13. young - capitalismul moral - pag 23-68

Din anu12000, STEPFIEN B. YOTING este director executiv alorganizafiei Caux Round Table. LicenSat al Facultefii de Dreptde la Harvard, Young a predat gi a practicat drephrl, fiindautorul unor lucrdri despre obligaFile fiduciare gi raporturilede reprezentan!tr dintre mandatar gi mandant. A abordatintr-un mod sistematic conceptul de responsabilitate i:r diversedomenii, de la dreptul rSzboiului pAnI la problema statuh:luicomunitSlilor tribale native din Statele Unite, pe care le consi-derl ,,na!.uni indigene dependente". Young a studiat drephrljurisprudenlial american din secolul al XX-lea, analiz6ndmodul tr care instanlele au utilizat in deciziile lor noFunea dertrspundere inerent5 serviciilor de administrare, precum 9imodalitatea in care aceastl noFune a generat standardelemodeme de rtrspundere il:r afaceri, in situa!'llg de negiijenld saucele in cerre se creeazd prejudicii.

A fost prodecanul FacultIlii de Drept de la Harvard 9i deca-nul Facultdlii de Drept din cadrul Universitifii Hamline. Apre-dat in cadrul Universitdfilor din Minnesota 9i din Mankato.

Young a urmat licetrl in Bangkok, Thailanda, unde a tnvtrlatlimba th1;landezi; mai tArziu, a tnvltat gi limbile |a,otzrl gi viet-namezd. in 1965, Yot ng a descoperit vestigii ale perioadei bron-zului in Thailanda, la Ban Chiang, situl arheologic fdcAnd aziparte din patrimoniul mondial IINESCO. A lucrat penfru dez-voltarea economiei 9i a mediului rural din Vietnam, din 1968pdnd in 1977, ca angajqt al Agentiei Statelor Unite pentru Dez-voltare Internafionall.In7g7s, Young a depus eforturi pentru aaduce refugiali din sudul Viehramului in Statele Unite, iar ir7989 a propus ca Organizalia Naliuniior Unite str asigure adrni-nistrarea temporari in Cambodgia in scopul instaurdrii pdcii.

In cadrul ProgramuJui de Studii Est-Asiatice din cadrulFacultdfii de Drept de la Harvard, Young a tradus gi a analizatQuoc Trian Hinh Luat, codul viebramez de legi din 1433, 9i,impreuntr cu profesorul Nguyen Ngoc Huy, a scris despre valo-rile prir.itoare la drepturile omului in China 9i Vietnam inlucrarea The Tradition of Human Righls in China and Vetnam(publicati de ctrtre Yale Southeast Asian Studies). A scris studiidespre filozofia moraltr si politictr din China si a publicat lucrlridespre dinandca psihoculturali a politicii din Vietnam giThailanda. ln 7976, a scris in colaborare monografia Thailand:Domino by Default, care a contribuit la reforma politicl dinThailanda. Ca decan al Facultitii Hanline, Young a fondatpublicalia The lournal of LctD and Religion.

In calitate de analist de politici publice, Young a publicatarticole in The WaII Street lournal, The Nan Yo* Timx 9iWashington Posf. Commtariile sale sunt prezenhte atAt de tele-viziuni, cAt gi la posturi publice de radio. Mare parte din arti-colele sale sunt publicate pe web site-ul organizaFei CauxRor.rnd Table. la adresa w11'w.cau)croundtable.org.

STEPHEN YOUNG

Capitalism moralO reconciliere a interesului privat

cu binele public

Tiaducere, prefald Ia edifia in limba romand gi note de

MIHAELAMOGA ei BOGDAN DIACONU

6*,/ntOr/W-

BUCI'RES-TI, 2OO9

CAPITOLUL 1

Este, oare, posibil capitalismul moral?

Omtl ales lnlelege totul tntru a tuturor dreptate' Omul de

rind doar propriului folos ti face parte.

Confucius, Analecte,Cartea a fV-a, Cap. XVI*

Ata cum partea coruptd a omului cue prudenld pi indoiald,

existd pi calitdli ale natuii umane ce tndrEtdlesc preluirea gi

increderea.

Federalist, nr. 55, vineri, 15 februarie, 1788

in aceastd carte se susfine ci este posibil capitalismulsroral. Mai intai, irn primele cinci capitole se aduc argumente

penhu capitalismul moral; urmdtoarele gapte capitole oferdun ghid practic pentru cei care doresc sd aplice principiilecapitalismului moral in afacerile gi irn inifiativeie lor profe-sionale. in cele din urmd, in capitolul final, se discutl despre

modul in care putem cultiva un leadership adecvat pentruconstruirea unui capita l i sm moral.

A cduta cdgtigul prin afaceri gi profesie este un lucruonorabil gi demn de prefuire. Plecdnd de ia ideile giprincipi-ile stabilite in capitolele acestei cfufi, consider cd fiecare din-tre noi poate fi fericit gi mdndru de cariera sa, oricare i-ar fiprofesia.

. Confucius, Analecte, traducere din limba chinezi veche

Florentina Vigan, Editura Humanitas, Bucuregti, 1995, 110 (n. tr.).de

24 / Capitalism moral

Ceior streini de mediul de afaceri, aceastA carte le propuneo PersPectivd asupra dreptdfii sociale: capitalismul moraleste cea mai potrivitd cale prin care civilizatia umand globaldde azi conferi oamenilor putere sociald 9i ii ajutd sa itiimbogdleascI material 9i spiritual viefile.

ln acest capitol prezint nu doar propriile concepfii desprepotenfialul uman. M-am strdduit sd cuprind principaleleidei gi scrieri ale unor mari gAnditori din diferite culturi alevremrrrilor.inlggl,un grup de lideri de afaceri din Japonia,Europa 9i Statele Unite s-a reunit in cadrul unei meserotunde organizate in cdtunul elveFan Caux, proptrnAndanumite principii ale capitalismului moral care sd stea labaza procesului de decizie. Aceste principii sunt azi cunos-cute ca Principiile de afaceri Caux RoundTable.

De cAliva ani buxi, deja, am ajuns sf, cunosc bine aceste

principii prin activitatea desfdguratd in calitate de directorexecutiv al organizaliei Caux Round Tabie. Le-am vtrzutpuse i:r practicd de cdtre lideri de afaceri de succes din multeculturi. Principiile Caux Round Thble sunt o chintesenld decunoagtere morald, eticd, filosoficd gi de drept din diferitetradifii. Am analizat felul in care aceste principii reflectdinv[fdturi din filosofia morali chinezd, din islam, hinduism,spirifualitatea africantr, iudaism, romano-catolicism, protes-tantism, religia japoneztr Shinto, din religiile budisteMahayana 9i Theravada, precum si din inlelepciunea moraldnord-americand.

Totugi, trebuie subliniat cd Principiile Caux Round Table

sunt i:r egald mdsurd inspirate de experienla afacerilor de

succes. Elaborate de lideri de afaceri, principiile definesc unmod de administrare a afacerilor ce imbind virtuF sociale cuinteresul propriu. in aceastX lucrare prezint propria con-ceplie asupra felului in care Principiile Caux Round Tablejustificd gi fundamenteazd capitalismul moral.

Este, oare, posibit capitalismul moral? I 25

Cele mai profitabile afaceriimbini virtulile sociale cu interesul propriu

O afacere de succes maximizeazd valoarea de azi a cAsti-

gurilor de mAine. Ca atare, prima condifie a succesului in*aceri este profitul sustenabil. in afaceri, cAgtigurile de oca-

zie de tipul jocurilor de noroc nu sunt suficiente. De la okr'"estifie agtept5.m mai mult decAt atAt.

Pentru a susfine profitul in timp, este nevoie sd revigo-rtui continuu capitalul investit. lntr-o companie, capitalula:e cinci forme distincte: capital social, reputalional sau ,,de

hrne conduitd", financiar, de mijloace fixe 9i capital urnan.

Acestea reprezintd factorii de produclie esenfiali, factori ce

trebuie finanlafi din cAgtigurile obfinute. Nesusfinut, -capi-

blul devine neoperafional, iar investifia i9i pierde rapid pro-&tabilitatea. Alimentarea insuficientd a fluxurilor de capitalgenereaztr egecuri.

Capitalul social este asigurat de cdtre societate. El este dat

de calitatea iegislafiei, de instituliile culturale 9i sociale, de

iilerrente de infrastructurd, drumuri, porturi, aeroporturi 9i

btecomunicalii., de performanla sistemului educafional,

F,rccum si de mdsura in care un sistem de valori sdndtos

krcurajeazd sau nu afacerile.Capitalul reputafional adaugd valoare unei companii

atrdgand 9i pdstrAnd cliengii, angajafii, investitorii 9i furni-zqrii. Capitalul financiar reprezintd forma clasictr a capitalu-

hri: accesul la bani. Mijloacele fixe constau din terenuri,fabrici gi echipamente. in sfArgit, capitalul ulnan e dat de cali-

tatea, creativitatea, loialitatea gi productivitatea angajafilor'

Investind in capitalul social, o companie aclioneazd res-

,pcrnsabil gi etic. Investind in buna sa reputafie, ea satisface

tel mai bine nevoile consumatorilor 9i rtrspunde agtepti-qilor societdfii. Investind in capitalul uman, compania asi-

gurl condilii de via!5 9i locuri de muncd mai bune pentru

ansajali.

26 I Capitalism moral

Companiile i9i menfin active toate ac^este forme de capital

reinvestind cdtre eie o parte din profit. in acest fel, ele actio-

neazd motivate de propriul interes, promovAnd totodata

bunf,starea sociald. Demersul egoist determinat de urm6-rirea propriului interes se transformi, astfel, i:rtr-o afacere

responsabild ce satisface gi nevoiie celorlalfi. Bazate pe inte-

resul propriu, deciziile unei companii care acfioneazi pen-

tru a-gi maximiza profiturile sustenabile sunt in egald

misurd egoiste, vizAnd interesele acesteia, 9i morale, vizAndinteresele celorlal$..

Figura 1.1 ilustreazd ciclul unei afaceri de s.tcces. inprima jumdtate a cicluiui, capitalul investit, in toate cele

cinci forme ale sa1e, este transformat prin procesul de pro-ducfie in bunuri sau servicii menite sd aducd profit prinvAnzarea cdtre clienfi. in partea de jos, diagrama ilustreazdcea de-a doua jumitate a ciclului afacerii - fluxul invers al

profitului rezultat in urma investifiei in cele cinci forme de

capital.Afacerea de succes e una care diinuie: ea ruleazd con-

tinuu capitalul prin producerea de bunuri gi servicii pentrua-gi mulfumi clienfii gi a genera profit. Ea menfne intrdrilede capital adecvate continudnd sd atragd dien;i pentru pro-dusele ori serviciile sale' DuPA Michael Porter, ,,Pentru o

companie, a cAgtiga avantaje competitive PresuPune a admi-nistra procesul de producfie, generator de plus-valoare, ca

pe un sistem mai degrabd decAt ca Pe un ansamblu de com-ponente distincte."l

Un administrator inlelept va cduta strategii de profitcare sd pistreze operafionale toate formele de capital.Companiile nu sunt autonome, autosuficiente, ci depind inmod semnificativ de inheri de capital influenfate de altepdrfi. Pentru a prospera, ele trebuie si ii mul;umeascd 9ipe aifii. Acest mod de a acfiona constituie o atitudinemorald, punAnd interesul propriu in slujba a ceva aflat din-colo de sine.

Este, oare, posibil capitalismul moral? I 2'7

E *'eF a'i

--EE EoooeP_do_.=

E'aIo€odod)'6(g

s4t.;oocq)

=c8_

E(5'?iIto)E(gEc(dcc

EgtEG6co-

€gtt6:uro€e€*E^=

t_ t truyulNr


in cirfle saJe Built to l-ast qi Good to GreAt*, analistul i:rdomeniul afacerilor |im Collins vorbegte despre ceea ce elconsiderd a fi specificul companiilor de succes, 9i anume,,,geniul lui ${' .2 Este vorba despre abilitatea de a cuprindeambele extreme ale unei situafii, precum scop pi profit, con-tinuitate pi schimbare, libertate pi responsabilitate. AtuncicAnd companiile s-au vtrzut nevoite si aleagd o extremtr indetrimentul celeilalte, performanfele lor au scizut. Compa-niile respective au cdzut victime ,,tiraniei lui Sau" . Teoriilelui Collins susfin ideea conform cfueia capitalismul poateevita alegerea interesului propriu in detrimentul virtuFi.

Un dolar investit in 1965 fir companiile clasificate deCollins in categoria ,de Ia bun la excepfional" a generat paniin 2000 un profit de 471, de dolari, in timp ce un doiar investiti-n companiile obignuite a adus in acelagi interval de timp unprofit de doar 93 de dolari.

intr-.rn studiu ce a urmdrit evolufia unor companii pe operioadtr de unsprezece ani, profesorii John P. Kotter gi

James L. Heskett de la Harvard Business School au relevatfaptul cd acelea care provin din medii culturale ce igi res-pectd clienlii, angajaf,i, dar 9i aclonarii le devanseazl dedeparte pe cele care nu provin din astfel de medii culturale.in cazul celor mai de succes companii, prelul actiunilor acrescut cu 901 procente, i:r vreme ce fur cazul celor mai Pu,tnperformante, cregterea a fost de numai 74 procente. In cazulceior dintAi, veniturile nete au crescut ol 756 procente, iar incazul celorlalte, cu doar 17o.3

Conform unui studiu publicat i:r aprilie 2003 de cdtreInstitutul de Eticd in Afaceri din Londra, companiile brita-nice ce aveau coduri etice au realtzat o ratd de cregtere aprofitului cu L8 procente mai mare decAt cea a comPaniilorsimilare ce nu i9i elaboraserd angajamente explicite de con-duitA eticd in afaceri. Totodattr, companiile care au coduri

'in linrba romin5, Afaceri clddite sd dureze, respectiv Excelenla inafaceri, Curtea Veche Publishing, Bucuregti,2ffi6 (n. tr.)-

Este, oare, posibil calzitalismul moral? I 29

i€lice au obfinut o valoare economictr adlugatd gi o valoare

i:& piatd addugatd mult mai importante, 9i 3u inregistrat

"aoeficienli de cipitalizare bursierd mai stabfi.a

Moralitatea afacerilor:,,interesul Propriuconsiderat din PersPectiva intregului"

. Spte deosebire de mediul academic, de cel politic gi de

ttrocrafie, afacerile presupun in permanenld decizii 9i

i:a$uni. Fiecare decizie, fiecare acfune este insofitd de riscu-l

l$e a pierde sau chiar de a egua. Pentru a minimiza acest risc,

*dxtie analizate alternativele fiecdrei situafii'i''i in figura 1.1, fiecare comPonentd a unei afaceri sustena-

+4" - capitalul investit, conversia capitairrltd in produs,

1$rodusul in sine gi vAnzarea lui cdtre clienfi - presuPune

&rea unor decizii. Sd ne gAndim, de pildd,la tot ceea ce tre-&rie avut in vedere pe.rt u o afacere de succes: cum obfinem

&ard. unde plasXm o fubti.a sau sediul tmei firme, cine tre-

Fui" angajat, ce trebuie produs, cum trebuie realizat acel

't$eodus, cum il lansdm pe piald gi cu ce pre!, cum il pro-pemn'im, cum sd facem fald nevoilor gi preocupdrilor clien-

,t$.t etc. Orice curs de administrare a afacerilor gi orice carte

i:de profil abordeazd aceste probleme ce implicd procesul de

Secizie in afaceri.Ce criterii avem la dispozilie pentru a stabili care dintre

eeste decizii sunt morale? Consider cd in afaceri o decizie

:tsle morald in mdsura fur care fine seama de nevoile gi preo-,,eepdrile ceiorlal gi5.

{;': Desigur, facem afaceri pentru noi ingine 9i pentru propri-tHe ttmstte nevoi. AnalizAnd insd contextul in care se desf[-

?s"te afacerile ne ddm seama ci nu suntem autonomi.N.'

ffiosperem in urma interaciiunilor cu ceilalli. Prin urmare,

i"yrospe.itatea noastrd e asiguratd atunci cAnd 9i alfii doresc 9i

i$o "i",, si devenim prosperi.

'i+ Din cAnd in cAnd, nevoile si preferinlele noastre se inter-i:gcteazd cu a1e altora. Cu cAt, in satisfacerea propriilor nevoi,

nlism moral

,urem seama gi de nevoile celorlalfi, cu atit sfera propriului

interes se suPraPune peste cea a virtufii'l" mdsura in care ne

fi*ita* exci.rsiv la propriile nevoi, sfera propriului interes

,u i"a"parteaz6 de^ cei a virtufii, acfiunile noastre pier-

'a'.a"-qisemnifica;iamora]dpentruceilai;i.Situaliileincarezona de suPraPunere a celor doud sfere este extrem de

,estt'ansa ,.rt t u.ul.u irn care recurgem la cdi de manipulare'

iryelAtorie 9i mdsuri coercitive menite si impund propriile

nevoi celorialli. Avem de-a face cu un comportament imoral

9i lipsit de etici.Termenulde,,egoismluminat".definegte'i:rgeneral'

situaliile i:r care inieresul propriu e dublat de o atitudine

morald.EuprefertermenulsugeratdefilosofulThomasReid, succeror, di. 7766,aI lui Adam smith la catedra de filo-

sofie morald a Universitdlii din Glasgow: ,,interesul propriu

considerat din perspectiva intregului"'6Nu intotd.iutti virtutea i9i face auzit glasul. Atunci

cdnd, i:rsi, ea este susfinuti 9i de cdtre interesul propriu'

determinarea noastrd de a acliona virtuos devine mult mai

putemicd. imbinarea celor doud motivalii este esenliaid pen-

it.l .* comPortament moral'Ne gdsim vocalia in coincidenla fericita intre virtute 9i

intereslPe de-o parte, munca ne aduce satisfaclii materiale,

generate de inteiesul propriu' Pe de altd parte' ne PercePem

Efort ,ril" ca fiind gi in-slujba unor scoPuri superioare, fapt ce

ne incAntd 9i ne mul;umegte intr-un mod aparte' Am gf,sit

calea de mijloc intre propriul interes 9i moralitate'

Vocafia tuosformi t.ttitra muncii in energie 9i satisfacfie'

Ne face maibuni cu noi iryine 9i cu ceilalfi. Aceasta este ade-

vdrata cale spre prosperitate. Astfel, lucrurile se concreti-

zeazd.gi devin mai trainice'Este graitoare aici o cunoscutd parabola despre trei meg-

teri. intrlebali la ce anume lucreazi, primul rdspunde ,,cio-

ftesc in piatr1", aI doilea sPune ,,zidesc", insf, cel de-al

Este, oare, posibil capitalismul moral? I 3l

treile4 ,,construiesc o catedrald pentru slava lui Dumnezeu."Primii doi bdrbali au slujbe, al treilea, insi., are o chemare.Pentru acesta din urmd, virtutea 9i interesul propriu s-aucontopit i:n vocagie.T

Principiile fizicii cuantice ne invald sd nu mai privimrealitatea ca fiind alcdtuitd din,,lucruri" separate, delimitateunele de celelate. Activitatea la nivel subatomic este gene-rati de interacfiunea dintre potenfialele particulelor, nu din-ire particulele propriu-zise. Lumea este deopotrivi materiegi energie. Felul in care o percepem este dat de conceptele pecare le folosim. Realitatea ia i:rfdfigarea materiei, inse poate

,.a4iona ca o energie. Ca urmare a interacfluni]or ce au loctrtre aceste particule subatomice i:r continud schimbare,instrumentele noastre gtiinfifice disting pAni la 12 tipuri deprticule.8 Din perspectiva fizicii newtoniene 9i carteziene,.ociste insd cu adevfuat 1.2 astfel de ,,lucruri"?

DopI cum afirmi Margaret J. \Alheatley, ,,CAnd avem:dea face cu lucruri distincte, nu este necesar si alegem unul.in derimentul celorlalte. Esenfiald este relalia creatd intre

'doua sau mai mult elemente."9 it .nip similar, virtutea giit'Snteresul propriu sunt in egald misurd inerente acfiunilor.;toastre. Lrdivizii 9i determindrile lor contextuale fac, la unlooment dat, sd prevaleze una dintre ele - fie virtutea, ca o!fonne de control asupra interesului propriu, fie propriul::jrrteres, ca o abatere de Ia virtute. Ar fi o dovadd de superfi-i-cialitate sd gAndimin termenii celor doud. extreme, afirmand:ei o acliune este fie absolut virtuoasi, ftebazatd, exclusiv pepropriul interes, ignorAnd astfel acea zoni de irntrepdtmn-

i.dere, in care propriul interes este ,,considerat din perspec--itiva intregului.", Corsecinfele irr' ti-p ale acfiunilor noastre conferd o altiperspectivd asupra zonei de i:rtrepitrundere dintre interesulpropriu gi virtute. Adesea, decizii luate pentru avantaje petermen scurt genereazd consecinle negative pe termen lung,ianulAnd beneficiile cAgtigate initial. ln afaceri, de pildd,frauda se poate dovedi profitabild pe termen scurt, dar,

I

:

t

ii

" in timba englezl,,,enlightened self-interest" (n' tr')'


odatd scoase la iveald, af.ecteazd, pe termen lung sau chiarcompromite ireversibil reialiile cu ceilalli. Ori de cAte ori neconcentram asupra avantajelor pe termen scurt, pierdem dinvedere adevXratele mize, ciz6nd victime tiraniei lui ,,Sau" gi

uitAnd de geniui lui ,,9i".

Putem, oare/ si-i slujim atat pe Dumnezeu,cAt gi pe Mamona, ignorAnd invlfiturile biblice?

Tradilia cregtind ne inva!5 sd alegem intre Dumnezeu giMamona gi sd nu ne cdutim mAntuirea printre cele pim6n-te9ti, ci printre cele sfinte. Sf6nta Evanghelie dupd Matei atri-buie ispitei diavolului pldcerile lumegti, ispitl de care Iisus se

leapddi spunAnd: ,,Nu numai cu pAine va trdi omul."10Profefi ai tuturor timpurilor i-au indemnat pe oameni sd

nu rAvneascd la cele lumegti. MAntuirea cere infrAnareadorinlelor trupegti. Avem, ir:rsd, de ales doar intre Dumnezeugi Mamona? Nu putem, oare, trdi sub presiunea competiliei9i sub influenla banilor, definindu-ne ir:rsd agteptdri cumpd-tate care sd ne pdstreze echilibratd viala de zi cu zi?

Principiile Caux Round Table provin dintr-o tradiliemorald ce propovdduiegte o a treia cale - lumeascd, darmotivatd de aspiratii superioare. Filosofi precum Hegelaratd cd normele morale suntprodusul minfi urnane. Ele nusunt naturale ilr sensul in care fenomene precum ploaia, nin-soarea gi gravitalia sunt. in acliunile pe care le intreprindem,propria noastrd voinld este cea care stabilegte rolul acestornorme morale in viata noastrtr. Morala nu se poate concre-tiza in afara acliunilor noastre. Prin urmare, capitalismuimoral presupune ca oamenii de afaceri sd-9i utilizezeputerea de decizie pentru a-gi analiza 9i echilibra propriileporniri, precum ldcomia 9i celelalte tentafii. Capitalismuimoral presuptrne o zond cAt mai mare de intrepdtrundereintre virtute gi propriul interes.

intr-adevar, dorinla de profit este justificatd, atita vremecAt nu degenereazd in individualism gi avarifie. Este un prin-

Este, oare, posibil capitalismul moral? I 33

dstu avut in vedere si de cdtre lideri Caux Round Table,i*ederik Philips, compania Philips, Olanda, Ryuzaburo![:.\u, director executiv al companiei Canon, ori Winston&Ilin, director executiv al Medtronic. AtAt filosoftil antic

Ir{encius, cAt si filosoful scofian Adam Smith susfin cdii umane ii este propriu un puternic siml moral, care,t, ne ridicd deasupra individualismului primar.

,fai'Floeoftrl 9i sociologul german contemporan Jtirgenas remarcd faptul cd trdim intr-o sferd a ,,facticitdfii",

il5 gi obiectiv5, ce determind stdrile noastre hzice,totodatl congtienfi de o sferd a ,,normativitdfii", de

conceptuale si lingvisticd. Prin intermediul actiunilorimpunem normativitatea asupra facticitifii.i1 Capi-moral impune acelagi lucru: pentru a obline profit,noastre trebuie supuse normelor.

l.€qitalismul line de lumea materiald. El ne oferd mr1-loa-

i'de trai. Ne inzestreazi cu instrumentele necesare acestei# a simlurilor 9i a rafiunii. Capitalismul moral nu poate

intr-un spafiu determinat exclusiv de normele reii-

&par.tinand exclusiv acestei lumi a suferinlei 9i pdcatului,sfere a facticit5fii, capitalismul moral nu ne poate

perfectiunea spirituald, ci doar eforhrl continuu deai* depegi pornirile primare. Capitaiismul moral mizeazd

pe lafura noastrd umand. Ne cere sd actir'f,m laturaifuI a acestei lumi trecdtoare, ne cere si ne folosim vir-

pentru a ne orienta pasiunile. Capitalismul moral pre-ca dorinfa de profit sd fie orientatd de invdtdturile

9i de inlelepciunea religiei,'futem face acest lucru?

:. f,kce da, capitalismul morai este posibil. Dacd nu, restric-

-sale nu sunt decAt rodul unei vanitdti ingeldtoare, ali retorici sterpe a cucemiciei laice.

Platon si Aristotei considerd amAndoi cd intr-o lume a

tiilor capacitatea noastrd de decizie trebuie sd nepasiunile. Oamenii, aratd Aristotel, pot obfine


fericirea printr-o conduitd moraid. Iisus ii irndemna peoameni sd lase de-o parte pomirile egoiste, pentru a puteaafunge in imperafia Cerurilor. In Lrdia, Buddha elabora ocomplexd teologie a renunlarii la dorinle gi pasiuni. Con-form revelaliilor lui Mohamed cuprinse in Coran, PentrLl acAgtiga raiul oamenii trebuie si-9i pdstreze credinla gi sd iiajute pe ceilal;i. Principiile de viafd stabilite de Allah respingdorinfele egoiste 9i abuzul de putere.

Confucius distinge intre cei care igi stdpAnesc instincteleprimare gi cei care nu izbutesc acest lucru. Pe cei cu stdpAnirede sine ii numegte oameni ,,aleg7" sau ,,superiori". Cei subju-gagi de propriile porniri sunt numifi ,,mdrunfi" sau ,,infe-riori". El surprinde astfel aceastd distincfie:

,,OmuI superior nu acfioneazi contrar virtufii nici micarpentru o bucatd de pAine".12

,,A spus, oare, stipAnui cd virtutea nu ne e la indemAnA?DacI ne dorim virtutea, ea ne sti irn putinta".13

Astdzi, nu este necesar sd fim la fel de radicali precumConfucius. Fird indoiali, existd cdi de mijloc i:rtre extreme.in noi tofi, binele gi rdul coexistd.

Nu mult-dupd ce Confucius gi-a fdcut cunoscuti doctrinadespre potenlialul constructiv al moralei, chinezul Fan Li,numit gi Tao Zhu Gong, a elaborat douf,sprezece axiome alesuccesului i:r afaceri, axiome cunoscute sub numele ,,Prin-cipiile de afaceri ale lui Tao"l|. Acesta era convins cd prin-cipiile sale pot schimba viala celui care ie urmeazd. CAtevasecole, cele doudsprezece principii au fost urmate de citrefamilii de afaceri din China.

Fizica cuanticd gi teoria haosului ne spun cd ordinea 9i struc-fura universului nu sunt rezultatul unor reglementdri gi deciziicomplexe. L schimb, realitatea umani este rezultatul ac.tiuniicdtorva principii 9i reguli pe care, ca indivizi autonomi, leaplicf,m continuu prin exercif,ul liberHFi individuale.l5

Fiecare dintre noi are capacitatea de a acliona etic. Coryti-inla moralS, susfin cu tdrie atdt Mencius, cAt gi Adam Smith,este cea care definegte natura uman6.


lntr-o mdsurd mai micd ori mai mare, cu tolii avem capa-atea, probatd sau nu, de a ne autoanaliza comportamentulde a-l subordona propriei voin;e. Nu toate acliunile noas-sunt instinctive, nesupwe regulilor gi neprevizute. Rela-

cu ceilalfi sunt determinate de agteptirile 9i idealurile, de principii 9i sentimente, de propriul nostru c;uac-

E vorba de ceea ce filosoful antic numegte o ,,mintetA". incercdm, pe cAt posibil, si prevedem viitorul,

acrun pentru rezultatele scontate de mAine. Putem

ftrrenii trebuie sd invele sd fie buni. Nu ne nagtem buni, cih- cu o anumiti capacitate de a fi buni. Budigtii nurnescl.-neasta capacitate ,,mintea lui Buddha din noi", ce rimAne

pAna in clipa in care o congtientizd.m. Conform taois-eliberarea minlii de gAnduri este calea revelirii ade-

ri, Tao, ce ne di abilitatea de a acfiona corect. Lai, Iisus arati cd ,,impfuefia lui Dumnezeu nu va veni

chip vdzut."16i- Contrar indemnurilor de a ne conforrna principiilor

, Freud, ir trataful sdu Angoasd tn cioilizafie., aratl cdierea unei societdfi morale, a unei ,,civilizatii", in ter-

ii sdi, presupune reprimarea instinctelor gi a pasiu-'.17ln opinia sa, aceastd reprimare sistematici genereaza

jl. C.t toate acestea, nu putem trei in afara sfeiei morale. Un'i-.51o* argument e dat de faptul ci, din punct de vedere emo-'prnl, suntem dependengi de mediul social in care ne

' Opere'1, Totem gi Tabu, Moise gi Monoteismul, Angoasd in cioilizafie,unei iluzii, trad. Leonard Gavriliu, Ed. gtiin$ficd, Bucuregti,

tE derutafi de emofii. gi de false judecAF, insa mecanismul'f'gb.tru psihologic 9i moral ne menfine pe traseul propriilor

.-I9D1 (n. fr.).

nagtem gi heim. Avem nevoie de dragoste, de apreciere 9iconsidera;ie, lucruri pe care le putem obline doar de lasemenii no9tri.18 Morala reflectd preocuparea fald de ceilalfi,specificd mediului social. Etica fine de procesul de decizie ceinclude interesele celoriali.

Al doilea argument pornegte de la sentimentul de neli-nigte pe care il resimflm in fala realitdfii. Ne inspdimantemadesea, mdrunli in fala unui univers necmfdtor. Nu lumeamateriald este cea in care ne gisim adevdrata linigte a mintiigi tihna ldunkici.

Cine sunt cei care ar putea construiun capitalism moral?

$a remarcat cd,ln acFunile lor, oamenii sunt determinalide mai multe tipuri de motivafii morale. PsihologulLawrence Kohlberg, de la Universitatea Harvard, considErdcd dezvoltarea moraltr se desfigoard intr-o serie de etape.19in prima etapd, indivizii i:rcearcf, sd evite pedeapsa giiub-ordonarea fald de autoritate. in a doua etipd, caiacterizatdde o capacitate morali superioard, indivizii igi calculeazdacfiunile pentru a-9i indeplini nevoile personale gi, ocazio-nal, pe ale altora. Etapa a treia presupune un comportamentce ii mullumegte 9i ii ajutl pe ceilalgi, conformAndu-sestereotipurilor sociale. in cea de-a patra etapd, indiviziiaclioneazd din dorinla de a menfine ordinea sociald, inde-plinindu-gi datoriile gi respect6nd normele legale. in ceade-a cincea, ei i9i reclami drepturile acordate de societate,utilizAnd contractul pentru a-9i stabili drepturile gi obligafi-ile. in cel din urmd stadiu, al gaselea, aclionim determinalide propria noasfri congtiinld, in acord cu propriile principiietice, conform rigorilor logicii gi criteriilor universalitefii 9iconsistenlei.

Conform tipologiei 1ui Kohlberg, cea de-a gasea etapi e

definita de interesul propriu ce line cont de o sumedenie denevoi 9i preocupiri ale celorlalgi indivizi. Un capitalisr,


moral perfect presupune luarea unor decizii in conformitateskictd cu cea de-a gasea etaptr a lui Kohlberg.

Robert J. Spiltzer, iezuit 9i doctor in filosofie, propune oierarhie similard, conform ctrreia caracterul urnan e caracte-rizat de patru tipuri de dorinle sau motivalii. Primul stadiun,oral presupune recompensarea imediatd, ce se traduceg'rin acfiuni menite sd maximizeze pidcerea si sd minimizezesrferinfa. Urmeazd etapa reaiizdrii egoului, ce constd in pro-Erovarea sinelui gi in dorinla de a-i depigi pe ceilalfi. La celde.al treilea nivel, acliunile noastre depdgesc sfera sinelui,aFdand la principii preflrn dreptatea, iubirea 9i interesulsmun. Aici, bundtatea devine un scop ir sine, fdcAnd posi-toile reprezentarea gi conducerea celorlalti.i" stadiul cel mai&ralt, heim condugi de idealuri si iubire, bunXtatea devenindwl mod de via1d.2o

Unde sunt, tofugi, de gdsit cei de care are nevoie capita-.krul moral, acei oameni situali, in termenii lui Kohlberg Fiiryuer,la cel mai inalt stadiu al dezvoltirii morale, capabili.s[ formuleze gi sd aplice judecdli etice?:, Figwa L.2ilwheazd moduli:r care principiile etice funcfio-'ieazA la nivelul individului. Ea ne este utild pentru a inleiege

.'mr anrune capacitatea de a acfona moral poate determina..,pgitalismul.

.: Eg*" redd modul in care filosofii moralei descriu dina-

lceca acFunilor umane. in vArftri piramidei se afld ceea cei'Iffiermas numegte sfera ,,normativitdfli", a g6ndirii abstracte,

:G Fne de constiinla umand.'. S{era acliunii, aEa-zisd.a ,,facticitdfi", e plasatd la baza pira-;: 'ddei. Obiectivui moralei este de a impune nivelului acfiu-

1.

l.:Ffu lelurile Si idealurile definite la nivelul sferei abstracte a

ljxrrmativitdfii. Putereavoinleiumane gi capacitatea de a decideiffirsformd lelurile gi idealurile din simple congtientizdri'&,qterioare in acliuni concrete ale vielii de zi cu zi.

5TJ(g-o!oo)oll.

talism moral

lndividulmoral

Consiientizare


Cel mai inalt grad de abstracttzare iluskat in figurdpresupune o conttientizare a viefii 9i a existenlei greu de

*rrprins in concepte. Este un nivel ir care sunt reunite con-cpFile budismului, taoismului, ale lui Adam Smith gi ale luiLGncius, 9i chiar referirile lui Iisus la nevdzuta impirdfie a

Cerurilor. Este vorba despre ceea ce Smith gi MenciusElumesc ,,sim! moral". Rugdciunea 9i meditafia sunt calea

€etre acest nivel. O ,,congtiinfA Zen" define acest ,,simfcnoral".

La un nivel mai scdzut de abstracttzare, cel al conceptelor,*gdsim inviliturile religioase. Acestea sr.rnt viziuni care ne

r-orbesc despre rostr.rl lumii gi despre menirea noastrd inriafa. Ele ne sunt accesibile prin reflecfie, educafie, cdrfi,prin inlelepciunea celorlalfi.

Urmdtoarele niveluri angajeazd. lumea material5. Celiieal treilea nivel de sus in jos definegte identitatea morali a

ird,ividului, datd de virtuliie anhenate de comportamentulnmtru. in aceasti etapd, experienla de via!6 9i obiceiurile pecare le deprindem pun in joc anumite virtuli ce acfioneazd incoi in chip spontan, fdrd a implica din partea noastrd o

interogare a propriilor decizii 9i motivafii. Este stadiul celuide-,al pltrulea set al bunelor motivafii descris de cdtreSpitzer. ln termenii lui Confucius, acesta este locul ir care

oamenii sunt impdrtiti in ,,superiori" si ,,inferiori".La acest nivel, deciziile pe care Ie ludm ne pun adesea in

situafii conIlictuale. ConstrAngerile venite din partea celor-lalF, care doresc sd ne conformS.m propriilor lor valori gi

rlorinfe, presiunea psihicd venitd din partea supraeului oridinspre principiile morale inculcate de cdtre pdrinli sau dedtre societate, precum ;i conflictul dintre virtuli gi tentaliaavantajului imediat i^pi.g cdtre o conciliere inlre caracter 9icredinlele religioase. Cultivarea capacitilii de autocontrol,ciutarea de mentori, deprinderea unor obiceiuri slndtoasesunt cdi ce ne ajutd sd gestiond.m astfel de conflicte.

Mai departe, cobor6nd la cei de-al patruiea nivei, ajun-gem la etapa i:r care ne stabilim obiectivele si interesele. Aici,


curajul gi inlelepciunea practice, mentorii gi invdldtorii nesunt de nelipsit. Este importantl aici crearea unui echilibruintre extreme, i:rtre comportamenhrl pur virfuos gi interesulpropriu primar, adicd realizarea a ceea ce nrunearn mai sus,,interes propriu considerat din perspectiva intregului".

La acest nivel ilr care ne rdspundem oportunitdgilor viefii,devine relevantd ierarhia etapelor dezvolttrrii morale defi-nitd de Kohlberg. Intrebarea care se pune aici este: in mo-menful in care ne stabilim obiectivele optdm, oare, pentrupreocupdrile inguste gi egoiste specifice primului stagiu aidezvoltdrii morale sau pentru scopuri mai iralte, ca binele gidreptatea universale?

Psihologul american Abraham Maslow ne oferd o teoriegeneral acceptatd a obiectivelor duptr care aclioneazd indi-vizii. El distinge ilrtre valorile indivizilor preocupafi denevoi primare 9i valorile celor determinaF de leluri supe-rioare.21

Conform teoriei lui Maslow, deciziile orientate cdtrenevoile primare pun in joc aga-numitele vaiori ,,ale defi-cienfei" sau valori,,D". Scopul indivizilor motivali de acester.'alori este de a soluliona nigte deficienle pe care le resimt inviala lor. Acegtia aclioneazd i*p*Ei de neincrederea in eiiryigi, de anxietate, de deznddejde, de plictis, de incapaci-tatea de a se bucura de viafd, de sentimente de rugine siautoinvinuire, de sentimentul de degerticiune ori de lipsade identitate.D Pentru a se convinge pe ei ingigi cd ,,suntcineva", ei sunt intr-o continud goani dupd putere. Cei aiecdror scopuri urmdresc remedierea unor deficienfe tind si iiconsidere pe ceilalli drept simple instrumente, o sursd debani, de hrand, de siguranti. OrientAndu-se exciusiv cdtresolufionarea propriilor deficienfe, ei rateazd, dimensiuneareciprocitdlii in relafiile lor sociale.

Un sistem capitalist dominat de astfel de indivizi moti-vafi doar de remedierea propriilor deficienle ar fi total nesa-tisfEcdtor. Am avea de a face flr ceea ce Thomas Hobbesdefinea drept o umanitate situati in afara normelor sociale

Este, oare, posibil capitalismul moral? I 4l

;rsnvgnfionale, intr-un loc in care viala ar fi ,,solitard, sdracd,

;&srportabild, brutald 9i scurti."Bi Cei animafi de leluri superioare, motivafi de ceea ce*{aslon' numegte valori ale ,,bunei stdri" sau valori ,,8",pmiresc in acliunile lor ,,dreptatea, desdvArgirea, corectitu-*Enea, realizarea de sine, ordinea, onestitatea, autenticitatea,furrr.uselea, inleleasd i::r sensul de perfecliune 9i implinire,fllql*5tatea, {a,tia, adevtrrul, independenla (starea-de-a-nu-Hrss -nsr.ie-de-nimeni-in-afard-de-tine-insuti-pentru-a-fi-

$krqtsuti)z+

sr hpe Maslow, indivizii motivafi de scopurile ,,8" cautdHtindtatea, bucuria de viatd, chibzuinla si linistea sufle-

;kcA, avAnd incredere ir capacitatea lor de a face fald pro-.ffirynelor, stdrilor de tensiune 9i de anxietate.2s Atunci cand'pIst

pugi str ia decizii in condifiiie presiunilor pielei, cei

ffiuortati de valorile ,,8" vor fi in mai mare mdsurd capabili

$q "fra in vedere consecinfele pe termen lung ale deciziilor

raporturile benefice pentru toate pirtile 9i principii ca

9i integritatea. Ei nu se vor abate de ia cuvAntul dat.s vor abline de la acte nesdbuite.

i: Pentru a ne atinge obiectivele stabilite, ne angajdm abili-si ne dezvoltdm competenfele pe care ceilal;i letr de la noi. Aici ne sunt necesare educatia, instruirea

sF€rienta. Este important, in acelagi timp, sd fim con-

f#ffislti de aptitudinile noastre, astfel incAt sd nu ne cu]tivdminderi contrare firii noastre. lnstmmente de evaluare

ictr, precum lndicatorul Myers-Briggs al tipurilor deltate*, ne sunt utile pentru a ne orienta cdtre acele

' in tlmba englez5,,,not-needing-other-than-itself-in-order-to-be-(n. tr.).

- lndicatorul Myers-Briggs al tipurilor psihologice MB$ este un

furument de evaiuare psihologiia. Pomind de la teoria lui CarI

F*av Jung, americancele Katharine Cook Briggs (1875[3]-1968) si

-@ca -v Isabel Briggs Myers (1897-1980) au dezvoltat un chestionar

ffisrcrrretric ce distinge 16 tipuri psihologice in functie de patru ,,diho-lfuii-: o dihotomie intre doutr tipuri de atitudine, extravertit-inhovertif

42 i Capitalism moral

domenii de activitate in care putem avea succes gi in careglsim cel mai bun echilibru inlre ceea ce suntem 9i aspirafi-ile noastre.

Odatd ce ne-am stabilit obiectivele gi competenfele dez-voltate ne aduc in pozilia de a ni le atinge, acfiondm 9i neapreciem rezultatele. Atunci cAnd realizdrile corespund lelu-rilor noastre, spunem ci ne-am gdsit vocafia.

Agadar, de vreme ce oamenii pot, intr-adevir, sI acfio-neze conform ,,interesului propriu considerat din perspec-tiva intregului", suntem indreptafili sd pretindem un astfelde comportament de la tot mai mulf, oameni de afaceri. indefinitiv caiitatea idealurilor pe care un individ, o comuni-tate ori o companie le ageazi in v6rful ierarhiei lor de valoridetermini in chip esengiai caiitatea viefii acelui individ, aacelei comunitifi ori a acelei companii.

Daci i:rfelegem ctun anrune ar putea oamenii include gicrun anrune includ efectiv principiile morale in deciziile lo1,intrezirim un rispuns Ia intrebarea privitoare la posibili-tatea capitalismului moral. Pe scurt, rdspunsul afirmativ laaceastd intrebare presupune irstruirea indivizilor gi culti-varea capacitdlii lor de a lua decizii morale. Capitalismuldevine morai in mdsura i:r care regulile sale sunt stabilite decei care au capacitatea de a lua decizii morale.

Alegind calea morali

Moralitatea este datl de decizia absoiut personali a unuiindivid de a alege ceea ce este corect. A acfiona etic este atdtun act de culturd, cAt;i o probd a capacitdlii de reprezentaregi conducere. Capitalismul moral nu este altceva decdt o

doui dihotomii intre patru tipuri funcfionale, gandire-simgire, respec-tiv, senzafie-intuifie; gi o ultima intre doul stiluri de viali (,,lifestyie,,),judecare-percep;ie. Aceasttr ultime distinclie nu se regtrsegte in ieoriaanterioari jungiani, care clasificd astfel doar opt tipuri psihologice.Vezi 9i C.G. iung, Tipuri psihologice, trad. Viorica Nigcov Ed. Humanitas,Bucuregti, 7997 (n. tr.).

Este, oare, posibil capitalismul nzoral? I 43

,$de cultura a procesului de decizie, creati gi susfinutd

i,Se catre indivizi care acfioneazd conform unor principii,f,]qdiferent de pozilia pe care o defin intr-un sistem ierarhic.

tt" T refleclie si dialog, prin meditalie sau rugdciune, fie-ibue dintre noi poate inlelege mai bine ce este viala gi igii',eoate formula mai limpede viziunea despre rostul nostru,}*erpre ceea ce suntem 9i ceea ce trebuie sd fim. Aqa cum'iiFeH Confucius gi dupi cum admite Adam Smith, simful!. gi capacitatea de a decide gi de a acliona moral ne sunt

ifuindemAni. Fiecare dintre noi poate fi ur lider al capitalis-i, jlui moral.ir, Consider, insd, ci este gregit sd pretindem vreunui indi-

;T'ii sa atingd perfecfiunea. Nu suntem, totugi, decAt oameni.'fi,Cam si Eva, ne spune Geneza, au fost alungali din gridinaiF*ienului nu doar pentru ci au mAncat din fructele interzise,i;!u.opu.ului cunoagterii, ci gi pentru cd, astfel, ar fi pututr1 rtpinca si din fructele pomului viefii, devenind nemuritori,,;gemeni Domnului. La rAndu-i, Icar gi-a gdsit moartea zbu-

iar3 d prea aproape de soare, a cdrui cdlduri i-a distrus aripile'FE c;ue le megtegugise lipindu-le cu cear6. Povestea cregtind

;t mitul grec ne spun un acelagi adevAr: ambifiils umane tre-Erde sd tjnd de aceasti lume. Aincerca mai mult, inseamni a

:isca sd cldem in idolafrie, inlocuindu-l pe Dumnezeu cuilrrzi3 unei perfectiuni runane.

Apretinde oamenilor sd trS.iascd mAnafi exclusiv de rigo-rile unei viefi virtuoase ar fi o nesdbuinfd. O astfel de cale nu:,r fi decdt o formi de sminteald. Experienlele guvemirilorieocratice nu sunt deloc incurajatoare. SA ne gAndim ia pro-iectele politice ale lui Savonarola la Florenla, ale lui Calvin laGeneva, ale lui Robespierre in Franfa ori Lenin in Rusia, alegrup[rilor ayatolahilor din Iran sau ale lui Pol Pot inCambodgia. Tentativele de a guverrra in numele unei virtutiabsoiute au ldsat in urmi moarte 9i suferinti.

in schimb, putem cere de la oameni raliunea gi caracterulcare si o susfin5, necesare pentru a echilibra tensiunea carese nagte i:r acea zond, a intersecliei dintre virtute gi interesul


propriu, acea sferd a ,,interesului propriu considerat dinperspectiva irltre gului" .

Globalizare:promovarea culturii egoismului 9i llcomiei

Pentru mulfi dintre noi, pasiunile gi interesele sunt maiputernice decAt valorile morale care ne anime.26 Nu toF ceicare merg la slujba de duminicd vor fi izbevili in ZiuaJudecdlii de Apoi. Ritmul rapid in care se genereazd bund-stare, precum 9i accesul facil ia confort al clasei mijlocii puncapitalismul modem in fala unor provocdri morale. Pringlobaliale este promovattr o culturd ce descurajeazd opfiu-nile individuale 9i colective fa!tr de ,,interesul propriu con-siderat din perspectiva intregului".

Apetenla pentru consum a ntrscut o culturd globaid a

,,adolescentismului" ce stimuleazd lXcomia.27 Cregtereauriagd a capacitdtii de producfie face ca, mai mult ca oricAnd,omul contemporan sd fie determinat de dorinla de a poseda,nu de idealuri.

,,Adolescentismul" este un fenomen modern ce caracteri-zeaz6 o categorie aparte a clasei mijlocii. inainte de anii '50,omenirea nu a cunoscut reprezentanfi autentici ai ,,adoles-centismului", precum James Dean, ,,rebelul fdrd cauzd",Elvis Presley, The Beatles gi, in zilele noastre, Bribrey Spears.

Odati cu globalizarea, aceastd culture americantr ,,ado-lescentistd" a indiferentei, a consurnului nestdvilit gi a lipseide responsabiliteli molipsegte firtreaga lume. Promovareaprin MTV a cuiturii rap in Coreea de Sud, succesul luiBritne,v, imitati de tinerele din sud-eshrl Asiei, desenele detip graffiti inspirate din mesajele tinerilor afro-americaniirscripFonate in stafile de metrou din New York suntserlne ale acestui fenomen al globalizdrii.

Pretutindeni, autoritatea parentald igi slibegte influenla.Exceptia fac strAns unitele comunitdgi religioase ale mor-monilot grupuriie fundamentaliste islamice, protestante gi


offiaice, care cautd sd se izoleze de tendintele I'remurilorigrodeme.

,, g'i1tu'1g gi maturitate, e caractertzat de tentafia de a cheltui;srqerat, in scopul satisfacerii nevoii de identitate, pentru aenplra haine, incdifaminte, muzicd 9i alte produse ce ser-'4,uesc

acestei nevoi. Adolescenlii evitd responsabiiitdfle, cdu-

' sd amAne cAt mai mult posibil starea de adult. Ei Ls-i

;1.4q*tr.ti"rc o culturd a adepgiltr, in care constrAngerile pre-ti;:."t@{:se de actiunile 9i responsabilitdgile morale declangeazd

'.Gta si aversiune.

r, .{mericanii atragi in rAndurile ,,adolescentismuiui" au

incm vArste tot mai ridicate. Cei ajungi azi la maturitate,

S*tt copii ndscuf in acei ani '50 de explozie a nataiitelii,

F*, menfinut tendinlele comportamentai-e,,adolescen-mte", cit6nd in jurul ior spaliul cultural gi resursele econo-

S* de care au nevoie pentru a evita responsabilitetile de

tadult. In afaceri si aiurea, ei igi folosesc cariereie nu pentru-r*+&

aiuta pe ceilalF, ci exclusiv in scop personal, orientali

s propriile deficienle de identitate.

$i- Cteci licomia a fost dintotdeauna resPonsabild pentrup.esele puterii economice, acliunile imorale ale Enron gi

",5H*CdCom precum gi celelalte abuzuri recente din zona

:il#-ss,titiilrr in baloane speculative* din domeniile online si

l@lecomunicafii au luat ampioare in acest spaliu culturaii:j,l-_=-i' 'Baloanele speculative (in englezd. .,specuJative bubbles") sunt

evoluFei si a crizelor pielelor, identificarea factorilor de risc

tarrzactiile de pe piald, raflonalitatea comPortamentului economic,

r€cful globaliztrrii asupra pielelor tranzacfiilor, rolul factorilori, precum 9i rolul eticii, al normelor sociale 9i ai valorilor cul-

in deciziile participanlilor la tranzacfiiie de pe piafd. Cu sens

se mai folosesc termenii economic bubble, financinl bubble,

t hhble, price bubble, speutlatioe manin (n , tr.) .

italism moral

american al ,,adolescentismuiuT" ce a urmat anilor '50. Acest

tip de culturd, a decadenlei si egoismului, i-a produs Pe Ken

Lay-, ]effrey Skilling.., Andy Fastow***, Bemie Ebbers'***, dar

gi pe acei investitori atragi de promisiunea profiturilorneiimitate.

Daci, intr-adevdr, dorinla de posesie este ceea ce ne deti-

negte in primul rdnd in ziua de azi, alunci nu vom considera

niciodatd cd avem ia dispozifie destui bani in portofele 9i

destule linii de credit. Valorile noastre morale ar fi puse inslujba vilelului de aur***** al consumului nestivilit. Acest gen

de prosperitate ne indepdrteazd de Dumnezeu ;i ne in-dreaptd citre Mamona. Aceastd tendinle culfi$ald face ca

- Kerrneth Lee ,,Ken" Lay (7942-2006) a fost un om de afaceri

american ce a delinut un rol important in scandalul de corupgie care a

,ius la disparifia Enron Corporation. De la debutul scandaiului, in2001, Lay gi huon au devenit nume asociate abuzului corporatist gi

frudei financiare (n. tr.).'. Jeffrey Keith ,,]eff" Skilling (niscut in 1953) a fost directorul

executiv al companiei Enron in perioada scandalului din 2001. A fost

acuzat gi, in 2006, gdsit vinovat de numeroase ilegalitdfi legate de

colapsul Enron. A fost condamnat Ia24 de ani de inchisoare (n' tr.).'.- Andrew Stuart -Anciy" Fasiow (ndscut in 1961) a fost direc-

torui financiar al Eruon pAna in 2001, moment i.n care U'S. Securitiesand Exchange Commision a deschis o investiga$e a activitilii sale.

A fost unul dintre personajele-cheie din spatele complexei maginiriifinanciar-contabile ce a determinat falimentui companiei. A fost con-

damnat la o pedeapsi de 6 ani de inchisoare (n. tr.).'... Bernard John ,,Bernie" Ebbers (ndscut in 194L in Canada) este

co-fondatorul gi unul dintre directorii executivi ai companiei de teleco-

municalii WorldCom. A fost implicat in falsificarea raportului finan-ciar al companiei, acfiune ce a determinat pierderi de 11 miliarde de

dolari pentru investitori. in 2005, a fost gdsit vinovat de ceea ce se

consideri a fi cel mai mare scandal financiar din istoria S.U.A. A fost

condamnat la 25 de ani de inchisoare ln. tr.),..-.. Tiimitere la vilelul de aur Pe care l-au construit israelilii in

agteptarea lui Moise, plecat pe muntele Sinai pentru a aduce tablele cu

cele zece porunci. Vilelul de aur a devenit simbolul picatului idolatrieisi al iubirii de avere. V-ezi Ie9. 32 (n. tr.).


ii d.e afaceri si prefere valorilor morale 9i interesuluiluminat rdspiata imediatd a plScerilor primare'

Concluzie

*.,,, kovocarea caPitalismului moral este, aqadar, aceea de a

ffi indeparta procesul de creare a bunastirii de la dimensi-

;,ffi* comporaamenhrlui primitiv 9i de a-l aProPia de sfera

$[Wi.ttitoimorale. Capitolul 2 tncepe tocrnai cu o discufie

fi*ryt. mod.ul in care valorile'morale Pun i:r migcare diferite

,iike de capitalism.

Note:i;it:

|1,@3 Lgcf,aet porter, The Competitive Advantage of Natiors (New York:

i::, Free Press, 1990), 42.

i,'i1ffi]u.ur"t Colliru, Built to last, coautor - ]erry I. Forras (New York:

"!lu'"

ffatpetCollins, 20021; Good to Great (New York: HarperCollins,

i, al1)iip l"it" p. Kotter 9i james L. Heskett, Corporate Culture and P rfonnance ,: tNew York Free Press, 1992).

i64 Si-or, Webley 9i Elise More, Does Business Ethics PayT Ethics and

I Firuncinl Performance, (Londra: Institute for Business Ethics, 2003)'

:: , 1998).

i *) tt oo,ur Reid, Essays on the lntellecttnl Powers of Mnn, (Cambridge:

i lr{IT Press, 7969); Essays on the Actiae Powers of the Human Mind,(Cambridge: MIT Press, 1969)'

,,' fl Citt", oare, nu 9i-ar dori ca:

,,dincolo de satisfacfia muncii bine ficute sd resimti bucuria de

a da 9i de a impdrtigi cu ceilaifi, in nevoia de a scipa de sin-

guritate 9i de iluzia ambi;iilor personale. Este satisfacfa nis-cuti din eforhrl individual Pus in slujba comunitafii, in slujba

unei cauze comune. Acest lucru nu inseamnf a fugi de sine, ci

o implinire de sine."

Acestea sunt cuvintele cu care Francis Biddle vorbea despre

munca sa priiejuitd de proiectul politic Nezu DeaI alpreydintelui

talism moral

Roosevelt ce urmirea sd menlinl activitatea bdncilor, sd ridice

prelurile pentru produsele fermierilor 9i si. creascd nivelul de

angajare al muncitorilor din fabrici. Arthur M. Schlesinger, ]r',T\rc Coming of the Nelcu Deal (Cambridge: Houghton Mifflin,1959),79.

(8) Margaret ]. Wheatley, Leadership and tlrc Nezu Physics (Sar

Francisco: Berrett-Koehler, 1999), 35.

(9) Ibid.,35-36.(10) Mat.4:4.(11) ]iugen Habermas, Betzuem Fact and Norm, trad. Wliiam Rehg

(Cambridge: MIT Press, 7996); A Tluory of Communicatiae Actiott'

trad. Thomas McCarthy (Boston: Beacon Press, 1984-1982).

(12) ,,Analects", cartea a fV-a, cap. V 3,inTlrc Chinese Classics, tradu-

cere James l*gg" (Hong Kong: Hong Kong University Press, 1960)'

(13) Ibid., cartea a VII-a, cap. X)O(.(14) Wee chou Hou, The lnspirations of Tao Zhu Gong (Singapore:

Prentice Hall, 2001). Dupd o carierd in politicb, Tao Zhu Cong a

devenit un prosper om de afaceri. El i9i datoreazi succesul prin-

cipiilor sale, care l-au ajutat in relaliile cu ceilalri, cagtigandu-le

i:rcrederea. Principiile lui Tao sunt :

1. Buna cunoagtere a naturii umane dI treinicie amliei noastre'

2. Respectul fald de oameni asigurX bune relatii cu ceilalfi 9i

prosPeritate'3. A renunla la traditii de dragul noului, duce afacerile la pier-

zarie.4. Un produs bine promovat va atrage mulli clienfi'

5. Ezitirile gi indeciziile nu duc la nimic.

6. Munca sus$nuti, insolitd de precaufie, sporegte cAgtigurile'

7. Omul potrivit pentru slujba potrivittr va fi un partener de

incredere, Pe care te Poli bizui.8. Elocvenla este atAt o cale de a-!i atrage norocul, cAt 9i una de

a-i lumina pe oameni.9. TArguiala pentru orice mdrunlig nu reduce neapirat chei-

tuiala.10. Negufltorul iscusit e cel care gtie sd vAndX 9i sd cumpere la

momenhrl Potrivit.11. Prietenia 9i increderea vin odatd cu disciplina 9i rigoarea'

12. Contextul e cel care hotdrigte cAnd sd cerem mai mult Fi

cAnd str ceddm.


x{;a;garet }. Wheatle,v, Leadership and the Nrus Pltysics, (San

: F=-nci-<co: Berrett-Koehler, 1999), 13.

,t ?-,*ca . 1 7:20 si Marcu 72.34. Yezi 9i The Gospel According to Thomas ,

.l' Cuillaumont, et al., tradricere E. i' Brill (Harper Brothers; Neu'*1*rL \Y, 1959), rAndul 716, pag. 57 .

lFssund Freud, Ciailiztttiott and Its Discontents (Nerv York:

?{,trl- \e16n,7962).:l}=ham H. Maslor,r', Toward n Psyclnlogv of Being, editia a 3-a

5r"'' \brk, John Wilev & Sons, t999);vezi 9i Abraham H. Maslow,

.?.,,r+;{;rriliorl and Personalify (Neu' York, Harper & Row, 1970) ' Vezi si

E-ta::r' Stack Sullivan, Tlte hrtupersonal Theory of Behat'iour (New-rird. \\'.W. Norton, 1953)

l:.: iiarer & Rort', 1981).?:$---rt Spitzer, The Spirit of Leaderslip (Provo, Utah: Executive

*:tellence Publishing, 2000).

,{!:-aham H. Masiow, Touard n Psychology of Bemg', ed. a 3-a (Neln'

- .173.

S*::"r fo Mill, Edu'in A. Burtt, Ed. (New York, NY; The ModemLFrart', 1939) p. 161. in limba rom6nd, in traducere parfiald, in,i$:s,"fi? politicd a lui Tlnnns Hobbes, Emanuel-Mihail Socaciu,

h.-{ ::r=:r1. (lagi, Ed. Polirom,2001).

ffi ttrn"tn H. Maslow, Toward n Psychology of Being, ed' a 3-a (Neu'

S1' V-t' Iohn Wlev & Sons, 7999),93-94.'ETiSAlt*"1 117.Afur--r-

""1|'r:'-3t3rks, Penguin Putnam, 1999). Dalai Lama atrage atentia asuPra

. **!1otiilor distructive" care ne abat de ia scopurile iralte, ducAnd

*r,. n* nefericire 9i Ia acfiuni inacceptabil de egoiste'

Fffi>"ret BelI, The Cultural Contradictions of Capitalisru (Nerv York:! ) S+ic Bokks, 1'978); ioseph Lash, The Cttlture o/ Narclsisrit (New'

Ycrr k: w.w. Norton, 1978) ; Robert Bork, slouchin g Tor.tt ar d s G omor r ah

llie".n-\brk: Regan Books, 1995).

CAPITOLUL 2

Forme ale capitalismului

Allnh este Cel care n creat cerurile gi pdmhntul 9i a pogorAt din

cer apa, cLt care scoate pentru ttoi din roade mijloc de aiefuire. EI

a sltplts pentru aoi cordbiile cnre plutesc pe tnre, Ia poruncn Sa,

gi a ntpus pentru aoi rfutrile. $i a x.ryus pentrtt aoi Soarele gi

Lttna, amhndoud urmhndtrpi cursulfdrd oprire, pi a supus pen-

tru uoi noaptea pi ziun. $i v-a dat El din toate chte le-afi cerut.

5i de n-ti socoti binefacrile lui Allah, nu le-afi putea nuntdra.

Coranul, Surat Ibrahim ,74:3),A*

Desdafrrgitttl Tao se afld pretutindeni, negregit!

Ii este u ptitin;d sd fie 9i la stkngn, Si la dreapta.

,,CeIe zece mii de fiinle gi lucruri" cresc prin mijlocirea stt,

iar [el] nu le inclEdrteazd;igi duce ln bun sffrr;it lucrarea,

[tnsd] ntt se face ctmoscut.

Lao Zi, Cartea despre Tno Si airhgile sale,34.

Economiile na;ionaie mdrgdiuiesc fiecare in propriul lorritm. in Japonia, afacerile se conduc altfel decdt in China.Legile care regiementeazd domeniu-l afacerilor gi instrumentele

' in traducerea lui Silvestru Octavian Isopescul (n. tr.)'.. Traducere de $. Toader, Editura $tiinfific5, 1999, 100. Cu un

comentariu al traducitorului: ,,Tao este omniprezent. (...) Tao i:rgd-

cluie fiinlelor 9i lucrurilor sd igi urmeze firea'" (n. tr.)'

Fortne ale capitalismului I 5l

1p€t firi in competifia global6, Michael Porter a ardtat cd,

fg;,,aniru a antrena diversele forme de capital puse tr joc peil44r.F,mediiie de afaceri apeleazi ia abilitdfi diferite.i Astfei,.. Ecrtstati Porter; ,,unele dintre cele mai importante aspecte"

\de care depinde avantajuJ. competitiv nafional sunt ,,atitu-ii#nea fafd de autoritate", ,,norrnele de conduitd din inter-1l.1igiunile interpersonale",,,atitudinea angajalilor fa!6 delwanagement, gi reciproc", ,,normele sociale relevante lar'eirel individual gi de grup."2

Valori in mediul chinez de afaceri

Principiul fundamental la care se raporteazi mare parte.,eiintre chinezi este cei al menlinerii ordinii gi armoniei.;:::eceasti valoare este numitd, tai he. Ea reflectd teama fald deiasr individualism neconfrolat, teamd datd de credinla cd,'bsafi sd-gi urmeze propriile interese, indivizii acfioneazd

.;: hpotriva ordinii sociale, preferAnd gildgioasa anarhie.Mo Di, care a trdit intr-o perioadd imediat urmdtoare lui

{onfucius, Xun Zi;i al,ti *61aligti chinezi vorbesc despre,aceasti teami. in Cnina anticd se considera ci stahrl este celcare poate echilibra gi foiosi for;ele cosmice Yin 9i Yang pen-Fu a crea ordine 9i armonie i:r societate. Astfel, Confucius,rnvocd buna-cuviinfd 9i respectul fa![ de pdrinli ca expresiiale forlelor yang ale disciplinei. De partea cealaltd, legea,b4a yln, intervine uneori pentru a menline ordinea intreoameni atunci cdnd forlele yang nu sunt destul de puternice.

Figura 2.L reprezintd abordarea chinezd traditionali aai-acerilor.

ar-contabiLe din SUA sunt altele decAt cele dinnia, Franla ori din majoritatea statelor Uniunii Euro-

igffe Valori distincte impun modele de afaceri distincte.miile nafionale precum cele din China 9i Japonia, cu

'i-iiE slr4Lsrl/ LLr prcl(-u.r_r 5r 1trbrtrrltclrtafl bpeculce culturllor lor.i: ln urma unei analize a atuurilor care determind succesul


Valorile mediului de alaceri chinez tradilional

Fezultble:Deadhre s1abil6, inovativilate redusi,

Forme ale capitalismului I 53

:i' Dagrama ilustreazd modul in care aclioneaze in afacerir_:. r1t'd'mlea ordinii gi armoniei. Formulatd fir termeni de prrn-

W' bradusd sub formi de standarde care sunt apoi aplicate

,fu:'telatiile cu fiecare dintre cele qase categorii principale de

iffpuri cointeresate, valoarea ordinii si armoniei se regS-

,ht*, finalmente, la nivelul beneficiilor produse. Fiecare djn-

:fr grrpuri-le cointeresate este tratat intr-un chip specific,:d:urii chineze, lucru reflectat in felul in care se iau deciziile.

lt !.{ediui de afaceri din China 9i din Taiwan are propriileidryEli si asteptdri. Genera;ii de-a rAndul, chinezii au avut un

*W"un de producfie invechit ce funcliona intr-un cadru con-

i'ffien !i al re glementa t. Dezvoltarea ec onomicd din Singap oreg-*:e r"z.rHatuf aptcdrii unei variante a acestui sistem det*a3'rri, r-ariantd fur care intoleranla fa!5 de coruplie face parte& definilia valorii supreme a ordinii gi armciniei.i,,' h tradifia chinezX, ordinea si armonia, aga-numita stare

$ fe; lre, suntvalori in sine. in cadrui cosmologiei care legiti-Fsez: ordinea imperiald chinezd, impdratul este sursa, dar&*'l care imparte tai he luturor supugilor.

l$*S:nea ir:r !ard, spune el, se obfine atunci cAnd fiecare indi-"trd respectd obligaliile corespunzdtoare rangului siu. Uni**ffi text apartinAnd tradifiei confucianisle,Doctrina cdii de;' .".- ? ,- r .r.r r .ffi']r. ne indeamne ,,-ge cdutdm perfecfiunea echilibrului gi

igtc"tiei si astfel pacea va domni in ceruri 9i pe pdmAnt, gi

,*s€:e creatwile vor trdi in bel9ug si vor prospera."3:i'r,r, l{tscut in372i.H., Mo Di de invelemintelor confucianistef$if*tr'ra rnult mai asprd. ConstatAnd ci marea majoritate a'Menilor nu i9i insugesc virtufile confucianiste, el susfine#rydinea trebuie menfinutd prin recompensd si pedeapsd.

hceput", considerd Mo Di, ,,atunci cAnd nu existau nicii si nici cArmuitori, regula nescrisd era ,,fiecare cu drep-

lui". Cu cAt mai multi oameni, cu atAt mai multe ideicorectitudine: un ins, o idee, doi ingi, doui idei, zece

n. zece idei despre ceea ce este bine gi rdu. Fiecare igi apdri

Standarde

Practici inrelatiile cugrupurilecointer+sale

. FormulS latind ce exprimd un principiu care a funclionat vreme

indelungatd in relaliile comerciale tradifionale. Este vorba de un aver-

tisment-adresat cumpardtorului, care trebuie sd fie atent atunci c6nd

cumpdrd un produs. Conform principiului caoeat emptor, in urma unei

tranzaclii vanzdtorul nu igi asumd responsabilitatea pentru eventua-

lele defecte sau lipsuri ale produsului vAndut. Opus acestuia, cavea'

ztenditor este un principiu general acceptat ast5.zi, dupl care I'Anzdton

e cel care, in urma unei tranzacfii, trebuie sd i.9i asume responsabili

tatea penku calitatea produselor. Evident, un astfel de principiul i;descurajeazl pe vAnzitori sI v6ndd produse care nu au calitatea agtep-

tatd de cumptrrdtor (n. tr.)' ul punct de vedere si le respinge Pe ale celorlalli, ceea

italisnt moral Forme ale capitalismului I 55

ce intaregte sfada dintre ei. NeputAnd ajunge niciodata la

pace, se invrdjbeau gi se instrdinau tatd cu fiu, frate mai mic

lu frate mai mare. Fiecare lucreazi in defavoarea celorlalli,

aducand impotriva lor apa, focul 9i otrava. Prisoseala nu

este pusd in itulUa binelui comun, iar cele cu prisos sunt mai

degrabe hsate si se distrugi decAt sd fie impirlite cu

semenii. ... Aceastd neoranduiald nu-i cu nimic diferittr de

gilceava ciintre pasdri gi fiare. $i toate acestea din lipsa unui

cArmuitor."4Mai aproape de vremurile noastre, Deng Hsiao Ping

preia concepliile lui Mo Di, fiind cel care a ordonat, in 1989,

ieprimarea cu forge armate a demonstrafiilor pentru demo-

crugi" 9i libertate din Piafa Tien An Men. Ca o ironie, acest loc

este denumit chiar Poarta Pdcii Divine, fiind calea de intrare

citre Palatul Imperial. La acel moment, Deng igi avertiza

colegii din conducere asupra consecinlelor protestelor stu-

denfegti: ,,lmaginafi-vd penlru o clip[ ce s-ar intAmpla incazul in care China ar cadea i:r haos. Pentru noi, acum, acest

lucru ar fi cu mult mai grav decit la vremea Revoluliei cul-turale. ... Odat[ pornit rizboiul civil, ar curge rAuri de

sAnge, iar despre drepluri ale omului nici nu mai poate fivorba. intr-un rlzboi civil, s-ar crea puteri locale care s-ar

impune la nivel regional, economia s-ar prdbugi, comuni-

.uEit" ar fi intrerupte, iar oamenii ar pirdsi China nu cu mili-

oanele, ci cu sutele de milioane. '.. Prin urmare, China nu-9i

poate permite sd devind un loc al dezordinii'"5Pentru a remedia ceea ce el considerd a fi o deficienld a

naturii urnane, o tendin;i generali cdtre dezordine, Mo Di

propunea o rAnduiali i:r care fiecare sd aibi un superior'

i'ieiute ins trebuie sd primeascd ordine de la pdrintele sdu,

capii familiilor de la cipeteniile iocale, acestea de la con-

ducatorii regionali, acegtia din urmi de Ia guvernatorii de

provincii, acegtia de la primul ministru, cel din urmd de Ia

impdrat, iar impdratul,la rAndu-i, de la zei. Astfel, omenirea

se poate bucura de pace, dar nu gi de libertate pentru indi-vizi. Conducitorii de asttrzi ai Chinei opteaztr pentru acelagi

aspre.5

?, CAndva, ducele de Qt s-a plAns guvematorului Guani&ong de faptul cd vegmintele purpurii pe care ii place sd le

i:g*earte sunt mult Prea scumPe.-O si md ocup eu",l-a asigu-

isat G.ratt 4o.g. ,,Tot ce avefi de fdcut este ca, ori de cAte orikr preajma Inalgmii Voastre se va gdsi cineva care va purta

"i&,aine purpurii, sd vd ,ureti de nas." Acel colorant purpuriuiqr" .* miros specific. imparatul a ficut i:ntocmai gi i:r curAnd

[*imeni nu mai purta vegminte purpurii. Hainele de aceastd

iarloare nu au mai fost cerute, iar preful lor pe pialA a scf,zut

.brusc. Atunci, Guang Ztong a cumpdrat toate vegmintele

purpurii disponibile pe un pre! de nimic 9i le-a oferit stdpd-

rrului siu care s-a aritat incAntat.Agadar, ir aceasti concepfie chinezd, a administra o piali

cr:nform valorii ordinii tai he i:rseamnh a administra acele

Jrih ale pielei astfel incAt si nu se permitd indivizilor ca, prinegoismul lor, sI distrugd echilibrul sistemului ierarhic al

in care fiecare individPartidului Comunist

are un superior,fiind autoritatea

Yin/Yang de consilieri politici. Acegtia justificd nece-

tea intervengiilor guvernului, care se folosegte de intere-

, temerile gi dorinlele oamenilor pentru a-i determina sd

supund regulilor. Daci recompensele determind o con-

iti corectd, alunci recomPensd.m; daci teama de pedeapsd

dovedegte mai eficienti, atunci guvernanlii vor apela la

;i, in cultura chinezi, acele circumstanle sociale care deter-,t:

'$,,Soptu guverrlare descrisi mai sus, obiectivul cArmuitorilorei}::

iexe ae a in{luenfa aceste shih astf.elincAt indivizii sd nu aibd!: ."

ilde ales gi sd se supund regulilor. Chiar 9i forlele pielei tre-

'Fqie si se conforrneze ordinii publice, a9a ctun aratd urmd-

"*earea relatare:


puterii. Aceastd necesitate a administrtrrii devine principiulmanagementului chinez al afacerilor.

Aplicarea acestui principiul al afacerilor presupune: defi-nirea unui sistem de decizie ierarhic; impunerea de licenleacordate de cdtre guvem ori de cdtre asocialiile comerciale;asigurarea conJormitdfii cu politicile gi proiectele guvema-mentale. Atunci cAnd nu se respectd aceste reguli, activitd!ilecomerciale sunt i::rchise sau, intr-un fel sau altul, paralizate.intreprinzdtorii care acceptd aceste condifli vor fi iu.o-p.n-sa!i, asigurAndu-li-se accesul la piele mai stabile gi la capital.

Pe piala autohtond, companiile chineze folosesc ca avan-taj competitiv preful, in defavoarea calitdgii, cumpdrdtoriiacceptdnd riscul cafitafli inferioare gi al performanlei slabe aproduselor. Tratamenhrl angajalilor este unul patemalistautoritar, acegtia fiind considerali simpli slujitori tocmifi inslujba unui proiect comun. Proprietarii 9i investitorii trebuiesd fie persoane cunoscute si de i:rcredere. De reguli, ei strntintrodugi lntr-o afacere prin intermediari, i:r interiorul uneirelele patronale. ln astfel de raporturi este mai importantcine egti decAt ce aduci la masa tratativelor. Nu exist5 trans-parenfd, anumite informalii financiare fiind dezvdluite doaranumitor parteneri. Materiile prime sunt cumpdrate la celmai mic pre!. Atunci cAnd este posibil, competitorii isiimpart clienfii, controlind piala prin carteluri cu care i^p.rnprefuri gi monopoluri parfiale. Pentru a-gi asigura cota depiatd, companiile impun reglementXri avantajoase, prinnepotism gi favoritism. Singureie responsabilitagi asumatede companii privesc dispoziliile formale gi legale, intreprin-zdtorii nefiind preocupali de nevoile comunitdfilor.

Valorile mediului de afaceri japonez

Odati cu industrializarea Japoniei, care a avut loc in ceade-a doua jumdtate a secolului aI XIX-lea, economia acestei

ldri a pus proprietatea privatd gi mecanismele pielei in slujbadezvoltirii nafionale, avAnd insi o evolufie cu tohri diferittr


,Se cea a Chinei. Adesea, dinamica economiei Japoniei a

*tscumpdnit 9i a determinat frustrdri in rAndul companiiloritq5en6ar1. domice sd dezvolte afaceri profitabile in aceastd;&r* Urmfuind cu invidie succesul economic din anii '70;i'ru al ttrrii rdsdritene, americanii i-au denumit sistemul eco-

iFquc ,,Japan Inc.",.' tn centrul sistemului de valori japonez se gdsegte un idealde riali numit ninjo7. Ninjo presupune o acceptare totald,

paFsoluti, de felul celei cu care mama igi intAmpind noul nds-$ A trdi sub semnul lui rtinjo inseamnd a cuitiva raporturi":Sciproce consistente,bazate pe irecredere de ambele pdrfi,ig, r-crr, dar si pe respotlsabilitdli asumate de o parte 9i de:eha. Raporturiie de tip giri-on implicd a ardta bundvointd,

,Fo ti a rlspldti bundtatea, relatii r-eciproce care ii .- pe1$.u::-reni strAns legali unul de celilalt.sf; Companiile clddite pe principiul raporturtJor giri-on alcd-r.fmdesc aga-numitele Keiretsu, grupuri de afaceri interconec-

',1Fti,e - precurn grupurile Sumitomo, Mitsui, Mitsubishi etc. -,mrc inglobeazd bdnci 9i retele proprii de furnizori. Rapor-

'E i-le giri-on presupun ca acele companii care fac parte ding-.rpuri Keiretsu sd aibX un capital propriu limitat, provenitrd.e la companiile surori din retea. Totodatd, o sursd impor-rHa de finantare pentru companii e dati chiar de bdncile'es,spriului grup.Consiliile de conducere sunt alcdtuite dindrectori ai companiilor surori din grup. Activitdlile compa-'tifulor Keiretsu sunt rezultaful unui proces de decizie desfd-:s:rat in cadrui grupului. Ca atare, odatd ce este realizat unEn-rrl*c€ns la nivel de gtup, strategiile sunt inflexibile. in,s{himb, protecfia grupului in ansamblul sdu permite o mare' Eexib ilitate conj uncturalX in p rivinla tacticilor.

Aplicate fur raporturile de piald, in relafiile dintre com-'Fanii 9i grupurile lor cointeresate, aceste standarde gene-apaza un model comportamental unic in afaceri. Adesea,trrtrprenorii strdini au fost nemulfumili datoritd incapaci-

Fi de a stabili raporluri comerciale semnificative cu com-

Fanx din aceasttr lume a relafiilor giri-on. Nu este deloc de

58 I Capitalism ntoral

mirare ci sistemul economic japonez este Proiectat culturalsd excludi parteneriateie cu companiile striine.

Grupuri-le Keiretsu, numite ,,Zaibatsu" Pane la Cel de-al

Doilea Rdzboi Mondial, funcfioneazd, gra!1e unui mecanism

economic aiimentat de un capitai alcituit i:r cea mai mare

proporlie din credite 9i intr-o micd misurA din capital pro-priu, investit de acfionari. O astfel de structurd a capitaluluielimintr posibilitatea falimenfului. De asemenea, mecanis-

mele economice de acest tip sunt intrefinute de un suportputernic din partea angajaliloa in schimbul cdruia ace;tiabeneficiazd de contracie de muncd pe via!f,. Acest model de

afaceri a dus ia rezultate economice formidabile pAn[ i:rmomentul in care, cdtre sfArgitul anilor '80, explozia prefu-riior proprieti!ilor a determinat o supraindatorare a piefeijaponeze. Din momentul declangdrii acestei ctize a supratn-datordrii, economia Japoniei a intrat i:r stagnare, fiind men-

linuti in funcliune prin sistemul de taxe 9i prin cheltuieliguvernamentale masive. In incercarea lor de a proteja idea-lul de vtal6.ninjo,liderii politici 9i de afaceri japonezi igi puntot mai multe i:rtrebdri cu privire la pdstrarea modeluLui 9ipracticiior Keiretsu nealterate.

Figura 2.2 ilustreazd trecerea de la valoarea supremininjo La standardele 9i practicile de afaceri care determinArelafiile tipice dintre companiile japoneze 9i diferitele lorgrupuri cointeresate:

in sistemul capitalist japonez Keiretsu, companiile suntinteresate mai degrabd sd obfind o cotd de piald mai mare

decAt o marj[ de profit din vAnziri mai ridicatd. Deoarece

pentru companiile din acest sistem costurile de capital suntmici si fixe, fiind date, de regule, de dobAnzile pentru credite,ele nu sunt preocupate in mod excesiv si genereze randa-mente ridicate ale capitalului acfionarilor. O mare parte dincapitalul propriu utilizat de companiile Keiretsu provine de

la companiile surori din grup, companii care, Ia nivel colectiv,sunt gi ele interesate mai degrabl de o cotd de pia96 mai maredecAt de rentabilitdli ridicate ale capitalului acfionarilor.

Forme ale caPitalismului I 59

Piramida valorilor specitice mediului de afaceri iaponez

*

iLetqr'i

.6;1+Eda

'kEhih'..,FF qJ

iFF bi;#e

:r1F

Adesea, companiile japoneze igi stabilesc cote fixe din

piala inteme 9i igi impart intre ele piala globald. Frecvent,-*t.1.

de piali sunt hotdrAte prin acorduri guvemalnentale

ori prin aiorduri ir:rtre diferite grupuri Keiretsu. Consuma-

orii sunt nevoifi sd accepte aceste porliondri ale piefei.Rela-

File dintre angajali 9i angajatori sunt de asemenea de tip

giri-ott,ln sctrir:nbul angajamentului lor cei dintai primind

bntracte de munci pe niula gi multe alte beneficii. Posibili-

tatea falimentului, care poate determina disfrugerea raPor-

turilor giri-on 9i a sistemulutninio de la baza lor, este exciusi.

Oe regula, fumizorii sunt parte a unui grup Keiretsu'


Companiile fumizor i;i asumd riscurile de afaceri impreundcu companiile client, cdrora ie furnizeazd materia primH cupromptitudine. intreprinderi surori, in cadrul unui grupKeiretsu, firmele furnizor funqioneazd,practtc, ca o extensiea procesului de producfie ai firmelor ciient.

Liderii de afaceri japonezi nu acordd o atenfie deosebitdnevoilor gi agteptdrilor celor din afara grupurilor Keiretsu.Cei din afard nu se pot bucura de interesul reciproc pe care ilimplicd relaliile giri-on. Mediul inconjurtrtor gi comunitSgile,de pildi, datoritd statutului lor de tanin, entititi strlinegrupurilor Keiretsu, capS.td o prioritate sctrzutd in atentiaacestora. Ca atare, pentru asumarea responsabilitdfilorcorporatiste este nevoie, uneori, de protestele cetdlenilorpreocupati de problemele de mediu ori de consecinfele infe-iegerilor oculte dintre liderii de afaceri 9i politicieni.

Valorile mediului de afaceri mexican

Medcul ne oferd o alta variantd a capitalismului de piald,una ntrscute din tradiFile coloniale spaniole care au clddit oculture a cuceririi 9i dobAndirii unui statut social. Atat inviala de zi cu zi, cAt si in afaceri, idealul rAvnit de cdtre mexi-cani e dat de o anumitd pozitte socialX, aceea a ,,gefului" saua ,,marelui patron". Acesta este un soi de baron feudal care,ins5, in capitalism nu mai este preocupat de pdmAnturilesale, ca in vremurile colonialismului, ci de afaceri. Din punctde vedere cultural, compania mexicand servegte intereselorproprietarului ei intocmai cum, odinioard, mogia, aga-nu-mita hacienda, era pusd fu:r slujba intereselor nobilului pro-prietar de pdmAnt. intreprinzdtorul de azijoacd rolul socialdefinut cdndva de mogier, hacendado, pretinzAnd un control,,,dominion", aproape total asupra companiei 9i angajafilorStructura organizafionalS este riguros ierarhicd, bazatd. peonoare 9i respect fald de proprietari. Distincfiile de clasisunt importante, ascensiunea sociali avAnd drept linti sta-tutul de ,,padron" conducAndu-gi propriul ,,hef".

Fornte ale capitalismului ,' 67

{ompania mexicand este considerati ,,teritoriul" pto-ui ei, care are puterea de a decide asuPra a tot ceea

- intampld pe domeniul sdu. Accesul pe teritoriul com-iei este permis doar cu acordul proprietarului. Succesul

a.taceri este apreciat nu atAt in termeni de profit, cAt inie de statutul si puterea sociald date de poz\fia compa-

S- de respectul cAgtigat in calitate de proprietar sau mana-espect trasferat, de altfel, asuPra membrilor apropiati ai{iei, precum si de numdrul celor care recunosc insem-e onoarei 9i respectului atribuite acestui stafut.

$,J: Figura 2.3 ilustreazi structura culturii organizafionaiemediuiui de afaceri mexican. Este evident, intre-

erea mexicand genereazdreatftate gi un impact cu totulite de cele ale intreprinderilor din China gi Japonia.: Fg.ua 2.3 este o reprezentare a modului de interacliune

intreprinderi 9i grupurile 1or cointeresate specific me-i de afaceri mexican. Angajalii sunt tratafi paternalist,hpsiti de libertate de decizie, de drepturi si de resPon-

*abSitag; ca atare, astept[rile privind performanta si pro-

ffrcivitatea lor sunt reduse. Proprietatea este concentratd,

;@ preferatd delinerea proprietXtii de cdtre familie. Resur-

[sCe ae finanlare externe nu sunt binevenite, excepfie fdcandnt*=tt rtt. in care investitorul din afard acceptS. o subordonare":.

cfuoasd fald de proprietar. Consumatorii sunt conside-.,ffi un rdu necesar, pretinzAndu-li-se cAt de mult posibil.&ra relativ puFI respect fali de comunitate si fald de

smoile societdfii cir'ile, excepfie fic6nd situaliile in care pro-,rMttarul intreprinderii este totodatd un lider recunoscutpr*=blic. Marii proprietari obignuiesc sd isi construiascd pro-

lrebuie sd protejeze cet5lenii, este prost phtitd si are unt social inJerior. Desi nti le place si pldteascd taxele des-

te nevoilor publice, familiile insttrrite nu ezittr sd cheltu-bani in schimbul unui tratament preferenlial din partea

.xrtori Hfl or guvemamentale.

- C;pttrziisnt tnoral

Piramida valorilor specitice mediului de alaceri mexican


,.d6n combinarea drepturilor proprietdfii private cu di-ferite'*irrme de economie de piald ce impun restricliide un fel sau

ig-""-l asupra schimbului de bunuri gi servicii. lntr-un astfel

,r1* sistem economic, idealul urmdrit este mai degrabi politic'{i€cat economic, scopul celor mai puternici oameni de afa-

":si fiind acela de a stabili acele reguli care si le permitd lor

'#. iamiliilor ior, preclun gi celor care slujesc familiilor 1or, sd:sr menfind in vArful structurii sociale de putere. Acegti arhi-. ceqi ai capitalismului de cumetrie provin din vechile familii*ie mogieri, irsi, adesea, ei sunt nou venili in lumea bogdjiei

* a puterii sociale. Ei i9i obfin averile 9i statutul social ape-*.ind tocmai la relafiile de cumetrie.

Ne putem gAndi, de pildi,la regimul clddit de Ferdinand

5i Imelda Marcos in Filipine,la sistemul ,,Noii Ordini" creat+le Suharto in Indotrezia, la sistemele poiitice impuse deeAtre Mobutu in Zatr, de cdtre ,,Papa" Doc/ ,,Baby" Doc in

'Haiti sau de citre acei caudillos din ldrile din Caraibe gi din' America Latind. Capitalismul de cumetrie a determinat, de

.3semenea, in anii 1997 gi 1998, colapsul rapid ;i dramatic al+tructurilor financiare din Thailanda 9i Indonezia.

Capitalismul de cumetrie nu este un sistem capitalistautentic, ci doar folosegte anumite mecanisme ale sistemuluide piald capitalist mai degrabd ir slujba ambiliilor personaledecdt pentru binele comun. Simplu spus, avem de a face cuun sistem care nu este determinat de fundamentele econo-miei de piald ci de dorinla de a exploata politic piala. Ele-mentul esenlial i:r capitalismul de cumetrie este controlulpoliliei gi al forlelor militare ale stahilui cu scopul de a con-cenha oportunitdfile economice in mAinile celor cAteva gru-puri influente.

de guvernare care d.oar imprumutl mecanisme ale sistemului de pialicapitalist pe care le pune i:r slujba intereselor celor aflaf la putere saua celor influenfi (n. tr.).

Principii

Standarde

Practiciinrelatiile cugrupudlecointer*sate

O variantd larg rispAnditi a capitalismului

in multe economii nafionale funclioneazd o formd largrdsp6nditd de capitalism,,,capitalismul de cumetrie"', rezr:-ltatd

- ,,Crony capitalism", ,,capitalism de cumetrie" sau ,,de incuscrire",

este o formi falsificatd de capitalism sau, mai degrabi, un cvasi-capi-talism bazat pe nepotism, in care in relaliile economice sunt favorizateraporturile de rudenie. Acest capitalism aparent este o formd corupti

+

Micji anbeprencfi slabi regezenh!; mad dspropo4ii de venituri $ avae; terdiqb de

a increpU capialul cite exlerior, cAtre investi$ mai sbllle sau mai pontaiile; societate civiii siabd: caoiEl social nedezvollatr societaie dominati de neincredere

Piramida valorilor specilice capitalismului de cumelrie

Forme ale capitalismu lut 65

3f

#tutt prin competilie iiberd si deschistr. tntr-un astfei de sistem

;.$Ts i$ate exista o comPetille autenticd, deoarece aceasta ar

lf*,t.t" siguranta economice viitoare a celor care, avAnd

i*=ts la puterea politice, apeleaza la influenlX sau la privi-'A*sr I raporturile economice. Competitia, cea care perrnite

ldeal

Rincipii

S:tandarde

kac'tici intelatiile cugrupurile

coinler+sale

Hezunab:

Mnini$afie& tip Mafial deobcratie;tansler la scare hrlE el avutei naEonale dte lanrifile de e.frE ale reqimului

In capitalismul de cumetrie, avantajele economice se obfirrdegrabl prin ,,cdutare de inlluenli sau de privilegii"'

'Concephrl de cdutare de influentd, cdutare de prixilegii sau specullprin infhrcnld (,,rent seeking") a fost propus de citre Anne OsbornKrueger (Drector economic al Bdncii Mondiale intre anii 1982 9i 1985si First Deputy Managing Director al Fondului Monetar lnternalionali:r perioada 2001-2006) intr-r:n articol care avea si devini influent.,,The Political Economy of the Rent-Seeking Society", publicat in 197{in American Economic ReainLt. Totugi, fenomenul ca atare a fost descnspentru prima datd de cXtre Gordon Tullock, profesor de drept si

.urnryrFre la George Mason Universitv School of Lai'\", in articolui ,,The*f*.Ubp Costs of iariffs, Monopolies, and Theft", publicat in 1967 in

oi" :-**.t!ltttni de priuilegii sau speuilantril prin influenld (,,rent-seeker")

!"Hi -1,U. confurrdat nici cu omul de afaceri si nici cu speculantui ini;se:sql uzual al acestor termeni. Spre deosebire de cdutdtorul de Ttrofit

[..*r*--'.{t-t""ker"), care apeleazi la instrumente economice legale, bazate

Fxi =.r"t schimb, pentru a obtine avantaje economice, cdtttdtonLl de

h#.r-r:c apeleazi iamijloace non-economice, de reguld politice, pentrui: *;i=t'. ar:antaje economice, oportunitlti pepiald, profit. De asemenea,r;.; '1.-:r/ sau speuilantul de iifluentd, care utilizeazd cili tlon-ccotl]|li(t

1l i:Llnomice, adesea ilegale si/sau imorale, pentru a obgine profit', Ssecula prin inlluenli icoperd o multitudine de tehnici de obtinere

f,e,:r"E profii necompensat, nejustificat economic, neacoperit de o per-

fi-*r:n.ta economici pe misuri. Altfel spus' clutarea de influenli pre-

'[.:r=e ca ,,in loc sI mdresti prdiitura, sd i;i tai penku tine o po4ie maiFlsi"? ciin ea" (wr.r'w.economist.com). Economistui Gordon Tullocki'rcrtrrca tehnicile clasice de speculd prin influenti: taxele de proteclie

i5*f-* comerciantilor de bande care defin un anumit control asuPra

l^E:*r .one; oblinerea de profit printr-o cregtere nenaturali a prelu-rilor

l,;xe.esa prin acorduri monopoliste de cdtre un numSr de companii orga-

,;'d?"i€ in carteluri; obtinerea prin negociere de cxke sindicate a unor,, ssi".n sa-lariale neechilibrate de o cregtere a productivitSfii; activitAti de

t:,ititn' trentru reglementlri si politici privind taxeie si impoziteie prr,,:,i== inele comp-anii obgin benificii sau alt gen de avantaje pe piatd pe|:z'rr:r.r plltitorilor de taxe, a consumatorilor or;. a competitorilor.

i trk remarcat cd acest fenomen este prezent si in tdrile din fostul

.i .!*p* comunist, care,la inceputul anilor'90, auaderat la principiile eco-

, =r:r-jei de piatd. Capitalismul de cumetrie si fenomenu-l speculei prinI efuentd ciracteriz&zd nu doar sistemele vizate de Tullock 9i Krueger

It{ "nii ,7u'80, ci gi economiile unor teri din spatiul risdritean. Este

:oc-t. de disfunctionafita!, dezechilibre si inechitdti ale pielei generate

dr fuptuJ ci instrumentele economiei de piafd au fost simplu irnportate:h s,!-iteme cu democralii noi, imafure, neexersate sau insuficient de

.ko:ratice. Piala nu poate opera corect in democralii care nu fr:nctio-:t'zi corect, u9u c.r^jdemocialiiie, la rAndul 1.r, se suslin cu o buni-*3lE rndividualS gi colectivS creati de o piafd liberd autenticd (n. tr.\.

ma1

l=t;i ootttt'

*


intrarea pe pialA a noilor operatori economici si care, astfel,

determind scdderea prefurilor, tinde si elimine din piald fac-

torii non-economici, precum influenfa. in capitalismul de

cumetrie este vizatd tocmai acumularea de astfel de privi-legii ce se bazeazApe influenld non-economicf, '

in schimbul influenlei pe care o de.ur in lumea politica,afacerigtii capitalismului de cumetrie i9i dobAndesc privile-giile prin intermediul puterii monopolurilor create. Unii,precum Suharto gi Marcos, gi-au creat aceste monopoluri cu

sprijinul rudelor si al acolililor politici, a}ii gi-au creat micicarteluri, impdrlind profiturile i:rtre un numdr restrAns debeneficiari.

Principiile dupd care funcfioneazi acest sistem sunt obfi-nerea de favoruri tn mod abuziv, cumpdrarea unor deciziiale guvernanfilor 9i controlul economiei gi al guvemdrii prinintermediul poliliei, nu prin mecanismele pielei gi ale ale-

gerilor. in capitalismul de cumetrie nu se poate vorbi de

standarde privitoare la rispunderea publicd necesare penfruca o persoand sd fie judecatd. Doar cei din interiorul sistemu-lui sunt luafi in considerare de cdtre conducdtori. Piefele

consumatorilor sunt ,,capturate" Ptin monopoluri sau carte-luri. Datoritd numdrului mare de firme care delin pozilii pe

piali excesiv de puternice, nu este necesard satisfacereaclien!ilor cu o calitate mai bund a produselor 9i serviciilor oricu prefuri mai mici. La rAndul lor; angajafii au puline alter-native in gdsirea unui loc de munc5, traind dupd bunul placal patronilor. Proprietdlile sunt pdstrate in cdt mai pulinemAini, cel mai adesea in sAnul familiilor, fiind administratede cdtre capii acestora. Bdnciie ofera credite nu in acord cuprincipiile sdndtoase ale creditirii, ci ca recompensd inschimbul in{luenfei politice cipdtate.

in capitalismul de cumetrie, dreptul de a investi al mici-lor aclionari este considerat un favor, un drept de participa-lie acordat preferenlial celor care se remarci in a menlinesistemul de privilegii edstent.

^.* a obfine influen1d politicaii de a-gl dezvoita aficerile inFirul acestui sistem; ar putea fi, de pildd, cazul unui pro-

lrF:ril6r de materiale de construcfii care obfine monopolul.'supra.producliei de ciment dintr-o anumitd tard. Iar com-

'."1peciborii tipsifi de influentd vor fi supravegheali prin regle-

r,+*tad guvemamentale sau hartuigi.

l, [n capitalismul de cumetrie, toate costurile sociale gene-'FE:e de mediul de afaceri, precun poluarea, riscurile deter-

'silrate de tratamentul inadecvat al angaja!ilor gi siguranlaig*ata sunt transferate, pe cAt posibilfas.rpru .o*i.ritegi.ESsemul prosperd prin coruperea mecanismelor politice de,;,S:,-izie.j.ii'1

Concluzie

Dintr-un anumit punct de vedere, capitalismul funclio-

,;.Fs:za similar in toate fdrile. Dar, dintr-un alt punct de'ieaJere, mai important, eI funcfioneazd, drteri| valori cultu-ig=1e diferite generdnd rezul.tate diferite in afaceri. Valorilei.grtrale ale unui sistem cultural, precum tai he i:r China,

,l*;b in Japonia sau sau forma de autoritate de tipul domi-' i:".6ionului din Mexic, creeazd.un cAmp de putere asemdn[tor:f4empului de energie generat de un magnet, ce orienteazd,pilitura de fier in aria sa de influenfd. Campul de putere ai,'r=lorilor se transmite la nivelul organizafiilor, influenfAndu-iipe cei care opereazl. in cadrul sistemului, oferindu-le oi$re4ie de ac,tiune gi un scop. Valorile unui sistem deter-

',=i.a intr-un mod particular comportamentul organi-i=Fonal, influenfdnd deciziile indivizilor intr-r.rn modilredictibile. Chiar gi in afaceri, valorile superioare sunt celeI'care conteazi. Opliunile noastre la nivel normatiV valorileliebstracte i:r care credem, ne influenteazd, viata la nivelui:'saterial al cotidianului. in Capitolui 3 vom

"o.Ui J"rpr.

i r-alorile ce domind acele piele in care capitalismul capdtf, o;,.elrmtr prirnitivi.

''-' ::!l'i,;tt ^::tc.:' .-r ; -:,8'..l;: ,

1.:ai..llj":.ij.'-:t,.':['t'. ..,i--.. .


Note:(1) Michael Porter The Competitive Advantage of Nations, New York:

Free Press,7990,109.(2) rbid.(3) ,,The Doctrine of the Mean", in The Chinese Classics, trad. |ames

L.gg", Hong Kong: Hong Kong University Press, 1960.(4) Y.P. Me| The Ethical and Politiul Works of Motse, London: Arthur

Probstain, 7929, 55-56; vezi 9i Richard Solomon, Mao's Rasolutionand the Chinese Political Culture, Berkeley: University of CalifomiaPress 1971.

(5),,The Tienanmen Papers", Forcign Affairs, ]anuary/February 2001,

32.(6) Vezi J.J.L. Duyvendak, The Book of L.ord Shang, London: Arthur

Probstein, f928; W.K. Liao, The Work of Han Fei Tzu, London:Arthur Probstain, 1959; Homer H. Dubs, The Works of Hsun Tzt,London: Arthur Probstain, 1928; W. Allyn Rickett, The Quan Zi,Princeton: Princeton University Press, 1985.

(7) Takeo Doi, The Anatomy of Drpendmce, Tokyo: Kodanshakrtemational, 1973; Ruth Benedicl, The Chrysanthemum and the

Sword, Cambridge: The Riverside Press, 1946.(8) Ruth Benedict, The Chrysanthemum and thc Sword; Takeo Doi,

Anatomy of Dependmce; James C. Abegglen and George Stalk, Jr.,Kaisha The lapanesse Corporation, Tokyo: Charles Tuttle, 1987.

(9) Margaret J. Wheatley, kadnship and the New Physics, San Francisco:Berrett-Koehl er, 1999, 5+55.

13. young - capitalismul moral - pag 23-68

Documents