MUNICIPIUL HUSI Istorie

Localitatea Hu i este atestata documentar la sfar itul secolului al XV-lea, maiș ș precis la 1494, ntr-un document care aminte te drumul „ce merge de la Vaslui la Hu i”.î ș ș Un alt document din 1497 aminte te de Hu i „ce iaste pe Drasliv e”. Acestea sunt doarș ș ț trei documente ce amintesc de Hu i, insa au mai existat i altele. n 1497, Îș ș tefan celȘ Mare a ridicat aici o biserica cu hramul Sfin ii Apostoli Petru i Pavel, care pesteț ș aproximativ un secol, n 1598, va deveni episcopie, al turi de cea de la î ă Radau iț iș Roman.

Cu privire la originea Hu ilor s-au emis mai multe ipoteze. Primul care a incercat saș identifice originea ora ului a fost parintele ș Melchisedec tefanescuȘ , care a dat episcopiei o cronica mergand cu evenimentele pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alaturat i al i istorici cum ar fi ș ț Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gh. Ghibanescu .a. Este o problema inca deschisa, cu toate c varianta cea mai plauzibilă ăș descoperit de ei este aceea c numele de Hu i ar veni de la un boier Husul care aă ă ș avut mo ii de o parte i de alta a Prutului.ș ș

O alta ipoteza privind originea este legata de primirea n aceasta localitate, deî c tre Alexandru cel Bun, a husi ilor, adep ii teoriilor lui Jan Huss, alunga i din Cehia dupaă ț ț ț ce mentorul lor a fost condamnat si executat prin ardere pe rug, de c tre Conciliul de laă Konstantz.

„Ora ul dintre vii” intemeiat in armonia dealurilor ce-l inconjoara si in frumuseteaș codrilor seculari, are un vin de calitate, Dimitrie Cantemir n “Descriptio Moldaviae” l-aî situat pe locul al doilea dup cel de ă Cotnari. La fermecatoarea frumusete naturala s-a adaugat si harnicia oamenilor, care si-au dedicat viata industriei viticole, dezvoltarii economice locale.

Orasul Husi a fost declarat municipiu n î 1995.

MUNICIPIUL HUSI Economie

In 1995 Husi a devenit municipiu. Municipiul Hu i dispune de 94,02 km de strazi dinş care 30 de km str zi asfaltate, 54,39 km pavate cu bolovani de rau i macadam i 9,63ã ş ş km pietruite.Municipiul Hu i este legat de restul tarii prin urmatoarele cai deş comunica ie: cale ferat (care face legatura ntre Hu i si nodul de cale ferat Crasna);ţ ã î ş ã drumul european E 581 ( ntre Bucure ti i vama Albi a); drumul na ional DN 24A ( ntreî ş ş ţ ţ î Hu i-Murgeni-Gala i). Apropierea de frontiera moldoveneasca constituie o realaş ţ oportunitate de investitii, existand posibilitatea contractarii unei forte de munca rezonabila din punct de vedere financiar, inalt calificata in domeniul agricol si viticol.

Din punct de vedere economic, municipiul Hu i este un ora agroindustrial. nş ş Î prezent func ioneaza societa i cu capital privat n construc ii, construc ii metalice,ţ ţ î ţ ţ constructii de utilaj petrolier i pentru industria alimentara, incaltaminte, confectii,ş productie alimentara, prestari servicii etc. In ultimii ani, ramura industriala cea mai dezvoltata a devenit produc ia de incaltaminte. ţ

In ceea ce prive te agricultura, este mai dezvoltata cultura plantelor decatş cre terea animalelor.ş

In prezent, in municipiul Hu i i desfa oara activitatea 738 de agen i economici.ş îş ş ţ

n anul 2002, n urma recensamantului, Î î populatia era de 29.510 de locuitori, din care peste 99% sunt de na ionalitate romana. Referitor la apartenen a religioasa, n Hu iţ ţ î ş exista 23.652 ortodoc i, 5.826 romano-catolici, restul apar inand altor religii. Deş ţ men ionat c Biserica Sf. Apostoli Petru si Pavel este cea mai veche biseric din Hu i,ţ ã ã ş fiind construit de tefan cel Mare la 1495 pentru curtea domneasc ridicat n aceastã Ş ã ã î ã a ezare. ş

In Hu i exista o cre a, 11 gradini e, cinci coli generale, o coala speciala, oş ş ţ ş ş coala de ucenici, un liceu teoretic i un grup colar agricol. Activitatea didactica esteş ş ş

asigurata de 511 cadre didactice. In sistemul sanitar func ioneaza un spital cu 283 deţ paturi, o policlinica, opt farmacii, 11 dispensare medicale, un spital de bolnavi cronici cu handicap sever i un camin spital de batrani. Asisten a medicala este asigurata de 27ş ţ de medici i de un personal mediu sanitar de 108 angaja i. ş ţ

Autorit ile prin care se realizeaz autonomia locala sunt Consiliul Local, caãţ ã autoritate deliberativa si primarul, ca autoritate executiva, care are n subordineî Direc ia economica, Oficiul gestioţ narea resurselor umane i a func iilor publice, Oficiulş ţ audit public intern, Oficiul protec ie civila, Oficiul programare informatizare, Biroulţ urbanism A.D.P., Oficiul gospodarie comunala i locativa. Viceprimarul are n subordineş î Corpul de control comercial, iar secretarul municipiului coordoneaza Oficiul juridic, Biroul agricol, Biroul administra ie publica locala, Ofiţ ciul cadastru, Oficiul rela ii cu publicul. ţ

Programul de investi ii ţ al municipiului Hu i cş uprinde urm toarele lucrari: extindereaã sta iei de epurare; modernizarea sta iei de alimenţ ţ tare cu apa; modernizarea sta iei deţ tratare a apei; construc ii de locuin e (226 apartamenţ ţ te); construirea unei sali de sport; alimentarea cu gaze naturale.

PREZENTAREA SOCIETATII – Podgoria Husi - SC PODGORIA HUSI SA este situata la aproximativ 8 km sud-est de orasul Husi si la 3 km de frontiera cu Republica Moldova. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului din judetui Vaslui sub nr. J37/617/1994, avand CUI R06242445, Telefon 0746933617, fax 0235481900. Actionar majoritar a fost inginerul horticol Alexa Claudiu cu 99%.

Este o societate pe actiuni. Obiectul de activitate este producerea de struguri, industrializarea si comercializarea produselor vitivinicole.

Societatea detine in proprietate 151, 89 ha de teren, din care: Curti, constructii - 12432 mp din care

•650 mp crama de suprafata dotata cu 100 cisterne polstif pentru fermentare

•905 mp crama subterana I formata din 5 hrube, dotate cu butoaie din lemn de stejar, de 4-5000 l fiecare

•780 mp crama a subterana II formata din 4 hrube, dotate cu butoaie din lemn de stejar de 4-5000 1 fiecare

•Capacitate totala de depozitare de 2.000.000 1

•212 mp hala de productie •89 mp birou •310 mp spatiu cazare muncitori-

dormitor I •310 mp spatiu cazare

muncitori-dormitor II•23 mp cantina •44 mp sala de mese •90 mp bucatarie •200 mc bazin acumularea apa o 100 mp vila protocol

Ferma este traversata de 2 drumuri principale betonate, prevazute cu canale de colectare a apei fluviale . Pentru asigurarea necesarului de apa potabila si tratamente este dotata cu 3 puturi de adancime, cu statie de preparare a solutiei pentru tratament vita de vie formata din 8 bazine a cate 6000 1 capacitate fiecare, cu distributia solutiei prin conducte la capatul parcelei de vita de vie. Se pot prelucra zilnie 100.000 kg struguri.

In dotare exista si 2 sisteme Roto pentru struguri aromati. De asemenea, societatea detine statie de imbuteliere, care nu este pusa in functiune. In vederea aplicarii tehnologiei viticole, societatea este dotata cu tractoare, masini de stropit si alte utilaje.

In cadrul societatii se desfasoara un proiect pentru construirea unui spatiu in vederea depozitarii si intretinerii lansatoarelor de rachete anti-grindina.

Societatea a apartinut PCR inainte de 1989; in zona viticola Husi in prezent sunt 1200 ha de vie, toate proprietate privata, insa S.C.Podgoria Husi S.A. detine brand-ul pentru acest areal.

-141,02 ha teren agricol cu •130 ha plantatie vita de vie •5,42 ha teren arabil•5,68 ha fanete

-teren neagricol din care

•9,26 ha drumuri •0,5 ha curti, constructii •0,07 ha iaz

Plantatia de vie cuprinde urmatoarele soluri: -7 ha Zghihara de Husi -24 ha Muscat Ottonel-2 ha Pinot Gris -53 ha Aligote -3 ha Busuioaea de Bohotin -29 ha Feteasea Regala -12 ha Feteasca Alba

CONTACT:

Inginer ALEXA Emilia

Telefon: 004 0766 377 760

004 0742 562 648

SECTORUL CRAMA A SOCIETATII

STOCURI DE VIN AFLAT IN CRAME LA 01.01.2010

1. Busuioaca de Bohotin in cantitate de 26.506 litri, avand alcoolemie de 10, 99 grade/litru

2. Zghihara de Husi in cantitate de 11.318 litri, avand alcoolemie de 10, 37 grade/litru

3. Feteasca Regala in cantitate de 79.903 litri, avand alcoolemie de 10, 69 grade/litru

4. Muscat Ottonel in cantitate de 33.365 litri, avand alcoolemie de 10, 64 grade/litru

5. Aligote in cantitate de 61.269 litri, avand alcoolemie de 10, 28 grade/litru

6. Vin de masa-amestec in cantitate de 57.527 litri, avand alcoolemie de 9, 67 grade/litru

Total cantitate vin - 269.888 litri -

VEDERI DIN PODGORIE

CRAMA

VEDERI DIN PODGORIE

VEDERI DIN PODGORIE

VEDERI DIN PODGORIE

CASA DE PROTOCOL

VEDERI DIN PODGORIE