capotescu roxana stresul concluzii

8/14/2019 Capotescu Roxana Stresul Concluzii

http://slidepdf.com/reader/full/capotescu-roxana-stresul-concluzii 1/3

Stresul ocupaţional. Teorii, modele, aplicaţii

97

Concluzii

În

baza

analizei

di

f eritelor

abord

ări

teoretice

ale

stresului

şi a modelelor dez v oltate în domeniul stresului ocupaţional au putut f i

f ormulate câte v a concluzii. În primul rând trebuie precizat f aptul că teoria cog niti vă

reprezintă în prezent cadrul de bază în studiul stresului. Aceastăabordare se caracterizează prin recunoaşterea f aptului că aceleaşi modif icări din mediu determină reacţii dif erite la indi v izi dif eriţi, a rolului e v aluărilor subiecti v e asupra stimulilor şi resurselor de coping în apariţia reacţiilor de stres. Stresul nu mai este deci tratat ca o

dimensiune a mediului f izic ( apariţia unor e v enimente considerate stresante ), sau în termeni de răspunsuri care sunt uneori corelate cu stresul ( mobilizare f iziolog ică). Încadrat prin prisma abordării cog niti v e, studiul stresului v izează oameni normali care f ac f aţă ( sau eşuează în a f ace f aţă) problemelor cu care se conf runtă. Stresul este cel mai adec v at văzut ca un construct complex, constând din numeroase v ariabile şi procese interrelaţionate, mai deg rabă decât ca o simplă v ariabilă care poate f i direct măsurată şi corelată cu rezultate adaptaţionale.

În al doilea rând, modelele stresului ocupaţional dez v oltate în ultima perioadă au integ rat achiziţiile teoriei cog niti v e a stresului. Numeroase modele ale stresului ocupaţional includ ca dimensiuni procesele de e v aluare şi dif erenţele indi v iduale care modereazărelaţia dintre stresori şi reacţii. De asemenea, dacă în urmă cu câte v a decenii cercetătorii din domeniul org anizaţiilor puteau f i criticaţi pentru neluarea în considerare a emoţiilor muncii, în prezent emoţiile au căpătat respectabilitate, chiar proeminenţă, pe ag enda cercetatorilor din domeniul org anizaţional, o do v adă f iind includerea

şi in v estig area dif eritelor tipuri de emoţii ( ex. depresia, burnout-ul, satisf acţia cu munca ) în cadrul unor modele ale stresului ocupaţional. În prezent, nu se poate v orbi de un cadru teoretic g eneral

acceptat al stresului ocupaţional. Unul dintre principalele moti v e ale acestei lipse de acord deri vă din numărul f oarte mare de discipline cu perspecti v e dif erite implicate în cercetarea asupra stresului, ca

ConcluziiStresul ocupationalCapotescu Roxanawww.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com



Roxana C A POTESCU

98

psiholog ie, biolog ie, sociolog ie, medicină ocupaţională şi epidemiolog ie. Oricum, f ezabilitatea unui cadru teoretic g eneral chiar şi în cadrul unei sing ure discipline, cum este psiholog ia muncii, poate f i serios contestată. Solicitările muncii ( stresorii ) se af lă într-un proces constant şi rapid de schimbare ca urmare a dez v oltărilor la ni v el social şi tehnolog ic. Spre exemplu, în majoritatea ţărilor industrializate este e v identă dez v oltarea rapidă a sectorului f urnizării de ser v icii şi stag narea sectoarelor tradiţionale ca ag ricultura şi producţia manuf acturieră. Noile tehnolog ii introduse atât în domeniul producţiei cât şi al f urnizării de ser v icii solicită utilizarea unor abilităţi cog niti v e complexe ca acurateţea şi rapiditatea în luarea

deciziilor. Ca rezultat al acestor schimbări, natura solicitărilor postului ( stresori ) a suf erit o modif icare de la solicitări pur f izice la solicitări mintale şi emoţionale, cu importante implicaţii pentru dez v oltarea modelelor teoretice ale stresului ocupaţional.

O altă caracteristică rele v antă identif icabilă la ni v elul unor modele recente ale stresului ocupaţional este integ rarea constructului într-un context mai larg , prin includerea v ariabilelor ce ţin de contextul macroeconomic şi de relaţia muncă-f amilie. Aceastămodif icare a v ariabilelor incluse în modele reprezintă o recunoaştere

a f aptului că stresul ocupaţional este inf luenţat atât de caracteristicile indi v iduale ( de exemplu, caracteristici de personalitate, vârstă, g en, etc. ), cât şi de caracteristici situaţionale (f actori economici, sociali, politica org anizaţională, sistemul de control, planif icarea, salarizarea, pe scurt f uncţionarea tuturor structurilor administrati v e org anizaţionale şi a celor sociale ). De asemenea, integ rarea relaţiei muncă - f amilie atestă recunoaşterea f aptului că solicitările şi resursele asociate cu participarea în cadrul celor două domenii, muncă şi f amilie, af ectează în mod direct starea de bine a indi v izilor

şi calitatea rolurilor şi perf ormanţei în cele două domenii. In v estig area stresului ocupaţional s-a dez v oltat intens în ultimele decenii, în prezent existând o recunoaştere unanimă şi do v ezi concludente asupra relaţiei dintre stresorii muncii şi o serie de consecinţe la ni v elul sănătăţii f izice şi mentale. Deşi acest corp de cunoştinţe a contribuit la o înţeleg ere tot mai adec v ată a




Stresul ocupaţional. Teorii, modele, aplicaţii

99

mecanismelor stresului ocupaţional, până în prezent s-a făcut prea puţin totuşi pentru a implementa unele soluţii de control al acestuia.

În al treilea rând, este important de semnalat că direcţiile în conceptualizarea stresului ocupaţional inf luenţează direct modul în care este g estionat stresul. Conceptualizarea stresului ca ,, problemăindi v iduală’’ relaţionată cu caracteristicile de personalitate sau ca ,,preocupare publică’’ relaţionată în principal cu caracteristicile de muncă şi epidemiolog ia sănătăţii ocupaţionale g enerează inter v enţii f oarte dif erite de manag ement al stresului. Este important să se dez v olte în continuare proceduri de manag ementul stresului f undamentate teoretic, bazate pe analiza ne v oilor org anizaţiei şi

ang ajaţilor, şi care să f ie ree v aluate şi re văzute în mod reg ulat.


capotescu roxana stresul concluzii

Documents