capitolul2_prescolar

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

83

Joc didactic - ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?”

Lucica Muntean, Grădiniţa Pricaz Joc didactic - „Animale sălbatice”

Angelica Buju Joc didactic - „Ce ştim despre animale”

Sultana Naum, Grădiniţa nr. 33 Constanţa Joc integrat - „Cu ce călătorim?”

Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa Lecţie plimabre ,,Curtea grădiniţei”

Mariana Croitoru, Constanţa Odolbaşa, Grădiniţa ,,Elena Farago”, Craiova

Joc didactic - „Anotimpurile” Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin

Convorbire - ,,Animalele din ograda bunicilor” Convorbire - ,,Primăvara anotimpul florilor”

Rodica Bărăgan, Deva Activitate integrată - ,,Oraş - sat”

Rozalia Vereş, Târgu Mureş Convorbire - ,,Sărbătoarea primăverii”

Mariana Daniela Sperilă, Gărdiniţa ,,Pinocchio” Craiova

Capitolul II

84

PROIECT DE ACTIVITATE

Daniela Rus, Grădiniţa P.N. Balda, Sărmaşu

Grupa: Pregătitoare Obiectul: activitate integrată (cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie muzicală, activitate practică). Tema: „Spune ce ştii despre primăvară” Tipul lecţiei: consolidare. Scopul: verificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor copiilor legate de aspecte specifice mediului, respectiv anotimpului primăvară. Metode didactice: flori de lotus, imagini de primăvară, jetoane cu florile de primăvară şi uneltele grădinarului, hârtie glasată, foarfecă, lipici, acuarele, pensule, pahare. Obiective operaţionale Să recunoască caracteristicile anotimpului primăvara; Să recepteze tema activităţii; Să se mobilizeze printr-o conduită afectivă generată de empatie; Să reţină regulile jocului; Să participă activ; Să elaboreze creaţii colective originale; Să construiască, să caute, să aranjeze în tablou elemente cerute de text; Să recite o poezie în concordanţă cu mesajul transmis; Să interpreteze corect un cântec de primăvară învăţat. Să redea prin pictură o imagine caracteristică primăverii;

Etapele lecţiei

Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Evaluare

Moment organizato-ric

Voi aranja mobilierul conform metodei „Lotus” şi voi pregăti materialele necesare desfăşurării activităţii, urmărind apoi intrarea ordonată a copiilor în sală şi aşezarea lor pe perniţele dispuse în semicerc.

Copiii intră în ordine în sală şi se vor aşeza pe perniţe.

Observa-rea comporta-mentului nonverbal.

Introduce-rea în activitate

Copiii vor fi solicitaţi să dezlege următoarea ghicitoare: „Când zăpadă se topeşte, Ghiocelul înfloreşte, Iar pâraiele umflate, Curg la vale înspumate. Vreau să-mi spuneţi negreşit: Ce anotimp a venit? Voi descoperi din floarea mare de lotus imaginea reprezentativă anotimpului

A venit anotimpul primăvara.

Frontală


85

primăvara. Voi alege apoi opt copii cu ajutorul ghicitori despre primăvară: 1. „Primăvara e anotimp Primăvara e mândră floare, Câte luni aceasta are?” 2. „Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte?” 3. „Care flori de primăvară Înfloresc la noi în ţară?” 4. „Cine oare înmugureşte, Când vremea se încălzeşte, Înfrunzeşte, înfloreşte Şi miresme răspândeşte?” „Veţi primi câte o floare, Vă grupaţi după cum vreţi, Ascultaţi şi vă gândiţi, Şi răspundeţi toţi ce ştiţi. Deci concursul să-l pornim, Toţi bine să ne simţim, Să răspundeţi toţi corect, Să vă prind buline-n piept.”

Lunile primăverii sunt: martie, aprilie şi mai. Se iveşte soarele. Ghiocei, lalele, narcise, zambile. Copacii şi pomii. Copii aleşi vor lua 1-2 parteneri de lucru şi se vor aşeza la una din măsuţele pe care se află o floare de lotus.

Consolidarea învăţării

Le voi explica copiilor sarcinile pe care le au de rezolvat, fiecare grupă având sarcină diferită: 1. Să caute imaginile reprezentative lunilor anotimpului primăvara; 2. Să redea prin rupere şi lipire imaginea soarelui; 3. Să execute prin tehnica origami lalele; 4. Să mototolească şi să lipească pe crenguţele puse la dispoziţie hârtie creponată realizând copacul; 5. Să se gândească la câteva poezii de primăvară; 6. Să-şi amintească 2-3 cântece de primăvară; 7. Să redea prin pictură imaginea pădurii în anotimpul primăvara; 8. Să găsească jetoanele cu florile de primăvară precum şi imaginea grădinarului şi uneltele acestuia.

-caută imagini: martie - ghiocel, mărţişor, felicitare de 8 martie. -rup şi lipesc bucăţele de hârtie glasată galbenă în conturul desenat pe foaia de lucru; -realizează prin tehnica origami floarea, tulpina, şi frunza lalelei. -mototolesc hârtie creponată roz şi verde şi le lipesc pe crenguţe; -se gândesc la poezii şi cântece de primăvară; -redau imaginea pădurii în anotimpul primăvara; -caută jetoanele cerute.

Evaluare frontală şi individua-lă

Concluzii După expirarea timpului de lucru, copiii îşi vor prezenta imaginile, jetoanele, precum şi lucrările efectuate.

Evaluare formativă

Capitolul II

86

Vom analiza, corecta şi completa răspunsurile fiecărei grupe, după care le voi spune: „V-aţi gândit, v-aţi consultat, Şi răspunsuri bune-aţi dat, Dar timpul a expirat. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare.” Toţi copiii vor primi ca recompensă câte o floare, iar echipa câştigătoare va primi în plus o buburuză pe panoul hărniciei. Vom realiza apoi o expoziţie cu lucrările copiilor: o machetă cu lalele şi copăcei înfloriţi, un poster cu imaginile alese deasupra cărora tronează soarele, şi un panou cu imaginile reprezentative pentru poeziile şi cântecele reproduse în timpul activităţii.

PROIECT DIDACTIC

Mihaela Rizescu, Tg Mureş

Grupa: pregătitoare Categoria de activitate: Activitate integrată Tema activităţii: ,,Ce ştim despre păsările călătoare” Mijloc de realizare: joc-concurs Tipul activităţii: consolidare Scopul activităţii: Trezirea sentimentelor de dragoste pentru păsări, pentru foloasele pe care acestea le aduc naturii, precum şi ocrotire a lor; consolidarea cunoştinţelor despre păsările călătoare; formarea deprinderi de exprimare corectă, fluentă şi coerentă în propoziţii şi fraze; dezvoltarea operaţiilor gândirii, analiza, sinteza, generalizarea; cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare. Obiectivele operaţionale: a) cognitive-informaţionale: - să adreseze întrebări colegilor din celelalte grupe (echipe). - să realizeze un ciorchine simplu; - să încercuiască litera cu care începe cuvântul dat; - să despartă cuvintele în silabe stabilind numărul acestora. - să scrie cifra care arată câte silabe are cuvântul; - să rezolve sarcinile de lucru cooperând în grup; - să elaboreze sarcinile de lucru cooperând în grup;


87

- să examineze lucrările (tablourile) făcând observaţii şi comentarii în calitate de vizitatori şi critici; - să reexamineze produsul realizat (fiecare grupă) pe baza comentariilor critice din timpul turului galeriei aducând corecţiile necesare. b) psiho-motorii: - să folosească corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea sarcinilor. c) afective: - să-şi exprime emoţiile şi sentimentele faţă de păsările călătoare, de ocrotire şi bunăstare a lor; - să coopereze cu coechipierii pentru rezolvarea fiecărei sarcini; Strategii didactice: Metode şi procedee: Explicaţia, expunerea, exerciţiul, conversaţia, interviul de grup, ciorchinele, învăţarea prin cooperare, trierea aserţiunilor, turul galeriei. Material didactic folosit: Panou pentru evidenţa bulinelor primite; siluete-jetoane cu păsări, copaci, cuiburi, alte elemente pentru realizarea tablourilor; ecusoane cu păsări călătoare, cariocă, lipici, un copil îmbrăcat în zâna Primăvară, coşuleţ, plicuri numerotate. Durata: 35-40 minute. Material bibliografic: „Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”. Viorica Preda, „Grădiniţa altfel-scrisori metodice”, Ed. Integral, Bucureşti, 2003. „Metode interactive de grup” - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga .

Scenariul didactic Evenimentul

didactic Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare

Momentul organizatoric

Se pregăteşte sala de grupă şi materialul necesar pentru buna desfăşurare a activităţii.

Captarea atenţiei

Introducerea în activitate se va realiza prin elementul surpriză „primăvara”, având cu ea un coşuleţ în care se află mai multe plicuri numerotate, stimulente şi un plic cu sarcinile concursului.

(Zâna Primăvară) surpriza

Anunţarea jocului şi enunţarea obiectivelor

Astăzi, ne vom întrece pe două echipe „Ce ştim despre păsările călătoare”- cu scopul de a-i arăta zânei Primăvară câte lucruri ştim. Pentru ca jocul nostru să fie

Expunerea Instructajul

Ecusoane

Capitolul II

88

mai frumos, iar Primăvara mulţumită, va trebui să ne împărţim în două echipe, după ecusoanele pe care le aveţi în piept.

verbal

Explicarea jocului

-echipa berzelor şi echipa rândunicilor. -Voi trebuie să fiţi foarte atenţi la cerinţele mele! Pe rând câte un copil din fiecare echipă va fi invitat de către Primăvară să extragă din coşuleţ un plic. care va fi citit de către mine şi apoi echipa respectivă va rezolva sarcina aşa cum i se cere. Cei care rezolvă corect fără să greşească vor fi aplaudaţi şi recompensaţi cu câte o bulină roşie la tablă. Va ieşi câştigătoare echipa care acumulează cele mai buline.

Explicaţia

Desfăşurarea jocului-concurs

Ghicitorile Un copil de la echipa berzelor va extrage plicul nr.1 şi voi citi cerinţele: Fiecare echipă va formula o ghicitoare despre o pasăre călătoare, pe care o va adresa echipei adversă. Dacă s-a realizat corect sarcina, echipa va primi bulina roşie. Ciorchinele cu abordare interdisciplinară. Un copil de la echipa rândunelelor v-a extrage plicul cu nr. 2 şi voi citi cerinţele: Fiecare echipă va realiza un ciorchine, pornind de la ecusonul pe care-l au în piept. Exerciţiul joc se va realiza oral la tablă. Voi cere copiilor din echipa berzelor să spună la ce se

Interviul de grup Ciorchine simplu Conversaţia, exerciţiul scris

Verificare orală, recompensă (bulină) Pe echipe - verificare orală recompensă (bulină) şi individual - verificare scrisă recompensă (bulină)


89

gândesc când le spun barză. În acest timp eu scriu pe tablă Barză şi îl încercuiesc. De jur, împrejur trasez săgeţi şi scriu cuvintele pe care le spun copii. La fel procedez şi cu echipa rândunelelor. Voi ruga apoi echipele să-şi aleagă un reprezentant care v-a lucra la tablă. Copiii desemnaţi vor încercui litera care arată cu ce sunet începe cuvântul ....(un cuvânt din cele enumerate de copii), v-a despărţi cuvântul în silabe şi v-a scrie lângă cuvânt cifra care arată câte silabe are cel cuvânt. Trierea aserţiunilor Voi chema un copil de la echipa berzelor să extragă plicul cu nr.3 şi eu citesc cerinţele: Priviţi imaginile care reprezintă comporta-mentul copiilor faţă de păsări. În pătrăţelele din dreptul lor coloraţi: Bulină verde pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care eşti de acord - aşa da! Bulină galbenă pentru imaginile care reprezintă comportamentele cu care - uneori eşti de acord, alteori nu eşti de acord! Bulină roşie pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care nu eşti de acord - aşa nu! Turul galeriei Voi chema un copil de la echipa rândunelelor să extragă plicul cu nr. 4 şi eu citesc cerinţele: -Fiecare grupă are ca sarcină realizarea unui tablou, cât

Instructajul verbal Trierea aserţiunilor Exerciţiul scris Instructajul verbal, Exerciţiul practic Turul galeriei

Observaţia sistematică verificare, recompensă (bulină). Pe echipe, verificare, analiza produselor, recompensare

Capitolul II

90

mai original, folosind imaginile date. -Se expun tablourile formând astfel, o galerie expoziţională. -La semnalul educatoarei, grupurile de copii (vizitatori şi critici) trec pe la fiecare exponat, observă, comentează critic şi fac notiţe pe margine (elemente care au fost omise din tabou).

Încheierea activităţii

-Grupurile se întorc la locurile iniţiale îşi reexaminează produsul şi aduc completări. În încheierea concursului se face corespondenţa bulinelor. Echipa care a acumulat mai multe buline va fi declarată câştigătoare - se aplaudă şi va fi stimulată moral de către Zâna Primăvară, care înmânează diplome echipelor şi le mulţumeşte copiilor pentru strădania lor. Voi face aprecieri colective şi individuale asupra modului de participare la joc şi drept răsplată voi lăsa copiilor ecusoanele care le-au purtat în timpul jocului. Vor ieşi din clasă interpretând un cântec despre păsări.

Conversaţia de încheiere

Stimulente morale şi materiale (ecusoane).


91

PROIECT DIDACTIC

Marinela Costache, Grădiniţa ”Nicolae Romanescu”, Craiova Grupa: mijlocie Categoria activităţii: Activitate integrată Forma de realizare: Joc didactic Tema activităţii: “Căutătorii de comori” Tipul de activitate: consolidare Scopul activităţii:

- consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre obiectele din jurul nostru (denumire, structura, caracteristici, funcţionalitate, valoare estetică şi sentimentală);

- exersarea inteligenţelor multiple; - educarea spiritului de observaţie, a interesului pentru joc şi lumea

înconjurătoare. Obiective operaţionale:

- să denumească materialele / obiectele cu care acţionează; - să prezinte un obiect / grup de obiecte într-un mod creativ, misterios; - să formuleze enunţuri (întrebări / răspunsuri); - să manifeste orientare în spaţiu, comunicativitate, curiozitate, spirit de

observaţie, spirit creativ. Reguli ale jocului: Copiii organizaţi în grupuri de prezentare urmează pe rând indicaţiile de deplasare către locul misterios; prezintă ambianţa pregătită, apoi interacţionează cu celelalte grupuri. La prezentarea locului misterios participă toţi copiii din grupul-gazdă. Elemente de joc: suspansul, deplasarea, indicaţiile de orientare în spaţiu. Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, „călătoria misterioasă”, „schimbă perechea”. Material didactic: jucării, obiecte diverse, pietricele colorate, truse de construcţie, accesorii pentru jocul la „Căsuţa poveştilor”, jucăria preferată de acasă. Durată: 20-25’ Material bibliografic:

1) ,,Metode interactive de grup-ghid metodic”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Ed. Arves, Craiova, 2006.

2) ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,” vol. I, II, III, Breben S., Gongea E., Ruiu G., Ed. Reprograph, Craiova.

Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific

Desfăşurarea activităţii

Strategii didactice

Evaluare (instrumente şi

indicatori) 1.Organizare, pregătire

Material didactic Amenajarea zonelor în care vor acţiona copiii: mobilier, material

Observarea comportamentului

Capitolul II

92



Strategii didactice


indicatori) didactic

2.Reactualizarea cunoştinţelor

Jocul „Schimbă obiectul” Prezentarea obiectului prin enunţuri scurte partenerului de joc.

Explicaţia: Am găsit o lada cu „comori” (jucării şi pietricele colorate). Fiecare copil îşi va lua o comoară-jucării sau pietricele. Fiecare copil cu jucărie prinde de mână un copil cu pietricică. Din cele două coloane, prin prinderea capetelor, se formează două cercuri concentrice- cei cu jucării în interior, iar cei cu pietricele în exterior. La semnalul „schimbă perechea” copiii din interior se deplasează la dreapta. Lucrul în perechi: copiii din interior formulează o propoziţie simplă /dezvoltată pe care o comunică partenerului, apoi trebuie să ghicească în ce mână a ascuns perechea pietricica. La comanda „Schimbă perechea şi dă obiectul mai departe”. Fiecare copil dă obiectul vecinului în sensul deplasării şi jocul

Jumătate dintre copii iau câte o jucărie, iar ceilalţi câte o pietricică. Copiii formează perechi. Cele două coloane formează două cercuri concentrice. Copiii cu jucării în interior, cei cu pietricele în exterior. Se explică jocul, se exersează pentru înţelegere. Fiecare copil formează o propoziţie simplă /dezvoltată despre jucăria primită, apoi joacă „pietricica”.


93



Strategii didactice


indicatori) se repetă până când primul copil din interior ajunge să facă pereche cu primul copil din exterior. Evaluare.

Apoi copiii desfac cercurile - copiii care au pietricele spun culoarea şi le depozitează într-o casetă; - jucăriile sunt puse în lada pentru comori. Se apreciază dinamismul, interacţiunea, originalitatea răspunsurilor.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Tema activităţii Obiectivele activităţii

Expunerea: Astăzi ne vom juca de-a căutătorii de comori. Fiecare copil are un ecuson. Toţi copiii care poartă acelaşi ecuson se vor grupa.

Observarea comportamentului Se vor constitui 3 grupuri a câte 6 copii.

4. Dirijarea învăţării

Sarcina didactică „Călătoria misterioasă” În activităţile de la ariile de stimulare vor fi premiate lucrări ale copiilor, iar acestea vor deveni puncte de atracţie în călătoria misterioasă. - Copiii care au lucrat la sectorul „Construcţii” vor prezenta realizările lor enumerând obiectele realizate, analizând structura, caracteristicile elementelor. - Grupul de la

Fiecare grup are un lider care va dirija un reprezentant al altui grup spre destinaţie. Indicaţiile de orientare până la locul misterios pot fi, spre exemplu: fă 3 paşi la dreapta, ocoleşte mesele albastre, etc. Aici intervine grupul care a lucrat dimineaţa la domeniul respectiv, prezentând realizările şi atracţiile locului misterios. Grupul

Capitolul II

94



Strategii didactice


indicatori) „Jocul de rol”: Copiii se costumează cu materialele puse la îndemână (un şorţuleţ, o scufiţă, o baghetă, o basma, o coroniţă), apoi îi întreabă pe copiii din celelalte grupuri de cine le aduce aminte şi ce alte obiecte au mai întâlnit în poveşti. - Biblioteca: Expoziţia de personaje îndrăgite. Fiecare copil din grupul-gazdă spune povestea / istoria jucăriei sale- de ce-i place, cum se joacă cu ea, prin ce întâmplări a trecut.

respectiv se va integra în cadrul pe care-l prezintă şi va împărtăşi celorlalţi experienţele trăite. Fiecare copil va interveni propunând locul misterios în care îi place să se joace. Copiii se costumează, mimează câteva gesturi pentru a reprezenta personajul, ceilalţi răspund la întrebări, interacţionează cu grupul-gazdă. Copiii spun povestea jucăriei preferate (adusă de acasă). Ceilalţi enumeră jucăriile preferate.

5.Obţinerea performanţei

Întrebări/răspunsuri „Călătoria calare pe melc” Copiii pornesc prin clasă pentru a descoperi comori ascunse. Acestea se află în vitrine, în cutii, sub scaune. Regula este să cerceteze cu grijă, să meargă cu paşi mici şi să aleagă comoara cu care se poate juca mai frumos.

Copiii răspund la întrebările „Ce este şi ce faci el?” Copiii descriu jucăria aleasă, motivând alegerea (argumente estetice, funcţionalitate)

6. Evaluarea activităţii

Reluarea obiectivelor. Aprecieri

Copiii pun pe o etajeră jucăriile /obiectele aduse din


95



Strategii didactice


indicatori) stimulative asupra desfăşurării focului, interacţiunea între copii, valoarea ideilor.

călătorie. Stimularea Observarea comportamentului

7. Încheierea activităţii

Jocul „De-a comorile” îl vom relua când ne vom juca pe-afara sau vom merge în parc. Totul e să ştii să găseşti comori.

ACCESIBILIZAREA IDEII DE VALORI EUROPENE LA VÂRSTA

PREŞCOLARĂ

Maria Tuturugă, Grădiniţa nr.37, ,,Dumbrava Minunată”, Craiova Una din funcţiile pe care şcoala, ca instituţie, ce răspunde nevoii de

educaţie, este aceea de integrare într-un sistem de valori sociale. Dezideratul educaţiei universale mai poate fi conceput în afara unei

dimensiuni etice, morale a şcolii şi educaţiei. Nevoia de etică se leagă de victoria mondială a economiei de piaţă, bazată pe rentabilitatea economică, pe concurenţă şi competiţie.

O mişcare puternică care reclamă promovarea eticii vine dinspre ştiinţa mediului ECOLOGIA.

De aceea, sistemul şcolar trebuie să-şi afişeze valorile de referinţă în această direcţie, definite clar din punct de vedere social şi pedagogic. Elaborarea unei pedagogii moderne, bazate pe subiect (copil) activă şi responsabilizată în acelaşi timp va permite specializarea cu deschidere spre ceilalţi.

Educaţia în spiritul drepturile omului, ale copilului trebuie să constituie puncte de referinţă fără de care este greu de conceput educaţia etică în sistemul şcolar.

Adeziunea la valori a viitorului cetăţean care va trăi în societatea pluralistă se va produce şi în măsura în care curriculumul va promova valorile educative ale conţinuturile:

Educaţia pentru valori nu se face prin discurs pedagogic, ea trebuie să se reflecte în relaţia din comunitatea şcolară şi socială prin dimensiuni şi exemple concrete de respect, toleranţă, viaţă democratică, de responsabilitate.

Capitolul II

96

Stimularea reflecţiei, interogaţia, dezvoltarea gândirii critice la elevi (copii) reprezintă modalităţi reale de educare a valorilor democratice.

Paradigma pedagogică a unei educaţii pentru valori se poate realiza prin contextualitatea pe baza principiului aici şi acum.

Credibilitatea unei persoane sau a unei instituţii poate crea acelaşi etos comunicativ care reprezintă condiţie, sine qua non a transmiterii şi respectării valorilor.

Din această perspectivă, pledoaria pentru necesitatea accesibilizării ideii de valori la nivel de înţelegere şi manifestare a copilului preşcolar prin strategii specifice, se impune cu necesitate.

Copilul preşcolar va fi cetăţeanul de mâine, iar asimilarea valorii la standardele societăţii postmoderniste va conduce la realizarea dezideratelor Educaţiei Durabile.

Experienţele pedagogice care pledează pentru argumentarea idei că transmiterea valorii se poate realiza la vârsta preşcolară vor fi sintetic prezentate.

Concepute, proiectate şi derulate pe structura „METODEI PROIECTELOR” temele „EUROSURPRIZE”, „UE” valori”, „PRIETENIE”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, „CODUL ECO”, „EURO GARDA ECO”, „DREPTULUI COPILULUI” au contribuit la realizarea obiectivelor educaţiei pentru valori europene.

Complementar strategiilor tradiţionale de asimilare, aprofundare, exersare şi evaluare a cunoştinţelor şi capacităţilor, am utilizat metode active de învăţare, contextualizând sistemul de valori şi exersându-l.

Conceput pe metoda proiectelor, demersul didactic derulat pe o perioadă de două săptămâni cuprinde două miniproiecte: „EUROSUPRIZE” şi „VALORI EU”.

Accesibilizarea informaţiilor, înţelegerea valorilor şi exersarea competenţelor de transmitere a mesajelor s-a produs pe un teren pregătit derularea altor proiecte ce au anticipat prin informaţiile asimilate: „PRIETENIE”, „CODUL ECO”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, compre-hensiunea mesajului.

Determinarea implicării active a copiilor şi motivarea pentru a afla cât mai multe informaţii s-a produs prin declanşarea concursului „EUROPARLAMENTULCOPIILOR”.

Spiritul de competiţie promovat de U.E. s-a concretizat la nivelul demersului nostru prin angajarea părinţilor, ca furnizor de informaţie pentru copii, şi prin atribuirea recompensele pentru copii activi (steluţe galbene).

Modul de monitorizare a implicării în vederea decernării EUROPARLAMENTĂRILOR s-a realizat pe baza unui ghid.

1. informaţii prezentate de copii despre organismele U.E. şi ţările U. E;: „Reportaj”; „Ştirea zilei”; „Reporteri prin Europa”


97

2. rezolvarea sarcinilor în activităţile de tip integrat bazate pe metode interactive:

„Ciorchinele U.E.”; „Piramida, valori U.E”; „Blazonul U.E”; „Explozia stelară” ,, Trenul U.E.” joc interactiv. 3. analiza portofoliului copiilor: „Interviu + Turul galeriilor”. Pentru eficienţa şi eficacitatea demersului s-au stabilit strategii, astfel

încât obiectivele dorite să fie realizate. Proiectul a pornit de la evenimentul foarte mult mediatizat primirea „ROMÂNIEI” în Uniunea Europeană.

Elementele de provocare, de stimulare a curiozităţii epistemice leau constituit însemnele UE, afişate, vizualizate le Centrul tematic: steagul U.E, Harta ţărilor U.E, moneda EURO.

Pentru a argumenta afirmaţia că metodele interactive şi procedeele utilizate şi amintite în ghidul de monitorizare au condus la implicare deosebită a copiilor în a culege, transmite informaţii, în a le exersa în contexte diferite, portofoliul individual şi colectiv justifică valorizarea acestor idei.

Exemplificarea secvenţelor didactice cu particularizarea fiecărei metode constituie alternative de bună practică.

Astfel „Reportajul „Reporter prin Europa” având ca obiectiv expunerea unor informaţii privind Uniunea Europeană, privind ţările ce o compun.

Materiale utilizate: microfon (poate fi microfon jucărie sau reportofon), informaţii despre ţările U.E sau U.E, însemne, suveniruri, imagini, steaguri, monede.

Demers: (În fiecare zi se prezintă 23 reportaje) Educatoarea este reporter la primele relatări (reportaje); Fiecare copil care a adus la centrul tematic imagini, suveniruri, steag,

monede specifice ţării pe care a ales s-o prezinte este călătorul care, într-o excursie imaginară, a adunat aceste date.

Întrebări de genul: „Cum se numeşte ţara vizitată?” „ Ce culori are steagul ei?” „ Ce suveniruri ai adus?” „ Îi cunoşti capitala?” „ Cum sunt francezii, …?” „ Care este mâncarea specifică?” „Ce ai aflat despre copii ţării X ….?” Copilul cu abilităţi de comunicare este desemnat reporter. Educatoarea

notează pe flipchart copilul, ţara prezentată cu însemnele şi elementele specifice.

Capitolul II

98

De reţinut: Pentru ca informaţiile să fie uşor relatate copii trebuie ajutaţi de părinţi pentru a-şi pregăti portofoliul reportajului (informaţii, imagine, obiecte).

Copiii care nu au fost ajutaţi de părinţi să-şi pregătească un portofoliu, li s-a oferit posibilitatea să relateze o informaţie asimilată în timp în cadrul secvenţei „Ştirea zilei”.

Formularea „Am aflat că ….”, copilul transmite o ştire, relatează un aspect care l-a impresionat foarte mult (poate fi preluat din reportajele colegilor).

Când s-a acumulat informaţie suficientă, în sistem concentric, cunoştinţele au fost exersate în activităţi bazate pe acţiune interrelaţională, reprezentare grafică.

De exemplu: „Ciorchine, Ţări U.E”. Etape: Acţional: Se aşează în mijloc un cerc albastru pe care este scris

„Ţări U.E”, în jur se aşează cercuri cu steagurile ţărilor UE (pe cerculeţ este scris şi numele ţării)

„Reprezentare grafică” I. Activitate individuală: Fiecare copil îşi realizează propriu ciorchine cu

4,5,6 ţări (steaguri, nume). II. Se formează perechi şi fiecare copil îşi completează ciorchinele cu

elementele partenerului. De reţinut: După ce fiecare pereche şi-a realizat un ciorchine mai extins

decât cel iniţial, educatoarea reprezintă grafic un ciorchine cu informaţiile furnizate de fiecare grup în parte, astfel încât paleta (ciorchinele final să cuprindă toate ţările membre ale U.E (25+ ultimele 2 (România şi Bulgaria).

Pe acest ciorchine se pot purta discuţii care au ca obiectiv fixarea informaţiilor despre ţări, valorile tradiţionale pe care le promovează poporul respectiv.

Fixarea cunoştinţelor asimilate şi furnizate prin mijloace alternative s-a realizat prin metoda „EXPLOZIE STELARĂ”:

Tema: „Ce ştim despre Uniunea Europeană”


99

Material: 5 steluţe, fiecare având scrisă una dintre întrebările: 1. Ce?; 2. Când?; 3. Cine?; 4. Unde?; 5. De ce? 1 steluţă în centru cu eticheta

U.E.; 5 săgeţi steaguri, monede, imagini, etichete cu valorile U.E.

Demers: I. Educatoarea adresează întrebări

copiilor poziţionaţi câte unul lângă una dintre steluţe.

Exemplu: 1. Ce însemne ale UE cunoşti? Ce valori au ţările din U.E? Copilul de lângă steluţa cu întrebarea „Ce?” alege din materialele puse la

elementele care constituie răspuns la întrebarea care i-a fost adresată. II. Educatoarea împarte clasa în grupuri de câte patru copii, fiecare grup

adresează întrebările unui singur copil poziţionat lângă una dintre steluţe. Exemple de întrebări:

Când a intrat România în U.E? Unde este capitala U.E? Când putem merge în alte ţări fără paşaport? Unde merg parlamentarii europeni să-şi spună ideile?

Cine a avut ideea înfiinţării U.E.? De ce este bine să fim în U.E? Cine a ajutat România să intre în U.E? De ce am intrat mai târziu? De ce steagul UE are 12 steluţe?

De reţinut: La început educatoarea ajută copiii să-şi formuleze întrebările şi răspunsurile. Jocul se reia, schimbând rolurile. Sunt evidenţiaţi copiii care au adresat întrebări interesante şi cei care au dat răspunsuri corecte.

Recompense steluţe. Pentru accesibilizarea ideii de valori U.E. complementar temelor de

discuţie, am utilizat cu succes metoda „Piramida”.

Capitolul II

100

Material: 6 plăcuţe cu valori (etichete) cu un simbol al valorii şi cuvântul respectiv flipchart+cariocă.

Demers: I. Se exersează acţional la Sectorul „Bibliotecă”. Un grup de 6 copii, fiecare descifrează propria etichetă (plăcuţă) şi apoi

aşează plăcuţa încât cele 6 plăcuţe (ca într-un puzzle) să formeze o piramidă. Educatoarea ajută copiii să descifreze fiecare inscripţie (cuvânt ce

numeşte o valoare) şi discută cu copiii pentru înţelegerea importanţei respectării acestor valori.

II. Pentru fixare şi vizualizare se realizează o piramidă a valorilor UE pe flipchart (de către educatoare).

III. Copiii reprezintă grafic pe fişă individuală proprie piramidă a valorilor U.E.

Obiectivele proiectului au putut fi realizate prin folosirea metodei „Blazonul UE”.

În prima fază s-a constituit un Blazon ca o reconstituire de imagini (puzzle) cu elementele constitutive ale unui blazon. Se discută în grup educatoarecopii.

Faza a II-a: se realizează un blazon pe flipchart (copiii enunţă elementele

şi educatoarea scrie şi desenează). Faza a III-a: realizarea de către copii a blazonului propriu (elemente

desenate sau scriere - copiere a elementelor constitutive ale blazonului). De reţinut: Este indicat să se realizeze Blazoane în grup pe baza cărora

se poartă discuţii în cerc.


101

Stimularea implicării copiilor în a participa activ s-a realizat prin recompensarea cu steluţe.

Anunţarea concursului „Vreau să fiu EUROPARLAMENTAR UE” de la debutul proiectului a creat o atmosferă motivantă, spiritul de competiţie manifestându-se permanent.

Desemnarea candidaţilor (copii europarlamentari) s-a realizat prin exerciţii democratic. Fiecare copil a numit un coleg justificând alegerea potrivit criteriilor enunţate.

Dintre cei 10 copii desemnaţi candidaţii câştigă doar cinci care au cumulat cele mai multe steluţe.

Pentru departajare se analizează portofoliile individuale ale proiectului (informaţii, desene, blazon, ciorchine) şi răspunsurile la „Interviu”.

Întrebări: Ce vei face ca EUROPARLAMENTAR? Ce vei spune despre România şi copiii din România? Analiza portofoliilor se realizează folosind metoda „Turul Galeriilor”. Expuse vizibil, produsele fiecărui copil candidat sunt evaluate de colegi şi

notate cu steluţe. Pe flipchart se notează rezultatele şi se desemnează câştigătorii. Valorile pe care UE le promovează privind problematica mediului, au fost

accesibilizate prin derularea proiectelor programului ECOŞCOALA. Dreptul de a circula se câştigă respectând reguli, cooperarea, ajutorul,

respectul fiind repere general valabile pentru cetăţenii europeni. Bibliografie: „Metode interactive de grup”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta

Ruicu, Mihaela Fulga, Editura Arves. „Şcoala şi educaţia pentru toţi”, Traian Vrăşmaş, Ed. Bucureşti 2004.

CREATIVITATEA EDUCATOAREI

condiţie pentru sporirea eficienţei demersului didactic

Carmen Şerban, Grădiniţa „N. Romanescu” Craiova

În întreaga sa manifestare copilul este împins de dorinţa cunoaşterii, a descoperirii, iar curiozitatea spontană a lui, manifestată prin întrebările ”de ce?”, ”cum?”, ”cine?”, ”ce se întâmplă?” constituie întotdeauna un prilej de a-l pune pe acesta să răspundă singur la întrebări, printr-un demers didactic euristic, problematizant, activ şi acţional, în care creativitatea educatoarei îşi spune din plin cuvântul.

Un astfel de demers îl constituie activităţile integrate în care graniţele rigide dintre activităţi se şterg, iar copiii sunt supuşi unor experienţe de învăţare complexe care le dezvoltă interesul pentru dobândirea cunoştinţelor.

În cadrul proiectului ”Alimentele şi sănătatea”, am desfăşurat activitatea integrată ,,Ce, cât şi cum mâncăm pentru a fi sănătoşi?”, în care s-au

Capitolul II

102

îmbinat mai multe forme de realizare: întâlnire cu un medic nutriţionist, convorbire, observare, joc acţional de sortare, clasificare, recitare poezii, interpretare cântece, teatru.

Ca obiective generale am urmărit: – cunoaşterea de către copii a celor mai importante alimente necesare

menţinerii sănătăţii, precum şi a principalelor reguli de păstrare, preparare şi consummare a acestora;

– dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei involuntare; – formarea deprinderii de a selecta atent alimentele consumate; – cultivarea interesului pentru respectarea regulilor de igienă.

Activitatea s-a desfăşurat iniţial sub forma unei convorbiri între medic şi copii, cu întrebări adresate de ambele părţi. În acest mod s-au clarificat aspecte privind importanţa alimentaţiei pentru om, tipul alimentaţiei la copiii preşcolari, alimentele de bază, derivatele acestora, alimente permise şi interzise copiilor, influenţa alimentelor procesate industrial asupra sănătăţii, rolul vitaminelor şi mineralelor în menţinerea vieţii, norme de igienă alimentară şi necesitatea respectării stricte a acestora.

Se prezintă apoi schema aparatului digestiv, iar copiii observă drumul parcurs de alimente până se transformă în substanţe nutritive pentru organism.

Se desfăşoară activitate pe grupuri: sortarea jetoanelor cu imagini ale alimentelor de bază şi derivatele acestora, clasificarea derivatelor conform materiei prime, numărarea produselor şi asocierea cifrelor corespunzătoare.

Sub îndrumarea medicului imaginile selectate sunt ordonate într-o ”piramidă a alimentelor” şi astfel se stabileşte locul pe care fiecare aliment îl ocupă într-o alimentaţie raţională.

Prin propoziţii eliptice se face evaluarea normelor de igienă a alimentaţiei: păstrarea, prepararea şi consumarea alimentelor.

Copiii recită poezii şi cântă despre alimentele preferate şi momentele servirii mesei.

Momentul surpriză al activităţii îl constituie sceneta ”Disputa alimentelor” – creaţie proprie- prezentată de către educatoare în colaborare cu mame ale copiilor, acesta fiind desfăşurată interactiv cu participarea medicului şi a copiilor.

În acest mod am constatat că preşcolarii au reţinut foarte uşor diverse aspecte privind alimentaţia raţională. Momentul întâlnirii cu medicul a adus activităţii mai multă rigoare ştiinţifică şi de asemenea a stârnit interesul şi curiozitatea copiilor. Medicul a fost alături de copii într-o altă ipostază, aceea de sfătuitor, de colaborator, partener de joc, ceea ce în mod cert a dus la o îmbunătăţire a relaţiei copil-medic, ştiut fiind faptul că mulţi copii se tem de medic. De asemenea poeziile şi cântecele au creat momente artistice care au adus buna dispoziţe în rândul copiilor, iar teatrul, prin costumaţia adecvată şi replicile amuzante, a stârnit în egală măsură curiozitatea şi hazul copiilor, rămânând pentru ei un moment de neuitat.


103

Activităţile integrate înlătură rutina şi fac posibilă asimilarea rapidă şi fără eforturi a noi cunoştinţe de către copii, însă este important ca educatoarea să realizeze un bun scenariu al acestora în care îşi manifestă din plin creativitatea.

Disputa alimentelor Personaje : Medicul

Prăjitura Zâna sucurilor Mărul

În sala de grupă medicul discută cu copiii despre alimente, rolul lor în menţinerea vieţii, reguli de igienă a alimentelor, vitamine şi minerale conţinute de alimente.

Intră „Prăjitura”, „Zâna Sucurilor” şi „Mărul” – purtând o costumaţie adecvată – interpretate de către educatoare sau mame ale copiilor.

Prăjitura: — Bună ziua, dragi copii! Am aflat că azi aveţi o întâlnire importantă în care discutaţi despre noi. Iată am venit aici să ne vedeţi cât de frumoase suntem şi mai ales să vă reamintim cât de gustoase suntem. Ne recunoaşteţi ? Cine suntem noi ? Eu cine sunt ? (Se aşteaptă răspunsul copiilor)

Sucul: — Dar eu, cine sunt ?...eu sunt Zâna Sucurilor.

Mărul: — Şi eu ? (copiii recunosc personajele după costumaţie şi ecusonul de pe piept)

Prăjitura: — Văd că ne-aţi recunoscut, dar ştiţi voi ce gust avem ?

Copiii: — Dulce, acrişor……

Prăjitura: — Dar din ce sunt făcută ştiţi ?

Copiii:………………………… Prăjitura:

— Priviţi, aici jos am un pandişpan făcut din făină, zahăr şi ouă, apoi un rând de cremă de ciocolată, vedeţi numai bunătăţi. Vai ce poftă îmi fac! Mai sus iarăşi am pandişpan, cremă şi deasupra frişcă, multă frişcă! Mai am şi un moţ din dulceaţă şi ciocolată. Vedeţi ce frumoasă sunt! Iar gustoasă… o minune! Dacă mâncaţi prăjituri multe, veţi creşte mari, aşa ca mine!

Medicul: — Stimată „Prăjitura”, noi toţi ştim că sunteţi bune şi gustoase, dar copiii nu trebuie să abuzeze, adică să mănânce prea multe prăjituri. — Copii, prăjiturile conţin zahăr, ouă în cantităţi mari şi dacă mâncaţi prea mult vă puteţi îmbolnăvi. Prea multe prăjituri vă fac să fiţi graşi şi un copil gras nu este totdeauna sănătos! Se spune că un copil grăsuţ, va fi un adult obez.

Capitolul II

104

Prăjitura: — Cum, un copil gras nu este frumos ? Ce vrei să spui? Lămureşte-mă!

Medicul: — Este frumos, dar nu este sănătos, mai târziu va fi un adult obez măcinat de multe boli!

Prăjitura (mirată): — Eu aşa credeam, că oamenii graşi sunt cei mai frumoşi şi mai sănătoşi! Ştiţi cum se spune „gras şi frumos”. Acum am‚ înţeles. Copii, să mâncaţi şi prăjituri, dar nu prea multe şi numai după ce-aţi mâncat supa şi friptura. Prăjiturile sunt pentru desert. Aţi înţeles? Aşa să faceţi!

Copiii:…………… Zâna Sucurilor:

— Dragă Prăjitură, dă-mi şi mie voie să vorbesc cu copiii! Prăjitura:

— Bine, te rog, poate eşti tu mai convingătoare. Zâna Sucurilor:

— Copii, după ce aţi mâncat prăjituri, care oricum sunt cam greţoase, eu, sucul, sunt cel mai bun pentru voi! Sunt rece şi acidulat şi vă răcoresc imediat. Dacă beţi sucuri multe şi de toate felurile, veţi fi mereu veseli şi binedispuşi. Ce ziceţi, ne împrietenim ?

Copiii:…………… Zâna Sucurilor:

— Voi la grădiniţă beţi suc? Copiii:

— Bem suc după ce mâncam, uneori nu în fiecare zi, un pahar, Zâna Sucurilor:

— Aşa de puţin ? Eu credeam că beţi în fiecare zi câte o sticlă ! Vai, ce păcat ... Medicul:

— Nu este niciun păcat ! Voi, sucurile sunteţi bune răcoritoare, dar copiii nu au voie sa bea prea multe sucuri. Dacă sucul este prea rece, îi doare gâtul, dacă beau înainte de masă nu mai au poftă de mâncare, îi doare stomacul, în plus sucurile conţin multe substanţe chimice, conservanţi care nu fac bine organismului. Copii, puteţi să beţi sucuri, dar mai rar, nu zilnic şi nu în cantităţi mari. Cel mai bine este ca mamele voastre să vă prepare sucuri naturale din fructe, nectar, compoturi, fără conservanţi şi cu zahăr cât mai puţin.

Zâna Sucurilor: — Mai rar, mai rar ... tot mereu aud recomandarea aceasta! Eu aş fi vrut copii, să beţi mult suc, în fiecare zi. Dar... ce să fac ? Acum chiar îmi vine, să plâng...

Mărul: — Copii, vreau să vă spun şi eu ceva!

Zâna Sucurilor: — Pleacă tu, că eşti prea acru!


105

Prăjitura: — Şi prea tare! Îi dor dinţii pe copii!

Mărul: — Copii, eu sunt cel mai bun fruct. Eu sunt regele fructelor! Stau la masa împăraţilor, preşedinţilor, miniştrilor. Pe mine dacă mă mâncaţi nu va îmbolnăviţi! Creşteţi mari, sănătoşi şi voinici! Eu am multe vitamine!

Prăjitura: — Parcă noi nu avem!

Zâna Sucurilor: — Chiar aşa!

Mărul: — Da copii! Vitaminele mele vă fac sănătoşi şi puternici. Eu pot fi mâncat şi crud şi suc şi compot şi plăcintă. Dar cel mai bun sunt crud, cu coajă cu tot!

Medicul: — Da copii, mere şi alte fructe este bine să consumaţi zilnic! Se spune că dacă mănânci un măr pe zi nu te duci la medic, iar dacă mănânci şase mere pe zi nu mai ai nevoie de stomatolog, nu mai faci carii.

Mărul: — Vedeţi copii că am dreptate! Eu sunt cel mai bun şi cel mai ieftin fruct! La piaţă sunt mere din belşug, dar înainte de a mânca mere trebuie să le spălaţi bine. Ce părere aveţi? Pot fi prietenul nostru?

Copiii:…………… Mărul:

— Ce bine îmi pare, ce bine îmi pare! Voi fi mereu prietenul copiilor! Am câştigat, am câştigat!

Prăjitura: — Şi noi ?

Zâna Sucurilor: — Cu noi cum rămâne?

Medicul: — Şi voi sunteţi prieteni cu copiii, dar este bine să vă întâlniţi mai rar.


Carmen Maria Urcan

Grupa: mare-pregătitoare Durata: 35 minute Categoria de activitate: Educaţie pentru ştiinţă Tipul activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: „Prietenii pădurii” Subtema: Animale sălbatice din ţara noastră. Mijloc de realizare: convorbire realizată prin metoda cubului.

Capitolul II

106

Obiective cadru: - dezvoltarea capacităţii de a înţelege mediul înconjurător. -cultivarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin cooperare Obiective de referinţă: -să cunoască unele componente ale lumii înconjurătoare (animale) - să-şi adapteze propriul comportament la cerinţele grupului. Obiective operaţionale: a) cognitive: - să denumească animalele sălbatice din ţara noastră; - să descrie un animal sălbatic; - să compare două animale sălbatice; - să specifice hrana animalelor sălbatice; - să numească puii animalelor sălbatice; - să identifice „personajele animale” precizând povestea din care fac parte b)motrice: - să se orienteze corect în spaţiul suprafeţelor de lucru; - să utilizeze corect materialul didactic; c)afective: - să-şi cultive autocontrolul emoţiilor; - să înveţe să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptare; Strategia didactică: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, metoda cubului, metoda pătratelor divizate, demonstraţia Mijloacele de învăţământ: planşe cu animale sălbatice, cub (carton, placaj sau material plastic) cu latura de 50 cm, pătrate divizate reprezentând un animal. Material bibliografic: Cerghit, Iona, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Bucureşti, 2006

Etapele activităţii Activitatea educatoarei Activitatea copiilor

Metode şi

procedee 1.Moment organizatoric

Aşez scaunele la măsuţe câte 3-4 (sau mai puţine în funcţie de câţi copii sunt). Pregătesc materialele didactice necesare.

Se aşează pe scăunele şi sunt cuminţi.

2.Captarea atenţiei

Trezirea interesului pentru activitate se va face prin citirea de către educatoare a unei scrisori trimisă de Rilă Iepurilă.

Ascultă cu atenţie. Ascultă


107

3Anunţarea temei

Astăzi vom învăţa despre animalele sălbatice din ţara noastră. Activitatea noastră se va numi „Prietenii pădurii” Întreb copii cum se numeşte activitatea.

Răspund: „Prietenii pădurii”.

Conversa-ţia

4.Desfăşura-rea propriu-zisă a activităţii

V-am adus un cub (îl arăt copiilor şi-l rostogolesc pentru a vedea că pe fiecare latură scrie ceva), pe care îl vom folosi astăzi la activitate. Pe fiecare latură a cubului e scrisă câte o anumită sarcină, adică ceea ce trebuie să faceţi voi. V-am împărţit pe grupe, asta înseamnă că veţi lucra împreună câte 3-4. Eu voi rostogoli cubul (zahărul) şi la ce sarcină se va opri aceea va avea de făcut prima grupă. Împart copiii în I grupă, a II-a, etc. Por să-şi denumească grupa (De ex. grupa iepuraşilor). Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex. grupa iepuraşilor). Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex. pe zar scrie „Numeşte”, deci ei vor trebui să numească toţi locuitorii pădurii sau „descrie” şi ei vor trebui să descrie un animal sălbatic ales de educatoare) şi la fel precizeze şi celorlalte grupe ce sarcină au. Întreb pe rând fiecare grupă dacă a reţinut ce are de făcut. Le voi cere să se concentreze şi să se sfătuiască între ei, apoi să-şi aleagă pe cineva care să fie şeful, adică să răspundă pentru ei. Voi cere să fie atenţi şi să reţină ce spune fiecare grupă pentru că la sfârşit vor primi şi o fişă despre tot ce vor

Copiii reţin ce grupă sunt. Spun ce au de făcut (de analizat, de descris etc). Îşi aleg şeful grupei. Se sfătuiesc între ei. Şeful grupe răspunde.

Explicaţia Metoda cubului Demonstra-ţia

Capitolul II

108

învăţa astăzi. Le voi lăsa 2-3 minute să se concentreze apoi voi cere unei grupe să-şi spună sarcina şi să o rezolve, în timp ce celelalte grupe ascultă şi pot corecta dacă li se pare că s-a greşit undeva. Se apreciază răspunsurile bune şi se trece la altă grupă şi la altă sarcină de lucru. Îi voi supraveghea în permanenţă şi îi voi ajuta acolo unde nu se descurcă. După ce se vor epuiza toate sarcinile se vor face o concluzie.

Răspund la întrebări.

5.Asigurarea retenţei şi a transferului

Copii vor fi regrupaţi în grupuri de câte 6. Lucrează din fiecare grup 5 copii, iar unul este observator. Fiecare grup va primi câte un pătrat divizat în mai multe feluri reprezentând o imagine a unui animal personaj din poveşti. Voi cere copiilor să reconstituie pătratele şi să identifice animalele personaje din povesti şi să interpreteze dialogurile dintre ele sau să povestească un scurt fragment. Ex: „Capra cu trei iezi”, „Ursul păcălit de vulpe” „Ciubotele ogarului” etc. Le voi da indicaţii acolo unde va fi nevoie.

Reconstituie pătratele divizate şi identifică animalele personaje din poveşti. Povestesc scurte fragmente în care sunt implicate animalele personaje.

Metoda pătratelor divizate

6.Încheierea activităţii

Despre ce am învăţat astăzi? Voi face aprecieri generale şi individuale asupra desfăşurării activităţii. Copii vor interpreta cântecul: ”Graiul animalelor”.

Despre animalele sălbatice, despre locuitorii pădurii.


109

PROIECT DIDACTIC

Lőrinczi Härtlein Enikő, Grădiniţa nr.3 Sovata

Grupa: mijlocie Activitatea: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: Insectele - „Comorile Zânei Primăvara” Tipul activităţii: verificare - consolidare de cunoştinţe Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: - Exersarea memoriei, dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii în vorbire; - Consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziţii corecte din punct de vedere gramatical; Obiective operaţionale: - Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copii vor fi capabili: - Să recunoască o ghicitoare, spusă de educatoare - Să ghicească după câteva caracteristici şi imagini esenţiale, părţile corpului, locul unde se ascund şi dacă este sau nu folositoare insecta; - Să compare două insecte - asemănări/deosebiri; -folositoare/dăunătoare. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, tratarea diferenţială, descoperirea, jocul de mişcare şi metoda jocului „Schimbă perechea” Material didactic: Cărţi de joc cu imaginile insectelor, cărţi cu imaginile insectelor în care se precizează şi se află locul de unde provin; Sarcini didactice: Dezlegarea ghicitorilor; Formularea de propoziţii corecte; Denumirea insectelor; Relaţionarea cu ceilalţi; Rezolvarea probleme în pereche; Lucru în pereche; Regulile jocului: Grupa este împărţită în două echipe pe baza unei zicători. Copiii vor realiza lucrul în pereche, ajutându-se astfel la cunoaşterea de la unul la altul cât mai multe despre insecte. La baterea palmelor, schimbarea locului, şi până atunci să-şi reţină câteva caracteristici despre insecta respectivă. Elemente de joc: surpriza, jocul, jetoane, ecusoane, aplauze, semnal acustic, deplasarea, scrisoare.

Capitolul II

110

Evenimente didactice Conţinutul ştiinţific Strategii

didactice

Evaluarea, instrumente şi indicatori

1. Moment organizatoric

Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: - aerisirea sălii de grupă; - pregătirea materia-lelor didactice; -aranjarea scăunelelor în două cercuri concentrice; -introducere copiilor în sală de grupă;


O realizez prin citirea unei scrisori primită de la Zâna Primăverii, care ne propune să-i adunăm insectele pierdute în drum spre noi.

- Expunerea - Conversaţia -Intuirea materialelor

3.Anunţarea temei şi obiectivelor

Voi anunţa titlul jocului: „Comorile Zânei Primă-vara”. Pentru ca să găsim comorilor Zânei, trebuie să găsiţi prima dată perechea voastră, după ecusoanele primite. Ca să fiţi bine pregătiţi în grupa mare, jocul acesta vă va ajuta foarte mult. Ca să găsiţi comorile Zânei, trebuie să jucăm un joc, care vă v-a indica aceste comori.

O realizez prin interacţiune expozitivă, folosind ca procedeu comunicarea orală.

4.Desfăşurarea activităţii

Jocul se numeşte „Schimbă perechea” şi se desfăşoară în felul următor. Fiecare dintre voi trebuie să-şi găsească perechea după culoarea fluturelui. Fluturii de o culoare vor ocupa loc în cercul exterior şi cei cu altă culoare în cercul interior. Veţi primi jetoane cu desenele insectelor şi va trebuie să le spuneţi caracteristicile.


111

La auzul semnului veţi schimba perechea, cei care stau în cercul din exterior. Astfel toţi acumula cunoştinţe noi.

Jocul de probă După explicaţia regulilor de joc, vom desfăşura un joc de probă, în funcţie de nivelul cunoştinţelor copiilor.

-Demonstraţia -Jocul de probă.

Autoevaluare

Jocul propriuzis

Vom începe jocul prin care copiii primesc sarcina de a fi atenţi şi să ajute unul pe celălalt. Copiii vor alcătui în propoziţii scurte caracteristicile insectelor văzute pe cartonaşe: -buburuza, fluture, furnica, greierele, cărăbuşul, albina, licuriciul, libelula, omida, musca, ţânţarul.

-Conversaţia -Exerciţiul

Verificarea cunoştiinţelor Rezolvarea sarcinilor jocului

Jocul propriu-zis

Ca relaxare vom imita glasul câtorva insecte: Albina: zum-zum-zum Ţânţarul: zî-zî-zî Imităm cum zboară: fluturele, Buburuza, cărăbuşul. Ne uităm la imaginile din lexicon ca să vedem naşterea fluturelui.

-Imitare -Jocuri de mişcare -Privirea ilustraţiilor

Ghicitori Să vă fie puţin mai greu, trebuie să ghiciţi despre cine va fi vorba în următoarele ghicitori. „Colorat e ca o floare, Trupul fin şi mic el are, Zboară vara pe câmpie, Spuneţi ce-ar putea să fie?”

(fluturaşul) Copiii vor spune câteva propoziţii despre fluture. „Mică, dar voinică, În spate ridică,

-Conversaţie -Exerciţiul -Ghicirea ghicitorilor -Alcătuirea propoziţiilor corecte -Conversaţia conţine precizări despre asemănări /deosebiri, folositoare/dăună-toare.

Capitolul II

112

Sacul cu povară Să-l ducă în cămară” (furnica) Copiii alcătuiesc câte o propoziţie despre furnică. „În loc să-şi caute mâncare, El cântă vara pe ogoare.” (greierele) Copiii alcătuiesc propoziţii despre greier.


Zâna primăverii şi-a găsit insectele pe care le-a pierdut? V-a adus şi vouă câte o comoară modelată: buburuză, albină, greier ca răsplată.

Se fac aprecieri generale şi individuale.

METODE ACTIVE DE ÎNVĂŢARE METODA „CUBUL”

Marioara Popescu Grădiniţa: „Roboţel”

Grupa: Mare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: „De vorbă cu vara” Tipul activităţii: Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor Obiective operaţionale: - să ia parte la o activitate de învăţare în grup; - să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător; - să manifeste iniţiativă în comunicarea orală; - să redea cântece, poezii, ghicitori legate de anotimpul vara. Materiale necesare: Se realizează un cub din carton, Feţele cubului sunt colorate diferit. Fiecărei feţe îi corespunde un verb: 1) albastru - „descrie” 2) roşu-„compară” 3) verde - „asociază” 4) galben - „analizează” 5) maro - „aplică” 6) portocaliu - „argumentează”


113

Pe măsuţă sunt jetoane cu aspecte specifice anotimpului vara( e cald, e secetă, se coc multe fructe şi legume, copiii iau vacanţă, pleacă la munte, la mare etc.), culori , carioca, coli albe A4. Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil primeşte în piept o umbreluţă colorată diferit (culorile de pe feţele cubului) în funcţie de care se vor grupa la măsuţe. Reactualizarea cunoştinţelor: se va face printr-o discuţie (în cerc) despre aspectele caracteristice anotimpului vara. Copiii împărţiţi în grupe eterogene (nu neapărat egale numeric). Echipele ale un lider de grup care va extrage un bilet a cărui culoare corespunde cu una din feţele cubului pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă(descrie, compară, asociază, aplică, argumentează). Se anunţă tema, explicând sarcina de lucru şi timpul acordat fiecărei grupe în parte (10-15 minute). După primirea sarcinii de lucru fiecare grupă discută, stabilesc modalitatea de rezolvare a sarcinii, îşi aleg un lider care să-i reprezinte. Pe tot parcursul activităţii copiii, din grupul respectiv, colaborează, discută, dezbat problema. Grupul 1 - „descrie”- au ca sarcină:

-să enumere elementele specifice anotimpului vara. Răspunsurile copiilor: „Vara începe vacanţa. Este cald şi mergem la mare şi la munte. Înfloresc multe flori. Se coc multe fructe(mere, pere, căpşuni. cireşe, vişine, caise, piersici, struguri, corcoduşe) şi legume (roşii, ardei, morcovi, varză). Păsările zboară din creangă în creangă şi îşi hrănesc puişorii.” Grupul 2. -„compară” - au ca sarcină: - să stabilească asemănări şi deosebiri între anotimpul vara şi celelalte anotimpuri. Răspunsurile copiilor: „ Toamna este frig, vara este cald. Şi vara avem fructe şi legume, dar cele mai multe se coc toamna. Vara este foarte multă verdeaţă, multe flori, iar toamna avem numai crizanteme şi tufănele. Păsările pleacă de la noi din ţară toamnă şi se întorc primăvara. Vara oamenii se îmbracă foarte subţire pentru că este cald, toamna se îmbracă mai gros pentru că este frig.” Grupul 3. -„asociază”-au ca sarcină: -să spună anumite fragmente din poeziile care se potrivesc cu imaginile de pe masă (flori, fluturi, doi copii merg la mare, la munte livada cu cireşi Răspunsurile copiilor: „Vara a sosit voioasă”

Capitolul II

114

VARA

Vara a sosit voioasă Soarele dogoreşte Şi ne aduce cânt şi soare Teiul înfloreşte Ea ne cheamă în drumeţie Grâul este aurit Sus la munte jos la mare Cine a sosit? Spicul de grâu Îţi fac paiul subţirel Spicule cu grâu bălai Şi încep să înşir pe el Animat în vârf de pai, Boabe multe mărunţele Am să-ncerc iubite spic, Două şiruri de mărgele Să te desenez un pic. Şi mustăţi, aşa cum ai, Aplecate către pai. Iar sub spic, de pai lipită, Fac şi-o frunză îndoită, Total galben colorat, Să fie spic adevărat. Grupul 4. -„analizează” - au ca sarcină: - să stabilească părţile componente ale fructelor şi legumelor de vara învăţate. Răspunsurile copiilor: Cireşele şi vişinele sunt acoperite cu o coajă subţire, au un miez gustos şi un sâmbure tare în mijloc la fel ca piersicile şi caisele. Roşia are o coajă subţire şi netedă. Sub coajă se află un miez zemos în care se găsesc seminţe mici şi galbene. Ardeiul are o coajă subţire care acoperă un miez mai subţire decât la roşie. Înăuntrul ardeiul este gol, plin cu aer. Seminţele sunt mici, albe, aşezate în mijlocul lui ca un bucheţel. Grupul 5. -„aplică”- au ca sarcină: - să deseneze cât mai multe elemente specifice anotimpului vara încât să obţină un tabloul de vară „Peisaj de vară, la munte, la mare, în lanul de grâu”. Grupul 6. -„argumentează” - au ca sarcină: - să motiveze de ce le place anotimpul vara Răspunsurile copiilor: Toamna este anotimpul vacanţei, a plimbărilor. Avem multe fructe şi legume. Eu iubesc vara pentru că este ziua fratelui meu şi mâncăm multă îngheţată. Şi vara este frumoasă, pentru că înfloresc trandafirii, macii. Evaluare: Se fac aprecieri asupra modului cum au rezolvat sarcina, cum s-au exprimat, cum au colaborat în cadrul grupului.


115


Zoe Viorica Ivănuş, Viorica Burza, Grădiniţa nr. 2 Deva

Grupa: Pregătitoare Domeniu de cunoaştere: Cunoaşterea mediului Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Tema: « Flori de primăvară - narcisa, zambila şi laleaua ». Forma de realizare : Observare Obiectiv fundamental : Cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele trei flori de primăvară, în ceea ce priveşte structura, culoarea, mirosul, modul de viata, utilitatea, îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi (bulb, buchet…); Obiective operaţionale : 01-Obiective cognitive : - să analizeze comparativ cele trei plante prin antrenarea analizatorilor : vizual, olfactiv, tactil : - să precizeze asemănările şi deosebirile dintre cele trei plante; - să verbalizeze datele percepute prin alcătuirea de propoziţii dezvoltate şi fraze coerente din punct de vedere gramatical; -să mânuiască cu grijă o planta fără a o rupe; 02-Obiective psiho-motorii : - să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi : bulb, buchet, tulpina; - să stăpânească un limbaj adecvat activităţii; - să motiveze necesitatea de a îngriji aceste plante; - educarea dragostei pentru natura; 03-Obiective afective; - să manifeste curiozitate pentru aflarea noilor informaţii legate de aceste plante; - să prezinte interes pentru activitate participând activ şi afectiv Strategie didactică : a)Metode : observaţia, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problema-tizarea; « Tehnica clubului »; « Turul galeriei »; « Bula dubla »; b)Mijloace : flori naturale : narcisa, zambila şi laleaua; planşe cu cele trei plante; stimulente Bibliografie : «Cunoştinţe despre natura şi om în grădiniţa de copii », Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1978, pag. 123-126; « Florile-parfum şi culoare », Editura Albatros 1971, pag.168-174; « Metode interactive de grup, Editura Arves 2002 de Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga.

Capitolul II

116

Etapele activităţii

Conţinut ştiinţific

Desfăşurarea activităţii Strategii didactice

Evaluare Instrumente Indicatori

0 1 2 3 1.Moment organizatoric 2.Discuţii introductive

Organizarea clasei

-conversaţia Pregătesc cele necesare desfăşurării activităţii; stabilesc ordinea şi disciplina în rândul copiilor prin cerinţe verbale; aranjez sala de grupă şi supraveghez ocuparea locurilor; Pentru a le capta atenţia voi enunţa o ghicitoare : « Pomii au înmugurit Florile au înflorit, Iar zăpada s-a topit, Oare cine a venit ? » « …primăvara. » « În ce anotimp suntem ? » “…primăvara.” “-De unde ştim că este primăvara?"

Răspund la întrebările puse de educatoare

3.Anuntarea temei şi formularea obiectivelor 4.Predare / asimilare de noi cunoştinţe

Prezentarea florilor în faţa copiilor Se aplică tehnica “cubului” care

« …afara este cald, apar ghioceii si alte flori… » « -Ce flori apar primăvara ? » « …ghiocelul, narcisa, brânduşa, zambila » Astăzi la cunoaşterea mediului vom observa trei flori : narcisa, zambila şi laleaua. Prezint narcisa, zambila şi laleaua. « -Ce flori sunt acestea ? » « …narcisa, zambila şi laleaua. » Voi va trebui să fiţi foarte atenţi pentru a observa asemănările şi deosebirile dintre cele trei flori. Se prezintă cubul în faţa copiilor şi se citesc sarcinile ce derivă din utilizarea lui; 1.Descrie ! (« Cum arată

Să reţină ideile, obiectivele precizate Descrierea plantelor


117

stimulează asociaţia de idei, transferul de cunoştinţe, originalitatea, creativitatea.

aceste flori ? » - culoare, forma, mărime) 2.Compară ! (« Cu ce flori seamănă sau de care flori diferă? ») 3.Asociază ! (« Ce simţuri sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste flori ? »)

Stabilirea de asemănări şi deosebiri şi motivarea lor Realizarea de conexiuni intre mediul înconjurător

Sinteza parţială

Se aplică tehnica « Turul galeriei » Se aplică « Bula dubla »

4.Analizează ! («Care sunt părţile componente ? La ce folosesc ? ») 5.Aplică ! (« Sunt folositoare ? Dă exemple!”) 6.Argumentează pro sau contra! (“Este bine sau nu să plantăm flori ? De ce ? ») Se formează grupe de către 3-4 copii . Copiii organizaţi în grupuri rezolva o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii. La semnalul dat copiii desenează ce ştiu despre cele trei flori. Apoi ceilalţi trec pe la fiecare poster şi înscriu comentariile critice Se completează de o subgrupa de copii pentru 2 flori : zambile si narcise, apoi pentru alte doua comparativ : narcisa şi laleaua.

şi propria persoana Efectuarea unei asocieri, comparaţii, sinteze Originalitatea răspunsurilor Idei noi apărute; Valoarea ideilor; Evaluarea cantitativa a ideilor; Eventualele erori În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se completează asemănările. În cercurile din exterior

Capitolul II

118

5.Fixarea cunoştinţelor 6.Încheierea activităţii

Copiii trebuie să aşeze corect părţile componente ale fiecărei flori Se cântă un cântec despre primăvara

Împart copiilor părţile componente ale unei flori : un grup de copii va primi părţile componente ale narcisei, celalalt grup al zambilei, iar ultimul grup ale lalelei. La finalul activităţilor se cântă un cântec despre primăvara

se completează deosebirile dintre flori. Copiii aşează părţile componente ale fiecărei flori astfel încât să formeze floarea. Aprecieri asupra desfăşurării activităţii Stimulente.


Educatoare: Militaru Florentina Grădiniţa : Videle Grupa pregătitoare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: "Ce ştii despre anotimpul toamna?” Tipul de activitate: verificarea şi evaluarea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Forma de realizare: Joc didactic Scopul activitatii: exersarea capacităţilor şi abilităţilor specifice inteligenţelor: verbal-lingvistică, naturalistă, vizual- spaţială, interpersonală şi intrapersonală Obiectivele operaţionale:

să identifice elemente ale mediului înconjurător specifice temei ; să enumere caracteristici; să interpreteze imagini folosind metafore, expresii literare; să coopereze în timpul activităţii cu partenerii ; să exprime ideile grupului .

Metode şi procedee: tehnica Lotus, conversaţia, partenerul de sprijin Material didactic : fişe de lucru, imagini, jetoane, ecusoane. Material bibliografic: „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu Editura Reprograph 2003,2004,2005 "Metode interactive de grup"Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga Editura Arves 2006 Durata: 25’-30


119

Desfăşurarea activităţii: Evenimentul didactic

Conţinutul stiintific

Strategiile didactice

Evaluarea (instrumente si indicatori)

Momentul organizatoric Introducerea în activitate Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Dirijarea activităţii 1)Discuţie în cerc

Ghicitori (1-2) despre anotimpul toamna Tema şi obiectivele activităţii integrate: motivaţia învăţării Teme secundare (posibile): caracteristicile toamnei, fructe, legume, fenomene, plecarea păsărilor, activitatea gospodinei, munci specifice toamnei, pregătirea animalelor pentru iernat

Pregătirea materialului didactic şi a mobilierului specific activităţii Ocuparea locurilor Frontal, se expun ghicitorile şi se fac conexiuni între conţinut şi răspunsuri Sunt expuse obiectivele stabilite în concordanţă cu tema şi cu scopul activităţii subliniind motivaţia învăţării Tehnica Lotus Selectarea temelor secundare (opt) Discuţie in cerc despre continuturile proiectului tematic "Toamna" Joc - exerciţiu "Îţi place să vorbeşti despre...?"caracteristicile toamnei,fructe, legume, fenomene, plecarea păsărilor, activitatea gospodinei, munci specifice toamnei, pregătirea animalelor pentru iernat etc

Comportamentul copiilor răspunsul copiilor /identificarea simbolurilor anotimpului Capacitatea de a alege, moţiva subtema Răspunsurile copiilor

Capitolul II

120

2)Comunicarea sarcinii de lucru 3)Activitatea în grupuri mici (cate doi- trei)

Caracteristici ale anotimpuilui toamna, relaţia om-mediu Propoziţii în care sunt enunţate caracteristici, sunt folosite cuvinte şi expresii literare

Sarcina de lucru a fiecărui copil este să-şi reaminteasca ideile care definesc anotimpul toamna, selectează un aspect apoi îşi alege 1-2 parteneri de lucru cu care vor aborda împreună subtema selectata - pe baza materialului pus la dispoziţie , ce devine tema principală (ex fructe: măr, pară,nucă, prună, piersică, gutuie, strugure ), caracteristicile lor, foloase, locul unde cresc, se depozitează etc Se impart in grupuri mici dupa diferite criterii si simboluri stabilite etc. a)Activitate în cadrul grupului Individual selectează imagini care corespund temei alese/propuse şi asociază cuvinte şi expresii specifice preluate din diferite surse de documentare b) Partenerul de sprijin Acolo unde copiii nu se descurcă din diferite motive- formează pereche cu cel care are cunoştinţe despre tema selectată, enumeră, stabilesc caracteristici, asemănări , deosebiri etc Împreună stabilesc cuvinte şi expresii literare

Ideile emise Modul de grupare (dupa preferinţe / simboluri etc.) Acţiunile şi răspunsurile copiilor Comportamentul copiilor Relaţionarea în cadrul grupului


121

Evaluarea

Sinteza acţiuniilor harta continuturilor

pe baza imaginilor şi conţinutului poeziilor/ povestirilor audiate pentru a realiza prezentarea de grup c)Activitatea în grup În grup reiau toate ideile emise, asociază cu imaginile corespunzătoare puse la dispoziţie d)Activitate frontală Fiecare grup , pe rând , afişează pe foaia de flipchart imaginile , desenele copiilor - realizându-se harta temei respective Se analizeaza şi se corecteaza în timp ce sunt expuse temele

Gradul de evaluare şi autoevaluare Prezentare de grup

PROIECT DIDACTIC

Grupa: mijlocie A Gradiniţa: ,,Nicolae Romanescu”, Craiova Educatoare: Antoneanu Elena Activitatea: Cunoasterea mediului Tema: Călătorie pe harta tării Tipul de activitate: Însuşire de cunoştinţe Forma de realizare: Observare Scopul activităţii: - familiarizarea copiilor cu harta ţării şi formarea unor reprezentări legate de relieful ţării noastre; - exersarea vocabularului activ şi îmbogăţirea lui cu cuvinte noi: relief, munte, deal, câmpie, cascadă, pisc; - exersarea capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie; - dezvoltarea atenţiei şi creativităţii copiilor; - educarea sentimentelor de dragoste pentru ţara, de admiraţie pentru frumuseţea meleagurilor natale.

Capitolul II

122

Obiective operaţionale: - să denumească printr-un cuvânt ce înseamnă pentru ei “ţara”; - să identifice şi să enumere culori pe cuprinsul hărţii, asociind imagini ce corespund formelor de relief întâlnite, apelând la experienţa de viaţă; - să completeze desenul cu noi elemente întregind tabloul realizat în grup; - să exerseze inteligenţele multiple; - să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, utilizând cuvintele noi. Metode şi procedee: - conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca în grup, învăţarea în perechi, jocul, brainstorming-ul. Material didactic: - harta fizică a ţării, imagini reprezentând muntele, marea, holde de grâu (câmpia), apa curgând în cascada, culori, carioca, siluete, steag, stema, copii în costume populare. Durata activităţii: 25 minute Bibliografie: - ,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. a 2-a, rev. şi ad. - Bucureşti, Edit. V & I Integral, 2005; - Breben S., ,,Activităţi bazate pe inteligentele multiple”, Edit. Reprograph, Craiova, 2005; - Breben S, Gongea E., Fulga M, Ruiu G. - ,,Metode interactive de grup”, Editura Arves - M.E.C., ,,Instruire diferenţiată. Stiluri de învăţare şi teoria inteligenţelor multiple”, Casa Corpului Didactic, Dolj, 2000.

Desfăşurarea activităţii:

Evenimente didactice

Conţinut ştiinţific

Strategii didactice


indicatori) Captarea atenţiei

Audiţie - Imnul de stat - fragment

Conversaţia -“Ce cântec aţi audiat?” -“Ce ştiţi despre acest cântec?”

Copii răspund

Reactualizarea cunoştinţelor

Joc – exerciţiu: “Eu întreb, tu răspunzi”

Brainstorming – “la ce vă gândiţi când auziţi cuvântul România?” - Alegeţi de pe măsuţă imagini ale cuvintelor pe care le-am scris.

Copiii enumeră – educatoarea scrie: “ţara noastră”, “steagul tricolor”, “stema”, “imnul ţării”, “costumul naţional”,”casa noastră”, etc. Copiii asociază imagini cuvintelor scrise.


123

Anunţarea temei şi a

obiectivelor

Prezentarea hărţii fizice a ţării – “Astăzi vom învăţa despre harta ţării noastre.”

Observaţia – Copiii privesc, analizează, exprimă liber cele observate.

Dirijarea învăţării

Joc de simulare: “de-a călătoria la mare”

Conversaţia euristică: Invit copii într-o călătorie imaginară la munte, indicând traseul pe hartă; atrag atenţia asupra colorilor de pe hartă. Explicaţia: “Ce culoare mai observaţi pe hartă, despre care nu am vorbit?” – albastru. Sinteza parţială – o efectuez împreună cu copiii. Povestirea Ne pregătim pentru plecarea la mare: “pregătim bagajul”, “ne urcăm în tren”, “privim pe fereastră”. “Un copil a adormit, când se trezeşte, copiii îi descriu peisajul.” Sinteza generală – o realizez împreună cu copiii.

Copiii urmăresc traseul şi identifică pe rând culorile. Educatoarea explică şi afişează imagini corespunzătoare formelor de relief. Educatoarea întreabă – copiii răspund. Copiii folosesc în descriere cuvintele noi. Aprecierea răspunsurilor – recompensarea lor cu aplauze.

Obţinerea perfomanţei

“Folosind culorile potrivite, coloraţi harta ţării”

Lucrul în grup: se constituie două echipe.

Copiii colorează harta ţării folosind culorile potrivite pentru formele de relief. Liderii de grup prezintă lucrările.

Evaluarea activităţii

Fiecare grup constituit trebuie să completeze lucrarea începută adăugând noi elemente: colaj – “la munte”; machetă – “la mare”; compune o scrisoare din

Lucrul în echipă Explicaţia

Aprecierea lucrărilor. Înregistrarea şi expedierea scrisorii

Capitolul II

124

staţiunea în care se află.


Formăm o horă în jurul hărţii şi cântăm “Noi suntem români”.

Evaluarea comportamentului şi participării copiilor la activitate

- Aprecieri colective şi individuale


Trana Berceanu, Grădiniţa de copii nr. 24, Craiova

Grupa: mare - pregătitoare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: Lectură după imagini Tema activităţii: „Vestitorii primăverii” Tipul activităţii: Consolidare Scopul: Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre primăvară. Exersarea capacităţii de observaţie, analiză, sinteză şi generalizare Stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări de tipul: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?; pe baza conţinutului unor imagini. Educarea sentimentelor faşă de mediu, ocrotirea şi protejarea lui. Obiective operaţionale: - Să contemple tabloul de primăvară ; - Să identifice în imagini, aspecte şi caracteristici ale anotimpului primăvara; - Să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului imaginii folosind pronume interogative: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?; - Să se organizeze în grupuri şi să relaţioneze; - Să manifeste spirit de echipă; - Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical despre anotimpul primăvara; - Să simuleze, denumească acţiuni de îngrijire, ocrotire, protejare a mediului. Strategii didactice: Metode şi procedee: Conversaţia euristică, explicaţia, descrierea, problematizarea, lucrul în grup, analiza, sinteza, „explozia stelară”, dialogul, brainstrming-ul. Resurse materiale: O stea mare, cinci steluţe mici, tablou: „Vestitori ai primăverii”, simboluri ale primăverii. Forme de organizare:

a) frontal; b) pe grupuri

Durata: 35 minute. Locul desfăşurării : Sala de grupă;


125

Material bibliografic: M.E.C. - ,,Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copi”i, Editura Integral, Bucureşti 2005; ,,Metode interactive de grup - Ghidul metodic”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaele Fulga, Editura Arves, 2002; ,,Educaţia plastică” - Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 2002; ,,Caietul profesional al educatoarei” - Editura Omfal Esential, Bucureşti, 2006. Evenimen-

tele activităţii

Conţinut ştiinţific Desfăşurarea activităţii Strategii didactice Evaluare

Captarea atenţiei Reactuali-zarea cunoştin-ţelor Anunţarea temei şi a obiective-lor activităţii Dirijarea învăţării

Element surpriză „Primăvara” Aspecte caracteristice anotimpului primăvara Tema activităţii. Obiectivele învăţării Organizarea colectivului de copii în grupuri mici Joc „Simbolul primăverii”

În clasă va sosi o fetiţă îmbrăcată în primăvară, însoţită tabloul „Vestitorii ai primăverii” Frontal Individual Conversaţia. Se poartă o discuţie despre anotimpul primăvara Frontal Expunerea Voi anunţa copiii că vom desfăşura o activitate de cunoaştere a mediului în care: vom citi, vom descrie şi vom pune întrebări despre „Vestitorii primăverii”. Pe grupuri Explicaţia Exerciţiul Descrierea Problematizarea Învăţarea prin descoperire Pentru constituirea celor cinci grupuri copiii vor extrage din coşuleţ câte un simbol al primăverii, apoi se vor grupa (ghiocei, rândunele, pomi înfloriţi, zambile, berze), în cele cinci steluţe care sunt aşezate pe covor, ar în mijloc va fi steluţa

Observarea comportamentu-lui copiilor Probă orală. Analiza răspunsurilor. Observarea comportamentului copiilor Observarea comportamentului copiilor

Capitolul II

126

Obţinerea performanţei

CINE? -Cine vesteşte începutul primăverii? -Cine aşteaptă primăvara? -Cine a venit din ţările calde? -Cine culege ghiocei? -Cine încălzeşte pâmântul? -Cine sapă şi îngrijeşte florile? CE? -Ce vedeţi în acest tablou? -Ce elemente sunt specifice primăverii? -Ce se întâmplă în natură primăvara? -Ce flori vestesc sosirea primăverii? -Ce păsări călătoare sosesc? UNDE? -Unde au răsărit ghioceii? -Unde au venit păsările călătoare?

mare în care va fi aşezat tabloul. Atenţionez copiii că pe steluţele mici sunt scrise întrebări: -cu roşu - ce? -cu galben - cine? -cu verde-unde? -cu albastru - când? -cu portocaliu - de ce? Fiecare grup de copii trebuie să găsească împreună cât mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată, folosind întrebarea din steluţă. La semnalul meu fiecare grup comunică întrebările elaborate. Explozia stelară Exerciţiul Conversaţia Problematizarea Învăţarea prin descoperire Lucrul în grup Steluţe cu întrebări

Observarea comportamentului copiilor Probă orală Observarea comportamentului copiilor.


127

Realizarea feed - backului Evaluare Încheierea activităţii

-Unde au plecat copii? -Unde este zăpada? CÂND? -Când înfloresc ghioceii, zambilele? -Când vin păsările din ţările calde? -Când începe zăpada să se topească? -Când au plecat păsările călătoare? -Când se joacă copiii în poieniţă? DE CE? -De ce se topeşte zăpada? -De ce se topeşte zăpada? -De ce copiii sunt îmbrăcaţi cu haine subţiri? -De ce se întorc păsările călătoare? -De ce înfloresc pomii? -De ce spunem că a venit primăvara? Iniţiez - Jocul întrebărilor Copiii îşi adresează întrebări Valorificarea educativă a conţinutului prin simulare. Stabilirea titlului Fixarea temei

Frontal Pe grupuri Conversaţia Dialogul Sinteza La semnalul meu copiii revin în cerc. Fiecare grup comunică rezultatele adresându-şi întrebări. Întrebările cele mai interesante vor fi scrise pe un panou. Frontal Brainstorming-ul Joc simulare „Ce fac eu?” Spuneţi într-un cuvânt care sunt vestitorii primăverii Frontal Conversaţia

Probă orală Observarea comportamentului copiilor. Probă orală. Aprecieri verbale. Apreciez activitatea grupurilor. Aprecierea întrebărilor formulate. Interpretează acţiunile de simulare. Aprecierea comportamentu-lui. Aprecieri Recompense

Capitolul II

128

-Cine vesteşte începutul primăverii? -Când începe zăpada să se topească? -Cine aşteaptă primăvara? -Când începe zăpada să se topească? -Cine a venit din ţările calde? -Când au plecat păsările călătoare? -Cine culege ghiocei? -Când înfloresc ghioceii, zambilele? -Când se joacă copiii în poieniţă? -Când vin păsările din ţările calde? -Cine încălzeşte pâmântul? -Cine sapă şi îngrijeşte florile?

-Ce vedeţi în acest tablou? -Ce elemente sunt specifice primăverii? -Ce se întâmplă în natură primăvara? -Ce flori vestesc sosirea primăverii? -Ce păsări călătoare sosesc? -De ce se topeşte zăpada?

-De ce se topeşte zăpada? -De ce copiii sunt îmbrăcaţi cu haine subţiri? -De ce se întorc păsările călătoare? -De ce înfloresc pomii? -De ce spunem că a venit primăvara?

-Unde au răsărit ghioceii? -Unde au venit păsările călătoare? -Unde au plecat copii? -Unde este zăpada?

PROIECT DIDACTIC

Ileana Lastovieţchi Grădiniţa „Mihai Eminescu”, Tg-Jiu Grupa: mare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: lectură după imagini Tema activităţii: „Jocurile copiilor în anotimpul toamna”

Vestitorii primăveri

i

DE CE?

CINE? CÂND?

CE?

UNDE?


129

Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe (prin aplicarea metodei „explozia stelară”)

Scopul activităţii: - stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri; - familiarizarea copiilor cu strategia elaborării de întrebări de tipul „CE?”, „CUM?”, „UNDE?”, „CÂND?”, „DE CE?”, pe baza conţinutului unei imagini, prin folosirea metodei interactive „explozia stelară”; Obiective operaţionale: să contemple tabloul de iarnă; să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului unei imagini, folosind pronumele interogative „CE”, „CINE”, „CUM”, „CÂND”; „UNDE”, „DE CE”; să se exprime corect în propoziţii clare şi concise; să formuleze întrebări corecte din punct de vedere gramatical pe care să le adreseze celorlalte grupuri de copii; să se organizeze pe grupuri şi să colaboreze între ei; să manifeste spirit de echipă; să păstreze ordinea şi disciplina pe tot parcursul activităţii; Strategia didactică: Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, descrierea,

dialogul, problematizarea, enumerarea, analiza, sinteza; Mijloace de învăţământ: 1 stea mare, 5 steluţe mici, tablou cu jocurile

copiilor în anotimpul iarna; Forma de organizare: frontal, pe grupuri; Locul de desfăşurare: sala de grupă Material bibliografic: Breben S., Gancea E., Ruiu G., Fulga M. – Metode interactive de grup

– Ghid metodic – Editura Arves, Craiova, 2002

Desfăşurarea activităţii Strategia didactică Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific Metode şi procedee

Mijloace de

învăţământ

Evaluare Instrumen-

te indicatori


Va sosi în clasă elementul surpriză al activităţii – Zâna Iernii, care aduce copiilor o imagine în care sunt ilustrate jocurile copiilor în anotimpul iarna.

conversaţia

- elementul surpriză;

- tablou de iarnă

Capitolul II

130

2.Reactuali-zarea cunoştinţelor

Se poartă o scurtă discuţie despre anotimpul iarna.

conversaţia

Proba orală: Recunoaşte-rea unor aspecte ale anotimpului iarna

3.Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse

Se anunţă copiii că se va desfăşura o activitate de cunoaşterea mediului, folosind o metodă interesantă, denumită „explozia stelară”.

Tema activităţii se numeşte „Jocurile copiilor în anotimpul iarna”, iar activitatea se va desfăşura pe grupuri.

expunerea,

4.Dirijarea învăţării

Se organizează colectivul de preşcolari sub formă de semicerc, iar în mijlocul lor se aranjează steluţele. În mijloc este aşezată o steluţă mare, iar peste ea se aşează o imagine mare ce reprezintă jocurile copiilor în anotimpul iarna. Celelalte 5 steluţe mici se aşează în jurul steluţei mari, atenţionând copiii că pe fiecare steluţă este scrisă câte o întrebare, cu culori diferite. Întrebările folosite sunt: CE?, CINE?, CUM?,CÂND?, DE CE? Astfel, copiii vor reţine că întrebarea „CE?” este scrisă cu roşu, „CINE?” cu culoarea verde,

conversaţia explicaţia demonstraţia

- steluţa mare şi

imaginea despre

anotimpul iarna

- 5 steluţe mici pe care sunt scrise întrebările:

„CE?”, „CINE?”, „CUM?”,

„DE CE?”, „CÂND?”

Probă orală: Descrierea materialului pregătit şi a sarcinilor de lucru


131

„CUM?” cu culoarea galbenă, „UNDE?” cu culoarea albastră şi „DE CE?” cu culoarea portocalie.

Zâna Iernii alege 5 copii, care, la rândul lor, îşi aleg fiecare câte o steluţă cu o întrebare. Pe rând, educatoarea le citeşte întrebarea de pe steluţă şi le explică modul de lucru: fiecare copil ce şi-a ales câte o steluţă, îşi alege alţi 3 – 4 parteneri cu care formează o echipă.

Trebuie să găsească împreună mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată, folosind întrebarea de pe steluţa aleasă.

5.Obţinerea performanţei

Toţi copiii contemplă tabloul de iarnă şi formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 minute.

La un semnal, se revine în semicerc, şi fiecare grup comunică întrebările elaborate împreună.

Pentru a obţine cât

mai multe conexiuni

- expunerea enumerarea - descriere - interpretare

Proba orală: Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

Capitolul II

132

între întrebările descoperite, se stabileşte ordinea adresării întrebărilor (CE, CINE, UNDE, CÂND şi DE CE).

Pe rând, fiecare grup vine lângă imagine şi adresează întrebările celorlalte grupuri, aceştia răspund, şi astfel se stimulează activitatea grupurilor. CE: 1.Ce anotimp este prezentat în imagine?

2.Ce fac copiii cu patinele?

3.Ce are omul de zăpadă pe cap, la gât? 4.Ce haine folosim în anotimpul iarna? 5.Ce obiecte folosesc copiii pe pârtie? CINE: 1.Cine are ochi şi nasturi de cărbune? 2.Cine se joacă cu bulgări?

3.Cine îngheaţă apele? 4.Cine alungă anotimpul iarna? 5.Cine se bucură cel mai mult de sosirea iernii? UNDE: 1.Unde se joacă copiii cu schiurile? 2.Unde nu au voie copiii să se joace? 3.De unde cad fulgii?

4.Unde sunt brazi încărcaţi cu zăpadă? 5.Unde aruncă copiii cu bulgări?

CÂND: 1.Când ninge? 2.Când îngheaţă apele?

- analiza - enume-rarea Problemati-zarea - sinteza

Proba practică: Realizarea sarcinilor de lucru


133

3.Când trăieşte omul de zăpadă? 4.Când mergem la derdeluş? 5.Când au brazii culoarea verde? DE CE: 1.De ce se bucură copiii când soseşte iarna? 2.De ce se topeşte zăpada? 3.De ce îngheaţă apele? 4.De ce zăpada este rece? 5.De ce ne îmbrăcăm gros?

6.Evaluarea activităţii

Se apreciază întrebările copiilor, modul de exprimare în propoziţii, se apreciază cele mai corecte şi mai interesante întrebări care vor fi scrise şi afişate la panoul „dialog cu părinţii”.

Educatoarea aduce cuvinte de laudă asupra modului de cooperare şi interacţiune dintre membrii aceleiaşi echipe.

- dialogul,

Aprecieri verbale


Copiii vor da un titlu tabloului pe care l-au studiat.

Se aminteşte şi denumirea metodei de grup folosită „explozia stelară”.

În încheiere, activitatea va fi completată în conţinut de un cântecel despre anotimpul iarna: „Iarna a sosit în zori”.

Copiii vor fi recompensaţi pentru buna desfăşurare a activităţii.

- dialogul

Capitolul II

134


Lucica Muntean, Grădiniţa P.N. Pricaz Grupa: Mare – pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: De la sat la oraş Tipul de activitate: Consolidare şi sistematizare de cunoştinţe Forma de realizare: Lectură după imagini Scopul activităţii:

- Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor referitoare la mediul social şi geografic în care trăiesc;

- Trezirea sentimentelor de apartenenţă şi respect faţă de locul natal; Obiective operaţionale:

- Să identifice imagini specifice satului, respectiv oraşului; - Să stabilească asemănări şi deosebiri între sat şi oraş; - Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere logic şi gramatical; - Să coopereze cu colegii de grup; - Să-şi exprime liber sentimentele faţă de sat şi oraş;

Metode şi procedee: - Conversaţia euristică, explicaţia, descrierea, investigaţia în grup, bula

dublă, braingstorming-ul; Material didactic:

- Imagini reprezentative pentru sat şi oraş, 15 jetoane reprezentând case, blocuri, grădină, livadă, parc, oameni, străzi, căruţă, maşină, etc., 2 cercuri de culori diferite, 15 cercuri mici, săgeţi din carton, decupaje din reviste şi cărţi ilustrate.

Forma de realizare: - Frontală, în grupuri, individual.

Bibliografie: - Silvia Breben şi colaboratorii – Metode interactive de grup – ghid

metodic pentru învăţământ preşcolar, Ed. Arves, Craiova, 2002. - Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţele de copii

Bucureşti, 2000.

Eveniment didactic Conţinut ştiinţific


Strategiile didactice


indicatori) Organizare, pregătire

Material didactic Pregătirea şi expunerea materialului Frontal – copii ocupă locurile

● Observarea comportamentului

Reactualizare Fotografii din excursiile: “Satul

● Frontal, individual Conversaţia: Ce vă

● Interesul pentru comentarea


135

meu”, “O zi la oraş”

reamintesc aceste fotografii? (se reactualizează succint cunoştinţele copiilor)

fotografiilor

Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

Tema activităţii Obiectivele

● Frontal ● Expunerea ● Prezentarea temei, enunţarea obiectivelor învăţării ● Motivarea învăţării

Observarea comportamentului


Metoda: Investigaţia în grup Organizarea colectivului în grupuri mici

Explicaţia: Număraţi din 4 în 4! Toţi copii cu numărul 1 formează un grup, cei cu numărul 2 alt grup...cei cu numărul 5 alt grup. Fiecare grup va descrie un tablou

- Să constituie grupul de lucru conform cerinţei

● Descrierea tablourilor: G1 – Case, uliţă, căruţă, oameni, copii G2 – Blocuri, şosea, oameni, copii G3 – Fermă, animale, grădină, livadă G4 – Fabric i, uzine, parcuri G5 – Şcoală, poliţie, biserică, magazine

● Învăţarea în grup: - Un reprezentant din fiecare grup extrage un bilet pe care este scris numărul tabloului pe care îl descrie - Grupurile se aşează în faţa tabloului corespunzător numărului - Până la bătaia mea din palme observaţi şi descrieţi tabloul - Am să vă ajut cu întrebări: - Ce locuinţă recunoaşteţi în tabloul vostru? - Ce mijloace de locomoţie vedeţi? - Unde lucrează oamenii?

- Să identifice numărul tabloului - Să analizeze şi să descrie tabloul - Să facă sinteza parţială - Să facă comparaţii între tablouri

- Unde învaţă copii? Etc.


● Metoda: Bula dublă Material didactic

Joc: Asemănări şi deosebiri! ● Frontal

- Să execute corect sarcina didactică - Să-şi motiveze

Capitolul II

136

(jetoane, două cercuri mari colorate, 15 cercuri mici, săgeţi din carton) Distribuirea jetoanelor

● Individual - Fiecare copil va primi câte un jeton reprezentând casă, blocuri, căruţă, maşină, şcoală, biserică, etc. - Va trebui să aşezaţi jetoanele în aşa fel încât în cercurile mici dintre cele două cercuri mari să puneţi jetoanele care reprezintă asemănările sat-oraş, iar în cercurile mici stânga – dreapta deosebirile (caracteristicile satului – dreapta, oraşului – stânga)

acţiunea - Să se completeze unii pe alţii - Să se corecteze reciproc

Evaluarea activităţii Comunicarea sarcinii de lucru

● Metoda: Posterul Decupaje din cărţi şi reviste

Se formează aleator grupuri de câte 4 copii, fiecare grup va primi o

Activitate pe grupuri Activitate frontală

Afişarea posterelor tip expoziţie

foaie A4 şi ilustraţii decupate din reviste şi cărţi reprezentând aspecte de sat şi oraş, lipici. Copii realizează un montaj tip poster cu tema “Ce am văzut în excursie!” (timp de lucru 15 minute) Grupurile prezintă pe rând posterul şi motivează alegerea versurilor, mesajelor etc. şi corelarea lor cu ilustraţiile.

Să coopereze în realizarea temei Să analizeze şi să compare posterele Să evidenţieze posterul cel mai reuşit


Aprecierea comportamentelor şi a modului cum au realizat sarcina de lucru

- Cine credeţi că a răspuns cel mai bine la întrebări, a descris tabloul, sau care poster este cel mai reuşit

Să aprecieze corect în spirit critic şi autocritic


137


Capitolul II

138

Lucica Muntean, Grădiniţa P.N. Pricaz

Grupa: Mare - pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema : ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?” Tipul de activitate: Verificare şi consolidare Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: - Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la obiecte folosite în grădiniţă şi şcoală; - Educarea sentimentelor faţă de şcoală; Obiective operaţionale: - Să identifice imagini ale obiectelor specifice grădiniţei , respectiv şcolii; - Să selecteze imaginile în funcţie de locul unde se utilizează; - Să stabilească pe cele care au însuşiri comune din punct de vedere al locului utilizării şi al modului de întrebuinţare precum şi pe cele care se diferenţiază din aceste puncte de vedere; - Să reprezinte grafic rechizitele necesare la şcoală; - Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical; - Să dorească să devină şcolari; Sarcina didactică: - Să plaseze corect imaginea obiectelor în funcţie de criteriile stabilite: - în cercul roşu obiecte specifice grădiniţei - în cercul verde obiecte specifice şcolii - în spaţiul galben care intersectează cele două cercuri, obiecte comune celor două instituţii. Regulile jocului: - Copii vor extrage dintr-un plic ecusoane de cele trei culori (roşu, verde, galben) şi în funcţie de acestea se vor împărţi în trei grupuri aşezându-se fiecare la măsuţa pe care este aşezat plicul de culoare corespunzătoare grupului. În fiecare plic se găsesc câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi grădiniţă (în fiecare plic se găsesc aceleaşi imagini). La bătaia din palme a educatoarei copii vor trebui să aşeze imaginile corespunzătoare în cercurile aşezate pe duşumea şi intersecţia acestora. Timp de 10 minute copii vor selecta imaginile. Grupurile vor acţiona iniţial printr-un reprezentant apoi integral. Elemente de joc: Surpriza, bătaia din palme, aplauze. Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, jocul, lucrul în grup, Diagrama Venn, Turul galeriei, Brainstorming-ul. Material didactic: Un ghiozdan plin cu rechizite, cercuri colorate, 3 seturi a câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi grădiniţă (abecedar, penar, stilou, litere, ghiozdan, cuburi, jucării, creion, pensulă, acuarele, plastilină, foarfece, etc.), ecusoane de culoare verde, roşie, galbenă, creioane şi 3 coli de hârtie A3. Organizarea jocului: Frontal, individual, în grupuri.


139

Material bibliografic: 1.Silvia Breben şi colaboratorii - ,,Cunoaşterea mediului - ghid metodic pentru învăţământul preşcolar”, ed. Radical Craiova 2000. 2.Silvia Breben şi colaboratorii – ,,Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar”, ed. Arves Craiova 2002.

Eveniment didactic

Conţinutul ştiinţific

Desfăşurarea activităţii Strategiile didactice


indicatori) I.Desfăşurarea activităţii a)Captarea atenţiei

● Prezen-tarea ghiozdanului sub formă de surpriză

Deductivă Conversaţia Ce conţine ghiozdanul?

Răspund prin deducţie Enumeră, obiectele din ghiozdan

b)Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

Tema activităţii Obiectivele

Frontal Expunerea Prezentarea temei, enunţarea obiectivelor Motivarea învăţării

Observarea comportamentu-lui

Dirijarea învăţării a)Organizarea pe grupuri

Metoda: Diagrama Venn Se extrag ecusoanele dintr-un plic Formaţi grupuri de câte 7 în funcţie de culoarea ecusonului ales

Relaţionarea în timpul formării grupurilor (acceptarea, dezacordul, faţă de unii parteneri)

b)Comunicarea sarcinii didactice

Sarcina didactică

Scoateţi şi analizaţi imaginile din plicurile aşezate pe mese Le veţi selecta: a) în cercul roşu obiecte le pentru grădiniţă b) în cercul verde obiectele pentru şcoală c) în spaţiul galben cele comune şi pentru grădiniţă şi pentru şcoală

Observarea comportamentu-lui

c)Activitatea în grupuri

Analiză, selectare

Colaborare între membrii grupului, schimb de informaţii, argumente, aprecieri, analize

comparative şi se definitivează sarcina iniţială. Educatoarea coordonează activitatea grupurilor prin

Capitolul II

140

Întrebări, răspunsuri

întrebări, observaţii care să-i direcţioneze în selectarea corectă a răspunsurilor. Conversaţia Ex.: care sunt obiectele specifice pentru grădiniţă? Care sunt obiectele specifice pentru şcoală? Care sunt obiectele comune şi pentru grădiniţă şi pentru şcoală?


a)Organizarea pe grupuri

Metoda: Turul galeriei Desen grafic: Ce-i trebuie copilului la grădiniţă şi la şcoală. -grupurile rămân constituite în funcţie de culoarea ecusoanelor

b)Comunicarea sarcinii de lucru

Timp de 5 minute veţi desena pe foile albe de pe mese cât mai multe obiecte necesare la grădiniţă şi şcoală

Observarea comportamen-tului

c)Activitatea în grupuri

Educatoarea , în timp ce copii lucrează monitorizează activitatea şi oferă sprijin

Relaţionarea în cadrul grupului (prin acţiune şi comunicare).

d)Expunerea produselor

Grupurile afişează desenele pe pereţii clasei formând o veritabilă expoziţie

Comportamente Atitudini

e)Turul galeriei La semnalul educatoarei grupurile trec de la o lucrare la alta pentru a o

examina În rubrica de la subsolul paginii se vor trece obiectele omise din desen şi se barează elementele care nu corespund pentru a fi eliminate. - turul se face timp de 5 minute

Să deseneze obiecte omise Să bareze obiecte care nu corespund

f)Activitate în grupuri

După încheierea turului galeriei grupurile revin la locul iniţial şi timp de 5 minute fiecare grup

Să facă corecturile necesare


141

observă dacă are notaţii pe marginea desenului şi aduce corecţiile necesare


Brainstorming - Exprimaţi un gând despre şcoală - Aprecieri stimulative asupra rezultatelor obţinute, modul de organizare pe grupuri, colaborare etc.

Să exprime cel puţin un gând despre şcoală.


Angelica Buju

Grupa: Pregătitoare Activitatea: Cunoaşterea mediului Tema: „Animale sălbatice” Tipul de activitate: Fixare, consolidare Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii: -Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre animalele sălbatice observate anterior; -Educarea rapidităţii în gândire şi acţiune, dezvoltarea procesului de analiză şi sinteză, a spiritului de observaţie; -Cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare; Obiective operaţionale:

a)Cognitiv – informaţionale O1: - Să aleagă din mai multe cartonaşe denumirea simbolizată şi scrisă a temei; O2: - Să recunoască animalele sălbatice şi să aleagă un animal; O3: - Să găsească 8 însuşiri caracteristice fiecărui animal ales; O4: - Să recite poezii despre animale le alese; O5: - Să interpreteze cântece şi roluri cu animale; O6: - Să coopereze cu coechipierii pentru realizarea sarcinilor.

b)Psiho – motrice O7: - Să manevreze cu uşurinţă materialul didactic.

c)Afective O8: - Să dea dovadă de perseverenţă în îndeplinirea sarcinilor pe care le au de îndeplinit; Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, tehnica „Lotus”, joc de rol, expunerea. Sarcini didactice: - Recunoaşterea şi alegerea prin cooperarea a animalelor sălbatice preferate; -Denumirea a opt însuşiri caracteristice fiecărui animal; -Recitarea unor poezii, interpretarea unor roluri sau cântece despre animalele sălbatice alese.

Capitolul II

142

Reguli de joc: Copiii se grupează după simbolul din piept, îşi aleg un lider, se aşează lângă una din cele opt petale ale florii de lotus şi îşi aleg un animal căruia îi atribuie opt însuşiri caracteristice. Elemente de joc: Mişcare, aplauze, folosirea onomatopeelor. Material didactic: Siluete cu animale sălbatice, cartonaşe cu imagini ce redau caracteristici specifice acestor animale, cartonaşe cu cuvintele notate, simbolul schematic al florii de lotus cu petalele numerotate de la 1 la 8, ecusoane. Durata: 30 - 35' Material bibliografic: -Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă - Ghid metodic „Metode interactive de grup”- Silvia Breben, E. Goncea, G. Ruiu, M. Fulga - Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. 1 / 2007 „Strategii, metode, tehnici–Învăţarea prin cooperare. - Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. 2 / 2007 „Metode, procedee, tehnici”-Metode active şi interactive.

Desfăşurarea activităţii: Evenimentul

didactic Conţinutul ştiinţific Strategii didactice

Evaluare

* Moment organizatoric

- Aranjarea mobilierului în formă de semicerc; - Aranjarea materialului demonstrativ şi distributiv; - Introducerea copiilor în sala de grupă

* Captarea atenţiei

- Intuirea şi denumirea materialului didactic

- Conversaţia - Frontal

* Reactualizarea cunoştinţelor

- Prezentarea unor imagini pentru a fi denumite - Stabilirea imaginii care simbolizează tematica.

- Conversaţia - Problematizarea - Frontal

Chestiona-rea orală

* Anunţarea temei şi a obiectivelor

- Denumirea activităţii, tipul acesteia şi tema; - Prezentarea obiectivelor O1, O2, O3, O4, O5, O6. - Prezentarea sarcinilor şi regulilor de joc

- Explicaţia - Frontal

* Dirijarea învăţării

Învăţarea se va desfăşura după următorul plan: - Se aşează în centrul florii de lotus denumirea simbolizată a temei. - Copii au două minute la dispoziţie pentru completarea celor opt ideii secundare, prin

- Conversaţia - Problema-tizarea - Exerciţiul


143

alegerea şi aşezarea pe fiecare petală a câte unei imagini cu un animal sălbatic. - Grupa se împarte în opt subgrupe, fiecare sub grupă la o petală, după simbolul din piept. - Cele opt imagini, cu denumirile lor, alese de copii: urs, vulpe, lup, zebră, căprioară, leu, urs alb, maimuţă, devin teme centrale fiecărei subgrupe. - Acestea au ca sarcină să găsească opt caracteristici fiecărui animal aferent, aşezând pe aceeaşi petală imagini corespunzătoare dintre cele puse la dispoziţia copiilor, sau identificând cartonaşe cu cuvinte notate.

* Atingerea performanţei

- Se demonstrează tema cu ajutorul copiilor - Pe subgrupe copiii cooperează, aleg şi aşează pe fiecare petală caracteristici specifice animalului care îi reprezintă. Caracteristicile se referă la : tipul animalului (erbivor, carnivor, omnivor), locul unde trăieşte, mod de înmulţire, denumirea adăpostului etc. şi trebuie să fie în număr de opt.

- Demonstraţia - Exerciţiul - Tehnica lotus - Jocul de rol - Expunerea - Frontal - În grup - Individual - Expunerea

Practică, O3 Orală, O4, O5, O6.

* Asigurarea reţinerii şi transferului de cunoştinţe

- Fiecare grup de lucru prezintă pe rând rezultatele. - Educatoarea evaluează rezultatele muncii fiecărui grup făcând corecturi şi completări cu ajutorul grupei de copii, dacă este nevoie.

Conversaţia

* Încheierea activităţii

- Aprecieri la modul cum au răspuns şi cum s-au comportat copiii pe tot parcursul activităţii - Acordare de recompense

Capitolul II

144


Sultana Naum, Grădiniţa O.P. nr 33 Constanţa Unitatea de învăţământ : Grădiniţa O.P. nr 33 Constanţa Grupa : nivel II Educatoare : Naum Sultana Categoria de activitate : Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare : joc didactic Tema: ,,Ce ştim despre animale “ Tipul de activitate : evaluare Forma de organizare: pe grupuri Durata: 25’- 30’ Scopul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de a identifica caracteristicile animalelor împletind activitatea individuală cu cea în perechi şi în grup. Obiective operaţionale: O1 : Să identifice caracteristicile animalelor domestice şi sălbatice. O2 : Să cunoască mediul de viata şi de hrana al animalelor. O3 : Să clasifice animalele după criteriul stabilit . O4 : Să identifice asemănările şi deosebirile dintre animalele domestice şi cele sălbatice. Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea. Metode interactive: metoda piramidei, ghicitorile, bula dublă.


145

Mijloace: jetoane cu imagini, piramida, bula dublă, ghicitori, stimulente. Bibliografie: ,,Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copii” – 2005 ,,Metode interactive de grup - ghid metodic” - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, - 2002

Evenimentul didactic Durata Elemente esenţiale

de conţinut Strategii didactice Evaluare

Pregătirea pentru activitate

3’ Pregătirea sălii de grupă; Distribuirea materialului şi a instrumentelor de lucru. Împărţirea copiilor în grupe de lucru se va face prin extragerea dintr-o pălărie a unui jeton cu imaginea unui animal domestic sau sălbatic şi vor merge la masa cu acelaşi simbol. Copiii vor enumera materialele de lucru găsite pe masă.

Conversaţia

Frontală Orală

Anunţarea temei şi a obiectivelor

2’ Vom juca jocul ,,ce ştim despre animale”. Se precizează copiilor sarcina de lucru: să descopere caracteristicile animalelor din imaginile găsite în joben lucrând individual şi în grup, realizând o piramidă a animalelor după criteriile stabilite de educatoare (ghicitori)

Explicaţia

Verificarea cunoştinţelor

20’ Se lucrează în echipă 5 minute. Copiii se consultă în găsirea soluţiei potrivite, compară opţiunile, adresează şi răspund la ghicitori (pe baza

Exerciţiul Problematizarea Metoda piramidei Bula dublă

Frontală Individua-lă Orală

Capitolul II

146

imaginilor, jetoanelor). În piramida copiii vor aşeza jetoanele cu animale în funcţie de conţinutul ghicitorii, pornind de la bază până în vârf. În partea a doua a jocului prin metoda bula dublă copiii vor găsi asemănările şi deosebirile dintre animalele domestice şi cele sălbatice. Ei vor selecta din imaginile puse la dispoziţie asemănările (înfăţişare, înmulţire, hrană, blana) şi le vor aşeza în cercurile din mijloc, iar caracteristicile fiecăruia le aşează în ovalele din exterior.

Aprecieri finale

5’ Se apreciază performanţele fiecărei echipe şi modul de implicare al fiecărui copil. Copiii sunt apreciaţi şi recompensaţi pentru îndeplinirea sarcinilor.

PROIECT DIDACTIC

Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa.

Grupa: pregătitoare Activitatea: Cunoaşterea mediului. Tema: ,,Cu ce călătorim?” Tipul activităţii: verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor. Forma de realizare: Metode interactive de grup: schimbă perechea, ghicitori.


147

Forma de organizare: în grup. Scopul: - sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre mijloacele de locomoţie şi de transport; - exersarea capacităţii de observare; - dezvoltarea gândirii divergente; - dezvoltarea inteligentelor multiple; - stimularea interacţiunii între copii. Obiective operaţionale: - să denumească şi să descrie mijloacele de locomoţie şi de transport; - să recunoască mijloacele de transport după ghicitoare; - să creeze ghicitori în care să descrie caracteristici ale mijloacelor de transport; - să stabilească legături între însuşirile caracteristice şi un anumit mijloc de transport; - să-şi dezvolte capacitatea de a colabora în rezolvarea problemei puse în joc, acţionând în comun cu materialul primit; - să-şi exerseze vocabularul cu cuvinte referitoare la mijloacele de locomoţie şi de transport; - să-şi dezvolte atenţia, limbajul şi spiritul de observaţie. Metode şi procedee: explicaţia, descrierea, problematizarea, jocul, ghicitorile, schimbă perechea, lucrul în perechi, lucrul în grup, brainstorming. Material didactic: plicuri cu ilustraţii care reprezintă diferite mijloace de locomoţie şi transport (automobil, autocamion, autobuz, tren, barca, vapor, avion, elicopter, motocicletă, trotinetă, căruţă, etc.) -un semnalizator cu două culori: una roşie şi una verde; -siluete ale diferitelor mijloacelor de locomoţie şi transport cunoscute, incomplete: ex. o locomotivă fără roţi, vagoane fără ferestre sau fără tampoane, un avion fără aripă, fără coadă, elice, un automobil fără roţi sau fără uşi, fără volan, o barca fără vâsle. Material bibliografic: Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela ,,Metode interactive de grup” – ghid meodic Editura ARVES, 22 mai 2002 * * * Veniţi să ne jucăm copii” – antologie de jocuri didactice, 1995 * * * Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, 2005

Eveniment didactic Conţinutul ştiinţific Strategii

didactice Evaluare

Organizarea activităţii

Se vor realiza: - aerisirea sălii de grupă, - aranjarea materialului demonstrativ şi distributiv şi a mobilierului, - introducerea copiilor în sala de gupă.

Capitolul II

148

Captarea atenţiei

Audiţie – onomatopee ale mijloacelor de locomoţie şi transport. – Cine produce aceste onomatopee?

Deductivă Conversaţia

Reactualizarea cunoştinţelor

Jocul ,,Schimbă perechea” Ca să vă amintiţi cât mai multe despre mijloacele de transport vom juca jocul ,,Schimbă perechea”. - Am aici în camionetă (jucărie) mai multe surprize (norişori şi steguleţe). Închideţi ochii şi fiecare ia din camionetă o surpriză. - Copiii care au luat din coş norişori formează un cerc în exterior iar cei care au luat steguleţe formează un cerc în interior. - Se formează perechi: un norişor cu un steguleţ. - La semnalul ,,schimbă perechea” copiii norişor se deplasează spre dreapta la steguleţul următor.

Explicaţia. Brainstor-ming-ul

Analiza materialelor puse la dispo-ziţie.

,,Copiii – steguleţ” vor primi câte un pliculeţ cu ilustraţii care să reprezinte mijloacele de locomoţie şi de transport. Lucrul in pereche - Amintiţi-vă şi spuneţi în pereche tot ce ştiţi despre mijloacele de locomoţie şi de transport din imagine. Când conducătorul jocului va ridica semnalizatorul verde se schimbă perechea şi se opreşte la semnalizatorul roşu (următorul norişor formează pereche cu steguleţul următor). - ,,Copilul steguleţ” reţine toate propoziţiile formulate cu fiecare norişor şi le va prezenta la sfârşitul jocului. Jocul continuă. Copiii schimbă perechea până se epuizează toate cunoştinţele

Lucrul în pereche

Exersarea deprinderilor verbale de a formula propoziţii simple şi dez-voltate (referitoare la mijloace de locomoţie)


149


copiilor despre mijloacele de locomoţie şi transport. - Spuneţi ce v-aţi amintit despre mijloacele de locomoţie şi transport. (Se reactualizează cunoştinţele despre mijloacele de locomoţie şi transport). Copiii vor fi anunţaţi că se vor juca jocuri în care vor crea ghicitori, vor reconstitui în grup şi vor grupa mijloacele de locomoţie după locul pe unde circulă.

Explicaţia


Organizarea colectivului în grupuri mici Număraţi din patru în patru. Toţi copiii cu numărul unu formează un grup, cei cu numărul doi alt grup,…., cei cu numărul patru alt grup. Joc :,,Ghici cine este?” Crearea de ghicitori despre caracteristicile mijloacelor de locomoţie şi transport. Creaţi ghicitori în care să descrieţi caracteristicile mijloacelor de locomoţie şi de transport de pe jetoanele primite pe măsuţe. Fiecare grup creează ghicitorile până când eu voi ridica indicatorul roşu. Pe rând fiecare grup prezintă ghicitorile iar celelalte găsesc răspunsuri. Se premiază grupul care a creat ghicitori mai multe. Descrierea mijloacelor de locomoţie şi de transport G1: mijloace de transport care circulă în aer. G2: mijloace de transport care circulă pe uscat. G3: mijloace de transport care circula pe apă. G4: mijloace de locomoţie care merg fără combustibil.

Explicaţia

Ghicitori Problematizare Învăţarea în grup

Crearea de ghicitori- descriere. Folosirea cuvintelor cheie în crearea unor ghicitori.

Capitolul II

150

Obţinerea performanţei Evaluarea activităţii

Reconstitutirea mijloacelor de transport: G1 – trenul G2 – camionul G3 – căruţa G4 – elicopterul Fiecare grup va reconstitui la flanelograf mijloacele de transport indicate. Se va crea o atmosfera de cooperare între copii. Un reprezentant din fiecare grup extrage un bilet pe care este scris numărul flanelografului la care trebuie să lucreze. Grupurile se aşează în faţa flanelografului corespunzător numărului ce-i indică mijlocul ce trebuie reconstituit. Părţile diferitelor mijloace de locomoţie şi transport se vor distribui pe patru mese aflate la o oarecare distanţă fiecare una de alta, încât toţi copii să aibă posibilitatea să acţioneze în cadrul grupului, respectiv echipa din care face parte (în completarea imaginii). Se poate ca la mese diferite să fie repartizate părţi ale aceluiaşi mijloc de transport (ex. roţile trenului la mai multe mese, elicea elicopterului, etc.) În acest caz echipa care selectează mai repede elementele şi le va aşeza pe flenelograf, va ieşi câştigătoare. Joc:,,Cu ce călătorim” Conducătorul jocului va da copiilor diferite jetoane cu ilustraţii reprezentând mijloace de locomoţie şi transport. Pe covor vor fi trasate trei cercuri colorate: - galben pentru cei ce călătoresc pe uscat - verde pentru cei ce călătoresc

Lucrul în grup Explicaţia Demonstraţia Exerciţiul

Reconstituirea (în 3 minute) a mijlocului de locomoţie sau de transport. Descrierea completă a tabloului reconstituit. (sinteza generala) Utilizarea cunoştinţelor în contexte noi


151

pe apă - albastru pentru cei ce călătoresc în aer La întrebarea conducătorului: ,,Cu ce călătorim?”, copiii se grupează în cele trei cercuri în funcţie de imaginea de pe jeton. Copiii care au greşit nu vor pleca în călătorie sau li se vor aplica pedepse (să sară într-un picior, etc.)


Stabilirea regulilor de circulaţie elementare şi înţelegerea importanţei acestora. - Spuneţi câteva reguli de circulaţie ale pietonilor, a locului de joacă pentru copii, etc. - De ce trebuie să respectăm aceste reguli, de ce sunt ele importante? Fixarea temei Cum s-a numit jocul? (Cu ce ne-am jucat?) Evaluarea Cine credeţi că a răspuns foarte bine la întrebări, a creat ghicitori şi a lucrat repede şi bine? Se evidenţiază grupurile care au lucrat repede şi cel puţin doi colegi care merită. Activitatea se încheie cu jocul cu text şi cânt: “Trenul”. “Eu locomotivă sunt, Voi sunteţi vagoane Aşezaţi-vă la rând, Mâinile-s tampoane. Trenul a pornit la drum Scoate fum şi pară, De e frig sau e căldură Ca săgeata zboară, U,u, u ………u”

Brainstorming Exerciţiul

Înţelegerea unor reguli ce trebuie respectate reguli (motivarea înţelegerii acestora) Asocierea corectă a mişcărilor sugerate de text.

Capitolul II

152

PROIECT DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ Grădiniţa: nr. 41 „Elena Farago” - Craiova Educatoare: Croitoru Mariana şi Odolbaşa Constanţa Mijloc de realizare: Lecţie - plimbare. Tema: Curtea grădiniţei. Nivelul II: 5-6 ani. Obiective generale: observarea aspectelor din curtea grădiniţei: spaţiul verde şi spaţiul de joacă. educarea gustului estetic în spiritul protejării plantelor şi aparatelor de joacă existente. stimularea interesului copiilor de a participa activ la acţiuni ecologice desfăşurate periodic cu truse şi echipament corespunzător. Condiţii iniţiale: Copiii au capacitatea de a identifica elemente din curte, de a stabili relaţii cauză-efect în vederea intervenirii la timp în zona poluată. Conţinut informativ: Caracteristicile vegetaţiei din spaţiul verde; Măsuri de întreţinere a aparatelor de joacă precum şi găsirea unor soluţii de îmbogăţire cu altele noi, diferite de cele existente. Obiective operaţionale: să descrie elementele din mediu concret existente atât în spaţiul verde cât şi în cel de joacă: plante, arbori, plăcuţe cu îndemnuri, coşuri de gunoi, aparate de joacă confecţionate din materiale diverse; să adreseze întrebări în legătură cu cele constatate făcând predicţii; să exprime aspecte pozitive şi negative în relaţiile ce se stabilesc între copii în curte; Strategia didactică: a) metode interactive de grup: „Blazonul”, „Cubul” şi „Bula Dublă”. b) mijloace de învăţământ: un copac al toamnei cu frunze de diferite culori (verzi şi ruginii pentru aparatele de joacă, galbene, pentru vegetaţia din spaţiul verde) pentru „Blazon”. un cub cu mai multe fotografii din curtea grădiniţei. două cercuri mari - pentru „Diagrama Venn”. Desfăşurarea acţiunii 1. Pregătirea : constă în stabilirea traseului parcurs în curte: aleile care duc la aparatele de joacă precum şi cele care duc şa „Grădina cu flori, copaci”. Copiii sunt îmbrăcaţi în costumaţia ecologică (trening portocaliu, şepcuţe verzi) şi primesc precizări în legătură cu regulile de comportament civilizat, deplasarea făcându-se în perechi. 2. Exploatarea: se asigură copiilor posibilitatea de a observa toate elementele din curte (denumire, mod de existenţă).


153

sunt sprijiniţi copiii în găsirea unor soluţii de îmbogăţire cu noi elemente în curte. 3. Descoperirea - se pune întrebarea: „Cum arată curtea grădiniţei?” la care se răspunde folosind metoda „Bula Dublă”.

Capitolul II

154

4. Însuşirea :Revenirea în sala de grupă mi-a dat posibilitatea unui comentariu privind elementele observate în curte prin folosirea metodei: „Blazonul”. Am împărţit copiii în 2 grupuri pentru a găsi imagini ce corespund : aparatelor de joacă din curte I grup, iar cel de-al doilea a selectat imagini cu plante, arbuşti şi alte elemente din spaţiul verde al curţii. Pe o siluetă de copac am compartimentat coroana în două zone: zona spaţiului verde (I zonă şi zona spaţiului de joacă ( a II-a zonă). Copiii au avut ca sarcină să aşeze în spaţiul de sus elementele primei zone cu plante şi vegetaţie, iar în partea de jos a coroanei au distribuit aparatele de joacă identificate. Pe tulpina copacului am scris împreună cu ei caracteristicile comune: existenţă gunoaielor, a plăcuţelor cu îndemnuri, folosirea trusei ecologice şi a unor unelte specifice materiale necesare acţiunilor ecologice desfăşurate în ambele zone. 5. Asumarea responsabilităţilor Pentru a putea forma comportamente pozitive copiilor, am identificat probleme de mediu ce pot fi rezolvate eliminând cauza care generează efecte negative. Metoda interactivă de grup „CUBUL” este binevenită şi am aplicat-o astfel: copiii au fost împărţiţi în grupuri de câte 5 copii. pentru fiecare copil din grup am stabilit responsabilităţi:


155

1. liderul care rostogoleşte cubul. 2. isteţul care pune întrebări. 3. „Ştie tot” - copilul care a reţinut sarcina. 4. „cronometru” copilul care urmăreşte timpul cu o clepsidră şi întrerupe. 5. „optimistul” copilul care încurajează membrii grupului. Pentru fiecare grup a fost pus la dispoziţie un cub pe ale cărui feţe vor fi aşezate fotografii cu aspecte din curtea grădiniţei. Conţinutul fotografiilor a dat posibilitatea copiilor să facă descrieri, comparaţii, asocieri, analize, aplicaţii, argumente: descrieri privind amenajarea spaţiului verde (sau de joacă) enumerând elementele observate, comparaţii: unele aparate de joacă sunt confecţionate din plastic (topoganele, trenuleţul din anvelope), iar altele sunt din metal şi lemn (leagăne, balansoare). asocieri: copii asociază unele aparate de joacă cu cele din parcuri şi alte locuri de joacă din cartier precum şi plantele din grădina casei, bunicii cu cele din spaţiul verde al curţii. analizează părţile componente ale florilor, copacilor etc. aplică fotografiile pe feţele cubului într-o ordine. argumentează modul de amplasare al aparatelor, coşurilor de gunoi şi plăcuţelor cu îndemnuri necesare în formarea unor comportamente pozitive. 6. Valorificarea: După desfăşurarea activităţii copiii au împărtăşit impresii părinţilor, rudelor, vecinilor, colegilor de la alte grupe. Am iniţiat jocuri de rol, copiii au realizat machete, colaje, desene, picturi, machete cu aspecte ce vizează curtea grădiniţei.

PROIECT DIDACTIC

Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin Grupa: Mare Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Mijloc de realizare: Joc didactic Tema activităţii: „Anotimpurile” Tipul activităţii: Evaluare Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. Obiective de referinţă: -Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. -Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind surse de informare diverse.

Capitolul II

156

Obiective operaţionale: -Să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte (specifice fiecărui anotimp). -Să descrie câteva elemente specifice fiecărui anotimp. -Să ilustreze grafic sau aplicativ(colaj) cele 4 anotimpuri. -Să evalueze obiectiv munca celorlalte echipe. Metode şi procedee: Explicaţia, expunerea, conversaţia, demonstraţia, aprecierea verbală. Metode interactive: „Blazonul”, „Schimbă perechea”, „Turul galeriei”. Tip de învăţare: receptiv-reproductivă, inteligibilă, prin descoperire. Organizarea învăţării: colectiv, grupe, individual-independent. Mijloace de învăţământ: păpuşi ilustrând anotimpurile, jetoane, 4 blazoane cu buzunare, coşuleţe, coli A3, fulg, ghiocel, mac şi crizantema din hârtie colorată, lipici. Bibliografie: „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”- Bucureşti 2005. MEC-„Învăţământul preşcolar”, nr.1/2007 Ştefania Antonovici, Gabriela Nicu, „Jocuri interdisciplinare”, editura Aramis, 2005.




Strategii didactice

Evaluare

1.Momentul organizato-ric

-aerisirea sălii de grupă. -aranjarea mobilierului -pregătirea materialului pentru activitate

Explicaţia, conversa-ţia


Copiii descoperă 4 păpuşi în sala de grupă şi, după costumaţie deduc că sunt anotimpurile. Fiecare are un coşuleţ cu jetoane, dar le-au încurcat între ele. Păpuşile ne roagă să le ajutăm la sortarea lor.

Expune-rea, conversa-ţia

frontală

3.Anunţarea temei şi a obiectivelor

Ne vom juca jocul „Anotimpurile”. Vom sorta jetoanele, vom descrie aspectele specifice anotimpurilor şi le vom ilustra aplicativ (colaj) sau grafic. Vom lucra pe echipe şi individual.

Explicaţia


157

4.Desfăşurarea activităţii Prezentarea sarcinii didactice şi a regulilor de joc. Desfăşurarea jocului cu copiii

Sarcini: -Completarea celor 4 tablouri cu jetoanele sortate de voi, pe echipe. -Descrierea elementelor alese pentru fiecare anotimp (floare, fruct, leguma, obiecte: sanie etc.) -Redarea anotimpurilor grafic sau aplicativ (colaj). Reguli: -O să lucraţi pe echipe şi individual şi o să vă prezentaţi munca în faţa celorlalţi de fiecare dată pentru a schimba impresii şi pentru a găsi soluţii noi. „Munca echipei înseamnă a fiecăruia şi munca fiecăruia dintre voi reprezintă munca echipei!” Împart la 4 copii ecusoanele echipelor ghiocel, fulg din staniol, mac şi crizantemă. Aceştia îşi aleg în număr egal alţi colegi cu care să lucreze în echipă. Fiecare echipă ia un coş cu jetoane şi le sortează pe cele potrivite anotimpului pe care-l reprezintă (echipa ghioceilor le aleg pe cele specifice primăverii: flori, munci, unelte, aspecte ale vremii etc) completându-se astfel 4 blazoane. Fiecare echipă îşi prezintă celorlalte blazonul realizat, justificând alegerea jetoanelor. Concluziile ar putea fi: Iarna -anotimpul cadourilor, Primăvara-anotimpul verde, Vara-căldura, vacanţa şi soare, iar Toamna-anotimpul vitaminelor. Prin numărare 1,2,1,2….formăm 2 echipe egale ca număr de participanţi. Se formează 2 cercuri, fiecare copil (nr.1) din interior făcând pereche cu copilul nr. 2 din cercul exterior. Fiecare copil din cercul interior primeşte un jeton: ghiocel, Moş Crăciun, copii la mare, crizantema, viorea, sanie, strugure. Fiecare pereche se gândeşte la cât mai multe idei despre imaginea dată; la semnalul „schimbă perechea” se deplasează copiii din exterior de la stânga la dreapta şi se formează perechi cu alţi parteneri (cel din interior spune noului coechipier noutăţi de la colegi). Când se termină jocul, copiii precizează ce au aflat de la colegii lor despre ghiocel (vestitor al primăverii, seamănă cu un clopoţel etc) şi celelalte

Explicaţia Blazonul Explicaţia Problema-tizarea Schimbă perechea Conversa-ţia exerciţiul

Evaluarea orală a cunoştinţelor în activită-ţile anterio-are

Capitolul II

158

imagini. Se formează alte 4 echipe: ghioceii, fulgii, macii şi crizantemele şi vor ilustra grafic sau aplicativ anotimpul pe care-l reprezintă pe coli A3: flori, fructe, legume, aspecte legate de vreme. După expirarea timpului se expun posterele în sala de grupă şi echipele trec pe rând să observe celelalte postere şi să aplice elementele care lipsesc (pot doar verbaliza). Revin la locul lor şi intonează cântece despre anotimpuri.

Turul galeriei Explicaţia Expunerea Conversa-ţia

Autoeva-luare

5.Aprecieri Fac aprecieri asupra modului de participare la activitate, atât pe echipe cât şi aportul individual. Ofer ca recompense floricele.

Aprecierea verbală

Autoeva-luare


Grădiniţa: Grup Şcolar ,,Teglas Gabor “, Deva Grupa : Mare (nivel 5 – 7 ani) Aria curriculară: Ştiinţă Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului înconjurător Forma de realizare: Convorbire Tipul: consolidare Tema: ,,Animalele din ograda bunicilor” Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, în perechi, individual Obiectiv fundamental: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre animalele domestice; dezvoltarea/exersarea inteligenţelor multiple; educarea responsabilităţii privind participarea la îngrijirea animalelor domestice. Obiective operaţionale: a) Cognitiv-formative - să descrie animalele domestice sub aspectul înfăţişării; - să denumească hrana specifică fiecărui animal; - să identifice foloasele aduse omului; - să verbalizeze modul în care pot îngriji ei animalele; - să formuleze ghicitori despre animalele domestice. b) Psiho-motorii - să se grupeze rapid, în funcţie de cerinţe - să manipuleze materialele puse la dispoziţie


159

- să realizeze diagramele de grup c) Afectiv atitudinale - să simuleze/denumească acţiuni de îngrijire şi comportamente ale animalelor; - să-şi exprime preferinţele pentru un animal domestic; - să colaboreze în grup pentru realizarea sarcinilor. Strategia didactică: a). Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, expunerea, explicaţia, descrierea, problematizarea, braistorming, jocul, ghicitorile, lucrul în echipă, lucrul în perechi, munca independentă. b). Mijloace didactice: tablou ,,Animalele din curtea bunicii”, o „ogradă” confecţionată de educatoare, siluete şi miniaturi de animale domestice, jetoane cu imagini pentru fiecare animal domestic, diagrame Lotus, flori de lotus, fişe de muncă independentă, CD, carioca, lipici; Material bibliografic: Breben S., şi colaboratorii –,,Metode interactive de grup” – ghid metodic, Editura Arves Breben S., Gongea E., Ruiu G., ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, vol. I, II, III, Ed. Reprograph, Craiova



Desfăşurarea activităţii - Strategiile didactice -

Evaluare Instrumente şi indicatori

1.Moment Organiza-toric

Crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii

-aranjarea mobilierului pe opt colective în formă de cerc; -pregătirea materialelor demonstrative şi distributive; -aşezarea copiilor în semicerc pe covor.


Audiţie muzicală “Graiul animalelor”

-frontal, individual: -Ale cui glasuri le-aţi ascultat? -Ce animale aţi recunoscut după “graiul” lor?

Orală Frontală Recunoaşterea şi descrierea animalelor domestice

3.Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

Tema activităţii şi obiectivele urmărite

Frontal şi individual Expunerea Se anunţă tema “Animalele din ograda bunicii” şi se expune tabloul cu acelaşi titlu. Vă veţi reaminti cât mai multe lucruri despre ele şi le veţi prezenta colegilor

Interesul pentru temă şi imaginea prezentată

4.Reactuali-zarea cunoştinţelor

Ghicitori Organizarea copiilor în perechi şi

Explicaţia -Împreună cu colegul din stânga formaţi perechi şi formulaţi câte o ghicitoare despre animalele

-Orală -În perechi -Identificarea copiilor cu

Capitolul II

160

formularea de ghicitori referitoare la animalele domestice

din ograda bunicii pentru care primiţi imaginea. Fiecare pereche va prezenta ghicitoarea compusă

inteligenţă lingvistică -Aprecierea celei mai reuşite ghicitori

5.Dirijarea învăţării

a)Organizarea copiilor în grupuri mici b)Comunicarea sarcinii didactice c)Activitate în grupuri mici

Explicaţia În centrul semicercului format de copii se aşează “ograda bunicii” şi miniaturi de animale. Opt copii, lideri de grup, îşi vor alege un animal în miniatură: cal, vacă, oaie, capră, porc, câine, pisică, iepure. Copiii îşi vor alege apoi câte doi “pui” pentru a-şi forma echipa care va ocupa locul la una dintre măsuţe. Pe flip-chart, educatoarea completează diagrama de grup, cu animalele alese de copii, - se distribuie diagramele “Lotus” şi plicul cu materialele necesare . Explicaţia -Fiecare grup va colabora şi va realiza diagrama pentru animalul ales utilizând materialele găsite în plic sau desenând. Timp de 15 minute copiii vor colabora în completarea diagramei, vor alege imaginile necesare, vor lipi, vor desena sau scrie. Educatoarea va sprijini grupurile în realizarea diagramelor sugerându-le să aibă în vedere: tipul animalului (ierbivor, carnivor, omnivor), hrana, adăpostul, modul de înmulţire, modul de îngrijire, foloasele aduse omului, ,,graiul” animalului, asemănarea cu un alt animal, deosebirea faţă de un alt animal domestic.

Observarea modului în care se constituie grupurile Identificarea interesului pentru sarcina didactică Acţională Pe grupuri Identificarea modului în care colaborează pentru reuşita grupului

6.Obţinerea Prezentarea Sinteza generală Orală


161

performanţei diagramelor de grup şi realizarea diagramei temei centrale

Liderul fiecărei echipe prezintă diagrama de grup şi va răspunde întrebărilor puse de ceilalţi copii, apoi o aşează pe covor formând în final diagrama temei centrale. Copiii fac comentarii, aduc completări, îşi exprimă părerea faţă de modul în care s-a realizat diagrama “Animalele din ograda bunicii”

Pe grupuri

7.Asigurarea transferului de cunoştinţe

Joc în grupuri: ,,Să ne amintim”

Copiii sunt împărţiţi în trei grupuri (pe baza număratului până la trei), fiecare echipă având ca sarcină să-şi amintească: G1 – cât mai multe poezii despre animalele domestice; G2 –cât mai multe cântece; G3 –cât mai multe poveşti;

Orală

Pe grupuri Aprecierea grupului câştigător

8.Evaluarea Activitate frontală, muncă independentă Joc ,,Arată cum face”

Copiii vor lua loc la măsuţe, li se vor împărţi mai multe tipuri de fişe de muncă independentă astfel încât cei care stau alături să nu aibă fişe asemănătoare. Fişele vor fi concepute pentru toate animalele domestice şi vor avea ca sarcini: -să încercuiască adăpostul animalului pentru care a fost concepută fişa; -să coloreze foloasele aduse omului; -să marcheze cu “X” hrana animalului respectiv Fişele se expun pe flanelograf Se organizează jocul distractiv în cadrul căruia educatoarea numeşte un animal iar copiii trebuie să simuleze un comportament specific al animalului respectiv.

Scrisă Individuală Acţională Frontală


a)Aprecierea modului în care s-au realizat sarcinile şi obiectivele

Discuţie în cerc Se iniţiază un dialog cu copiii: -Care a fost cea mai completă diagramă de grup? De ce? -Cine credeţi că au fost cei mai activi copii?

Orală Frontală

Capitolul II

162

b) Joc muzical

-Ce v-a plăcut mai mult în activitatea de astăzi? De ce? Copiii execută jocul muzical ,,Glasul animalelor” Educatoarea apreciază comportamentul copiilor şi rezultatele obţinute de copii în timpul activităţii

PROIECT DIDACTIC

Rodica Bărăgan, Grăd. P.N.Liceul de Muzică şi Arte Plastice Deva

Grupa: pregătitoare Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: „Primăvara – anotimpul florilor” Tipul activităţii: evaluare Forma de realizare: convorbire Scopul: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite despre anotimpul primăvara, dezvoltarea inteligenţelor multiple şi a spiritului de echipă. Obiective operaţionale: - să recunoască aspecte specifice anotimpului primăvara; - să înţeleagă şi transmită mesaje simple; - să manifeste iniţiativă în comunicarea orală; - să regăsească cunoştinţele despre primăvară în cântecele şi poeziile învăţate; - să redea anotimpul primăvara în imagini realizate de ei prin desen aplicaţie etc. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, lucru în echipă, cubul, jocul, surpriza. Material didactic: un coş cu flori decupate , roşii, galbene, mov, portocalii, albastre şi roz, jetoane cu anotimpul primăvara, cub cu feţele în culorile florilor, foi şi creioane colorate. Bibliografie: S. Breben , E.Gongea, G.Ruiu, M.Fulga „Metode interactive de grup” S. Breben, G.Ruiu, E.Gongea „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Programa activităţilor instructiv – educative grădiniţele de copii.


163

Eveniment didactic


Strategii didactice

Evaluare instrumente indicatori

Momentul organizatoric

Fiecărui copil i se va prinde în piept o floare colorată diferit: roşu, galben, albastru, mov, portocaliu şi roz. Se vor pregăti toate materialele necesare bunei desfăşurări a activităţii.

Copiii îşi vor ocupa locurile în semicerc.

Captarea Atenţiei

Ca o surpriză pentru toţi copiii, o fetiţă îmbrăcată în „zâna primăvară” intră în clasă cerându-le copiilor să o recunoască.

conversaţia - Cine a venit la noi?

Copiii recunosc pe „zâna primăvara” şi o descriu cum este îmbrăcată.

Reactualizaea cunoştinţelor

Prezentarea caracteristicilor specifice anotimpului primăvara, apelând la experienţa cognitivă.

Jocul „Vorbeşte despre mine” „Zâna primăvară” a adus cu ea un coş cu multe jetoane reprezentând anotimpul primăvara. Copiii vor închide ochii, iar zâna va lăsa câte un jeton în faţa copiilor aleşi de ea, aceştia urmând a descrie imaginea primită. Copiii care nu au primit jetoane vor veni cu completări

Copiii care au primit jetoanele le vor descrie apelând şi la sprijinul colegilor.


Se anunţă tema şi ce se urmăreşte a se realiza în această activitate. În această activitate vom vorbi despre primăvara – anotimpul florilor, folosindu-ne de cât mai multe metode de lucru care cu siguranţă vă vor trezi interesul. Vom folosi de exemplu acest cub colorat în aceleaşi culori ca şi

expunerea Să reţină ideile.

Capitolul II

164

florile din pieptul vostru. Fiecare culoare de pe acest cub ne va ajuta să aflăm cât mai multe lucruri despre primăvară.


Copiii se vor grupa în şase echipe în funcţie de culoarea florilor prinse în piept. Fiecare echipă îşi va alege un lider. Pe faţa cubului de culoare roşie scrie: - DESCRIE- Deci copiii care fac parte din grupa florilor roşii vor spune tot ce ştiu despre primăvară. Pe faţa cubului de culoare galbenă scrie. COMPARĂ Copiii din grupa florilor galbene se vor gândi dacă există asemănări ale anotimpului primăvara cu celelalte anotimpuri, dar şi prin ce se deosebeşte acest anotimp de celelalte anotimpuri. Pe faţa cubului de culoare albastră scrie – ASOCIAZĂ – Copiii care au în piept florile galbene, se vor gândi la cântecele şi poeziile de primăvară pe care noi le-am învăţat şi în care este descrisă în versuri frumoase acest anotimp. Pe faţa cubului de culoare portocalie scrie - ANALIZEAZĂ - Asta înseamnă că toţi copiii din grupa florilor portocalii se vor gândi la părţile componente ale florilor de primăvară, dacă tot este primăvara şi

Explicaţia Voi v-aţi grupat în cele şase echipe după culoarea florilor din piept . Observaţi că şi cubul meu are aceleaşi culori, deci fiecărei echipe îi corespunde o culoare de pe acest cub. Cubul Vreţi să ştiţi ce scrie pe cubul meu? Cine mă ajută? Învăţarea în grup

Copiii se vor gândi la toate caracteristicile anotimpului primăvara. Se vor gândi la asemănările şi deosebirile dintre anotimpul primăvara şi celelalte anotimpuri. Copiii îşi vor aminti cântece şi poezii despre primăvară. Toţi copiii din această grupă se vor gândi la părţile componente ale florilor de primăvară.


165

anotimpul florilor. Pe faţa cubului de culoare mov scrie – APLICĂ- Copiii din această grupă a florilor mov vor desena împreună pe această foaie mare un tablou de primăvară, care să conţină cât mai multa elemente specifice acestui anotimp. Şi pe ultima faţă a cubului de culoare roz scrie - ARGUMENTEAZĂ Copiii din grupa florilor roz ne vor spune de ce le place, sau nu le place anotimpul primăvara. Copiii din fiecare grupă vor discuta şi vor stabili modalităţile de realizare a sarcinilor. Vor avea timp de gândire şi de consultare.

Copiii se vor gândi să realizeze un peisaj de primăvară cu cât mai multa elemente caracteristice Se vor gândi fiecare de ce le place sau nu le place primăvara. Se vor consulta şi vor reţine ideile.


Fiecare lider al fiecărui grup va prezenta în ordinea stabilită soluţiile de rezolvare a sarcinilor. Dacă sunt completări acestea vor fi făcute de ceilalţi membrii ai echipei.

Cubul Brainstorming

Comunicarea ideilor de către lider.

Evaluarea activităţii

Se va puncta ce a realizat fiecare echipă în parte, modul în care au colaborat în realizarea obiectivelor propuse şi se va propune copiilor să spună cine ştie ghicitori despre primăvară.

Ghicitori

Copiii vor spune , vor crea ghicitori.


Se fac aprecieri asupra comportamentului copiilor şi asupra modului în care şi-au realizat sarcinile de lucru. Drept recompensă copiii vor fi duşi a doua zi în excursie în parcul dendrologic din Simeria.

Conversaţia

Copiii vor fi antrenaţi în aprecierea reuşitei activităţii.

Capitolul II

166

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Rozália Veres, Grăd.P.P.Nr.13,Târgu Mureş

Grupa:Mare Categoria de activitate:Cunoaşterea mediului Tipul activităţii:Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor Tema:Mediul înconjurător ,,Oraş-sat” Obiective cadru:

dezvoltarea capacităţii de comunicare într-un limbaj adecvat ştiinţific consolidarea unor informaţii despre mediul înconjurător educarea unei atitudini adecvate faţă de mediul înconjurător

Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:

să recunoască diferenţele dintre oraş-sat să rezolve corect sarcina propusă să corecteze eventualele greşeli să aibă o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător

Metode şi procedee: - conversaţia;explicarea; problematizare; metoda interactivă de grup ,,Bula dublă”

Material didactic: - bule de trei mărimi şi cinci culori din hârtie; - săgeţi din hârtie; - imagini despre oraş şi sat:clădiri,instituţii,mijloace de transport, oameni,meserii,animale,magazine,natură

Durata:25-30 minute Evenimente

didactice Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare

1.Moment organizatoric

Asigurarea condiţiilor optime pentru activitate: -aerisirea sălii de grupă; -pregătirea materialului didactic; -intrarea organizată a copiilor în sală; -aşezarea copiilor în semicerc pe covor;


Prezentarea cercurilor goale al bulei

Copii vor avea ocazia să încerce să ghicească la ce se foloseşte şi care


167

este scopul cercurilor aflate pe jos.

3.Anunţarea temei

Diferenţele şi asemănările dintre oraş şi sat

Li se va comunica copiilor tema,ei având sarcina de a-şi aminti lucrurile pe care le-au văzut cu ocazia vizitei lor în oraş şi la ţară.

4.Dirijarea activităţii

Prezentarea cercurilor,explicând semnificaţia mărimilor şi a culorilor care alcătuiesc bula dublă. Prezenarea sarcinii de a completa bula. Se urmăreşte aranjarea imaginilor corect, conform cerinţelor:diferenţele şi asemănările dintre oraş şi sat. Se lucrează frontal cu toată grupa.

Copiii vor asculta explicaţia Completarea bulei se va face cu ajutorul imaginilor existente despre oraş şi sat. Copii îşi vor motiva alegerea ,făcând referire la cele văzute cu ocazia vizitelor anterioare. Vor povesti despre impresiile personale din aceste vizite sau altele asemănătoare

Item: -ascultzarea explicaţiei cu atenţie Item: -aranjarea imaginilor conform realităţii

5.Consolidarea cunoştinţelor

Controlarea bulei aranjate

Corectarea greşelilor posibile care sau produs la completarea bulei,recapitularea răspunsurilor corecte.

Itemi: -rezolvarea corectă a sarcinii

6.Evaluare Se pune accent pe atitudinea copiilor faţă de mediul din oraş,sat

Copii îşi vor exprima preferinţa faţă de oraş sau sat,şi idei pentru ocrotirea mediului din ambele zone.

7.Încheiere Adunarea materialelor folosite.Alegerea unui joc de mişcare de către copii.

Itemi: -se vor face aprecieri asupra activităţilor copiilor,individual şi frontal

Capitolul II

168

Proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.

Creează comuniunea şi comunitatea. Comunicarea într-o organizaţie poate fi internă şi externă. Comunicarea externă se realizează prin comunicate de presă, conferinţe de

presă, coctailuri, interviuri, articole, şedinţe, rapoarte, poşta electronică etc. “Comunicarea internă este sistemul nervos şi circulator al unei organizaţii”. “comunicarea internă nu este un instrument tactic, este însuşi omul”.

Ton Veen “ Relaţii publice: coduri, practici, interferenţe”

TOTALITATEA PROCESELOR DE COMUNICARE IN INTERIORUL UNEI ORGANIZATII , SCHIMB CONTINUU DE MESAJE INTRE PERSOANE CARE FAC PARTE DIN ORGANIZATIE.


169

Se utilizează în relaţie cu obiectivele, grupurile ţinta, strategia,

viziunea asupra comunicării, cultura, structura organizaţională etc.

Capitolul II

170


Marina Daniela Sperilă , Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova Activitatea: cunoaşterea mediului. Tema: „Sărbătoarea Primăverii” Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe. Forma de realizare: convorbire. Scopul activităţii: exersarea inteligenţelor multiple-inteligenţa verbal lingvistică, inteligenţa vizual spaţială, inteligenţa kinestezică, inteligenţa interpersonală - în activităţi. Obiectivele operaţionale: a) cognitiv-formative: -să citească imagini ale anotimpului primăvara. -să realizeze descrieri ale imaginilor primite. -să redea în cuvinte puţine caracteristicile anotimpului primăvara. -să deseneze chipul primăverii. -să poziţioneze corect elemente ale primăverii în spaţiul unei machete. -să interpreteze cântece despre primăvară. -să recite versuri pe tema primăverii. - să răspundă la ghicitori având ca tematică elemente ale primăverii. -să interacţioneze în cadrul grupului şi între grupuri. b) psiho-motorii: -să manipuleze rapid materialele dispuse. -să realizeze o bună coordonare oculo-motorie. -să execute mişcări adecvate în timpul interpretării cântecelor. -să păstreze o poziţie corectă a corpului pe tot parcursul activităţii. c)afectiv-atitudinale: -să manifeste interes pentru acest gen de activitate. -să participe cu plăcere la activitate în cadrul grupul. -să solicite sprijin atunci când sunt în dificultate. -să aprecieze propriile rezultate şi comportamente, dar şi pe cele ale colegilor. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, expunerea, descrierea, jocul, lucrul în perechi, lucrul în echipă. Material didactic folosit: imagini reprezentative pentru cele trei luni ale primăverii, creioane cerate, fişe de lucru, suport pentru machetă, hârtie creponată, crenguţă de copac, lipici, imagini pliate, imagini decupate, bolduri. Materila bibliografic: -,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Bucureşti, 2005. -,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”, vol I. - Silvia Breben, Goergeta Ruiu, Elena Gongea, Editura Reprograph 2003. Activităţi bazate pe inteligenţe multiple- vol II- Silvia Breben, Goergeta Ruiu, Elena Gongea, Editura Reprograph 2005.


171

-Psihopedagogia copilului, nr 4/2005, editura Reprograph. -Pedagogie preşcolară - Elisabeta Voiculescu, Editura Aramis, 2003. Durată: 35 de minute.

Evenimentul didactic

Conţinutul ştiinţific Strategiile didactice


indicatori) 1. Organizare pregătire

-imagini -text poezie -scrisoare pentru copii

a)frontal - organizarea copiilor în semicerc pentru discuţia de început; b) conversaţia c) scrisoare


-scrisoare surpriză

a)frontal -captez atenţia cu o scrisoare surpriză. b) expunerea -punerea în evidenţă a elementelor pe baza expunerii textului c) scrisoare

-gradul de interes manifestat de copii (privirea, atenţia, mişcările corporale).

3.Reactualizarea cunoştinţelor

-an, anotimpuri, luni

a) frontal individual b) conversaţia -solicit copiilor să răspundă la un set de întrebări.

-se urmăresc răspunsuri corecte

4.Anunţarea temei şi a obiectivelor

-titlul activităţii -obiectivele învăţării ; idei esenţiale ale învăţării.

a) frontal b) expunerea -precizarea subiectului activităţii -enunţarea obiectivelor.

5.Dirijarea învăţării a) organizarea copiilor pe grupuri

-organizarea copiilor după inteligenţe: IVL, IK, IVS, II.

a) pe grupuri -împart copiii pe grupuri în funcţie de inteligenţa predominantă: -grupul Primăverii; -grupul „Zânelor artiste” -grupul „Zânelor îndemânatice” b) conversaţia -solicit iniţiativa copiilor şi motivez

-interesul manifestat de copii pentru un anumit spaţiu de lucru

Capitolul II

172

b) lucrul în grupuri mici şi lucrul în perechi

-grupul 1: citire de imagini, sintetizarea caracteristicilor primăverii, interpretare de cântece, recitare de poezii, răspunsuri la ghicitori -grupul 2: ilustrarea în culori cerate a chipului Primăverii -grupul 3: realizarea machetei prin asamblare, alăturate, suprapunere, lipire, mototolire

alegerea făcută. c) imagini, coroniţe a) activitate indepen-dentă în cadrul grupu-rilor mici şi în perechi b) exerciţiul, conver-saţia, interacţiunea în grupuri şi în perechi -copiii îşi adresează reciproc întrebări atunci când sunt în dificultate. c) grupul 1: imagini grupul 2: fişe de lucru, culori cerate. grupul 3: suport pentru macheta, crenguţa de copac, hârtie creponată, lipici, imagini pliate, bolduri, imagini decupate.

-identificarea elementelor din imagini -corectitudinea exprimării -comportamentul copiilor -modul de interacţiune în cadrul grupului şi între grupuri. -menţinerea ordinii şi disciplinei în timpul lucrului

6.Evaluarea -prezentarea rezultatelor activităţii -aprecieri stimulative

a) frontal individual în grupuri mici b) analiza produselor activităţii

-poziţionarea elementelor în spaţiu; -elementele primăverii corect surprinse. -fluiditatea în exprimare .cunoştinţele vehiculate.


173

CAPITOLUL III

JOCURI PE ARII DE STIMULARE

„Două prietene - Toamna şi iarna” Claudia Nasie, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa

,,Cine a trecut pe aici?” Claudia Nasie, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa

„Marea - misterele din adâncuri” Georgeta Anghel, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa

,,Mirajul din adâncuri” Georgeta Anghel, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa

„Mireasma florilor de toamnă” Cristina Burlacu, Grădiniţa nr. 11, Medgidia

E ziua prietenului meu Lavinia-Nadia Pătraşcu, Grădiniţa ,,Mihai Eminescu, Tg-Jiu

Natura văzută prin ochii copiilor Elena Gongea, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova

Primăvara în oraşul meu Veroniva Mitrulescu, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova

Flori de primăvară Virginia Buşu, Grădiniţa nr.24, Craiova

capitolul2_prescolar

Documents