Seria de dezbateri “Perspective europene”

Capitalismul românesc, încotro?

Modelul de creştere economică post 1989

dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Fundaţia Friedrich Ebert, cu ocazia lansării publicaţiei „Capitalismul românesc, încotro?”

– 10 iunie 2013 –

Sinteza evenimentului

Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Fundaţia Friedrich Ebert (FES) au organizat, în data de 10 iunie 2013, o masă rotundă cu titlul Capitalismul românesc, încotro? Modelul de creştere economică post 1989, ca parte a seriei de dezbateri Perspective europene, lansată de Reprezentanţa Comisiei Europene în 2009, cu scopul de a stimula discuţiile cu privire la priorităţile Uniunii Europene şi reflectând totodată agenda publică naţională din România.

Dezbaterea a fost organizată cu ocazia lansării studiului „Capitalismul românesc, încotro?” elaborat de Daniel Dăianu şi Bogdan Murgescu, în coordonarea Fundaţiei Friedrich Ebert. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa domnului Niculae Idu, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, a autorilor studiului, domnul Daniel Dăianu şi domnul Bogdan Murgescu, profesori universitari, a domnului Cristian Pîrvulescu, conferenţiar SNSPA, a domnului Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a doamnei Elena Dumitru, fost ministru al Muncii, a domnului Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, a domnului Valentin Lazea, economist şef, Banca Naţională a României, precum și a doamnei Victoria Stoiciu, director de programe, Fundaţia Friedrich Ebert, România, în calitate de moderator.

Plecând de la prezentarea publicaţiei, obiectivul evenimentului a fost acela de a efectua, pe de o parte, o radiografie a sistemului capitalist român, iar pe de altă parte de a identifica particularităţile definitorii ale acestuia şi a stabili unui obiectiv în ceea ce priveşte evoluţia sa în viitor, în vederea unei convergenţe depline cu modelul comunitar european.

Dezbaterea s-a bucurat de prezenţa unui număr important de reprezentanţi din partea administraţiei publice româneşti, ai mediului academic şi diplomatic, ai mediului economic, precum şi ai societăţii civile.

Domnul Nicolae Idu a deschis lucrările mesei rotunde, prezentând auditorului prilejul reuniunii - lucrarea d-lor Dăianu şi Murgescu - şi apreciind analiza politică, economică şi socială realizată de autori, care a condus la concluzii pertinente. Pornind de la aria de preocupări a studiului şi având în vedere economia românească cu realizările şi neîmplinirile

2

sale, vorbitorul a adus în discuţie semestrul european şi recomandările specifice de ţară, pe care Comisia Europeană le-a dat publicităţii la 29 mai a.c.. O scurtă introducere a celor opt domenii de recomandări pentru România a deschis calea dezbaterilor.

Doamna Victoria Stoiciu, moderator al dezbaterii, a prefaţat analiza capitalismului românesc, făcând câteva aprecieri cu privire la transformările economice est-europene. O imitaţie imperfectă a capitalismului occidental, capitalismul românesc şi cel est-european au apărut în absenţa burgheziei, prin valorificarea relaţiilor şi influenţelor locale. Astfel, capitalismul din România, cel fără capitalişti, s-a dezvoltat prin perpetuarea unui sistem de privilegii.

Domnul Daniel Dăianu, profesor SNSPA, co-autor al studiului „Capitalismul românesc, încotro?”, și-a început alocuțiunea adresând mulțumiri publicului și panelului de vorbitori pentru interesul manifestat față de lucrare și, de asemenea, oferind o scurtă prezentare a structurii acesteia. Studiul în cauză realizează atât o contextualizare a cadrului pre-comunist și comunist în România, a perioadei de tranziție post-comuniste, a capitalismului românesc și a rolului României în construcția europeană, cât și o evidențiere, sub forma unei remarci inițiale, a importanței majore pe care o are clasa de mijloc în limitarea efectelor actualei crize sociale. În continuarea prezentării, domnia sa a adus în discuție posibilitatea ca economia Uniunii Europene să stagneze în următorii ani, insistând asupra efectelor negative care s-ar resimți puternic în România în această situație, dată fiind dependența economiei noastre de piețele europene. În acest context, dl. Dăianu înaintează o serie de recomandări, extrase din studiu, precum: transformarea instituțională, în condițiile unei capacități scăzute a statului de a formula și implementa politici, dezvoltarea unor politici industriale la nivel european sau necesitatea regândirii modelului de creștere economică în România, cu accent pe crearea unui capitalism antreprenorial/inovativ, bazat pe resurse proprii/interne, precum și necesitatea depășirii crizei de încredere față de instituțiile europene prin responsabilizarea cetățenilor (democrație participativă) în contextul „statului corect” (”fair state”). În istoria modernă, pieţele sunt necesare, dar ele trebuie folosite şi învinse. Impulsurile exterioare sunt necesare şi utile, dar acest lucru depinde de valorificarea resurselor interne. Deficienţele de proiectare ale UE, între care cele ale zonei Euro, accentuează fractura nord-sud, iar lipsa de omogenitate poate duce la eşuarea proiectului european. România trebuie să găsească soluţii pentru dependenţa de UE, să-şi mobilizeze resursele interne şi să-şi regândească modelul de creştere.

Domnul Bogdan Murgescu, profesor în cadrul Universităţii din București, co-autor al studiului „Capitalismul românesc, încotro?”, a diferenţiat rolul şi a evidenţiat evoluţia fiecărui autor în tratarea temei, atribuind dlui Dăianu ideea lucrării, ca unul dintre merite. Colaborarea dintre un economist şi un istoric a dat naştere unei lucrări profunde, ce deschide porţile unor analize suplimentare necesare. Vorbitorul a detaliat analize şi a făcut comparaţii, realizând o captivantă expunere a moştenirii trecutului reflectată în înapoierea României şi poziţia sa economică de periferie, accentuată de tranziţia post-comunistă, ce a

3

plecat de la o succesiune precară, trecând printr-o tranziţie dificilă şi două recesiuni în anii 1990 şi ajungând la o decadă de creştere, pe un model fragil şi la perioada post comunistă a capitalismului românesc şi a crizei economice. Dl Murgescu a descris cadrul istoric care a condus la situația actuală a țării noastre, detectând trei cauze majore. Gravele erori de politici începute încă din anii 70, împreună cu existența unor instituții relativ slabe în toate regimurile din România, respectiv interesul scăzut al elitelor pentru binele societății de-a lungul timpului au reprezentat cauzele longitudinale ce au precedat crearea economiei românești fragile din prezent. Efectele crizei economice, resimțite puternic în România, au avut la bază modelul economic firav al anilor 2000, aceasta fiind încă o componentă internă. În încheiere, dl Murgescu a descris capitalismul românesc ca o „varietate balcano-baltică” a capitalismului occidental, diferențiere datorată trecutului specific, explicând totodată importanța eficientizării instituțiilor statului, atât prin legăturile cu Uniunea Europeană, cât și prin dezvoltarea capacităților interne.

Domnul Cristian Pârvulescu, conferenţiar SNSPA, a afirmat faptul că situaţia în care se află România în prezent este efectul direct al insuccesului de a construi un capitalism eficient şi al eşecului înregistrat de către decidenţi în implementarea unei etici a muncii pe tipar occidental. Domnia sa consideră că, în România, modelul capitalului liberal a degenerat, dând naştere capitalismului sălbatic. Statul român este unul slab, politizat la toate nivelele, în care birocraţia a dat naştere corupţiei, ca metodă eficientă de a evita proceduri anevoioase.

În aceeaşi ordine de idei, domnul Theodor Paleologu, fost ministru al culturii, a considerat că în România experimentăm un „capitalism fără capitalişti”, argumentând că instituţiile statului sunt lipsite de motivaţia necesară pentru a construi un sistem eficient. Cu scopul de a evidenţia mecanismele ce stau la baza unui capitalism eficient, domnia sa a evocat modelul liberalismului clasic care a devenit popular ca reacţie la lipsa de eficienţă a instituţiilor statului, dominate de birocraţie şi corupţie. Astfel, odată ce politica de laissez-faire a căpătat din ce în ce mai mulţi adepţi, a putut fi identificată o tendinţă a funcţionarului de a se relegitima şi implica. Aceasta a condus la o consolidare şi o eficientizare a instituţiilor statului.

Doamna Elena Dumitru, fost ministru al Muncii, a identificat două caracteristici ale capitalismului românesc, moştenite de-a lungul tuturor metodelor de guvernare. Prima caracteristică este aceea că la baza capitalismului se află societatea de statut, nu cea de merit. A doua caracteristică este slaba prezenţă a capitalului privat responsabil, cu viziune de lungă durată, în favoarea capitalului privat iresponsabil, al cărui principal obiectiv este obţinerea unui profit cât mai mare într-o perioadă cât mai scurtă. Nu în ultimul rând, politicile deficitare au condus la obţinerea, după 23 de ani de capitalism, a unui salariu mediu real cu doar 24% mai mare decât cel din 1990, în condiţiile în care numărul salariaţilor a scăzut de la 8,1 milioane la 5, 2 milioane. În viziunea doamnei ministru, capitalismul din România este caracterizat de un comportament clandestin, care a condus la o scădere a

4

încrederii populaţiei în sistem. Statul nu a reuşit să formuleze şi să implementeze politici eficiente care să îşi atingă obiectivele. Soluţia, din punctul de vedere al domniei sale, constă, pe de o parte, în alocarea unor bugete suficiente pentru educaţie şi formare profesională, care să confere credibilitate statului în ochii investitorilor locali şi străini. Pe de altă parte, se face simţită prezenţa unei reforme a sistemelor medical şi de asigurări de sănătate, în contextul în care statisticile afirmă că cei doi ani de criză au redus cu cinci ani speranţa de viaţă a cetăţenilor.

Domnul Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, a pornit de la ideea că statul român, în ansamblul său instituţional, nu reprezintă altceva decât un instrument pentru colectarea rentelor. Acest comportament a condus, pe de o parte, la o alocare inegală a resurselor şi, pe de altă parte, la instituirea unui mecanism de protecţie pentru anumite grupuri de interese. În altă ordine de idei, domnia sa a fost de părere că sistemul a suferit o denaturare, particularităţile menţionate încurajând apariţia corupţiei şi accentuând efectele crizei instituţionale. O altă problemă semnalată de către domnul Ionescu a fost aceea a intervenţionismului, a cărui prezenţă are efect inhibitor asupra capitalului privat în opinia domniei sale. Nu în ultimul rând, sistemul de învăţământ nu este performant, nu se pune accent pe creativitate şi astfel, gradul de inovare este redus în România.

Domnul Valentin Lazea, economist şef, Banca Naţională a României, a adus în discuţie greşeala pe care elitele o fac atunci când consideră populaţia defavorizată a fi irelevantă pentru economia statului. Domnia sa a combătut această concepţie afirmând că acest segment de populaţie are un potenţial însemnat, dar care nu a fost valorificat în perioada de după 1990. Mai mult, domnul Lazea a menţionat patru politici a căror implementare a adus deservicii economiei şi populaţiei. Este vorba despre eliminarea repartiţiilor obligatorii la ţară pentru profesori şi medici, înfiinţarea sistemului pensiilor ocupaţionale, taxarea cu cotă unică de impozitare şi neglijarea căilor ferate. Decidenţii politici au adoptat astfel o viziune care nu este orientată către dezvoltarea durabilă a statului. Mai mult, sistemul politic se face vinovat de a fi implementat doar politici populiste, precum instituirea unui preţ unic pentru gazele naturale, acordarea de alocaţii pentru toţi copii, gratuitatea transportului pentru copii şi pensionari, fără a se ţine cont de veniturile şi nevoile specifice. Domnia sa a subliniat, în continuare, faptul că actuala creştere de 2% înregistrată de România este benefică, ea putând să conducă, într-o perioadă de 23 de ani, la atingerea nivelului de 75% din cel actual al Europei de Vest. În încheiere, domnul Lazea a adăugat că România trebuie să depăşească tendinţa actuală de a concepe şi implementa proiecte pe termen scurt.

Domnul senator Mircea Geoană este de părere că decidenţii români nu utilizează în mod eficient pârghiile fiscale de care beneficiază statul, fiind necesară, în acest context, o încurajare a diversităţii. România suferă de pe urma unui dezastru demografic şi al îmbătrânirii populaţiei. Domnia sa consideră că decidenţii politici, indiferent de culoarea politică, trebuie să adopte o strategie pe termen lung, prin intermediul căreia să se

5

urmărească contracararea acestor fenomene atât de dăunătoare din punct de vedere social şi economic. Schimbarea trebuie să pornească de la eliminarea unui număr de trei preconcepţii: prima este aceea că simpla „tractare” a României de către Europa de Vest nu va conduce automat la dezvoltarea ţării noastre, fiind nevoie, în acest sens, de identificarea şi implementarea unor politici proprii şi specifice statului român, care să vizeze dezvoltarea din interior. A doua preconcepţie este aceea că România este o ţară condamnată la subdezvoltare, în acest sens domnul Geoană considerând că lamentarea nu reprezintă o soluţie. Nu în ultimul rând, este vorba despre o perspectivă distorsionată a realităţii, bazată pe permanenta comparare a României cu occidentul. Domnia sa consideră de importanţă capitală recuperarea pârghiilor de politică economică pierdute de către statul român, şi obţinerea unui sistem economic adecvat nevoilor şi particularităţilor statului român.

Întrebările şi comentariile care au urmat au reliefat atenţia de care se bucură problematica abordată, precum şi relevanţa crescută a studiului ce a stat la baza dezbaterii. De asemenea, au fost aduse în discuţie şi identificate drept probleme specifice sistemului românesc lipsa de profesionalism a decidenţilor, comportamentul iresponsabil de care ei dau dovadă, absenţa echităţii sociale, precum şi lipsa unui model concret de creştere economică.

Sinteză realizată de Institutul European din România