cap 6 - drumuri pietruite

5/13/2018 Cap 6 - Drumuri Pietruite

1/9

DRUMURI PIETRUITE

In general, drumurile de pamant nu rezista traficului, deoarece sub influenta apei isi pierd

capacitatea portanta si devin impracticabile, iar pe timp uscat se produce praf, care este nociv si

ingreuneaza vizibilitatea. Din aceste considerente, drumurile de pamant trebuie sa fie pe catposibil amenajate, oricat de sumar.

Reprofilarea platformei cu autogrederul (dandu-i-se acesteia o panta de scurgere

maxima), urmata de o compactare corespunzatoare ajuta, intr-o oarecare masura, la mentinerea

drumului de pamant in stare de circulatie o anumita perioada de timp. In perioadele cu

precipitatii abundente (primavara si toamna) si in perioada de topire a zapezilor, drumurile din

pamant devin impracticabile pentru mai multe categorii de vehicule.

Un alt procedeu, folosit in special in zonele cu nisip este adaugarea nisipului in reprize

succesive, operatie ce se numeste innisipare,urmata de o cilindrare efectuata de catre

autovehiculele care circula pe drum sau cu ajutorul compactoarelor. Acest procedeu da rezultate

favorabile, intrucat prin corectarea granulozitatii pamantului, plasticitatea lui scade si deci se

reduce sensibilitatea la umezeala. Innisiparea repetata de mai nulte ori pe an poate duce laformarea unui strart de 2025 cm de pamant amestecat cu nisip. Acest strat se degradeaza insa

destul de repede sub actiunea traficului greu si a factorilor climatici, in special a umiditatii,

devenind in anumite perioade ale anului impracticabil, circulatia autovehiculelor fiind exclusa.

De aceea, este necesar sa se efectueze consolidarea straturilor pe care se desfasoara

circulatia, prin diverse procedee, de exemplu: pietruire cu balast, pietris sau piatra sparta,

obtinandu-se astfel drumuri pietruite, care fac trecerea spre drumurile cu imbracaminte moderne.

Drumurile pietruite au, in prezent, ponderea cea mai mare din reteaua drumurilor publice, de

interes local, de la noi din tara.

Drumurile pietruite pot fi grupate in urmatoarele categorii:

- pietruiri cu balast;

- pietruiri cu pietris;- pietruiri cu piatra sparta;

- macadamuri;

In cadrul executarii de imbracaminti moderne, pietruirile existente vor fi considerate,

dupa caz, ca strat de fundatie sau strat de forma.

1. Pietruiri executate din balast, pietris sau piatra sparta

Dupa executarea terasamentelor, peste patul drumului pregatit se astern unul sau mai

multe straturi de balast cu grosimea de 1020 cm. Stratul de balast se cilindreaza, apoi se da in

circulatie, completandu-se cu material nou, pe masura formarii fagaselor si a gropilor. O

asemenea pietruire se numeste balastare. Se recomansa ca, intotdeauna, peste terenul de fundare

sa se astearna un strat de balast sau nisip si numai pe acesta sa se aseze, in continuare, stratul de

pietris sau piatra sparta. Nu se va asterne niciodata piatra sparta direct pe terenul de fundare, mai

ales in cazul in care acesta este coeziv, deoarece, sub influenta apei ce patrunde prin golurile

pietri sparte, pana la patul drumului, pamantul se inmoaie, iar piatra patrunde in acesta. In final,

pamantul se ridica la suprafata si compromite toata lucrarea. In vederea asigurarii scurgerii

apelor, balastarii i se va asigura o panta transversala de 3.03.5 %.

Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede, urmand sa se definitiveze sub

efectul circulatiei. Grosimea pietruirilor din piatra sparta poate fi de 610 cm. Piatra sparta

trebuie sa fie asezata neaparat pe un strat de basalt sau nisip.


2/9

2. Macadacam

Stratul rutier denumit macadam, intalnit foarte des, este alcatuit din piatra sparta

monogranulara, asternuta in reprize si cilindrata pana la fixare, apoi impanata cu split raspandit

uniform, udata si cilindrata, urmata de umplerea golurilor ramase cu savura sau cu nisip si

cilindrare pana la fixarea definitiva.

Macadamul se poate folosi ca imbracaminte sau ca strat de baza pentru diverse tipuri destructuri rutiere. Ca strat de baza se poate utiliza in cadrul imbracamintilor bituyminoase si al

pavajelor. Macadamul este folosit ca imbracaminte pentru drumurile cu o intensitate a circulatiei

incadrata in clasa de trafic foarte usor (sub 20 osii de calcul de 115 kN).

2.1. Elemente geometrice

Dupa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de minimum 10

cm, iar cea a macadamului folosit castrat de baza va fi de minimum 8 cm.

Latimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca pe ambele

parti latimea partii carosabile cu 0.25 m.

Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu doua pante egale

si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie, iar in curbe si in zonele de amenajare

aferente, profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.

Pe strazi si alei se admite si executarea in profil transversal curb, avand bombamentul

1/501/60, in functie de latimea strazii sau a aleii. La drumurile cu o singura banda de circulatie

sau cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o singura parte, se poate executa un profil

transversal cu panta unica.

In profilul tranversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se executa cu urmatoarele

pante:

- 3 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de circulatie;

- 4 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda de circulatie;- 34 % pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora;

In profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea declivitatile

maxime variind intre 4 %, pentru viteza de proiectare de 100 km/ora, si 8 %, pentru viteza de

proiectare de 25 km/ora. La constructia drumurilor noi, declivitatea nu poate depasi 6 % decat in

cazuri cu totul exceptionale.

Pantele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale macadamului folosit

ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele imbracamintei ce se va executa pe macadam.

2.2. Materiale utilizate

Materialele care se folosesc la executarea macadamului sunt urmatoarele:- piatra sparta normala 4063 mm, care alcatuieste scheletul de rezistenta al

macadamului;

- split 1625 mm si 816 mm, pentru impanarea scheletului de rezistenta;

- savura 08 mm sau nisip 07 mm, pentru umplerea golurilor dupa impanare cu

material de protectie a macadamului;

- apa, pentru stropirea agregatelor naturale (circa 25 % din masa totala a agregatelor

folosite).

Aceste materiale trebuie sa corespunda calitativ conditiilor impuse materialelor de

constructie pentru drumuri.

Splitul, in general, trebuie sa aiba aceeasi natura petrografica si rezistenta ca si piatra

sparta folosita. In cazuri exceptionale se poate folosi si split care provine din roci cu altarezistenta decat piatra sparta (de exemplu, la piatra sparta din calcar dur se poate folosi split din

roci eruptive sau metamorfice etc.).


3/9

Savura folosita ca agregat marunt trebuie sa aiba o buna capacitate de legare-cimentare si

cel putin 50 % granule peste 1 mm. Cand piatra sparta folosita are capacitate mica de legare-

cimentare (de exemplu, rocile bazaltice), se foloseste o savura cu o capacitate mare de legare-

cimentare (de exemplu, calcar dur).

Cantitatile de materiale, in stare uscata folosite pentru realizarea unui strat de macadam

utilizat ca imbracaminte sau ca strat de baza sunt prezentate in tabelul urmator:

Cantitatile de materiale necesare la executia macadamului

MaterialeMacadam folosit ca

imbracaminte

Macadam folosit ca

strat de baza

Piatra sparta, kg/m2 175180 140145

Split, kg/m2 2024* 1620*

Savura sau nisip, kg/m2 3540** 3035**

Nisip sau savura, kg/m2 1518 1518

Apa, l/m2 3035 2530* Cand piatra sparta provine din roci de duritate mijlocie (calcare, gresii etc.) consumul de split se

reduce la 1822 kg/m2

si respectiv, 1418 kg/m2, marindu-se corespunzator consumul de piatra sparta.

** Materialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau nisip, ori dintr-un amestec inparti egale din aceste doua materiale.

In cazurile in care macadamul folosit ca strat de baza este dat in circulatie pe o perioada

mai mare de 3 luni sau in cazul macadamurilor neprotejate, folosite ca imbracaminte, se prevad

materiale de intretinere, folosindu-se de preferinta split din sorturile 8-16 si 16-25 sau

amestec 8-25. In aceste situatii, materialul se raspandeste pe masura necesitatilor.

Liantul la executarea macadamului este o pulbere minerala rezultata din sfaramarea

pietrelor, care, umezita, capata anumite proprietati de aglomerant.

2.3. Executia macadamului

In vederea realizarii macadamului, piatra sparta se asterne pe fundatie intr-un strat

uniform si se cilindraza la uscat pana la livrare, apoi se asterne splitul de impanare, de obicei in

doua reprize, se stropeste cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare.

Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize,

stropite si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva (fig. 5.1).

Piatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest

scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect.

Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafata ei sa corespunda

conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se dreptarul.

Grosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa 25 % mai mare decat grosimeaprevazuta hp dupa cilindrare, procentul exact stabilindu-se pe baza de incercari pe santier, pe un

sector experimental realizat inainte de inceperea executiei.


4/9

Figura 5.1 Fazele de executie a macadamului:1 asternerea peitrei sparte (sort 40-63, cantitatea 140180 kg/m

2; 2 cilindrarea uscata a

pietrei sparte pana la fixare (circa 50 % din numarul trecerilor); 3 impanare, cilindrare si udare (split

sort 16-25, 1624 kg/m2 in doua reprize; apa); 4 umplerea golurilor, cilindrare, udare (savura sort 0-8

sau nisip sort 0-7, 3040 kg/m2); 5 aplicarea stratului de protectie (savura sort 0-8 sau nisip sort 0-7,1518 kg/m2).

Cilindrarea uscata a pietrei sparte se face cu compactoare cu rulouri netede usoare

(6080 kN) si apoi cu compactoare cu rulouri netede mijlocii (100140 kN), pana la fixare.

Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin asternerea

uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu

cilindrarea pana la inclestare. Cilindrarea se face cu compactoare cu rulouri netede mijlocii sau

grele (peste 140 kN), pana la inclestare.

Dupa asternerea fiecarei prize de 23 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda si se

continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam.

Dupa inclestare, se face umplerea golurilor cu savura sau nisip asternut uniform in douareprize, stropite cu apa si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva.

Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand rulourile compactorului

greu nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului sau cand mai multe pitre de

aceeasi marime si natura cu piatra folosita la executarea macadamului nu mai patrund in

macadam, ci sunt sfaramatela trecerea compactorului.

Dupa fixarea definitiva a macadamului se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in

grosime de circa 1 cm, pentru protectie.

Suprafata macadamului terminat trebuie sa prezinte un aspect de mozaic, cu o textura

uniforma.

Pentru a impiedica deformarea marginilor macadamului in timpul cilindrarii si a le

mentine la nivel in aliniament, acostamentele se executa la cota prevazuta in proiect, inainte de

asternerea pietrei sparte pentru macadam. Acestea trebuie sa fie bine compactate, pentru a


5/9

impiedica impingerea laterala a macadamului in timpul cilindrarii si mentinerea constanta a

latimii partii carosabile.

O deosebita atentie trebuie acordata procesului de cilindrare a stratului de macadam.

Astfel, in profiluri transversale sub forma de acoperis, cilindrarea se incepe de la

acostamente si se continua spre axa drumului, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se

suprapune peste fasia anterioara pe min 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda

de circulatie si se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus,continuandu-se compactarea catre axa. Pe axa, compactorul va calca ambele benzi de circulatie

in mod egal.

In profilurile transversale cu o singura panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se

incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa.

In timpul compactarii nu se permite schimbarea de directie a compactorului pe lungimea

sectorului care se cilindreaza, iar deplasarea utilajelor trebuie sa se faca liniar si fara serpuiri.

Viteza compactoarelor trebuie sa fie constanta si mai redusa in timpul cilindrarii la uscat a pietrei

sparte (viteza maxima la compactarea macadamului este de 1.01.5 km/h si in nici un caz mai

mare de 3.0 km/h).

Numarul informativ de treceri necesare pe aceeasi fasie pentru intreaga operatie de

cilindrare a macadamului de circa 8 cm grosime, dupa cilindrare, este:- pentru roci dure 100130 treceri;

- pentru roci semidure 90100 treceri;

- pentru roci moi 5070;

Totodata, trebuie mentionat ca cilindrarea in exces poate determina ruperea colturilor si

deci rotunjirea pietrei sparte, ceea ce echivaleaza cu o slaba inclestare a materialului si obtinerea

unui strat putin rezistent la solicitarile produse trafic, deci cilindrarea se va opri la momentul

potrivit.

Pentru usurarea cilindrarii fasiilor dinspre acostamente, se recomanda ca, pe masura ce se

astern straturi noi de piatra in timpul executiei macadamului, sa se completeze si acostamentele

cu pamant sau cu material pietros, care sa incadreze macadamul.

Se recomanda ca, dupa executie, macadamul care serveste drept strat de baza si in special

drept strat de baza sub covoare asfaltice, sa fie lasat in circulatie dirijata minimum o luna de zile

inainte de asternerea imbracamintei bituminoase.

Macadamul poate fi dat in circulatie imediat dupa terminarea executiei sale. O atentie

deosebita trebuie acordata dirijarii circulatiei pe intreaga latimea partii carosabile, astfel incat sa

se realizeze o definitivare uniforma a cilindrarii.

Macadamul neprotejat, pe tot timpul cat este sub circulatie si pana la receptia lucrarii,

trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri:

- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor etc. de pe suprafata

imbracamintei;

- reducerea pe partea carosabila a savurii sau a nisipului de protectie aruncat decirculatie pe acostamente;

- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-

se in special stagnarea apei pe partea carosabila.

3. Macadamuri bituminoase

Macadamurile bituminoase sunt straturi rutiere executate din piatra sparta

monogranulara, cilindrata pana la inclestare, golurile dintre pietre fiind umplute cu plit si bitum

prin una sau mai multe stropiri si acoperiri succesive urmate de cilindrare.

Tinand seama de experiena acumulata, pentru mpnare si acoperire se recomanda

folosirea in exclusivitate a plitului, ntruct acest material este mai ieftin si poate nlocui in acestcaz cu succes criblura, care urmeaz sa fie utilizata doar pentru tratamentul bituminos de

etanare.


6/9

In funcie de tehnologia aplicata la introducerea liantului in scheletul mineral, se

diferentiaza urmtoarele tipuri de macadamuri bituminoase:

- cu execuia la cald:

macadam penetrat cu bitum (M.P. 7);

macadam semipenetrat cu bitum (M.P. 5);

macadam bituminos mpnat (M.I.);

- cu execuia la rece: macadam penetrat cu mortar subif (M.P.S.);

macadam penetrat cu emulsie bituminoasa (M.P.E.).

Grosimile uzuale ale macadamurilor bituminoase, care pot servi att ca imbracaminte cat

si ca strat de baza, vor fi de 1012 cm nainte de cilindrare, ramanand de circa 8 cm dup

cilindrare.

Profilul transversal in aliniament se executa sub forma de acoperi cu doua pante egale,

de 3 %, si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie. In curbe, amenajarea profilului

se face in funcie de viteza de proiectare. Cnd macadamul are rol de strat de baza, se vor realiza

pantele prescrise pentru imbracamintea proiectata, astfel fiind necesara reprofilarea cu mixtura

asfaltica.

Declivitatile in profil longitudinal ale drumurilor cu imbracaminti din macadamuri

bituminoase vor fi de maximum 8 %.

3.1. Macadam penetrat cu bitum (M.P. 7)

Macadamul penetrat este un strat rutier executat din piatra sparta mpnata si cilindrata,

fixata prin penetrare cu bitum.

Macadamul penetrat realizat din piatra monogranulara cilindrata puternic are un unghi de

frecare interioara foarte ridicat, datorita inclestarii si nfigerii pietrelor unele in altele.

In cazul macadamului simplu, sub influenta traficului deplasarea pietrelor este mai uor

posibila si in aceasta situaie echilibrul interior este deranjat, ceea ce poate conduce la dislocri sidezgradinari ale stratului. Prin penetrare, deplasarea pietrei din strat este mpiedicata. Datorita

existentei peliculei de bitum care leag agregatele intre ele si datorita impanarii cu plit, frecarea

interioara creste, forele de coeziune metin stratul compactat, ceea ce ii da o mai mare rezistenta

la solicitri ii asigura o durata de exploatare ndelungata.

Penetrarea se realizeaz in doua reprize, fiecare repriza fiind urmata de acoperirea cu

plit si cilindrare. Suprafaa se nchide cu un tratament bituminos.

La executarea macadamului penetrat cu bitum, de 8 cm grosime dup cilindrare, se

folosesc urmtoarele materiale:

- agregate naturale:

piatra sparta sort 4063, in cantitate de 112116 kg/m2, pentru formarea

scheletului mineral de rezistenta al stratului rutier propriu-zis; plit sort 16-25, in cantitate de 1115 kg/m

2, pentru mpnarea scheletului

mineral;

plit sort 16-25, in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup prima

penetrare;

plit sort 8-16, in cantitate de 1520 kg/m2, pentru acoperire dup penetrarea a

doua;

criblura sort 3-8, in cantitate de 1015 kg/m2, pentru tratamentul bituminos de

nchidere;

- liani:

bitum tip D 80/120, in cantitate de 3.03.5 kg/m

2

, pentru prima penetrare(stropire), plus 2.02.5 kg/m2 pentru penetrarea a doua;

bitum tip D 180/200, in cantitate de 1.01.2 kg/m2, pentru tratamentul bituminos

de nchidere.


7/9

Principalele utilaje folosite la executarea macadamului penetrat cu bitum sunt

urmtoarele:

- autogreder, pentru nivelarea si aternerea pietrei sparte (eventual pentru scarificare si

reprofilare);

- autostropitor de apa, pentru udarea agregatelor naturale la nevoie;

- autostropitor de bitum, pentru executarea stropirii liantului in vederea penetrrii

macadamului;- distribuitor de plit si criblura;

- compactor cu rulouri netede de 100160 kN, pentru executarea fazelor de cilindrare

din procesul tehnologic;

- autocamioane, pentru transportul materialelor.

Procesul tehnologic de execuie a macadamului penetrat cu bitum prevede realizarea

acestuia pe fundaii corespunztor dimensionate, stabile si verificate, eventual in circulaie de cel

puin o luna de zile.

Pe fundaia pregtita corespunztor si curata se aterne in grosime uniforma stratul de

piatra sparta sort 40-63 in cantitate de 112116 kg/m2, dup care se executa cilindrarea pana la

inclestarea pietrei sparte.

Dup cilindrarea la uscat a pietrei sparte, se executa mpnarea macadamului cu plit sort16-25 in cantitate de 1115 kg/m2, prin aternere uniforma, intr-o singura repriza. Aceasta

operaie este urmata de stropirea cu apa a plitului de mpnare si de o noua cilindrare, la nceput

cu compactoare cu rulouri netede, mijlocii, de 6080 kN, apoi cu cele grele de 100120 kN.

Cilindrarea se executa dinspre marginea de lng acostamente spre axa drumului, pe fasii

paralele, suprapuse parial.

Suprafaa macadamului trebuie sa aib un aspect de mozaic, cu pietre rspndite uniform.

Obinerea unei texturi uniforme, fara aglomerri locale de material mare sau de material

mrunt in suprafaa macadamului, asigura reuita lucrrii. Un volum de goluri mare conduce la

scurgerea bitumului spre baza stratului si, in consecina, se va obine un strat rutier cu bitum mai

puin in partea superioara, ceea ce face ca imbracamintea sa fie permeabila; un volum de goluri

mic nu asigura penetrarea cu bitum a macadamului si, in consecin a, bitumul, ramanand la

suprafaa in exces, va cauza vlurirea suprafeei de rulare.

In cazul utilizrii rocilor acide, pentru asigurarea adezivitatii liantului la acestea, se

executa o stropire cu lapte de var diluat (circa 1 l/m2) sau cu suspensie de bitum filerizat

(0.50.7 kg bitum pur pe 1 m2).

Dup evaporarea apei si uscarea laptelui de var (ceea ce se recunoate prin apariia culorii

albe pe suprafaa pietrelor) sau dup ruperea suspensiei (se recunoate prin trecerea de la

culoarea cafenie la cea neagra), in cazul amorsrii rocilor acide, urmeaz stropirea cu bitum tip

D 80/120, nclzit la temperatura de 160180oC.

In vederea asigurrii unei repartizri uniforme a liantului, stropirea bitumului se executa

cu autostropitoare de bitum.Imediat dup stropire, nainte de rcirea bitumului, se aterne uniform plitul sort 16-25,

in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup prima penetrare. plitul aternut se

cilindreaz pana la fixare, apoi se indeparteaza prin maturare plitul in exces si urmeaz a doua

penetrare cu bitum topit, stropindu-se cantitatea de 2.02.5 kg/m2 bitum tip D 80/120, nclzit

tot la temperatura de 160180 oC.

Urmeaz aternerea celui de-al doilea strat de plit de acoperire, sort 8-16, in cantitate de

1520 kg/m2, si cilindrarea acestuia pana la fixare.

Dup executarea celei de-a doua penetrri si a curatarii suprafeei macadamului de plitul

in exces, se executa tratamentul bituminos de nchidere prin stropire cu 1.01.2 kg/m2 bitum tip

D 180/200 si acoperire cu criblura 3-8 mm, in cantitatea de 1015 kg/m2, urmata de cilindrare.

Macadamul penetrat cu bitum, astfel executat, se da in circulaie imediat dup rcirea bitumului.


8/9

3.2. Macadam semipenetrat cu bitum (M.P. 5)

Macadamul semipenetrat este un strat rutier executat din piatra sparta mpnata si

cilindrata pana la fixare, avnd golurile dintre pietre printr-o singura penetrare cu bitum si

acoperite cu plit. Similar ca la macadamul penetrat, suprafaa macadamului semipenetrat se

nchide cu un tratament bituminos de etanare.

Domeniul de folosire a macadamurilor semipenetrate se deosebete de cel almacadamurilor penetrate doar prin faptul ca M.P. 5 se adopta pentru trasee cu trafic mai redus.

In vederea executrii unui macadam semipenetrat, de 8 cm grosime dup cilindrare, se

utilizeaz urmtoarele materiale:

- agregate naturale:

piatra sparta sort 4063, in cantitate de 112116 kg/m2, pentru formarea

scheletului mineral de rezistenta;

plit sort 16-25, in cantitate de 1115 kg/m2, pentru mpnarea scheletului

mineral;

plit sort 16-25, in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup penetrare;

criblura sort 3-8, in cantitate de 1620 kg/m2, pentru tratamentul bituminos de

nchidere;

- liani:

bitum tip D 80/120, in cantitate de 3.54.3 kg/m2, pentru penetrare;

bitum tip D 180/200, in cantitate de 1.21.6 kg/m2, pentru tratamentul de

nchidere.

Utilajele folosite la executarea macadamului semipenetrat sunt identice cu cele utilizate

la macadamul penetrat.

Procesul tehnologic de execuie in cazul macadamului semipenetrat consta in aceleai

operaii ca la macadamul penetrat, cu o singura remarca importanta ca se realizeaz numai o

singura penetrare urmata de tratamentul de etanare.

Din experiena executrii M.P. 7 si M.P. 5 pe diverse drumuri, rezulta necesitateaexaminrii cu atenie a modului de comportare in exploatare a acestor imbracaminti, mai ales in

primii doi ani, cnd de cele mai multe ori tratamentele de etanare si de intretinere trebuie

repetate in scopul de a se obine un invelis care sa etaneze corespunztor complexul rutier.

Din punct de vedere al planeitatii si uniformitatii, suprafaa acestor imbracaminti se

prezint sub nivelul straturilor de rulare realizate din mixturi asfaltice.

Dintre cauzele care pot duce la apariia prematura a defeciunilor in macadamurile

bituminoase (penetrate si semipenetrate) se pot meniona urmtoarele:

- utilizarea unor agregate naturale murdare sau prfuite, ce mpiedica adezivitatea

bitumului la suprafaa lor, ceea ce conduce la o slaba coeziune, la dezgradinarea materialului si

formarea gropilor;

- folosirea unor materiale pietroase, dintr-o roca slaba sau alterata, care, in timpulcilindrrii sau sub circulaie, se sfarm;

- agregatele naturale necalibrate corespunztor, de alte dimensiuni dect cele prescrise

(4063 mm), nu se pot aeza astfel nct penetrarea sa se fac in mod uniform si, in consecina,

se obine un strat omogen, care se va comporta in exploatare uniform, ceea ce provoac

denivelri care jeneaz circulaia;

- textura stratului de rezistenta mpnat prezint o importanta deosebita, existenta unor

zone formate numai din materiale mrunte sau numai din materiale grosiere textura uniforma

provoac fie meninerea liantului la suprafaa, fie scurgerea liantului la baza stratului, ceea ce

conduce la exces de liant, respectiv lipsa de liant, cu consecin e nefavorabile asupra comportrii

stratului in exploatare;

- agregatele naturale umede sau executarea lucrrii pe timp friguros nu favorizeaz

adezivitatea si nici penetrarea liantului, ceea ce conduce la apariia de dezgradinari si gropi;


9/9

- folosirea unui bitum insuficient nclzit sau a unui bitum ars (supranclzit) este de

asemenea cauza aparitei degradrilor premature;

- dozajul de liant necorespunztor provoac fie exsudare sau vlurire, daca liantul este

in exces, fie dezgradinarea macadamului, in cazul unui liant insuficient.

Se recomanda deci ca, la execuia macadamului bituminos, sa se acorde o asistenta

tehnica permanenta pentru a se asigura o calitate corespunztoare.

Macadamul bituminos prezint marele avantaj de a putea fi executat cu atelierul de utilajefolosit pentru realizarea tratamentelor bituminoase.

Corect executat, macadamul bituminos este durabil, iar intretinerea se poate face uor

(plombri si tratamente bituminoase).

cap 6 - drumuri pietruite

Documents