ~ i sint co nduse de un inginer specia li sL

Geolouul t rebuie sa cUlloasca teOl-etic ~ i practi c mersul lu-b t --or ;;rilor tehnice, pe ntru a-I) i putea da seamii daca se exec u a In

condili i bune sa u r£le, In vederea a tingerii scop ulu i prop us_ Descrierea ut il aju lui de sonda ~ i funcliona rea lui nu vor

fi dezvolta te In acest manual, ele fiind tratate in lucrari de spe­cialita te pe care ueolouu l Ie poate co nsu~t a la nevoie_ , b b

_ J n cele ce urmeaza se vor descrie numai lucrii ril.e ca re cad in sarcina geo logului : '

A. URMARIREA EXEC UTARII PROGRAMULUI

Geologul u rmare~te executa rea program uluL prIn_ urm~toa ­re~e mi il o !:l'c~: dte~le Tlaparlul z!;nic d~ foral. ce:e In.t.orm3tll ~e­lefonice direde de la ingi nerul de fora], de la brlgadlerul fora] u­lui sail ch ia r de la sondorul-$ef ~ i face vizite la sonde, pentru a se co nvinge dired de mersul lucru lui ~ i de modul de executare. -

EI urmare~te programu l, lu ind pa rte activa, interv,enind ,:;i dind dispozi\ ii ~i di-rectiveIn . Iegatura cu pr~bleme l e geologIc: atunci ci nd ga se~te de cuvll n\a, sa u cl nd Illcra rlle nu se exrcecuta conform programulu i slabi liL

Geolouul st udiaza -toa te probelede roc i extrase ~ i lntoc­me$te profilu! litologic a l sondeL EI st u di ~zii diawamele elcc­trice, face corela\i il e jntre di agrama electrlca ~ I prolliu l h ~o l ogl c a l sondei s i fixeaza limitde dinlre forma\iuni; face corela\nle in­

tre dalele 'ueolouice din sand a Ctl cele oblinu le prin prospec\,iu ni geologice fa suprafa\a sa u prln prospec\iuni. geofi ~ i ce , lI r~n are~ t"

-corelat iile lntre diferitele sonde dIn aceea~ 1 regl une, 1I1regls: treaza'devi ati il e sondelor, determ inii , pe baza da telor din probe ~I diagrame eledrice, stra tele petrolifere ~ i acvifere_ P entru sond~l~ de expl ora re $i de exploa tare, el propllne Inlerva lel e d~ ~erfo l a

-s i urm a reste incercar ile de punere in produetle a so ndel ~ I rezu l-'ta tele ob(inute _ -

'96

B, STU DIUL FORMATI UNl LO R STRA BATUTE

I. Necesitatea de a Ilia probe din teren. Un f-ora j de rd e­r in!a avind drept scop stabilirea sUCClesiulll i stratigra fl ce ~ i tee­tonicei unei regiuni, este foarle im porta nt sa fie in a ~a fel sa" pa t, incil sa dea indica!ii s ig ure In acest scop_

Se observii adeseon la echi pele de fora) tendi nla de a inde­p,lini formal plan ul de lucrll, de a grabi fo rajul prin nelua rea de probe din stratele prevazule sa u prin marinea intel:va lelor neca­rolate. Echi pele de fora) care lucreazii 111 acord, Slll t foarte In­teresa Ie sa sa pe un nllma r ma re de melri ~ i co nsidera ca rolarea ca 0 piedlca in rea lizarea adincimii prop use. lntrueit costul unu l foraj este foar te r idicat, este absolut necesar sa se obl inii maxi­mum posibil de informa tii cu aceastii cheltu ia la- Nu trebuie 53 se uite ca ' un foraj de referin \a se sapa pentru a ob!ine informalii geologice, iar nu pentru a fa ce 0 simp la ga ura in pam.i nt .. Infor­m atii bune nu pot fi ob\inll te dintr- un ioraj sa pat In g rabiL

De aceea, geoiogul Ircbuie sa urmareasca fora jll l ~ i sa in­sis te penlru scoaterea de probe d in forma\iunile strabal ll te.

In iisa ueologo-tehnicil a sondei, trebuie sa se illscrie toate , b

carolele care t rebuile scoase. Dupa aceasta f i ~a trebuie sa se co n· troleze dadl programul se executa cOll!? ti incios. t;>i daca nu se lrece peste stra tele importa nte fii ra sa se carofeze_ Daca dupa ca­rota jll l electric se co nstata ca mai exi sla strate interesa nte care nll a u fast carotate, geologul va propune scoaterea de probe cu ciu pitorul. . :

Tn r£gi un i.ie s lab deschise la supra fa\a , unde nu eXlsta I n ­

lorma\ii bune asupra straligra fiei $i tecto nicii reg iu nii, sa u in regi uni le unde nu sint strate reper prea hu ne, probele trebuie cu" lese ell mare gri ja, la interva le mai dese ~ i studiate cu mare alen\ie_

o so nda Din:e lucrata ~ i bine studi atii, care este sa pata in­t r-o regiune s lab deschisii la supra fa\a,. reda -istoria s ubso l u l~ i uneori mai bine deeit 0 desc ifreaza un studiu geolog ic am a nu n\lt de suprafa liL De aceea, dupa cum s-a ma i spus, este absolut ne­cesa r _sa se cul eaga maximum de informalii dintr-o so nda - I n sa pa . Este necesar sa se ob\ina cel pu\in -d te 0 probii repreze n­ta li va din fiecare form a\illne, iar in forma\iunil e care se a~tea p lii sa fie product ive. t rebuie sa se ca roteze continuu pe porli unea cu n is ipuri petroli fere_

Pentru ca scoaterea probelor sa se faca In (june condi\ii: :zeologul trebuie sa t ina 0 legatura strlnsa cu echi pele de fora,. deoa rece ltl ~ ra rea merge in cele mai bu m' conditii cind geologu l lucr,eazli in armonie cu inginerul de foraj. 7 - Tndrumari in practica geologic~

91

(

Daca geologia este 0 ~tiin \ii ~ i a filozofi e, forajul este to(­oda tii 0 ~tiin \ii ~ i 0 arta. Geologul ~i ingi nerul de foraj trebuie sa a iba in vedere ca fi ecare dintre ei es(e un specia'iist ~ i ca amind·)i co nlucreaza in vederea realizarii aceluia~ i scop. In acest fel se va ajunge la 0 in\elegere care u~ureazii coleetarea probelor ~ i aduna rea informaliilor as upra zaeamintului. Geologul treb uie sa discute cu sapatorul , sa se inform eze as upra felului cum se sapa iorm a\iunea, asu pra ta ri ei rocilor, apa ritiil or de gaze, de l i!ei saUl de ape, asupra por\iun ilor in care se darim a gaura etc. ~ i sa fur ­nizeze date asupra fo rmap unillor pe ca re Ie a~tea p t ii, asupra li to­logiei ~i teclonicii , asupra problemelor pe ca re Ie urma re~ te , as l.1 -pra necesiUi!ii de a scoate di versele probe. Tnlelegind fi eca re ne­cesil ii! ile de lueru, greuta( ile ~ i problemele ce luil ait, se poat~ aj unge mai bine la seopul urm ari! prin saparea so ndei.

Probele de formalillni extrase in t impul fora ju lui pot fi: ca­rote sa u simburi de sondaj, probe de la sit a v ibratoa re, materi a l di n ta lpa sondei scos pe gura sapei ~ i probe luat,e cu ciupitorul di n pere!ii ga urii .

2. Date asupra !orma!iunilor ~i sondelor. Afa r!! dedat ele ob­!inut e din stu diul probelor de roci ext rase, se pot obtine da te asu­pra fo rma!iuni i ~ i prin a ite m ijloace. Astfel de informa!i; supli­mentare pot fi oblinute prin ana lizele probelor de noroi, dupa re­z istenla rocilor la sa pa, insemnatii in jurna,lul de foraj a l sondo­r u l ui- ~e f, dupa vi teza de foraj sa u uZIJra sape i" apoi prin dia gra­mele eleclrice sau radioacti ve ale gaurii d,e so nda.

. Majorita tea acestor me!ode de info rma re si nt fo losife curen! in industr ia noast ra pet rolifera ~ i, de~ i nu toa te sint metode geo­logice, ele trebuie cunosc ute de geolog.

Ele vor fi di scutate aic i numa i sub as pectu l apli ca\iei geo­logice. Pentru 0 informa r~ mai completil asupra lor, geologul ·va folos i tratate de specia li tate.

Afara de datele as upra forma! ill n ilor, sin! necesare uneie date asupra gaurii de so nd a, ca re po! infill enla sau completa da lele geo logice obti nu te ~ i 'deci si nt imporla nte pe ntru geolog­Pr inlre aceslea, un rol important il au de"ia!ia sondei ~ i excava­tiil e prod use in interiorul gii u'rii, ' da torit e acliun ii noroiului de sapa.

C. CAROTE

Cele mai comple!e in iorm a\ii despre iOflna!iunile straba­tut e se oblin prin simburii de so ndaj, care pun la dispoz itie ca n­titat i 'suficien!e ,de mater ia l sanatos ~ i proaspii t din roci le din ta lpa sonde i. .

98

..

/ 99

Carotele (fig. 52 ~ i 53) se scot din talpa sondei cu fre ze speciale, numite carot iere, ~ i a u forma ci lindr ica . Axa lor In pozi­tia originalii coi ncide teoret ic cu axa sondei.

Numirea de "carota" vine de la cuvintul francez "carolle" 'care insemneaza "morcov".

I. Tipuri de carotiere. Ca<oliera este partea din garnitma de foraj care izoleaza in talpa sondei 0 porli une de roca de fOrIlla cilindrica ~i 0 pri nde pentru a fi scoasa la suprafala"

Dupa cum forajul este percuta nt sau rotativ, carotierele p')! fi ~ i ele percutante sau rotative. Intrucil, in industria modernii, forajul percutant este foarte rar folosit, ca roti erele percutallte llU

sint descrise aici. Carotierele rotati ve a u trei part i principa le: capu!, care taie

proba, corpa!, ca re prime~te proba taiatii ~ i prinzlltorul de probd, care fixeaza proba pentru a nu cadea di n tubul carotier.

Se deosebesc numeroase tipuri de carotiere, dupa forma ce­lor trei parti pri ncipale ale lor, care sint variabile in funetie de neces itii tile de lucru.

Du pa Ilumarul detuburi cari const itui e carpal caro/ierei se deosebesc carotiere cu pereti simpli ~i carotiere CU pereti dubl i.

Carotierele cu pereti simplj se intrebuinteazii la sondeze. Ele sl nt formate dintr'un tub de otel. care are la un capat un filet pentru a se In~uruba la priijin ile de foraj, ia'r la celalalt capat, dinti de otel sa u 0 coroana CU apllicatie de dia\1lante negre. pentru a tiiia rocihe tari. Proba: este retinuta in tub, In limpu l extractiei, de un inel prinzatbr.

Carotierele cu pereti dubl; se intrebuin\eazii , atit la SO,l-' deze cit ~ i la sonde.

Carotierele dubie sint formate din doua tevi: 0 teava inte­rioara pentru proba ~i 0 teava exterioarii. Teava exterioara , care fortlleaza corpul propri u·zis al carotierei, este prinsa CU un capat de prajinile de sapa, iar la celala lt capiH se fixeazi! ca pul caro­herei. Teava interioarii, pentru proba, este asHel in~urubata la teava exterioara, inci! se invirte~te odata cu ea, sau este prinsa de teava, prin intermed iul unor rul menti, inci! stii pe loc In tim· pul carotarii. •

Capul carolierei poate fi dife rit, dupa cum trebuiB sa ca ro­teze in forma\iu ni moi sau in formatiuni tari . Pentru formatiuni moi sa u de tarie medie (marne. argile, cii rbuni, nisipuri afinale etc. ), capul carotierei are aripi sau lame taietoare, iar pentru for ­ma\ iuni le tari, role dintate, de forma cilindricii sa u troncon icii .

Prinzdlorul de' proM este a~ezat intre cap ul carotierei s i teava d'e probii, pe un prag al cap ului ca roUerei. Prinzatoarele

100

pot· fi cu arcuri de aiel, cu gdUar sau eu pene. Tn fi g. 54 este reo ' ' prezentat un cap de carotiera cu prinziitoare cu arcuri de otel ~f cu gratar. Arcurile ~i penele de olel servesc 1a fixarea probelor de roci tari, iar gratarul, la prinderea rocilor moi. Ele au un rol important, alit in momentul ruperii probei din talpa, cit ~ i in tim­pul extragerii ei la suprafa\il. Descrierea amiinuntit ii a carotiere­lor se gase~te in lucra­ri le tehnice de speciali ­tate (v. de exemplu: An­doni e: Carotajul meca-nic. •

2. Pregatirea prabei pentru studiu. Extrage· rea probelor din caroti­era se fa ce cu deosebita grGa , alit pentrua nu Ie s farima, cit ~i pentru a nu Ie deranja din pozitia lor norma lii.

TeBva inferlfJara penlru proM

Cap cfeta.""I;e.' .. ; pt?niru 0rr,,,fiu'O,

JaI'l

Prlfizal om! super/(JI'

ine/vl prtn?aloru;~f/,

Prlnzdloru! mferiOf' de p roba

Role penh I 9Jpa/ Probi1 scoasa din

carotier ii se asazii intr·o cutie spre a f( trimisii la Iaborator pentru analiza. Fig. 54. Partea inferioadi a unei carotiere

Se re~omanda ca I~ngimea cutiilor sa fie potrivita cu lungimea prob.el. In mod obl~nUlt se folosesc cutii I ungi de un metru, largr ~ I ad.lnci de cHe un decimetru. Cind probele sint de mai mul ~l metfl, ele se a~ilzi! in mai multe cuti i. Despartirea pe cutii se face d_e la rupturtle naturale a le probei ~ i numai i n cazuri rare se rup,e In mod special de catre operator.

Cind proba se pune in 'ma i multe culii trebuie Sa se aiba grija sa se insem neze capetele adiacente, as'Uel ca in laborator proba sil poatii fi reintregi,tii cu exacti tate.

. In cutia respectiva se pun bi le\ele la ambele capete, indi-tl nd sanda ~ i adincimea fiedrui capat al probei. Pentru aceasta. sondof11-~ef l trebuie instruil i ca sa indice in mod constiincios toat ~ datele necesare. .

. Daca biJe\elel!e se pier? sa u se uda ~ i se distr ug, proba p ler~e din va loare. Atunci adlnclmea probei poate fi aflata numai dup~ raportul de foraJ, dacii se ~tie de la ce ·sonda provine proba. Capatul de sus ~ I cel de JOS ramin insa de cele mai multe or i ne­determi_nate. Uneor i,pot fi deduse ~i ele dupa forma probei.

ClOd roca este dura (gresie, calcar, marna tare). geologuI poate recunoa~te capatul de sus al carotei dupa for ma lui conica

101

sau piramida la. La incepulul carolarii, carotier1\, nefiinG bine . Ii xatii in leren, slruj e~le prin invirtire slmburele, care are lend1l1\a. sa inlre in lub· Chlar clapele carolierei, fredndu ·se de proM 111'1-

inle de 1\ se ridica complel, efeclueaza aceasla slrujire. Carol iera ia aslfel la capalul de sus a forma conid, mai sub\ ire decil re~l ul probei. Uneor i s-a formal la capal ul de sus un Irunchl de plra-mida penlagona la regulala (la carolele or l e nl a~e). .

In multe cazur; se poale re.cunoa~ l", capalul de )05 'I I pro­bei dupa maleria lul fr ii mintat ~ i 'Irs, ca:e are un mir?s gre~ de piimint incins, de asemenea datont aC\lullll carohere!. [Ju pa ce opera\ia de carotare s-a terminat, nu se mai apa.sa p.e freza caro­lierei, ~ i viteza de rolalie a mesei se miire~te. Freza, m l ~cll1du-s~ mai repede $i mai mult pe loc, fara a palrunde in leren, face cn materialul sa se inghesui'a sdi in carotiera, sa se framinte, sa se dezlipiasca in strale subtiri, care prin freca re unul de a ltul se incii lzesc foart e mu lt. Roca se incinge, "se arde" ~ i se innegre§Ii:. De aici vine expresia de "probii arsa". Uneori, proba ' se tope~l e, devenind ca 0 zgurii (de exemplu : la 0 sonda SRP, $ u\ a Seaca, adincimea I 522 m) .

Mirosul uri! se dalore$le m.a,heri al'uLui organic din roca, care se descompune prin ridi ca rea temperalurii probei.

3. Descrierea ~i analiza probei. Deseri",rea ptrobei se face In laborator. Penlru a fi completa, ea trebu ie sa cuprinda Irei cate-gorii de informa\ii: lehnice, geo logice ~i economice. , .

'- a) Datele tehnice necesa re sinl: num ii rul sondei. Inlrepnn-derea localitatea s i adincimea de la care s-a scos proba; apol : data 'carotar ii , ca~lita tea siipala ~ i recuperalii ~ i , daca esle posi-_ bil, sa se indice $i capalul de l.a ca re s-a pierdu t din proM.

Prima operatie care se face in laboralor consta in caub· rea bile\elelor din cutia cu proba, penlru a vedea de unde p!ovl n:, proba ~ i ca re este ca nlitatea care s-a carotat. Apol se masoara proba spre a se vedea ca nlil atea recuperala. Rareori ex ist a con­cordan ta inlre inlervalu l carota t ~ I lunglmea probel recuperale. De obicei se rec upereaza ma i putin decit s-a sapat cu carotiera; procenla jul de recuperat coboara ch iar pina la 5%'.

Acest fapt se poa le exp\i.ca in doua fel uri:. _ Tn timpyl extragerii probei, di n, ca uza. unul del ect a l caro­

tierei se poale pierde 0 parte din simburele ca rolat . Por\l!,ne8 care se pierde in primu l rind esle loldea una din partea de l OS a probei. . Uneori , se pierde toa la proba ~ i carotiera iese goala; atunci opera\ia de carolare trebuie repeiata,

Tn mod exceptional se poal,e pierde · $i din ca piitul de ,sus al unei prob.e, ~ i an ume, at uncea ci nd s-a ca rotat un lll S IP afmat sau friabil ca re esle sfarimat u~or la atingerea frezei carotierei

102

.:;; i esle spa lal de curentul de noro i, aslfel inci! nu ma i poale fi p rins in tubu l caroti erei.

C1nd pe baza crileriilor indicale' mai sus nu se poat , deduce de la care capat s'a pier~ut di'n proba, riimine la a precierea ~ I expen en\a geoiogulul sa Indl ce de unde s -a pi.erdut din proM. Tn ,acest caz, se trece de obicei cantitalea "pierdul a" la partea de lOS.

Cazu l d escris la "sond ezele de prospectiune" ca proba recu­.peral a sa fie mai lunga ded I interva lul sa pat nu este cunoscut la sondel,e mari. .

Toale datele tehnice indica le se scriu la incep ulul descrierii . c a un titlu $i sublitlu, de exemplu: .

Sanda 264 Sourompelrol Is laz Corola mecatlicii /652---. /655 m ,(carotat 3 nl . r~c uperat 1,85 m = 6ZO/tJ).

. S ub acest Iillu urmeaz a indicarea datelor geologice ~ i eco-n omlce.· .

b) Datele geologice cuprind loate observatii le lilo l oa i c~ pa.leonlologice ~ i teclonice facule pe probii. . " '

. Observa\iil e litdlogice se refera la nalura rocii sa u a rocilor d in care esle constituil a proba, la cl(loa rea ~ i duritalea rocii la m arim ea bobu lui , la cimentll l ~ i eventua l matricea care un~ste -gra nul ele. ~C in c,az ul brecciilor $i conglomeralelor, Id ll atu~3, vJ rsta , marllnea ~ I fo rma elemellielor consti tutive. Tn cazul unei ,a Her na n\e de roci, slra lele mai sub\ iri dedi 10 cm nu se descri" ~epa ral, ci ca inlerca la\ ii ( 10- 0,5 cm) sau ca film e (5- 0,5 mm) In ~Ira l e l e mai· g roase, sa u ca aHerna n\e inlre ele. d.eoarece nu mal pol fl rep reze nt ate pe profi l (n ici la scara I : 200).

Aslfel: un slral de calcar de 2 cm, cupri ns in 2 m de marnil se va descri e i n fel ul urmator: 2 m ma rn a (cu loate caracteristi: ,ci le ei) cu 0 intercala\ie de2 cm ca lcar (cu loate ca racterele lui Iilo logice) $i se va a ra la pozi\ ia ca lcar'ului in stratul de marna .(la partea inferi oara sa u sLI perioara) . Cind doua roci diferite a Hern:azii in s trale ma i subliri decil 10 cm, ele se descriu im­pre una, ca 0 a lternanta, de exemplu : 30 Clll alterna ntii de mar na

'ce nu~ ie inchisa ~i argil ii verzuie. in strale de cit e 1-':3 cm. Dad slrale le sinl ma i groase dedi 10 cm, ele se descriu fi eca re in part e, incepind de la capat ul de sus a l carole i, indicindu-se lun ­,\ri mea fiecar ui slrat in proba sa u - pre:erabil - adinc imea lui In fora]. De asemenea , se va indica dadi roca este bine sau s!ab st ratif icatii, daca esle cllrb icorticalii sau cu sl ructura incruci$alii. ('1.1 Vine de ca lclt sau ghlps. Pentro a examin8 dt mai amanun1it ~ j mai compl ef prcba, ea se sUl rlrna , se rupe in bucat i, se zgi-

103

rie, se incearca cu HCI etc., a"ind grija insa de la in~eput sa se puna d" 0 parte e~antioa nele ca re trebuie pastrate In colec\.a proprie sau Cllre vor fj trimise la Com.tetul GeologIc, sau la um-lalile pe care Ie intereseaza foraju.l respecl1v. . . .

Informaliile p!1.leontologice privesc con\lOutul m fosll e al pro beL Cind se. farimileaza proba . pentru st udlU ,. se aleg toate iosilele ~ i se pun ' de 0 pade. Ele 1rebUle. determ .• na t~ generic ~~ ' Dacii este posibil , ~ i specifIc. Formele m~. Ob'~I~ulte .~1 cele carac­terist ice trebuie .sa fie determinate spec.fIc. Daca fosllele smt rarE\ se sfiirima 0 cantil ate mare de proba, pina d nd se pot a lege dteva exemplare determin~bi1e, sau Ill, nevoie chiar numai clteva fragmente,. ca re sint uneon ~ 1 ele un md,c.u valor_os. Unele foslle se recunosc usor chiar in fragmente mlCI. AsUel, In marnele pon~ ti ce formele de Cardiacee sint caract.;ri stice prin coastele m.c. radiare. In marnele ~i nisipurile meotice Hydrobia se recunoa~ te chi ar dup a 0 singura spira .. Nerili!}a .dupa ornamentaJll!e de P}' cochiliE1, Congeria novorosstca. dupa reglUnea ~mbonala ov~ . da l a , ia r ·forme le de Vnio ' (Meotian ~i Dacian) , prI n aspectul s,defos.

. Daci. macrofosil" le li psesc eu desavir~ ire, se trimite mater!al d11l proM la laboratorul de m~c~opa leontologi e: eentru a nahza. . ..

Pe baza fosi lelor gasde se determ lna vHsta formatlunlL Cind li psesc macrofosil ele ~ i nu s-a o~tinut . incii rezu ltatul .ana­lizei micropa leo ntologice, se .poate i';.d •. ca vl rst a~ formatlUn11 pe­baza litologiei , dar este rna. b.ne sa • se puna ~ . un semn de intrebare (de exemplu: Helvetia n? Oligocen?)

. La ieclonica se vor indica: inclinarea stratelor ~ i a faliilor 5i chi ar a oglinzilor de frict~une, dacii se obs~rva ~Ianuri" reg~J: la te s i orientate intr-o s.ngura dlTec\.e. Se mal lOre g.str~aza d a~". ialiil e sau oglinzil e de fric\ iune sint pa ralele cu strahhca\.a, ob­lice sau transversale stratelor. Tn sfirs it , se da ad111c.mea zone­lor de framintare s i breccifiere. Q.;ologul trebu ie sa fi e insii atent. sa nu conf unde breci fierile teet on ice, cu framintarile dator!te ca r~ ­tierei. Tn ul timu l caz , pe . fetele de separa t.e d1l1tre buca\.)e fra­mint ate se observa cerellri concentrice. datorite rotali·e. ~ . fre­car ii inire ele a diverselor fragmente de probii .

Tncl inarf a stralelor til carota se masoara cu ajutorul unu i: go ni ornetrll sall chi ar cu clinometrul u.!ei bll so l ~. Penir u mas,, ­rarea cu clino:netrll l busolel, se flXeaza proba .n poz.j.a verl1~ cali;" lipit ii de un perete, se a~azii b~ so l a pe linia _ de cea mal mare panta a fe\ei stratulu i .~ i se c.te~~e u n~h .ul de l11ch nare (ca s i la carfare) . Cu a lte cuv.nte, se masoara ungh.ul d' ntre pla­nu l stratului s i un plan transversal axului probei. Daca se efee­tu eaza ma i m~l te citiri intr-o proM ca re c1i'era in(re ele Cll 2_ 4°,

104

se poate lua ca inclinare a probei, va loarea medie a tuturor mii­suratoriIor· Daca diferen\ele sint mai mari dedt 5°, se indica. va loarea minima ~i maxima gii s ita (de exemplu, inclinarea. 35-42°) . • .

Daca pe distan\a 1- 2 m, in aceea~i probii se gasesc difc­rente peste 20° de indinare (de exempl1u la 1 352 m, indinarea 35, ~ i la : 1 353,50 m, inol1inarea 60°), geologul trebuie sa fi e atent, deoarece este probabil ca a ici sa existe un accident tedonic.

IncIinarea masurala sau calcula ta in fe lul acesta este in­clinarea apa rent ii a stratelor ~i ea corespunde cu indinarea ade-· varata numa i cind forajul este sapat vertical, deoarece, dupa ZUlTl'

s-a ami ntitl, se masoara unghiul de indinare fal a de un pla n p~r­pendicula r pe axul carotei cilindrice, considerind deci acest plan' un plan reper. Dar acest plan este in pozitie orizonta la num ai cind peoba , in poz ilia ei originala, este exact vertical ii. Dad fo­rajul este deviat, ~ i planlll provizoriu de referi nla este incl ina!. Incl inarea miisurata trebui e deci coreeta ta propor\ional Cll de· via\ia sonde i, · pentru a obt ine· inclinarea· real a. Tndinarea arle­va rata este mai mare decit cea masurata, cind sonda este deviata · in sens conira r ciiderii st ratelor s i este ma i mica dad sonda este deviata "in sensu I caderii stratelor (in josul struet urii ). Oed pentru a ob\ ine inclinarea rea la, h'·,·buie facut un calcul de corec-· lie (v. la ca rote orient ate). Lucrul acesta este important, in spe­c.al acolo unde ·ga ura este mult deviala, iar indinarea in carote· este mica. De exemplu: 0 ind inare de 5° in laborator poa te fi d~ 20° in natura, dad ga ur a are deriva\ia de 15° in sensu I contrar inclinarii . Geologul sa fi e foarie a tent. Sa nu se in~ele in special" Iii forajel e de explora re, afirmind cii f1 ancu l are 5° incl inare d nd' in realita te a re 20°.

c) Din punct de vedere economic, ad ica a l exploatiir ii viitOd­re, inteneseazii daca stratul contine t itei, gaze sau apa, ~ i mai intereseaza capacitatea lui de inmagaz inare. De ace ·a, va trebui ~ a se observe procentul de nisip ~ i cal itatea ni s ipul ui din proba $i sa se analizeze co n\iriu tul fluid a l nisipului sau a[ a ltor roci po roase.

o b s e r val i i s p e c i a I e a s u p ran i s i p u l ui. Se­\'a callt a sa se aprecieze procentaj ul de ni sip I iher di n di·feri tele strate. inleiegind prin aceasta: nisipul care apare izo lat+estimarea· tl isipului care apare ca fil me + induziu nile de ni sip in por(iuni le· marnoase. De exemplu. in '30 cm de marna se observii sapte interca­lal ii de nisip tota liz ind E- cm. Marna are. deci, 17 %' nis ip liber. Ma i· a re 0 incluziu ne lenticulara de circa 1,5 cm grosime. Se est imeazii· in total' 20% nisi p liber. La un prof il de am anunt (coloa na stra-

105.-

• ligraf icii). alJluri de col'Oa na li lologica se face ~ i 0 coloa n ii a p rocenlajului de ni sip Iiber im preg nat. P enlru a aprecia ~ i ma l bine porozitalea ni sipului. se mai arala ~ i marimea bobului de nislp bob mare. mijlociu sa u fin ~ i califateq nisipului: foarle mar­no~. s lab mamas. cua rlos etc .

P enlru a delermina exact poroz ilalea ~ i permeabil ilalra ni sipului se Irimit bucal i din proba la laboraloare speciale de cercel;He geolehnicii.

Co n lin u I u I flu ida I r oc I l or p 0 r 0 a s e poale fi ana li za t imedial de geolog. prinlr-o analiz a calila tiva. ~ i ci nd esle necesar. se procedeaza ~ i la 0 a naliza ca ntitativa. inlr-un labora lor de ana lize chimice. fn primul rind se conslala prezenla ii\e iului sa u a gazelor prin cul oarea ~ i miros ul nis ipului. Se pot distinge nisipu ri cu miros de pacura . de benzina . de pelrol lam­pant sa u de gaze.

Dadi nu coniine l ijei sa u gaze. imbibarea lui cu apa siiralii ~e conslat ii punind pe Iimba 0 bucat ii de roca· · .

Daca miros ul de jilei sau de gaze esle pule rni c. se a prind e un chi br il. se ap ropi e fl aca ra de p~oba ~ i se ru pe proba. spre a sc vedea daca hidrocarb uril e sinl·inflamabil e in spa rtura proasp ii t.'i. Daca se aprinde. faptul se consemneaza prin in scr ip\ie:· .. gaze infla mabile" sau .. lilei infl amabi l". Acesle incerciiri trebuie fii ­{:ule chi a r la so nd a in momenlul scoalerii probei din caroti era. Dad proba a re gaze, ea Irehui e para finala imediat, penlru a pu­tea fi ana lizat ii ulterior in la borator.

Prezenla lileiului in ni s ip mai poa le ,i pusa in ev idenlii :;i in felul urma lor : punind nisipul intr-u n vas eu ap ii. daca a rc t ilei. se observ~ irizal ii la supra faja apei. Apa rece evidenjiaza mai bine cul orile de ule i decil apa ca lda.

Acesle melo de de cercela re pol fi comp lelale i n labora tor cu 0 serie de a na lize. penlru a pune i n evide nja flu idele din 0; ­

s ipurile exlr ase din fo raje. Se fac ana li ze specia le penlru gaze. penlru l ilei ~ i pentr ll apa sarala. prin mel ode fizice ~ i chi mice.

R ea c I i i p? n I r u (i j e i. Tile iul poale fi pus in evi­denl ii in roei prill Ilim inescent ;; la lampa de cu'arl ~ i prin reac­tii de C' uiDare cu diferiti re(lct ivi.

E x a m e n u I I a I a Il1 pad e c u a I' (. (ill descri ed se prescurteazii L. Q.) se bazeaza pe propri eta lea (ijeili r ilor brute de a develli lumi nescen le ci nd sinl ex pus<> la lumina ullrav i o\l~ ,lii. Tncercaril e se fac lntr·o camera Intunecata, peniru ca lumina zj­lei sa IlU inioietiice. prin inlensilalea ei, observarea Iluanlelor de cu lori pe care Ie prezi nl a lite iul sau roca impregnal a. Nua nlele "titeiu ri lor variazR la lumina ultraviolet a, de 13 brun inchis. gal -

106

ben bruno gal ben deschis alb laplos. a lbastr ui pina la a lb violace·u. S -a conslala t ca l i \e iur~l e ma i · u~oa.re au cul ori mai deschise, a lbaslre. iar cele mai grete. culori mai i nchise. mergind spr e bruno Dar nu s-a sta bitit pi na in prezent 0 relali e sigura intre g reuta lea molecul ara a hidrocarbu rilor ~ i lungimil e de undii a le luminii . Un fapl cur ios se poate insa c ita in acesl sens: (ileiuri\e mai vec hi pastrate pentru comparalii. dupa 0 anumila vrerne nu a u rnai avut ace l ea~ i nuanle ca la illcepul c1nd era u proaspete. Aceslea inseam na eli. d e~ i erau pastrate in luburi i nchise. para­h nale. pentru a opri evapor area hidrocarburilor u~oa re . (i(durile 'iI-au schimbat cu timpul constitulia s i luminescenla initia la a lba-a lbiislruie a· deven it cu timpul 'a lba'-palid ii ' sa u a lba-giilbuie.

Nis ipuril e ~i gresiile neim pregnale a u la lampa de c ll ar! 0

{:ul oare neagra-brunii sau neagrii-v iolela. Cercetarea probe lor la la mpa de cuarl esle foarle ·comoc a

" i u~oa ra ~ i daca ea nu aral ii exact ce hid rocar.buri sinl in roca, are illsa avantajul de a Ie indica chi a r in impregnajii foarte s labe ~i in h\nlile. ca re nu se inlind in lot lu ngu l unui slra t. Unde gresii impregna le. care la lumina z ile i par neslratifica te. i~ i arata stra tifi ca!ia imediat ci nd sinl s upuse la lam pa de cuae(. da tori tii .diferenlei de concenlra lie in hidrocarburi a diferil elor slra le.

Afara de aces t examen fi zic. la lampa de c uar!. probele se incearca t; i ell 0 serie de reactiv i chimici.

Rea c I i a cub e n z 0 I se bazeaza pe co lora(ia benzolu-lu i in ca re se dizo lva (iteiu \. .

Nisipul sa u gres ia de cercetat se sfiidma bine. se inlrod uce inlr-o eprubela ~ i se loa rn ii pesle el benzo\. Se agila pul in . apoi se lasa sa se Iim pezeasca. Daca nisi pul co nIine t ilei. benzol ul se {:oloreazii in gal ben-brun. Cu loarea esle mai in tensa sau mai s laba. dup a ca ntitatea ~i ca litalea hidrocarburilor di n ni.s ipul sl udia!. .

Re acl i a c u telrac l or ur a de ca 'rbon (CCI .) se face i n acel 'a ~ i mod ca $i prerectenla. Peste nisi pull sla rim a t di n epr ubelii se loa rna ~ i lelraclorur a de carbo n. Prezenta tile iului ·esle indicalii pri n co lorarea Iichidul ui in galben pina 'I a ga lben­bruno dupa procenlu l de hid rocarbu ri din nisip. P enl ru a pU lle ,? i mai b ille in evidenja .prezenta (i!eiului. maleri a lul Iratat ell lelraclorura. esle lurnat pical ura cu piciilu ra i nlr-u ll vas de stiel ii 111 care se gase!?te aoa dist Hata indi lzitfi: claca so!utia contine l ilei, el se separa ~ i ram ine la suprafaja apei. unde poate fi u!?or observaL

Rea c t i a c ub e n z j n a se face fa fel ell cele de mai

107

inainte ~i prezen\a \i\eiului se pune in eviden\a tot prin colora­rea benzinei in galben-brun.

Benzina, fiind un di·zolvant mai slab, · se folos~te ca react iv numai cind Iipse~le benzolul ~i telraclorura.

La toate acesle anaHze, se da ~i un calificativ al reacliei. dupa intensilalea culorii oblinute. De exemplu:

ReacUe foarte buna la L. Q., Cll CCI~ ~i Cll benzol. Reactie foarle buna la L. (J., buna Cll CCI~I Reactie foarte slaba la L. Q. ~i lara reactie Cll CCI~.

Se folose~t e uneori expresia: "Reaclie negativ ii". 'lOa nu este potrivita. losle preferabil sa se indice "fara re­

aclie", pentru probe Ie care nu arata prezenla \iieiului. R e a c i i ape n t ru g a z e se face ca ~ i cele pentru \iiei.

fo losind insa ca react iv qcetona. Nisipul de cerc.etal se pune intr-o· eprubeta ~i se toama pe el acetona ch imic pura . Se lasa 2- 5 min. pentru ca acetona sa dizolve gazele, apoi se iiltreaza prin hirti e de filtru. Solu\ia filtratii se traleazil u~or cu apa distilat a. Tn ca-zul prezenlei gazelor se ob(ine un precipilat alb. "

A n a I iz ape n t r u a pas a rat a.. Prezenla siirH ill> roci se co nstala punind limba pe 0 fala de ruptura proaspat ii a probei. ,La descri erea probei se inregist reazii "gust sarat", "gust. shab sarat" . sau ,,lara gust sara,t" . ConiinutuI1 in ap a sarat a a l une, i roci poroase se poate determina in laboralorul geologic numa i calitativ $i prin compara!ie in felul urmator:

100 g nis ip spa lat cu 200 g apa distilat a se filtreazii ~ i se­pun doua -Irei piciituri de bicarbonat de polasiu ca indicator. Dintr-o bi ureta gradata se picura cu ateniie azotal de argi nt (NO, Ag) ~ i S 2 agila conlinutul , pina d nd se obline un precipi ­tal. Cu cit Se fol ose~te mai mull NO,Ag, cu atit apa din proba esle ma i sara la. P ri n comparafie, de la 0 caroL! la ait a" se poale· face 0 id ee despr,e sa linit atea rela(ivii a probei cercelale.

Toate reac\iil e menlionate se fac in laboratorul geologic $i servesc la punerea in evidenla a prezenlei diverselor fluide in rocile poroase. Ele n u dau insa 0 analiza ca nti tahva a acesior subst a n\e, Ana l,iza ca ntit ati vii se face in laborator ul ch imic, spe­cia l 3menajal in acest scop.

Pr e gat i re a pro b e l 0 r pe n t I' U a n a li z a c h i-· m i c a, Labo ratorul de ana lize chimice. fa ce un studiu amanu n­lit nu numai a l fluidelor dintr-o roca poroasa, dar $i a l porozi-­tat ii, permeabilit iit ii ~ i sa turali" i rociL

Din aceasta a naliza se pot trage conc1 uzii despre produs­iiv it atea stra telor $i 'despre condi\iile de ziicamint, necesa re pen­tru estimarea rezervelor.

108

Aceste ana lize trebuie efeetuale asupr a . probei a$a cum se ,gase$le ea in zacamint sau asupra probei proaspete, imediat ce a fost scoasa din teren, pentru 9 nu se pierde din fiuidele pe care Je co nt ine. Cum i nsii laboratoarele sint departe de ~'antiere ~ i po! trece 0 zisau chiar doua, pina cjnd proba ajunge de la sonda in laborator, trebui e sa se ia miisuri ca proba sa nu se a ltereze, Tn acest scop, trebuie sa se a leaga imediat, la sonda, porliunile din p roba intenesa nte pent ru a na liza ~ i sa se inveleascii intr·o pojghi\ ii de para'iina, Hk8 a dezbraca proba de cama~a ei de noroi, in care se gase~te in ca rotierii. Aceastii operat ie se face cufundi nd dE TIlai mu lte ori proba in pa ra finii lop ita , ca sa se fa ei! mai mul l, s ir ate de paraf ina $i sa nu riimin a nici un punet descoperi l. Pe proba se Iipe$te un bil et cu indicaii a sondei, adinc imii , datei ex· 1rageri i ~ i parafiniirii probei.

. De exemp lu: SOllda 2 Rirzcu Adincimea 850-852 m. Extnlsa 1a 2 iun ie 1948, ora 16. Parafinata 1a 2 iunie 1948, ora 16,03.

Bilet ul se lipe$le de proba cu scrisul inafara $i se mai ap' licii peste el un stra! de parafinii, asHel incH bilet ul sa fie bim Jipit, dar sa se poata citi scrisul pri n transparenla.

Dupa parafi nare, bucala de proM se pune in cutia de pro· bii la locul de und e a fost luata. Laboratoru l geologic prime~t( proba i n intregime ~ i are grija sii trimitii por\i unea pa rafi natii I, laboratorul ch imic pentr u analiza de porozilate, permeabilitate saturalie, analiza ca nUtativii a gaze lor, tileiu lu i ~ i apei sa rate.

D. PROBE DE SITA

Carotele extrase din talpa sondei dau informal ii foarte valo .roase as upra rocilor slriib,itute, insii ele prezintii 0 serie de deza vantaje, ca re obligii pe geolog sa reduca numa rul lor la mini mum necesar.

Tn ' primul rind, ele slnt foart e costisitoare, atil prin opera iia in s ine, cil $i datorilii faptului cii pri n ea rotare se provoaci .inlreru peri ~ i intirzieri in foraj, ca re co ntribuie ~ i ele la ridica re, .costu lui unu i metr u for a l. Tn aldoilea rind, pentru a controla ( liIT\ita geologicii, este necesar un numiir de min im um 4-5 carole :;; i, uneori, totu~ i limita nu poa te fi prinsa eu exaclitate. De aceea 's -a ca utat un a lt procedeu, ma i exped iti v $i mai pulin costisitor pentr u controlul limitelor, care sii dea insa $i o preciz ie mai mare

Cea mai comoda metod a de a obl ine un materi al din for maji uni l,e striibiit ute consta in cul egere a ~aterialului sfiirimat adu:

l a'

...

de curent ul de noroi ~ i depus pe sit a vibratoare, care se poa te obline cu u~uri.n!a ori ci nd, la ra a s tinjeni fora juL

Tn timpul forajului, sapa rupe din ta lpa sondei bucati de ro la, pe care 'Ie ia curentul de noroi ca re c ircu la de la fund' spre su pra fa la, prin tre garnit ura de fora j ~i peretele ga urii. Noroiu l i e~ i l di n sonda treee printr-un jgheab ~ i din e l cade pe si ta v ibr a­toare. Fragment,ele de roca 'ramin pe aceasta s ila ~ i de aici pol ii cu lese orici nd ~ i studi a le de dtre geo log. Tn mod obi~nuit se cu­lege 0 proM de la sila la fiecare 5 m sapali. Probe le pot fi cules" ~ i din 2 m in 2m sa u ch iar din metru i n metru.

Daca si la vibratoare nu esle montal ii in circuit ul noroiului ~ i ar fi t o l u~ i fo a rte importa nt sa se ob!i na probe din roc il e scoase de noroi, atunci, penlru a Ie ob!ine, se ·procedeaza in fe lul urmalor: se bale un ~ ir des de cuie in jg heabul de lemn pe care v ine noroiu l i e~ it din so nda. SUirim ii tu rile de roc i ad use de cu­r,entu,1 de noro i se opresc la grata rul de cuie ~ i pol fi culese ca ~ i de la s ita.

Du pa ce proba se spa la bi ne de noroi, mai ra mi n numeroase fragmente de roci ~ i de fo s ile. Du pa ce acest reziduu se usuca, se i nlin de pe 0 foa ie de hirlie ~ i se exam ineaza Cll gr ij a. De obi cei in el se gasesc roci ~ i fosile di.n toate s tratele slraMtute de so nd a. In curentul de noroi poate veni orici nd, pe I~nga materia lu l din tal pa, ~ i materia l d,e mai sus, rupt sa ll cazut din pere!ii ga urii nelubate. .

De aceea, i n probe le de si ta nu a re valoa re tot ma terial ul cu .. les ci numa i "apa ri !i il e" ad ica formele fos ile, respectiv roci le (de exemplu, marnel e ro~ ii sau tufuril e) ca re apa r pentru prima oa ra in c ircuitu l de noroi $i ca re vin sig ur din talpa .sondei,.

Dad probele s int lu ate des, se poate determi'na cu mare preciz ie limita dinlre forma!i unil e geo logice.

Astfe l, de exemp lu limiia dintre Levanlin $i Dacian se recu ­r.oa ~te u~or dupa apari!ii le de earbun.i.

Tn parlea su perioara a Dacia nului din aproape toat e ~antie ­rele noastre. se gasesc numeroase strale de carbun i. Tn unele re­gi uni, se gasesc s trale s ubliri de earbuni ~ i in Levantin . Dupa apari tia Jar, geo logt~1 v.a Ii atent sa gaseasd i ~ i primeJe fragmente· de cardia cee, ca re arata fara indoiala Dacianu!. Tn tot cursu I sa­pa rii Daci anul,,;, se gasesc in probele de s it a fragm ente d:e ca rdii mari , v iv ipare, unio ~ i mai a les rezid uu boga t in nis ipu r i.

Limila Dacian-Pon!ian ,e co nstatii ~ i la sa pa, prin trecerea d in n isipurile masive daciene i n marnele pontiene. Din probel e de s ita di saa re reziduul ni sipos ~ i se remarca ab unde n!a excesiva a ca rdiaceelor cu coaste fine. La mijl oc u,l P on!ianului apa r cochili f

110

groase oe Congeria rhomboidea, uneori ~ i nis;puri. Spre baza P o n!ianului apar fragmente de marna cu CardIum (Paraaql.- ll(1 )_

NorolUl de cu!oare cenu~le-i nchl sa di n ca uza prezentei cii r­bunil or din Dacian devine ce nu~ iu deschi s cu miros caracte ristic. eatre mljlocul Pon~; a nului din ca uza marneior.

Li,!,ita Pon!ian-Meo./ian se recunoa~ te prin apa ri !ia forme-1.01' de Congena novorOSSlca, evenlual de ca lc are sa u a reSl i eu CongenCl nouoross;ca. Aceasta forma este usaf de re~unoscut chi ar in frag mente. Mal jos apar fonnele de Hydrobia, fra gme nt e de Un io ~ i mult reziduu ni sipos, ca re este foarte rar in Pontia n.

Limita inferioa ra a Meolia nului este mai w eu de dete~mi­nat la sita, daca e l es te a~eza t pesle 0 fo rmatiune a rezoa sil sa u mar noasa rara fosil e. Oaca s ub Meotian urr;leaza bcalca rele ell Madra, fragmentele aces lor caleare pot fi u~or recunoscute iet probele de sita. Aces! ca lca r poate fi. de a ltfel, bin e reperat cu sa pa, deoarecc se simte di!eren!a de tarie la for<rj.

Dad s ub M eo!ian urmeazii He lvet ia nul in fe r ior, acesta poate fi re~u nos~ut ma i inti i prin colora!ia noroiului de sapa , care d.": cenU$IU deville brun din ca uza ma rnelor ro~ ii. r n probele de sda a par fragm ente de gresi i micacee ~ i de marne ro~ ii (de exem­plu Gura Ocn i!ei, Te i~, Ochiuri Vest). 0 indi ca tie a Helvet ian ulu ; o ma i poa te co nstitui ~ i apar i!ia fragment eior 'd e ~hips. '

Daca apar marne cenu$ii , neca racteri stice $i fara macrofo­si le, a lunci fragmentele de roca se cul ea ~ i se dau la analiza micropaleonto logicii:, spre a decide. "

Tn or ice caz, fh area unei limite geologice numa i pe. baza probelor . de sitii trebuie fiicula cu mult i! prudenia. De obicei, fragment e!e de roci ~ i de fosile c ircul a in curenlul de noroi mu lt ti mp inca dupa ce sapa a trecut de stratul lor de ori gi ne, ia r for ­mel e noi apar uneori deslul de ti rzi u dupa ce s-a sa pat i n culcu ­sui lor. Amestecul de forme d in dive rse strate este destul de mare in probele de si t il :' as!'e l, cii rbun ii dade ni se gasesc a la t uri de gresia cu Congeria novorossica !? i de calcare cu Mad ra si mar-nele cu cardiacee a lii turi de marne rosii helvetiene. .

Totu ~ i , aceasta urm arire a form a lil.l~ii or esle necesa ra fiindca 'ea a ra ta i nca di n tim pul fora ju lui i n ce etaje se sapa· De: tenlllna rea IllnIt elor pe baza probelor de sita este numa i provi­zorie, plna la fix a rea lor definitiva ~ i exacta prin carotaj uf electric.

(f ig. mid

E. PROBE DE PERETE ?robele din pereti i giiurii so lau Cll un apara t s pec ial , ~S ) prevazut cu c iupitoare la tera le (fig. 50) ca ni~te paha rel e legate cu si rm a de apara t ~ i ca re sint trimise pri n explozie

11 }

·.in pere! ii .ga urii netubate. La extragerea aparatului , paha rel"'e .sint smulse din teren ~ i aduse afara cu aparatul.

Probele se scot din pahare le . ~ i se examineaza ca ~ i caro­tele. Dimensiunea probelor este de circa 3 cm lung ime ~ i de circa I cm diametru. Parlea bazala din iungimea probei este ocupatii

. de a piHurii de colmatare formata din noroi de sapa. Dad piitura ·de colmatare estegroasa, proba de perete poate Ii ocupata in in­tregime numai de pill ura de col­matare, deoarece ciupitorul nu a aj uns pina la strat ul pur.

Fig. 55. Aparat pcntru luat pro­

be la tera le

- -----, ~-=---=--~ '1~ ____ %'

Fig. 56. Luarea probelor de perete ell ciupitorul

La a int rod ucere a aparalu lui se pot trim ite in diverse!e strate, la distante oricit de va riate, 18 ciupitoare. Dintr-o pu~ca incarcata cu 18 ciupitoa ne, ies in med ie 10 paharele cu probe.

lata un exemplu de descriere a probe lor de perete:

112

Ad tncimca Proba

I 827 m Numai noroi (patura de colmatare ) . 1 82 1 m Marna ·cenu~ie. fin micacee. 1 818 m 2 bucaF (2 em + 2 em) . Nisip cenu ~iu, fin de apa.

~ 817 m '·1 bucata (1 em) . Nis;ip fin al buriu, -calcaros fadi. react ie ell CCI 4.

d 816 m ~ bucaUi 2 'COl . Marna ·cen~ie-deschisa . 1815 m lIz -em. Marna cenu~ie ell noroi. . 1 808 m 2 buditi. 1 em. Gresie cenu~ie eu bobul ftn.

t em nisip fin mamas. Reactie slaba eu CCk 1 806,50 In 1 em. i\l\llrna ·cenu~ie-i:nchrsa ~i verzuie fadi reactie de

tile i. I 803,50 In I em . Marna eenu$ie eu interealatii de n isip . Para reac'·

tie de titei.

Illterpretarea rezultafeLor. Dacii ,0 prciba de perete arata n;­sip de apii se poat'e conta cu .Loata siguranla ca straltl! nu poate avea decit apii. Daca proba arata impregnalii, este posibil ca stratul sa aiba acumu1 ari de .~ile i, dar nu se poate conta prea mult cil sanda va Ii sigur prod uctiva. Au fast numeroase cazuri cind probele de pere!e auariltat indical;;, iar la ,probele de pro­ductie s-a oblinut fie apa, f,ie nimic. Evident cii aceasta se poate intimp\a ~i in ·cazul ca rote1or, dar 1a aces!_ s)stern' cel pulin se studiazii a cantitate mai mare de material ~I se paa te face a Idee mai exact~ des pre conlinutul stratelor.

Tn 99 %' din cazur i, probele de perete se iall pe baza dia­gramelor elect rice, iar locul de unde trebuie lua!e acestea , se Ir, ­did de catre geolog.

Probele de per,ete se iau din sandele neclare la ca re prabele de perete po! sa lva a co loanii im portant ii faart e castisitoare. Nu se va aplica luarea probe lor de perete intr-lln ~az in care, d~ exempll.\, pinala I 900 m sint nisipuri bune ~ i intre I 900 ~I 1 930 m apar nisipllri suspecte. Tn acest caz, in lac sa se tUbeze coloana la I 900 111, se tubeazii la 1 930 m, ~ i se :fa c incerc'i ri (perforii ri) succesive.

F. P~OBE DE PE SAPA

Sapa trlo'buie observatii ei nd este scoasa din sa nd a, [ fitruc~t unele roci, ca ·marne!e ~i argile1e, se lipesc de gura ei ~ i P0t tt scoase pina la suprafala, adueind Cll e1e chia r nis ipuri sa u burii ji de gresii. Aceste roci trebuie descrise ca ~i carotele. deoarpcB dau informalii aoroape tot atit de bune, cu exceplia inclinarii stra­telor, care nu poate Ii miisura ta in probele de pe sapa, intrucit materialul este de obicei frami nia!'

Pentru oblinerea lInor asHel de probe, este !lecesar sa se -dea instrllcliu ni specia le sondoritor, sa fie aten\i la sc}aterea sa­pei , sa vada daca iese material din teren li pit pe ea. Tn acest scop, este bi ne ca geologul sa discu!e direct Cll sondorll ! - ~e f ~ i cu son­dorii. cind face 0 inspectie la sanda. iJ - Indrumlfri In practica geol ogiclf

...

Uneori se g iise sc roci moi, lipite pe ll merii sapei oar nu pe gura OJ. Aeeste roel prov in mai probab it din peret ii ga uri i deelt din talpa , a~a ca nu se poate preciza adincimea de la CMe vin, ~ i astfel nu au nici 0 valoare practica

G. PROBE DE NOROI

Pe ntru stabilirea contadelor intre formaliunile Iips it e de microfauna (PIiocen) $i al tele co n\ioind micnfalllla se ?ot fol·n; probe de noroi de sapa. Acestea se ia u la distanla de 2·- -3 m in porliuoea uode se a$teapta, de exemplu, contactul Pl iocen/Pre­pliocen.

Probele de noroi se trec prin sit a $i se exami nefiz ii conti-­nutlll lor in microfa una. I n genera t, aceasta metoda da rez uJtate bune. Nu trebuie sa se pi a rd a din vedere ca din 2dinci me,1 de la care este luata proba de noroi in rnomentul d nd sapa era jos tre­

. buie sa se scadii 2- 3- 5 m c() respunzator timpului care a fost necesar pentru ca noroiul sa ajunga sus ~i in care sapa a lTla i avansa!. Ci fra care trebuie scazuta este in funcEie de adincime.1 sondei (noroiul are nevoie de timp rnai inde;un~3t sa ajunga la suprafa la cind vIne de la 0 adinc ime rn a i rna re), de viteza de cir­cltla lie $i de viteza de sapare.

Datele oblinute prin ci t irea probelor se inselllneazii geafic in profilul sondei. Porl iunile in care li psesc aces!e date in profil se cornpl etea za. cu indi cal ii le pe care Ie da sondorlll '$ef in jll: ­nalul de sa pa, asupra terenulu i str iibii tut de sapa.

H. DATELE DIN JURNALUL DE S.APA

Indiealiil e pe ca re Ie cia sOlldorul-$ef in ra portul sau de sapa sint uneari foarte vagi, iar a lteari nu corespuni ell re.1 li· tatea , sint scri se Ileg lijent, cu conv ingerea cii nimelli nu !e va rpa t c~rceta . . Totu~ i . L1 n~ori , ele si nt pretioase ~ i t.rebui e lnre,gis­trate In prof llul Iitologic. Cind .geolog ul Ie cerceteaza, t l Ie va priv i cu ochi critic $i acolo unde Ie poate controla cu ajutorul a ltor date sau informalii, el Ie va coreel a dacii este ca zu!.

l ata un exemplu de descriere a terenului, di n jun ml ul de sapa 21 unei sonde de la Mi hiii l e~ti :

114

Adincimea

512- 522 In

522- 529 m 529- 539 m 539- 548 m 548-557 m

Total. 1n " 1'

1 7

10 9

18

TeTe!"u!

Carbuni Marna nisipoasa Ma rn a Marna ta re N isip cu carbun i

Adlncimca Total, tn 111 Tercnll l 567- 6 11 m 44 Scoa rt e cu ca rbuni: 611 - 626 m 15 M.arna nisipoasa 626- 649 m 23 Marna 'cu ca rbuni 649-654 m 5 SeQarje 654-677 m 23 N\arn a nisipoasa 677- 69'2 m . 15 l\\a rna pJastica 692- 769 m 77 Marn a plas tica

Dupii aceastii descri ere, Iimita Dacia n/ Ponj., a n nr i~ !a 678 m. IJe baza carot a jutUi eleclric, ea a fost deter i11 lll" ta la 66\! rn dec i cu 9 111 mal sus. I nsii tot ca rota jul ma i arata marne nt sipoase pi na la 677 rn . _ .

Da tele din jur na lul de sapa avea u 0 mare impurta nla I II

trecut d nd se sa pa cu s isteme percllt a nte, cind ori ent a rea asupra na turii rOeilor strabatute pr in fora j nu se putea Lace dedt dupa iuleala cu care inainta sapa in teren $i du pa bataii\ ei . Dac3 sa pa ina in ta g reu ~ i garniLura de foraj b.:l tea ta re, se nota In ra portill de sapa " tarie". .

"Tar ia" era inter pretata de geologl ca h Ind: g resle, co n­g lomera t sa u ca lca r. Daca sapa mergea repede fii ra sii batii , se nota i n raportu l de sapa : "teren moa le", "ma rn ii ptastica" sau " hurna". Pentru geolqg, acestea i nseamna: (:J rg ile. mar ne, marne nisipoase, nisipuri etc.

Expresii eel "tarie", " nisip presat", sall " ni s ip CU scoarte" se intilnesc ~i astazi in jurnaleJe de sapa pentru a indica gresiile, nisipurile, respectiv interca laliil e subliri de g re ii in ni s!puri sa u in rnarne. Uneori, i n ra port ul so ndorulu i ~ef se g as:esc scr ise chiar g resii. De exern plu, la sonda citatii se indica g res ii la I 335-- 1 340 m. Carotaj ul electric a veri'i cat prezenla lor in­d id nd '" I 336- 1 340 m un stra t cu rez istivita tea mare ~ i poro­zi t ate mid i (cimenta re puternica - Y. ex pl.icalia la cap. Carota -jul electric) . .

Aceste exempte arata in ce masura se poate avea fncredere in da telp d in ra portu l de sapa, pent!'u interpreta rea orohi ulul sondei ~ i urmari rea succesiunii stratelor stra batute pr in fora j.

J . PROFILE DE SONDE

P rofi lul geologie a l ga urii de sonda este reprezentar oa g ra­.fica, la a scara potrivit ii, a succes iunii de strate i ntilnite in ga ura sapata. EI se co ns trui e~te pe baza probelor de teren u tra se. Pe d se ad aua a a poi, pe Iing ii 0 descriere sumara a litolog iei , fosi le, brecifieri, stra te care se diiri rna . ni sipuri curgiitoare, li rn ite geolo­g iee, date tecto ni ce ca incliniir ile ~ i direc(iile stratelor, devia tia ga uril or, indicalii de ape . s ii rate ~ i dulci, de l ilei ~ i de ga ze, d ia -

115

l

grama electricii. Ilibaj ul sondei, perfor iiri, "ale d~ productie, d­men lari etc. Scara la ca re se desenea zii esle; in mod obi~nuit , de j : 1 000; pentru por\iunil e interesante, unde si nt strate subtiri, dar importan te, se fo l ose~te $i scara I : 200 . pe nt ru a se da rnai :m uit.e ama nunte. P e profil mai trebllie sa se insemneze: data in­. ceperii forajului $i terminari.i lui ~ i dat ele tulllJ'or opera\iilor efec­tnate la so nd e. Cli un cuvint, acest grafic nu ma i este un simplu profi l geologic a l sondei, ci ' el cupr inde, int r-o form a concisa, tnate datele pril'itoare la so nda, intregul istorie al so ndei, de la ,nceperea foraj lllui . pinii la epuizarea st ratelor ~i abando narea ei.

T ntrucH Ireb uie sa se inregistreze 0 asernenea suma de date '~ i pentru ca profilul sa nu fic prea incarcat, da lele trebuie repre­-zentate s im p,lificat, prin s imbol uri, ia r fa ptele mai importante tre­buie exagera te pe profiJ, pentru a fi ma i evidente. De exemplu: "Nr. sondei" " I ntrepr inderea" ~i "Schela" trebuie scris in capul p rofilului s i rnai mare; indica tiile de gaze s i de litei se scriu mici. da r se coloreazii in roSU . indica\iile de a pe dul ci si sii rat e. in a l­basi n! elc. Este inS d ~ i ioarte imporla nt ca datele sa fi e orga ni­zate i nl r-o ordi ne bine sta bil ita, aceras i categorie de dale sa fi e toldeauna de aceeasi parte a profilului . de Icxemp lu: in partee dreaotii a coloa nei li lologice se da u illd ira\i il e de aoii, gaze, \ ite i. gazei ficar i de noroi , probe de prod uctio ~i. in gener" l. tofce intere­se~ za acumularile z8camlllt ului , irlr in paI'tea sting-a orice (l it.:­in rlicd ii. ca: fosile . Iilll ite geolog ice. breci fi eri , coloano. per'o-Ta ri ' etc. .

SimboluriLe prin care se reprezint ii diversele fa.ple, trebuie alese in a~a fe l, incH sa fie sugestive, Il~or de recunoscut ~i dc <iesenat, sa conlrasleze unele cu al lele, astfel ca dupa un sl udiu scurt sa fie imedial recunoscute. iar datele importanle sa fi e iden­tif icale dinl r-o privire. Forma\iunile ca re apa r mai des Irebuie sa ' Ie reprezentate prin simboluri u~or de deselllna!.

In general, sim boluril e fo losite trebu ie sp'ec ia l ada plale pen­tru reproducerea la heliograf. Cu lorile Irebuie evi tate, inl rebuin­larea lor fiind foar te greoa ie, d, oarece fiecare cop ie Irebuie co­loralif ca ~; orig ina! 1l 1.

Inscriptiile de profil Irebuie fa cute prin prescurtiir i. intru­cil a fara de faptul cii spaliul esle restrins, t rebuie sa se r , ali zeze ~ i 0 rapid itale in desenarea pro: ilului. . Rapidita/ea in desenarea profile lor esle foar le importanta,

deoarece sa lveaza timpul ~ i reduce cheltllielii. Ea poale fi rea li­zala prin: a!. gerea unor s imbol ur i usor de desenat, lasind for ­maliunea dominanta in alb (de exempl u, arg ilele sa u marnele). fol osind presc llri ii ril e 1<1 insc rip\i i, dind producti a in formule (Ia

11 6

so nd e de exploa tare) , nedesen ind partee super ioara a pro: ilulu i intr-o regiune cunoscul ii , mai ales daca stra lele petrolifer£ si nt la mica disl a nla sub stratul cheie (aceasta numai la sondele de' exploa tare, i n schelele bine cunoscute) .

Model de profi!. (Plansa n. Pentru a u~u ra munca geologi­lor. se dau Illa; jos 0 serie de indrurnari precise in privin(a execu­t arii profil elor, bazate pe 0 practica indelunga ta ~ i un profil li p. conform modelului din induslria pet rolifera ~ i se recomanda sli se respede inlocmai lini atura, textul ti p, distan j;ele intre coloa ne, caraclerele etc. .

1) In ca put profi lulu i se serie tl1treprinderea . $alltierui $i Ilumiirul sondei.

2) Data inceperii jorajului se serie 0 sing ura data la Utlu ~ i nu 51:

Illai repeta in capul caloanei litoiog ice . . 3) D ata term ill lirii /orajului, adica ziua cind s·a atins Cll sapa adlO­

cimea finaia, se scrie !a capatul de jos ~l coloane i li101og ice, sub adincimea' [ina Ja.

4) Data campleliirii sondei corespunde ~atei monUi.rii ~apuill i de .erup­tie, dupa efectuarea primei operatii de perforare. fn cazu l ClOd opcratl a de perfqrare nu a urmat la scurt !imp dupa terminarea foraju lui, se va hoHiri. dupa Caz , ce data sa se puna (de preferint a ambele) .

5) Altifudinw (cota sau elevatia) se trece tatdeauna exact. in zeci­male, tinga capul coloa nei li toiogice, Oir3 a se indica distanta pod · f1 an~e . Nu este perm is sa se treadi cu aproximatie ( ± ) . . .

6) Nivelul murti (linia de Om) nu se trece pe proftlul sonde I. .

7) D evia/iile. Se trece va loarea.in g rade a deviatiei ~i orient-area (a~l ­mutul) . Din motive de oidin practic, devialii le se vor scrie totdeauna la dls­tanta de coloana stratigrafidi. Baza dfrei care arata mari mea dev iatiei lrc­bule sa fie in dreptu i adincimii la care s-a executat masuditoarea.

8) Indicalijle de lifei. Semnul de reactle slaba (:) sau buna (::) de htei, se va folosi numai acolo unde irnpregnat ia, nefiind . viz ibila, a fost plisa in eVidenta prin re<lclii. In cazul cind impregna\ia a fost evidenta. cores­punzind la reactii bune sau foa rte bune, se va folosi 7. respectiv ~ ? ; cete­doua grupe de semne nu se vor folos i nic iodata in acela~i timp;

- port lunea impregna ta (respectiv Cll reactii) dint r-o carotfl se va delimita prin liniute oiizontale de un milimetru lung ime.

9} D in. indica/We de sapii (dupa sondorul ~ef sau probe de sita exa­minate in laborator) se tree pe profi lul sondei numai acelea care ar pre· zenta import ani a pentru interpretarea geo logica (de exemplu: nisipur i, gresH, conglomerate, caJcare, carbuni, ghipsuri, sare, tufuri etc. ).

Pentru sondete de explorare se pot trece de la caz la cat toate ind i­catHie sondoruilli ~ef. Geologul sau ingineru! de exp!oatare va aprec ia opor­tunitatea acestora, examinind Cll atentie dad nu es le vreo fiagrant a contra­zicere eu diagrama eledric5. .

10) Carotele. Se va acorda a deosebitii aten/ie reprezenUi rii cit mai exactc a procentajului genera l de nisip din intreaga caroUi, asHe! incH s a se dea imaginea cit mai fide !a a cantitatii de n isip pe care a conlinut -o. De aceea, este de dorit ca acolo un de, pe un spatiu restrins, descrierea indica !'nama nisipoasa cu interca !atii de nis ip, nisipu! in lim ita spat iului dispom­hil, sa fie adHat pr intr-un rind de punde (fara a se mai trage \inii despar­tHoare, pentru a nu miqora $i mai mult .spatiul). Numai in cazul cind acest lucru IllI ar fi Cll putinla , se va adopta s istemul de a se face din proba de

117

n lai sus 0 marna foarte nisipoasa, d e~i aceasta este departe de a reprezenta realitatea.

In cazul carotaj ului continuu. d n d aceea~i formatiune se continua de 13 0 carota la alta, nu se va trage 0 Ii nie de desparti re in coloana st ratigra­fica proprill zisa, ci Ilumai in coloana care arata recuperajul.

TncJ:n a rile care se dau ell ± nu se tree ell linie punctaUi., acesta fiind cazul numa ; pentru inclinarile care se dau ell semn de intrebare.

yCaro_tete neoTi entate s~ tree in sectiune sau in prom, ell inclinarea trasata fata de gaura deviata, ia r nu fata de verticai a, adica practic rapof-1oru! sey orien,teaza fa ta de Hnia deviaHi a gaurii de sonda, iar nu fata de verhca la. RatlUnea se deduce din cele <lratate mai sus, iar efedu! se poate ·observa dnd se luereaza pradie; 5,0 fata de linia g-aurii de san da deviate ·eu 15° devine 20° rea l, pe dnd dad s e traseaza 5° fat a. do 0 lill ie vertieaHi acesta n u poate rep rezenta dedi 5°. ' . ~nc1. i~ari!e .o b ~inute prill carote orientate sau cu pandajmetre se pun In sect.tUI1l In valoa rea absoluta (fata de 0 lin ie verticaHi. ) pentru ca in cal-

. culut fll1~1 al ace-s tara sa se t ina seama ~i de jocul de devia tie. Orientarea se va sCrle totdeauna s ub forma de az irnu1. La toate carotele orient ate se va sc rie ~i calif ica tivu l dat de I<lborator. .

. I I) Datele de porozitate ~i de permeabilita fe vor Irebui .sa apara pe p roh l sub fo rma unci formu le: 20u/n : 730

c 1974,5 50' . 30' , In· 10 .in care: c este un semn distinctiv care arata di fo rmula se refedi la ana­

liza de ca rate; 1974,5 adincirnea carotei. in m;

200/ 0 porozitatea, tn 0/0; 730 perme.1bilitatea. in milidarcys;

500/0 - satura lia in titei, in 0/0; 300/0 - saturatia in apa, in %. 12) Fosilele. Prezenta .lor va Ii t~ldcauna indicatil prin simbolul cu­

~oscut (.~). Acolo ~nde profl lul este incarcat, da torit a, fie unui carotaj mai mte"!I s .. ~t e altor ~otJve. se va evit a mentionarca tuturor fosile lor COOlune for­m211U~1l. ~espec~lvc , pentr~ a nn incarca . $i mai muit profi luL Tn acest caz,

feste s uflclent sa ~e mentlOneze numai di n loc in lac fos ilele care sint ·mai recvente pen lru mterva lele respective.

Se vor mentiona insa totdeauna: fos ile!e ca r;:td eristicc·

- fo~~!c lc care prin nu~arut lor creaza orizanturi reper. - fos llele ca re incadreaza 0 IimiUi. ' ~ Nllmi~! l e speciilor, se vor sc~ie toldeauna cu litera mica, chiar dad

al.! ~UI~e rfprn, de exemplu : Congena novorossica. Prosodacna haueri Nu­mIn e

l 05

01 e or se var putea prescurta. acolo unde lipsa de spatiu va i~l)Unf>

aceas 3 . e exemplu : . -Ca rd. = Cardii ·Cerith . = Cerithium Cong-. nov. = Congeria novorossica Dreis. Dr.eissensia Dos. Dossinia Erv. Ervilia Hydr. Hydrobia N('rit. Ner itina Ostr . Ostracoda Un. Unio Va l. VaJencienn ius Vivo Vivipara

118

Dintre micTofosile se VOf trece pe profit numa i acelea care sint sublinia te in descrieril e de la laborator. .

13) Limitele formatiunilor se vor trece riguros, conform modelului anex·aL .

- Nu se va trece niciodala adincimea unei lim ite $i sub niveiul marii. - Se va indica toldeauna modul in care s-a determinal acca limit a.

~ i anume:

baza diagrame eledrice p

pe de 1 875" 01.

pe baza de macro fosile I 830f, 6

baza microfosile p

pe de 1715 MOO

"pe baza de stratigrafica p

= 1 612" sIr.

baza de corelatie p

pe 1 410 M corel.

pe baza de probe si ta 8 11 ~, sit~

baza de carate p

pe 1254 M car.

Prescurt arile formati'uniloT vor fi urlllatoa rele:

'Cuaternar Q BugJovian Bg-Levant in L Torton ian To Dacian 0 Helvetian He Pontian P Burdig-aHan Bd MeoUan lV\ Aquitanian . Aq Miocen nedi- Olig-ocen = Og

vizat Mioc Eocen = E Sarmatian Sa

14) Diagrama ~lectricii. Din motive de or·din practic, diagrama etectrica. se va desena totdeauna pe spatele hirtiei de calc.

- Se va indica scara care arata va loa rea curbelor de rez istivitate $i potentia l spontan .

- Fiecare diagram a eledri c"ii de pe profit va fi prevazuUi cu numa· rul de ordine. data $i gaura in care s-a efeduat acea opera tie. in cazul tind ·sonda a avut mai multe gauri.

- Dadi acela$i interval a fost carotat electric de doua ori, la inte r­va le mari de timp. se va aplica pe profil prima diagrama. Numai in cazuri speciale se va putea folosi cea de a doua sau chiar amindoua (jng-inerut de expioaiare va aprecia).

15) / ncefciiri de productie, formule. - Formulele de incerdi r i de productie se fac exc1usiv· de catre ing-i ·

neru l de exploa ta re sau de geologi. - Pentru incercarile de productie ca re nu au avut drept rezultal in­

trarea regulata a sondei in product ie, se va folosi 0 formu la din care sli." reiasii clar ce a debitat stratul. Ca at are, in aceste formule vor trebui neaparat sa apara urmatoare le date: interva lul incercaf; sistem]J! fo losit pentru incerca· rea de punere in productie a sondei (p istonat, lacarit, Ristonat + crupt ie etc. ) ; ·numa rul de zile cit a durat proba, cantitatea de f1 uiil' obtinuta pe zi , sepa·

119

"

rata in titei (to) ~i apa (to.) , concentratia ape i, niveJ.ul lichidul u.i (pu t gol ),. <l ite informatii interesante.

- Pentru siratele perforate care au dus la in trarea regulata a son­dei in productie se vor da formule conform eelor aratate in legende specia le.

16} Presiunile de lund se vor trece in formu Hi, adaugindu-se data:

66,7 at 2120 m 89,5 at 36 ore 17. V. 1945.

17) La coloanele cimefltate se va indica- tatdeauna: cantita tea de eiment intrebuinta ta lin 1000 kg) ~i inaitimea pina ta care teo_retic s-a ridieat cimentu!. De exemplu (v. profitu! tip ) : co l 951s!' s-a. cimentat cu 50000 kg; cimentul s-a ridicat tcoreti c pina Ja 100 m.

18) Pentru reprezentarea pe profit a aitor date nementionate in acest ind reptar, cum sint : probe de perele, incercare in gaura netubata, pierderi de noro i, filtre de nisip, coloane extrase sall .smu lsl!, adinciri. fereastra, se va consuit<l prol ilul tip anexat ~i legenda speciaHi.

K. DEV IATIA SONDELOR

Rareori sondele siipate prin sistemul rotativ i~i pastreaza ver­ti ca litatea pe toa ta lungimea ga urii. [n cele rm)i numeroase ca­:.:uri , sondele au 0 devialie de la vert icala, care poate aj unge UIlE­

ori pina la 20- 25" ~ i mai mull. Aceast a dev ia\.ie poate fi ca uzata de lormaliunea str iibatut ii de insta la\ ia de loraj ~ i de oamenii care execut ii forajul.

Formaliunea straMtuta poate iniluen!,a dev ia! ia sondei pr i" allem a nla unor roci de duritiili diler ite ~i prin incJi narea stratetor. Este ev ident ca intr·o formaiiune omogena, cu strate orizonta le. sapa, datoritii greutii\ ii e i ~ i a priijinilor, va avea tend in!a sii seo­boare pe vert ica lii. Daca lorma\i unea are 0 inclina re ~ i 0 a ltem a n\a de strate tari cu strate moi, sonda are te ndin\a de deviere. Dupa marimea ung hiului de IFlc1inare, sanda poate devia caire s inelina l sa u catre J nliclinal. La 0 inclinare micii a stratelor, sapa, inai,,­tind print r· un strat moa le spre stratul tare, aling,e, la un moment dat, i ntr·o parte stratul tare ~i se rote~te pe el, pe cind in partea coborita a forma\iunii continuii sa sape in formaliun"a moa le. Aceasta provoacii 0 incovoiere a gam ituri i de sapa, astlel incit sapa are tendin!a sa taie perpendicul ar pe slrat. Gaura va dev ia spre ant iclinal. Aj:esta este cazul cel mai genera l.

La st ra tele cu inclinare ma re, sa ra , ati ngind stratu'l tare, a luneca in lungu l lui , avi nd tendin!a sa sape noma i in stratuf moa le. In acest fel , ga ura de s ondii deviaza spre si nc1inal

instala/ia de foraj poate avea de:ecte de ce ntrare: centrul geamblaculu i turle i poate sii nu fi e exact deas upra mesei rotative: Priijinite, nefiind suspendate exact verti ca l. vor avea tendinla sii sape oblic. De asemenea, daca 0 coToa na de ghidaj la suprafa\ ii

~ 1/ .

nu este perfect verticalii ea 'provoaca dev ierea gaurii chiar de la: supra fa\ii; i n sfir~ it , insii~ i rotirea sa pei spre dreap!a imprimii 0

tendin\ii natura lii de devialie a gau rii spre di rec\ia de invirtlre . . Sapele drepte dev iazii ga ura ma i mult decit sapele cu role.

Prii jini le sint cu alit mai putin rigide , cu cit sint mai sul:> · · j iri. La adi ncimi mari, sondele siipindu·se cu prii jini din ce i n ce · mai mici in diametru . dev ieriJe dev in ma i prOlluntate din ca uZ31 ilexibilit ii!ii prii jinilor ~ i mic~orar ii greut a!ii prajinii grele.

Al treilea factor al devialiei sondei este omul. Dacii sondo· l'ltl· ~ef este obosit ~i nu sapa cu atenlie, sau se griibe~te si sapii C,U 0 greutate pe sapa mai mare dedt greutatea prajinii grele, prii-. jinile se inconvoa ie s i gaura sondei dev iaza de la verticalii.

Dev iali" sondei se masoa ra in grade sau in procente. Devia! ia i n grade, la 0 anumit ii adincime, este unghiul (0) ,

dintre axul sondei ~ i limit a verticalii. in punct ul respecliv. Devia!ia, in metri, pentru 0 a nu mita a dincime este distan!a.

pe orizonta lii dintre axul sondei la adincimea respectivii ~ i verti -· cala ceQtrului giiurii sondei. Ea se masoara in metri sau in pro· cente. Marirnea ei este foarte variabilii. In tabela 3. se da u Cll'

titi ul de compara!ie, citeva devia!ii pe adincimi din di verse ~an­tiere petro lifere din lara no astra.

Ad incimea 1000 III Adincimea. 2000 111

Scileta Unghiul DeviaHe Unghiu l Oe\'lalic de devicrc orizont . de dC\'icre oriZOIlt.

Moreri J0 50' 32"/" 7' 1230/00 Gura Ocnitei 1040' 29"/ " 50 87'100 Tintea N. . 1°_ 17°/,0 3° 5ZO/0lJ Lilie~ti . 1 '30' 26' /" 3' ~20/00

Tab ela 3 ~

Ad incimea 3 (XX) m I' Unghiul

de deviere

g' 160

DC"jatie orizon t.

158%0

286%0

I

1 j'Ursa 20 30' 44"/_" 7

0 1 22"/co

I Media- . - -~I--I '-46-'--:-1 -31-0/-GO-'I:--5-' - -;'1-'--'8-7-0/-00-7-1- 1-2-03-0-' :-1 -2-2-IO-/00-1~ ~----~----~--~--~--

Miisuriitor il e de devia lie ale unei ga ur i de sonda se iac la interva le regu·la te, de exempl u din 100 in 100 sa u din 200 in 200 m. So masoara in fi ecare punct devia!ia in grade. Pe baza acesteia se ca lculeaza apoi devia!ia i n metri. Dam ma i jos, ca exemplu, mii ­suratoril e execui;Jte la 0 sonda din regiunea Tlrgov i~te.

121

Tabela 4

1 . ' I . \ Ad'""",,, I I

Coordonnte N,. AdmClIl1ca Ungh~ul de vert icalll D"',\', , 1 Oireclia ill III

crt. mllsurall dcvlcrc adevll.rall in In devieni lIord \ ,,' --I 200 1°00' 3.50 N60'E 1.75 3.03 2 400 30' 1.74 N 07'E 3.49 3,24 3 600 40' 2.32 N 46'E 5.10 4.91 4 ' 702 35' 1.04 N48'E 5.80 5.68 5 800 30' 799.93 0.85 N 49'E 6.36 6.32 6 881 1°30' 2.12 N 48'E 7.78 7.90 7 1000 1°45' 3.63 N 50'E 10.11 10.68 8 1100 2·00' 3.49 N60'E 11 .86 13.70 9 1200 2°00' 3.49 N75'E 12.76 17.07

Hi 1300 1°40' 1299.69 2.91 N 20'E 15.49 18.07

I 11 1400 1°50' 3.20 N '4'E 18.59 18.84

I 12 1422 2°00' 0.77 N33'E 19.24 19.26 13 1 500 2°20' 3.17 NOS'E 22.38 19.70 14 1 522 2'00' 1 521.56 0.77 N 07' V 23.14 19.61

. . . Talpa la adincJInea de 1 522 m se aHa s ituata fata de gura sondel, la

o distanta de 30,33 m in directia N 400 15'E.

Unele sonde. in care au riimas diverse piese la pUI ~i nu mai poate fi continuat sapatul in ta lpa; se deviaza de deasupra piesei din ga ura. Sint cazuri cind se sapii chiar ma i muite gauri <levi ate, de la aceea~i gura de sonda. fara a muta ill sta la\ia de

.ioraj (fig. 57,:..)_' --------;:-:->--:r-- -:"'1 '1:/'/ /

,~, ' ~\t-11 ~t.~" . to," \

13/ A~/ t 't'\;" \\" '/ I

\a~/v ~u\' Jy I D . ~~3/ '\ ~\~~/ o( I

'" ~t.lj / ' \"b\' \ I ' et. "/ ' f?\ , \ I \~~ \~'/\ \ . /

. ~t.'\,./ ' .. ~,/ \ \ I ~~/ ' .§t. ,/ \ . , . I // fI\\'iI,I \ \ 1 I

/ ~~/ , \1, ", .... / , \', ,/ .\V·)/ ,\ I ,1m ..At:'i' \ ",

,. 1- .... q\"'/ ' \ II , " . ,I'· , ...-_ "', \ I" / VI -, ~I / .,', ovrasondel O'r.

,/ .......... .::'_ _ ....... -K:..".' // .... -::==;: .... -

o , 10 20 30m

' . r ig. 57. Pl an ul deviatiilor unei sonde .

Aparatele de miisurat devia(ia sint construite dupii principii -diferi!e. Tn tara noastrii se fo lose~te pe scarii larga aparatul Tilescu (Zipser).

122

Devia!ia sonde lor are mare importa ll( ii penlru st udiul geo-30gic. lntrucit datorit ii ei inclinarile de strate masurate pe ca rote si nt inclindri aparenle, diferite de inclinarea realii a forma!iunii. De asemenea, adillcimea unei forma\iuni, ob\inuta prin masura­Tea lungimii prajinilor de sapa sau a unui cablu de la gura pinii la atingerea forma!iunii nu r.eprez intil adi ncimea rea lii a forma-1iunii respective. Gaura, mergind oblic: este ma i lunga decit adin­cimea . reala pe verticala, atinsa de talpa ei

Pentru a obtine adincimea rea la a form atiunii . trebuie cal -" u!;,l ii pi erderea de adi ncime. din cauza devial iei. .

Adincimea rea la este in func!i e de lungimea giiu rii de sond a ~i de sinusul ung hiului de deviatie.

Aceastil lege se paate formula astfel: OA = OL sin ~. Deoa­rece 11)58 unghiul de deviatie a re 0 var iatie continua ~ i neregu­latii. aceastii formulare poate fi valabil,1 numai pentru interva­ie mici, pe care devia!ia nu are va ri aFi importante.

Pierderea de adincime se calculeazii de abicei separat pentru fi~care interval dintre dau ii punete in care s-a masurat va loa rea devia(iei.

. Pentru a usura munca. se giisesc gala calcu late valor ile pier-<:Ierii de ad incime, pentru diferite interva le $i pentru diferi te valori ale dev ia\iei. Valoa rea adincimii reale dupii sciider'ea pierderii de iniil(ime este datil pentru intervale de la I la to m.

Intervalele mai mari pot fi calcu late usor cu a jutorul aces­tor valori.

Tn tabela 5 se dau . ca exemplu. adincimil e reale, dupii sea ­-derea pierder.ii de adincime dataritii unei dev ial ii de 8- 12° ca l· cul ate dill 1/2 in 1/2 grad.

Tabela 5

1

.\ 8'1,' 1 1 I

i 10'1,' I I ",,·,1 ·me lri I 8' 9' 9'/,0 10' I II ' '2'

I I I 0.9848110.9832510.9816310.97992 1 0.99027 0,98902 0.9876S J.9Sm9 ).97815

2 1,9805 1.9780 11.9753 \,9725 1.96 16 1.9665 19632 1.9598 1.9563 3 2.9708 2.9670 2.9630 ~.958a 2.9544 2.9497 2M48 2,9397 ~ .q344

4 3.9610 3.9560 13.9507 3.945 1 , .9392 3.93·jO 3.9265 3.9196 3.9'26 5 4.95 13 4."451 4.9384 -1.93 14 ~.9240 4.9162 4.9081 4.89,6 ~.8907 6 5.9416 5.9341 ,5.926 1 5.9 177 5.9088 5.8995 5.8897 5.8795 -' .<689 7 6.9318 6.9231 6,9138 6.9040 6.8936 6.8827' 6.87 14 6,8594 6.8470 8 7.9221 7.9121 j7.9015 7.8903 7.8784 7.8660 7.6530 7.8393 7,8252 q 8.9 124 8,9011 8·8892 88766 8.8032 8.8492 8.8346 18.S192 ~ ,8n33

10 9,9355 9,8902 19.8769 '.862J 9.8481 9.8325 9.8163 9.7 992 9,7815

123

Caleu lul adincimii reale a ullei lim.te geologlce este de cea· mai mare importan\a 13 ca lcularea izob1.telor li mitei respective. intr-un ~a nlier in ILi cru. Neglijind influenta devia\iei la caleularea izobatelor. se lac uneori gre~eli grosolane. care duc la amplasarea. gre~ita a unor sonde ~i la perforarea gre~ ita a unor strate. Masu- · ra rea devia\iei "ste fot alit de irnportanta ~i pentru problernele, tectonice. 0 so nda amplasata "proape de sincl ina l poate devia in'

adinc ime pina aproape de, creasta anticlinalului; una amp lasatii la suprala\ii. pe un bloc tectonic. poate tre­ce in adinci me in alt bloc tectonic.

1 n amanunt, masura-· rea inC/inii rii stratelor da sf ea va lori aparente, diferiie­de i ncli na rea forma\i uni i. da tor ite rl ev ia\iei (fi g. 58). Tn cazurile cele mai s imple .. cind dev ia\ia sondei se la­ce intr-un plan perpendicu ­lar pe direc\ia stra telor, u·n-. g hiul rea l al inclinarii " poate Ii calcula! u~or, prin­adLin area sa u prin scade-· rea I.1nghill lui de" iatiei 0.

Fig. 58. Rela liile dintre deviatia sondelor din un g hiul inclinarii apa -~ i inclinarea stratelor ~ .

rente 8- ' I ; i ~! [nclinarea reald a 3 :orrna\i Llnii est e L1nghiul dintre plaoLiI.

strate lor ~ i plahul orizontal. [ncl!:narea aparentd :t , masurala pe ca roHi , esle ungiul din­

tre pianul stra!elor ~i planul perpendicul ar pe axul sondei. Devia.!iei sondei ~ este unghiul dintre axul sondei in punctu L

ca rota! ~ i 0 linie vertica la. Din figurii se vad rapor!urile dintre cele !rei unghiuri , in'

cele doua cazuri parti culare. ~ i anume: a) Cind sond a deviaza in sLisu l strat ului (jumii tatea stingal

a figurii):

adicii or ice cre~tere a devia\iei cauzeaza 0 scadere egala a indio. narii aparente.

124

b) Cind sonda deviaza i ll josul slratul ui (jumiitatea din reapta figurii)":

a = ,'J·-o,

a dicii orice cre~tere a devia\iei provoacii 0 cre~tere egata a ineli­·.n arii apa rente.

Dacii so nda nu deviaza exact ill pla mll perpend ic ular pe 'directia formatiunii, ci are ~ i 0 devia!ie laleraLa, atunci calcula ­rea lui a devine mai compl icatii.

Devia!ia lalerala OJ este ung hiul dintre proieclia orizontal a a axei sondei ~ i un plan perpeodicular pe direc\ia stratului. In

.arest caz, rela\ iile dintre cele trei unghiuri s in I date de formula :genera lii :

cos~' = sin .6·sin a cos OJ + cos 0 cos u.

Dacii,in aceastil formula . wdevi neega.1 cu 0' sau cu 180'. a clicii sonda este perpendicularii pe directia stratului (cazur ile a. ~ i b de mai sus). termenul din dreapta se reduce la forma cos (a- o) sau cos (a+ o) , fo rmu lele devenind:

' sau:

ceea ce inseamna cit :

cos ·,'} = cos (a-o),

cos8- = cos (a+o),

·.:;;i dec i se revine la cazuril e particulare indica le mai sus:

a-& + rl sau a = ,'}_ o.

Tn aCieastii discu\ie se admite pri ncipial cit toate planele de st rat ilica\ie al e form a(iunii sint paraJele ~ i deci atit a, cit ~ i a sint constante cel pu\ in pe por\iu nea pen!ru ca re se ca lcu leaza.

Calculu l incliniir ii real e dupa acea stil form ul ii este indica! .in capitolul "Carote orientate".

In fig. 59 sInt red a!e direc\iile devialiilor unui grup de sonde de pe Hancul nordic a l unui anticlina l. Devia\iile fiind · rnasurate cu aparate de diferite tipuri . s imbolurile intrebuin\ate . pe ntru reprezentarea devia\iei sint ~i ele dilerite.

125

100 cOO JIIII ·1UOm , . o ... 202(; ,--013 ~ ....... ./

F ig. 59. Devia\ia sondelor pc flancul nord ic al unui anticl in al

L. CORELATII INTRE DATELE DE SONDE ~I ALTE DATE GEOLOGICE

Intr- un stud i,,. regiona l, datele de sonde nu servesc nUl nai la intocmitea unui prof il al sondei, ci ele trebuie corel ate cu wa le· datele geologice aS Ll pra regiunii , oblinute ~ i prin alte metode de cerceta re: cart are de suprafalii, pulLlri , fora je cu sondezl' sau prin prospecliuni seismice. Toate aces!e date se core!eazd ~ i se · coordoneaza in secliuni geologice, care dau 0 imagine st ruel Ll - ' rala mai completa decit simplul proW al so ndei.

Li mitele fo rma\ iunilor prinse in sanda ~e coreleaz<i eLI cell' determinate la suprafala (fig. 60) sau in pLlluri ~ i sonde.e ~ , .'u ori zont uniie refleelatoa re ' se ismice. Pe baza seel iunilor oblinute prin aceste corela \ii se poate constrLli . eventua l, ~ i 0 hartii struc­turala, la a numite repere bine determinate in so'nda, sau se poate determina precis mersul in adincime al unOr formaliuni sa u al unor fali i puli n cunoscuie la suprafala (v. secliuni geologice cu date de sonde) .

Pentru a face corelatiil e intre da tele din sonda s i celela lte · date geologice, este necesar ca sonda sa fie ridicaiii ' topognific ~ i sa fie trecut ii pe acela~i plan cu datele respective. Cind este · o singura sond a izolata sau un numar mic de sonde a~ezate la

126

N.J3 V

A

0--

Sandi) 85 L.R.

A

40;J1I2'

481297"

/

E

S,33E

, F / _0 '" j \ {J > F \ "

..... E

....•

Fig. 60. Corel ~tia lnt re datele de sanda ~i cdc dE' suprafatii

distkn\e mari, scara hiirl ii poate fi I : 100 000 sau I : 20 000. Dacii sondele sint . mai ~ese. scara harlii va fi· de preferinla mai mare­(pentru ~antl erele ,n exploatare. planuril e se fac la scara I : 10 000 sa u I : 5 000).

CARaTE ORIENTATE

A. INTRODUC ERE

Tn mod obi ~ntlit, sondele - fie mid de prospec\iune (son­dezele), fie mari , de referinla. de explorare, sau de exploatare -scot simburi de sondaj care araM numai incJinarea stratelor, dar nu dau nici 0 indica!ie asupra sensului acestei inclinii ri .

De multe or i este foarte necesar sa se cunoasca s i directia stratelor, ~i sensu I incliniiri i lor, pentru a se putea determina pozi[ia sondei pe st ruclurii ~ i , uneori, chiar directia structurii in'

12l

' adincime. Tn fig. 61 si nt aratate doua interpretari bazate pe patru carote neorientate:

Pentru delenninarea direcliei stratelor din adincime. S-" l! J olosit diverse metode al!xi liare, cum si nt: saparea de puturi de

mina, metode geofizice sau core­laW de sonde In triada . Toate aceste mijl oace sinl lnsa foarte costisitoare ~ i, afara de aceasta, prezintii dezavantaje; put uril e nu se pot sapa prea adine, reflexele seism ice nu disting planurile de strati-ficatie de cele d.e faliere. corelatiile intre sonde dau indica­Ii i false in cazul unor eventu ale

A 8

~ ~ falii. De aceea s-a incercat scoa­terea de simburi de sondaj, a ca­ror pozitie in spatiu sa fie deler­mi nata: carole orienlale.

Metodele adoptate pentru . 61 0 •. t t - . h t rezol varea acestei probleme se

Fig. . Qua In erpre an aza.:: b -' d d'l- ·t· elec pe patru carote neorientatr azeaza pe proce ee I en e. ~

. t ri ce, maR'neti ce si mecanice. Pri mtd procedeu, apartinincl metod ei geofi zice de cercelare,

'nu este descris in lucrarea de fat ii . Al doilea procedeu , fo los ind -proprielatil e magnetice' al e probe lor de minera le s i roci este nu­mai indi cal. eel putin ca discutie de principiu, el fiind pulin iMtre­

' buin\at in praetica geologica. Procedeul meca nic de orienta re, care se aplica dired asupra carotelor ~i se bazeaza pe studiul chi ar al carotelor s i care estc intreb uin\a! curent in industria noastrii petrolifera, trebuie dezvoItat mai pe larg.

I. Procedee magnetice. Masudi-ri magnetice de preoiz ie efe,'­·tuate asu pra probelor de roci au aralat cii orice roca sed imenta!'!i (argila, marna sa u nisip ) are, fi e chia r :oarle slab, un magnet ism

. remanent. Se considera cii fieca re farlmilara de roea sedimentarii tre­

buie consicleralii un mic magnet, slab, care, in limpul sedirnentari i in apa, a iost sedimentat oriental de magnetismul t erestru. Prin 'urmare, fiecare roca sed imentara reprezi nt a un magnet foark sl ab, ai carui po li N-S corespund direc\iei magnet ismu lui terestr~ din limpul sedimentarii rocii. Se obiecteaza insa ca rocile sedl­

'mentare au fost demagnetizale in decursul t impului , de la sedimen-

128

tare pinii aslazi, din cauza schimbiirii ritmice a direcliei magnetis-mu lu i terestru. '

eu ajutorul unor masurari exlraordinar de fine s-a reu$it. totu~i, sa se determine directia magnetismului 'remanent din sim­burii de sondaj ob isnuili. Prin aceasta secredi!>cii soar pulea trage concluzii asupra a~ezarii primordiale a carotei in piimint. Aceasta mc!odil 1l!1 rJii ins~ 10tdea ull3 l'ezuJtate mul tumitoare deoar,ece probab il carota este demagnetizata. datorita nlagneti sm'ului puler­nic al garniturii de sapa, in limpul saparii ~i extragerii ei·

2. Procedeele mecanice se bazeaza pe orienta rea prajinii Ctl

care se extrage proba' $i pe orientarea probei insa~i, inainte de ruperea ei din (alpii. Procedeu l intrebuin \at curent in industri a noaslr a pel rolifera. incercal 'pentru inliia dala 1a noi, in 1937, se bazeazii pe orientarea probei inainte de ruperea ei din talpa.

Probele orienlale sint extrase cu 0 carotierii de construd ie specia'lii, care este 0 carotiera dublii , avind in interior 0 fe3\;3. ca re in timpul sapatului nu se Invirte~te , .

Teava inter ioara in timpul carolalu lui se fixeaza iri tal pa sondei ~i primesle In inlerioru l sau carota, pe masurii ce aceasta este sa patii de lreza in miscare. Teava sta\ionara a re pe pere!e!e inlerior Irei cujite, care marcheaza pe probii trei $a nturi. Orien ­tarea culitului principal fa tii de nordul magnetic esle marca tii pe 0 diagrama printr-un mecanism de orientare, imediat du pa saparea probei , dar inainte de ruperea ei din ta lpa.

Dupii extragerea prob'e.t, se cite$te pe diagramii ori enlarea culitu lui principal. Apoi se studiazii proba , ca s i la ca rolel e obi~nuite.

I nclinarea stratelor se masoara normal cu clinometrui. Orientarea in spatiu a inclinarii, adica azimutul puncfului cobor;t de pe carot ii, se masoara direct pe carota, fata de tii ietura cuti ­lului principal , cu ajutorul unui film gradat.

Tn acest fel se afla lnclinarea $i orientarea aparenta a stra­tu lui in carotii, ca re se corecteaza apoi penlru a se ooline orien­tarea ~ i inclinarea reala .

B. DESCRIEREA APARATULUI

Funcliil e aparatului sint: sii taie proba din forma\iune, s-o prinda, sa 0 extraga nezdrobita ~i sa-i inregistreze orienlal'ea in spatiu . Partile principale ale carotierei sint: corpul carotierei sau carotiera propriu-zisa, aparatul de orienta re s i prelungitoarele (Plan$a 11). 9 - Indrumllrl tn practica geologic!

129

I. Corpul propriu-z is a l carolierei este iormat din trei tevi

cu funcl iuni diferite: _ _ . . a)' Teava exterioara · iormeaza corplll robust al caroherel de

care se fixeazii freza ~ i care se rote~te odat;; cu garmtllra de priijini . Pentrll carotarea rocilor tari se !olosesc cap.ete cu r ole.

b) Teava interioara nu se r.ote~.te 1<; hmpu l s.apa tlllll!. Ea pr ime~te in interiorul sall proba talata ~I tn creste,aza'pe ea ~a,n­turi , Cll a jutorul cu\itelor de marca re. Teava Inten oara es~e Spl!l: tecatii in lu ng, asHel incH se poate desface longltll.dtnal In ~0;1~ illmiital i. Cele doua jumiita\i sint prin~e fmprellna pnn bratan elastice, care asigura ~i rezlstenla levll Inten o? re. la .t ~1 ~IIJ1le. Dupa extragere, pentrll a se 'Iu a pro~a di n ,car oh era , bralan le ~e indepiirteazii ~ i jumiitatea supenoara a lev II lO tefl oare se nd!ca~ Carota r limine pe jumatatea inferioara, unde poate f! stud lata direct, sau se poate scoate cu ajutorlll unei Iingllri specla l e,~ 1 a~e­za in cutia de probe. Dad prob,a este forr;'ata in ~pe~la~ ~10 .111~ 1-puri foar k moi, care nu pot it scoase din carolJ era fara nSL~1 de a Ie deranja s lratifi catia , ,stu diltl se face d,rect ~e ~aroh~r;l.

Pe fala interioarii a lev ii spinlecate, in lun gul el, smt pnnse culitele de marcare ~ i c1apele pentrll pn nderea probe I.

Sint trei cutite de 1l1arcare, avind roluri diferi te. Cutitul de marcare principa l (54, pI. II) face in carota 0 crest ii tllrii, a ca rel orientare fata de nord este indicata de aparatul de onentare. Cele dO lla cutite ~ecundilre, cutitele de conducere, incresteazii ~ i ele cite un ~a n\ in proM ~ i impiedicii asUel rotire~ .Ievii interioare, in timpul sapatului, Crestat urile facute in proba 1~l es;1esc v; rf.urtlor asculite ale clape!ol' de prt ndere (59, pI. 11 ) sa patru nda 1n ~a­rota ~ i apoi sa 0 rupa din tal p~. Cele doua c~lite secundare Slnt mai apropiate unul de attul declt de cuftl ul prlllclpai.

Clapele de pr indere a probei sint, pr inse in prelungi rea culi­telor de mal'ca re ~ i sint prevazute cu cite un tiiiet~r cu v1 rfu~ nscul it , care u~urea za in~ i gerea clapelor in ca roHi ~ I reperea el din ta lpa, Ele slnt i1l1 pi n~e spre interior de ni~t: arcun. . •

c) Intre leava extertoara care se rote~ te ~I \eava Interloara spintecata ca re' sta fixii In timpu! carotatului , mai exista, o leava intermediara: tubul protector, CRre are rol ul de a prote]a leava inter ioa ra de loviri sau de turtiri in timpul introducerii sau extra­gerii di n sonda. Tubul protector se rote~te solida r cu cel exte­rior.

Pentru a nu se roti in timpu! sapatul ui, leava spintecatii interioar.ii este suspendata in partea ei de sus pr in rulmen\i de suslinere care se misca il1tr·o baie de ulei. , '

130

Oimen:?i unile probe lor extrase variaza, dupa dimensiullea ca­rol ierei, intre 58 ~i 147 mm in diametru ~ i in!re 30 ~,i 120 dm in lung i1l1e. Carotierel e sint astfel d imensionate, inci! 'sa poata fi introduse in sonda pri n co loane de difer ite diametre. Pentrll\ orientare in tabela 6 se dati dimensiuni!e carotierelor ~ i lu n­gimea maxima pos ibiIa n probelor.

------

Tipul caroUerei

Nem(lgneticA \31 /2 H

Magnetic~ 3'/'­NemaJrnet id. 4'h" Magrlctica 4!/./, l-li drpulic5 41/ 2"

NemaRl1 e tic~ 65/s" Magnet ic;! 6CJ{s" Hidraulica 65!!/,

nl frezei

143 143 190 190 210 270 270 3lO

Diametre, mm

\ .

31 caro-tierci :'I I probci . 114 58 114 58 141 71 141 71 168 97 178 98 191 110 2[9 147

Tabela Ii

Lun::;.imel'!, mill ._. -

a carotierei II probfi

4615 I 3000

I 4578 I

:, 000 7 915 6 0GO 7862 I 6000

12916 10000 12760 10 000 [7 295 15 000

I i4845 1200U -

2. Aparat", de orienlare, Inlre ru lmenlii de susFnere ~i tub ul spi nteca t se gase~te, in lea,'a inter ioara stationara, un loca~ cilin­uric, in care se a~a za aparat lll de orienta re. Ca aparat de inre­gistrare se folose~te dispozitivul Ti lescu (Zipser) de miisura re a deviatiei, care a fost imbuniit iilit ~ i adapta!, pentru a corespunde acestu i scop.

Dispozit iv ul se comp"ne din trei pa rli (fig. 62). a) Partea inferio arii, care cuprinde pendulul CU magneti i de

orientar;; ~ i su portul diagramei. b) Partea mijlocie ca re cuprinde 0 piesa inelarii cu pirghii le

de inregistrare ~ i arcurile lor. c) Pariea superioarii, ca re cu prinde ceasul decla n~a tor ~ i

ghidul filetat pentru acul ceasornicu lui care funclioneaza ca pir­ghie dec l a n~a toare .

a) Pariea inferioara. Greutatea pendu lulu i are jos la mij loc, o scobiturii conica in al carei virf (punetul cel mai inalt ) esle in­fipt ~tiftu l de suspensie I, Virful ascul it facut din olel cal it este inta ri t printr·un a rc 2 sp ira l (de amorti za re) care la impingere sau la izbire se tu rte~te pina cind greu tatea pend ulului ati nge fund ul emisferi c al loca~u lui , inci! se inlatura stricarea pietrei de sp rij in ~ i a viriului de o\el.

I n interiorlll jumiHa\i i inferioare a greutiil ii pendu lului este

131

r~-----------------------------

I 3 pe J' urnatate urnplut cu 'un lichiJ , care opre~ te oscila ­

un cana

\iile pendulu{ui. .' ara a pendulului, pe un vi rf intarit se spri ­•• 0 In par eatsuPteIlo. 4 'care in mod natura l ia direcFa N- S a Jlna un magne pu ermc , magnetismuhn tere~rt l ' . deasupra 0 prelungire in forma de

Greutatea pen u u Ul al e. . lance 5, pe al carei vir! de otel cali! este a~ez at suportul diagramei 6 (portdiagrama).. Acest supor t are ~I el In: JOs 0

~ pre: ungire tubular.a 7, pe ~ t% al direi capat lnfeno. r

~ ~ ~~~~~2~~~~~;~~~i~~~i-j-t~~r-::;: ! este un ac magnehc "" it . 13 mic 8, care leste astfel infl uen\at de magnet~l

12 mare de orientare dl n

/I

~_l 7 8 5

greutatea pendul ului, in­ci! si portd lagrama 13 directia N- S, magne­tiea . . Acul magnetic al portdiagramei ~ i magne­tul de orient are se 111-fluenteaza reci proc, in asa 'fel incH oscilaliile a rnind u~ora sint frinate,

[-;;;;;;;;~;!""7;~","~""'~;:;;,ij _ 4 iar portdiagrama r~,:,ine relativ repede 111 echilibru

-·2

Fig . 62. Aparatul de orientare din carot:era H Ugel

(nemiscare) . ' . 9 t D l agram~ es e

confectionata di n carton tare si are forma unei calot~ de sfcra. Pe ea slnt desen-ate cercuri cone centrice (fig. 65- 67) care arata marimea de­viatiei sondei de la linia verficala ~ i 0 subdiviza­,.,e in grade pe care se citesc, alit directia de-

viatiei cit s i directia sage\ii semnului (mard i principale). . 0

' . La capatul inferior al dispozitivulu i de onen!are 'esteoo ltmba (1, fig. 63) , care trece pe 0 crestiltura in. pa :te~ rnfeno,:ra ~. car­

. casei su portului dispozitivului. Direc\ia 11 mbn 8 1 a crestatufll cal -

132

casei este aceea~ i cu diree\ia culitului marcii principaJe din \eava in(erioarii sp inteca tii ~ i cu direclia sage\ii de pe prima pirghie de marcare .

b) Parlea mijiocie se eompune di ntr-un inel, care paart ii ni rgh iile de marcare (10, fi g. 62 ~ i 3 fig . 63) . Acestea sint con· feelionate din dura luminiu ~ i i~i pastreaza pozitia in sus prin cite un arc spira l (11, fig. 62). P~ Sec!limea par/II III'llo,'" capatul superior intern, fieeare pirghie poartii un semn (12:. fig. · 62), asemanator semnelor de la masina de ser is. Semnul are for­ma ' unui eereulet cu diametrul de 1 mm, de la care pleaca rad ia l 0

i I 5 3

Fig. 63. Sectiunea partii mijlocii a aparatuiui de orient are

T

linie dreaplii, lun ga de citiva mi· l imetri. Centnll cerculelul ui se imprimii exact in mijlacul dia· gramei d nd caroiiera este verti­cala, iar cind carotiera este in­c! inata ~l da marimea ' devia\iei, In grade. Direclia liniu\ei drepte de pe cereul e\ cores punde diree­\iei pirghiei de marcare. r n tatal sint ~ase pirghii situate ra dial (fig. 63) filei nd int!4e ele unghiuri

de 60' . Prima pirghie de marcare are exact direc\ia culitului de marc are di n (eava interna a . earotierei. Pirghia urmatoare ( fI, fig. 63) este rotita cu 60' . La a l doilea semn, tr€buie prin u[mare adaugate 60' la directia cititii, pentru a se obtine direc­\ia cu\itului de marcare. La al treilea sem n, trebuie adaugate 120', 13 al pa trul ea, 180' ~ i a~ .a mai depar te.

Fiecare pirghie de mare,are poate fi izbila, dupii deelan~a rea ei de ca ire ceas, pe diagramii, cu ajutorul arcurilar de marc are (13 in fig. 62) . Acestiea sint arcuri spira le cu 0 preJungire drear tii . Tn pozi\ie incordata, prelungirea este prinsa intr-o cres­tatura-baioneta (5 in fig. 63) la marginea superioara a ineJului ~ i se ridica peste acesta in a~a fel, inei! virful ei poate fi impins afara de pirghia de declan~are (14, fig 62) a cea,sornicu luL

Fiecare pirghie de marcare poate fi lovita in jos de douii ori intr·un timp scurt, de circa un minut, de catre doua arcu ri · Daea cele doua semne ale acel ea~ i pirghii se supra pun pe dia­grama , se ~ ti e cii in t impul marcarii ca rotiera a , ta t eomplet in Iin i~t e. La fiecare montare a carotierei, semneJe (ti puri le) de pc pirghi a de marcare trebuie unse cu \'opsea care nu se usucii .

133

I'

n ici la temperat uri ina!te. Semnele fi ecarei pirghii au culori dife­rite de cele laite (fig. 63). Ungerea cu vopsea se face printr-un mic dispoz iliv prevazut cu ~ase penile imbibate cu culori diferite. Acest dispoziliv se introduce in interiorul ine! ului purtator de piq~hii ~i, datoritii unui cep, poate fi pus numai inlr'o anumitii pozi\ie, asHel ca schimbarea vopselelor nu esle posibila.

c) Partea superioard adiiposte~te un ceasorn:c normal, bun puterni c. Arii tatorul cel mic esle com plet inl iiiu ra l, iar ariitiitarul ma re este Irans format in pirghie declan~ataa re (14, fig. 62) ~i merge cu virful pe un "ghid filetat" (15, fig. 6,2) sapat in perelii carotierei in a~a fel , incit vlrful pirgh;ei iuge de sus in jos cind merge ceasul ~ i dupii un limp determ inat iese in partea in fe­rioara a ghiduiui fileta!. Pirghia de decl a n~are trece apbi exact in lungu l piir\ii superioare a inelului care poart ii pirgi")ia de mar­ca re ~ i scoate unul du pa a ltul, la anu mite interva le de timp (1 ,'­circa 25-45 mill.), prelungirile de sus ale a rcu rilor de marcare, din crestiit ur ile baionelei, asEel incH pirghiil e sint izbite in jos

Ghidul fil etat are scop ul sa interpu)1ii un interval de t imp destul de lung, ina inte de a fi declan~at de catre pirghie prim ul arc de marcare, Aceasta reu;;e,te prin fap tul ca inelul de inslalare este atit de mult invirtit Ii) marginea super ioara a l oca~ului cea­sornicui lli pina cind pirghia de declan, are se acopera in ghidul fi letat cu ma rca clorita a timpulu i. De exemp.1u I , 1'/, ,5, 5.'1, sa u 7 ore. Aceasta potr iv ire a timpului depinde de lungimea tim pu·

lui necesar pentru montarea. dispozitivul ui , coborirea lui in sonda ~ i siiparea prime i sec-I liegrU

YI

IV Verde

\iuni din probii . NlOntanea du­reaz3, de exemplu, 1/2 qdi, c.o­borirea 3 ore ~ i saparea pri-mei sectiuni 'I, ora. Pentru pierderi l'e de t imp posibile in cu rsul coboriri i se ma i adaugii o j umatate de ora, astfel incH pirghia de dec1a n~are se reg-

Violel leaza pentru l /,+3+ I/,+'''~ 4 '/, ore, Ceasornicu l sincronizat (fig. 64) , care ramme la suprafa\a este reglat pentru

Fig. 64. CeasDrnicul de la suprafa\. acela~i interval de tim p. Acesta poate fi un bun ceasor­

!l ic de buzu nar Cll 0 adaptare potriv il a scopului. 3. Prclungitoarele sall distan!ierele sint pr ii j ini nemagnetice

134

care se, folosesc la. unele carotiere; ele au rolul de a indepiirta magne\1l aparatulul de onentare de influenta mag neticii a gar· niturii de foraj, '

Carotierele pot fi confec\ionate din material nemagnetic (otel nem~gnetic s~u al umi niu) sau din o\e~ magnetic. Prelungitoar~l e nUvs.l nt fo los lle la carobera. magneUca. Influen!a magneti smuilli praJlllilor asupra aparatulu l, se corecteazii in acest caz pr in ra lcul.

Prelungitoa~el e se intrebuin\eaza Ilu ma i cind se opereaza Cll carollera magnetlca . Ele sint construite d in material nemagnetic . Pentru gaurile cu devia \ie mica de la verticalii, si nt convenabile ~i distan\ierele scurte, de 2-3 m. . . La sondele Cll devia\ii de 10_ 12°, trebuie folosit un distan-

(Ier de 6 m.

C. fUNCTiONAREA APARATULUI

. Ca:otiera se introd uce in modu l ob i~nuit in sondii ~ i se Incepe sapatuI: Dupa trecerea unui anumit timp, se opre~te invir­lIrea pentrll clt~va minute, In aceasta pauza de sapat, pendulul ~ 1 acul m~gnellc din aparatul de direc\ie ~ i devia\ie se lin i~tesc , lar mecamsmu~ d,: ceasornic a l aparatulu i care se gase~te inaun­tru dec1a n~eaza plfghla lnreglstratoare, care marcheaza miirimea ~ i sensul dev ia\iei sondei de la vertica lii, pe di agrama circularil· Sem nul ob!m ut ,astfel are form a de siigeata. Direc\ia sageli; co­respu nde cu cU\ltul de marcare pe probii fixat in inter iorul \ev ii Intefloare, ~~adar , direc\ia marcii zgir iate pe carola lata de nor­dul magnetic esle cunoscuta. Afara de aceasta, siiO'eata da s i di­rec\ia marcii carotei fa\a de sensul deviatiei sondei de la' ver · ticala, '

D~pa trecerea primei pauze se reia sapatu l, din nou pen' tru Un tlmp determlnat, PIna la a doua pauza, in care Se dec1an­~eaza av douav pirghie vde marcare, ca"re insemneaza pc diagrama a doua sageata, de a lta ctlloare, a carei direct ie corespunde acum cu vdirec\ia ~u\;tului, di n limpul sapatulu i acestei por\iuni de ca­rota. A~east31 opera\te se repeta de mai multe ori; in dispozitivelp constrllite p, na acum, de ~ase ori.

Dec1an~atorul aparat ului de inregistrat este s incronizat cu ceasorn icul ,de, la supra'a!ii.. ~u aj utorul acestu; ceasornic se pot separa precIs 'Interva lele de !Imp prescrise pentru carotaj ~ i pen­tru pa uze, . Prin aceasta metoda se ob\in inlr-o carota mai multe parti Independente una de alta. Daca se potrivesc direc\iile inc1inarilor

135

stratelor din mai multe por\iuni sa u din toate por\iunile lua le. se poate cons idera, cu mare probabilitate, cii aceasta este direc\ia cea adev iiratii. Cu ajutorul mai multor masurar i apropiate unele de aJtele se miire~te exac!ita tea determinarii sensului genera l al incJjnarii.

Daca in timpul saparii sau al pauzelor sirnburele de sondaj nu se ru pe ~i nu se rasuce~te, direc\iile sagetilor de pe diagramii formeaz ii 0 stea regulata. Acest caz se observa foarte des.

Mod ul de functionare descris mai sus se refera la caro­!iere confec\ionate din materia l nemagnetic, asHel cil acul mag­netic al inregistratorului direc\iei ~i devia\iei poate sa ia direc\ia nordica magnetica adevarata_

La carotierele confec\ionat e din o\el obi~nu it se masoa ra fl e diagram;; direc\ia sagejii fa\a de direc\ia de deviere a sondei. Dupa scoaterea carot ierei di n gaura sondei, se masoara devia\ ia gaurii cu ajutoru l inreg istratorului de di rec\ie ~i devia\ie din ca rotiera, ca re este inlrodus in sanda cu a jutoru l unui cablu fnchis lntr-o cutie magnetica, prelungita cu un ghidaj destul de lung inci! axul instrumentului ca co incid ii cu axul gaur ii .

Orientarea incliniirii stratelor se poate calcula u~or dupa diagrama carotei ~i direc\ia devia \iei gaurii.

Carotiera de olel se poate fol osi la luarea de probe orien­tate numai d nd sonda nu este exael vert icala . La devia \ii foarte mici, pina la 1°, orientarea nu este exac!a. abia la gaur i cu devia­lia peste 2° pot fi luate carate precis orientate.

La executa rea fieciirui carotaj orientat, operatorul trebu ie sa completeze 0 fi ~a a opera\iei , In care trebuie sa indice sch~ l a ~ i numiiru l sonde i, data opera\iei , adincimea ca rotei, indiclnd lun­gimea fiecii rei sec\iul'1i din proba, greutatca pe carotierii In timpul sapatu lui , tura\ia mesei, pres iunea pom pei, felul noroiului, tipul carotierei , a l aparatul ui de orientare ~i al frezei intr,ebuin\ate ~ i diferite observalii efeduate In tim pul sapatului. Toate aceste date sint necesare celui care studiazii proba, pentru a-~i explica even­tualele catlze ale nereu~itei, sau imperfec\iunii operatiei.

r n tabela 7 se da tin model de aslfel de fi~e.

D. CITIREA DIAGRAMEI

1. Descrierea diagramei. Orientarea marci i principale de pe carotii, cum ~ i deviatia sondei se determina dupa pozi(ia semlle­lor de pe diagrama. Diagrama (fig. 65- 67) este un disc de car­ton sub forma de ca lota sf'ericil, cu diametr tll de 30,35 sa u 37 mm _ Pe ea sint dese llate cercuri concentr ice, ca re masoara deviaji a

136

Data 24 . XI. 1£53

Ad lnchl1~a 630 m

Tabe/a T

CAROTAJ ORIENTAT nr . .

Sonda Hget

I Greuta- ii E Noroi I . Ca roiat tea pe 8. carotierl • • See- S • .-d. 10 I pIn. Ia I em I T~::I ~ • ';;~ til/nea . " Observa\iI =-= ~S

IinU f 'ii~ ~M ~ 0: 0. 0>

I n 630 631 100 100 0,5 Carotiera de 4'/,

35 15 1.20 x 38" nemagnetldi

2 a 631 632 100 200 1 35 15 1,20 x 38" Recuperat mt. 5,40 :

3 vi 632 633 100 300 1 35 15 1,21 x 39" Transportat de Ja 4 ve 633 634 100 400 1 35 15 1,21 x 39" Corne~ti la U-

noaga de cltre schela Corne~ti

5 g 63' 635 100 500 1.5 35 15 1.21 X 3S"

6 r 635 635,5 50 1.5 Aparatut

r 550 35 15 1.21 x 38" 70 x 4° X2'"

7Dop -I $-a caratat Cll fTeza '" 190 mm Cll 4 bacuri. Starea clapelor dupa carotaj: buna. Starea cutitelor de prins dupa carotaj: buna. Diametrul gaurii Cll sapa = 245 mm. Presiunea pompei la sapat = 15 atm. Starea frezei dupa carotaj: buna. Starea cutitelor du pa ca ro laj: bUlla .

so nd:,i de la vertical ii, ~ i patru raze care ara lii cele patru 'punete cardJnale (N, E, S, V). Pe marginea diagramei sint insemnate radial diviziulli din 10 in 10 grade, numerotate din 30 in 30 de gra~e, i nce~Ind ~u zero de I ~ no!d. ~alori~~ de_gOola E, 180° la S, 270 la V ~I 360 la N nu slllt II1scnse, fund InlocUlte Cll simbo­lunle Jlu nc!elor ca rdinale.

In ved:,rea .masurarii cu mai mare precizie a devialiei, au fo~t constmlte. dtagram~ Cll ~a~e d e curbtlr;; di ferite, pentru a: mas ura dev lat ll de dlfente manml, de eJremplu devlatii pi na la 4°, 12°, 17° sa u pill a la 26°. .

131

o deviatie de 3' poate Ii determinata ~i pe 0 diagrama de 260, dar este evident cil pe diagrama de 4', care are subdiviziu­nile la 0 seara mai mare, ea poate fi mai precis determ inat a (pin ii

la 1/, de grad). Determinarea orientarii miirdi principale se face in mod

diferit la diagramele oblinute din earotiera nemagnetieii de eele

din earotiera magnetica . 2. Citirea diagramei din carotiera nemagnetid( (fig. 65). P c

aceastii diagramii se citesc direct valoarea devia\iei ~, orienlare3 devialiei D ~ i orientarea semnului 0 , care corespunde cu orientarea

.miirdi principale de pe carota. Citirea se face pentru fi ecare dintre cele 9ase semne in parte.

In mod normal, dnd aparatul se gase~te in nemi~care, cele 9ase

semne sint biitute pe diagrama cu cerculelele in acela9i

puncl, iar codi\ele lor formeaza 0 stea regulat ii hcxaradiara (v. fig. 65) avind cite 60' intre ele. Pentru a se di sti nge 9i pentru preciz ia calculului, .cele 9ase semne au culori diterite: negru, albast ru, vio­let, verde, gal ben, r09u. Aceasta succesiune a cu10rilor trebuie sa se piistreze pe toate diagramele. Clod succesiunea este schim­batii, inseamna cii s-a produs un deranjament de ordin tehnic, sau cii leava interioara s-a mi~cat in timpul siipatului.

Valoarea deviatiei ~ este data de cercurDe concentrice de pe diagrama. Se vede pe diagra ma pozi\ia cereul,,­tului semnului fata de ·cereuril e con­centrice. Va loarea acestor cercuri este scrisa din grad in grad pe dia grilma

de 4' ~ i la fiiecare 5' pc diagramele mai mari. Cind semnul nU cade exact pe un cerc, se apreciaza distanla fala de cercurite vecine 9i valoarea se ia proportional. I n fig. 65 de\rialia este

. . ' _ . de un grad. Fig. ,65; Dlagrama mregls- Orienlarea deviatiei D este un-strata In n~:i~lih era nemag~ ghiu l format de directia nordului Cll

dreapta care trece prin c.entrul dJa gra-mei 9i cenlrul cerculelului semnului. Masurarea ei se face in felul urmator : linia de credinlii a unui echer sau a unei rigle se a~aza pe diagrama asHel inci! sa treaea prin centrul ei 9i prin centrul sem

e

nului. Se citesc gradele de orienlare de pe marginea diagramei, indicate de lini a de credinla. Dacii linia de credinia nu se supra­pune exae! pe 0 divi ziune, se ia 0 valoare proporiionala cu distan­ta pina la diviziunea vecinii. In fi g . 65. valoarea lui D esle de 220'.

138

•

. Cl nd toate cele sase semne i -dlagrama este co nsiderata b n° ~ dnt ~u~ra puse ill acelasi punct

O. t u a ~ I eVlalIa 0 to' ,

. nen area mardi princi at " masura a este sigurii. care .ouloare, deoarece, r in co~s t: 0. se face separa! pentru fie ­d l ~ente formeaza cu di;'eclia culit uf

ile, e~le. ~ase semne de culori

10 re d e eu 60' . S iigea(a se;nnului u UI pnnclpal unghiuri d-iferite care . trece pri n rnarca pri nci alanegru eor~spunde exact cu raza r~gle: sa ~ a echerului peste cO~ita ' Se a~a~a 1101a de credinta a soaza pnntr-o mi9ca re de transl at i:emnoulu,1 negru, apoi se -depl.a -

~~I:~t~1 ddl~gramei, pastrind para ie1i[~~~ ~~dc~~rprapune peste • . 10VlZl tl llea de pe margine d' . . . I,a semnulu i. So spre capatul cu cerculet a l s a I laglilmel IOd catii de rigla, loarea lui 0 este 157'. ' emnu ut. Tn cazul din fig. 65, va-

Citirea lui 0 pentru semI I p~nt:u a obtine vaJ oarea ade~a~u 0 aibaslru se face la fel, insii, cIl!ta. In fig. 65 se citesc lOb' .ata, se a da tlga 60' la valoarea <l lbastru, este 160'. 91 se adauga 60'. Deci 0, pentru

. Pentru vioiet, se adauga 120' la c' . . ~ di n fig. 65, se oblin: 45'+120' =' 165' Itl rea dlrecta· Tn exemplul

Pentru culo . d . . area oer e se ada 0 18 ' 13r pentru rosu 300' Tn I uga 0 , pentru g alben 240' ':!erde: 355' +UlO' = 535' e~:mp,ul dat, se oblin valor ile pentr~ b35' - 360' = 175"' e t ' In care se scad 360' s i se obI' i ru (Os,,' 237'.J 3'OP

O, n ru gal ben; 298

0 + 2400

- ~60~-178° ,In " 1_ - 360' = 1 77' ~ - ; peu-

Se observa cii v 1'\ . . apropia!e, dar nu a~s~~~f ~bt lnute pentru difer.il'ele culori sint 'Constata 0 cr~stere a ~ale.. Se on entare de I ' ung hlUlUI de ceasta a;ata c~ ~~ remn

la a.ltul A­proba la all a 0 secilUne de

d ' a, marca princi 10

ep lasat putin spre d pa a s-a ,, ' rea pta. , enomenul se dato t

SurI! cutitll lui ri ' re~ e depla­carotiere i dup 0 p nClpal, la pornirea (eava int~rioar~ ~~uzele de sa pat, cind a se roti odatii c e ~ I ea t~nd l~ ta de tubul de t t . u cea extefloara Sl C11 pro eC .le. . .

Valori!e obti t . fi$? carotei (v , nu e se .1nscriu pe

:;; i VII). . model ul dat plan$a VI ~;~ta 6? Dial(rama in regis-I' In carottera de otel

3. Citirea diaO'rame' d- " t orit)\ influen\ei pe ~are; III C~t~otiera magneticii (fig. 66) D -. exercI a magnells I . .' a mu caroherel asupra

139

, 'orientare, va lori le citite pe diagrama magne\llor apa rat~lu l de'

l Ie (D ~i 0) ci valon aparent

din carotiera nu sl111 ~alo~lle ~~a reale, trebule introdus un f ael~r D, ~i 0 1. Penlru a obtl~t \ a d°r. ~ompararea devia\iei ob\inute prln ' de corec\ie C care se 0 :I~~ !n acelasi punct, ob\inu\ii cu un apa .. caroti era de o\el cu d"ev ,a.'a ln

d 'atiei (Tilescu sau Eastman) ,

rat special pentru masurarea e~1 ~ D _.~ D, iar orientarea real a Factorul de corec\le esle - ,

a marcii principal'e este: o= O, +C

, . t f' ilit a in mod obisnu il. Ea poale· Valoared devia/lel poa e

l ' c " !i ' or' i eied~ ale cU apa ratul

servi insa numai ca un contra a1 masur l !

specia\. . ' 0 lace in modul inttica l pentru Citirea lui D, ~l a lUI , se t. " La cilirile lui a, pentru

cilirea lui D ~ i a la carollera ~agn~ I~g~ sau un multi plu de 60~ culorile dilerite de negru se a auga

Ca si la citirea lui 0 " t " 'llai sus ' o d'l pii lormul a indica a , Calcularea lui C se lace

C = D - Dl, de exemplu:

Cazul I: D = 145° D, = 76' C = 145° - 76° = 69'

Cazulll: D , = 145' ° D = 173° C = 145° - 173 '

Penlru a lui D.

, . " 360° la valoarea' efectua sdiderea, se adauga se put,ea

C = (1 45' + 360°) - 173° = 332' , t I or cul orilor sint suprapuse, D"

Cind cerculetele se111nelor u ur t ele 'Insea111na cii si C esl : I . ntr" loa e semn , . . avind aceea~' va oare pe , acela~i penlru loate culon~e , f 111 formulei 0= (), + c

Calcularea lui a se tace con or

Cazul I. C = 69° 0 = 15° 0 = 69° + 15° = 84°

C '1.,)("00

Cazul II. = '" . ~

U, = 125' a = 332° + 125' = 475°, " " ' decil un cerc intreg, se scad

Valoarea obftnula, Il1nd ~n~ r~gJe 97', 360° ;;i se ob\lne U = 457 3

140

,

4, Cawri particulare. Tn timpul opera\iei se pot iv i factor i 'Care provoaca funclionarea nenorma la a carolierei ~ i deci 0 in· s criere a diagramei, (fig, 67) ca re obliga pe citilor sa fi e mai atent la citirea $i interpretarea diagra mei.

Cind se opereazii cu carotiera magnetica la sondele cu devia\ia mai mica decit un grad, factoru l de -corec\ie C Wn d neglijab il, nu este necesar sa se mai aduca vreo co­rec!ie orientarii citite. a, se consi· ,dera ca 0 , ca ~ i la carotiera nemag· net ica,

U neori, cind se opereaza eLI ca­.roliera nemagnetica , se ob\ine 0 dia· gram!! nenormal ii, Astfel, culorile J1u-~i pastreaZB succesiu nea t1orma­Iii ~ i deci va lorile lui 0 sint mull

Fig . 67. Diagrama inregistr aHi cu aparatul in mi:;;care

dife,i te, sau cercule!ele semnelor nu sin I suprapuse, ori orientarea devia\iei D cili la pe diagrama di n ca roliera difera cu ma i mlii t de­cil 3' de D dat de un apa ra t special de masurat dev ia\ia , Tn aceste cazuri, carotiera nemagnelica se considera cil a func!ionat ca magneticii ~i se fac corecliil.e neces.are la citirea lui O.

Alteori, semnul de 0 culoare esle dublat, din cauza ca pen' dulul nu era inca in repall s, in lim pul inregistrar ii. Tn acest caz '3e ia in considera \ie semnul cel mai apropia l de semnele marcale coreel $i se insemneaza pe di agrama cu 0 cruciuli iii (x), pentru a se ~ti ca a fost Illal orept cel mai bun, Cind nu se poa te stabili <:a re esle mai bun, se iau in considera\ie amindoua semnele. Avind cite douii ci ti ri pe ntru' D, $i pentru a" factorul ,de coreciie C se calculeaza pentrll fi ecare citire in parte. N u se face media nici pentru D" nici penlru a" Media se face nwn a i pentrll 0 , dupa ce V , a fost cOI'ectat pentru fiecare semn,

Cind semm,le sint dub late ~ i cod i\ele lor sint paralele, am· be Ie semne de aceea~ i cu loare sint bune, deoarece ceea ce este di· ferit in 0, se corecteazii prin co mpensarea cu D"

E, CITIRI DE P ROBII

I. Operatii pregatiicr. re, Imedial dupa opera! ia de carotarc , dupa ce s·a scos simburel e de probii din carot ier ii ~ i s'a pus in <:uti a de meta l, operatorul sau maistrul sondor traseaza cu creier nul CO' U marca principa!ii. T ot el masoa ra Illngimea probei recu-

141

perate. In f i~a opera!orul ui se trece numai ceea ce s-a recu p"rai. De exemplu: carolatul a fost inceput la 19,20 m; la inceput s-a pi erd ut U,85 m; r,ecuperatul se trece de la 20,05 m la 21 ,10 m de­unde i a ra~ i a inceput sa se piardii, de~ i carotarea a continual pina la 21,80 m:

Recuperatul reprezinta 100% cind simburele a re lun,;:i­mea melriiOl' sapati sau este mai mare (di la(atii dupa scoaterea din adincime).

Geologul care studiaza proba observa dupa etiehetel e puse de operator ca re este capatul de sus ~i care este eel de jos a l ca­roteL In cazul unei carole formate din mater ial ma i dur ~i dad s-au pierdi, t etichetele, capatu l de sus al simburelui se poate recu­noa~le dupa partea conica ~i sl ruji lii a unuia din(re capelele simburelui. Carotiera , nefiind la incep"t bine fixatii in piimint. se invirte~(e s(ringind simburele care tinde sa intre in tub ~ i ii da 0

forma conica sa u piramidalij (u neori pentagonal a) ~ i mai sub\ ire decit restul simburelui care este ci li ndric.

Capiitu l de jos se poate reCllnoa~te de asemenea datorita ur­melor liisate de extragere: dupa ce a terminat ceasu l de pontat. sondoru l- ~ef lucreaza in scopul ob\inerii dopului la capiHu l caro-­Herei. Pentru aceasta, mai a les spre s fir~it ul . carotajului , nu mai lucreaza cu mu ltii greutate pe freza. Tn acest caz, freza , mi~­cind u-s e mai mult pe loc decit pii trunzind in ta lpa, face Ca mate­ria lul sa se inghesuia scil in carotiera ~i sa nu mai prez inte stra­tilica\ia ini \ia la. Pr in invir tirea pe loc de mai muIte ori se produce o temperalura ridicata care "arde proba" la capatu l de jos.

Se noteazii 0 cruce CII ro~u pe capetele de sus a le tutu ror por­liunilor de proba ru pte.

Curii/irea probei de noroi se face eu aju toru l unu i cut it obi~­nuil, pent ru a face vizibile planur ile de stratiliea!ie, planurile de a lunecare, ogli nzile de frecare, marcile secl!ndare ~ i chiar lito­logia probei.

2. Imparti rea probei in sect hmi se face dupa datele fi~ei com­pletate de sondoru l -~ef. 0 "sec!iu l1e" este lungimea de probii ca­rotata intr-un ti mp de ,/, orii (sa u 0 ora) ~ i corespunde ponta-julu i unei culorL .

Dad proba recuperatii este mai mare de cit metrii sapa\i. di­feren!a in pl us se imparte, proportiona l, cu marimea sec!iunilor ~ i se adauga lor .

Trebuie acordata foa rte mult i! aten\ie la marcarea sec\iuni­lor , pentr ueii s'a putut pierde din proba 1>1 ambele cap(~e. In ma­jor itatea cazurilor, se pierde la cel de jos.

142

Oaca proba s-a rupt intr d " , ti uni, se poate ded uce ma- e

d ouda sau ,ntre mai multe sec -t t I I Usor e un e pina u d t' . s ~ oarte necesar sii se determi ." n e.'~e 0 ~ee!lUne.

sectlUni atu nci cind e le sint rot'( ne c~ glflJ ~ lung,mlle _d,verselor' orientari diferite. ' e une e ala de a lt ele ~ i dec i dau

Dad proba esle ner upta d I " de hotiirit de Ia ca re caoat _ ~ a un ~apat la al tul, este greu ramine la aprecierea 9'COlogS la ,r,erdut d'n ea. A eeasta problema bitrara. b L1 lit , apleclerea lUI nu este insa ar-

farte: La repartizarea sectiunilor, trebuie sa Se tina seama de urmatoare le

. - Probe le a lca tu ite d in m t . I t on struj ite la capiHUI de ' sus In aa~~~~ ~ re (cal~ ar •. gresie) sint de mulie de sus ~i deci se $tie unde i~cepe se t' caz, ~e ~~he Slgu r ca nu s-a pierdut

C I' ¥ C lUIl c a mi ll -:- aro lera pa tnmde mai gr ~ 'j'. mare~ sectiunea respect iva este ma i 1~~C~n(;~:oe tal)" ~i in nis ip ,. $i, ~ ri n Uf-. . -=- De mulie ori. In pornirea ca roti . em $1 s¥e poate Idenhfica,

hUIll, ~ s lmburcle se rupe ~i tubul it ' erel~penl ru saparea une i noi sec­rnea za 0 og lind5 de ratire Acea n eflor se I~suce~tc, Tn acest loc se'for­se, fi,xeaza din n Oll ~i bine' in .a st!l t ste ~ u maJ la in,eeput, pina cind tubul Sfll'~l~ul unei sectiuni ~i ince ~ t~l~i C?ghnda de ratlre ara ta, prin urmare, hotar,lto~, deoa rece asUe l de t lin ' tel ~ :. Ac~st I,llcru n u este insa singur 2~elela~ 1 sectiun i in cazul uneff f ZI de" I a,suclfe. ~1111 frecvente ~i pe traseu l slpoase. I orma JU nl breclflate sau Cll interca lalii ni .

- Uneori, sensu I s fra tificafje ' d 'f W

,barea sensu lui stratificat iei poate ~o/ era ~e la 0 r:,orpune la a lta, Sch im-mceputul aiteia. espun e cu sflr~ liul unei sectiuni ~i

- Tn majoritatea cazurilo t' I al ca rotei: Macinarea materialuJur'dem~~~flafu ! ~e .p ie.rd~ la capa lu! de jos es te cons lderata uneori tot ca 0 • d re reza 1,) 1 eltmmarea lui prin noroi In . r pier ere

cazufl oarle raTe se p ierd n 'I ' I ' Atunei se pi~r~e in specia l nisipul. e Ja eo a ul dm partea de sus a probei ..

Uneofl , m gura tubu /ui interior • I w

d,ur~ care nu permite intra rea ca'rotei in se m~ e~tea za 0 bucata de material cm~, elim inindu-se prin no roluI de sa ~ar~tJera; ~tunc j forma tiunea se rna. roiJera a fost extrasa goala. pa, ·au tn h mpIat ~t cazuri cind ca-

- locui in care tubul it' . ' va lor ile lUi 0, obfin ute fie prir~ ~i~~~~ ~ .. a ~!~cat ~oate fi~ sta bilit ~i dupa

3 . . Irec a pe dlagrama, fie prin calcui. . Venflcal'ea ma rdi principale M " "

gura Iinie pe carotii a carei or ient : a rc~ prmclpala este sin ­serve$te, deci, drept re er entr are ,n spa(~u este cU.n?scuta. Ea sa u a sens ului inclin iir~ st~telo~ .t e.termlm ,ea dlrec tle, stratelol" portant sa se determine bine . 'n acest mot IV, este loarte im­a in latu ra arice conluzie cu c~re les te marca pnnc'pa la. Pentru ca re sint dispuse pe tubul ma~c, e s~cundare, cu(itele de mar­unghiul are neega le si anum~aro l e~.prlr cons/ruclie la distante $i cele doua cU(iie de c~nduce~eL~l~t '~n e d,nt ",;; cu\it~1 principal dlllt re cele do ua c tile d c d e cIte 11 5, pe clnd unghi ul

. e on ucere este de 1300 (v e" . s c.: punea

143

G- G, plan~a II ) . Prin urma re, ~ i ungh iurile di ni re marca pri.n ­cipala ~ i cele sec undare sin t de 11 50

, iar unghiul dillire mafCI le seculldare esle de 1300

• Acesle masuriilori unghiulare se fac pe ca rotii cu ajutorul unul film grada!. Filmul grad at este 0 banda de celuloid transparenta (fotofi lm) , lata de 1- 2 cm, de lungime egala cu circumferin\a sec\iunii probe i ~ i clivizata in 360 de divi­ZiUlli, corespunzind celor 3600 ale unui cerc.

Pentru a execu la masuriitoarea, se alege, dintr-un leanc de fi lme de diverse lungim i, filmul care cll prinde exact grosimea probe i, incingind proba e u el; capetele filmului se supra pun exact cu diviziunea 3600 peste diviziunea 00

• . . •

!erii icarea marcilor se face s imp lu: se a~azil f1l I1IU I cu cl1 -viziunea zero pe O' inarca ~ i · se cile~te divizillnea care se sllpra­'pune pe ceala ltii marcii. Daca diviziunea cilila este de 1300

, ambele marci si nt secundare ~ i deci marca principala este cea opusa . Daca diviziunea citita es1e 11 50

, una di n marci este cea principal :>. Pent ru a verificare sigura, se masoara toate trei distanlele

unghiul are dintre marci ~ i apo i se traseaza cu ro~u ma rca pr in-·cipala. . v . . v _

Cind marca prillclpala nu esle destul de b1l1e Increstata 111

carota, trase ul ei se stabile9te exact prin masurarea disla nlei u n­ghiulare iala de marcile secllndare ~ i apoi se traseaza cu ro~u

pe probil. . 4. Delerminarea senslIlui incli nii rii slratelor, In ca rotele on­

enl ate, nu se masoara directia stratelor, deoarece aceasla nu in ­d ica imolici t ~ i orientarea inclinarii. Un strat de direc\ie cunos­cut a poate inclina in dou a sensuri perpendiculare ~e direclia vdatii: Pentru a inlatura orice confuzie, se masoara onentarea caderIl stralului . Orientarea caderii unu i strat este data concret pe caroW, prill orientarea punctului celui mai -coborit 31 stra tului fala de marca principala. . ..

Determ inarea acestei orientari fiind scopul uitl m a l intregu operati i, ea trebuie facuta cu maximum de atenlie, pentru a inl a­t llra rezuitatele nesig ure. Se face ~ i a ici a verificare prin mas~r.a ­rea orienta rii ~i a pu nctului celu i mai ridicat. care, pnn defllll\le, i rebuie sa fie la 1800 fala de punctul cobori!. A~a dar, determinarea sens ul ui inclinarii stratelor imp licii urm a!oa rele opera\ii: sta­bilirea punctului celu i ma i coborit ~i a celui ma i ridicat pe carota, determ inarea orien! ar ii pentru punciul eoborit ~ i ridicat al aee­lu ia~ i strat. ealeul area valorii medii a orientarii.

a) Stabilirea punctului celui mai coborit $i a celui m~lrid! ­cat al unui strat se face foarte u~or pe carotele Cll stra trfl ca\l e bunii. Tinind carota v€rtical, CU capatul superior in sus (pe ea-

'144

patul superior aj fiecarui iragment de proba trebuie sa iie ins em· na!ii 0 cr~ce cu creion ro~u), se rasuce~te proba in minii pina cine §e observ~ exacll'artea cea mai coborilii a stratelor. · Planurile dt ~tratrflcalle se deseneaza pe proba ca un arc sau Ca 0 hiperbo l ~ . Pe vl rful arculul sau al hlperbolel se noteaza un sel11n eu creio[ <llbastru. Aici este punctul cel mal coborit a l stra tului ,espectiv'

PUllctul ,eel mal : Idlcat se Insemneaza la fel. Dupii acesl procedeu · se Insemnea za punctele coborite s i ridi cale al e tuturor s tralelor bine vizibile pe carota.' .

. Cind stra tificalia in carota este paralela, punc!ele c6boritE ~I eele. r1d~cate se ali niazii pe aceea~i generatoare a ea rote i. Cind stra trfl ca~a este 1 lleryci$.atii. p u nct~le sint · riispinclite pe a zona, pentr u masurilrea orrentaru se la hma medianii iI zonei.

Daca stra lificalia este s l.a b vizibil ii, se ca uta sa se determinE pU11clul coborit dupa poz ili a unor interca lat ii sa u a unor fosilE inlei's!ratificate_ _ .

Daea probele impregnate cu (itei nu a u 0 slrati-iicatie clara s: a~aza sub la mpa de cuar!. Materi alul impregna t rna;' puterni~ da 0 ~~Ioare giilbuie mai deschisa ~i stratifica! ia devi ne evidenta, perml!lnd IIlsemna rea punctelor coborile ~ i ridica te.

b) Delerminarea orientdrii pune/elor ridicale si coborite se face cu ajutGrul aceluia$i film cu ca re s -a fac ll t ve; ificarea ma r­c ilor. Orientarea lor se masoara falii de orienla rea marcii prin­c lpale_

_ Operat{)r~1 (ine bueala de carotii in milla Cll marca princi ­pa la Indrepta!a s pre e l. Cu filmul potrivilt inci11"e carol a la nive­lu i punc!~l u i a_ca m! .orientare vr~a sa 0 afJe~ Potriv~te peste m~rc~. PrI.cIP.ala dlvlzlunea de pe him cores puli ziitoare orient arii m arCH prInclpa le (0). Tinind filmul bine fixal pe ca rota c ite~t e ? IVIZltmea de 'pe punctul coborit ~i cea de pe punclu l ridicat $i Ie InSCl'le In fl ~a. Aceasta reprezinta azimutul sau ar ientarea ca u­talii. O perat'a se repeta pentru toate punctele insem nale pe carota .

Cl nd Int!,ea?a ca r~ta e~le compl el nerasucita. fapt u~orde co nslatat du pa dlagrama. onentarea pllnctelor poate fi mas Llra til Qriunde pe carotii. Daca secliunile si nt rasucite, determinaril " tre­b Ul e fac ute 1a baza fiecarei 'sec\'iuni, sau eel mull atit de sus, 'Cit se poate observa cu precizie ca proba nll este rasucitii .

. . Daca proba . ~ste striib.iit ut ii de ~i~ de calcit .'i. de plan.uri de fa llere sa u are oghnzl .de fn C\lune, orrent area pJanurilor acestora se maso:<rii 1a fel ~ i se Jnregistreazii pe fise la loclli rezervat 'pentru <"Ie. ' . c) Calclliarea valorii medii a orienlii,.ii. Din miisuriitorile e fect uate i n fieca re sec!iune - daca sin! mai multe - se va face ]0 - rndrumari i n prllctica geologic;'!

145

(

o medie, penlru orienlarea pnnctelor cobNite, ~i 0 medie va punc­telN ridicate. Apoi, La media puncte10r ndlcatevse. a~aug;a sau se scad L80· s i se face 0 noua medte, media on entaru cad~rn pe sec: tiune. In conc!uzie, pentru toata proba se face .0_ medle generaL~ ~ or ientarii tuturor secliunilor (coLoa~a .. 8_d ln. f ~~~),_Astfel se ob. tine va loa rea relativ exacta a onentanr mcllOarn In proba res

peetiva. . 'd \. T'L e-La calcularea mediilN nu se iau 10 conSI era Ie CI 1r1 e n

sigureci) Coree!ii de aplieai ciftrilor e ll film!'l. Cind lung~mea fil­mului Cu care se masoara nu este exact egaJa cu clrc~mfennla pro­bei, diferen\a dintre ele trebuie r~partizata ~roporllonal la yalo­rile ob\inute, Clnd filmul este mal m aTe declt pro.ba, coree\!a se aduna la citirea fiicuta; cind filmul este mal mlC, coreclla se

scade. • <I '1' r Exem lu Lungimea filmului esle mai mare ell 20. eel v cl~~um. e-

~:~l~c cor.?'e~:~,~~r~~ ,~~\~~~ii: i~r~~;,~~lu~e~'~c:~ ;aJ~s~ ~~iul~r d~ fr!fC~~t~~lt la 3600 corespund 20° Ia 37° corespund x

de unde 37 x 20 ' 0

x - 360 "' • . Cele 2° se adauga la 370 ~i se obtine va loa rea cor~c~a 39

0 .•

Daca operatorul n~ .are la !n~emi~~ film,e vdlv~z~te m grade:, po ate lura chiar cu 0 h~le de hlrhe ml~lmet~lca, Jaclnd .o regul a de trei simpla pentru transformarea mihmetnlor In grade.

De exemplU: 360" 225 mm

60 mm .-:'-_'--'----'---'--=..:X­- 60 X 360 96.

225 ' 5. Masurarea: lnclinarii stralului se f,a,ce eu aJutN~ I unu i

c1 inomelru, asa cum s·a aratal la Inc1inarea carotelor obl~nUlte: lipind proba pe un perete vertical ~i ma~ur~nd Cll b.uso1a pe. fata de strat. Este necesa r insa ea in prealab ll sa se venft ce verhcah­tatea peretelui .

F. ANALIZA PROBEI

Dupa ce s·au efectuat ci tiril e necesa re lie simbure l~ de ~on ­daj in vederea delerminarii orientarii caderii s~ratelor ~ I d~p~ ee s-au ales din fiecare see\iune bucil\ i1e de proba car.e vor ramme,a in t ol ec!ie ca material documentar. se Irece la al1 ahza restulul de

146

proM. Aceasta co nsta in: a na li za pentru lilei ~ i analiza litolo­gicii ~i paleontologica.

I. Analiza pentru hidrocarbu.i. . In primul rind se observii daca proba are miros de petrol Mirosul esle dal de diferit.ele hidrocarb uri volatile care impregneazii materialul.

Se trece apoi la incercarea prin procedee chimice ~i fizice. Pentrll identificarea chi mica a hidrocarburilor Se zdrobe~te

(se piseaza ) materi a lu i ~ i se trateaza cu acetona chimic pura, iar pentru li lei materia lui se trateaza cu tetraclor\lrii de carbon (CCI. ), a~a cum s-a indicat in capitolul precedenl la anal iza ca ­rotelor neor ientate.

Baia pe sticld de ceas. Pe 0 sticla de ceas se pune apa dis­tilaUI ~ i sticla se a~azii pe un trepied cu sita . r n apa se toarna din dnd in d nd citeva picaturi di n filtra tul ob\inut de la opera!iile precedente. Se incii l ze~te; dad sofu jia co niine !ilei, el se separa ~i iese la supra:a!a apei, un de poate Ii observat u~or.

Examinarea la lampa de enart se face tot cum s-a aratat pentru carotele neorienta te.

Pregdtirea probelor impregnate penin, analiza clzimieti. Dupa ce au fost sludi ate la lampa de cuart, probele im pregnate se aco­pera cu un stpt de parafina pentru a evita pierderea de gaze ~ i chiar de lilei. Probele parafinate se trimit, pentru anal iza. la la ­boratorul de analize chimice. Ele trebuie sa fie inso\ite de 0 el i­cheta , cu datele lehnice. a~a cum s-a mai indicaL

~. Analiza Iitologidi ~i paleontologica se face a~a oum s·a aratat in capi tolu l precedenl la carotele obi~nuite,adicii: pentr ll litologie se studiazii .,natura rocii ", culoarea, marimea bobului (finejea) duritatea, natura cimentulu i, elementele componente (textura) filme, intercalaji, Ientile, element" str ii ine, oglinzi de

frictiune, iar pentru paleontologie: fosi lele existente ca genuri s i daca este posibi l, ca speci i. Daca li psesc macrofosilele ~.i nu se poate determina virsta probei, se alege materi a l de spalat pentru analiza micropaleo ntologica.

Tn vederea aceslor cercetiiri, proba se rupe, se zgirie, se fad ­mi reazii etc. Ramin neatin se numai probele care se vor pastra pentru coleclie.

3, Coloana stratigrafica sau profi lul caroteL Fi~a eu descrie­rea probei orientate a re pe marginea stinga un loc pentru desena­rea coloanei stratigrafice a probei (v. pi VI ~i VII).

Pe coloa na se indica: incJi nari de strate in probe. adincimi , fenomene tectonice, recuperaful (col. e1e I mm, ump lu ta ). li to-

147

logia (col. de I em), indicalii de litei ~ i a Ite date Iuate din li ~a

sondorul ui -~ef. . . ' . . '._ Aceastii coloanii se des~eazii dupa aceIea~ 1 regull ea ~l

profilul obi~nuil aI sondeIor (v. p. I I 5 ~. u'.).

G. CORECTIA DATELOR APARENTE

Indinarea ~ i directia strateIor delerminate intr-~ carotii ori­ental ii au valoare egaIa eu inclinarea ~l duectla reaIa a strat110~ din lormaliunea carotatii numai in cazuI clOd sonda este per ec verticala. Acest caz se jntiIne~le Insa destul de _rar. M~rea maJo­rilate a sondeIor siipate cu s istemuI ro~atlv SlOt deViate de la vertica Iaeu unghiuri va riind de Ia 0° plO a Ia 25°. , ..

Diferen!a din!re inc1inarea aparent i! ~ i cea rea Ia ca ~ l dlOte orienta rea ap'arenta ~i cea real·a estefunctie de vaIoarea devl~.l e l si de unghiul dintre orienlarea ciideru straluIUI S' aZlmut ul (on en-larea) deviatiei sondel. _ "

De aceea , pentru a al Ia inelinarea ~ i on entarea reaIa a stra­teIor dlO formallune. tre­buie sa se faca 0 corecl!e a rezu llatului oblinul din ci­tirea caro!ei.

Coreetia se poate face pri n t rei procedee dife: rite: meca nic, prin calcul ~ l grafic.

l. Corectia prin pro­cedeu1 mecanic se face cu aju!orul coredorului de de-

111"''-.1--- ,0 vJatie Lynton. Aparatul fo ­losit in laboratorul Sovrom­petrol este un model imbu­na!alit fala de cel publical de Lynton in 1937.

a) Descrierea careeto­ridui: aparatul (fig .. 68) cons!a din trei eartl pfln~' ­pale: 0 p I a n~eta ~u ? dla-

F ' 68. Aparatul pentru corect ia orien - grama pentru onentan I, 19. 12 e tarii aparente un ax vert ica care repr .

zinta axul sondei s i 0 pl~ca mobila 3 tin virf~l ~xU\Uiv~~;i~a~e~~~~ z·inta stratul a ca rui onentare se de errnlna, xu

148

•

prins prinlr-o articula!ie sferica mobiI a 4 de un bra I 5 fixat prin­tr-un cadru 6 de plan~eta .

Diagrama de pe plan~eta este divizala ca ~i diagrama di ll aparatul de orient are: radial in 360°, servind ca scara a azimutu­ril or devialiei, iar circular prin linii concentrice indieind valorile unghiulare ale devialiei. Linia N-S a diagramei se orienteaza in spatiu CU a jutorul busolei , rotind Intregul aparat, aslfeI inci! ea sa fi e orienta!a para lel cu meridianuI N-S.

Axul aparatului, la inceput in pozitie vertica lii poate fi in ­clinat in orice sens datorita articul aliei sferice, astfel inci! sa ia pozitia axului sondei in punctul masurat.

Placa mobil a din capul axului are fixa! la partea inferioara un raportor verlical 7 doe 180°. EI da pliicii incIinarea aparenti! a stra tului. '

Pe axuI aparatului, sub placa mobil a, mai este fixat un ra­portor orizontaI 8 de 360°. Cu aju!orul lui se da pliicii mobile ori ­entarea ega la cu orientarea aparenli! a stratului.

Tot pe axul vertica l, sub articulatie, mai sint prinse 0 con­tragreuta!e 9 ~ i un brat rnic pe care este articulat mobil un ax secundar cu un virl asculit 10.

Acest virf serve~!e pentru a pastra linia N-S a raportorului orizont'll, orientata todea una paralelii cu meridianul.

b) Operatia se lace in felui urmator: sef ixeazii ax ul apara ­tului cu virf uI inferior in centrul diagramei, adica in pozitie ver­ticala, iar virluI axului secundar indreptat spre S, pe Iini·a N-S. Se dii placii mobile incHnarea ' ~ i orienta rea aparenta a slratului, cu ajutoru! celor doua rapor-toare. Aceastii ,pozi!ie se verifica Cll busola.

Se da apoi ,axuIui principal devia!ia sondei, fixind virful lui de jos pe diagramii, intr -un punc! care are in grade valoarea s i orientarea acelei deviaW. Axul secundar trebuie sa .lie a~ezat pe Iinia N-S care trece pr'in axul principal. Cu ajutoru I busoIei se masoari! inclinarea ~ i orienlarea actuala a pl aci i, ca ~ i a unui strat.

Se oblin aslfeI inclinarea ~i orientarea reaIa a stratului din carola.

Coreelia se face la fel ~i 'pentru plan1)file de a Iunecare ~ i pentru ogIinzile de fricliune.

2. Coree!ia prin calcut se poate face folosind procedee dir~ geometria analitica ~i din trigonometria sferica (trecerea unul pune! dintr-un sistem de coordonate rectangulare. in alt s istem

149

._.

de coordonate reetangulare ). Formul ele intrebuin\ate in acest s cop se bazeazii pe formulele fund amenta le a le eosinusurilor:

I. sin a sin cp = sin p sin 3-II. sin \,( cos qJ = sin ~ cos 1 cos 8 - cos ~ sin 8 III. cos a. = sin ~ cos '( sin a + cos p cos a;

in care a esbe incli narea realii a slratu lui ; P - inC\inarea aparent ii a stralului ;

lIJ - orientarea inclinarii reale a st ratului ; & - orientarea inclin iirii aparent e a slratului; o - valoarea devia\iei sondei;

rp = '0- D. ad icii unghiul dintre azimulul incli nii rii reale s i azimutul devialiei;

y - It - D, adieii unghiuldintre azimutul inelinarii aparente ~i azimutul devia\iei. Acesl calcul este foa rte greoi ~ i dureazii 3- 4 ore. Rezultatele ob­tinute sint echivoce din eauza semnelor sinusurilor ~i eosinusuri· lor in cele patru cadrane. De . aceea. eoree\ia prin ca lcut" nu este intrebuintata niciodatii in practicii. Mult mai ra pid se poate ajunge la un rezult at concludent prin procedee grafice.

3. Coreelia prin veetori. Un procedeu grafie foa rte simplu se bazeazii pe fol osirea veetoril or (fig-. 69). Pe 0 foa ie de ltirt ie milimetricii , se alege un punet convenabil ca origine sa u pttnct ini­fial. Pornind din acest punet. se traseaza doi vectori, reprezentind unul inclinarea aparenta a stratelor. iar eelala lt. devia lia giiurii. e u oi"ienlii ril e respective fat ii de direc\ia nordului. Lungimea vec­toril or, luata la scara polriv it ii, este propor\ional ii eu inclina­rea aparent ii ~i cu dev iafia sondei luata in g-rade (de exemplu: incl inarea 30°, deviatia 6°; vectorii se iau de 30 mm, respeetiv de 6 mm: inclinarea 12°. devialia 3°; vectorii ·se iau de 12 em. res­

:s~'~ ~ ,~ , ,It ~

~ 'tS sensul,ilcltn.i!i!.· I .t----.,--=J- aparerde "--=---- _ Sensu!

inciinarii reale

'Fig. 69. Corectia prin vedori a inclinarii . aparente

peotiv de 3 em). Se unesc virfu rile celor doi vectori pri ntr-u n al tre il ea vee · tor al ea rui Dunet de ori­g-ine esle virful veetoru ­lui deviatiei. Acest al (reilea vector reprezintii inclinarea real ii. · Lungi- . mea lui , la scarii. dii in­c1i narea realii in g,ade.

iar orienta rea lui lata de N este orienta rea realii a inclinarii stra­telor.

Procedeul acesta poate fi fol osit cu succes numai eind treb uie

150

eon:et..:te unghiuri mici . r n cazul unghiurilor mai mar i, el nu m al da rezu.ltate exacle. din cauza diferenlelor de lungime dintre a rcunle de cerc ~I coardele lor. Pentru a inliitura erorile este ne~esar sa se lucreze cu lungimi proportionale cu tangentele un ' ghlUfllor. Valoa rea .tangentelor se caula in !abele.

~. Core.elii prill relea stereografidi. Un a ll proDedeu graUc. cu 0 !ntrebum\are. mult mai largii ~i larii restric\ii. pentru or ice yal?fl ale .u~gh!unlor. se bazeazii pe reteaua stereograficii)n pro­lecpe mendlana.

Aceasta metodii a lost introdusii de noi in lucriiriIe de co­reclie incepind din mai 1944. pornind de la necesitatea de a con­trola erorile dale de metoda vector.ilor ~i de aparatul Lynton. in caz~1 cind apareau di'ferenle intre rezultatele obli nute prin aceste doua metode. Aceastii nouii metoda de lucru s-a dovedit mai ra ­pidii .• mai precisa ~ i cu aplicatii mai genera Ie ~ i ast iizi este sin· R"ura folosita in mod curent in practica. . _ r ntrucit ~eJeaua stereograficii are 0 intrebllin\are mai larga ~n mult~ _dom.enu. "(geodezie. astronomie, naviga\ie etc.), ea putind II loloslta ~hlar In geologIa struc!uralii ~ i la alte probleme decit carotele onentate, este necesaTii 0 €xpunere mai largii a proiec­tiei ste reografice.

Re\eaua. slereog:afica intrebuin\atii este proiec\ia pe un p lan a mefldJanelor ~t para lelelor unei slere sau emislere. Planul pe care se la_ce proiec\ia - . num}l plan de bazii - este un plan ca re trece pr:In centrul slerel; pnn urmare, el laie slera in douii piir!i egale.

a) Principiul proiectie! (fig. 70): se considerii ochiul 0 in polul unei sfere. Fiecare punet A a l emislerei Opuse se proiecteaza pe planul de bazii in punctul de in · 1ersec!ie a al raze i vizua le cu pla­nu I de bazii. Se ob\ine astfel repre­.zentarea plana a suprafe!ei emis!e­r e i. in pro iec\ie stereogralicii. r n aceastii pro iec\ie, unghi-urne de pe s uprafat ii se piistreaza nemodificate. P lanul de baza poate Sa intersec­ieze sfera dupa ecuator, d.upa ttn meridian sau dupa un alt cerc mare ~ar~care. r n .prit;'uJ caz. avem pro-

A , i

----~-- . ,()(' 1 ..... - : .r ........

------ --i -/ ----":: « I a

; i 'j :. o

lec\la stereograftca pe eettator. in Fig. 70. Pr incipiul proieetiei a l ~oilea. a,:,e~ p\oiec\ia stereogra- stereografice flea pe mefldran. lar in al Ire/lea, 0 projeclie slereogralica Dare-care. .

151

.. . Pentru rezo lvarea problemelor de geologie st r1J ctur ara'h~m . f' tor pe meridian SI c lar fost iolosite re\elele stereogra Ice pe eeua , "

alt e sisteme de retele, . . ' t' . insa reie-Cea ma i larga ~i cea mal comoda ap llca ,Ie 0 ~u - I ~e

'd ' d' tre care se vor descne In ce e -lele stereografice nien Lane, . In t' 'enlarilor ~ i incli-urmeaza dOll a m~dele intr:b,u l'?\~~~ii~l~rir~~~~Or:,ambele caZuri, narilor apar-ente In or,lenttan ~It ientat a se considera a~eza!' in

clul din care s-a ua caro a or 'd . i" pun I ' . '" unghiurile de inc1inari, orient ari ~ I eVla 11 se centru S.erel, I r I . .

• 0 0 "di anele ~i ' paralelele rete e\. maso';:nfr~ ~ei~(e l ege mai u~orposibilii iit il e de in trebuintare aj~· acostei relele sa se presupuna urmatoa rele: . I

_ ;ier~ ideala imaginat ii are t rasate .. ~erid iane le ~Ila l~a ~ lele din grad in grad,. sau. - .pentru simplihcare - dill oua J

doua a rade sau din cmCI In ClnCI grade, ". . ·tie ~ siera ideal'a po ate ii a~eia t a,l n spallu, In o~lce POZI,

dorita; deci axul ' politor ei poate Ii a~ezat verltcal , on zo ntdl sau

inclinat; , I d baza pe ntru IJroiectie poate-_ merid ianul a les ca p an e , ' i' orica re de la 0° la 360°. .' . d 0 _

I C I' doua modele de retel e descr ise mal JOs Slt1t oua ca e e . ' I I I de baza asezat onzon-zur i pariiculare, ~ i an ume, unu .e ll P a11U ";.

tal iar celalalt cu el a~ezat verltca!. . _ - . ra -, Amindoua mo(lelele fo losite neces lta cite 0 relea stereo

tg la

t · d' ' talagrafi e - ca re serves e . . . releaua cunoscu a It1 Crt S , • ' 1Ic.a -:- a un hiurilor si 0 foaie de hirtie transparenta pe care.

.!]1asdUiare . g ncteie date si se traseaza liniile aJutatoare, ne-'se , eseneaza pu ~ . . cesare in construc\ie. . 0 _ "1 'iL

Date ! ~ intrebuintate siot . acelea;;i in amlndoua caZUI\ e,

an(lJme: '= iriClinarea aparenUi a s,trat.eI9r .. ll1asura~a .in caroU.i;: J .' / ~ = orienta rea aparentii a It1ch:,an~ .·stratelor,

~·,~::."d = deviaiia sondel de: la vel~lca la, i)== orienla rea devla\lel sondel , _ . _

, = inclinarea real a a slratelor In formajlune , . a = orlentarea real a a inclinii rii stralelor In tonna\lU ne. . W t . t l M d I I de retea In prOlecbe b) Proiecli pe plan o(l.zon a.. I 0 e u . . "

Je plan orizo~t , I a fosl fo losil la rezolva rea prOblem~~ct~~~ o~ k' '" rot iri" a le unui stra\. Aceasta re\ea, cu 0 comp . f t oua . . \ ' III) ' cU 0 schimbare cle procedura , a os

dlvlziunii or (p an~a . ~tl, - clinarii s i orientarii reale "Tolosil a ' de ," noi -pentru de ermmarea In .

a st ra telor din carotele on enta\e,

Reteaua aceasta rep reninn proiec\ia meridiana pe pla n ori -· . zantal a emisierei inferioare. Cercul de baza al re\e lei reprezinta planul orizolltal (incli narea zero), EI este divizal din 5 in 5 grade, prin paralelele re(elei. Gradele sint indicate prin ciire din 10 in 10, iar la 90, 180, 270, sint indicate ~ i punclele cardinale .. Pe diviziunil e acestui cerc se masoara orient arile J, D ~i w .

Meridiane le retelei, trasate din 5 in 5 grade ~ i numerotate din 10 In 10 grade, de la marg ine spre cenlru, adicii de la 0° la 90", indica illclinarile stratelor sau va loarea devi a\iei. Paral elele servesc drept linii aj utiitoare in constructie ~ i sint Ira sate din 5 in 5 grade ~ i Ilumerotale din 10 in 10.

Foa ia de calc (p l a n~a V) are trasate doua linii perpendicu­lare care se intretaie in centrul foii ~ i ale caror capete sint in­semnate N. S. E, V.

Modul ·de tolosire este urmatoru l: I. · Se a~ilZa foaia de calc pe re\ea, centru ' peste centru ~ i

N pesle N, se tr aseaza pe hirria de calc 0 liniuta,'}l1n ga diviziu· . Ilea care a ratii orlentarea aparenta a stratului ~ i 0 a lta Iin iuja 0 ill drept ul diviziunii care arata orienta rea devia! iei sondei· Se insemneazii l.1 nga I'iniu\a ~i literele respective,

2. Se rote~te ioaia ' de calc dire dreapta sau ca le stinga ,. astlel incH Iiniula,'} sa se suprapuna liniei E-V, Pe diametrul V·E al reteld se a lege diviziunea p, egala cu inclinarea apa­rent a. Se traseaza pe hirti a de calc meridiarrul p d.e la po lul N pina la polul S.

3, Se rote~ le apoi ioa ia de· calc, pastrind centrul foii supra­pus peste al rete lei, asUel ca Iiniu\a D sa vina pe diametr ul E-V a l re\elei. Se deseneaza pe hirtia de calc 0 serie de sage!i, por­nind de la meridianul p trasat in creion ~ i mergind pa ralel cu cer­curile mici (para lele) a le relelei, ciltre liniula , D. Lungimea sage­til or se ia in grade, ega lii eu devia\ia sonde i.

4. Se rote~ te astief hirtia de ca lc, incil viriu l tuturor sage . . lilor sa vinii pe acel a~ i meridian. Acesl meridian da inclinarea teal ii a stratu lui a. Se insemneazii cu 0 liniulii w, pe hirli a de calc, capatul diametrului biseclor al acest ui meridian, din par.­tea convexa a meridi a nului . Diviziunea de pe hirtia de ca lc indio cata de Ii niu ta ,,, aratii orienta rea rea la a stratului.

Cu' aj utoru l acestei re\ele se determina, prin urmare, incli­narea ~ i orientarea realli a stratului prin trasarea a trei liniu\e, a unui meridian, 11 unor sageli ~ i prin trei rolir i a le hirti ei de calc. Durata lucrarii este de 5-7 min in tota \.

, 153;

. . I A t d 1 de retea este pro-c) Proiec/ia pe plan verhcat: Ices umne~ !misfere: cuprinzind .

. . t f'ca" n<>. plan ver Ica a :lecba S ereogra I _ r- d I 00 I 180° si jumiitatea cores-me~idianele din 5 10 5 grarel I: t lan~~ IV). iMeridianul !J esl~ Punziiloare din toate para e e . Pd ' -n planul sau axul sondel . . t 'd'anul care cupnn e I . ·consldera men I . " 'd' I N magnebc eSle cu'. deviate. Orientarea IUl lata de men lanu

.noscutii fiind egalii cu f' _ " n in 360° numerotate din 10 in Cercul de baza esoe Imf~ar.t . miitate pornind de la zen it

10 grade de la ° la 180 pe lecare JU ,

'Ia nadir. . b I emisfere, re\eaua poartii 0 Penlru a putea lucr~. tn aT e ~eridianel e dintr-o emisferii

:serie de cilre negre SU~\lrt ven II~) ~i negre groase pentru cele (de dincolo de pl_an~1 e p:-Olec. d lanul de proiec\ie).

·d.in cealalla emistera (de I dltncoa~! c~d:una pentru ambele emis-Numerolarea parale e oro e~e la zenil spre nadir, insii este

fere ~i merge de labO\_I.a 18~tinga fiaur;; si cu cifre groase pe indicala cu clire su trI pe . '" ' .

'dreaptaei: I (I nsa V) are marcal centrul .prin inlersec-Foa ta de ca cpa . . . \ia a douii drept: perpe~diculare. Se I calculeazii dileren\a r =

Modul de mtrebum!are." i600 la ' pentru a avea un, rez':,'ltal . = iT - D. La nevole se a~au~~ Dac' unghiul y este cupnns ~ntre pozitiv, cupnns lOtre ° ~I 36 'f' 1 a btiri ' dacii este cuprins mtre

'0 . 180° la ciliri se folosesc CI re e su. ' I:~ si 3'60°, ·se folosesc cifrele groase. tru este centru,

. 2 Se a~azii foa~a ~e c~lc .P~~~f~~l~t~ ~~~Iei in punetul :t .asHel ca Iinia vertlcal~ ~a tale clr "tor lui f}. Pe acest men-

3. Se al.ege .mendlanu\ ~ore;puen~:ce un punet pe foaia de dian, la intersec\la cu para e a I' s

·calc. . . d 1 in J'urul centrului, astfel incH 4 .Se r.?te~te. f~ala e ca c e re\ea .

linia vertical a sa vma peste Z d~/ ul si paralela in care cade - 5. Se cite~le pe re\e~ men Ian unctului). Paralela dii de-a 'punctul (coordonatele un~hlulare ale p U hiul citit pe meridian 'dreptul a, inclinare~ reala adshatt~l?rs'o' n~~ Se obtine orientarea

d " ,I D onentarea 'evla,lel . . 'se a auga , realii astra elor. . d'i 3600 se scad 3600 din valoa-

Notii. Daca orientarea est~ mal mar~ ec: . decit 900, pentru inclinarea . D ~ inc1inarea feala este mat rna e 800 .

- rea ~ el. . aca 0 Ci. • ar entru orientare w ± 1 reala se la 180 - ,1 .p '; e rin acest procedeu. se

Pentru a determln~ p~ t ~ sgader! si printr-o adunare; se . calculeazii . doua unghwrt prtn roo .

: ,154

·rleseneaza un punet pe hirtia de calc ~i se rote~te odata hirtia de 'calc pentru a face ultimele citiri. Opera\ia dureaza 5- 6 min ~i ·da rezultate eu 0 precizie de 1°.

Exemplu : ~ = IS' & ~ 232' ~ = 2'30' D = 25' & - D = 207'

Se luereaza ell cifrele g roase

• = 20'30'w = 204 + D = 229 '.

Pentru a putea face 0 com para tie a preciziei rezultatelor procedeelor cu ceIe doua relele, s-au incercal 0 serie de corectii ,pentru diverse valori ale dev ialiei ~i orientiirii devia\iei. Din tabe­.Iele oblinute se vede eli rezultatele difera intre ele cu cel mult 1°, Aceste. erori provin din interpolatile diviziunilor pe relea ~ i sint :neglijabile, in comparatie cu citirea direcla pe. proba a inclina­.rilor ~ i orientarilor, care se face cu 0 eroare de ± 2°

Un rezultat interesant a fost oblinut prin corec\ia graficii .a unei carote de la adincimea de 2375,70- 2377,30 m dintr-o ,;ondii de la Bolde~ti. avind devia\ia 10°45'/149, iar inclinarea apa­renta = 82°/343. Corectind prin graficul vectorilor s-au oblinut

'92"45'/343, prin releaua verticala 93°/343, iar prin releaua ori­.20ntalii 87°/162°45' .

Negl ijind diferenla de 1/4° intre prima ~i a doua miisura, care provine din citire, se observii ca 93°/343° aratii numai cii stratul este rasturnat ~ i cii inc1inarea reala (ac!ualii) a pIanului .lui este cea datii de ultimul procedeu, adicade 87"/163° .

H. INTOCMIREA FI~EI ~I CLASIFICAREA ORIENTARII

Toate datele oblinute despre carola orienlata dincitirea dia­'gramei, studiul probei, rezultatele analizelor, corec\ia incIiniirii aparente ~i ilin fi~a sondorului-~ef. se concentreaza la sfir~ i! in­.tr-o singurii fj ~ iL

1. Fi~a carotei 'orientate (plan~ele VI ~i VII). Aceastii fi~a oCuprinde: in stinf!,a, coloana stratigrafieli, pe care se prezinta gra­fic, la 0 scara aleasii arbitrar, de la caz Ia caz (in mod obi~­nui! I: 20), inclinarile. recuperatul ~i Iitologia ~i indica\iiIe de iitei, gaze ~i apiL In partea dreapta a fi~i, sus, sint dale teh­nice privi!oare la carotii, apoi mai jos, orientarile citite pe diagrami\ ("semnul") ~i pe carota (.,stratele"), alit pentru strate. cit ~i pentru oglinzi de fricliune. In partea dreapta, jos, se face descrie .

155

rea probei, se da u virsta forma!iunii, media inclinarii ~i ori enlari[ aparente. indicind cite citiri s-au fiicut 9i in cite sec! iuni de probii_. In sfir~it, se dau inciinarea ~i orienlarea real ii a st ralelor 9i cali­f<icativul orienlarii.

Pentru a prezenla ~ i inluiti v inclinarea 9i or,enlarea pe fi9ii,. ea se deseneazii inlr·un cerc mic linga deserierea probei. Rezuita­tul ob!inut se trece 9i pe hiir!i ie Cu ioca\ia sOn deL Semnul de pe hart a se deseneaza cu diverse grosimi. dupa calificalivul orien­tarii, s i se coloreaza cu culoarea cOllventionala a formatiunii cit· rotate: ,.

2_ Clasificarea carotelor orientate. Penlru ,a da 0 informa\ie. asupra masurii in care se poate avea incredere in dalele pe care. le-a pr()curat 0 carota ori ent alii, esle necesar sa se Ireacii pe Ii~a fieciirei carote 9i un caJificati v. Calificativele intreb uinlale slnt urmii toarele: exce lenla, foarte buna, buna, buni90ara , mediocr ii , dubioasa. fii rii orienlare.

Calificativul lrecut pe fi9a carotei ori entate este in realitate· o medie sau un ca l,ificativ genera l, ca re se deduce din ca lifi cativul diagramei ~ i din a.cela a l probei. Este necesar sii se consemneze' 9i acele calificative, deoarece, in cazul unei reven iri asupra pro­bei, dupa ce ea a fast sfilrimalii. nu se mai poate stabili in ce' rnasura i se poale acorda incredere, . ,.

La acordarea calificativului general se va line deci sea mii de urmatoarele norme:

a) La diagramii SI! iau in consider are: . 1) Numarul semnelor imprimate ~i proportia de semne batute dt! doua

ori ~i s uprapuse. semne b~itute dublu $i distantat. care pot fi luate in consi­deratie, semne batute nU1l1ai 0 data sall faarte depart ate.

2) Diferenta maxima dintre semnete valab ile : la o ri entarca' deviaHei' ~ i la marimea deviatiei.

3) Gradu! de invirtire (diferenta de orientare ) intre semnele succesive de culori diferite: intre sectiunile intre care proba nu este rupta ~i numarul de sectiuni intre care proba este rupUi.

4) Este necesara con~dia de devia1ia pentru orienta rea sectiun ilor? (0, - 0).

b) La eu/de se tine seama de: I) Urma cu1 itelor pe carohi: pe cite sectiuni se vad toate cutitele?'

La dte sectiuni se poate identifica cutitul principal prin diferen1a ung-hiur i­lor? La cite sectiun i se poate deduce urma cutitului principa l num a; pr in pre-­lungirea ei de lo...sectiunea vecina (dnd probil nu este rupU'i)?

2) De ta cilt!- sectiuni este recuperata baza sectiunii? 3) Cite sectiuni sint orientate din punet de vedere Il1ecart ic (sem-·

nul + eu(ituI)? c) La lito/agia probei se tine seama de: I) Consistenta rocii (tare, moale, friabila. brecifiata, slab cimen-

tata ele.) . . 2) StratificaUa probe i: bine sa ll s la b viz ibila, regulata sau neregulata~

\.56

:ondulata, fncruci sata, stratificatie dedusa n' . .lor . sau a imp~egna tiiJor de titei (vizibiJa I ulal pe baza onentarii cochili i-

3) Numa rul sectiunilor In care a ampa de c~a.rt> .etc. d) L~ oriell/area s/ralifieaJiei: se poate vedea strallflcatla .

'. I} Dlferenta maxima dintr . F"'I ' . ·~l IOtre sectiuni diferite. e orten <lfl e d,verse!or cltiri: intre strate

2) Diferenta dintre orientare d· . . . abe l'anta IUata in consideratie la a re Ie. a probel :;il . oflentarea cea mai

3) Tn cite locuri sint ianu u." s r?t ~ I ~a o. seciiune oarecare. Tntre care sectiuni? P fI de IOvrrftre 10 proba? In care secfjune?

Toa!e aceste dale si ob e I' . se da calificativul ' I I s rva II se cl nt ii resc si pe baza lor . . genera a onentarii. ' .

Pozljl1] slratului obtinul o di. . neazli pe planul de locatii ', a n, calOtele on entate se dese-pol fi la scan mari (I': l~gg~lofJl~lo~ond elor. Har!ile cp locatii exploatar~) sa u la scari mai mici' (I . 20 ol~tr~ ~a nhere le in r~g:luOlle In explorare sau ro I' 0

0 1 .. 100000 pentrll

)a rll dat de laborator, simtolu?e~za?). D~pa ca llflcahvul on en­· CUD linie groasii pentru prober I lell st;atulul poate fl desena! lillie sub\ire pentru probele b e ~xce e.n e ~ I foarte bUlle. CII 0

_rllp!;! penlru ce le mediocre s ludneb ~ 1 bUIll~are ~ I Cu a Iinie intre-\ U loase.

157

Elapa a l/1-a

LUCRARILE DE BIROU

, "d' reinterpreteaza toate datel", In etapa a trel,a se reva ,~~ sr~ iune in cursul unui an sall'

geologice ob\inute dlntr:o an~ml a S~ evad toate descrierile de­in cursul uoel campaoll de lIcru, " r uo ochi mai critic hate

j 'l 'd robe se reexamlOeaza cu , " t' l ' pro I e ~I e p "'1 I orelatiile sec\iuoile ~I har ,I e, apol se schi\ele, oesenele, ~ro,1 e e, c " .' se 'deseneaza delinitiv , Se com­completeaza, se relOter'pretea~a t~; obtinuto di n sapaturt ~ i f.Jraje, pleteaza har\ile "geologlce Cll a e ee baza ;ecliunilor geologice" ~~ se intocmesc har\lle st~uctur~l~ for oblin llte' se construi esc har\1 corelatiilor., Ph" ~~zaalt~o~~~~raf i~e $i h~r\i tectonice, de faclesurt , ar ,I p t I ortului geologic

, In sfir~it se redacteaza t~~ ~ :atp asemanatoare ~u cele de-

t I, .. ari aceste luci art sin , " n Inll m , d " 'I I cartarea geologica,

scise in par~ea inti!a ~ Tn trudmfns~r de~sebesc din cauza caracte-­Tn amanunt, losa, me 0 e" e

'rului datelor ce se interpreteaza,

A, ORGANIZAREA LUCRARILOR ~l DOCUMENTE LOR

f' e In general in modul de­Organizar:a _ ~ocument~W~ s~o:i~ 'numai din.'lelul diferit ab

scris In partea IOtl\ , D"eosebl_ t fr.cute in unele cazuri in carnet~., . documentelor, Insemnartle

f" Sm formulare Carnetele se organt --

, d' erse Ise sat! ' - " in alte cazun pe IV , aratat in partea intti a lucra-zeazii si numeroteaza a~a cum s-a, " dupa conti nut s i dupa

' I 'I ularele se oraantzeaza " t ' rii. Fi~e e ~ I orm I ", d ex~mplu ' pe regiuni , $antiere, pll ,un" lucraril e la care se re era, e ' . galerii , sonde .,;!c, _ tii i se repartizeaza la per so-

Lucrarea se Imparte pe opera, $ f' dupa modelul din par-nalul respediv, Eveontdu,al se la~~a ~~IO~r!st~ diferita de la 0 metod8' tea intH (fig, 38), r Inea op , de lueru la alta,

158

Datele obt inule din dezvelir i, gropi, ~a n!uri $i pu\uri $i, ever. tual, din galeril mici, care aveau scop ul numai de a completa hart. geO logica pe pOf\iurute acopenle, se tree pe harta ca $i dalel, de la c.arlarea in deschideri naturale, Pe baza acestor har\i se fa ' apoi se, \iunile, dupa procedeele cunoseute de la cart area in deschi deri naturale, ,

Prelucra rea datelor de loraj se lace de obicei in alt a orcl ine Intii se lace 0 ha rt a sa u un ptan cu amplasamentele lorajelor , S~ lac apoi profile Ie ~i sec!iunile, se completeaza cu toate datele ~ i in sfj r~it, pe baza lor, se construiesc har!il e structura le,

Hi! rlite de iaciesuri , har!ite paleogeogralice $i cele tectonice, reprezentind s inteze ale luturor datelor, se intocmesc dupa ce s-au construit toate har\ite documentare, sec\iunilegeologice $i coloanele strati grafice,

.' Data liind aceastii ordine a lucrarilor de birou pentru ma­joritatea prospectiunilor prin mijloace auxitiare, in cele ce ur' meaza se va discuta intii construirea secliunitor, apoi a harl itor $i, in sfjr~ it, redacla rea textului raportului.

B, CONSTRUIREA SECTIUNlLOR o seciiu ne geo logica poate ii construita dupa date geolo­

gice culese din deschideri naturale. la suprala\a terenului, dupa datp de supralalii combinate cu dave din sapiituri deschise (gropi , ~a n!uri, puluri, galerii), dupa date numai din sapaturi adinci (pu­'iuri, .ga lerii), dupa dale llul11a i de sondaje (burghie, sondeze. sonde) sau dupa date combinate de suprafap, siipaturi ~ i fora je,

I , Construirea sccliunii pe baza datelor de suprala!a. din sa­paturi ~i loraje, Consl ru irea pe baza datelor de suprala\a a fost descrisii ~ i discutatii pe larg in partea Intii .a "lndrumarilor" , Tot acolo s-a indicat ~ i modul in care se folosesc datele din sapa/uri ~i foraje, la construirea $i inter pretarea sectiunilor, lntroducerea acestor date in planul secliunii da 0 precizie ·cu alIt mai mare · i'nterpretarii , cu cit aceste date sin! mai numeroase, 'provin de la adincimi mai mari ~ i sint mai uniform riispindite pe pia nu l se~ ­li unii , Pentru interpretarea tedonica, datel e din sap at ur i $i cele din carotele orientate sint mai valoroase clecit cele din carotele ' obi$nuite, deoa rece indica pozijia in spa\ iu a planului sl ratului (inclinarea $i direc\ia) ~i, prin urmare, se poate calcul a inC\ inarea . lor apa rent i! in planul profi ltl lui. Datele ob\i nute di n carotele ne-­orientate (din lorajul cu sonde sau sondeze) ~i din probele de pe­rete (ciupi toare) sint mai va loroase decit probele de pe sapa, de­d t probele de burghiu sau dedt probele de la s ita, fiindca da ti · tot u~ i 0 ind icajie as upra incJ inari i stratelor pe care acestea din .

159,

urma nu 0 dau . Inclinarea indicata de .carote le .I1eorientate re­prezintii maxim:11 de inclinare care poate Ii admis in yonstnlclie pentru stratele din punctul respectiv al sec!iuni. Probele d,e pe sapa , ~ele de burghiu ~i cele de la sitii indiCii numai pozi\ia unor limite sau strate reper pe profilul sondajului , precizind traseul aceswr limite sau strate pe sec!iuni. . .

Construirea secliunilor cu date de sapaturi, combinate sau .necombinate cu date de foraj se face dupa acelea~ i procedee men' lionate ma i sus. Daca lipsesc datele de s l1prafata, interpretarea pierde parlial din precizie, proportional cu cre~terea distantei dintre punctele de observa\ie.

2. Construirea sectiunilor numai pe baza datelor de loraj poate prezenta cazuri diferite ~i trepte diferite de preC>izie, dupa numarul giiurilor de sonda ~i dupa cum ex is!a date asupra incli­narii ~i orientarii, date numai as upra inclin ii rii sau simple descri ­eri li!ologice, fara date tecto nice

In cazul delmai simplu a l unui profi! de sondaj, cu indica!ia .Iimitelor sau a stratelor reper core labile, secliunea se constru­ie~te simpru: se trage 0 Iinie dreapta care une~te stratul reper sau limita dintr-un sondaj, cu acela~i strat reper' (sau limita) din ce­lalalt sondaj . Tnlcinarea aparenta a stratelor in secliune este un­.ghiul dintre aceasta Iinie ~i Iinia flivelului ' marii din sectiune. Nu exista niei 0 garan!ie cii aceastii Iinie corespunde mersului real al stratelor in sec!iune, deoarece intre doua puncte pot fi duse 0 in­finit ate de linii de curburi ' diferite. Pentru a Iimi ta alternativel e de interpr.etare este necesar cel pulin inca un punet al IinieL

Daca sint trei profile de sonde cu rep ere core labile, liecare . reper se une~te prin Iinii drepte de la 0 sond a la a lta . Se pot ivi doua cazuri: I ) linin unui reper es!e 0 Iinie drea p!a pe toa!a sec­tiunea ; 2) ea se fringe la sonda din mijloc.

In primul caz;. ea arata traseul real al s!ratului respectiv, in pIa nul secliunii.

r n a1 ,,'tiilea caz, liniit e drepte nu corespund traseul ui real, care are 0 eurburii. Se cauta centrul de curbura al arcului care trece prin cele trei punde ~i se construie~te aces! arc: el repre­zinta cu maximum de probabili!ate, traseul stratului.

Cu cit sin! mai numeroase profilele de sondaje intr-o sec­tiune, cu atit poate fi const [1';! C" m" i mare orobabi li tate traseul stra·!ului reper sau al limitei. La toate conslructiile insii, in prima faza se traseaza i n Iinii drepte corelali il e din!re profilele tuturor sondelor din sectiune ~ i numa; in a doua fazii liniile se rotunjesc ~i imaginea se dinamizeaza. dind limitelor un Illers Ill a i natural (v. vol. J p. 162- 1641.

16.0

Indicarea inclin iirilor pe profil ul sondelor adu'ce 0 m~i mare precizie in constructie. Pe baza unuisingur profil de sondaj, p'e care sin! indicate limitele dintre forma\iun! sau strate Ie reper, se poate constr-ui 0 sec\iune geologica . Daca exista 0 sinO"ura incli­nare, dar lara o"rientare, ea se deseneazii pe profil, la "'adincimea corespunziltoare, ~printr-o liniu\ii de un centimetru· Necunoscind u-i orienta rea , re:;l a, ea s~ des~n<:aza cu. ace~a~i jn~linare, atit spre dreapta, Clt~1 spre shnga hmel prohlulUl sondel.. Constructia Ii­milelor se face ·trasind prin punctele respective linii drepte,' para­lele cu inc!inarea data . Cum inclinarea ·are douii sensuri construc\ ia poate fi fiicuta in doua alternative· .Dad; existii argu: m,ente de ?rdin tectonic. general, pebaza carora se poale considera Ca una dlntre alternahve este mm probabil ii , se renuntii la cea-lalla . . . .

Dad! in profilul sonde! sinl date mai multe inclinari de ace­ea~i valoare, adica paralele intre ele, Iimitele construite sin! pa­ralele cu !oate inclinarile. Daca incIiniirile sint variabile in lungul sondei, a! unci limita se construi e~te dupa O . curb a care trebuie sa urmeze curbura acestor incliniiri, pe baza principiului, enuntat in partea intii a lucraiii. conform caruia intr-o cuta concentrica, nor­mala ~e r1an,ul unui strat masurat este normala ~ i pe stratele de aceea~1 vlrsta de dea,supra ~i de dedesubtul lili. : . . .

Construc\i~ se fa:e deci _dupa acela~;: procedeu: se ridica cite o per pe!ldlculara pe hecare Illclinare_ Din punetul. de lii-ni!a se t raseaza, paralel eu cea mai apropiata inclinare, 0 linie dreapta, pilla la perpendiculara cea mai apropiata. De acolo se .continua printr-o . noua lin ie, paralelii eu a doua incIinare, pina la a doua p~rpend!culara: Se construi~te astlel limita, paralel cu toate incli~ nan Ie din prohl, de deasupra si de dedesublul ei. Se obtine 0 Iinie frint a, care, ulterior, se rotunje~te ~i se dinamizeazii d~pa proce-deelecunoscute. ~ . ..

Dad in sec\iune sin! ina! multe pwfile de sonde cu indicati i de inclinari, se tine seama in cons!rtictfe de loatdncliniirile care ilpar pe planul sectiunii, dind cea mai probabila interpretare in­tregii sectiuoi, asHel ca Hecare pozilie de strat sa aiba 0 situalie logica in imaginea tedonica generala. .

Daca in aceste profile exisla ~i carote orientate .bune, aces­tora Ii se da 0 atentie mai mare in interpretare. Dad! exista ne­polriviri cu carotele obi~nuite, se prEiferii datele carolelDr orientate. . . Exis!ii i~sa ~i ~azuri particulare, in care. nepo!rivirile nu pot

h ehmll1ate dll1 secllUne. Exemple ca cel din fi g. 71 trebuie pri­vile ~i analiza!e mai atent. 11 - -Indru mari in practica geologic1t

161

Inclinarile din profilele sond:lor 1, 2, _3, 4,5 Sir' P ~ s~~= aralele intre ele, dar prezintii 0 dlscordanla e Vlden a a ,3 e 1

~liriariJe ' iniisurate ~la suprafala, Limitele trasate mtreo sonde r.e

baza corelatiilor merg paralel cu datele de la suprafala. I !'cltnat-

, ,." d -t - I' or' lie reale masura e rile indicate in sonde SlOt mal mlCI eCI Inc Ina

c

~ 131!. 0

"" ......

c.

A7.582,;;:·:::· ':':'~~:-". '::::" ::;:"!:..

o .... ,

...... , ..

"'''>,,. .. A'T.YOO,JOm

f t ~ <:j cele de foraj datorita­Fg 71 Discordanta dintre datele de supra a a v I. . • deviatiei sondelor

la zi si decit cde indicate de corelajii. Explica\iaace~tei ~iS~O~ dante' consHi in deviajiiJe sondelor. To~te sond~~e stnt .~~;:t~· ciitr~ anticlinal. Devia\iile nu au lost masurate, fHtnt ~on~l leu­neinsemnate, la adincimile de lSO- 900 .m. Ele p? ~ lnsa ea late aproximativ, hind egale eu diferen\a dlIltre tncl~ n.areoa de I~ suprafalii $i inclinar~a din sonda, $tiind cii stratele 1~ 1 pastreaza paralelismul pe toata adlIlClmea. . t 1

3. Construirea sectiunii structurilor ascunse: Un caz cu to II

s ecial i1 prezinta construirea secj.illll11 structufl'lor ascunse sub> f~rmatiu ni transgresive. Clnd acest" structuri au fost atmse de mai ~'ulte sonde ~i/xista la lndemina date numeroase deslje ~Je, construclia se face dupa procedeele men\lonate omal JUs.. aca.o structurii a fost insa abia atinsa de una sau doua son e $1 se celoe intocmirea unui proiect de explorare pentru st:-uctufa ascunsa. trebuie sa se fad deducliile numai pe baza numarulul restnns de date existente.

Exemplu Sanda 12 de pe structura pliocena ' B a atins vbaza Mbe?tia -

• f ' I I 2726 m luind din, talpa 0 pro a cu nuIui 1a 2 725 ~ ~,i a o~rit or~Ju \ ubm~Qtica este de 150, Inc1inarile impregnatii de tltel. Incltnarea ill pro as , in Meotian de 8_ 10°,

162

. Pentru intocmirea proiecilllui de explorare a Premeoticului treouie prevazuta forma structurii lui.

Mai jos se indica doua procedee folosite pentru construirea unor cute ale Prepliocenului din Muntenia. Ele sint aplicabile la domuri s i anticlina le eu PliocenuJ nefaliat.

Consiru'c\ia mersului limitelor in sec\iuni, pentru forma\iu ­nile de sub transgresiune necesitii 0 tehnid diferita ' de cea obis­nuita pentru construirea formatiunilor de deasupra transgresiun[i, care apar ~ i !a suprafa\a terenului. Ea se bazeazii, in primul rind pe datele de sonde din adincime (Miocen, Oligocen etc.) ~i, in al doilea rind, se ajutii de forma structurii pliocene. Se pot folos i doua procedee in acest scop .

a) Un procedeu simplu prin rotire: pornind de la ipoteza cil unghiul de discordanjii dintre formaliuni se menline constant. cel pulin pe porliuni mici, pe flancurile struelurii, se ia ca un ghi de discordanla, fie un unghi masurat la stratele dintr-o sonda. fie, in Iipsa, unghiul dintr-o schela vec ina, care. are acela$i stil tectonic, adica aceea~i intensitate de eutare. Se mai da prin ipo­teza ca structura transgresiva ~ i cea transgresatii sint similare_ Se procedea73. atunei. in fe lul urmiitor.

Peste sectiunea construita a Pliocenului ~ i completatii cu toate datele existente asupra Miocenu!ui , se a~azii 0 foa ie de hir­tie de ca lc. Se copiazii pe ea linia de baza a Meolianului.

Pe 0 marg' ne a hirtiei de calc, se traseazii 0 dreapta ver­ticala, apoi 0 a dOlla dreaptii, care se intretaie cu verticala, for ­mind un unghi egal ell unghiul de discordan\ii cunoscu!. In te­pind cu un ac in punctul unde se presupune cii 0 \jmita dintre doua formali uni de sub transgresiune atinge baza Meolianului , se invirte~te hirtia de calc in jurul amlui, in sensul potrivit ca sa se aducii dreapta a doua in pozilie verticala. Pornind de la .ac ~j mergind spre sinclina!, se tra seazii din nou linia de baza a Meo- . (i anului. In virtind hirtia din nou in pozilia ini\ia lii, se vede cil li nia a do ua reprezintii limita dintre forma lillnile de sub transgre­siune ~i cii - prin construc\ie - ea are aceea~ i curbura ca baza stratelor transgresi ve ~ i deci cele doua limite pastreaza, lntre e\'e - peste tot. un unghi ega l cu discordanta unghiulara data.

Construc\ia aceasta poate fi folositii numai pentru \inti cu raza de eurbura mare ~ i pentru arcuri mai mici dedt 90°, deoarece numai pent ru acestea ea da 'erori put in remarcabile. eu aIte cu­vinte, ea poate Ii [ntrebuinlata numai la strueluri largi $i slab cu­tate ~ i numa i pentru flancuri le struclurii.

,:,entru cute mai puternic reliefat e ~i pentru arcuri mai mari dedt 90°, se va fo losi procedeul urmator.

161

b) Procedeul sinusoidei, mai eomplicat deeit preeedentul, are avantajul ea se apropie mai mult de ~eaHta(e 91 .ca la !n eon­sidera!ie nu numai situatia de pe !laneunle struetunlor, Cl forma intregii strueturi, dintr-u~ sindinal pin a in celala]t. ...

Acest procedeu se bazeaz~. pe observa!!a ca, de ~blcel, In strudurile fOrmate din doua seru de strate dlscordante mtre ele, axele de anticlinale si de sindinale ale stratelor transgresl';' se supra pun acelora,?i axe ale stratelor de s~b el~: eu aIte cuvlnte, stratele apar ruscordante pe flancunle strueturu ,?1 apar paralele pc crestele anticlinalelorsi in fundul slnchnalelor. ' .

T:n aces! oaz (fig. 72), eele doua cute : ~,;tta s u'~enoara C s transgresiva si cuta inferioara C; !ransgresata pot It comparat: eu doua unck suprapuse. Gele doua un de sin! d ~ lunglme eg~Ia (A. = J.) distanta din!re sindinale Hind aceea,?1 pentru a!Ill.n­

s , • • doua cute Ie. Ele SInt (nsade amplitudini diferite (as < a;), stra­tele transgresive fiind mai slab cut ate.

Comparind eute­Ie eu undele, ele pol Ii incadrate in ,,fune­tiunile periodice", si anume, in "curbe]e si-nusoide" ale diror eeuatii matematice sint . eunoscute. Cu

Fig. 72. Cutele considerate ca unde aceasta, ap licarea "pro-. eedeului sinusoidei" poale fi aplical pe un cimp mai lar§( in do: meniul geologiei teetoniae si ded problemele de aeeasta naturd pot fi rezoh,a!e pe cale m31 tematiea. , " _

Din cele ce urmea~a se va vedea cum se rezolva urmatoa rele probleme; \

1) Cunoscind distanla + di ntre axul sinelinalului 5i ax~1 anl icli naluIli i s i diferenla de nivel dinlre ele 2a pentru un anumtl strat, sa se ealeuleze indinarea stralului IT in arice punet P de pe ll aneul anticlinalului. . . .

2) Reciproca precedentei esle: eunosclnd dislanta dlntre Sl n-dinal ~ i ' anticlinal + si inclinarea slratelor IT intr-11n punet P

de pe fl anc, sa se afle am plitudinea a .a eutei. . _ 3) Cunoscind Junglmea de unda :-~ a .eutel stratelor. s~pe

rioare; amp litudi'l1ea as a aceslei cute ~)1 mchnarea stralelor el IT"

164

intr-un Pun.ct P, a~ezal la distan[a x de sinclinal, si (nclina. .. ' a. ~lrat~lor eutei inferioare in aeela~i punet P, sa se afIe for: eutel mfenoare. Aeeasta ' esle problema . propriu-zisii . c.are .ne in reseaza de ]a ineepul.

c) Pentru a face mai clare denwnstra/iile, sint neeesare teva noliuni introduetive:

Sinusoidele sint funelii periodice. 0 funclie y=f(t) de tim> t se nume$te funclie periodicd, de perioada T, clnd are un inten de limp T, la sfirsitul earuia valoarea funeliei esteidenfica eu v loa rea de la inceputul intervalului T, adid: .

f (tj=/ (t+ T).

Funetia . sinusoidalaeste tot 0 funetie periodiea, a carel v loare revine cind argumentul creste eu 2n. Dad se ia drept 01

ginea timpului momentul clnd func!ia are valoarea maxima (ega eu amplitudinea), funclia sinusoidalii este de forma:

, 2,,· t Y = a COS - T- '

Aceaslii funeUe este. simetrica, deoareee dupa 0 jumatate d perioadii, ea i~i reia aceea$i valoare, d~r cu semnul schimbat.

/(t)=- / (t + ~).

Dad lungimea de undaa eurbei este A. , . iar dislanla de 1 origine, pe abscisa (orizontalii) pina Ia punctuI care intereseaz, este x, atunci inal!imea y a punetullii respeetiv, deasupra arizon talei, in momentul t, este data· de eeua!ia:

y = aeosl2n(~""': ~)J" In eazul de fala,nu inlereseaza in~a pozijia punctelor in fa.

port. cu timpu], ci eu distanla de Ja orig ine. Pentrll ea relalia sa reo preZlnte pozl!la tuluror punctelor, la un moment dat ' T, se face t= T si se obline: .

y = a cos [ 2n (i~ n1 y = a cos [2n(I-~.)1 y = a cos (271_2:X)

y = a si,n 2"x ).

'165

U ltima formula da poz i\ia pu nct ului ind'ependent de timp ~ i numai in func\ie de distanta x, de la origine,

Data fiindforma curbei, y= f (x), intereseazii acum unghiul pe care-I face curba cu linia or izontala in punctul p , adiea la dis­tanta x; cu alte cllvinte, intereseaza panta sau inclinarea citrbei in punctuI p ,

Pentru aceasta, trebuie cautata derivata fundiei y= f(x) , Derivata unei ftinclii este limita raportului dintre cre~terea

luneliei ~ i cre~t ereavariabilei , d nd aceasta cre~ter e tinde caIre zero.

Penlru demonstratie, se va

/J P'

lolosi fig. 73. x = CIA, Y = AP x + h = OA', y' = A' P' h = AA'_ Se vede din figura ca pen­

Ir u cre~ terea lui x de la A la A', y ' cre~te cu inallimea NIP . Pant a medie inlre P ~ i pI se a lI a impar­

, U?t-----!A:-A~·-----x ' lind ina l\imea NlP' cu dist anla

Fig. 73. Demonstrarea rormulei de­rivalei

4A' . adica panta este data de ra­MP'

portul AA' .

De asemenea se observii din ligura ca acest raport repre­z inta, totodata, ~i langenta unghiului de inclinare dinlre punc-te le PP', deci: .

MP' tg I] = AA"

Tot din ligurii reiese ea:

MP' A'P'-AP AA' = OA' OA

I Dupa conven(ia fiic uta, OA'-OA,= AA' este ere~terea lui x,

insemnata eu h, iar A' P'- AP esle cre~ terea lui y in func( ie de cre~terea h a lui x, deci se poate scrie ca:

nt f (x+h) - f (x) pa a = h '

sa l! inlocuind simbolurile cu va loa rea lor, se ob!ine: . 2 ~ (x + h) . 2" x a SIn - - - - asm --

l · ). ). pan a= h

Se obline asHel panta dinl re P ~ i P', Din cauza formei

166

-curbei, aceasta panta nU este insa idenlicii Cll panta din pun, P, care intersecteazii. Pentn, ,3 ne apropia cit mai mul! de valoa lu i P, Irebuie mie~orala, Ireplal, dislania di nlre P ~ i pI, La a( rezulba l se ~iu n,ge dlnd lui h Wllori din ce In ce mai mi,c; Cin, linde caire zero, se obi ine panla in punctul P, adica ceea ce ~a ut ii,

Valoarea raporiului de mai , sus, d nd h e aproape de z! ~ste chi ar derivata func\iei, adid va,l oa r,ea cautaUi, Scriind e atia de mai sus. sub forma:

(Ierivala ''€i esle:

. 2nX] Stn -A

2" a· cos T '

Se demonslreaza ca derivata lui Y,= si n x este y' , cos x Ielul uTmator :

Sii fi e in exemplul nostru 2/' = I, pentro u~~rinla : Dind pe I drept coefici enl p:e linga (x+ h) ~ i pe , linga

-ecua!ia devine: 1 sin(x + h)-sinx

y = . h .

In trigonometrie se 'demonstreaza ca diferenla a doua siJ uri poale fi pusa sub forma unui produs de doi factori, ~i anur

sinp - sin q = 2 sin p - q cos p+q . . , 2 2

In caw ,l de fala p = x+ h, iar q = x ~ i deci:

sin (x+ h)-sinx = 2 sin x +~- x cos x+ ~ + x =

2 . h 2x+h . 2 ' h ( h) - sm 2 cos -2- ~ sm'2 cos x + 2 .

Deci, formula de lT1ai sus devine:

2 sin ; cos (x+ ~) y'= h

Impar(ind atit numaratorul, cit ~i numitorul eu 2 se obiit . h

sin (x + h) - sin x S1n2" ( , + h) ' h = -h- cos X ' '2-

'2

, I

, ,Gnd h linde cii lre zero, cos ( x+ 4) tinde catre cos

sin !!...­,2

.\ .!'. !h'· tinde catre unitate, deoarece sinusul devine, egal c~ arcul

' 2 sau ~ i deci: I

' sin (x+h)- sin x 1m h cos x,

dec i y ' = cos x, ad'ica deriWl ta lui sin x esle cos x, - ceea 'ce erl:.: de demonsiraL

d) Revenind la exemplul dal, derivata lui sin 2 ~ x esle A

cos 2 nAx ,iar in ecua\ia data qfiind coelicientul sinusului, ramine

nesehimbal, deci: , y' = «_cos2n

Ax da chiar pant~ 'curbei in punetul p, ceea de

' s-a eonvenit la fncepul, ca repreo<inta inclinarea stratelor in ace! punet ~ i ,deci:

t 2 n x

au = a · cos - - · " , A

Aceasta ecuajie da solujia la problema (I), Problema '(2) Se rew lva u~or, prin schimbarea lermenilor intre ei, ~ i anume:

.. " tga

"." a = 2r.x cos -

).

Pootiu problema (3) se obline solu\ia, curbei superioare eu aceei! a curbei inferioare:

.; .. 1 .•

tg 0i = a. cos 2 7t X , A

Simplificind:termenul al doilea, se obline tgfl _ ~8 .

'tg' 0i - ai' '

de unde - -. ~ a -tg-o · a.= S I

I tg Os

imp ii r\ind ecua\ia

" .•• ~( )" 1'1

adieii: amplitudinea cutei inferioare este egala cu produsul dintre amplitudinea cutei superioare ~i tangenla inclinarii stratE'lor d~

sub transg-resiune, impar'ti! cu 'langenta inclinarii stratelor trans­gresive. I !. i_ i

e) Avind elemenlele aj ~i A s'e poale conslrui sinusoida slra, le lor de 'sub lransgresiune in felul urmator (fig, 74),

Se traseaza un cere de raza a, eu eenlru in C pe axa Cx, S( imparte cireumferinla inlr-un numar pereohe de aree egale (de exemplu 8 sau 16), pornind din punetul 0 de pe axa, Se numero­leaza diviziunile, Se lraseaza prin diviziuni linii paralele eu axa Cx. Pe dreapta Cx se ia din punetul 0 0 porliune ega la cu A ~l se imparle inlr-un numar, de diviziuni egal eu diviziunile de pe cir­cumlerinla (de exemplu 8 Sau 16) ~ i se numeroteaza, Din lieeare punet oblinut se ridiea' 0 perpendi cul ara in sus sau in jos, Unind pundele de intersee\ie intre loneitudin31ele s i transversalele de­aeela~ i numar printr-o linie, Se objine sinusoida cautal ii (Iig, 74 )

4 5 J

5 ,/ '-.. / 2 /' I"-

1""- ;; / \ , / \ 7

'" V ;; \! 9 10 /I 12 13 14 IS 15

/r ""- T 2 J 4 5 5 \ '\ I 8 x:

9 '\/ "--- I 15 1\ II 10 ''--- /'.14 !';: D

" 13 12

Fig. 74. Construirea grafid. a sinusoidci

" I) ~ur?a poate fi"const!uita ~i prin c.aleu!. Se calvculeaz~ po-, zIll a flecarul punet, ~tllnd :ca y este funclle de x, dupa eeualla.:

x y= a· cos 2 11- .

" Dind lui x diverse valori euprinse intre x = 0 ~ i x = A, se

oblin v.alorile respecti ve ,al e lui y ,de 13 y = 0 pinii I,a y = a . . Punclele oblinule se unesc ppintr-o Iinie ' ea $i in cazul 'pre-

cedent ~ i se obline "sHel curba d iul'atii. .

Exemplu: a ~ 500 m, A ~ 2420 m, x ~ O. 100,200,300 m etc. Valoarea-x ' x

cos 2 'It"'i se calculeaza u'~or, ~tiind di. 2'l't R = 360°, iar 2'1t l' 0=: a.

. . d .-2nR 360 ' de unde a~ 360~. ~.I. eel 21tx=-;-' A

, ~

169,

Se obtin astfel va lorile:

Yo = 500 cos 0 ~ + 500

YJO = 500 cos (360. 2 !~o) = + 477,8

( 100) YJOo = 500 cos 360 . 2 4.ru ~ + 483,2

Y200 '= 500 cos (360. 22~~O) = + 434,1

y""" = 500 cos (360. 2 ~~J) = + 165,4

Y,oo = 500 cos (360 . ~ ~~) = - 427,8 .

( 1 210) y, 210 = 500 cos 360, 2 42U ~ - 500

( 2420)

Y2420 = 500 cos 360· 242J = + 500.

Curbele construite prill acest procedeu reprezinta cute .ideale. In real,tate, cute le sint , de cele mai multe or i, curbe mai . complicate, fiind adeseori asimetrice ~ i deci fiecare pla,n - dad Ilu ell,ar porliUl1i mai mici - are 0 lUllgime de unda propne.

.Pentru a se , apropia 'mai mult de rea litate, construclia ar trebui facutii pentru fiecate plan in parte.

Dar si in acest C<l Z treb ui e sa se dea c l\l'bei tot numai 0 im­portanlii r~ l a tiva, ea rep rezentind nu curba adeviiratii a stratelor, ci curbura ca re prezintii maximul de probabilitate dupii datele exis ­tente. Ea este, totu~ i , mai verosimila decit oricare d. ntre construc­.(i iie fiicute arbitrar, du pii ochi, ~i prin aceasta este justificat~ co~­struirea ~ i folosirea ei, fiind mai apropia,tii de reallt ate deelt on-

" care alt a. , La structurile mai complicate, se va ciiuta sii se aplice me­

to de de construc\ie protrivite, de la caz la caz. Cu construirea formei geometrice a cutei , inferioare, secli.u­

nea nu este ineil termfnatii. I n ~a trebuie reprezentate formallU­nil e cu etajele lor. Pentru aceasta sint neeesare informa\ii supli­

' mentare des pre rocile de sub transgresiune. In cazul citat din sc!J{,la B, proba de la adincimea , 2726 m

din sonda 12 era 0 marna cu interca lalii 'de nisip impregnat cu ·Wei. Prin anali za micropaleontologica s-a determinat virsta Sar­maliana, ~i anume, S2. Aceasta ~orma\iune este cunoscut ii dint!-o schela A veci nii, unde ea are trei strate petrolifere. Presupunlnd

"cii succesiunea stratigraficii a Miocenului din structura Beste ,asemaniitoare cu cea din schela A, se const rui esc profilele, admt·

't70

t ind ca proba scoasii din sonda 12 se coreleazii cu unul dintre s trate Ie petrolifere din structura A.

Se construie~te sec\iunea prin structura B in aceastii ipoteza, ,-dind forma\i uniior grosimile cunoscute din A. ' Sec\ iunea ob\inuta se confrunt a cu toate datele existente. Dad exista la indemina ~ i date de prospec\iuni seismice, se controleaza construc\ia ~ i cu .acestea.

Cind constructia ob linu tii nu este contrazi sii de niduna d in ·date!e ex istente, ipoteza ~e consider ii bUlla· Construc\ia poate fi ..:Ieei folositii ca baza de discu!ie ,pentru intocmirea unui program -de explorare.

In cazu l con trar, seeliunea , poate fi modificata, prin corela­.rea stratului din probii cu alt strat, sau prin marirea sau scade­:rea .grosimilor stratigrafice al e forlll a!iunilor, pin a ci nd se obline maximul de probabil it ate. .

Pe baza sec\iunilor asHeL obl inute, se poate trece la construl-:r ea harlilor striJctura Ie. .

c. INTOCMIREA HARTl LOR GEOLOGIC E " '

lmaginea geolog ica a unei ' regiuni sau informa liile geolo­gice des pre 0 regiune pot fi reprezentate pe hartii in diferite 010-

<duri, dupa relul datelor ~i dupa scopul har!ii respective.' Astfe!. existii hilrli documente, pe care sint insemnate grafic datele pri ­v itoare la pozi\ia, raspi ndirea ~f vechimea forlllaliunilor ~ i hilrti de .interpretare privitoare la condi\ii!e de sed imentare, la evolu \ia sau ·deforlll ii rile forma\iun ilor. Pe hiirlile documentare, poziliile strate-' lor pot fi rep rezentate prin semnele obi~nui(e sub for ma 'de -,

'sau prin vectori, i,ar r iispindirea forma\iunilor, prin limite ~ i prin ,cul ori sau pr in simboluri in ha~uri. Harlile de interpretarepot Teprezenta anumite i'dei sa u imagini geo logice prin izolinii (I inii ·de contur ) sau prin simboluri.

Dura modul de reprezentare ~i fenomenele reprezentate soar putea separa mai multe categorii de hii r\i geologice: harli geo­logice in sens restrins sau harli geologice docurnentare, hiir!i 'structurale, hii r!i de convergenla, harli pa leogeografi ce ~ i har\i tectonice, ca re, la rindul lor, pot fi separate in subcategorii. Aceste categorii ~ i subcategorii nu trebilie in\eles' in mod rigid, ci numai

-ea 0 incercare de clasi·ficare, intrucit ex ista asemaniiri sau forme de trecere de la 0 ca tegori e la alta, ca re pot fi trecute ~ ila 0 grupii ~i la a lta.

I. Hiir\i le geologice propriu-zise sau hiir\iIe document pot Ii de supra:a!a sau de adincime.

171

a) Htirlite geologice de suprafu/ti. intocmite prin cartare in. deschideri naturale, au fost descris.e' in partea intii a "Indruma­rilor" . Pe' ele sint insemnate poziliile stratelor prin s imboluri sub form a de-,- ind icind direcliile ~ i inclinaril e stratelor la supra:ata terenu lui. Supritfe\ele ocupal'e de diferite formatiuni sint contu -· rate pri n limite ~i diferentiate prin culor i sau ha~uri . Procedeele de echipare, construc!ie ~i interpret are au fost desciise pe larg in. 'p'artea inW a lucrarii.

. b) Hilrjite geologice de adincime, intocmite cu datele ·culese· din ~anluri , pu\uri, galerii sau cil,lcula.!e din triade sau din carole· orientate, se prez inta la fel cu cele descrise inainte. De obicei ere sint la scari mari I : 2 000-,-, 1 : 10 :000. Pozitiil e de stta!e sint reprezentate tot prin simbol uri s'ub forma de-,- linga care se scrie ' inclinarea in grade. Daca masurarea pozi.tiei nu s-a facut la' suprafata, este bine sa se Ireaea linga punctul respect iv, lie harta,. ~i adinCi mea in metri (de la supraialii sau sub nivelul .marii) a punctului miisurat· Spre a deosebi intre ele pozi! iil e miisurate in; sap at uri din cele calcul ate din tri ade sau din carote orientate,. se completeaza simbolul printr-un pat rat mic sau un dreptunghi, pentru masuratorile din sapaturi , printr-un triunghi cele din triade · ~i printr-un ,cercule\ cele din carote orientate. Aceste simboluri suplimantare se'deseneazii pe linia direc! iE~ i la baza dintelui incli ­nii rii ·(fig. 75) . Limitd .e diritre, forma \(uni se traseaza la supra -­fa!a terenului. Daca proba' din adincime este insii intr-o a lta for ­maliune decl! 'cea de la ' suprafalii, simbolul pozi\iei se coloreaza. cu culoarea formaliunii 'in cares'a masurat pozi(ia. Dad harta. -geologica. se face pentru un an umit ni vel sau orizont al unei mine, a carui altittldine se cunoa~te, aceastii a ltit lidi ne se da in legendal sau in cartu~ul harlii. .

12m 280m ' (284 m

~ --f,J, -<?p; Fig. 75. Pozi tia de , strat masurata in put. triada !Ii. caroHi orientat ;1 .

Q, Hlirti structurale. In hiir \ile men~io.nate mai sus, se repre-· zint ii , prin p6zi\iile stratelor, structurile tuturor formatiunilor, a~a cum apar 'ele Iii suprafata terenului sau la nivelul carta!. HiirliJe structurale prezinta structura unei singure formajiuni, sau forma. unui plan de stratifi cajie din adincime, in proieclie pe pia nul ori­zonla!' Reprezentarea se poate face prin vectori sau prin izobate.

172

al Harta 'cu vectori (fig. 51) reprezi nta inclinaril~ .aparente .a le s!rate lor pe anumite direcjii, c.alc~la te din cor~laf" lOtre p_ro­i il ele sondajelor sau din datele selsrmce· Acesle har!I, prezenhnd .date oblinute prin calcul, si nt tot h~a r\i .. geologice documertt~re. 'Vectorii sint orientali cu vlrful sage!lI spre partea cobon!a a

stnatelor, avind scri sa , linga virful lor, via loa rea ' 011 ,gr,ade " :nclt­'Iliirii calculate.

lnclinarile indicate pe harta nu reprez il~ta inclinarea reala <1 stratelor, ci inclinarea aparenta a stra!u lu i ~n lu~gul 'pr.oftlul~1 .de sonde. Ele sint, prin Uflllare, egale sau mal mlCI declt IIlclma­ril e reale; in nici un caz, nu sint mai mari.

Inclinari le reale pot fi calculate la intersecli ile ser iilor de .gauri, fie prin metoda obi~ nuita a triadelor, fie prin formula ~ec­torilor. Cunoscind inclinarile celor doi vectori, care pleaca de la acel~~ i punet, ~i un ghiul di ntre ei, ~e calculeaza. i~~lina rea

.reala a stra! ului dup ii formula cunoscuta dm partea lOtH a "In­drllmarilor ',', sau prin construcjie, a~a cum se indica la calculul inclinii rii in puluri.

b) Harw cu izolJaie (f ig. 76) este 0 harta structurala pe care se reprez inta forma ~ i adincimea unlli' plan de slratifica!ie prin linii de egalii adi ncime fatii de un plan .reper ol'lzonta!. Izoba: tele sint linii de contur care unesc punctele de pe suprafala unUi stnit, ca re au aceea~ i adincime fala de un plan de referinla ori­.zontal. Cuvintlll izobatii vine de la cuvintel e grece~ t i : izo = ace-la~ i ~i bathis = adinc. .

I nainte de a incepe lucrul la 0 harta cu izoba!e, trebuie alese: .planul de referinla, intervalul dintre izobate (echidistan!a) ~ i s tra tul cheie (reper).

P I a nll Id e r ef e r i n t a poale fi <l Ies ,arb itral'. In mod . obi~OI.tit, pe m.ajoritatea hiirljlor de izoba!e, pi a nul de referinla este n i v e l u I on it r i ·i. lzobalele ,de deasuvw phallulu i de r~fe­ri nja sint pozi!ive, iar cele de dedesub!ul.1ui sint negative.

Tn unele regiuni sau in unele ocazii, poate fi necesa; sa se a leaga un plan de referinla deasupra sau dedesub!ul mvelul ul marii, in scopul de a inlatura izoba!ele negative ~l pozllive de pe harta, din considerentul ca este preferabil sa se lucreze pe

. aceea~ i harta cu izobate, fie pozitive, fi e negative, deoarece faml ­liarizarea cu un singur sistem aduce repeziciune in muncii.

Pentru a i nl~ lura ned umeririJe, este necesar sa se precizeze :in legendii aJt itudinea planului de referinjii , de exemplu: nivelul marii + 250 sau - 800.

173

Echidistanl~ sau int e r va lul d 'inlr e iz o­b ,a t e este dilsna ri ~a , in m etri . m asura la pe vertioalii . d;l1 IT~ doua Iinii izobalice. Ea este aleasa in fun cl ie de nat ura cll lii rii 5i a fa­Iierii slrale.Iar (miirimea inclinarilor), de scara folosit a 'de d,, ­teJ~ e~i slente ~ i de scop ur pentru ca r" se intocme~le ha'rla. Va­lon le lzoba telor se scriu din loc Tn loc pe harta , Iinga liniil e de contur.

1000

Fig. 76. Hart a ell izobale

Gnd slra t.ele sint putin in.clinate ~ i scara harlH este J : 10 OOc', se pot conslrul Izobate la echl d,sta l\a de 20 m ~ i chia r de 10 m. Cind inclinariJe s int ma i mari s i , cara hart ii este mai midi se . pot al ege echidis tan\e de 50 m, ioo. m sau 500 m. .

5 t rat u I c h e i e sa ll rep e r trebuie sa fie un stral ca­racteri'stic, bine d ez':,oltat ~ i ll ~Or determinabi l pe toata structura . EI poat" fl 0 II mlta (DIP sa u P/M ) , un nisip caracteri slic, o . marna, 0 argil ii, un ca lcar sau 0 gresie dura , un slral de ca rbune sau orice a,lta Iimila Ii lolog-ica sau formationa la, care poate fi determi n~la _ c~ precizie in loate profilele. Tn ~a ntiere, el se alege. de prefefl nla In "proplerea stralelor prod uct ive.

174

De exernplll, in regi unile noast re pelro lifere se folose~le ca,: slral repel' Iimila Dacia n/ Ponl ia n (prescurlal DIP) penlru stra­lele prod ucli ve din Dacian, limita Ponlian Meal/an (P/M ) sau inlrarea inlr-o gres ie rneoliana pentru cele din Meolian. Penlru Sarmalian , Hel~tian , Oligocen elc., se folosesc s trale dm for-maliunile respective. .

Tn mod excep\ional se co nstruiesc izobale penlru loate com- · plexele productive a le unui ~a nlier.. . .

Cind pe acela~ i pla n se Irec Izoba le penlru slrate dlfen te, aceslea se vor desena in culor i diferite ~ i se Vor indica in le­genda cu semnificalia lor. . Construirea izobatelor se poate face, fie grafic, pe baza un or secliuni geologice, fi e prin carclll , intre gru pe de cite dou a sau trei sonde.

CO(l.struirea. Mirtii de izobate pe baza. sec/iani/o,.. ·Harlile · struct ura le se construiesc relativ simplu, pe baza sec\iu llilor geo­logice oblinule pri ll carotarea unor serii de sonde sapa le inlr-o, s!ruel urii.

Penlrll demonslnirea procedell lui se ia drept exemplll sec' liunea repreze nl alii in fig. 77. Slralul cheie este trasa l pe sec\iu ne,. planul de referin \ii esle nive!lIl marii , iar echidisla nla, 100 m.

. ~

§ ~.). .:>.:

,

I

\ I~

' 2 4 5 I : : , , , J : , , , , : , , , , , , , , , : P/~n de ref'eriniii

, , • , , , , , , ,

I , reper , , ....... 31',/01 I

, V

, , , ,

,

: " , ' :: ; ,;" :': :t: : am , : ' ' " I~

, , 2

" 3 " ':

'" . 4 '::: - 5

o 00 00 00 00 00 00 00

~ , ., 8

Fig. 77. P roiedarea izobatelor pe lini a profi lulu i

Pe sec\i unea geo logica - desenata de preferi nta pe hi rtie milimetricii - se tra seaza deasupra ~ i dedesublul liniei zero (ni­velul marii) liniiIe orizonla le corespunzaloare niveillri lor de 100 m, 200 m, 300 m etc.

Intersect iile lilliei stralului che ie cu IiniiIe de nivel se pro­iecteaz8 vertica l pe margi nea superoara sa lt inferioadi a secpunii

175

~i se insemneaza cu liniu(e. Suprapunind aeeastii margine a sec­tiunii pe linia de profit de pe hart ii, se insemneazii punctelede intersectie pe linia de proW ~i se serie linga fieeare altiludinea in melri a liniei respective de nive!. Dupa ee- s'au insemnal asUel loale punctele de inlersee\ie de pe loa Ie profile Ie. hart a esle pre-gatita pentru conslruc(ia structural!L .

Se unesc inlre ele prinlr-o lillie punctele de acela~ i nivel de la un profil la altu!. Linii le aceslea curbe care unesc inlre ele punclele de ' aceea~ i adincime de pe suprafa\a unui s!rat sinl izobatele cautate (fig. 78). .

In unele ~a ntier e, unde stratele reper sin! u~or recunos­cute ~i unde stratele productive sin! inti/ nite peste tot la distanta uniform;; sub stratul reper, seciiunile transversale pen­tru corel a rea diverselor strate nu sinl totdeauna necesare pen­lru incep:erea unei hii rli structurale. Cind stratul reper este alit de evident , harta structurala poate fi lacuta lara corelalie seelio­naM. In multe cimpuri , mai .ales in cele noi, secliunile transver­sale sint necesare pent rll a asigura daea strate le sinl regulate. Ele si.nl in specia l folositoare la eartarea .regiunilor cu stratele 'C litate neregulat sau faliate.

'Construirea izobatelor prin calcul treee prin patru faze sau pa~ i: pregatirea materialu lui, calcul area valorilor la fiecare sonda, 'determinarea pll nctelor eehidistan!elor ~i trasarea izobateIor.

Pri" pregiifirea materialullii se in\elege intocmirea unci harti 'Cll toate locali ile sondelor, alegerea planului de referinta, a cchi­dislantei ~ i a stratuIui cheie ~i adunarea datelor informative asu­pra sondelor sapate in regiunc: altitud inea sondei ~i adincimea stratului cheie de la gura sondei.

A doua operatic este calclilarea izobalei stratului reper pen­tru fieca rc sonda. Aceastii opera tie se lace sciizindu -se altitudinea sondei (altitudinea este in ii l\imea deasupra nivelului marii) din 'adincimea la ca re a fost intilnit in sonda slralu.1 reper, de exem­plu limita DIP sau P/M.

Exemplu: altitud inea sondei = 3244 DIP la 1252 m, P/M la t 738 m. Izobata la DIP este: 1 252 - 324 = - 928 m. l zobata la P/M este: 1 738 - 324 = - 1 414 m.

Aces!e valori .izobatice se scriu in drep! uI sondei ~ i se no­teaza cu semnul - (minus) inai nle, pentru a se ~ti cli izobala esle sub nivelul' marii.

Uneori se inlimpla ca izobala sa fie deasupra nivelului mao rii $i, in acesl caz, ea se no!eaza p'e plan Cu semnul + (plus) ina inte.

176

I

." -

. " .

---+

--

112 _ Intirumihi 111 Il t:act ica ·.g~ologicli

0001-006-

ooR-~ OOl.-

00'1 -oos -

00'"

OOE-

OO?­~

'" 001 -

---- - ~

--- - - ~

fJOI-

.()o~·

:::J 00£ -

- 00.;_ -:<1

QO;­

<\>

'" ~ --­ --~: ---

17:[

ExempIu: aItitudinea sondei: 520 m. Iimita D/.P fa 250 m. lzobata DIP este 520 - 250 = + 270 m.

PentJ~u a ajunge la a interpretare corecta a detalfiJor ' geolo­gice ale unei struciuri, este necesar sa fi e reprezentate pe plan ~i devialiile sonde,lor (fig. 80).

P e linia care marcheazii devialia sondelor, limitele DIP ~ i P/M sint marcate prin cite un mic cerculel (fig. 80) . In dreptul lor se noteaza izoba ta cu semnul + sau - inainte, du pa cum re­iese din ca lcu!'

In. toate construcliile ulterioare care se vor face, fie in ce prive~ te izobatele, fie in ce prive~te profilele geolog ice, se va line neapa rat seamil de devi'erea sondelor.

Construclia liniilor izobatice 'se face pe grupuri de trei sonde (tr iadd) $i se merge din ap roape in aproa pe.

F ie un grup de trei sonde A, B, C, (fig. 79) cu devia liile lor

A' -/22 5 ,

" I . _125U , ,

aO g ' _13

respective ~ i cu valoril e izobat ice la limita P/M nolate la rocu l cuvenit prin A', B' ~i C' intre ca­re vrem sa co nstruim izobate din 50 in 50 m.

Dup a cum se poate vedea, comparind' valori: Ie izabat ice a l:e sondelor, stratele incHna de la A'

, i spre B' ~i de Ia A' spre -\ r' " C' (de ra valori mici spre'

" \, ,'i vaTori mari) . . &' , \/d Problema care se pune -142fT - - - '-- ' - - __ ,\ e -1380 in triunghiul A'B'C', for-

/! 50, 100m - /~20. mat prin unirea punde-,"", ==1

". lor reprezentind limita Fig. 79. Constru irea izobatelor pe baza cal - P /M in cele tnei sonde

culului este de a determina loc u]. in care proi:ec(iile izobatelor de - 1250, - I 300 ~i - I 350 VOl' in­tercepta liniile AB ~i AC.

Sint cunoscute sa u se po! calcula ~i milsum pe plan: distan­lele din tre so nde (respeetiv lungimile A' B! ~f A'C')', ~"m ~i dife: renlele de nivel dintre izobatele ' sondelor la limita P/M respecthr B' d ~ i C' e ) . I . i J

A'B'= 305 m. A'C'= 280 m.

1;78

Diferenla izobatica dintre A' ~i B' este:

I 380~ 1 225= 155 (B'd),

difere nla izobaticii dintre A' ~ i C' este :

1420- 1225= 195 (Ue) .

P unetele d $i e reprezi ntii : pozilia in spaliu a pu ndelor C,t izabata - I 380 ~ i - 1420.

Punetele f, g , h reprezinta poz itia in spa\iu a pundelor CIt

valoare;l izobatica de - I 250 m, ~) 300 m, - I 350 m, lar punc­tele f' g ' h' reprezintii proieclia verlicala a acestor p.unete .. POZI­lia 10; coreetii pe pl a ri este data .. da,cii se poate 'f';erm ll1a :pnn ca l-cui lungimea dreptelot B' f'= fl, B ¥ ::-k~ ~\ 13:ft. mh., ' ,

Triunghiul A'B'er este a'semenea cu tn unghlUI rui : .J.

De a iei se poate·stabil i relalia: ","

A'B' Ji B' d = id

de unde

f · A'B' Xid 305 x 30 = 59 m. 1= B'd 15j

Se masoara pee plan pe linia A' B', incepind de la .B' 0 lun ­g ime de 59 m. I n acest pund , Izoba ta de - 1350 va Intersecta lI nia A'B' . . . . ' .

Din a'semiinarea tr iungh iu lui A'B'd cutrian gh~ ul gkd ~ I hl,nJ se pot stabili alte r,ela\ii care da u va lorile in metn ale dreptellr gk ~ i hm.

de unde . . A'B' x kd

gk ,= Bd 305 x 80 5

155 = 17m;

A' B' hIlI Bd = md

,. A'B' x md 305 x 'i30 256

Izm = -Bd 155 = . m,·

La fel se ca lculeaza in triunghiuIA'Ue. , . . Punclele cu aceea ~ i valoare izobaticii care rezulta dl!, calcul

e lini a A'C' ~ i A'B', se unesc prin linii drepte. Ac~st.e 1.IOU repre: i int a izaba tele s truet urii. Djr~c!ia structuf1l este dlrec\la Izobate

179

lor, iar semnul incliriiiri'i este cta t de linia . ~ sUi direc\ie, care merge de la izobat . ~perpendlculara pe acea-

V I - , ~ .. a mIca Spre lzobata mare a oa rea Inclmam adicii a lInghilllui a este da t ~ d . f _

mula- to' x - . a e or . . . " a= y , In care x este dlferen\a in metri dintre dOlla linii lzobatl ce (in cazul dat 50 m), iar y este dis tanta miisllrat ii pe plan dllltre cele douii izobate (in cazul dat 65 nil.

t 50 ga ~ 65 - 0,77;

a=circa 3r. Daca se observii forn;u la de calc ul a izobatelor: _A'B~ = E

s~ co~statii ca poate fi redusa foarte I By id slmpla: u~or a 0 regu la . de trei

Da ~ I d ' t ca a Isanta de 305 m valoarea izobaticii cre~ te Cll 155 m

_!Ood. ....... ·· ··-·98~"\. ... . .. ~ .J ~/025 ~o···· · .. - 1000 \ .>t.:i~~~ E

: ..... .., C '" - 1050 . ; 'J:.---i02f ..... . ~ .......... B ···· ... \. .. >£.-.'075 l " 10¢5 .. \ ....... b ····. 15 ..... -1050 .:thio9S F ···.. W . ...... b "' -flOO .,~ ' ~/05

.' ... :.\;"072 '\ G ~O:''6';i;;' " . -1:;095 ... .. . ~. ...... H

- 1100 •. "." .... . >,--~---:-;-;=----1120\ .... · 1\ .~~1150

- /ISO \

Fig. 80. TraseuI une i fa Iii pe Un plan cu izobate

(de 'la 1 225 'Ia 1380 m), 1a ci(i metri (x) va.1oarea izobaficii va . cre$te cu 30 m (de la I 320 la I 350)

x = _305 x 30 - 593 155 - , m.

. Considerindu ·se izobatele din aproa e in a ro aJunge uneori ca pe 0 anumit ii porjillne ~e st ru~tu :1,e'el~e ~O.~,~ 180

rnai urmiireascii direclia stabilit a a nterior $i sii suiere 0 iniIe­xiune inlr-un sens sau in all lli penlrll ca apo i sa revina iar la directia initiala.

Dacii 0 asHel de inflexillne intervine brusc inlre douii tria de, este de presllpus cii la nivellli acestei in flexiuni ar putea sa existe 1I n accident tectonic, 0 fal ie (fig. 80).

Dacii aceasta inflexiune se po ate urmari $i lateral, prezen\a faliei este sig ura. .

Ea se marcheazii pe harta printr-o linie mai gro!sa, de obi­cei intrerup tii . Sensul in care merg lini ile mici perpendiculare (din\ii ) de pe trase ul lini'ei intreru pte care marcheaza falia , repre­zilltii sensll! inclinarii laliei.

Izobatele care stau cap la ca p de 0 'parte $i de a lta a laliei au va lori diferite.

Din fi g. 80 se poate observa cii izobatele ob\illute prin con­struc\ie din triadele ABD, ABC, CEF etc., nu se potrivesc -intre ele. Aceastii nepotrivire trebuie suspectatii de Ia illceput ~i urma­riti! lateraL

Sondele 'care nu se potrivesc vor Ii inglobate in alte (ri ade pina cind se stabile$le locul lor definitiv pe structurii. Se va ve­dea astfel cii sonda C, de exemplu, nu are lin loc potrivit decit dacii este ing lobata in triadele CEF ~i CFG. In triada ABC sau BCG ea da ' nepotriviri evidente. In felul acesla, traseuI faliei apare precis ja lonat numai prin construc\ie.

Experien(a a ariitat ci! accidentele tectonice provoacii in ma­joritatea cazuril or modificii ri sens ibile in regimul de productie al sondelor 'clli ar atu nei cind ele sint de minima important;; (adicii atunci cind denivelarea dintre douii strate reper este midi). Din 2ceste motive, este ne<:esar ~ i controlul productivitii\ii sondelor din imediata apropiere a iallilor, deoarece ajuta intr-o mare mii­sura sii se precizeze tr.aseul fa liilor.

Conslruind izobatele, se intimplii de foarle multe ori ca in a numite. zone sa se observe schimbari de inclinare ale stratelor care se Iraduc prin indesirea izobalelor, In jurul ma sivelor de sare, aceste schimbiiri de inclinare sint norma Ie. In regiuni depar­tate de masivele de sare, dad o · asemenea schi mbare intervine prea repede, Irebuie sa dea de gindit. Ea poale fi provocat a d,e 0 fa lie lo ngitudina lii . Pentru a fa ce controlu'l e i, se construiesc sec­tiuni geologice de detaliu ~ i se ana lizeaza riguros conditiile de productivilate de 0 parte ~i de a lta a ei. Numai dupa 'ce se capMa certitudillea ca ea existii in adeviir, se traseazii pe harl ii $i se va urmari indeaproape in decursul exploatarii, constru ind u' i traseul pas cu pas.

181

, ' ~ollstruirea izobatelor cu abaca esle 0 metod ' ' . tJ$oa ra, A.baca este formal li dinlr-o serie de linii pa~a/~plda s i la 0 scara convenah il a ('ig, 8 1), e e cotate

Loca!iile so ndelor care servesc la conslruirea iz b deseneazii pe hirtie transparenta penlru ca' 0 at elor SF

, pnn sup, apunere De o

10

<'0

30

40

." 25

abaca Sa se poata cili va­loa rea cifrelor de pc abacii . Fie, de exemplu, pa lru son­de, pentru ca re s-au cal cu­lat va lorile izobalice ale

51 50 m (fig. 82). Se unesc 10caliiJe pe hirtia de ca Ie prin linii dreple. Se asazii

Fig . . 81 Abaca pentru conslrUlrea lzobOl - haria pe abaca cu locat ia te lor so ndei de izobalii 12 peste

<ie izobat ii 28 pe linia eu eota 28 S _'Inla CU cola 12, iar loca! ia ci l 1' 1 ' e msemneazii pe hirtia de calc

e un punc a inlersec\ia lin iei di nl re cele doua sonde cu liniile ? 15 16 JO de cola 15, 20, 25 s i 30 s i

15

2 0

se scriu aces Ie va lori lin£'ii punde. Se asaza apoi cal­cui cu sonda de izobatii 12 pe cota 12 s i cu sonda de Izoba Iii 36 pe I in ia de cola

25 36. Se noteaza 13 fel pun c-28 <6 tele 15, 20, 25, 30, 35, Se

30 35 .0 ~s 050 511 continua apoi cu notarea Fig 82 Conslrul'rea ' pundelor inlre toale son-

, Izobale!or de le 1 t d • ' t • eu abaca ' ua e Qua CI e doua . .. , . Punctele de aceeas i valoa re

hse uln edsc ~ pO I Intre ele pnll linii curbe. Astfel se obtine foarhe u;or a r a e lZobale. "

t 'b tPreciz~a t"ei hiirti cu izobate dep inde de numarul s i de dis­Ci, u.la son e or P':, o. supra'fa(ii data, de precizia proiil'ii rii son­

de.or 51 a determInaru loca!iilor, elevati il or s i deviatii lor 1'01' De asemenea, alegerea unui bun slrat reper est~ esen!i~l ii, deo;rece rec uno~stel ea 1 UI. peste tot determi nil precizia lucrarii. T ntr-o re' g lUne • Ine ,forat? se poa le executa 0 harta slruduralii precisii ca re sa ara te chlar cutele cele mai mici. Unde s-a s ' t t" mersul lzoba telor esle . It apa pu Ill . evidente de suprafata ;;~~ mU

I fPfre,su ~tuS, a fa rii de cazul cind ;int

. po I 0 oS! e la cOllslrUJrea lor. 182

Folosal httr/ilor structurale. Valoa rea principa la a acest fel de harfi este de a 'ariita relaliile structurale la rgi pe 0 arie i i ihsa, intr-un fel care in mod obi~nuit nu este ariital nici de c mai ingrijit stud iu al secli unilor transversale. Sec!iunile sint mitate numai I.a un plan vertical prin sonde. Ele sint foarte fol s itoare la strate Inte ns cutate, in care caz har!il e de izobate nu p ii bine inlrebuin!ate. Dar in reg iunil e cutate in cute s labe s i fa CU salt mic, sec!illnile nu aratii inclinarile s labe alit de bine ' hilrtile structurale.

. 0 hart ii struclural ii de adincime poate fi adesea folos ita s a arate urmiitoarele:

~ Pozi!ia sondelor fala de axele cutelor. - Tipurile de structuri lllai productive s i cele mai puj

prod uctive dintr-o regiune. Aceasta se poate i ndeplini prin nolar , pe harta a ultimei produc!ii la heclar a fi ecarei so nde sa u prodl ti a lor ini\ialii.

- P ii r!il e cele mai favorabil r pentru acumulare s i in l1eforate,

- 0 metoda ilidicata s i sigurii pentru a legerea localiei 'sc del or viitoare, bazat ii pe rela!ia strudura lii s i pe produc!ia ; tua la a structurilor simil are din regiune. ,

- Direelia si vil loarea inclinarilor in toate par!il e regiu' cuprinse in harta . Direc!ia ~i va loarea inclinarii pbate fi u~ aflatii prin ca lcu!' Aceasta metoda este limitata numai la ext derea Mr!ii srrudura le. Izobatele pot servi c,hiar la precizar

>c xl inderii strudurii: - P ozilia probabila a limitelor forma!iunilor intr-o son

proieetatii, farii a mai face 0 sec!illne geologica. 3, Hlirti de convergent'\. In unele cazmi, se aleg in acee

forma!iune dou'a sa u mai multe slrate reper s i se constrlliesc i: bale pentru fi ecare din ele. Comparind intre ele izobatele ce doua repere, se observa ulleori un paral elism perfect; de cele r mu lte ori, insii, paralelismul nu se paslreaza. Deosebirea din mersu l izobalelor celor duua rep ere prov ine, fie din faptul cii perul inferior este cutat mai intens deci! cel superior, fi e I

<:auzii cii inlerva lul stratigra'fic dintre ele nu ramine consta Varia(ia inlervalului dintre doua strate se dalores le ingro~arii , :sub!ierii , inlr-o a numita direc\ie, a un'ui strat sau a unui grup -slrate (fig. 83 si 84).

Grosi mile llormale strati,grafice al e unui slrat , grup de sir sa u ale unor forma'(iuni pot fi ~i ele reprezentate pe haria p linii numile izopache sau izopacilile (pachis= gros).

I

. Consluicea .10: se fac"e u~o: p~ baza sec!iuni/0r geologice. Pe sectlUnea geologica s.e masoara, dtn loc in loc, grosimile' strati'­wafic~ ale fon:natl.unll r.esr.ecltve, a~e~ind rigla perpendicular pe !tmllele forma!lUnIl. Vana!111e de groslmi din 10 in 10 m sau din ?O in 59 m, ~e insemneaza pe.partea de sus a sectiunii ~'i se pro.­lecteaza apOl pe traseul profi lelor de p:e harta. Unind pe hartii punctele de aceea~i grosime 'se obtine harta de izopachite.

6 7 12 8'80 In regiuniLe unde son-

om-=r25Sm f'," f"'D280m . dele slriib~t formaFuni di.S­. cordante lnlre ele, este ne-- + - -jl-+- +-- -t-Om cesar sa se aleaga un ori'­

. zonf repel' in formatiunea

........... .. .... ~ ..

" ..... -. " .. .. " ... ". ""

............... .....

.... .

.....

transgresivii ~i unul in cea transgresatii. Cc>mparind li­niile de contur ale celO!­doua orizonluri se' va ob-' serva ea pe 0 anumilii di­rectie izobatele cel0r doua orizonl-uri se apropie tot mai mull ca va Ioare, unele de aJleJe_ Aceasla aralii cil orizonlul inferior se apro­pie tot mai mult de cel su­p:erior, adicii orizonlurile converg unuI spre aIt ul (fig. 84).

Fig 83. Convergenta intre Meotlan Executind 0 harta de ~ ~~ BuIglovlan i!1 sectlUne izopachite se va observa

ca groslme~ norI?~ l.ii a Jormati~nii inferioare scade spre linia de . con~eq~enta, mdlclnd ca aceasla formatiune se ascute in form ii de pa na , flind .t r~nchiata. ~etransgresiunea formatiunii superioare.

Uneorr, In pracltca este necesar sa se construiascii nu 0

hartii a " gr?simii unui pachet de strate, ci 0 hartii a distantei pe verltcaIa dllltre cele ?ouii ~rizonturi (fig. 85).

P!,acltc, adeseon trebule sa se rasp undii la inlrebarea 'lJrma­toare: wtr-un sonda] oarecare, la ce adincime sub stratu l A se va Intra in stratul B_ Hartile care aratii diferenta de adincime dtntre ?oua orizo_ntu~i se numesc ~arti de convergent;;. EIe se cO~l~!r:llesc calculwd In flec.are sonda difer.en!a de altitudine a in­trarn In cele doua orizonturi. .Din aceste date se construiesc curbe­!e de ega lii diferentii de adincime, adicii liniile de co nv.ergenta satl lzocorele. . '

184

Hart~ de convergentii ins a poate fi constru it ii lTIai u~o r Wa fie. Se deseneaza pe aceea~i hirtie izobatel'e stratului A ~ I ai< s!ra!ului B. Se observii intersectiile izobalelor . Pundele de mter sectie cu diferente ega l,e intre izobate se unesc inlre ele prin lini de ega la diferentii, adrc~ prin izocore.

~ ~3~ "o~~~ ~ _______________ ~) ~_._ ~021 ~ --=---- 0 6 0 -10 - _, __ f16{rO~6 0 18 _-~ ---5} 3 __ .-'-". _ -

Of --. ---=-:------=------ _n ,_ ' - /' 171<~ --0 7 _ -" Oll _._-::=..-:-~- - -22 f!i/.. __ - :O 'r_~...;::::.:..-:- - 012 - ._ . .:J8.§§ _" __ , _

----X------ _ - .- - ~··"'-~~O/4 _ 017 _ 019 ____ f. Q - · -6:5:::-:;;J"-_£l!.~~_~~~-.-.- -.18P~ _ ._. __ ._ .-- -- -" _.-. - uf3--_ 02.3. ._ l,po. _ _ _ __ - -- - _ --"!8"Qo- _____ -

- ~-= __ - - -- ~/860 ~O - - - -~------- - - - '---'-- ----_:<_:;::~-=-~~:;=:;;1~~-~---

---' Izo/Ji;le la ()<JZd AI g - - - 1.z(),M/~ /.;I biJ?a Bug!oV/uIJUIVf

Fig. 84. Convergenta intre .Meotian ~i Bug!ovian in plan

4. Har!i paieogeografice. In lucrii rile de sondaje se poat ivi ~i ' alt caz: 0 formatiune transgresivii inve Ie~te un reJi,ef vech regu lat sau neregulat. Ne intereseaza form:a acestui relief, adic intrarea in forma!iunea de sub transgresiune. Pe baza dalelor ( sondaje se poate constru i 0 hart a de izobate a suprafeiei de tran: gresiune, a reIiefului ascuns. Aceste Iinii nu reprezintii insa structurii, ci 0 motfologie veche; ele sint curbele de nivel ale UIl1

relief fosil. Avem deci in fata, nu 0 harta structura la, ci 0 harl pa Ieogeograficii, sau mai precis: paleomorfologica. Stru"ctura .ace lui corp ingropat sub transgreslUne este IIldependenta de forlT lui. Pentl'll a delermina structura lui, trebuie cautate orizontu reper in inlieri orul lui , adicii sub planul transgresiunii . Este p' sibil ca acolo unde conturele reliefului aratii 0 ridicare, izobate strateIor din deaIu I fosil sa arate un sinclina I (Inversiune ( relief). .

Aceste cazuri, putin ob i ~nuite, lrebuie privite cu alentle cercetate cu grija, pentfll a nu da loc la confuzii care ar i:ompr' mite cercetii rile.

Uneori este necesar sa Se urmiireasca riispindirea format i ni lor din fundame nt, sub planul unei transgres iuni . Aceasla i

'Scamnii ca trebuie sa se Intocmeasca 0 harta geologica a unei TegllJOI, a$a cum se prezenta~ regiurlea in timpul transgresiunii , sa u cum s'~r prezenta ea astazl , dacii s·ar inliitura formatiunea transgreslva cu tot acoperi$ul ei. . .

Ac~st tip de hartii (Hi" 86) se construie~te pe baza datelor ·de pS~~daJ~'_ d;CI ,es;e ~ h~rta ;eol~gl~a de ad~~cime~_.u

R I ~ I I '01,01 t /1 -. I I i I ~~ \ /

,'" I I I I yhl'l l I' 'J''U ' I \i ~'l,.f;j ' J) J I' I I I I \ \ )d

I I I I I ',' \ I. / I I f. I /.. I. \ . ", "< sao \

I I f: I I ' . co •• '

I ", r I , I' " I. I 'J "f:, " I · "~..j'6'd " I / I "' . "~~o. ~,,:,, \ \ ~

I 1

• 1

~ ~

& ~

I

, , ~ ~ " ~

' ~ , ,. ,' :,t I

\::i I "

I ~ .:.:. -..:.J/.:7'>, / ", ' . \

.~ ,;.\ ~'.:'~~_._ .~ ~ ~~~o .... \ .\ '" \ \". ' . • • . . • . - • F./'l(J ' " . : \ ' ,

"... .... \ \ j .

I " . .1 %" ~" ~

t

,

"" ~ .,,}/, ' ~IJ~,I

!f/ I , , :' ,

/,'500 ' ..... /~ , .... ..-

, .. ' I

I I

, ~ ~

, . , . , . /.: , . , ..

, , . ~ tF" .

' S>

~

, \

.\ ~ ;;,

. / . ~ " .~ ;~ .. ,

- -- -- I .. ....... 2

3

, ,

,~,

"

, ,

I I

/. I .

I .:

.,

, ,

I I

I I : , , . , .

Fig: ~5. Harti aratind efedul ' convergentei in doua tipuri de cutare: A -- .qniIclmal u] cohoata nproape in un~hi ~repl faiil de convcrgenti1; 8 _ an licli nalu l

. . "' coboaril in dlrectlB convergenlei. .J - lzobalele formatlllnl1 Iransgresi\'~: 2..-: liniile de convergenta (izopahite) ; 3 _ izo

batele formallUnll ae sub transgrcsiunc

'186

De exemplu, se pune problema urmiitoare: sii se ·intocmea· sea harta formaliunilor prepliocene pelltru 0 por(iune din zona subcarpatica a Munteniei, in vederea unui proiect de exp lorare. So va proceda in modul urmator. .

Pe aC€asta harta se tree toate loca\i il e sonde lor care au In· trat in forma\iunile premeotice. Tn jurul loca\iei sondelor se tra·

, . ,.

8.1O/IS .

06·\ . 820~/8 .

' 010

I · ... · .. ~. ' ~ . .

l \ .'- ... .

, ~ . , .

"

•

Fig. 86. Harta· formatiunilor de sub transgresiunea Meo~ tianului:

1 - rit asiv de sa re la suprafatii (a) ~ i adincim e (b ): 2 - Helvetian; 3 - Oligocen

seaza un cercule\ de culoarea convenlionala a forma\iunii stra· p unse. Unga localie se mai noteaza: izobata b<izei Meo\ianului,

187

if

metrii sapap .sub Meotian ~ i Inc1inarea fonnati unjj premeotice_ Uaca s -a luat 0 carot.'i onentata, se deseneaza pozitia stratlllui, Cll. inci'i llarea ~i orientarea real a_ Uaca sOllda a sapat mutt SllO baza ,Vleopanului ~ i a striibiH ut 0 formatiune, intil mnd ~ i a dOlla for ­m'ltiune submeoticii (de exemplu, Helvetianu l ~i Oligocenul ), tre­buie sa fie indicate ambele formajini prin cite un cere in jurul locatiei sondei: form atiunea mai adincii, printr-un cerc mic, in­scr is in inter iorul cercu lui formatillllii superioare. Limita dintre cele doua format iuni premeolice i~ profi lul' sondei se dii tot pri n vaJoa rea izoba tica(H/ OI= _ 2 715 01) Iingii locajia sondei ~i sub .izobata transgresiunii. Daca sondele ~ i iormaj iunile striibiit ute. sint numeroase, este necesar sii se intocmeasca pe marginea hiir jii. o tabela i n care sa se i nscrie: sondele care a u intrat sub Meoji.an,. a ttitu di nea lor, Iimitele inti/nite, izoba tele limitelor ~ i i nclin ii rile . stratelor submeotice. .

P e baza acestor date de sonde se vor contura formajiunil e care vin in contact eu baza Meojianu lui. Pe pia nul orizont al ai. hi\rjii se proiecteazii mersul limitelor formajiunilor submeoti ce, pe planul transgresiunii.

Acest fe l de harji geologice ale fundamentului de sub transgresiune au 0 mare importanj ii pentru proiectarea explor ii rii sub formajiunile transgresive.

Harta r tispi lldirii milri/or veelli. Un a lt tip de harji pa leo­geografi ce cunoseute in tratatele de geologie sint harti lede sin-­tezii , care reprez inta raspindirea marilor ~ i continentelor in dife­rite perioade geologice. Ele sint foart e intuitive pentru necesita! ile­didactice ~ i de un foarle mare folos pentru a i njelege rilspilldirea actualil a formajiunil or depuse in, m.ii rile de alta datiL E le nu re­prezinta insa forma reala, din trecut, a marilor respect ive. Din: cauza mi~ciiri1or tecto nice care i) U avut loc de atunci ~ i pinii as-­t iizi eu cit harta reprezint ii 0 s ituajie paleog:eografica ma,i veche, . CU alit conturele marilor si nt mai deformale ~ i suprafe!ele ma i diferite de cele reale (iig. 87 ~ i 88),

Pentru exemplificare sa se compare dotlii din ha rple paleo­geografice di n lucrarea Prof. Popescu- oit~ti (23): Situajia pa­leogeografica a Romfniei in Pliocen ~ i Numulitic. Tn PI'iocen (fig. 87) sint reprezentate trei lacuri mari pe pamintul ta rii: lacul Panonic, lacll1- Bazinului Tra nsil vaniei ~ i lacul din exteriorul ar­cului 'Carpajil or, care ocupa toata Olten ia; Muntenia ~ i sudu l Moldove i. Tn Numulitic (fig. 88 ), m.area este prezentat ii Ca 0 zona. ingllsta in ,lungu l geosinc/inallllui fli ~ului Carpatilor Orienta li ~ i Meridionali pina la vest de Olt - cu prelungiri nesigure spre. NE peste Pla tforma Moldoveneasca ~ i spre SE peste Dobrogea ~ i ca lin bazin larg- int re cr istalinul Mu ntiJor Apuseni, 'I I Carpa-

188

-,

DO

~

" u .9

~ 0: '" ,~

:~ ,:.: E a

'" ~ ' 0

~ 2: '" ~

S. a " bD a ~ ~ c.

.~

1{; ~

~I oil u:

189

I ... 'f

.~

-,; E

" z .E .~

:5 E · 0

0::

~

,~

.!'! ~

~ I \ ~ l

0.1

.~ : ~ ,

~ I 1/).1

190

iiI or Orientali ~i Sudici. Pe ambele har\i , lan\ul Carpa\ilor Orien­tali este plasa t pe 10cI.I1 sau actual, adiea jntre meridi anele de 240 ~ i 260 est Greenwich, de~i in nurneroase locuri din textul luc­rarii sint arnintite mi~carile de la interior spre exterior ale blo­cului cristalino-mezozoic (in Oligocen, in Miocen, in Pliocen).

Avind in vedere ca pliocenul , afara de zona cutelor

intense subcar.patie

e dintre Mileov ~i Dimbovi\a, este, in general, mai'

slab tectonizat, se poate admite ca forma ~i Hir gimea bazinelor reprezent

ate pe harta se apropie de eele din timpul depunerii sedi­

Ihentelor

pliocene . Admi\ind ca platformele din exterior sint sta­bile ~i di intensa cutare a zonei pliocene subcarpatice se dato­re~te numai impingerii spre exterior a cutelor carpatice, se pune· urm atoarea jntrebare: unde se gasea marginea dinspre Carpa\i a depozilelor pliocene inainte de a !i cutate? Desig

ur a celor de pe

Milcov , undeva mai la vest, iar a celor de pe l alomi\a, undeva mai la nord, deoarece este evident ca cutele !Ii~ \llui carpati

C, la ince­

putul pliocenului

, erau mai deparle de bloeu! dobrogean decit sint astazi . Cu .cit ma i departe? Pe unde ar ·trebui trasat Uirmul vestie

. al lacului

pontic ' la cotul Carpa\ilor , pentru a prez~nta pe' harta liirgirnea realii' a lacului din \impul Pliocenului? Evident cii peste· culel

e actua\e ale fli~ului ; . eventual pe \a coordonatele geogra[ice

ale Intorsurii Buzaului sa u mai depar!e. Dupa calcule!e '[acule pe 'baza sec\iunilor g.eolog

ice de la co-

tu! Carpa\ilor , raportul dintre !ung imea acluala a pro!ilului ~ i prolllul cutetor desf a~urate este aproxirnativ I : 2,5 pen!ru Eocen, I : 2 pentru Miocen ~i I : 1,5 pentru Pl'iocen. Ar insem

na ca zona !Ii ~ului dintre lacul extern ~ i lawl din Depr.es iunea Birsei era mai ingusUi dedt asUizii' Aceasta nU pare probabil. DeC; trebuie ad­mis ca lacut Pliocen al Birsei era ~ i e! rnai departe, spre nord­vest. Aee!a~ i luer u a r urrna sa se adrn ita ~ i despre lacul din Ba-

zinu! Transilvaniei. A~adar, numai pentru a desf ii~ura wtde Pliocen ului

di n subcarpati, este necesarii 0 deplasare insernnata spre. vest a zonei !li~ului ~i a zo nei cristalino-rnezozoice. Aceasta zona este insii legata pe harta de repere actuale hidrogtafice. (de exemplu, clirsul Viiii Ollului). Daca se deplaseazii zona !Ii~ului , va trebui sa se deplas

eze :;i reperele geografice de care este ea legatii. Deplasind

~i aceste repere, cum se vor mai recunoa~te diferitele

unitii\i tec-

lata dar 0 serie de probleme pentru reprezenta rea conture-tonice? lor lacului pliocen, care erau totu~ i atit de apropiate de eonturele

actudle r. le dcpozitelor pliocene. .' \9.\

Ce dill'£Il Siuni ar Iua marea eo,ella din geosinciina lul Car­patiior Orienta Ii dacii soar desfii~ura loate cuteJe fli~uJui catre Vest? Ce repere geografice ar mai raminea fixe, pentru a ma i recu­noa$te zoneJe actua le de f1i~? Desigur ca sing ureJe repere fixe ar r alll inea coordonatele ' geografice (meridianele ~i para lele) ~ i blo­'cui PJatforlllei Podo Jice, Imaginea care soar ob(ine ar reprezenla probabil forma de atunci a marii eocene, dar nu ar avea nici 0 va­loare practica, pen!ru nevo ile eco nomice actua le,

Tn concluzie, se a dmite de la inceput ca conturele marilor pe harlile p,aleografice, nu reprezi nta conlurele rea le sincrone ale ma rilor respective, ci co nlurele riispindirii actua le a depoz itelor <1ce lor mari o Acest fel de 'reprezenlare are totu~ i 0 importaniii pract icii , pentru inlelegerea evoJuiiei scoariei paminte~ti.

Har,li de faciesuri. 0 va loa re practica mai mare au insii har­'(iJe pe care se reprez intii nu nl.imai conlurele marilor, 'dar ~ i fa­ciesul sedimenteJor din anumite perioade. 0 harta de faci es uri reprezint ii , cit simbol uri diferite, diversele roci depuse, in acel a~i "limp, in diverse parli a le unei regiuni (fig. 89) Din ele se pot de­duce co nditiile de sedimentare, distaniele de la (arm ~ i condiliile

biologice in anumite regiuni. Concluziil e cele r~a i importa nte sint 'Cele eco llomice. Cunoscind repadilia regiona l a a faciesurilor pe 'unele portiuni, se poate deduce unde soar gasi, de exemplu. fa­'Ciesuri bitullli noase sau carbunoase, pe porliunile necunoscute.

Acest fel de harli ar avea deci 0 import an Iii , pentru orienta­I'ea ~ i dirijarea viitoarelor luci-ari de prospecliune.

5. Hiicti tecto nice, Cele mai curroscute sin! hilrli le tectonice pe care sint reprezentate formele uni tillil'or structura le ~ i raportu_ ril e dint-re structuri, de exemplu: mersu l axelor antic/ina le, a l fa­Iii/or, al Iiniilor de incillceare, al unitalilor. mari tectonice etc. (fig. 90). Pe hilrt ile mai amiinunlit e, forma structllrilor actuaJe paale fi reprezentat ii, lie prin sim ba lurile poz iliei stratelor, fie prin izobate.

Un tip de hart il pulin obi~nuita este harta unei structu ri, nu in fo rma ei actua lil, ci in forma ei la 0 a numit ii perioadil geo­logica. adicii 0 hart a paieotectollica. Construirea' unei asHel de

'harli este necesarii, uneori, pentru rezolvarea unoI' probleme prac­tice. De exemplu, intr-un cimp petro lifer, sub formaliunea trans­gresivii exploatalii (de exemplu MeolianuI) , citeva sond e a u in­tilnit Helvelianul, in care se a~tea pt il lin g rup de strate petroli­fere. Problem a pusil geolo/Zului este sil se fixeze loca lia unei 'sonde de explorare in cea ma i buna pozilie, pentrll a strabate cit mai puline strate de Helvelian ncproduc!iv.

Solulia problemei se ca ut il prin urmatorlll raiionament :

1'92 13 - Ind rumdri in practica geolcg!dl

193

Fig. 90. Schema tectonidi a Carpatilor:

~I 1:« 19 6 2010

3 k.>lll ~4 1>· j,2 ~5 613

~6 B14 ~781s Wi;:] 8 ~I6

J - P,la\forma Rusa ; 2 - Klyppe1c picnine; J - nucJee pHleozol'l::e inlerioare ale Arcului Carpatl~ ; 4, 5 ~i i - . zo~le anticlinale; 6 ~i 8 - tone sinclina le; 9 - efuziuni neogene: 10, 11 ~I 12 - depreslllnl neogene etl rundamenlul paleozoic-mesozoic aparcnt sa u mascat de Neogen; 13, J4 ~j 15 - cQnlurele depresi unii subcarpatice in J\1eocenul inferior merliu

~i superior ; /6 - recifii barier.!i din Neogen (dupil Muratov ) ,

194

slralele a~lep tale se gasesc in poziti a cea mai apropigta de baza Meotia nului, pe cre.asta vechiului anticlinal helvetian din timpul t ransgresi unii Meotianului. Detenninarea acestei creste se poate face numai pe baza datelor de sondaje, ca re a u sapat in Helve­ti an ~i , in specia l, pe baza carotelor orientate.

Cunoscind din carotele orientate pozitia actual a a stratelor helvel iene ~ i din core lati ile intre profilele sondelor pozitia actuala a slratelor meoliene, se poate ca lcula pozitia stratelor helvetiene in timpul transgresiu nii meotiene.

Aceasta problema, pusa ~i mai genera l, este cunoscuta in geologia siructuralii sub denum irea de "Problema celor doua ro­tiri" ~ j poate fi formula!;; in felul urm a!or: cunosdnd directia ~ i incl inarea unui pachet de strate inferioa re i ~ i direc(ia ~ i incli­narea unui pachet de strate sll perioare s a~ezate discordant peste cele preceden!e, sa se afle care era pozilia stratelorinferioare, in vremea dnd stratele superioare erau orizon!a le.

Problema este U$or de rezolva! dnd directiile celor doua pachele de strate sin! paralele. Ea cere i nsa calcule de tr igonome­trie slericii, atunci cind directiile c~lor doua pachele de strate for­meaza un unghi intre ele. Aces!e ca lcule pot fi rezolvale u~or ~i rapid cu ajutorul relelei stereografice. Se noteaza diversele un­ghiuri in felul urmator:

a este inclina reaac!ualaa stratelor inferioare; W orientarea actua la a incliniiri i slratelor inferioare; o - inclinarea stfa!elor super ioare (transgresive); t;. orien!area ·inclinar ii stratelor superioare; a - inclinarea initi a la a str atelor inferioa re; I - ori entarea initia la a s!ratelor inferioare.

Folosind aces!e simbol~ ri, se va Iucra cu reteaua stereo-grafica vertica la in felul urm a!or : .

I) Se ca lculeaza diferenla L-t;. = ~ $i se Iucreaza pe cif­rele s ubliri sa u pe cele groase, dupa cum fJ esle mai mic sau mai mare dedt 1800 tca la coreclia carotelor orientilte).

2) Se a~aza fOil ia de calc pesle [ elea,centru peste centrll , astiel, ca lini a verti ca la sa ta ie circumferinla retelei in puntul o.

3) Se aLege meridianul corespunzator lui fJ ~ i la intersecl ia cu pa ra lela a so face un pu net pe foaia de calc.

4) Se rote~le foaia de ca lc in jurul centru lui, aslfel ca li­nia vertica lii sa vina pe Z de pe re\ea.

5) Se citesc pe relea noi le coordo nate ale punetului. Para­lela arata de-a-dreptul 0, inclinarea ini liala a stratelor infer ioare. l.! nghiul citit pe meridian se ad auga la t;. ~ i se obline L , orie n­tarea iniliala a slralelor infer ioare.

195

In exemplul citat mai sus pentru demol1strati,e, au fost scoase carote orientate di n noua sonde, amplasate cum 50 vede pe harta (f ig. 41, A) . RezuItatele lor sint date in tabela 8.

\,3 _ 11 _ -"DO

J8~.--/a!J,J~ ..Jl, . - /90Q ~

~, ~ 75 --,?ooo _

A -2117tJ __

0 100 "2fi[J 302 42~m

.~ 6 3l.-G-L .'sY 74

20/3 27h if

Y i .-q--

I 8 31

~--I Ji'Y 35

lB Fig. 91. Aspectul actual A ~i la inceputul Meoti a­

nuiui B al s tructuri i Heivetianului

Inclinarile ~ i orientaril e Meotianului nu se cunosc din ca­rote, dar exist a la indemlna harta de izoba!e a bazei Meotianului, din care po! Ii calculate ~ i trecute intr-o tabela pentru fiecare • sonda (coloana di n mij loc a tabelei 8 ).

Rezul!a!ele ob(inute prin calculul cu r.e!eaua sint indicate in coloana a II I-a a tabelei.

Conslrui nd haria pe baza noilor date se obtine imaginea din fi g 91 B pe ca re se po ate fixa locatia cea mai favorabil ii pentru explorarea Premeoticului.

De~ i harta oblinuta asHel prezinta 0 asemiinare importanta cu harta fli ndament lil ui de sub tra nsgresiune, ea se deosebe~te

196

Sonde I I

3 6 7 8

I I 14 16 18 22

rnclinarea act ua l. in Helvetian

a/w

381230 26/234 30/250 73/1S2 711181 25 /257 76/172 67/175 36/164

Tnciinarea aeluallt in Meo\ian

381196 38/202 38/197 42/194 42/196 42 /205 451190 42/20 1 42/202

Tabela 8

- !ncllnarea initiall in Helvelian

20/300 35/338 27/322 3 3/173 31/169 32/345 35/159 30/150 24/86 I

.. I

! o! ll ~ i de aceasta'. Pe dnd ilceea -es!e 0 proiect ie pe plan or izontal a contac!elor din!,re forma!iunile iransgresa!e, aceasta este 0 pro­iec!ie a poziti ilor stratelor pe planul baza l gl Meotianul ui.

D. PREPARAREA RAPORTULU I GEOLO GIC

Rapo rtul geologic despre prospec!iunile execllta!e ' prin mij ­loace auxiliare se face uneori in cadru l ra port ului de cartace irr desch ideri naturale. Acejlsta Se i ntimp,I a mai a les dnd lucrarile se executa in ace la~ i li mp. Alteori, rapod ul desp re lucrarile .auxili are se face independent. Aces! caz este cel ma i frecven(, deoarece majorHatea prospec(iunilor prin sapa luri ~i foraje se executa du pa ce s-a terminal prospecliu nea in deschideri naturale ~ i ca 0 com­pletare a ei

La lucrari le execu(ate cu echi pe mari ~i Cll mijloace meea'­nice; a'iara de raportul, final, se fad ~ i rapoarte zil nice ;;i rapoar(e lu nare.

I. Raporlul zilnic se face lelefonic. In fieca re d,imineatii echi pa operaloa re comun ica Ia centrala progresul II:ucrarilor: me­trii sap.ali in fi ecare put, galerie sau sonda; cite ore s-a lucral; cite ore a fost opril lucrul; motivul opririlor; roci le in care s-a sapa t.

12. Raportul lunar se face In sori s pin ii la <l ata de 5 '" luni i urmii toare. EI cuprinde date rnai complete dedi raporlul zilnie, despre mersul lucrari lor ~i despre rezultalele ob!inute. Rez ultateLe geol~gice sint reprezenlate pe har!i geologice, profile de ~a nluri, pu luri, galerii, sonde ~i eventual ehiar in secliuni geo l ogiC~: Ra·

19;

porlul lunar. trebuie sa cuprinda: echipa ~ i regiunea, rea lizari le, rezuit<\tele ~[ programul viitor. De exemplu:

I. Echipa lI f . 2 de fora j. II. Regiunea; Tug ulea.

. ) ~ r. · ~ealizii~i: , s,e da nu marul apa ratelor. planu! de luc ru (prevederi) b:I~~~~;I~~ met n ~1 m procente ~ i explicaiiile Decesare pcntru fi ecare sonda:

Prevederl, Reallz!iri , Procen t

m '" realizat, ObservaVi

01'

650 71 5 110% Sa nda I - depa~it planu l ell 50/n. Soo da 2 n-a fndep linit p lanu l :

6 zile lipsa mol ori n a I zi reparatie la mot'or.

Sa nda 3 depa$ it pla nul ell 80/0. Sanda 4 ,- n-a }ndepli nit planul:

I z ~ re~ar'!.t ii la pompa de na roi, 7 ztl e IJpsa motor ina 2 zile repa ra1ii Ja m~lor 2 z! le instrumenta ti e, • 2 ztle reparafji la troW.

I . Sanda 5 - n-a sapat, a~teap ta burla -

ne, etc.

Tot la reali za ri trcb' . d' t IV ' R II t ute!n Ica procentu l de "recuperat':', fa ta de "siipa t".

carotajul · ex~~~ta~ e· i nS~e~rear~al r;.zUpltat~l e r:eoJog ice ob!in~u te pr in forajul ~ i D I . S - ' v i en ru leca re sanda '" parte

~i f1a nf-~1 ~~~~~ ~/ s t~~c~~~Nn~~~~~:~{!UI i~e f~~~~ltVl~l1l1~I ~ a~~nde·t~nf.reast~ arma Ian . Meot lanul li ~se~te Hind trunchiat prin t ransgres iunea' Pon ti~~~ lut

tat in ~~~~aa~~·nA:~;~~$f~8b:!6~11:on cu I scudi Ct .a l ~n ticl i n a lulu i Tug ulea, a caro-S . , In . on mua.

. a.r'!lat lanul est~ a ld:t uit . din tr"un complex de marne cenu ii ne r"-

~~Or~~e~sard: ~~~~!e~ i C~ is~!~~r~ f~~e~ ;~~ il!i: ~~~~~~~ti~r~~~i~r\ ~~l i~~~~i! C~~U~ i : ' o" da 24. Zdbiiu de pe fl aneul s d' I ' t· T' - .

Dacia n ~ i in Pon tian intre 165 10- u . IC a cu el u~ul~a~ a caroia t in Dreissensia ~ i Cardium. rncJ i n ~ ri 12201 BLr.n ~tn mDa/ rnel cenu :;; n-n lslpoase. Fos ile:

P . I\TI I a P a 177 m r er b~z~ 5 0reiat ii ior dintre sondeze, se "ede ca f1 an~ u l s ud·c are in-

c Iflarea ~n l ~ ~ ~ ta . d ~ 4:-100 spre SSE, Hira a fi intrerupt de fa lii. I

la d· In.dlcat6"1 2de hte! au fost gasite in g resii le :;;i nisipuril e din sonda 26 a IllClme m. '

V, P.rogram /t~ pentru IUlla vii/oare. Se va con ti nua foraJ·ul la son dele de pe' profl lele vestlce.

_ 3. Raportul anual t rebuie sa cupr inda ace lea~ i date, insa pen­t~u !ntre.gul an: Rez~it a te l e geologice trebuie rnai bine analizate ~ [ slnlel[zate $[ da ca se considera cii structura prezi nta condit ii

198

I

favorabile pentru acumularea hidrocarburilor, in conc luzii treb uie s a se faca propuner i pent~ u localii de explorare.

4. Raportul fina l se face I·a sfir ~itul campanie i de lucru di n­tr-o regiune $i trebule sa fie un raport geologic complet, cuprin­zind toate da tele geologice, tehnice ~ i economice necesa.re pent ru a in\elege cum a fost executa til lucrarea, ce valoa.re pract icii au r ezuitatele obli nut e ~ i ce lucrari de explorare pot fi intrepri,nse i ll r egiune.

Raporlul geo logic final asupra lucrarilor de sii pii tur i $i fo­raje are aceJa~ i scop ca $i raporlul asupra cartarii geolog ice in ·deschi deri natura le: sa prezinte cond ucerii intreprinderii sa u unui for ~ t ii n l ifi c. rezulta tele mu nci i echipei $i concep!ia geologului a supra regiunii stud ia le.

j\<\ijloacele prin ca re se ati nge acest scop $i fazele prill care t rece intocmirea raportului sint acelea$i. Ele au fost descrise in partea inti i a " Tndrumiirilor" . Asupra metodel or de lucru 9i apa­raturi i trebuie sa se ins iste rosa ma i mull dedt la rapoarlele de carta re. Pe baza acestor in forma!ii se pot tra ge concluzii asupra posibili!ii liJor echipei de a indepli ni condi(i ile de precizie a le lucra­rilor ~ti i n !ifice.

Data fi ind varie!area lucrii rilor aux iliare, ali! ca mod de exe­.cu\ie, cit ~ i ca volu m de opera!i i, es!e greu de dat un model unic de raport geologic. Rapor! ul asupra unei carote orienta te este 0

's implii fi ~ ii . Raporl ul privind douii -t rei $an!u ri sa u pu!uri se reduce la citeva pagin i, pe ci nd raportul asupra rezu ltatelor ob!,nute de echi pe mari de sa pat uri sau foraj este Illa i voluminos. at ingind un numar de zeci de pa.gini. Tn genera l, aceste ra poarle trebuie sii c uprindii urmii toarele ca pitole:

I. i nlroducerea: denumirea ~i incadrarea genera la ge~log i ca ~i geo­grand a regiun;i stud iate (lntr-o fraza ) : scopul lucra rii :;;i metoda de eer· <eta re; durata lucdi rilor: volumul de lucdi ri plan ifica t ~i cel reali za t; moti­-varea diferente lor int re prevederi ~ i reali za ri ~ i eventuale g reuUi. ti in mundi.

II. Cadrul geograf jc: s ituatia in lara a teriloriului; regiun i :;;i raioane ·adm in ist rative; cooroona te geografice; relieful; a lt itud ini absolute :;;i relative; reteaua hidrograf ic.a , debitu l apelor; procentul de impaduri re. c1ima; mij­loace de comunicatie: ~osel e , di i fcrate, distanta pin a la centrele importante. condit ii de t ransport ~ i de aprovizionare; surse de energ ie pentru execu ta rea l ucrariior, materia l de constructie loca l, condijii de lucru ~i de trai ~ i pos i­hilitatea de a obt ine min a de lucru .

III. i sforicul cercetiirilor anterioa re se fa ce in mod critic. EI trebuie -sa cuprinda nu nun~ai 0 in ~i r a re a lucrarilor geolog ice, geofizice sa ll de fo­Taj a le in ain ta~ il or, ci ~ i sa Ie cxam ineze din punetul de vedere al metodei ~ i al ca li tat ii rezuItatelor.

IV. Execulia · telmico.: metoda ' de lucru, organizarea adm inistra tiva ~ i tehnid: a echipei ,. ut ila jul fo los it ; numarul :;; i t ipul a paratelor, mij loacele <Ie transport, atcliere de reparati i etc. Dimensiun ile sapa turi lor, adincimile

199

sondeior, v iiezele de sapa in .diIerite race ~i in general. Diferenta fata de norme.

V. Rezultate geo!ogice: stratigrafie ~i petragrafie; ' descrierea farm a­liuni lcr; minerale sau fasile · caracteristice, limitele formatiunilor, rapartu­r!le eu formatiunile din cuJcu~ ~i din acaperi~, grosimea formatiunilor, va ­natii faeial e; tectanica: cute, falii, filaan e, unitati structurale. Caracterele cutelor ~i faliilar:

VI. COf/siderafii economice: descrierea ivirilor de roci utile; descrie-· r.~a tut ll rar lucrarilar ~e explorare sau expioatare executate vreodata in re­glUne; zonele eu perspective economice; recomandari pentru explarare. '.. ':!L lflcheie~ef! (sau cOllclu~iile): un rezumat pe punete al observa­

til lar .~ I ,rec?!11andanlor. In ce pflve~te forma raportului ~i anexele nece­sare, md lcai l!le date in partea tntH a "Tndrumarilar" sint valabile ~i pentr u­lucrarile auxil iare.

E. INCHEIEREA LUCRARILOR DE BIROU

_ Raportul geologic prezentat in forma definiti va, se sustine-10 fa ta unei comisii de speciali~1i sau in fata intreaului colecliv 'a1 int;eprinderii_ Dupa comunicarea autorul~i, urme~za 0 discu tie . cnlIca asupra metodei de lucru intrebuintate ~i asupra rezuI!a-telor obtinute. ' _ In' ace.astii discutie se ivesc adeseori divergente de opinii I~tre geologl, care due uneori la lungi ~ i aprinse dezbateri, in spe­cIal asupra interpretiirii observaliiJ-or. Exemplele de disculii in­delungate -pe teze contrare sint foarte numeroase in domeniul geo­logIe!. In dezbaterile despre geOlogia liirii noastre s-au bucuraL d,· 0 d;osebltii favoare "Virsta sarii" ~i "Structura in pinze a Carpalllor".

$edinlele de comuniciiri ale Comitetului Geologic al R. P. R , la care participa, alit geologii din inviitiimint cit si cei din intre­prinderile industriale, dau in mod obi~nuit oc~zie ia foarte intere­sante, instructive ~ i entuziaste dezbateri asupra problemelor geo­loglce actuaJ." Aici se piistreazii 0 frumoasii tradilie de inaltii gindire ~tiinlilicii ~i discutie academicii.

Dupii cum la redactarea raportului este necesarii cuno~i~te' rea unor regu;; de slil, tot asHeJ, la suslinerea lui in fala colecli-' vului de . speciali~li, sint neCesare cunoa~terea ~i respectarea' unor reguli de r.~toricii. Aceste reguli privesc demonstralia logicit a (ezelor propm, combaterea argumentatiei adversarilor si ali-· tudinea in limp'ul desbaterii sau polemici;'~tiinlifice. .

I. Regulile pentru demonstratia logica au tn vedere: teza de suslinut, argumentele pe care se bazeaza ~i relaliile dintre teza ~f argumente.

'a) Teza trebuie sa fie 0 judecala clara $i bine precizata~ Geologul trebuie sii se fereascii de discursuri lungi ~i confuze, din;

200

care nu reiese clar opinia Sa. Nereu~ita unor teze corecte se da- · t ore~te uneori formuliirii neclare ~i neprecise.

b) Teza Irebuie sa ramina iden,ica pe fol limpul demon- · slrajiei. In timpul" disculiei, unii oameni obi~nuiesc sii alunece' treptat de la 0 tezii la alta, substituind sau chiar ignorind teza. principalil. Allii folosesc cuvinte cu doua inlelesuri sau dau acee­a~ i denumire la lucruri diferite ~ i trag concluzii false. Asemenea ' r rocedee nu demonstreazii adevarul tezei, ci sliibiciunea e i.

c) Argumentele aduse pentm a demonslra teza Irebuie sci fi e · neindoielnice. Este 0 eroare fundamentala 'a incerca sa se ;nteme­ieze 0 demonstralie pe argumente false.

d ) Argumentele trebuie sci constituie 0 raliune suficienta pentra teza. In disculii se face uneori gre~eala de a trece, de la cele spuse in sens relativ, la cele spuse in mod absolul", sau se aduc argumente din care nu rezull i! leza.

e) Argumentele trebuie Sa fie judecali al caror adevar este ' dovedit independent de teza. Nerespectarea acestei reguli duce la "cercu;J. vidos", in car:e teza se sprijina pe argumente, iar argu­mentele, pe tezii.

f) Teza trebuie sa fie 0 concluzie care decllrge logic din ar­gumente, conform reguli/or generdle ale rationamentului. Neglija­r.ea acestei reguli duce adeseori la .,generaHzari pri pite", din cauza nerespectarii "identitiilii" termenilor rationamentului .'

2, Combaterea este demons!rarea falsit ii lii sau a lipsei de· temei a unei teze. Este bine sa se inc.eapii di scuti~ prin formularea clara a tezei care urmeazii sii fie combatutii . Apoi se alege calea cea mai potrivitii in acest scop. Mijloacele de combarere logiea pot Ii: . a) Combaterea prin fapte: se citeazil date de observalie sau

fa pte cunoscute care sint in contrazicere eu teza respectivii. b) Se supun criticii argumentele piirtii adverse. Se dove­

de~te cii argumentele adversarilor sint false sau neintemeiate, sau se cauta contraziceri in · argumenta(ia lor. .

c) Se dovede~~e ca adevarul tezei combatute nu reiese dur. argumentele aduse pentru sustinerea ei.

d) Se demonstreaza in mod independent 0 teza noua, care contrazice teza combatu~ii. In virtutea terlul,ui exclus, ce~laltii teza: esle recunoscu.tii ca fiind falsi! si este inliituratii.

e} Se demonsfreaza insa$i falsitatea fezei combiitutil. In, acest scop, ea se consideril temporar ca adevaratii ~i se deduc diff ea conse-cin(ele care sinl in contradiclie cu adeviirul.

3, Atitud/'nea vorbitorulud poate constitui ea insii~i un mo­tiv de reu~itii sau de nereu~itii. In timpul expunerii ~i disculiei_

201!

vorb itorul trebuie sa lie stapinit, sa vorbeascii Iini ~ti t, ciar, coree! {'I energic, pentru a inspira increderea in metodele de lucru ~ i te­zele sus(inute. El trebuie sa pastreze tonul moderat, corect $i demn, sa men(ina discu(ia pe teren $.tiin(if ic $i sa fie obiectiv.

Dupa di sculi ile critice, raportul poate Ii acceptat de colecti v sau poate Ii propus pentru complectiiri. Odata cu accept area $i de­punerea lui la intreprindere, s-a incheiat ciclul de lucrari de pros ­pec(iune in regiunea respect ivii ~ i , dad este cazu l, se poa(.e incepe explorarea.

INC HEIEREA PROSPEqlU NII

Prezenta rea raportului asupra cercetii rilor executate pe te­r en incheie 0 fazii importanta a activit a!ii geologice: faza de pros­pectare. Pe b,aza materialului $liinlific adunat $i interpretat in prim,a faza, act ivitatea geologica se va continua in fa:?:a urma­toare pe doua ca i: una de aplicare imed iata a cuno$tinlelor ci~ti ­gate: expiorarea, ~i a lta de adinc ire a eunoa$terii fenomenelor ~i a cautarii legii turil or cauzale: temalica.

Expiorarea urmare$te delerminarea exis tentei ~ i eva luarea zacamintelor de substan(e minerale ut ile din regiunea cereeta ta, pentru a stabil i rentabilitatea exploatii rii zaciimintelor din regiune. Ea reprezinta faza a II -a: in evolutia cuno~ti n(elor 1jsupra valorii miniere a unei regiuni ~ i formeazii treapta spre faza a III -a ca re este exploatarea regiunii.

Temaiica este calea $tiin(ilica aactivitiil ii geologice, care ur­miire~ te legarea cuno~tinlelor asupra regiuni lor restrinse, in cu­no~ti nle l e generalizate. Ea cautii legiituri le ca uzale dintre feno­menele geologice observate pe teren $i incearcii sa stabileascii le­g i'!le de producere a fenomene lor. In ul tima etapa , ea ca uta sa deseo­pere legi.le de formare a zaciimintelor $i sa Ie aplice in practica, alit la proiectarea mai departe a prospec(iun ilor, cit ~i in indrumarea explarar ii $i exp loatiirii. Tematica se face simuitan ~ i paralel cu explorarea $i exploatarea, folosind ~ i rezulta!iel:e acestora $i in acela$i timp dlnd sugestii ~ i diredive acestor activitiili.

In concIuzie, atit explorarea ~i exploatarea, cit ~ i tema­tiCH pornesc de la cuno~t in!ele adunate de prospectiune, Ie intlre­bui nleaza I,a valorHiaarea mini.era a subsolulu i, ce Ie completeazii ireptat in folosul omenirii muncitoare.

202

, , : , , , : : , !

, : : , : : , , '.

: : , , , , , , , , ,

.:' z

"'-• '" ~ .5

." ~ -:5 .5

• ~ ";;,.

•• ~ .£ .£ :l

· '

I I ~~ 0-, . 0. •

-I. :l 1 1 . -~ = e 'r;_

-1- 1 ~ .5

~ ~ I ~ :; 0 ." ~ --

I [ 0 W I

.:; I .s '2 '2 .2 ;:; - , • 0 >",

~ 5 ~ . 0

~ ~.::: = = · -• IX

" • I I 5 ... - -

I ~ • " ~ ~ t I

,

1

I t I

I I I I . I

I I 1

I

I

I 1 I I I 1 I I 1 1

I 1 1 I I I I I 1 [

-

I I I I I I I I 1 I

1 I I I I I I 1 I I I 1

---

1 -I 'I 1 1 I 1

[

_I I I I

203

'.

ANEXA Z TABELJI

Pentru determinarea incIinarii stratelor corelate, a~ezate 1a dis tanta de 150 nt.

intr. dod sonde

I

DHerenta " Jnclinarea Diferenta de " de nh'el l~U= arc tg njvel n, III 150= arc 19 Inclinarea

11m

0.10

I 0.000667 0°2' S 0.533 3 4'

0.20 0.00133 0"4'24" 9 0.0600 3°25' 0.30 0.00200 0'6'42" 10 ' 0.OU67 3"50' 0,40 0.00267 Dog' 11 0.0735 4" 12' 0.50 0.00333 0°11' 12 0,0800 4"35' 0.60 0.00400 0"14' 13 0.0866 4"57' 0,70 0,00467 0"16' 14 0.0935 5°20' 0.80 0.00533 O" IS' 15 0,1000 5"45' 0.90 0,00600 0"21' 16 0,1077 6°9' 1 0,00667 0"23' 17 0.1134 6"25' 1.5 0,0100 0"35' 18 0.1200 6°51' 2 0,0133 0°45' 19 0,1267 7°13' 2.5 0,Ol67 0"55' 20 0.1333 7°35' 3 0,0200 l OS' 22 0.1470 S022' 3,5 0,0233 t 020' 25 0,1667 9°27' 4 0.0267 1°32' 30 0.2000 11"19' 4.5 0,0300 1°43' 5 0,0333 1°54' 6 0.0400 2°18' 7 0,0467 2°40'

Nota. Aceasta tabela poate fi de asemenea folosit3 $i pentru distant a de 300 m. iu illd insa pentru Il va loa rea pe I/';!. .

( nil ) deoarece: 300 = I50 x 2 .

I

I

De asemenea, este evident di tabela poate fi folosita pentru orice va ­lori ale lui n $i D, al diror raport este egal ell valorile arcului log. indicat irt ~abel a, deoarece unghiul este in fun clie de arcul tg, iar arcul tg este rapor-­·tul dintrc diferenta de nivel $i distanla.

AsHel va fi inctinarea de 4°57' nu numai pentru 0 diferenta de nivel de 13 m intre doua sonde a$ezate la ISO m, ci Si pentru 0 diferenta de 130 m intre doua sonde depart ate cu 1 500 m; pentru 0 diferenta de 26 m 131 300 m Si · pentru 0 diferenta de 64,95 rn - la 7SO m, deoarece:

r n 13 130 26 64.95 260 D = 150 = 1500 = 300 = 750 = 3000 - 0,0866.

204

I

I

I

pentru

'" 0,10 0,20 0,30 0.40 0,50 0.60 0.70 0,80 0,90 1 1.5 2 2,5 3 3.5 4 4.5 5

TABELJI determinarea inclinarii stratelor corelate, intre

a~ezate la distanta de 200 m

I Inclinarea I O,D005 0°2' 0.0010 0°4' 0.0015 0°5' 0,0020 0°7' 0.0025 Dog' 0,0030 0"10' 0,0035 0°12' 0.0040 0°14' 0,0045 0°16' 0,0050 0° 17' 0,0075 0°26' 0,0100 0"35' 0.0125 01043' 0,0150 0°51' 0,0175 1100' 0,0200 • 1109' 0,0225 1 °17' 0.0250 11026'

Difercn \a de nivel n,

'" 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 18 20 25 30 35 40 50

I " 2CO-arc tg.

0,D300 0.0350 0.0400 0,0450 0.0500 0.0550 0,0600 0,0650 0,0700 0.0750 0,0800

. 0.0900 0,1000 0,1250 0,1500 0,1750 0,2000 0.2500

ANEXA 3 dona sonde,

Inclinarea

1°43' 2" 2°1 8'

I 2°3,' 2°52' 3"10' 3°26'

I 3°43' 4"

, 4°18'

I 4°35' 5"9 51043'

I 5°50' 81032' 91056'

I 11"19' 14102'

I

- -.' Nola: Lumd va lonle n/2 In IDe de Il, avem tg $1, decl , lnctlflall1e date $i pentru distanta de 400 m.

TABELA pentru deterl11inarea inclinarii strate lor corel ate intre

a~ezate 1a distant a de 250 m

ANEXA 4 doua sonde.

Difercn!3 I I I Diicrenta de I " de nivel, 2~= arc tg Indin3rea nivel II, 2~O"'" arc tg

"rn - m InclinOlea

0,10 0,20 0,40 0,60 0.80 I 2 3 4 5 6 7 S 9

10 II 12 13 14 15

0,0004 0,0008 0,0016 0.0024 0.0032 0,0040 0.0080 0,012 0.016 0.020 0,024 0,028 0,032 0,036 0,040 0.044 0,048 0,052 0,056 0,060

0"2' 0"3' 0"5' Oc>g' , 0"11 0°14' OC?7' 0"41' 01055' log' 11025' 11035' 1°50' 2"4' 2°18' 2 1031' 21045' 21059' 310 12' 3"26'

16 0,064 3"40' 18 0,072 4"7 ' 20 0,080 4"35' 22 0.088 5"2' 24 0,096 5"29' 26 0,104 5"56' 28 0,112 6"24' 30 0,120 6"51 ' 35 0.140 7"58' 40 0,160 9"6' 45 0,180 10"12' 50 0,200 11"19' 55 0,220 12"25' 60 0.240 13"30' 65 0,260 14"34'

I 10 0.280 15"59'

I NoM.' Luind valorile ~ in Joe de

lu, avem tg §i deci tabela poate fi fo­losHa ~i pentru distanta de 500 m.

2(15

'" o C>

!'oJ

o -'

ANEXA 5 TJ\BELA

I'clltru l11ar~ul de I 111

L UNG IM EA PR O B E I

I , 1 ~ "~ I "20I " 30 I " IO I " 50 1 , ,60 I ' ,70 1 , ,8Q 1 ' ,90 1 2 1 2,10 12,20 1 2,30 1 2,40 I 2,'0 I 2,60 I 2,70 I 2,8Q

""

, 0,1010,0910,0810.071° .071 0,061 0,06 r~ 0,2010, 1910,1610, 1510,151 0,1310, 121 0 -0,3010,2910,2410,22 10,221 0,191 0,18 10

0,401 0,3910,331 0,301 0,28

r I 0,501 0,491 0,41 1 0,38 1 0,35

0 , 0,601 0,591 0,491 0.461 0,42

0,21 ° ,2410

0,3:1 0,31 I °

0,39

1

0.37 I °

0,46,0, 4310 u

0,70: 0.6910,5810,531 0,49

0,801 0,791 0,661 0,61 1 0,561 0,521 0,491 ° 0,90 0,89 0,74 0,69 0,63 0,59 0,55 1 °

I I 0,99 0,83 0,76 0,7 \ 0,660,621 °

,05 0,05 0,05 0,05

, II 0.11 0,10 0,10

,17 0,16 0,15 0,15

,23 0.22 0,20 0,20

,29 / 0,27 0,26 0,25

34 0,33 0,31 0,30

38 0,38 0,36 0,35

46 0.44 0,41 0,40

52 0,49 0,46 0,45

58 0,55 1 0,52 ' 0,50

TABELA

0,Q4 O,Q4 0.D4

0,09 0,09 0,08

0, 14 0,13 0,1 2

0, 18 0,18 0,17

0,23 0.22 0.21

0.28 0,27 0.25 .

0,32 0,31 0,30

0,37 0,36 0,34

0.42 0,40 0.38

0,47 0,45 1 0,43

pcntru lI1ar~ ul de .sO t ill

L U NG IM EA PRO II E

0,04 0,Q4 0.031 0,03 0.93

0,08 0,08 0,07 om om

0,12 0,12 0, 11 0,11 0,1 0

0,16 0,16 0, 15 0.14 0. 14

0,20 0,20 0, 19 0, 18 0,17

0,24 0,24 0,22 0.22. 0,21

0,28 0,28 0,26 I

0,25 0,24 :

0.32 0,32 0.30 0,29 0,28

0,36 0,36 0,34 0,33 0,31

0,41 0,40 038 0,37· 0,35 1

ANEXA G

I 0,00 I 0,90 I , ,00 1 " ,0 1 , ,20 1 , ,30 1",0 1 , ,:;0 / ',00 ',70 /, ,8Q /, ,('0 / 2,00 / 2,'0 / 2,," / 2,30 I 2,<0 / 2,50

, , ,

0,10 I 0,09 1 ° 0,20 I 0,17 I ° 0,30 I 0,26 1 °

0,40 I 0,35 I ° "" I 0,50 0,44 I ° r 0 ' 0,60 I 0,52 I °

u , 0,70 1 0,61 i ° 0,80 I 0,70 I °

0,90 I 0,79 I ° 1,00 I 0,88 I °

,08 0.07 1 0,06 0,06 0,05 ! 0,05 0,05 0,04

1 6 0, 14 1°,13 0, 12 0.11 0,10 0,10 0,09

.24 0, 18 0,17 0,1 5 0,15 0.14 0.2 1 1° ,19

,32 0,28 0,26 0.24 0,22 0,21 0,20 0,18

40 0,36 0,33 0,30 0,28 0,26 0.'25 0,23

,48 0,43 0,39 '0,36 0,34 0;11 .],30 0.28

,56 0.50 0.46 0,42 0,39 0.37 0,35 0,32

1 ,64 0,57 0,52 0,48 0,45 1 0,42 0,40 0,37

,72 0,64 0.59 0.54 0,5 1 I 0,47 0.45 0,42

,80 0,12 I 0,66 !0,61 0,57 0,53 1 0,50,

0,'17

0,04 0,D4 0,04 0,03 0,03 0,03 0,03 0.03

0,03 0,08 0,08 0,07 om 0,06 0,06 0,06

0,13 0,12 0, 12 0,11 I 0,10 0,10 0,09 0,09

0,17 0, 16 0, 16 0, 151 0, 14 0, 13 0.13 0.12

0.22 0,21 0,20 0,19 0,18 0,17 0, 16 0, 16

0,26 0,25 e,'24 0,22 0,22 0,20 0,19 0,19

0,30 0,2. 0,28 0,26 I 0,25 0,23 0,23 0,22

0,35 0,33 0,32 0,30 0,28 0,27 0,0.6 0,25

0,39 0,37 0,36 0,34 0.33 0,30 0,29 0,28

O,H 0.42 0,40 0,38 0,36 0,34 0 33 0,32 ,

TABELA pentru l11ar~ ul de 50 CHI

LUNG I MEA P ROBE I

I 0,50 I 0,60 I 0,70 I 0,80 I 0,00 I 1,00 / ",0 I 1,20

0.10 0,08 0.07 0.06 0.05 0.05 0.04 0.04 0.20 0,16 0,14 0,1 2 0. 11 0,10 0.09 0,08 ' <J; 0.30 0,25 0,21 0 ,18 0,16 0,15 0. 13 '),12 f- 0.40 0.33 0.28 0.24 0,22 0,20 0,18 0. 16 0.50 0.41 0.35 0.31 0,27 0.25 0.22 0,20 0 0,60 0.49 0.42 0,37 0.33 0.30 0,27 0,24 0,70 0,58 0.49 0,43 0,38 0,35 0.3 1 0,28 u 0.80 0,66 0,56 0,49 0,44 0.40 0,36 0,32 0,90 0.74 0.63 0.55 0.49 0,45 0,40 0.36 1.00 0.83 0,71 0,62 0.55 0,50 0.45 0.4 1

• •

'208

ANEXA 7

/,.30 /

1.40 /

1,50

0,03 0,03 0.03 0.07 0.07 0.06 0,11 0. 10 0.09 0,15 0.14 0,13 0,19 0.17 0.16 0.22 0.2 1 0.19 0.26 0,24 0.23 0,30 0,28 0,26 0.34 0.31 0.29 0,38 0,35 0,33

BIBLIOGRAFI E

(pentru vol. 1 ii II )

l. Abramouici M . V" Poiski i razvedka za lejei nefti i gaza, Azner­lei,dat, Moskva, 1948.

2. Aprodotl V. A. , Gheoioghiceskoe kartirovan ie, Gosgheolizdat , Moskva, 1952.

3. Andorlie Sf. G .• Carotaj ul mecan ic, Cartea Romineasca, Bueu­reiti, 1954 .

4. Andonie St. G., M5suditori in sonde, Cartea Romineasca. Bueu­reiti. 1947.

5. Buialou N. I., St ruciurnaia i polevaia gheologh ia, Gostoptehizdat. Moskva-Len ingrad, 1953.

6. Ciocirdel R., Instructiuni pent Tu rididi ri tehnico-geologice, Editura de Stat pentTu l iteratudi. ~tiinti fjc3, 1951.

7. Cotef P., Metode de reprezentari ca rtogr af ice, Editura Tehnica, 1954 . 8. Forrester l. D., Princip les of Field and Mining Geology, New­

York, 1949. 9. Fll rman J. I ., Gheologhiceskie postroen iia po dannim bureniia ,

Aznefteizdat , Lening rad-Bacu, 1948. to. Ghermall I .. Prospectiun i geologice penfr u descoperirea bogatiilor

subsolulu!. Natura, an II. nr . 4. Oct. 1951. 11. Ghilulescu T. P. et Socolescu M .. t tude geologique et miniere des

Monts MetalJ iferes. An . lost. Geot. Rom ., vol. XX I, Bucure~ti, 194 1. 12. Grigore I ., CliHiuza penlru luarea ~i prelucrarea probelor de mi ­

nereuri, Ed itura Tehnica, 1954. 13. Hiipel H., Orientierte Kerne, 01 und Kohle, an 38, 15 Sept.. 1942. 14. Keilhack K. . Lehrbuch der praktischen Geologie, Verl ag Ferqi­

nand Enke, StuttJ;!ar t, 1916. 15. Lahee H. F., Field Geology, Mac Graw- Hi1l Boole Company, Inc .,

New-York ~ nd London, 1931. . 16. Mac;ovei O. et Atallasiu I. , L'evolution geoiog'ique de la Roumanie.

CnHacee. An. Ins!. Geo!. Rom .. vol. XV I. Bucure!)ti. 1933. 17. Macovp; G., Les gisements de petrole, Masson et Cole, Edi teurs

Paris. 1938. . 18. Macovei G .. Geolog:e stratiJ;!rafica, Editura Tehnid. 1954. 19. Manua lul Inginerulu i de M. ine, vol. , ~i II , Editura Tehnidi

1951. 1952. 20. M erkll r jeu A. V., Opredelenie elementov za legania plastov po za­

risovkam i razvertkam ~urfov, Razvedka " edr nr. 1, Moskva, 1947.

101 - Indrumllri 1n practica geoioll'icl\ 209

21. Miluiilescu N., Geologia tehnica, vol. I ~i II. Editura Tehnlca, 1951. 22. Popescu- Voife§ti I., Tntroducere la cursul de geologie apIicata

(curs litografiat). 23. Popescu-Voite§ti /., Evolutia geologico-paleogeografica a pamin­

tului raminesc, Revista Muz. Geol. Mineral at Univ. Cluj, vol. V, nr. 2, Cluj, 1936.

24. Reich Lajas, Adalok az rnezosegi tufavonulatok retegtanahoz es felszini elterjedeseher, Magy. Foldt. Int. vitaiiles. bekam, Buqapest, 1942.

25. Schweizerische geologische Gesellschaft - Geologischer Fiihrer der Schweiz, Basel, 1934.

26. U§akov M. N., Geometria mini era. Editura Tehnica (traducere din Iimba rusa), 1954.

27. Vassoevi/a N. 8., Sputnik poJevogo gheologa neftianika. Gastop· tehizdat, Leningrad·Moskva, 1952.

28. Visofki 1. V., Polevaia i structurnaia gheologhia, Gostoptehizdat, leningrad· Moskva, 1945.

29. Visalki 1. V., Structurno gheologhiceskaia semka, Gostoptehizdat, Moskva-Leningrad, 1946.

~eviste

. Diferite articole din publicatiile Comitetului Geologic al R.. P. R., Buletinul Societatii Romine de Geologie. Analele Romino-Sovietice. Docladi Acadernii Nauk S. S. S. R.. Izvestia Academii Nauk, S. S. S. R.. Nefteanoe hoziaistvo, Razvedka nedr. Bulletin of Amer. Assoc. of Petrol Geologists, Contributions a la Carte Geal. de Suisse, Economic Geology. Zeitschrift fUr praktische Geologie,

CUPRINSUL

Introducere Etapa I. Pregiitirea pentru teren . .

A. Perioada de pregatire ~tiintifica B. Perioada de proiectare C. Perioarla de organizare ~i echi"pare

Etapa a II-a . Lucrul pe teren Dezveliri ~i gropi $anturi .

A. Lucrari tehnice B. Lucrari ~tiintifice

Puturi . A. Lucrari tehnice B. Lucrari ~tiintifice

Galerii A. Lucrari tehnice B. Lucdiri geologice

Foraje manuale . A. Lucrari tehnice B. lucdiri ~tiintifice

Prospectiuni cu sondeze A. Lucrari tehnice B. Studiu! litologic al formatiunii C. Diagraine electrice. . . D. Determinarea pozitiei stratelor

4 4

{

f (

Sonde de referinta .. . ~ A. Urmarirea executarii programului f B. Studiul formatiunilor strabatute f C. Carole . S D. Probe de sita Ie E. Probe de perete 1 t F. Probe de pe sapa II G. Probe de noroi . 11 H. Datele din jurnalul de sapa 11 1. Profile de sonde 11

K.. Deviat ia sondelor 12 L. Corelatii intTe date Ie de sonde ~ i alte date geolagice 1 ~

Carote orientate I! A. Introducere t~ 8 . pe~crierea ~ i fUllctionare a aparatului t~

210 21

! I I 'I

C. Functionarea aparatului D. Citirea diagramei E. Citiri de proba F. Analiza probei G. Corectia dateIor aparente H. Intocmirea fi~ei ~ i c1asificarea orientari i

Etap<l a TIJ -a. Lucriiri de birou A. Organizarea lucdir ilor ~i documentelor B. Construirea sectiunilor c. Intocmirea hartilor geologice D, Prepararea raportului geologic E. Inche ierea lucrarilor de birou

lncheierea prospectiunii Bibl iografie

l~espons<1biJ de carle: Ing. I. U~er 1 chnoredaclor: Jon Tudor Corcctor resp.: Diaconescu N.

Oal La cIIles 15.9.54. BUll de tipar 18. /0. 54. H irt{a vclinii de 65 g/m2. 6/ ,Xf]6jJ6. Coli cdiforia lc 11,75. Coli tipar 11,75.

Pretul IInui exemplar lei 8,70. Comanda PRo 2273 - A. 03481/54.

Ifldicile de cfasificare pentru blblioiecile marl 622.2. lndlcile de clasificare pentru bibliotedle mid 622.

Tiparu l executa! la fnt reprinderea Poli g raflcll Timi.~oa ra , Sir. Popa ~ apcll: 8 - RP.R.

I

I "' I

\ : ~: I 1

~~

---,---------- ------'-

f .

~ ~ -

755

HI [::-~ 788

!"" SI D I

gSj, SI.O '0' 1 Gaurall

A 13" NO"

A

"

t8.V.~&

1[}/}

759 763 1• 11

;FiElil' 6 111 772 ..

sri:: "11

S59m I

A 2" 195 0

~~ I ,gO ?3~'

812,5 --- - d----'1Y '~1!'fj I

1

i: rar.eJ.nf'/'?3·JO¥t.'~8 •

Caurajf

.~'-111'1.0 " "-~' "

I/~m ...

~ ,-

~-,. ·7

n' •• .,.."

•• -:1;' f - ::::;z H ln! "'--= -?_ n _ 8<~

'------ ~

'86'4. 5 "~~YI'i__ i -

~~:Zi~'~~==~~~~

.-~- .

/1. /1.

l _____ _ iL

~

~~----.

§'rl fiR £

L 825 };~SU8

Plan:;;a l. Profilul Up at unei sond(>

r .,

'<7'--"-'"

.... ~ ....... .. . !,:~-<;;.

m v 50 • -----I r

11%" m

4m] no/,oi p lPl'du! in . sJraf

"­?~/5' IRO Q

Or/idpr \-

__ __ ~--:!'3:'.j

~% _ ~ ~I _ 640

.. ;, - , -

)

~ ....

/ ._;h

r Caura] : ' __ _ J8Y;::e _ _ ... ___ ____ ..J

7('1I1."1J suspend area lubu/ul slahoflal' Inlh'!!)"

frecl'P(! pef~:rlJ fi:''f'lJltJl (/fp/asal d[ ~dl·tll,j

Irea norOJ:/luJ

wmtlurJ de S,merJ!

I?vlme'nl radta/

Venlil pen/fa umplerea cu ute; a casel ei ru{menfUor

f - f St/rl/bul'J de fJrolpcll~ __ " 35

8-8 I

vlfle oi/Jleca/ 'yJ!area

iJ a carcasel ~p Cd sJgeala ~ldul(fl PI'Ifl{'1

lcircar!? ml(/// jlP {ere; Sjllfl/Fca/f

f

ISeobl/ul'1 penll'(f tn!l'ildlJl'(IJ'l'a lInE'1 6l!1'{/D{llfI~/e demon/arM bMfr.Jrilol' das/;cp

l'/fIl'l'lof'

I1PduC/IP Illienoal':) pFPY.J?Ula lil!'/ pf.'1/f'!) sapa SallpE'nlr(f

tub prOI&CIOI'

.J .L.u I' I: ~.X:'~)-- If .-l' & ~~+::::-·-<---r-'--·-':~. ':1=-

f

r spm/eca/ s .. ~ IUlljlml de eill­/kp/usarp in/if'

e/asllcl! penfrv impl'elJnal'ea cplol'dow 'j!JllIml1/; alp IlIhu/ul /fller/ol' spmleca/

Fl'ez{l~'lJl ell parl'lI rll'fpt dSIf/UI'rJ o bur16 runlf'tJre a cul'o/Jerel ~ G-G

,j7

IIrtpl j.?f'abuIJcp dSI9uIlj (J bIeN e9r.~'J -----,

IRet om/I'll /Ifll!f'l'a Impl'l'Uflata a cp/of' o':'~'i j vma/J/i ale dispOlilivu/(// jJen/lt· prindfJl't'.i L'.m:;/l'i

/np/ prO/pclOr dE' cUjJf'f/

ri ",-f.:- ~ ..... ...---__ =r-~---=.i.

6 Vi"flt/ asclJM gal'an/eald 0

lnl'lndprp sigUf'i a ('arolel

Pal'lea JfJPPI"DrlM d culde/()!' esle odil",; ~f! parled 1/;/PrIOdl'a a ce/ol' dtNj jUJ11J/J,:' v/f

lubulw spllllecJI

,erloard a dlspozt//V!//U! dE marca1¥' sinl 9r:1se ~;ipluri in oalfJnE'Ja Il!'I~i;(f armcl'M drCl/-f'tlgr dt? ~f/lla d!' dr:cla'1:>ar? a ceas(jl'fllculq; dec/an;l'ald 1/ ieslrei dm II/elyl gl?l/I SUCC[1J1Y ~I in Ifllerl'tJle '/IIp, cde una pert?c"e de al'turi PI'''' rlceasia rI'C&l'e resped/v ~mp/'mki !J So~(Jt'af,j ,at' dlaglliPlrJ Y)/, li."cal'{' bl'cJ./ i'.i/~ de dO/Ji1 01'1

5" /l\ ~ /4~" R ~~' ' <~ Iv,,} de martare mlOc",M

~ti(1 I CII~r __

W~. i{i, ~-J/f,so IIV' imPI1l;/JI'PB uHfllllilaM neeg']/'} pel'mde or/cind

l'eCUHOd{lel'ea mart:al'lJ jlrlDc/lyle P(I carold

~ i orientate Hugel

NOfii speC/ilia PPlill pr,Jjlni de forilJ O/S/an.I/ft'd m Ilf,7glrNP tip 6 m din 8ondlff> branl foslbros. sau .,lle/ nema911elic

I i'

L,/r,', _ :NL--"" '.:.. __ ...: .. ,

A· A ftlrtll..' {JIese/e cuprinsl! iolre mura ~pecla/ci sL'jlerioiJf'ri -1' rf!dllt'.lfa infer/oara pen/rtf in· Sfll'ubaf'I}i} sap!}! si n! execu!d/e dill malertril . nemagnellc

penlrtll/'l?CererJ nOl'olv/VJ

·~·Cl//y{ ~1s/e legaM firm bil/MOM "a"'Sa P::'7(JL;,J/u! l"ia compaJu/ui

Iru ' redlfCl'rM b!'a/:.J/{/Ilf~ ',dpfa lovirea rJrcu/1/I tlt'rnareJr.'

rea ' 1

, POll cfia9,vma 6U de de buso/a care esle ml7uEn,lal (Ie tin mligoi'l pu/prOle Ctlrl' Sf! a'lid io pendu/v/ de dpd('Sut/

IJa!lramel

- m<lljne!;lri/ ,1J/el'f7IC , ev Sal)B~ta pl! ,1,'~l'm,,?j Clntl 1 ta de (fl'cI~nsar,~ J C'e.JSOI'I7/CU/(JJ

'/ili \ /ljJarat de orJ8!!1are

_ rtWflliIJ /!f ::asetd Ifl am;/ (fne! comjll'imJrl jlf'1fl /tJv/r,," a dl'culUJ ti/lJOf'lizol'

"

Ie IJI'.enlaro I 6reulalea pendvlu/VI J w dp {Jx/allsaf'f! a !Jl'ilsului

dec/alJ~af'e c1 cp,?,sulIJ-_l \ l Sigeata de martare

C r:

de 'i1mo.~Ii7<7rt? • de SlJSjlf'/i{/a,~[! 0/ pendu/ultil

Axa Pf'fli.r'IJ suspend area lubu/u! slalion

frecf!f'l' pl'II,/rU r,:.:n}/!J/ deplasa

YeflM PI?f7!r1l evacvarpa norOl:JI/J1

lvacuarea florOlUllJi

~/Jfllb penlr{f IlXJrea /ubu/u, slajJolk7l'itler/u!'/

ruga/lira ink£' loCatiu/ aoaf'rJlu/t;, til' {1f'1£Jfllclf'l' $1 a I!luvlvi i"lE'rfOI' spin/ecal Dispozl!ie asirnelrica penlN eVllared (jfiU! munlr:lj deea/al cu 180'

Sf' pO/I'IVl'S/l' m/f1.o CI'l'slJlul'tl a Ctif'l'dSel

lapal'dlu/UI Li'17ba are.:;cee.7!/ rfirt?c,/I(J ca srfgea/a p/~mu/vl wa/ cil' .'l7ilI'CJrt? SI ea d cuidu/ul Pl'lIi!';

dE' mal'cim! til;? Ip<JvrJ Spl/l/l'C<'lta

full! fJrlPCljJtJ/ dE' mal'carp nllull jli' luna dm j uma!aflle l i>ve! Sl'ml""le

Cell! dou<'i Jllma/~" dIe /ubu/ul //7lef'lOl' spmleea/ s~ suprapvl/ I'PCI;rl'oc -$1 anlJme allemind p~ /lJn.9lmi decilE' 501J1TJ.'lJ Prm o"::eas/a se "eVlIJ' orl$lce ikplasal'P inlr!'

cele dO(Ja j(Jma/dll

0-0

f-f

$,~id fl/elal pelJ/ru pirgl/fa. r/ecltJn~aloal'e cJ

cC.B~(Jl'flicvlvi. /n:p~r.lif'l'a file/villI indica IImpvl {lna cir.d I'd fl rleclan;af prlmu/ bra/ de m81'care

"'1T

, /~"I I. '0~~, In rama Sllpef'lOara a dlspozt//vdU! de

Illi.R." ~1~·rf1erech.' d.I"'/uN In b."neli I'BfilrU ,

'Fel'eaJ/.",i J1t'n,~'I,' {I!;SP''''v"rqJ ml;caPII C'CSOIWCV/UI

e O/ilgrama

I III' ~ '-. r- mart:cJrp. p,',!!".k1 dE'tfed.!f1.,;erc a cN~o:'/}f.;ulll. -t·#.(i . '1"1' - rim mOml'~/1I118slr~/ rim Ii/f/1I1 fIlii! SlIC.CB.u.1' ~

\ \\S .... I.' lJ: d .. II,,,! JlaO';"£" clie una Pl'l'(>c!J~ de erell."! ~

}'~ ~. ~ ~" bralv d?marCoceres,oBclw 'mpm'" OS,QPd'

r ',,' .. ....~ hnll'lI con/I'OJ. Ii.'Jcurt' oro.'. ;'alp dt'dOl/e Uf'i

vd<;:et;'/t> IfllilC'r1 slmbolc Imoarlll'Fa lIng/w. ://IP~!ta jll? carp 0 Q,~I rpcunoasferea Illol, ora!ell' dE' /!i,il'eart? .

Plan$3 II. Pl anul carotic rei orientate Hugel

f

Pl an~a Ill . Reteaua stereografidi tn plan mizonj al

110

80ll

100

10 2

80 I '

Id

20 I 30 140 I 5·0 ! 50 90 1(10 UO 120 160 i'OOTZio \ 220 230 .l!4lI 270 2 g 2! DO 340

/70 170 N

Plan~a IV. Reteaua stereogra fic.ii in plan vertica l

i70

"

" u

= ." o u.

F I $A PENTRU CAROTA OR I ENTATA

('nloana Il t rati(lraficii

• '5 0.

" ~ • ,. ~

z .~

" ~ "

z ~ §

~~ u " &:~

g t ~ • u. ~ ~ 10

..:~ c I:I.~ ._

~ '::; ~ 'a <I; ~~ ~

'~f~:- ~ K . - ~ Cl!!:;:.. ~ ~

e~~ 1 ~ ~8E ~ 0

E ~ ~

•• 'R ~ z < = ~

r- ',"" M D-I I::::: : ~ I ? 1,0 I ....... ;

I .......

11" f9" 21' 20 18' 2tr 20 17' 20 22 23

I~ ; ? 3% JJ :

:::::: " ,

,· 1........ ; 1I'toJ ' J Jy..l5 i

' I:::::: '247 : 1 IfiIH-H-t_ • : 1

' I~ " 31" J/ ;:1/ 21 22 20 21 22 ~'. ........ ;

;:1:::: I ~ S J Yz 3J 22 21; 18 H ........ ~48 :

21l! 1l!1....... 0 3~~ 9' ,"""-22

7 4 JJ

~45 t--=='

Data, . ___ ___________ .. ___________ .

G

Pr obii or iellfcdl;

Sond3 nr . 182 $chela . ______ _____ Trc!;1

Adlnclmea III 124b-12-19 III .

Carotiera tip 41/ f " lIemO(l /l et. 0 70 mm., 12°

Data 2.'; septembrie 1943

Valoarea ~j orientarea de\'ialiei gll urii :

n mls urate 111 caro1ierK J!O-I5'/17°

b CIL ap. Eashnanl Tfles"1I

Oriflldar(l(f

Seml1u l

, C=D-Dj

Stratcle 0=01 + c

:~ • .!! ~ IE i ~ ~ h .g u~.. t .- _ ±.1 ..,.c > ...;; E "'"3 9 <II .., - 0 ii ell ~ III t! 8'3 I:: :: .:: "2. u

"E U .., b(I co;.. :s! E O; ' I :l~ ~ 1U:6 ~E U u .. .., nl :l ~ !3 &. .. iii ILl E ~ -= -= 'ffi ~ 51 ~ 'F .~~ ~ ~ I:I. ~.., ~ ~ ~ ~~I:~ IFJOu..OOc..c..U;>':

DJ C 0 , 0 5+7 ,' ,-, ·2-,-3-,-'- , 5 16 1 1 1 B 1 9 f

• ~. >

~ 8

- I 20 13S!1541S; 1 ' !J01T21 192 1T05121"~---19b U 194 195 21,201

, :~-W 1 w :~ 118,20

1 . 1751 8 l rel178 20,17

3 I /9 I 3.58; 92 I !JO l it).; I 2S I 2tI9 F!I8T°2.~~

I I I I 1'801 81'881 '81 1 ",,22 4 9 8 113 121 182 18 198 190 21,221

5 I 23 1 3541 /621 1.561 m 19 I :~~ :~ ! 24;'81 6 I 2213.551 2071 '021 2101 :Ui I 2101 210 120,221

2109 41.1 Va loarea medle 192~ 2QO

Planurl de a:unecare

-I--l-I '-II-I TTl I II I I I I I I !

I I I I I I I I I I /Jescrier ea- probel :

CaroU. orlentall: 12.J8-1249 m = 3 m Rtcuperat: 3 m = 10000to'

1246-1249 : Alarml cem1fie l/lchist'f C/I Carrlillnl Ablcll i

- -- ----------- - - - - -- - ---- --~--- -- -- - ------------- - ---.

Virstll form8\illnii ; POllliol' Inclinaretl ~i orlentarea aparel1U" 2{JOj l02° ( 11 cctirl in (JseqiLmi)

rea ll : ZJo/ 19'2° Calfflcallvul orientllrii : Foarte bum;

Semnll.tLlra, • ___ ____ __ __ ________ _______ ,

F ISA PENTRU CAROTA OR I ENTATA

Coloana strnfigraflctf

* ~ K .E • • • ~ E • '., ,5 .E ..,

~

.E ..

• o

~ ~ ~ -* uu

~!1 aa

'a :;:.~ < :!5

.., "'~ :-~] ~~! ~ f -i ~~ ~ :s J::: ~ ,: IXI1-~ue

0

• • 0

.::: i '"

Dato • __________ ________ ____ ___ _

PLAN~A VII

-' E if i;i;

~

.E .E ~

it ~ • • § !l ~

5 • • " ;; , ' . ~ e '" Q.

@

ProM orientaUl

Sonda nr 273 Schcl,1. ____ ___ __ . Trt!st

Adtllcimt!a m 501J,5-510,5 m

Carotit!ra tip 4Jlt"~otel - 700-12'>

Data 5 aprille 1943

Valoart!a $1 odentarea Jc ri"liel glurU :

u . mlsurate In carotier!!: 2045' /:KXP /a (/(/. 510 m.

h ell :lp. Easfmall/Tiff>sclI

Orienfllrea

C=D-D , Semnlll Stratclc O-{), +C

-

I - * I ~ 11 ~ 2 <; =-'. ~ ~ B B " ~"§ t +1

~ eE ~ '3 '; '0 ri

.~ E

,_ 0

• 0 ~:: 53 E ]i ~~ <; I • 0

u ~.~ ~ e e .

•• • u 'C ~ $2. ~ ~'O ~ t'J: -= ;; .~ ~ g .

c8. C'" ii - , ~ o.

~ ~ ~~ .. -t= .~ 3 ." 05 ,

.E .. o 0 "- "- u

~ , ~

D, C 0, ° •• 7 I I ~1~4 1 • I 61 7 1 8 I "...i

JIi9I1s1I207 1 11051290 1'10 l'OB 141

242m 102 2:1 101 29:1 II J 104 42

I 1 I I I;g; I: , ;~~ ,;: I ~

2 124 176 ~Ul ?3 101 2811 1/00 ·Wl 40 - 102 286 106 104 43

103 286 10 i ·10" 40

3 119 /81 2fH 28 10.5 2£5 115 110 42 -I I -I I -1'"FI2M 11/6 1"0 I" 110 291) I H 110 40

I I I I III ' 1292 1112 1"21-42 4 117 183 214 37 11~ ::4 114 112 ~~

- --- I 11061292 1112 1'09143 5 1120 1180 t 218 :18 106 in f 14 110 42

IIOJ I2IJJJ IIOB Iloot'l I 8 1"0 II!JO 1210 I 40 102 290 110 108 43

1722"-70s0 Valoarea medlt! 108'>-420

Planurl de altlnecsre

I I 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I

Descrierea pr obet:

CaroU: orlentalll: 506,5- 510,5=4 111 .

Recuperat ; 3,8 m ={J;)""fI/o

'" ,E

~-

11 o

506.5-5/0 •. 1 111.= : Marm'l. cenuqie nisipousil ell iutercalatli

:mbtlrl (Ie lIisip fin, albur ill , f dr(f. reactil de

tifei, ;'nr ' Cll miros slab de joel .

Fosile : Multe Conoerill lIolJorOSS;C(J

510,3-510,5 m. : Piertillt

Vlrsta formatiunli: MeatiQlI slip erior

Inellnarea ~i orienlarta aparentl : 420-$ 7J!OO( IOSO)

reall(: 45°_ $ 71°O(J{)90) (/ 6 ceUr In 6 .sec1iunl)

Calificativul orientlrii: Exce[enf(f.

Semnitura , _____ _____ __ __ . _______ __ ___ _