Evaluarea gravitatii si investigarea complicatiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic

1. Caracterizeaza detresa respiratorie din traumatismul toracic CU EXCEPTIA:

a. Poate fi legata de o alterare a mecanicii ventilatorii

b. Poate fi legata de o contuzie pulmonara

c. Mecanica ventilatorie poate fi alterata de un hemopneumotorax

d. Contuzia pulmonara corespunde unei plagi deschise la nivelul plamanului

e. Leziunile din contuzia pulmonara se pot suprainfecta si sunt la originea unei hipoxemii prin efect sunt

2. Sunt cauze de detresa circulatorie in traumatismele toracice CU EXCEPTIA:

a. Soc cardiogenic legat de o disectie coronara

b. Tamponada hemoragica

c. Tamponada gazoasa

d. Pneumomediastin

e. Luxatie extrapericardica a cordului

3. Sunt examene orientative pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic CU EXCEPTIA:

a. Radiografia toracica

b. ECG

c. ETT

d. CT cu contrast

e. Bronhoscopie

4. Este adevarat despre ruptura cupolei diafragmatice:

a. Apare prin inteparea diafragmei de catre o coasta inferioara fracturata

b. Diagnosticul se pune exclusiv pe radiografie toracica

c. Poate determina strangularea structurilor digestive

d. Asociaza deseori pneumotorax

e. Diagnosticul se bazeaza pe examenul clinic

5. Este FALS despre hemotorace:

a. Se poate asocia unui pneumotorace

b. Este secundar unei leziuni pleurale parietale

c. Pe radiografia toracica are un aspect cenusiu difuz

d. CT este indispensabil la pacientii stabili

e. Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaza si plamanul6. Este adevarat despre ruptura de istm aortic:

a. Mecanismul de producere a loviturii consta intr-o accelerare brutala si violenta

b. Leziunile merg de la leziunea intimei la ruptura franca si totala

c. CT este necesar pentru diagnostic chiar si la pacientii instabili

d. Stergerea butonului aortic si coborarea trunchiului brahiocefalic stang sunt elemente suficiente pentru diagnostic la pacientii stabili

e. Ecografia transtoracica permite un studiu precis al istmului aortic7. Sunt leziuni cardiace in urma traumatismului toracic CU EXCEPTIA:

a. Ruptura de istm aortic

b. Disectia coronara

c. Leziunile valvulare traumatice

d. Contuzia miocardica

e. Hemopericardul

8. Este adevarat despre traumatismele toracelui:

a. In 90% din cazuri este vorba de pacienti intre 20-50 ani

b. Pot antrena rapid o detresa respiratorie si un soc hemodinamic

c. 70% din traumatismele inchise apar in cadrul unui politraumatism

d. Plagile penetrante sunt cel mai frecvent secundare unui accident rutiere. Leziunile asociate pot agrava prognosticul vital

9. In cazul socului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie se poate datora:

a. Unui soc hemoragic

b. Unei contuzii miocardice

c. Unei luxatii extrapericardice a cordului

d. Unei tamponade date de un pneumotorace compresiv

e. Unui hemopneumotorace datorat leziunii pediculului intercostal

10. Pacientul instabil cu traumatism toracic poate beneficia de urmatoarele investigatii:]

a. Radiografie toracica

b. Ecografie transtoracica

c. Tomografie toracica cu contrast

d. Fibroscopie bronsica

e. RMN

11. Grupurile costale ce pot suferi volet sunt:

a. Grupul anterior (arucrile anterioare + dubla fractura sternala)

b. Grupul superior (coastele superioare + articulatiile sternale)

c. Grupul inferior (arcul costal inferior)

d. Grupul lateral (arcul costal mediu)

e. Grupul posterior (arcul posterior)

12. Este adevarat despre ruptura cupolei diafragmatice:

a. Este mai frecventa la dreapta

b. Mecanismul consta in compresie toracica + contuzie abdominala

c. Radiografia toracica nu este intotdeauna concludenta

d. Poate determina strangularea structurilor digestive

e. Nu se poate asocia cu hemotorax

13. Este adevarat despre hemotorace:

a. Poate fi izolat

b. Poate fi secundar unei leziuni pulmonare

c. Pe radiografia toracica are un aspect radiotransparent localizat

d. CT este indispensabil chiar si la pacientii instabili

e. Impune realizarea unei bronhoscopii

14. Caracterizeaza ruptura de istm aortic:

a. Mecanismul de producere a loviturii consta intr-o decelerare brutala si violenta

b. Ecografia transesofagiana este deseori neceasara la pacientii instabili

c. Largirea mediastinului inferior este semn patognomonic

d. Stergerea butonului aortic si coborarea trunchiului brahiocefalic stang sunt elemente suficiente pentru diagnostic la pacientii stabili

e. Diagnosticul la pacientii stabili se pune pe CT cu substanta de contrast

15. Sunt etiologii ale hemopericardului:

a. Ruptura de istm aortic

b. Plaga atriului drept

c. Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice

d. Dezinsertia venelor pulmonare

e. Disectia coronara

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 D. 2 D. 3 B. 4 C. 5 B. 6 B. 7 A.

Complement multiplu:

8 B, C, E. 9 A, B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, D, E. 12 B, C, D. 13 A, B. 14 A, E. 15 B, D.

Starea de soc

1.Caracterizeaza socul septic:

a.Vasodilatare masiva

b.Scaderea volumului sanguin circulant

c.Scaderea debitului cardiac

d.Cresterea extractiei de oxigen prin tesuturile perfierice

e.Cresterea preincarcarii cardiace

2.Sunt semne clinice de soc CU EXCEPTIA:

a.Tahicardie

b.Marmorare

c.Confuzie mentala si tulburari de atentie

d.Pierderea capacitatii de termoreglare

e.Polipnee

3.Sunt semne biologice in starea de soc CU EXCEPTIA:

a.CID

b.Hiperlactatemie venoasa

c.Acidoza metabolica cu gol anionic crescut

d.Citoliza si colestaza hematica

e.Hipoxie in caz de SDRA

4.NU caracterizeaza tratamentul non-specific al starii de soc:a.Spitalizare in sectia de reanimare

b.Doua cai venoase periferice

c.Montarea unei sonde urinare

d.Oxigenoterapie in caz de desaturatie simpla

e.Cristaloide i.v.

5.Face parte din tratamentul inotrop pozitiv al starii de soc:a.Noradrenalina

b.Cristaloide

c.Coloide

d.Dobutamina

e.Dopamina

6.Face parte din terapia adjuvanta a socului septic:

a.Noradrenalina

b.Proteina C activata

c.Antibioterapia

d.Dobutamina

e.Adrenalina

7.Este eficient in socul anafilactic:

a.Dopamina

b.Dobutamina

c.Adrenalina

d.Corticoizii

e.Antihistaminicele

Complement multiplu

8.Fac parte din mecanismele patologice ale socului hipovolemic:

a.Scaderea volumului sanguin circulant

b.Scaderea preincarcarii cardiace

c.Scaderea debitului cardiac

d.Cresterea preincarcarii cardiace

e.Scaderea extragerii oxigenului prin tesuturile periferice

9. Sunt semne clinice in starea de soc:

a.Cresterea timpului de recolorare cutanata

b.Scaderea debitului cardiac

c.Oligurie cu exceptia acidocetozei diabetice si administrarii de diuretice

d.Hipoxie in SDRA

e.Tahicardie

10. Sunt semne biologice in starea de soc:

a.Hiperlactatemie venoasa

b.Acidoza metabolica cu gol anionic scazut

c.Insuficienta renala functionala

d.Citoliza si colestaza hematica

e.Hiopoxie in SDRA

11. Fac parte din tratamentul nonspecific al starii de soc:a.Spitalizarea in sectia de reanimare

b.Doua cai venoase periferice

c.Cristaloide i.v.

d.Coloide i.v.

e.Albumina in caz de hipoalbuminemie

12. Fac parte din tratamentul inotrop pozitiv al socului:

a.Adrenalina

b.Noradrenalina

c.Dobutamina

d.Dopamina

e.Digoxina

13. Este adevarat despre tratamentul adjuvant cu corticoizi in starea de soc:

a.Sunt indicati in doze mici

b.Sunt indicati in caz de soc septic rezistent la vasopresoare

c.Sunt indicati in socul anafilactic

d.Sunt neindicati in prima ora

e.Sunt indicati in socul hipovolemic

14. Adrenalina este indicata in urmatoarele cazuri:

a.Stopul cardiac

b.Socul septic

c.SDRA

d.Socul anafilactic

e.Pentru a inlocui perechea noradrenalina + dobutamina in unele cazuri

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 D. 3 B. 4 E. 5 D. 6 B. 7 C.

Complement multiplu:

8 A, B, C. 9 A, C, E. 10 C, D, E. 11 A, B. 12 A, C. 13 A, B, D. 14 A, D, E. Stopul cardio-circulator

1. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:

a. Doar 21% din pacienti prezinta FV sau TV in momentul stopului

b. FV declanseaza stopul cardiac doar in anumite circumstante

c. Disocierea electromecanica nu apare in disectia aortica

d. Etiologia stopului cardiac se clasifica in functie de cauza

e. Principala cauza a stopului cardiac este embolia pulmonara masiva

2. Caracterizeaza manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara CU EXCEPTIA:

a. Notarea orei debutului reanimarii

b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine

c. Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut

d. Ventilatie gura-la-gura cu 2 insuflari la fiecare 30 de compresii

e. Prima serie de 30 de compresii se face fara cele doua insuflari

3. NU este adevarat despre reanimarea speciala:

a. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea reanimarii prin 2 minute de masaj cardiac si ventilatie urmate de SEE

b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece continuarea manevrelor poate deregla ritimul

c. Adrenalina este singura catecolamina indicata in caz de asistolie

d. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili tonusul arterial

e. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic nici chiar in caz de ischemie miocardica

4. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:

a. Este indicata in timpul manevrelor de reanimare ale pacientului in FV

b. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala

c. Se realizeaza prin racirea pacientului la 28-30 de grade

d. Hipotermia dureza 6-12 ore

e. Este indicata in recuperarea pacientului dupa asistolie

5. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de, CU EXCEPTIA:

a. Conditiile subiacente

b. Caracterul mai mult sau mai putin reversibil al stopului cardiac

c. Durata stopului cardiac inainte de reanimare

d. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala

e. Leziunile suferite in caz de stop in urma unui accident

6. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:

a. 1 microgram direct i.v. cu 1 microgram la fiecare 4 minute

b. 10 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute

c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute

d. 10 mg i.v. direct cu 10 mg la fiecare 4 minute

e. 1 g i.v. direct cu 1 g la fiecare 4 minute

Complement multiplu

7. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:

a. Principala cauza este infarctul miocardic

b. FV declanseaza intotdeauna stop cardiac

c. TV declanseaza intodeauna stop cardiac

d. Doar 21% din pacienti prezinta asistolie

e. Disocierea electromecanica se intalneste in embolia pulmonara masiva

8. Este FALS despre manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara:

a. Se noteaza ora debutului reanimarii

b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine

c. Ventilatia gura-la-nas se face cu 2 insuflari la fiecare 20 de compresii

d. Prima sesiune de compresii se face fara cele doua insuflari

e. Intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil

9. Caracterizeaza reanimarea specializata:

a. Lidocaina este recomandata ca antiaritmic mai ales in ischemia miocardica

b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece continuarea manevrelor poate deregla ritimul

c. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea reanimarii prin 2 minute de masaj cardiac si de ventilatie urmate de SEE pentru reoxigenarea miocardului

d. Adrenalina este singura catecolamina indicata in asistolie

e. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili tonusul arterial

10. Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat NU este recomandata in:

a. Hiperkaliemie

b. Hipernatriemie

c. Hiperkaliurie

d. Stop cardiac din intoxicatia cu digitale

e. Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice

11. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:

a. Este indicata dupa recuperarea din FV

b. Este indicata dupa recuperarea din asistolie

c. Este indicata dupa recuperarea din disociatie electro-mecanica

d. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala

e. Se realizeaza prin racirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore

12. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de:

a. Conditiile subiacente

b. Gravitatea leziunilor in caz de stop post traumatism

c. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala

d. Ritmul inregistrat la inceperea manevrelor

e. Durata stopului cardiac inainte de reanimare

13. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:

a. 50-100 micrograme diluat in 10 ml solutie salina intra-traheal

b. 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute

c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute

d. 5-10 mg in 10 ml solutie salina intra-traheal

e. 5-10 mg in 50 ml solutie salina intra-traheal

14. Este adevarat despre reanimare stopului cardiac prin FV/TV fara puls:

a. RCP de baza timp de 2 min daca se intarzie > 4 min pana incep manevrele

b. Adrenalina 1 mg i.v intre primele 2 SEE sau intre al 2-lea si al 3-lea SEE

c. Amiodarona 300 mg i.v. apoi i.v cu seringa automata intre al-2-lea si al 3-lea SEE sau intre al 3-l3a si al 4-lea

d. Se va creste cu 50J intre fiecare SEE consecutiv pornind de la 150-200 J

e. RCP timp de 2 minute intre fiecare SEE

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 - A. 2 B. 3 B. 4 B. 5 E. 6 C.

Complement multiplu:

7 A, B, E. 8 B, C. 9 C, D, E. 10 B, C, D. 11 A, D, E. 12 A, C, E. 13 C, D. 14 A, B, C, E.

Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara

1. Sunt semne clinice functionale in tromboza venoasa profunda CU EXCEPTIA:

a. Durere spontana la nivelul gambei

b. Durere provocata la nivelul gambei

c. Semnul Homans

d. Durere de-a lungul traiectului venos

e. Pulsul catarator al lui Mahler

2. NU corespunde tratamentului curativ al trombozei venoase profunde:

a. Heparina nefractoinata in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi in perfuzie continua

b. LMWH - enoxaparina 100 UI/kg/12 ore

c. Fondaparinux 5 mg/zi la pacientii intre 50-100kg

d. Debutul anticoagularii se face inaintea diagnosticului de certitudine daca este probabilitate mare

e. Prima doza de anticoagulante orale se va administra din prima zi

3. Beneficiaza de tratament antitrombotic preventiv pacientii ce sufera urmatoarele interventii chirurgicale CU EXCEPTIA:

a. Chirurgie oncologica

b. Chirurgie digestiva non-endoscopica

c. Chirurgie urologica non-celioscopica

d. Chirurgie ortopedica a membrelor superioare

e. Chirurgie toracica

4. Semnul lui Westermarck este:

a. Hipertransparenta unui camp pulmonar

b. Opacitatea triunghiulara pe fond pleural

c. Supraelevatia domului pleural

d. Atelectazia in banda

e. Pleurezia

5. Sunt investigatii utile in diagnosticul emboliei pulmonare CU EXCEPTIA:

a. Dozajul D-dimerilor

b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare

c. Scintigrafie pulmonara de ventilatie-perfuzie

d. Ecografie venoasa a membrelor inferioare

e. Ecografie transesofagiana

6. Caracterizeaza tratamentul emboliei pulmonare in faza initiala:

a. Repaus la pat pana se obtine o anticoagulare eficienta

b. Heparina nefractionata pana se obtine un aPTT de 3 ori mai mare decat normalul

c. Tinzaparina daca clearance-ul creatininei este < 30 ml/min

d. Anticoagulante orale pana la un INR tinta de 1,5-2,5

e. Spitalizare sistematica indiferent de risc

7. Durata tratamentului anticoagulant dupa un prim accident tromboembolic este, CU EXCEPTIA:

a. 6 luni in absenta riscului de sangerare

b. Pe viata in caz de recidiva

c. Pana la disparitia neoplaziei in caz de neoplazie evolutiva

d. 3-6 luni in absenta factorilor favorabili

e. Pe viata la cei cu anticoagulant lupic

8. NU este test pentru cautarea unei trombofilii:

a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S

b. Cautarea factorului V Leiden

c. Dozaj de factor VII

d. Dozaj de homocisteinemie

e. Cautarea sindromului antifosfolipidic

9. Este FALS despre diagnosticul emboliei pulmonare masive:

a. Aspect S1Q3 nu apare niciodata pe ECG datorita agravarii rapideb. Diagnosticul se confirma prin angioscanner

c. ETT va pune in evidenta un tablou cardiac drept acut

d. Nu se vor doza D-Dimerii

e. Se vor cauta hiperlactemie si insuficienta renala functionala pentru bilantul starii de soc

10. NU caracterizeaza tratamentul curativ al emboliei pulmonare masive:

a. Tromboliza intravenoasa este indicata in emboliile pulmonare confirmate cu stare de soc

b. Tromboliza intravenoasa este indicata in formele cu elevatie a lactatemiei chiar daca nu este prezenta hipotensiunea arteriala

c. Tromboliza intravenoasa necesita o confrimare prealabila formala a diagnosticului

d. Alteplaza este de electie pentru tromboliza intravenoasa

e. Embolectomia chirurgicala este rezervata contraindicatiilor absolute de tromboliza

11. Corespunde scorului lui Wells:

a. Chirurgie recenta sau imobilizare - 1,5 puncte

b. Hemoptizie - 1,5 puncte

c. Frecventa cardiaca > 100bpm - 1 punct

d. Antecedente de embolie pulmonara - 3 puncte

e. Diagnostic alternativ putin probabil - 1,5 puncte

12. In suspiciunea de tromboza venoasa profunda daca D-Dimerii sunt negativi atunci pasul urmator este:

a. Eco-doppler venos al MI

b. Angio-CT

c. Angiografie pulmonara

d. Diagnosticul este exclus

e. Scintigrafie ventilatie-perfuzie

Complement multiplu

13. Sunt semne clinice generale in tromboza venoasa profunda:

a. Pulsul lui Mahler

b. Semnul Homans

c. Subfebrilitate

d. Frison

e. Paloare

14. Este adevarat despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde:

a. Fondaparinux se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 20 ml/min

b. Enoxaparina se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 30 ml/min

c. Heparina nefractionata se va administra intial in bolus i.v. de 80 U/kg si apoi in perfuzie continua de 500 U/kg/zi

d. Fluidionul 20 mg se va administra din prima zi

e. Durata totala a tratamentului este de 2 luni15. Este adevarat despre tratamentul antitrombotic preventiv in tromboza venoasa profunda:

a. Ridicarea din pat precoce dupa operatie este contraindicata

b. Se face cu 80 U/kg de heparina nefractionata

c. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acuta

d. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acuta

e. Se indica in caz de chirurgie ortopedica a membrelor superioare

16. Este adevarat despre examinarile complementare in embolia pulmonara:

a. In forme cu severitate redusa gazometria arteriala poate fi normala

b. Apar unde pozitive pe ECG in V1 V2 V3

c. Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonara

d. In formele mai severe apare un shunt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg

e. Pe radiografia toracica poate apare o opacitate triunghiulara pe fond pleural

17. Este adevarat despre examinarile utilizate in diagnosticul emboliei pulmonare:

a. Diagnosticul este exclus daca d-dimerii sunt > 500 micrograme/l

b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are o sensibilitate mare pentru emboliile localizate in amonte de arterele sub-segmentare

c. Scintigrafia pulmonara de ventilatie-perfuzie are o valoare predictiva negativa scazuta

d. Ecografia venoasa a membrelor inferioare se recomanda in cazurile in care angio-CT este contraindicat

e. Angiografia pulmonara se foloseste atunci cand scintigrafia nu este concludenta

18. Sunt examene ce vizeaza evaluarea gravitatii unei embolii pulmonare:

a. D-Dimerii

b. Troponina I

c. Troponina C

d. CPK

e. BNP

19. Sunt criterii pentru evaluarea riscului in embolia pulmonara:

a. Hipotensiunea arteriala

b. Disfunctia cardiaca dreapta

c. Dispneea severa de repaus

d. Afectarea miocardica

e. Tromboza recurenta a membrelor inferioare

20. Este adevarat despre durata tratamentului emboliei pulmonare:

a. 3-6 luni in absenta unui factor favorabil

b. 6 luni in prezenta unui factor favorabil reversibil

c. Tratament prelungit in caz de recidiva

d. Pe viata in caz de neoplazie evolutiva

e. Pe viata in caz de deficit de antitrombina

21. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare:

a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S

b. Cautarea factorului V Leiden

c. Dozaj de factor VII

d. Dozaj de homocisteinemie

e. Dozaj de factor Ixa

22. Caracterizeaza diagnosticul emboliei pulmonare masive:

a. Tahicardia sinusala poate sa lipseasca dar aspectul S1Q3 este constant

b. Diagnosticul trebuie confirmat prin angiografie pulmonara

c. ETT permite observarea unui tablou cardiac drept acut

d. D-dimerii au mare importanta diagnostica

e. Este important de cautat dovezi ale unei hiperlactemii si ale unei insuficiente renale functionale

23. Corespunde tratamentului simptomatic al emboliei pulmonare masive:

a. Dobutamina 5 micrograme/kg/min i.v. cu seringa automata

b. Noradrenalina in caz de hipotensiune arteriala

c. Oxigenoterapie cu debit mare

d. Alteplaza i.v. urmata de anticoagulare cu heparina nefractionata

e. Intubare si ventilatie mecanica in caz de hipoxie foarte severa in ciuda oxigenoterapiei si in caz de epuizare respiratorie

24. Corespunde scorului lui Wells:

a. Chirurgie recenta sau imobilizare 1,5 puncte

b. Hemoptizie - 1 punct

c. Frecventa cardiaca > 100bpm - 1,5 puncte

d. Cancer - 3 puncte

e. Diagnostic alternativ putin probabil - 1,5 puncte

25. In cazul unei suspiciuni de tromboza venoasa profunda se recomanda in functie de probabilitate:

a. D-dimeri in caz de probabilitate scazuta

b. Angio-CT in caz de probabilitate crescuta

c. Eco-Doppler venos al MI in vaz de probabilitate crescuta

d. Ecocardiografie in caz de probabilitate scazuta

e. Anticoagulante in caz de probabilitate crescuta

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 E. 2 C. 3 D. 4 A. 5 E. 6 A. 7 B. 8 C. 9 A. 10 B. 11 A. 12 D.

Complement multiplu:

13 A, C. 14 B, C, D. 15 C, D. 16 A, E. 17 B, D. 18 B, C, E. 19 A, B, D. 20 A, C, E. 21 A, B, D. 22 C, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, C. 25 A, C, E.