Aureliu BUSUIOC

Cind bunicul era nePot...

Aureliu BUSUIOC (1928, CobAlca, azi Codteanca' judelul

Orhei - 2012, Chiqinnu), scriitor romdn' igi ia bacalaureatul la Colegiul

,,C. Diaconovici-Loga" din Timigoara.lJrmeazd $coala Militari de

Ofileri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care, in timpul examenelor

de absolvire (1949), o pnrnseqte, pentru a se alitura familiei, obligati de

autoritifile sovietice de ocupalie sb se ,,repatrieze". Se afli' in lagirulsovietic de filtrare de la Sighet (1949-1950). Este depanator-radio la un

atelier din Chiginiu, student la Institutul Pedagogic din Chiqiniu' apoi

redactor la Editura de Stat. in 1955 debateazl, editorial cu placheta de

poezii umoristice Prafuri amare gi cu cartea pentru copii La pddure'

LucreaziL in presa timpului. ii apar volumele de versuri Piatra de tncer-

care, Firicel de floare rard, Dor, Poezii- in 1966 publici romanttl Singur

tn fafa dragostei. l,n 1969,la Teatrul Luceafarul din Chiqiniu ii este

montati piesa R adu $tefan, inthiul ;i ultimul, intetzisi de autoritef duPA

cdteva reprezentafii. ln 1973 ii, apate romanul Unchiul din Parls, tradus

peste un an in rusi, germani (trei edilii), slovace' bulgari 9.a. in 1986

ii uput. romanul Local - ploi de scurtd duratd. ln 1996 i se decerneaziL

Premiul Nafional. Publici romanele Ldtrhnd Ia lun'd (1997), Pactizhnd

cu iliavolul (1999), Spune-mi Gioni! (2003), Hronicul Gdinarilor (2006)'

$i afost noapte., (2012).

,Aureliu Busuioc produce, de fiecare datd, nu texte - de un anume gen

literar -, ci modele. IJn model de care avem nevoie este povestirea.pentru

copii si adolescenli . Este vilrsta ini{ierilor in lecturd. Dacd i{i ratezi cititorul

de aceastd vkrstd, nu-l mai recuperezi niciodatd. Dar dacd il chstigi - va

fi pentru totdeauna. Pe ce se fine, a;adat modelul? Pe vraja "timpuluiliieraturii". Pe un adevdr simplu: amintirile trebuie trecute prin filtrulanilor. $i atunci, un jurnal de adolescenld obline tdrie literard, magicd'

$i atunci realitatea profand devine irealitate sacrd, literard' Iar lucrurile

obi;nuite incep sd oblind nuan[e de mit. Testul e simplu: e suficient sd

citetti po'lestea bunicului din vremurile mitice, cdnd - incredibil! - eI

era nepot..."

Mircea V. CIOBANUEARTilE R

CARTIER POPULAR

Aureliu BUSUIOC

CAnd buniculera l]epot...

Roman

Edilia a III-a

CARTIER

Editura Cartier, SRL, str. Bucuresti, nr.68, Chiginiu, MD2012.

Tel.lfax:022 20 34 91, tel.:02224 0l 95. E-mail: cartierpcartier.md

Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, w. 24,sectorul 2, Bucurelti

Tel.lfax:021 210 80 51. E-mail: romaniapcartier.mdcartier.md

Cnr/k CARTIER potf prlcurate lnline pe shop cartier.md

;i in toau librdriile bune din Rominia gi Republica Moldoaa

Cartier eBoohs potf 2tucwate Pe iB00ht Barnes &Noble ;i pe cartier.md

LIBRARIILE CARTIER

Libriria din Centra,hd. Stefan cel Mare, nr. 126, Chi;iniu. Tel.lfax:02221 4203

E-mail: librariadincentru@cartier.md

Librdria din H0l, str. Bucure;ti, nr. 68, Chi;iniu' Tel.: 022 24 10 00

E-mail: librariadinhol6cartier.md

Comenzi CAR fEA PRIN PO$TA

CODEX2000, Sr. Toamnei, nr. 24, sectoruJ 2, 020712 Rscuresti, Romania

Tel./fax: (021) 210.80.51

E-mail: romania@cartier.md

www.cartier.md

Taxele po;tale sunt suportate de edituri. Plata se face prin ramburs, la primirea coletului.

Coleclia Cartier popular este coordonati de Gheorghe Erizanu

Editor: GheorgheErizanu

Lector: Valentin Gulu

Credir fotografic: Roman Rybaliov

Coperta seriei: Yiralie Coroban

Coperta: Vitalie Coroban

Design/tehnoredactare: Valeria IdjilovPrepress: EdituraCartier

Tipiriti la Combinatul Poligrafic

Aureliu BUSUIOCCAND BUNICUL ERA NEPOT...

Edi;ia a III-a, iunie zorT

Prima edilie a apirur la Editura Prut in 2008.

Edilia a II-a: 2015.

@ 20lZ Edirura Cartier, penttu prezenta edigie. Toate drepturile rezervate.

Cir,tile Cartier sunt disponibile in limita stocului gi a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Ci4iiBusuioc, Aureliu.

Cind bunicul era nepot... : Roman / Aureliu Busuioc ; cop.: Vitalie Coroban. - Ed. a 3-a. -Chiqiniu: Cartier,2017 (Combinatul Poligrafic). - 120 p. -

(Colec,tia ,,Cartier popular" / coord. de Gheorghe Erizanu, ISBN 978-9975f9-891-4)(Seria de autor, ISBN 978-9975-86-039-0).

1000 ex.

ISBN 978-9975-86-166-3.

821.135.1(478)-31

896

I

intr-o dupi-amia zd de vare, cred cd era priniunie, pentru ci ciregele erau pe terminate iar ca_isele abia incepeau si se ingilbeneasci, l-am zilritpe bunicul stdnd la misufa de pe terasi, cu o ceq_culi de cafeain fa1i, tot curi{And la luleaua lui dinridicinl de viqin pe care n-am vd,zut-o niciodatiscoland fum, dar de care bltrdnul nu se putea des_pnr!i.

Zic ,,L-am zdrit", gi nu ,,I-am vdzut,, pentru ceam trecut ca fulgerul pe lAngi terasl: mama, cu onuielugi de liliac in mAni (n-afi gustat niciodatiaga ceva?), incerca si mi prindl ca s[-mi explice anu gtiu cdta oari de ce nu-i frumos sA arunc cu bo_lovani in curcanul acela infoiat gi prost d.in curteavecinului care me ingdnd ,,gdl-ihi-gAl" ori de c6teori incerc sI fluier.

Bunicul a fost marinar, cipitan de cursi lungd,vila aceasta cu terase gi tot soiul de pomi gi arbugtia cumplrat-o de cum a iegit la pensie, si, zice el, aresi mi-o lase mie prin testament cdnd o fi si plecela cele sfinte. Cine sunt,,sfintele celea" nu gti;, tot

a$a curn habar n-am ce inseamni ,,testament", darag vrea si vid care o si mai alerge dupi mine cu

v[rgula cdnd am si fiu eu stipdn aici! O in{eleg pe

mama care strigi la bltrdn ,,pugchea pe limba" de

fiece dati cdnd bunicul igi face cunoscute planu-

rile de viitor...Dar toate acestea le spun printre altele, princi-

palul in acele clipe a fost s[ mi ascund cumva de

furia mamei. $i cel mai potrivit loc mi s-a p[rut a

fi sub terasi, pentru c[ trebuie si vi spun c[ ,,pun-tea"' - aga-i zice bunicul - e ridicati pe stAlpi la

vreo jumitate de metru de la pimint. Nu-i primaoard cd. mi salveazd, Ei, slavl Domnului, toli gtiu

ci acest minunat ascunziq ii aparline lui Ricky.

Mama s-a oprit din fugi gi, presupun, cauti ne-

dumeritl in jur. ii vad numai picioarele gi capitulnuielugei care s-ar fi potrivit foarte bine pe fundulmeu.

- Unde-o fi, impielilatul, parci a intrat in pi-mdnt, se plinge ea bunicului. De-ar gti cdti drep-

tate are!

- Mai lasi-l s,i tu, face bunicul impiciuitoa ilaud sorbind din cafeaua fierbinte. Copil, ce vrei!Parci tu ai fost mai cu mo! la vdrsta lui?

Cdnd m-am tirAt sub terasi, nici n-am luatseama la Ricky, foxterierul meu, in schimb m-a

luat el in seam6: a inceput sd dea din parodia luide coadi de mi-a umplut ochii cu praf. I-ag fi datuna peste urechi, dar scheunatul lui m-ar fi tridat.Am lnghi{it ,,salutul" lui scrignind din dinli, ori-cum era de preferat un pic de praf ln ochi nuieluqeide liliac...

Mama tace. Dupi cdteva minute, ii vid picioa-rele purtdnd-o spre scara casei.

- Nu-i nimic, pun eu mina pe tine, haimanace-mi egti!

Bunicul pufnegte.Vesel bunic!De-ar fi numai si nu plece prea repede la sfin-

tele lui!...

2

CAnd s-a lisat iar linigtea aceea ingrozitoarecare domnegte la lard ln lungile zlle de vari, amin{eles cI bunicul gi-a scipat barba in piept qi sfo-riie incetiqor de parcl, s-ar teme si nu trezeascl pe

cineva; ci vecinul - curcanul cel prost - qi-a strdnsaripile gi molul gi seamlni acum cu o curci plo-uati, gi c[ mama, la bucitirie, risfoiegte un jurnalde mode imprumutat de la tanti Aglaia cea cu na-sul ca o banani, gi nici prin glnd si-i dea cL r{adin roli a inceput si semene cu un papuc scorojit,iar bucilelele de varzd, tocati de sub trupul pislriipar sute de chibrituri arse pdni la capit. Mama areprobleme cu mirosul, cred ci nu poate deosebi par-fumul franluzesc de oletul nostru, aga ci n-are s-oderanjeze izul mdncirii arse pinl n-o si dea fu-mul din rold. Ea continui sd examineze atent cro-iul unei rochii de pe vremea lui Pazvante chiorul...

Cine ca cine, dar eu gtiu precis ci acuma-i tim-pul si-mi pi.rlsesc ascunziqul, nimeni nu vede gi

nu qtie nimic, pot si mi urc pe casi dacivreau sau

si mI culc incil{at pe patul din dormitor.

Numai cI altele sunt planurile mele pentruziua de azi: ieri am fost in podul casei gi u- d"r_coperit un geamantan vechi, ros pe la co\uri, cu oetichetl agdlatdde mAner pe care abia se putea citi:,,Timotheu Bizu, cap..."

Adici bunicul.incuietorile valizei nu mai tineau, asa cI n_a

fost cine gtie ce problemd s-o deschi d., dar in falaochilor mei nerlbditori au apirut nu piagtri gi fi_gurine de argint gi aur, ci... hirtii. Dosare pAnte_coase legate cu rafie, caiete si blocnotesuri, jurnalegi diplome in tartaje de piele...

Am ales la intdmplare coperta cea mai arltoasdqi am deschis-o. Pe o foaie dubln de hirtie cretatiscria scurt: ,,Diplom6 de traversare a Ecuatorului.Se atestl prinprezenta ci secundul vasului <Sf pa_rascheva> Thimoteu Biju a traversat Ecuatorul la6l'L7" long, la. 17h (Greenwich) pe dara de IL.X.32,,.

$i semndtura:,,Neptun".Stragnic grimdtic Neptun dsta _ unde l_a pus

p€,,h" ln prenumele bunicului!A doua coperti s-a dovedit a fi a unui caiet

gcoliresc. Pe prima pagind - imaginea primitivd aunui vas cupdnze infruntdnd furtuna, iar pe ur_mitoarea, cu litere de tipar, scrise de o mdni nutocmai grozavd, in ale caligrafiei: ,,|urnal de bord.Cipitan TIMO BIZO".

Am reugit si citesc doar inceputul jurnalului:

,,ura! Mdine implinesc paisprezece ani, gi-mi 16-

mdne incl un an pini...",,Pdni ce?" n-am mai reugit si aflu, pentru c[,

de jos, din capul scirii, rlsuni glasul de goarni al

mamei:

- Culai, gtiu ci egti in pod. Coboari imediat,

zbAnluitule, ori lli rup urechile!Ruptul urechilor nu m[ sperie, au rezistat ori

de cAte ori a pus mama mdna pe ele, dar nu pot

rlbda si mi se spuni Culai! E injositor! E un nume

pe care nu l-ag da nici unui motan rAios. La gcoali

toli au fost invilali (bineinleles, de mine, gi uneori

chiar cu for!a!) si-mi spuni Nic! Aga imi spun Ei

bunicul gi tata, numai mama parcd' at ttli in seco-

lul zece - pretinde c[ a avut un strimoq cu acest

nume qi c[ era un om foarte de treabi. Bine micarci nu-l chema Pantelimon sau Sisoe!

Am bigat ,,]urnalul" sub centurl 9i l-am acoPe-

rit cu maioul, apoi am inchis urgent geamantanul.

Am aruncat peste el o mAni de praf - este destul

in pod. Mlsura era necesari pentru ci mi s-a in-

terzis si umblu la vechiturile puse acolo, ca si se

facl qi mai vechi, gi am coborit cit mai degrabi.

- Ce-ai ciutat acolo? se riloi mama la mine.

De cAte ori si-!i spun? Vrei si dai foc la cas[?

10

N-aveam de gdnd si fac aqa ceva. Acum, cu atdtmai pu(in, dar nu puteam sd rim6.n dator:

- Mami, daci-mi mai spui o dati Culai, amsI mor!

Mama izbucni in ris:

- Hai, nu mai moare nimeni de atAta treabi!Du-te pdni la prdvilie, s-a terminat sarea... Culi-if[...

3

Nici nu vi inchipuili ce grea este viala unui co-

pil singur intr-o familie mare! Ba du-te la prlv[lieci s-a terminat sarea, ba adu ziarul din dormitotba spali-te pe picioare, ba nu m6nca prune verzi,ba lasl cilelul in pace c[ ai scos sufletul din e1...

La traiul acesta chinuit mi glndeam in drumspre prlvilie, dar gi la zilele acelea fericite cind amficut un pic de temperaturl gi alergau toli in ju-rul meu ca slugile in jurul unui prin!!... Ce-i drept,fericirea a linut doar patru zile, pentru ci intr-acincea mama m-a prins incilzind termometrul inpaharul cu ceai fierbinte 9i... Nici nu vi mai spuncum s-a ficut rogie ca o sfecli, cum m-a luat de o

aripi gi mi-a ficut vint din pat, cum a luat gterga-

rul ud cu care venise si mi-l puni compresi Ei a

inceput si-mi mlsoare cu el spatele, lipind ca dinguri de garpe:

- Vasizicl, de asta se mira doctorul ci nu-!iscade temperatura! De asta ne-ai linut pe toli ca pejar! Monstrule! M[garule! Ia uitafi-vi ce potlogi-rie i-a dat prin cap pezeyenchiului!...

L2 13

La masi am pistrat cu toli tdcere, eu perso_nal am m6ncat gi ceapa din supi de credeam ci osd-mi intorc stomacul pe dos, doar bunicul a gisitde cuviinli si imprigtie atmosfera grea gi apas6_toare:

- Tin minte qi eu ci printr-a treia sau a patraeram sdtul de scoall, cdnd un coleg m_a invifat sibeau creti . Zicea ci o sd fac treizeci. gi noui gi amsi stau acasl vreo cdteva zile fard niciun pericol.Dar nu mi-a spus cdt anume si beau gi am inghi_{it vreo cinci buclli. Doctorii m-au pus sI torn inmine vreo trei cildlri de apd ca si-mi spele sto_macul...

Am luat seama cu coada ochiului ci mama seschimbi la fald: ba verde, ba rogie, ba vdniti, p6nicdnd n-a mai putut rdbda gi a sdrit in picioare:

- Termini, tatl, cu amintirile! Din cavza po_vegtilor tale face el toate prostiile! Te rog...

A urmat o zi intreagd a ticerii.Bunicul s-a culcat devreme, supdrat, nu s_a

mai agezat la masa de scris.Devreme s-au retras qi babacii. Fdri disculii_

le gi amintirile de pe terasi de pdn6 pe la miezulnop{ii.

Tristi 2i...

Dar a trecut!