Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie, Specializarea Stiinta Mediului

Calitatea aerului in Municipiul Buzău

1

Municipiul Buzau este situat in zona centrala a judetului, la 120 km de Bucuresti, sud-

estul Romaniei, si ocupa o suprafata totala de 81,3 km2. Municipiul se afla la cotul Carpatilor

de Curbura, la confluenta drumurilor intre trei mari provincii romanesti: Muntenia,

Transilvania si Moldova. Raul Buzau, pe al carui mal drept se afla, formeaza limita Nordica a

orasului. Forma orasului este alungita, orasul fiind mai mare de-a lungul raului. Buzăul ocupă

altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea

râului, media fiind de 95 de metri (cât este şi altitudinea în centrul oraşului, în piaţa Dacia).

Astfel, Buzău este un oraş aflat într-un relief plat, cu o diferenţă de altitudine de 10 metri de-a

lungul unei linii de 4 km.

Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe care, în funcţie

de concentraţie şi/sau timp de acţiune, produc schimbări în atmosferă şi alterează mediul.

Poluarea atmosferica este una dintre cele mai grave probleme ale societatii actuale,

atat din punct de vedere temporal – are efecte atat pe termen scurt cat sip e termen lung, dar si

spatial – mobilitatea si suprafetele afectate sunt mari.

Poluarea atmosferei determina:

Distrugerea stratului de ozon;

Efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a

bioxidului de carbon, pentoxidului de azot si metanului;

Ridicarea temperaturii planetei.

Poluarea aerului este generată în special de folosirea energiei şi de activităţile de

transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei şi a transportului provoacă emisii cu

concentraţii mari de substanţe poluante în atmosferă, emisii care duc la efecte nocive asupra

naturii şi a tuturor organismelor vii. 

În aglomerarea urbană a municipiului Buzău există un număr de generatoare de

poluare a aerului, apei şi solului, atât în zonele industriale, cât şi în cele rezidenţiale.

Aceste surse de impurificare sunt reprezentate, în special, de unităţi din zona industrială

de sud. Agentul de poluare se prezintă sub formă de fum, pulberi, zgură, cenuşă, funingine,

care se aşează pe sol; oxizi de fier; bioxid de carbon, bioxid de sulf, oxizi de sulf, care

se răspândesc în atmosferă; de asemenea, există diverse substanţe organice, uleiuri,

pesticide, îngrăşăminte chimice, care poluează solul şi apele de orice natură.

2

Zonele de disconfort urban se întâlnesc în lungul principalelor artere cu regim

înalt, în intersecţii principale, în zonele industriale. Zona Industrială Sud este bine amplasată

în teritoriu, fiind în majoritate sub influenţa vântului N-NE. Aceasta însă nu împiedica o

poluare a cartierelor adiacente. De asemenea, procesele industriale din Zona Industrială

Nord se resimt pe teritoriul oraşului datorită vânturilor de N-NV, care conduc noxele chiar

până în zona centrală a municipiului.

Poluarea aerului:

Aerul atmosferic reprezintă un factor de mediu greu de controlat, ca urmare a faptului

că poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se disipează rapid, nemaiputând să fie captaţi pentru a

fi trataţi.

De aceea, se impun măsuri de ameliorare a mediului, prin reducerea poluanţilor

atmosferici. Astfel, între intreprinderile industriale care poluează atmosfera şi zonele

protejate, se realizează zone de protecţie sanitară, ale căror dimensiuni se stabilesc în funcţie

de concentraţia poluanţilor în aer, concentraţie care nu trebuie să depăşească concentraţiilor

maxime admise.

Poluarea aerului într-un mediu urban precum este şi oraşul Buzău, se datorează, în

primul rând:

Ø Proceselor de combustie;

Ø Arderii combustibililor pentru obţinerea de energie;

Ø Proceselor industriale diverse, care acţionează prin poluanţi precum: oxid de

sulf, particule în suspensie, oxid de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi,

dioxid de carbon.

1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Reducerea producţiei industriale, precum şi aplicarea unor măsuri de protecţie a

mediului, au dus la reducerea cantităţii de poluanţi emişi pe cap de locuitor.

Cea mai mare pondere în emisiile de poluanţi au avut-o activităţi precum:

Ø Pentru NO şi NO2 – centralele termoelectrice şi transportul rutier;

Ø Pentru SO2 - centralele termoelectrice şi centralele electrice de termoficare;

Ø Pentru NH3 - în apropierea platformelor de gunoi sau provenind în urma unor

procese industriale, din materie primă, intermediară sau finită;

3

Aciditatea aerului în perimetrul localităţii este determinată de prezenţa în special a

acizilor minerali, care se găsesc sub formă de aerosoli lichizi sau gaze.

În anul 2013, concentraţiile medii anuale de SO2 au fost situate sub valoarea

concentraţiei maxime admise, respectiv sub 0.060 mg/m3.

Pentru NO2, valoarea concentraţiilor medii anuale au fost în 2012 sub CMA, respectiv

0.040 mg/m3.

Valorile concentraţiilor medii pe an de amoniac, au fost, în acelaşi an, sub CMA (0.10

mg/m3).

În județul Buzău, conform datelor obţinute de la APM Buzău, la nivelul anilor 2005 -

2013, situaţia gazelor cu efect de seră era:

4

Sursa: APM Buzău

Sursa: APM Buzău

Gazele care distrug stratul de ozon rezultate din emisiile de poluanti din anul 2008 din

municipiul Buzau:

5

Gazul ce distruge stratul de

ozon

Cantitatea la nivelul anului 2008(UM

kg/loc)

O2 0.185

CO2 389

CH4 4.67

NO2 0.215

Etan 0.008

Propan 0.004

Butan 0.005

Pentan 0.007

Hexan 0.004

Sursa: APM Buzău

Sursa: Lucreția Mănescu, 1995

2. Emisii de metale grele

Metalele grele provin din procese industriale, din arderea combustibililor, de la

incinerarea deşeurilor spitaliceşti, din gazele de eşapament, din metalurgia feroasa şi

neferoasă.

Aceste substanțe sunt cunoscute sub denumirea de poluanți sistemici, ca urmare a

faptului că nu au o funcție biologică, însă în urma pătrunderii în organism determină leziuni

specifice la nivelul de organe și sisteme, chiar daca se găsesc în concentrații mici.

Principalii astfel poluanți sunt:

- Cadmiu, care are drept surse de poluare:

Ø Surse staționare - procese de combustie pe bază de cărbuni,

petrol, gaze naturale;

Ø Surse mobile – trafic pe bază de motorină;

- Mercur, cu surse de poluare:

Ø Surse mobile – trafic pe bază de benzină;

Ø Surse staționare – centrale termice, turnătorii fontă;

Ø Incinerare deșeuri spitalicești;

- Plumb, cu surse de poluare:

Ø Surse mobile – trafic;

Ø Surse staționare – procese industriale;

Emisiile anuale de metale grele înregistrate în județul Buzău1 intre anii 2001 - 2009, au

fost următoarele:

1 APM Buzău nu a facut măsurători speciale pentru municipiul Buzău. Drept urmare am folosit datele raportate la intregul județ, deoarece sunt relevante, avand in vedere ca activitățile industriale de pe raza orașului au cea mai mare pondere din județ.

6

Prin ardere, plumbul organic este transformat în plumb mineral, astfel crescând gradul

de expunere al populației.

7

Sursa: APM Buzău

3. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici

Substanţele importante în formarea ozonului troposferic, provenite în cea mai mare

parte de la autovehicule, sunt: oxizii de azot (NOX), cel mai important fiind dioxidul de azot

(NO2) şi compuşii organici volatili (COV). Într-o măsură mai mică, la formarea ozonului

troposferic contribuie şi monoxidul de carbon, CO, şi monoxidul de azot, NO. Compuşii 8

Sursa: APM Buzău

Sursa: APM Buzău

organici volatili rezultă din arderea şi prelucrarea ţiţeiului şi a produselor petroliere. Oxizii de

azot sunt produşi de către procesul de ardere ai diverşilor carburanţi (lemn, reziduuri

agricole).

În urma reacţiilor chimice care au loc între aceste substanţe se formează ozonul.

Formarea ozonului este ajutată, de asemenea, de razele solare care favorizează desfăşurarea

reacţiilor chimice.

Astfel, la nivelul anilor 2001 - 2004, în județul Buzău, emisiile de compuşi organici

volatili au fost de:

4. Poluarea cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

Pentru pulberile în suspensie, valoarea concentraţiei medii anuale în punctul de

monitorizare de la APM Buzău, nu s-a depășit valoarea CMA-ului (0.075 mg/m3/24/h) la

nivelul anilor 2001 – 2009.

9

Sursa: APM Buzău

În ceea ce priveşte pulberile sedimentabile, se poate preciza faptul că, şi în cazul

acesta concentraţiile nu au depăşit CMA de 17 g/m2/lună.

Depăşiri ale CMA (17g/m2/lună) s-au înregistrat doar în punctul amplasat lângă

fabrica de bere URSUS Buzău, în luna februarie 2006 (18.57g/m2/lună), ca urmare a

traficului rutier intens înregistrat în acea perioadă.

Pulberile emise în atmosferă au origini foarte diverse. De exemplu, în ceea ce priveşte

sursele antropice de emisie se poate preciza faptul că aceste pulberi conţin oxizi de fier

(provenite din turnătorii), metale grele, oxizi de siliciu, de la producerea betonului asfaltic.

La nivelul anului 2008, sursele de emisie au estimat o cantitate de 93.060 t/an pulberi

evacuate în atmosferă, acestea provenind din producerea betonului, producerea garniturilor de

frecare şi etanşare, incinerarea deşeurilor spitaliceşti sau din procese de producţie şi arderea

combustibililor.

10

Sursa: APM Buzău

Concluzii:

In concluzie, dupa o analiză recentă pe care Protecţia Mediului Buzău a realizat-o în

ultimii doi ani arată că aerul respirat de buzoieni nu este poluat. Staţia care evaluează

influenţa „aşezărilor umane” asupra calităţii aerului nu a semnalat depăşiri ale valorilor limită

la dioxidul de sulf, oxizii de azot, compuşii organici volatili şi pulberile în suspensie.

APM Buzău administrează două staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului.

Staţia de tip fond urban evaluează influenţa „aşezărilor umane” asupra calităţii aerului, pe o

arie de reprezentativitate cu raza cuprinsă între 1 şi 5 km. Staţia de tip trafic, va evalua

influenţa traficului asupra calităţii aerului, din zona în care este amplasată, pe o arie de

reprezentativitate cu raza cuprinsă între10 şi 100 de metri.

Staţiile  sunt dotate cu analizoare automate de monitorizare on-line a calităţii aerului.

Parametrii măsuraţi la staţia de monitorizare a calităţii aerului amplasată în oraşul Buzău 

sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, compuşii organici volatili din clasa hidrocarburilor

aromate (benzen, toluen,  xilen, etil benzen), pulberile în suspensie(fracţiunea cu diametru de

10 microni - la Buzău şi fracţiunea cu diametru de 2,5 microni – la Rm. Sărat); monoxidul de

carbon; ozonul; parametrii meteo (presiune, temperatură, umiditate, radiaţie solară, viteză şi  

direcţie vânt).

Rezultele măsurătorilor efectuate de staţia din municipiul Buzău sunt afişate pe un

panou exterior de informare, amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău şi

pe un un panou interior de informare a publicului instalat în holul aflat la intrarea în sediul

Primăriei Buzău, Serviciul Taxe şi Impozite.

11

Bibliografie:

1. Dumitrescu C. Gh., (1926), Orașul Buzău. Studiu Monografic, Buzău

2. Mănescu, Lucreția, (1999), Orașul Buzău și zona sa de influență. Studiu geografic,

Editura Universității din București, București.

3. Mănoiu, Valentina – Mariana, (2008), Monitoringul și poluarea mediului – note de

curs, sinteze, exerciții și studii de caz, Editura Printech, București

4. Popa, Maria – Magdalena, (2010), Protecția și conservarea mediului înconjurător în

municipiul Buzău și împrejurimi – Lucrare metodico - științifică, Editura Sfântul

Ierarh Nicolae, Buzău

5. ***Agenția de Protecție a Mediului Buzău.

6. *** Judeţele Patriei, Buzău, monografie, 1980, Editura Sport-Turism, Bucureşti

7. *** 2009, Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzau, Agenţia

de Protecţie a Mediului, Buzău.

8. http://www.apmbuzau.ro/

12