Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romeniei

GRIS}IAM,JOHNLirigiul /John Cnshaml uad.: lanina Marine"cu.

Bucuregti: Editura RAO, 2012

rsBN 978-606-609-301-9

I. Marinescu, Ianina (trad.)

82l.l 1 l(73)-313.3=l3s.l

Editura R{OGrupul Editorial RAO

Str Turda nr I l7- I 19, Bucuresti, Rominiawww:raobooks.com

www.lao,ro

JOHN GRIS}I,A.MThe Litigab8

Copyright @ 201 I b1 Belfry Holding.. Tnt.Toate drepturile rezervate

@ Editura RAO, 2012pentru veniunea in limba mmini

20t2

ISBN I78-606-609-30 I -9

CAPITOLUL 1

Firma de avocaturi Finley & Figg i9i mai spunea $i ,,firma-butic".Acest nume de alint era rostit cat de des posibil in conversatiile obi$-nuite, ba chiax apdrea gi pe hdrtie in unele dintre diversele incercdripuse la cale de parteneri pentru a gasi noi clienli. intrebuinlat cum secuvine, insemna cd.Finley & Figg era ceva dincolo de afacerile dedoi bani. Butic, adic6 mic, dotat Si expert inh-o arie specializatd. Butic,adic6 gic ai foarte la mode, exact cum sugereazd franfuzismul. Butic,adici al naibii de incanht cA este mic, selectiv qi prosper.

Cu exceplia diinensiunii, nu era nimic din toate astea. invdrtelilede la Finley & Figg erau concentrate pe cazuri de agresiuni, care eraula ofdinea zilei $i pentru care nu era nevoie de prea multd priceperesau creativitate, nefiind vreodati considerate grozave sau sexi. Si pro-fiturile erau la fel de vagi ca statutul. Firma era micd pentru ce nu-giputea permite sA creasce. Era selectiv5 doar pentru cE nimeni nu voiase lucreze acolo, nici mecar cei doi indivizi care o delineau. Chiar gi

amplasarea acesteia sugera o viald monotonS, departe de lumea civi-lizatd. Avdnd in stdnga un salon de masaj vietnamez, iar in dreapta unmagazin de reparalii de magini de tuns iarba, era evident de la primavedere c6 Finley & Figg nu prospera. Vizavi mai era o firme-butic -rivalii de moarte -, 9i multi alli avocati chiar dupd colf. De fapt, car-tierul miguna de avocali, unii independenti; alJii lucr6nd la firmeniici, al1ii, tot aga, in varianta in care aveau propriul butic.

. Adresa F&F era pe Preston Avenue, o strade aglomerata, plin6 decase vechi, acum transformate gi folosite pentru tot felul de activitAti

6 JOHN GRISII$,I

comerciale. De exemplu, retail (bAcinie, curSletorie, rnasaj), profesi-

onale (avocaturd, dentiSti, reparajii de magini de tuns iarba) 9i de-ale

gurii (enchilada, baclavale gi pizza pentru acas6). Oscar Finley cdqti-

gase clSdirea acum 20 de ani, in urma unui proces. Ceea ce-i lipseaadresei in prestigiu era cornpensat prin agezare. Doud clddiri maiincolo era interseclia Preston, Beech gi 38'h Street, o convergentihaotica de trafic qi asfalt, garanlia a cel pulin unei magini distruse pe

sdpfimanA, adesea mai multe. Cheltuielile anuale ale F&F erau aco-

perite de coliziunile care aveau loc la mai pulin de 100 de metri dis-tan!6. Alte firme de avocaturS, butic sau nu, colindau adese.a prinzon6 in speran{a de a gisi un sediu ieftin, din care avocalii, in goana

lor dupd prad6, sd poata auzi scr€gnetul de cauciucuri gi de metal zdrobit.

Av6nd doar doi avocati/parteneri, era obligatoriu, desigur, ca

unul si fie declarat senior gi celdlalt junior. Senior era Oscar Finley,62 $e ani, unul dintre supravieluitorii care, acum 30 de ani, ficgaulegea cu miinile goal€ pe strazile dure din sud-vestul oragului Chi-cago. Oscar fusese cAndva un poli,tist dat naibii, renumit pentru cape-

tele care le spdrgea. Fusese la un pas de puqcdrie, dar avusese o reve-lalie gi fXcuse Facultatea de Drept. Cind a vizut cd nu-l angajeaza

nicio firm6, a pus pe picioare propria cogmelie gi a inceput se dea injudecatd pe oricine se apropia. 32 de ani mai tirziu, nu-i venea se

creadd cd atata amar de vreme igi irosise cariera cu procese pentru

depbgirea termenului de plat6, coliziuni ugoare, divor{uri rapide 9i

neglijenle care au dus la accidentari. Era cdsatorit cu aceeagi femeieingrozitoare, de care ar fi vrut sa divorfeze in flecare zi. Dar nu-gipermitea. DupE 32 de ani de avocature, Oscar Finley nu-gi permitea

mai nimic.Partenerul junior - iar Oscar era mAndru s5 spun6 chestii de

genul: ,,O s5-l las pe juniorul neu s6 se ocupe de asta", in incercarea

de a-i impresiona pe judecitori qi pe ceilalli avocafi, Si, mai ales, pe

posibilii clienli - era Wally Figg, 45 de ani. Wally se credea un expertin litigii, iar anunturile sale bataioase promiteau acliuni agresive de

genul: ,Noi luptem pentru drephlrile tale!", ,,Companiile de asigur5ri

se tem de noi!" 9i ,,FirE scrupule e numele nostru!" Astfel de anun-

Iuri puteau fi vbzute pe bincile din parcuri, in staliile de autobuz gi de

LITIGIUL 7

trx i, pe progmmele echipelor de fotbal ale liceelor, chiar qi in cabi-nelc telefonice, degi asta incilca mai multe ordonanle. Anunturile nut' r'cg6seau pe doui dintre pie{ele esen{iale - televiziunea gi panotajulrtradal. Wally gi Oscar incd se certau pe tema asta. Oscar refuza sd

chcltuiasci bani - ambele erau groaznic de scumpe , iar Wally con-linua se urzeasc6 planuri. Visul siu era s6-9i vadi la televizor falazrirnbitoare gi capul chel, in timp ce spune grozdvii despre companiiletlc asigurEri, promildndu-le despdgubiri uriage celor suficient de istelipcntru a suna gratuit la num6rul sdu de telefon.

Dar Oscar nu ar fi platit nici micar pentru un panou. Wally ochise

runul. La gase strizi distanld de birou, la intersec{ia dintre Beech 9il2"d Street, deasupra traficului neincetat, sus, pe o clddire de patructaje cu apartamente de inchiriat, acolo era panoul perfect din toatezona.metropolitand a oraqului Chicago. in prezent ficAnd reclamdpentru niqt€ lenjerie ieftind (anunlul era agreabil, Wally trebui s6 re-cunoasci), panoul era intru totul perfect pentru numele qi chipul lui.Dar Oscar continua sd refuze.

Wally iqi luase licenta in Drept la prestigioasa Universitate dinChicago. Oscar gi-a luat-o pe a sa intr-un loc, acum inexistent, unde

se lineau cdndva cursuri serale. Ambii d6duseri examenul de baroude trei ori. Wally avea patru divorfuri la activ; Oscar doar visa la asta.

W;lly i$i dorea un mare caz, cu sume de milioane de dolari dreptcomision. Oscar igi dorea doar doud lucruri - s6 divorteze qi sd iasila pensie.

Cum au ajuns cei doi s6 fie parteneri intr-o firmd dintr-o casd

transformati de pe Preston Avenue e o alt6 poveste. Cum au supra-

viefuit, fhri a siri unul la gAtul celuilalt, e un mister de fiecare zi.

intre ei era Rochelle Gibson, o femeie de culoare, robuste, cu oatitudine qi cu o istelime ca$tigate pe strazile de unde provenea.

Doamna Gibson se ocupa de primire - telefonul, receptia , potenlialiiclienli sosind plini de speran!6, 9i cei supirali plecdnd furiogi; dincdnd in cdnd se indeletnicea cu lastatura (defi qefii ei invdJaserd ci,daci aveau nevoie de ceva la tastature, era mult mai simplu sd se

B JOHN GRISHAM

ocupe personal), de cdinele firmei gi, cel mai important, de ciond6-neala constanta dintre Oscar $i Wally.

Cu ani in urm6, doamna Gibson fusese rinita intr-un 'accident de

magind care nu se intdmplase din vina ei. Astfel, igi aranjase treburileangajdnd, deqi nu din proprie voinla, firma de avocatur6 Finley &Figg. 24 de ore dupe accident, umflatA de Percocet gi toat6 numaiatele qi ghips, doamna Gibson se trezise cu fala zambitoare gi c6moasia avocatului Wally Figg, ce plutea deasupra patului ei de spital. Purta

un halat bleu, avea in jurul gatului un stetoscop gi se pricepea foartebine si intruchipeze un medic. Wally a peciliro sa semneze u4 con-tract de reprezentare legald, i-a promis gi luna de pe cer, s-a strecuratafar6 din cameri tot la fel de subtil pe cat se strecurase inAuntru, apois-a apucat si-i faci praf cazul. A obtinut 40 000 de dolari, pe care

bdrbatul ei i-a cheltuit pe biuture 9i pe jocuri de noroc in numaicateva sApt6mani, ce€a ce a dus la o ac{iune de divo4, inaintati de

Oscar Finley. Tot el s-a ocupat gi de incapacitatea ei de platd. DoamnaGibson nu a fost impresionatd de niciunul din avoca{i qi i-a ameninlatcd-i dE injudecat6 pe amdndoi pentru malpraxis. Asta le-a atras aten-

lia - se mai confruntaseri cu procese similare qi s-au streduit dingreu si cadi la pace cu ea. Pe m5sur6 ce problemele ei se inmulteau,doamna Gibson a devenit un element perrnanent al biroului gi, cutimpul, cei trei au inceput sA se simtl confortabil unul cu celelalt.

Finley & Figg era un loc dur pentru secretare. Salariul era mic,clienlii erau, de reguli, dezagreabili, ceilalli avocali de la telefonerau nepolitico$i, programul era lung, iar partea cea mai grea era sa

aibd de-a face cu cei doi parteneri. Oscar gi Wally au incercat cu cele

mai mature, dar acestea nu liceau fa15 presiunii. Au inc€rcat gi cucele mai tinere, dar au fost da{i in judecatd pentru ha4uire sexuala

cand Wally nu $ia putut line labele departe de bustul unei astfel delipturi tinere. (Firi s6 mai ajung6 la proces, au c6zut la intelegerepentru 50 000 de dolari $i le-au aperut gi numele in ziar) S-a intem-plat ca Rochelle Gibson si fie la birou cdnd secretara en titre $i-a datdemisia 9i a plecat ca o fuftune. Cu telefonul sunand fi cu cei doiparteneri urland unul la altul, doamna Gibson s-a aqezat la birou gi a

LITIGIUL 9

, rrlrDat spiritele. Apoi a ftcut un ibric de cafea. A revenit gi in ziuaur rrartoare, gi in cealalt?i. Opt ani mai tdrziu, incd linea fraiele biroului.

Cei doi fii ai ei erau in inchisoare. Wally fusese avocatul lor, degi,pentru a fi intru totul corecfi, nimeni nu i-ar fi putut salva. Ca adoles-cen[i, ambii bnieli il {inuser6 pe Wally ocupat cu girul lor de arest6risrrb diverse acuzalii legate de droguri. S-au implicat tot mai mult intlrrlicul de droguri, 9i nu o dati Wally ii avertizase ce se indreapti dircct.iilre inchisoare sau c6tre moarte. Acelagi lucru ii spusese gi doamnei( iibson, care nu av€a prea mult control asupra bdietilor ti se rugarlcscori sd fie arestali. Cand releaua lor a fost prins6, au fost inchigipqntru zece ani. Wally a obtinut o reducere a pedepsei de la 20 de ani,(lar nu a primit niciun fel de recunottinla din partea celor doi. Doamna( iibson i-a oferit nigte mulfumiri inlacrimate. Pentru toate cele, Wallyru i-a cerut niciodatA comision pentru cA ii reprezentase copiii.

De-a lungul anilor, viala doamnei Gibson a fost preserate curnulte lacrimi, $i adesea au fost ascunse in biroul lui Wally, cu uqa

incuiat6. El i-a oferit sfatul $i a incercat sA o ajute ori de cate ori s-a

putut, dar rolul sAu cel mai insemnat a fost acela de ascultetor. $i,lvdnd in vedereviata cu suiguri ti cobor6guri a lui Wally, puteau facelapid schimb de locuri. Cdnd ultimele lui doud cdsnicii s-au dus pe

rpa sdmbetei, doamna Gibson l-a ascultat pana la capEt gi l-a susli-nut. Ce;d el s-a apucat pe bAut, ea gi-a dat seama gi nu s-a temut sA-l

ia la intreb6ri. Degi se certau zilnic, neinlelegerile lor erau trec6toarede fiecare dati gi, de cele mai multe ori, se transformau intr-un fel desituafie-tampon.

Erau momente la Finley & Figg c6nd toli trei bomb6neau gi se

bosumflau, banii fiind, in genetal, cauza. Piala era pur gi simplu su-praaglomeratd; erau prea mulli avocali care umblau liberi pe stradS.

Ultimul lucru de care avea nevoie firma era incd unul.

CAPITOLUL 2

David Zinc cobori din metrou la stafia Quincy, in centrul oragu-lui, 9i reugi si se tirasca pe treptele care dddeau in Wells Street, insAceva era in neregulE cu picioarele lui. Le simlea tot mai grele gi pigeatot mai incet. Se opri la collul dintre Wells gi Adams gi se uiti la pan-tofi in cdutarea vreunui indiciu. Nimic, aceiagi pantofi din piele nea-gre, standard, cu gireturi, pe care ii poarti fiecare avocat din firm5 qi

vreo dou6 avocate. Resufla greu gi, in ciuda aerului rece, simteasudoare la subrat. Avea 3l de ani, cu siguranla prea tener pentru unatac de cord, 9i, degi se sim{ise extenuat in ultimii cinci ani, inviJasea trei cu ac€asta oboseald. Sau cel pu{in aga credea. DupE colt zeriTrust Tower, un monument falic strElucitor, in6lJ6ndu-se 300 demetri, panA in nori qi celuri. in timp ce se opri si se uite in sus, pulsulii crescu gi simli cd ii vine rdu. Alte trupuri il imbrdnceau, trecdnd pel6ngi el. Traversd Adams Street intr-o multime compactd qi se tarimai departe.

Trust Tower avea un atrium inalt gi deschis, tot numai marmura gi

sticl6, cu sculpturi incomprehensibile, menite sA inspire gi si ofereceldure, cand de fapt pireau reci $i distante, cel pulin pentru David.$ase sciri rulante urcau gi coborau unele pe ldngi altele, deborddndde rnzboinici gdligio$i 9i trudili, in drumul lor c6tre cubicule gi biro-uri. David ffcu o incercare, dar picioarele sale refuzara s6-l poartec6tre una dintre scdrile rulante. Se agez6 in schimb pe o canapea depiele situatA lengA un morman de pietre pictate gi incercd si inleleagdce anume se petrecea cu el. Oamenii treceau pe l6ngd el grdbifi, cu

LITIGIUL I ]

lclele crispate, cu ochii infundati in orbite, deja stresali, chiar daca

cla doar ora 7.30 a acestei dimineli mohorate.

in mod clar, o ,,strdfulgerare" nu e un termen medical. Speciali$tiilirlosesc un limbaj mai sofisticat pentru a descrie momentul in care opcrsoana cu probleme trece dincolo de limita. cu toate acestea, stre-

lirlgerarea este un moment real. Se poate intampla intr-o fracliune de

sccunde, ca urnare a unui groaznic eveniment traumatic. Sau poate

li ultima picatura, tristul apogeu al tensiunii care se acumuleaza $i se

acumuleazd p6nd ce mintea $i corpul trebuie si gdseascd o eliberare.('Sderea lui David Zinc linea de ultima varianti. Dupd cinci ani de

nrunci turbat6, al6turi de colegi pe care ii disprefuia, ceva se.petrecu

in acea diminea{d cu David, aga cum statea el ldngi pietrele pictate,uitdndu-se la zombi bine imbracali indrep6ndu-se c6tre o nou6 zi de

muncd fird sens. Fu strEfulg€rat.

-.Hei, David. Urci? spuse cineva.

Era Al, de la antitrust.David reuqi si zdmbeascd, si dea din cap $i sa mormdie ceva,

apoi, din cine gtie ce motiv, se ridicd in picioare 9i il urmd pe Al.Acesta era cu ir treapti mai sus pe scara rulantd $i povestea despre

rneciul de seara trecuti al celor de la Blackhawksl. C6nd ajunseri inatrium,David cor\tinua sd dea din cap. Dedesubt qi din spate veneau

zeci de siluete singuratice, in pardesie ?nchise la culoare, alli tineriavobali gata se se afirme, t6cu{i gi sobri, aritand mai degrab6 ca nigte

ciocli la o inmormantare in miez de iam6. Ajungdnd la peretele cuascensoare de la primul nivel, David gi Al se aldturard unui grup. intimp ce a$teptau, David asculta povestea despre hochei, dar simlea ce

i se invArte capul Si cA i se face din nou r6u. Intrar6 in lift, um6r laumar cu atat de mulli allii. Linigte. Al era tdcut. Nirneni nu vorbea;

nimeni nu incerca un contact vizual.David igi spuse in sinea sa: ,,Gata - e ultima data cdnd merg cu

liftul esta. Jur".Liftul se clEtind 9i zumzd| apoi se opri la etajul 80, proprietatea

lui Rogan Rothberg. Cobordri trei avocali, trei chipuri pe care Davidle mai vizuse 5i inainte, dar nu le qtia dupa nume, ceea ce nu era ceva

EchipA profesionistd de hochei pe gheafi, din Chicago (n.tr)

12 JOHN GRISHAM

neobi$nuit, caci firma av€a 600 de avocali, de la etajul 70la 100. Altedou[ costume inchise mai cobordri la etajul 84. Pe mAsure ce urcau,

David incepu si transpire, apoi s6 respire precipitat. Micul s6u birou

era la etajul 93 9i, cu cit se apropiau, cu at6t mai violent ii pompa

inima. Alte figuri sobre coborir6 la etajele 90 9i 91 9i, cu fiecare

oprire, David se simlea din ce in ce mai sl6bit.

Mai ramdseser6 trei persoane in lift pentru etajul 93 - David, Alqi o femeie grase, c6reia, fEre gtirea ei, i se spunea Lurchl. Liftul se

opri cu un sunet ce resune plicut, uga se deschise f6re zgomot, iar

Lurch cobori. Al cobori. David refuzd sA se mi$te; de fapt, nu se

putea migca. Secundele treceau. Al se uite pest€ urnir 9i spuse:'

Hei, David, e r6ndul nostru. Haide.

De la David, niciun rdspuns, doar privirea inexpresivd, goal6, a

cuiva din alt6 lume. Uga incepu si se inchid6, iar Al igi strecuri ser-

vieta in deschizAtura.

- David, egti bine? intrebi el.

- Da, murmur6 David in timp ce se streduia sa face un pas ina-

inte. Uga glisd din nou, deschizdndu-se, sunetul se auzi iarigi. Iegise

din lift, uitdndu-se agitat in jur, de parci nu mai vdzuse niciodate

pena atunci acel loc. De fapt, plecase de aici cu numai 10 ore in urma.

- Egti palid, constati Al.David simlea cA i se invafte capul. Auzi vocea lui Al, dar nu inle-

lese ce ii spunea. Lurch era la c6tiva metri mai departe, holbdndu-se

nedumeritd, de parc6 s-ar fi uitat la un accident de magin6. Dinspre

lift se auzi un alt sunet de asta dat6, iar uga incepu s6 se inchid6. Almai zise ceva, ba chiar intinse mdna ca pentru a-i oferi ajutor. Brusc,

David fEcu stanga-mprejur, iar picioarele sale de plumb prinserd

viaIa. Alerge cbtre lift 9i sari inauntru exact cand uga se inchidea

Ultimul lucru pe care il auzi fu vocea panicatd a lui Al.C6nd liftul incepu si coboare, David Zinc izbucni in rAs. Senzatia

de ameleala gi de rau disp6ruse. Apisarea din piept t" evaporase. iireu$ise! Parasea munca istovitoare din firma lui Rogan Rothberg,

spundnd la revedere unui cogmar. Dintre miile de asociati 9i juniori

nefericili din clddirea impundtoare din centrul oraqului, el, David

'Amerge impleticit, legdnat (engl.) (n.tr.)

LITIGIUL 13

Zinc, el qi numai el, a\.usese coloane vertebrale pentru a l6sa totulbalti in acea diminea{A mohoratd. in liftul gol se agezi pe jos, urma-rind, cu un zambet pane la urechi, cum cifrele digitale colorate inrogu, ale etajelor, descresc sub ochii sdi, 9i incerc6 din r6sputeri s5-9i

controleze gdndurile. La oameni ca: (l) nevasta lui, o femeie negli-jata, care dorea sA rAmand insarcinatE, dar nu reugea pentru ca b5xba-

tul ei era prea obosit pentru a face sex; (2) tatdl lui, un judecdtor

important, care il fo4ase practic sd urmeze Dreptul, $i nu oriunde, cila Harvard, pentru ca acolo studiase qi el; (3) bunicul lui, tiranullbmiliei, care pusese bazele unei firme in Kansas Ciry pomind de lazero gi care, la cei 82 de ani ai sii, inci mai muncea l0 ore pe zi; 9i(4) Roy Barton, partenerul gi superiorul siu direct,geful, o scdrb6 de

om care urla gi injura toat6 ziua $i care, probabil, era cea mai oribilipersoane pe care o cunoscuse David Zinc. C6nd se gdndi la RoyBarton, il apucA din nou rdsul.

Liftul se opri la etajul 80 $i doua secretare dAdure se urce. Se

oprir6 o clip6, v6z6nduJ pe David agezat intr-un coll, cu servieta ale-

turi. P$irA cu atenlie peste picioarele lui $i a$teptad se se inchidi uga.

- Vi simlili tine? inteba una din ele.

- Da, respunse David. Dumneavoastr6?

Nu primi niciin rdspuns. Secretarele rdmaserl rigide $i tacute inrdsJimpul scurtei cobordri $i se gr6bir6 sE iasE din lift.la etaj.rl 77.

Cdnd David rimase din nou singur, simti deodat5 cum il cuprindeingrijorarea. Dar dac6 veneau dupd el? FErE indoiald cdAl se va duce

direct la Roy Barton $i va raporta cA Zinc clacase. Oare ce-o sd facdBarton? La zece avea loc o mare int6lnire cu un client furios, un CEOimportant; de fapt, dupi cum avea sa-gi dea seama David mai tdrziu,aceastd confruntar€ fusese punctul culminant care-i provocase, incele din urma, strEfulgerarea. Roy Barton nu era doar o scirbd agre-

sivd, ci 9i un lag. Avea nevoie de David Zinc ai de allii ca el, dupicare sa se ascundi atunci cend respectivul CEO va veni cu o listblungl de pl6ngeri indrepti!rc.

S-ax putea ca Roy se trimite paza dup6 el. Paza era un contingentde gardieni in uniforme, fiecuti de prima tinere{e, dar mai exista $i o

linie de spioni hterni care schimbau incuietorile, inregistrau totul, se