calendarul străvechi. feriga Și iarba fiarelor În noaptea de sânziene

10
 C a len d a r u l st r ă ve ch i. Feri ga ș i iar b a a r e l o r î n N oa p t e a d e S â n zi e n e. N o a p tea d e S ân zi en e e st e u nadi n tre m arile no p ț i d e p e st e a n, ce rurile se d e schid i a r cel e d o u ă lum i com u nic ă e n er g eti c ș i vi b r a ț ional. E ste n o a p t e a î n c a r e pl a n t e le m a g icea u c el m a i mare le a c, o ril e m p u l u i, cel m a i p u ter n ic par f umi a r l u n a , cea m a i f r u m oas ă l u mi n ă . E ste no a p t e a î n ca re f e riga, ch i a r d ac ă se ș t ie c ă nu î n o r e ș t e n i ci o d a t ă , f a ceo o are a lb ă , str ă lu ci t o a re cao st e a . S e p o vest e ș t e c ă cin e o ved e ca p ă t ă put er ea de a citi n du r i l e o am en il o r ș i de a a a co morile a scu nse To t în Noapt ea de S ân zi e n e î n o r e ș t e ș i „i a rb a - a r e l o r”. Ea valumi n a în î n t u n e ric ca a u rul i a r la r ă s ă rit va p i cu ra n g e, l ă nd u r m e r o ș i a t i ce pe p ă m ân t . I se m ai sp u n e „i a rb a - t âlh a ril o r”, p en t ru c ă h o ț ii ș i h a id u cii pot d e sc h i d e orice î ncuietoare cuea. O a m en ii car e au v ă zu t - o î n o rit ă spun c ă are uncap ca de om pe ca re po a rt ă o co r o a n ă , c ă în l o c d e f r u n ze a r e u n f e l d e a ripi o are, c ă n u a r e r ă d ă ci n ă ș i - ș i t o t sc him b ă lo cu l d i n tr-o p oi a n ă î n tr-alta. Î n r e stul a n ul u i, iar b a- t â l h a rilor” a rat ă cao pl a n t ă o b i ș n u it ă , d in ca r e prici n ă n u p o ate d esco p e rit ă d e t î n t â m p l ă tor, a tu n ci n d rupe e rul co asei sau a l plu g u l u i, o ri n d faces ă -i sar ă p ot co ava ca l u l u i.  C a l e ndarul str ă ve chi. Î n N oa pt e a d e S â n zi e n e ...  Î n Noap t ea d e Sânziene animalele g r ă i e sc cu g las de om ș i, da c ă l e a s c ul ț i, po ț i a a d e la ele to a te t a i n e le l u mii.  Î n Noap t ea d e Sânziene por ţ ile c erului s un t d eschise ș i se în t o r c s t r ă mo ș ii a c as ă , Mo ș ii d e S ân zi en e.  În Noap t ea d e Sânziene ș i numai a t un c i se c ul e ge „nebunari ţ a”, cea m a i vech e plant ă f olosit ă î n ritual u rile m a g i ce , una dintr e co m p o n e n t e le a li e i cu ca re se u n g e a u vr ă j i t o a r e le p e n t ru a p u tea zbura.  În Noap t ea d e Sânziene în or e sc sânzien e le… Plan t e o r a col, plante magic e , plante t ă m ă duitoare, ip o st az e ve g et a l e a le zâ n e lor cu acel a ș i n um e… D ac ă d o r m i cu e l e sub p ern ă , î ț i ar a t ă ursitul, da c ă l e p ri n zi în p ă r o ri le p u i î n sâ n , e ș t i d r ă g ă st o a s ă tot a n u l, d a c ă t e sc a lzi în r o u a l o r, e ș t i f ru m o a s ă ș i d ra g ă cu i vrei tu, d a c ă î ț i î n f ă ș o ri t a lia cu e l e , t e a p ă r ă d e d u r e ri.  În Noap t ea d e Sânziene fe c iorii um b l ă cu f ă clii a prinse, le rote s c d up ă cummer g e so a r e l e p e cer,  înconj o ar ă c u ele c ur ț il e ș i gr ă d inile în t r - un ri t ual solar de puri care ș i fertili z ar e , dup ă c a r e le  împl â n t ă , în mi j locul hol d e lor ș i a l li v e z i lor, p ă zindu - le p â n ă se s t in g .  În Noap t ea d e Sânziene fetele f ac coroni ț e d in orile galbene ca so a r e l e ș i dalbe ca luna, pe c ar e î n zo rii zil e i l e arunc ă p e ca s ă . D ac ă u n a d i n tre ele ca d e d e p e a co p e ri ș , e se m n r ă u pe n tru cel c ă ruia i-a f o st î m p l e tit ă . Î n u n e le p ă r ț i, cu n u n ile se a ru n c ă p e ca s ă d e e ca re m e m b ru a l f a m ili e i î n p a rt e , p e n tru a v e d ea ce n o r o c a r e p â n ă la S â nzi e n e le a n ului ce vi n e . C u n unil e b ă r b a ț il o r su n t î m p l e t i t e î n f o rm ă d e cruc e iar cele a l e f e t e l o r, î n f o rm ă d e cerc. Î n alte p ă r ț i, cor o ni ț ele se a r u n c ă în o co l u l anim a l e l o r ș i , d a c ă se a n i n ă d e o vit ă t â n ă r ă , se sp u n e c ă ș i ursi t u l va t â n ă r. C u n u nile d e n zie n e se p ă stre a z ă l a g ri n d ă p e st e a n , cu cre d i n ț a c ă su n t b u n e de b e l ș u g, d e n o r o c, d e z b u r ă t o r, d e vr ă j i, d e d r a g o st e , d e î n t o rs i n im a : "Eu vo i î n turna ulcica a st a, / ș i ul ci ca î n t o ar n ă va tra, / ș i va tr a î n t o a rn ă so b a ,/ ș i so b a în t o a r n ă g ri n zile cuh o r n a / ș i gri n zi le î nt o a rn ă p o d e l e le/ ș i cr â n g u rile î nt o a rn ă p e

Upload: katnia

Post on 14-Jan-2016

13 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Article about traditional calendar

TRANSCRIPT

Page 1: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 1/10

Calendarul străvechi. Feriga și iarba fiarelor în Noaptea de Sânziene.

Noaptea de Sânziene este una dintre marile nopți de peste an, cerurile se deschid iar cele două lumicomunică energetic și vibrațional. Este noaptea în care plantele magice au cel mai mare leac, florile

câmpului, cel mai puternic parfum iar luna, cea mai frumoasă lumină. Este noaptea în care feriga, chiardacă se știe că nu înflorește niciodată, face o floare albă, strălucitoare ca o stea. Se povestește că cine ovede capătă puterea de a citi gândurile oamenilor și de a afla comorile ascunse… Tot în Noaptea deSânziene înflorește și „iarba-fiarelor”. Ea va lumina în întuneric ca aurul iar la răsărit va picura sânge,lăsând urme roșiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoții și haiducii pot deschideorice încuietoare cu ea. Oamenii care au văzut-o înflorită spun că are un cap ca de om pe care poartă ocoroană, că în loc de frunze are un fel de aripioare, că nu are rădăcină și-și tot schimbă locul dintr-opoiană într-alta. În restul anului, „iarba-tâlharilor” arată ca o plantă obișnuită, din care pricină nu poate fidescoperită decât întâmplător, atunci când rupe fierul coasei sau al plugului, ori când face să-i sarăpotcoava calului. Calendarul străvechi. În Noaptea de Sânziene...

 În Noaptea de Sânziene animalele grăiesc cu glas de om și, dacă le asculți, poți afla de la ele toatetainele lumii.

 În Noaptea de Sânziene porţile cerului sunt deschise și se întorc strămoșii acasă, Moșii deSânziene.

 În Noaptea de Sânziene și numai atunci se culege „nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită înritualurile magice, una dintre componentele alifiei cu care se ungeau vrăjitoarele pentru a puteazbura.

 În Noaptea de Sânziene înfloresc sânzienele… Plante oracol, plante magice, plante tămăduitoare,ipostaze vegetale ale zânelor cu același nume… Dacă dormi cu ele sub pernă, îți arată ursitul, dacăle prinzi în păr ori le pui în sân, ești drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor, ești frumoasă șidragă cui vrei tu, dacă îți înfășori talia cu ele, te apără de dureri.

 În Noaptea de Sânziene feciorii umblă cu făclii aprinse, le rotesc după cum merge soarele pe cer, înconjoară cu ele curțile și grădinile într-un ritual solar de purificare și fertilizare, după care le împlântă, în mijlocul holdelor și al livezilor, păzindu-le până se sting.

 În Noaptea de Sânziene fetele fac coronițe din florile galbene ca soarele și dalbe ca luna, pe care în

zorii zilei le aruncă pe casă. Dacă una dintre ele cade de pe acoperiș, e semn rău pentru cel căruiai-a fost împletită. În unele părți, cununile se aruncă pe casă de fiecare membru al familiei în parte,pentru a vedea ce noroc are până la Sânzienele anului ce vine. Cununile bărbaților sunt împletite înformă de cruce iar cele ale fetelor, în formă de cerc. În alte părți, coronițele se aruncă în ocolulanimalelor și, dacă se anină de o vită tânără, se spune că și ursitul va fi tânăr. Cununile de sânzienese păstrează la grindă peste an, cu credința că sunt bune de belșug, de noroc, de zburător, de vrăji,de dragoste, de întors inima: "Eu voi înturna ulcica asta,/ și ulcica întoarnă vatra,/ și vatra întoarnăsoba,/și soba întoarnă grinzile cu horna/ și grinzile întoarnă podelele/ … și crângurile întoarnă pe

Page 2: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 2/10

Sânziene./ Și Maica Domnului să întoarne inimile celor împricinați/ unul asupra altuia/ cu cugetele șicu dragostea/ să se împăciuiască!”…

Foto Rares Helici pentru IA Sibiu

Despre Sânziene din răspunsurile cuprinse în chestionarele lui NICOLAE DENSUȘIANU (1893-1896)

- În noaptea de Sânziene, unele femei se spăla pe tot corpul, apoi se duc în pielea goală pe câmp,

de culeg buruieni, cu care se servesc pentru a se vindeca de boale în cursul anului.

- culeg tot felul de buruieni, așa încât să aibă de fiecare câte una

- se iau flori de pe câmp, le usucă, le vâră sub țest, unde le lasă o noapte și apoi se păstrează

pentru boale

- numai buruienile culese în această noapte au putere de leac

Se fac cununi de flori de Sânziene și:

- se aruncă pe casă - dacă se opresc pe coamă, omul trăiește mult; dacă vreuna cade, e semn de

moarte pentru cel căruia a fost; a cui se veștejește peste noapte, acela va muri peste an; dacă

cununa rămâne pe casă, fata se mărită în acel an; dacă cununa cade de 2-3 ori, fata se mărită după

2-3 ani

- se pun în colțul casei, ca să răsară soarele pe cunună. Dimineața, fata ia cununa, merge cu ea cu

ochii închiși în ocolul vitelor; după vita de mănâncă cununa, știe cum îi va fi soțul (la vită tânără, soțul

va fi tânăr și frumos)

- dacă a doua zi găsesc pe dânsa ceva, fata aceea are noroc- fetele adună sânziene de pe câmp, fac coroane cu care se joacă

- se fac cununi, se pun pe casă, să vadă de noroc, mai ales fetele

- se fac cununi ce se pun pe capul fetelor și băieților. Se pun apoi afară la un loc curat. Dacă a doua

zi cununa va fi încărcată de rouă, copilul va avea noroc tot anul.

- o pun în lăutoare când se lau, după aceea o pun pe cheotoarea casei, până ce răsare soarele. Își

menesc să aibă noroc de anumite vite. Dacă găsesc rouă, ce și-au menit se împlinește.

- cununa se pune pe streașina casei dinspre răsărit. A doua zi, până a nu răsări soarele, se scoală

fiecare și își ia cununa, pe care-o cercetează cu de-amănuntul. Dacă găsesc în ea peri de diferite

animale se zice că are să aibă noroc la aceste vite, al căror păr se află în cununi.- Sânziana a fost o fată fecioară care, ducându-se la câmp, a făcut cunună din niște flori galbene.

Venind acasă, a aruncat cununa pe casă, zicând: „Cunună, de te vei opri pe casă, voi trăi și voi avea

viață lungă, iar de vei pica jos, voi muri.” Cununa a căzut și fata a murit. De aici a rămas obiceiul.

Page 3: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 3/10

Calendarul străvechi. În Ziua de Sânziene…

În ziua de Sânziene soarele joacă pe cer la răsărit, de bucurie că astăzi străluce te cel mai tare peș

 boltă iar la amiază încremene te în loc, înflăcărat i biruitor.ș ș

În ziua de Sânziene amu e te cucul, oroloiul calendaristic al românilor, pasăre oraculară care! iț ș ș

începe cântecul la echinoc iul de primăvară, de "laove tenie, pentru a!l sfâr i acum, la solsti iulț ș ș ț

de vară.

În ziua de Sânziene se joacă #răaica. #ans ritual, asemenea celui al călu arilor, implicăș

formarea unei cete de fete $câteva îmbrăcate în haine bărbăte ti, purtând numele de #răaici,ș

#răhicu e sau #răane% care străbat uli ele satului, formând, prin drumul lor simbolic, un brâuț ț

apotropaic, ce cuprinde întreaa comunitate. &laiul este înso it de un muzicant i de un steaț ș

 purtat de una dintre fete, împodobit cu batice colorate, spice de râu, usturoi, pelin, flori desânziene i alte plante maice. În unele sate, fetele aveau i coase, vestind că e vremea de cositș ș

fânul i holdele, că plantele i!au încheiat drumul, au fost sămân ă, au erminat, au crescut, s!auș ș ț

înmul it iar acum urmează să moară. În alte locuri, cea mai frumoasă fată se alee #răaică, seț

ăte te cu spice de râu i cu flori de sânziene ca o mireasă, după care, înso ită de alaiul său,ș ș ț

cutreieră holdele, câmpurile i satele într!un e'traordinar parcurs ritualic, aducător de bel u iș ș ș

fertilitate, reminiscen ă a unui străvechi cult arar.ț

Page 4: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 4/10

În ziua de Sânziene se (înstru ează "oul), adică se împodobe te cu flori, i se plimbă prin sat,ț ș ș

obicei ceremonial cu o simbolistică nup ială, atestat îndeosebi în nordul *ransilvaniei i dedicatț ș

unei divinită i taurine, fertilizatoare, ce poate fi identificată cu +itra sau #ionsos.ț

În ziua de Sânziene, vara începe (să se întoarcă spre iarnă), florile câmpului î i pierd treptatș

mirosul i puterea tămăduitoare, în păduri apar licuricii, pe cer răsare Clo ca cu -ui.ș ș

oto /ares 0elici pentru 1& S1"12

Like · Comment · Share · 9213

Iulia Gorneanu

2 hrs ·

/omânia /eală în 13.

Page 5: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 5/10

Like · Comment · Share · 17223

Iulia Gorneanu

1 hr · Edited ·

3lisabeta /izea $45 iunie 6764 ! 8 octombrie 499:% ! simbol al rezistentei împotrivacomunismului. 1& ei, cu aripile întinse i rele ca istoria nostră, se află e'pusă laș +uzeul+emorial Sihetu +arma ieiț .

Page 6: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 6/10

Like · Comment · Share · 98122

More Stories

Muzeul Taranului oman

! hrs · Edited ·

48 iunie; Sfântul 1on de <ară= Sânzienele $#răaica%

48 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În func>ie de zonă, unul sau altul dintre straturiare rolul principal. În "ucovina, de pildă, Sfântul 1on de <ară se bucură de o >inere specială, fiindidentificat cu Sfântul 1oan cel ?ou, ale cărui moa@te se află la Suceava. Aamenii mer acolo în pelerinaj. 3'istă te'te scrise care se referă la minunile acestui sfânt ! cum a pedepsit el peecleziarhul care a furat din darul oamenilor pentru biserică. Beende transmise pe cale orală

 povestesc cum Sfântul era păstor @i tatăl lui îl vedea des stând cu privirile pierdute spre cer,ruându!se @i râzând. Adată l!a întrebat ce vede, @i băiatul i!a spus să!@i pună piciorul peste piciorul lui. &tunci tatăl a văzut cerul deschis @i pe #umnezeu >inând în mână tunetul care aratăca un bici împodobit cu flori.În alte locuri, (reutatea) sărbătorii este dată de rela>ia cu Sânzienele, ni@te zâne bune carezboară noaptea prin văzduh. +ai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte eneroase;dau noroc pentru holde, pentru sănătate. #evin rele numai dacă le supără oamenii.

Page 7: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 7/10

#e Sânziene, fetele cule florile albe sau albene numite sânziene @i î@i împletesc din ele cununi@i cinători. Cinătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri @icosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. #upă felul în carese usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se vacăsători, cine va muri.

#e Sânziene se strân plante de leac. -ână la /usalii plantele nu erau bune, erau (ciupite) de1ele. &cum se cule pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte ăse@ti mai u@oriarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. 2nul dintre ele este a@a; iei un lacăt,îl lei cu o sfoară @i îl târâi după tine prin iarbă, noaptea, în câmp. Când auzi că s!a desfăcut,înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor. #e Sânziene este interzis să te scalzi.În alte locuri din >ară, sărbătoarea se nume@te #răaică. Câteva fete frumoase se fac #răăici.2na dintre ele se îmbracă în mireasă. 3a are puteri deosebite, dă bob râului, mirosflorilor....#upă ce a fost +ireasă!#răaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. #e trei aniare nevoie să se cure>e de for>ele luminoase cu care s!a imprenat într!o sinură zi A altă

variantă de #răaică se face cu patru fete, dintre care două îmbrăcate bărbă[email protected] românii din "alcani, sărbătoarea se nume@te *ahiani. ete, căldări cu apă împodobite cu floriîn care s!au pus bijuterii de arint, cântece...

#e obicei, "iserica sărbătore@te ziua mor>ii sfin>ilor, adică ziua na@terii lor pentru via>ă ve@nică.2neori însă e sărbătorită @i ziua de na@tere a sfântului. 3ste cazul Sfântului 1oan "otezătorul, celnumit în căr>ile reliioase (Buceafărul) pentru felul în care preăte@te na@terea (Soarelui), 1isus0ristos. Sărbătorită în 48 iunie, na@terea cea peste fire a lui 1oan ! căci 3lizabeta îl aduce pe lumela bătrâne>e! preăte@te apropiata minune a na@terii din ecioară.

1/1?& ?1CAB&2 D Ehidul sărbătorilor române tiș

Page 8: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 8/10

Like · Comment · Share

Eabriel "intia;

Se intrece media mainstream sa e'plice Fpoporului nestiutorF ce este Fnoaptea de SanzieneF. "aca este Fsarbatoare a iubiriiF, ba a fertilitatii, ba a luminii, caci e ziua cea mai luna $astronomic,nu chiar%.

/omanii nu au un mapole in jurul caruia sa danseze, ca in tarile ermanice. 1nsa, romanii autroitele, care in unele zone ale tarii sunt impodobite. Si da, este si o sarbatoare a fertilitatii, cacise sarbatoreste ?asterea Sfantului 1oan "otezatorul, este si sarbatoare a iubirii si a luminii, dupacum se citeste azi la &postol;

69. 1ubirea nu face rău aproapelui= iubirea este deci împlinirea leii.66. Gi aceasta, fiindcă @ti>i în ce timp ne ăsim, căci este chiar ceasul să vă trezi>i din somn= căciacum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut.64. ?oaptea e pe sfâr@ite= ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului @i să neîmbrăcăm cu armele luminii.6:. Să umblăm cuviincios, ca ziua; nu în ospe>e @i în be>ii, nu în desfrânări @i în fapte de ru@ine,

Page 9: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 9/10

nu în ceartă @i în pizmă=68. Ci îmbrăca>i!vă în #omnul 1isus 0ristos @i rija de trup să nu o face>i spre pofte.

$troita este de lana un sat din zona /ehin%

Page 10: Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene

7/18/2019 Calendarul Străvechi. Feriga Și Iarba Fiarelor În Noaptea de Sânziene.

http://slidepdf.com/reader/full/calendarul-stravechi-feriga-i-iarba-fiarelor-in-noaptea-de-sanziene 10/10

Ga"riel #intia added 2 ne$ %hotos&