calitatea aerului db 2010

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010

CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI Dat fiind faptul că atmosfera reprezintă cel mai larg şi imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, la nivel local, regional şi naţional. Potenţial, poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme ale societarii actuale, atât din punct de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt si mediu cât si pe termen lung, dar si spaţial – mobilitatea si suprafeţele afectate sunt mari. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se vorbeşte despre poluare atmosferică atunci când una sau mai multe substanţe sau amestecuri de substanţe sunt prezente în atmosferă în cantităţi sau pe o perioadă care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante si contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activităţii sau bunăstării persoanelor”.

II.1. Emisii de poluanţi atmosferici La nivel naţional funcţionează Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător. Componentă a SNEGICA, Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA) asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării. La nivel naţional, SNIEPA îndeplineşte următoarele atribuţii: a) asigură colectarea datelor necesare în vederea elaborării inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferă; b) asigură elaborarea şi validarea inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici; c) asigură raportarea inventarului naţional în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte. Sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului îndeplinesc la nivel local atribuţiile aferente îndeplinirii cerinţelor SNIEPA. Anual se realizează inventarul judeţean al emisiilor de poluanţi în atmosferă, în scopul utilizării datelor pentru evaluarea calităţii aerului la nivel naţional, având la bază metodologia de inventariere a emisiilor de poluanţi recomandată de Comisia Europeană. Ghidurile si metodologiile utilizate pentru anul 2010 au fost: EMEP/CORINAIR Atmospheric Emission Inventory Guidebook, ediţia, actualizată iunie 2009 şi Ghidul IPCC editia 2006. Pentru estimarea emisiilor rezultate din activitatea de depozitare a deseurilor in depozite controlate s-a utilizat: Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories (GPG2000, IPCC, 2000). Emisiile din surse antropice în atmosferă pentru principalele tipuri de poluanţi (poluanţi generali şi poluanţi caracteristici), calculate prin procedura de inventariere amintită mai sus, sunt detaliate în cele ce urmează, pentru anii 2006 – 2010.

12

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 Emisii totale în judeţul Anul inventarierii Dâmboviţa Poluant (t/an) 2006* 2007 2008 2009** 2010*** Gaze cu efect acidifiant: SO 11832,68 3771,84 2341,21 750,89 833,59 2NO 2242,94 2933,93 2400,74 2.873,85 3.162,09 xNH 4766,64 5550,52 5067,04 3782,6 3.298,73 3Compuşi organici volatili nemetanici NMVOC 2866,96 2866,96 2866,96 6544,31 5.533,91 Metale grele Arsen 0,028 0,016 0,013 0,029 0,035 Cadmiu 0,022 0,023 0,021 0,024 0,028 Crom 0,320 0,070 0,063 0,172 0,213 Cupru 0,088 0,123 0,118 0,094 0,113 Mercur 0,052 0,040 0,030 0,108 0,131 Nichel 0,390 0,143 0,104 0,090 0,108 Seleniu 0,0028 0,0069 0,0068 0,027 0,033 Zinc 20,436 6,216 6,15 2,291 2,852 Plumb 2,046 0,412 0,408 0,393 0,444 poluanţi organici persistenţi (POPs) PAH (hidrocarburi policiclice aromatice)

23,746 22,410 6,830 7,11

bifenili policloruraţi (PCB) - 0,0000026 0,0000034 0,00107 0,0013 hexaclorbenzen - 0,000018 0,000017 0,00005 0,0005 Gaze cu efect de seră Dioxid de carbon 1218650 2643030 2534162 2561910 2187730 Protoxid de azot 46,65 149,68 137,52 49,75 36,43 Metan 14837 14034 15670 14082,57 13051,27Emisii de pulberi Pulberi totale 1956,51 1884,58 * -datele din anul 2006 nu cuprind inventarierea emisiilor rezultate din arderea combustibililor solizi pentru încălzire în sectorul rezidenţial şi sectorul comercial şi instituţional, din lipsă de date reprezentative privind consumurile de combustibili. ** - inventarul din anii 2006 - 2009 cuprind emisiile rezultate din traficul rutier *** - inventarul din anul 2010 nu cuprinde emisiile din traficul rutier, datorită inconsistenţei datelor colectate.

Tabel II.1. -1. Emisii de poluanţi în atmosferă în intervalul 2006-2010

Emisiile de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului. Prin acidifiere se înţelege că poluanţii din aer, în special oxizii de sulf, oxizii de azot şi amoniacul sunt transformaţi în substanţe acide. Aceşti poluanţi sunt deseori transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei, determinând apariţia ploilor acide. Aciditatea apei este mai mare toamna când rata precipitaţiilor este mai frecventă şi primăvara, când poluanţii stocaţi în zăpadă sunt cedaţi în prima fază a topirii zăpezii. Dioxidul de sulf (SO2) are ca principala sursă de emisie în atmosferă, arderile din sectorul energetic. La acestea se alătură arderile din industria de prelucrare şi instalaţiile de încălzire din zonele rezidenţiale.

13

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 Emisiile de oxizi de azot (NOx) provin îndeosebi din industria energetică, din instalaţiile de ardere neindustriale, precum şi din procesele de producţie. Emisiile de amoniac (NH3) provin în cea mai mare măsură din următoarele sectoare de activitate sau tipuri de surse: - sectorul creşterii păsărilor, amoniacul provenind din dejecţiile animalelor şi este direct

asociat cu numărul de capete - sectorul managementului dejecţiilor, de data aceasta de la populaţie - agricultura, prin intermediul culturilor cu fertilizatori cu conţinut de azot. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici În judeţul Dâmboviţa, principalele activităţi generatoare de NMVOC sunt: procesele de ardere în instalaţiile neindustriale, producerea şi utilizarea solvenţilor, combustia în motoare (emisii de la eşapament), extracţia şi tratarea primară a combustibililor fosili. Emisii de metale grele Emisiile de metale grele din judeţ provin din procesele de ardere a combustibililor, din activităţile din industria metalurgică, din industria materialelor de construcţii. Ponderea o au procesele de combustie în industrie şi la încălzirea la populaţie. În timp aportul din traficul rutier s-a diminuat progresiv, prin eliminarea utilizării combustibililor aditivaţi cu derivaţi de plumb. În mod particular, evoluţia emisiilor de zinc se caracterizează prin reduceri progresive a emisiilor din sectorul proceselor de producţie (subcategoria: metalurgie, elaborare otel) începând cu anul 2004, funcţie de evoluţia emisiei la principala sursă de emisii de zinc inventariată, anume S.C. Mechel S.A. Târgovişte (Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte). Aceasta reducere progresivă a emisiilor inventariate de pulberi şi implicit de metale în pulberi (inclusiv zinc, metal aflat în concentraţie ridicată în pulberile emise de instalaţiile de elaborare oţel) a fost determinată de evoluţia utilizării instalaţiilor de elaborare oţel de S.C. Mechel S.A. Târgovişte, de modernizările aduse proceselor de producţie şi instalaţiilor de reţinere a poluanţilor, cu precădere instalaţii de desprăfuire. În judeţul Dâmboviţa, printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se numără procesele de producţie şi traficul rutier. Urmare a reducerii conţinutului de plumb în benzină şi eliminării de pe piaţa, a benzinei cu aditivi pe baza de plumb s-a înregistrat o scădere evidentă a emisiilor de plumb în atmosferă. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) Poluanţii Organici Persistenţi (POP-urile) sunt substanţe chimice care persista in mediul înconjurător, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi a mediului înconjurător. Aceste substanţe intra in mediul înconjurător ca rezultat al activităţilor antropice. La nivelul Uniunii Europene utilizarea acestor categorii de substanţe şi controlul activităţilor generatoare de emisii de substanţe încadrate ca POP sunt reglementate de: - Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe

lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 – ratificat de România prin Legea 271 / 2003;

14

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 - Convenţia de la Stockholm din 13 mai 2001 privind poluanţii organici persistenţi -

ratificat de România prin Legea 261 / 2004 Astfel, Protocolul de la Aarhus stabileşte condiţiile pentru: - eliminarea producţiei şi / sau utilizării a 12 substanţe din categoria POP - pesticide si

produşi chimici industriali: aldrin, clordan, chlordecone, diclorodifeniltricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexabromobifenil, mirex şi toxafen; bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB);

- limitarea utilizării pentru 3 categorii de substanţe: DDT, PCB si Hexacloro-ciclohexan – HCH – Lindan

- reducerea emisiilor anuale de: hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), dioxine şi furani, hexaclorbenzen (HCB), in raport cu un an de referinţă (1989 pentru România), cu următoarele specificaţii legate de procesul de inventariere:

o Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP-uri): în scopul inventarierii emisiilor, se utilizează patru compuşi indicatori, şi anume: benzo(a)piren, Benzo(b)fluoranthen, benzo(k)fluoranthene şi indeno(1,2,3-cd)piren.

o Dioxine şi furani (PCDD/F): Dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii policloruraţi (PCDF) sunt compuşi aromatici, triciclici formaţi din două inele de benzen, ai căror atomi-hidrogen pot fi înlocuiţi cu până la 8 atomi de clor.

Protocolul stabileşte, de asemenea, că cei mai importanţi POP emişi de surse fixe sunt: (a) policlorodibenzo-p-dioxin (para – dioxina – dibenzo – policlorurată) /furan (dibenzofurani) - (PCDD/PCDF); (b) hexaclorbenzen (HCB); (c) hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).

Emisiile de PCDD/PCDF îşi au originea în procesele termice care implică materii organice şi clor; acestea rezultă dintr-o ardere incompletă sau din anumite reacţii chimice. Principalele surse fixe de PCDD/PCDF sunt:

(a) incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea; (b) procesele metalurgice termice, de exemplu producerea aluminiului şi a altor produse neferoase, producerea fierului şi oţelului; (c) instalaţiile de ardere care produc energie; (d) încălzirea rezidenţială; (e) anumite procese de obţinerea substanţelor chimice care degajă produşi intermediari şi subproduşi.

Sursele fixe majore de emisii HAP sunt: (a) încălzirea locuinţelor cu lemn şi cărbune; (b) focurile în aer liber, cum ar fi focul pentru arderea gunoaielor, incinerarea pădurilor, curăţarea terenului prin arderea miriştii după recoltare; (c) cocsificarea şi fabricarea anozilor; (d) producerea de aluminiu (prin procedeul Soederberg); (e) instalaţiile pentru conservarea lemnului

Emisiile de HCB au la origine aceleaşi procese termice şi chimice ca şi emisiile de PCDD/PCDF, iar mecanismul de formare este analog. Sursele majore de emisie de HCB sunt:

(a) instalaţiile de incinerare a deşeurilor, instalaţiile de coincinerare; (b) sursele termice ale industriei metalurgice; (c) arderea în cuptoare a combustibililor care conţin clor.

15

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi este focalizată pe reducerea şi, unde este cazul, eliminarea a 12 POP-uri de interes internaţional. Aceste POP-uri includ 9 pesticide: aldrin, clordan, diclorodifeniltricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen (de asemenea produşi chimici industriali), mirex şi toxafen; doi produşi chimici industriali – bifenili policloruraţi (BPC – de asemenea produşi secundari nedoriţi) şi hexaclorbenzen (HCB); şi patru produşi secundari – dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC), HCB şi BPC. În ceea ce priveşte inventarierea, sunt stabilite condiţii pentru evaluarea evacuărilor în mediu pentru:

• dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii policloruraţi (PCDF) • hexaclorbenzen (HCB) • bifenili policloruraţi (PCB)

Rezumând, inventarul POPs sub incidenţa celor două convenţii şi protocoale se aplica pentru următoarele substanţe: • hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), respectiv: benzo(a)piren,

Benzo(b)fluoranthen, benzo(k)fluoranthene şi indeno(1,2,3-cd)piren, • dioxine şi furani (dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii

policloruraţi (PCDF) • hexalorbenzen (HCB) • bifenili policloruraţi (PCB) În judeţul Dâmboviţa, categoria predominantă inventariată este cea a PAH-urilor. Importanţa hidrocarburilor aromatice policiclice, ca poluanţi organici persistenţi este în creştere datorită preocupărilor privind efectele asupra sănătăţii, în special ca urmare a proprietăţilor cancerigene. Caracteristicile acestora le permit o mobilitate ridicată în mediu, existând posibilitatea ca o proporţie din cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice să fie transportată de curenţii de aer pe distanţe mari, devenind o problemă de mediu globală. Bifenilii policloruraţi sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial încă din anul 1929 în S.U.A., descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor deosebite pe care le prezentau la exploatare. Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice etc. După descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii si mediului, fabricarea acestora a fost interzisă. Principalele surse de emisie a PCB - urilor în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 au fost procesele de ardere şi procesele de producţie.

În ceea ce priveşte emisiile în atmosferă de hexaclorbenzen (HCB) în judeţul Dâmboviţa, acestea provin în special din procesele de ardere, o altă sursă de amintit fiind metalurgia, prin procesele în cuptoare de recoacere oţel şi fontă. Emisii de gaze cu efect de seră Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa efectuează, începând cu anul 2000, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 243/2000 (aprobată cu modificări şi completări prin Legea 655/2001) privind protecţia atmosferei – art. 8 (lit.d), art.23, inventarul de emisii. Dintre poluanţii reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto s-au inventariat emisiile de dioxid de carbon, protoxid de azot şi metan. Potenţialul de încălzire globală reprezintă un index al efectului asupra încălzirii globale a fiecărui gaz cu efect de seră remanent în atmosferă şi puterea acestuia în absorbţia radiaţiilor infraroşii emise de Pământ. Potenţialul de încălzire globală se exprimă în CO2 echivalent, CO avand prin definiţie potenţialul de încălzire globală 1, N2 2O multiplicându-se cu 310, iar CH multiplicându-se cu 21. 4

16

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 În urma inventarierii realizate pentru anul 2010, la nivelul judeţului Dâmboviţa s-au înregistrat următoarele cantităţi de gaze cu efect de seră: 2187730 tone CO2, 36,43 tone N O si 13051,27 tone CH . 2 4

Emisiile de gaze cu efect de seră inventariate provin din surse antropice, cele mai semnificative activităţii fiind din categoriile:

♦ Arderi in energetica si industrii de tranformare ♦ Instalatii de ardere neindustriale ♦ Arderi in industria de prelucrare ♦ Procese de productie

Sectorul energetic cuprinde următoarele categorii de activităţi inventariate pentru judeţul Dâmboviţa: instalaţii de producere a energiei electrice, instalaţii încălzire de suprafaţă (pentru încălzirea la populaţie şi în sectorul comercial şi instituţional), industria extractivă (baterii de cazane în industria extractivă a ţiţeiului). Începând cu anul 2006, emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energetic au scăzut progresiv, corelat cu diminuarea activităţii în sectorul de producere a energiei electrice (prin reducerea activităţii de profil la S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Doiceşti).

II.2. Calitatea aerului ambiental Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate preponderent din activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului. Începând cu data de 1 mai 2008, a intrat în funcţiune componenta locală a reţelei naţionale de supraveghere a calităţii aerului (RNMCA), componentă ce dispune de două staţii automate de monitorizare, gestionate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa. Reţeaua judeţeană de supraveghere a calităţii aerului a fost formată în anul 2010 din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului (componente ale RNMCA) şi puncte fixe de prelevare manuală a probelor, dispuse în zone reprezentative din punct de vedere al poluării. Supravegherea automată a calităţii aerului se realizează prin:

Staţia automată DB-1, amplasată în Târgovişte, str. Vlad Ţepeş, nr. 6C (în curtea interioară a centrului de asistenţă socială „Sfânta Maria”).

Staţia automată DB-2, amplasată în Fieni, Str. Teilor nr. 20 (în parcul central al oraşului).

Staţia automată DB-1 Târgovişte

Aria de reprezentativitate Raza ariei de

reprezentativitate Clasa staţiei Încadrare Staţie industrială 100 m – 1 km Zona cu influenţă de tip industrial/urban

Tabel II.2. -1 Aria de reprezentativitate a staţiei DB-1 Tâtgovişte

17


Coordonatele geografice: E : 25o28`40,99” (25,478053) N: 44o54`58,28” (44,916189) Amplasare: in curtea interioară a centrului de asistenţă socială „Sfânta Maria”: Str. Vlad Ţepeş, nr. 6 C

Foto: Staţia de monitorizare a calităţii aerului din mun. Târgovişte

Staţia automată DB-2, amplasată în Fieni

Aria de reprezentativitate Raza ariei de

reprezentativitate Clasa staţiei Încadrare Staţie industrială 100 m – 1 km Zona cu influenţă de tip industrial/urban

Tabel II.2. -2 Aria de reprezentativitate a staţiei DB-2 Fieni

Coordonatele geografice: E : 25025’18,30” (25,42175) N: 45007’52,98” (45,131383) Amplasare: în parcul central al oraşului – Str. Teilor nr. 20, coordonate: 25025’18,30’’; 45007’52,98’’

Foto: Staţia de monitorizare a calităţii aerului din oraşul Fieni

Cele două staţii monitorizează în timp real parametrii meteo (temperatură, viteza vântului, direcţia vântului, intensitatea radiaţiei solare, cantitatea de precipitaţii, presiunea atmosferică), poluanţi gazoşi (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, ozon troposferic) şi pulberi în suspensie (fracţia PM10); rezultatele fiind procesate şi transmise permanent în reţeaua naţională. Datele înregistrate într-o oră de măsurători sunt afişate pe panourile de informare a publicului (panou exterior – Platoul Prefecturii Târgovişte şi panou interior – amplasat la sediul APM Dâmboviţa).

18


Staţie Tip Locaţie Parametri monitorizaţi Staţia automată DB-1

industrial Târgovişte, str. Vlad Ţepeş, nr. 6C

SO 2NO NO2NOx PM 10CO O3 Pb (în fracţia PM ) 10As (în fracţia PM ) 10Cd (în fracţia PM ) 10Ni (în fracţia PM ) 10

Fieni, Str. Teilor nr. 20 Staţia automată DB-2

industrial SO 2NO NO2NOx PM 10CO O3 Pb (în fracţia PM ) 10As (în fracţia PM ) 10Cd (în fracţia PM ) 10Ni (în fracţia PM ) 10

Tabel II.2. -3 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010

Metodele de analiză folosite în cadrul staţiilor automate sunt conforme cu standardele europene:

- SR EN 14212 / 2005 – măsurarea SO prin fluorescenţă în UV 2

- SR EN 14211 / 2005 – NO, NO şi NO prin chemiluminiscenţă X 2

- SR EN 14625 / 2005 – măsurarea O prin fotometrie în UV 3

- SR EN 14626 / 2005 – măsurarea CO prin spectroscopie în IR - SR EN 12341 / 2002 – măsurarea PM10 gravimetric (metoda de referinţă) +

măsurătoare optică continuă. Valorile măsurate optic vor fi referenţiate la metoda de referinţă.

- SR EN 14902 / 2006 - măsurarea Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM10 a particulelor în suspensie - metoda manuală

Suplimentar s-a monitorizat calitatea aerului in judetul Dambovita prin intermediul unor puncte de prelevare fixe, dispuse în zone reprezentative din punct de vedere al poluării, în care se realizează prelevarea manuala a poluantilor. Punctele fixe de prelevare probe manual au fost amplasate în anul 2010 în:

Târgovişte - PM10, în staţia Micro XII pct.1, str. Constructorilor nr. 21 (sediul S.C. Procor S.A., platforma industrială); pulberi sedimentabile în 3 puncte de recoltare – Micro XII, sediu APM şi Micro XI (staţia DB-1);

Doiceşti – pulberi sedimentabile - 1 punct de recoltare – sat, gara CFR. Fieni – pulberi sedimentabile - 2 puncte de recoltare – Fieni pct.1 (centru) şi Fieni

pct.2 (staţia DB-2). Viforâta – amoniac (NH ) şi hidrogen sulfurat (H3 2S), punct de monitorizare

amplasat pentru a supraveghea poluarea de impact a depozitului ecologic de deşeuri menajere din localitatea Aninoasa, care deserveşte partea de nord a judeţului. Monitorizarea poluanţilor caracteristici s-a efectuat prin metode manuale. Pe perioada campaniei (martie – mai 2010) nu au fost evidenţiate depăşiri ale VL la poluanţii monitorizaţi.

19


Săteni – dioxid de sulf (SO ) şi hidrogen sulfurat (H2 2S), punct destinat monitorizării de impact a activităţii SC Nubiola România SRL, instalaţie IPPC. Monitorizarea poluanţilor caracteristici s-a efectuat prin metode manuale. Pe perioada campaniei (martie – mai 2010) nu au fost evidenţiate depăşiri ale VL sau CMA la poluanţii monitorizaţi.

Funcţie de categoria staţiei care generează datele (automată/punct de prelevare manual), de tipul de indicator şi de metodele de analiză folosite, interpretarea datelor, valorile limită admise, pragul de alertă şi concentraţiile maxim admise ale indicatorilor monitorizaţi se realizează comparativ cu prevederile OM 592/2002 sau STAS 12574/1987. Astfel, notăm cu:

VL/1 h = valoarea limită orară (OM 592/2002) VL/24 h = valoarea limită zilnică (OM 592/2002) VT/8h = valoarea ţintă pentru ozon - Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8

ore (OM 592/2002) PA = pragul de alertă (STAS 12574/1987) CMA = concentraţie maximă admisă (STAS 12574/1987)

II.2.1. Indicatori monitorizaţi

II.2.1.1. Dioxidul de azot Concentraţiile de dioxid de azot din atmosferă au fost monitorizate în anul 2010 prin intermediul celor două staţii de monitorizare automată a calităţii aerului, amplasate în oraşele Târgovişte (DB1) şi Fieni (DB2). Datele înregistrate nu au evidenţiat depăşiri ale valorilor limită orare şi anuale. Valoarea maximă anuală/1h a fost înregistrată la ambele staţii în luna ianuarie 2010 (163,09 µg/m3 3 la DB1 şi 100,36 µg/m la DB2), cauza probabilă a acestor medii orare ridicate fiind încălzirea rezidenţială şi evacuările de gaze de eşapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleraţie sau la viteze mari.

Nr date >

VL Frecvenţa

depăşirii (%) Media (µg/m

Nr. date valide

Captură date (%)

Mediana (µg/m

Percentilă 98 (µg/mStaţia 3 3 3) ) )

DB1 8042 91,8 0 0 25,58 20,10 76,78 DB2 8258 94,2 0 0 13,73 10,73 43,16

Tabel II.2.1.1. -1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare - an 2010, indicator NO2

05

10

1520

2530

35

4045

Târgovişte Fieni

medie an 2010 VL/an 2010

20


Figura II.2.1.1 -1 Concentraţii medii anuale de dioxid de azot

0

50

100

150

200

250

DB1 DB2 VL/1h

DB1 163 114 102 87,9 81,9 71,9 59,8 83,1 84,5 104 103 117

DB2 100 66,3 61 45,5 70,8 85,9 46,2 24 30,2 60,4 48,8 68,7

VL/1h 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Figura II.2.1.1-2 Maximele /1h ale indicatorului NO2 – an 2010

Dioxidul de azot este un gaz cu o culoare brun – roşcată şi miros puternic, înecăcios. Este iritant pentru mucoasă şi afectează aparatul respirator, diminuând capacitatea respiratorie. Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care poate provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

II.2.1.2. Dioxidul de sulf Concentraţiile de dioxid de sulf supravegheate în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 prin intermediul staţiilor automate DB1 (Târgovişte) şi DB2 (Fieni) nu au depăşit valorile limită orare (350µg/m3 3) şi zilnice (125µg/m ) pentru protecţia sănătăţii umane. Cele mai ridicare valori s-au înregistrat în sezonul rece, principala cauză a acestora fiind sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gazul metan şi intr-o mai mică măsură emisiile provenite de la motoarele diesel.

Nr date >

VL Frecvenţa

depăşirii (%) Media (µg/m

Nr. date valide

%date valide

Mediana (µg/m


Parametru de calcul: media/1h DB1 7894 90,1 0 0 20,19 18,9 48,81 DB2 2708 30,9 0 0 10,23 9,36 22,66


Tabel II.2.1.2 -1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare - an 2010, indicator SO2/1h şi 24h

21


0

100

200

300

400

DB1 DB2 VL/1h

DB1 72,45 75,96 162,8 77,6 67,66 70,4 59,97 59,33 80,85 111,7 115,9 84,97

DB2 31,49 23,73 50,02 17,4 0 0 0 0 0 0 0 0

VL/1h 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Figura II.2.1.2 -1 Maximele /1h ale indicatorului SO2 – an 2010

0,0020,0040,0060,0080,00

100,00120,00140,00

DB1 DB2 VL/24h

DB1 40,92 27,72 55,46 38,30 42,17 33,05 29,26 29,71 31,96 43,53 53,12 42,66

DB2 12,86 13,54 27,05 13,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

VL/24h 125 125 125 125 125 125 125 125 125 125 125 125


Figura II.2.1.2. -2 Maximele /24h ale indicatorului SO2 – an 2010

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înţepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf. Provoacă iritaţia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator. În atmosferă contribuie la acidifierea precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei, corpurilor de apă şi clădirilor.

II.2.1.3. Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt principalii poluanţi din judeţ, pentru care depăşirile valorii limită sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere. Pulberile în suspensie au diametrul mai mic de 20μm, iar fracţiunea PM10 (pulberile respirabile) este reprezentată de pulberile în suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10μm. Provin din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt sau antropice: procesele de producţie (metalurgie în Târgovişte, materiale de construcţii în Fieni), arderile din sectorul energetic, transportul rutier, depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi

22

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). A.P.M. Dâmboviţa a analizat în anul 2010 nivelul pulberilor în suspensie în localităţile Târgovişte (staţie automată industrială – DB1) şi Fieni (staţie automată industrială – DB2).

Nr. date

valide

Nr date > VL

Frecvenţa depăşirii

(%) Mediana (µg/m

Percentilă 98 (µg/m

% date valide

Media (µg/mStaţia 3 3 3) ) )

Târgovişte DB1,

automat 208 56,9 8 3,9 19,17 16,75 80,81

DB1, gravimetric 295 80,8 17 5,8 22,95 20,07 65,77

Fieni DB2,

automat 285 78,0 29 10,17 23,15 16,32 85,93

DB2, gravimetric 346 94,7 16 4,62 19,11 16,65 65,93

Tabel II.2.1.3 -1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare - an 2010, indicator PM10/24h

0,00

25,00

50,00

75,00

100,00

DB1 DB2

DB1 76,13 62,60 78,41 38,34 32,07 36,07 24,44 45,01 0,00 48,69 65,49 71,62

DB2 92,30 44,52 50,42 32,16 23,08 34,34 28,80 41,84 28,44 51,70 47,81 81,68


Figura II.2.1.3 -1 Maximele /24h ale indicatorului PM10, măsurat gravimetric – an 2010,

comparate cu VL/24h Informaţiile despre concentraţia PM10, disponibile în fluxul rapid de date de la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt rezultatul măsurătorii automate realizate prin metoda optică - măsurarea cu fascicul laser a intensităţii luminii împrăştiate de fracţiunea PM10. Metoda de referinţa recomandată de OM 592/2002 pentru analiza PM10 este SR EN 12341/2002 - analiza gravimetrică, valorile rezultate din măsurători optice fiind comparate cu valorile gravimetrice si măsurătoarea optică este referenţiată periodic la valorile gravimetrice. Din graficul de mai sus se observă că la staţiile automate DB1 şi DB2 s-au depăşit valorile limită/24h (50µg/m3) conform OM 592/2002 în sezonul rece, cauza posibilă a acestor valori ridicate fiind intensificarea proceselor de ardere specifice sezonului rece (în special încălzirea rezidenţială).

23

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 La staţiile automate din Târgovişte şi Fieni nu a fost depăşit numărul permis de zile ( a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic) şi nici valoarea limită anuală pentru indicatorul analizat (40 µg/mc).

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

DB1 DB2

medie an 2010 VL/2010

, măsurat gravimetric Fig. II.2.1.3-2 Concentraţii medii anuale ale indicatorului PM10

II.2.1.4. Metale grele Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa a supravegheat în anul 2010 concentraţiile de plumb (conform OM 592/2002), arsen, cadmiu şi nichel (conform OM 448/2007) prin intermediul staţiilor automate DB1 şi DB2. Determinările de plumb, arsen, cadmiu şi nichel au fost efectuate din pulberile respirabile – fracţia PM10. Datele înregistrate nu au evidenţiat depăşiri ale valorilor limită anuale.

Frecvenţa depăşirii

(%) Percentilă

98 Nr. date valide

Captură date (%)

Nr. date > VL Media Mediana Staţia

Plumb (µg/mc) DB1 295 80,8 - - 0,01977 0,01012 0,08553 DB2 346 94,7 - - 0,00878 0,00567 0,02957

Arsen (ng/mc) DB1 295 80,8 - - 1,31132 0,62591 7,03751 DB2 346 94,7 - - 0,86800 0,62591 4,13376

Cadmiu (ng/mc) DB1 295 80,8 - - 1,39521 0,39521 8,85250 DB2 346 94,7 - - 0,83968 0,50861 6,22140

Nichel (ng/mc) DB1 295 80,8 - - 1,12324 0,71044 6,43579 DB2 346 94,7 - - 0,89277 0,71044 6,33294

Tabel II.2.1.4-1 Date anuale din reţeaua manuală de monitorizare - an 2010, metale grele

24


0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

DB1 DB2


Figura II.2.1.4 -1 Concentraţii medii anuale de plumb – an 2010 (µg/mc)

0

1

2

3

4

5

6

7

DB1 DB2


Figura II.2.1.4-2 Concentraţii medii anuale de arsen – an 2010 (ng/mc)

0

1

2

3

4

5

6

DB1 DB2


Figura II.2.1.4-3 Concentraţii medii anuale de cadmiu – an 2010 (ng/mc)

25


0

5

10

15

20

25

DB1 DB2


Figura II.2.1.4-4 Concentraţii medii anuale de nichel – an 2010 (ng/mc)

II.2.1.5. Monoxidul de carbon A fost supravegheat în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 în cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din Târgovişte şi Fieni. Nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore).

Nr. date

valide

Nr date > VL

Percentilă 98

(mg/mCaptură date (%)

Frecvenţa depăşirii (%)

Media (mg/m

3Staţia ) Mediana (mg/m3) 3) Parametru de calcul: media/1h

DB1 4589 52,3 - - 0,32 0,15 2,10 DB2 6060 69,5 - - 0,23 0,07 1,90

Parametru de calcul: maxima zilnică a mediilor glisante/8h DB1 193 52,8 0 0 0,54 0,29 2,36 DB2 262 71,78 0 0 0,50 0,14 2,41

Tabel II.2.1.5-1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare - an 2010, indicator CO

0,000

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

max/8h - DB1 max/8h - DB2 VL/8h

max/8h - DB1 2,985 1,374 1,199 0,743 1,147 0,495 0,926 0,000 0,000 0,000 0,000 2,616

max/8h - DB2 2,799 2,091 0,804 0,000 0,313 0,133 0,113 0,261 0,127 0,971 1,634 0,956

VL/8h 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec

Figura II.2.1.5 -1 Maximele /8h ale indicatorului CO – an 2010 (mg/mc)

Pe ansamblul perioadei supravegheate, se observă creşterea valorilor concentraţiilor de monoxid de carbon în perioada rece a anului deoarece apare ca produs în toate procesele

26

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 de combustie incompletă a combustibililor fosili. Este emis în atmosferă şi de către autovehiculele cu benzină, în timpul funcţionării la turaţie mică. Monoxidul de carbon este un gaz incolor şi inodor, toxic, letal în concentraţii mari (aproximativ 100 mg/mc). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardio circulator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a capacităţii fizice.

II.2.1.6. Benzenul APM Dâmboviţa, nu a monitorizat poluarea aerului ambiental cu benzen.

II.2.1.7. Amoniacul APM Dâmboviţa, nu a monitorizat poluarea aerului ambiental cu amoniac.

II.2.1.8. Ozonul Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Ozonul este de două tipuri:

stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon);

troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon).

Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier. Este supravegheat în oraşele Târgovişte şi Fieni prin intermediul staţiilor de monitorizare automată a calităţii aerului. În anul 2010, concentraţiile înregistrate nu au depăşit pragul de alertă (240µg/mc/1h, valoare măsurată 3 ore consecutiv), sau pragul de informare (PI) a publicului (180µg/mc/1h). De asemenea, nu a fost depăşit numărul permis de depăşiri (25 de zile), la staţia DB1 fiind înregistrate 4 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h, iar la DB2 au fost înregistrate 2 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h.

Nr. date valide

% date valide

Nr. date > PI/VL


Media (µg/m

Mediana (µg/m



Parametru de calcul: maxima zilnică a mediilor glisante/8h DB1 284 77,81 4 1,40 74,40 74,42 115,45 DB2 360 98,63 2 0,55 71,11 69,61 111,43

Tabel II.2.1.8-1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare - an 2010, indicator O3

27


0,00020,00040,00060,00080,000

100,000120,000140,000160,000180,000200,000220,000240,000

max/8h - DB1 max/8h - DB2 VL tinta

max/8h - DB1 127,5 119,4 91,26 113,7 122,9 114,5 104,0 108,8 76,43 80,08 0,000 74,49

max/8h - DB2 115,7 120,6 121,8 106,0 104,8 98,73 65,53 111,4 103,2 102,2 97,86 78,19

VL tinta 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120


Figura II.2.1.8 -1 Maximele /8h ale indicatorului O3 – an 2010 (µg/m3)

0,00020,00040,00060,00080,000

100,000120,000140,000160,000180,000200,000220,000240,000

max/1h - DB1 max/1h - DB2 PI

max/1h - DB1 171,6 156,7 99,51 123,6 133,5 125,6 113,0 124,1 84,15 96,40 0,000 84,60

max/1h - DB2 160,1 143,6 128,8 114,5 107,3 118,1 70,49 132,5 116,1 119,0 111,9 91,49

PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180


Figura II.2.1.8-2 Maximele /1h ale indicatorului O3 – an 2010 (µg/m3)

Valorile maxime ale concentraţiei de ozon au fost înregistrate în sezonul rece, fără a depăşi pragul de alertă sau pragul de informare, urmare prezenţei precursorilor (în special oxidul de azot) din procesele de combustie din încălzirea rezidenţială în sezonul rece si - radiaţia solară mult intensificată în intervalul orar 1200-1800, care au favorizat procesele fotochimice de formare a ozonului. Ozonul este un gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. La nivelul solului (ozonul troposferic) se comportă ca o componentă a smogului fotochimic. Provoacă iritarea traiectului respirator şi a ochilor. Concentraţiile mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din arealele urbane.

28

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 II.3. Poluarea aerului – efecte locale

II.3.1. Poluarea aerului – efecte locale în localităţile Corneşti, Vlădeni, Finta, Dărmăneşti Evaluarea calităţii aerului se poate realiza prin măsurători în puncte fixe şi prin utilizarea de tehnici de modelare. Astfel, în conformitate cu prevederile OM 592 / 2002, art. 42, măsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM si PM10 2,5), plumbului, benzenului şi monoxidului de carbon cu ajutorul metodelor specificate în anexa nr. 5 a ordinului de ministru este obligatorie pentru toate aglomerările şi toate zonele în care este depăşit pragul superior de evaluare. Măsurătorile specificate anterior pot fi completate cu tehnici de modelare pentru a oferi nivelul adecvat de informaţii privind calitatea aerului. Modelarea poluanţilor în procesul de evaluare a calităţii aerului reprezentă un instrument important în dezvoltarea programelor de acţiune pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, care reprezintă scopul si obiectivul final al autorităţilor publice de mediu. Prin modelare, se poate identifica contribuţia diferitelor categorii de surse la depăşirea valorilor limită. Nu sunt încă disponibile rezultatele evaluării calităţii aerului la nivelul judeţului Dâmboviţa pentru anul 2009, ultimul pentru care s-a derulat o astfel de procedură de evaluare. Urmare evaluării calităţii aerului în România pentru anii 2007 şi 2008, prin aplicarea de modele de dispersie, s-a înregistrat pentru localităţile Corneşti, Vlădeni, Finta, Dărmaneşti, depăşirea valorilor limită pentru indicatorul de calitate a aerului PM10 (> 35 de depăşiri a valorii limită admisă pentru concentraţia la 24 de ore, respectiv 50 micrograme/mc). Rezultatele evaluării calităţii aerului la nivel naţional, prin utilizarea de tehnici de modelare, prezintă relevanţă pentru localităţile Dărmăneşti, Vlădeni, Finta şi Corneşti, întrucât aplicarea tehnicilor de modelare a evidenţiat, pentru anii 2005, 2007, 2008, depăşirea VL impusă pentru poluantul PM . 10

LISTA 1 - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari

decât valoarea limită plus marja de tolerantă sau mai mari decât valoarea limită, În caz că nu a

fost fixată si o marjă de tolerantă

LISTA 2 - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea limită si

valoarea limită plus marja de tolerantă

Localitate PULBERI IN SUSPENSIE (PM ) PULBERI IN SUSPENSIE (PM ) 10 10Cornesti DA - 2007;2008 DA - 2005 Dărmănesti DA - 2007;2008 DA - 2005 Finta DA - 2007;2008 Vlădeni DA - 2007;2008

În ceea ce priveşte sursele de emisii de poluanţi care au determinat depăşirea valorilor limită, din concluziile studiului reiese că principalele surse de emisii de pulberi responsabile de neîncadrarea în VL în cazul localităţilor Dărmăneşti, Vlădeni, Finta şi Corneşti sunt instalaţiile de ardere rezidenţiale, comerciale şi instituţionale utilizate pentru încălzirea populaţiei în sezonul rece, în special cele în care se utilizează combustia de biomasă. Maniera de distribuţie spaţiala a concentraţiilor de PM10 indica o corelaţie cu distribuţia spaţiala a teritoriului administrativ al localităţilor, ceea ce conduce la concluzia ca aportul semnificativ îl au sursele de suprafaţa din categoria „procese de ardere de tip rezidenţial, instituţional, comercial.

29

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 In baza rezultatelor evaluării calităţii aerului prin aplicarea de modele de dispersie, pentru anii 2007 si 2008, puse la dispoziţia agenţiilor teritoriale de mediu la sfârşitul anului 2009, respectiv pentru cele 4 localităţi din judeţul Dâmboviţa pentru care a fost relevată depăşirea VL la 24 h pentru PM10, s-a decis iniţierea elaborării programului de gestionare a calităţii aerului în judeţul Dâmboviţa, pentru localităţile Corneşti, Vlădeni, Finta, Dărmăneşti.

II.3.2. Poluarea aerului – efecte locale în municipiul Târgovişte Suplimentar, A.P.M. Dâmboviţa a analizat în anul 2010, în perioada februarie –septembrie, nivelul pulberilor în suspensie (PM10 ), în localitatea Târgovişte în punctul de prelevare manuală amplasat pe platforma industrială a oraşului.

Punct de trelevare manuală

Nr. date

valide

Nr date > VL

Mediana (µg/m

Percentilă 98 (µg/m

% date valide


Media (µg/m3 3 3) ) )

Platforma industrială 77 51,33 62 80,52 91,90 95,39 184,42 Târgovişte

Tabel II.3.2. -1 Date anuale din reţeaua manuală de monitorizare - an 2010, indicator PM10/24h

0,00

25,00

50,00

75,00

100,00

125,00

Platforma industriala 76,19 91,30 98,81 99,65 94,62 73,85 101,00 98,70

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept

Fig. II.3.2. -1 Concentraţii medii anuale ale indicatorului PM10, înregistrate pe platforma industrială

Pe platforma industrială a municipiului Târgovişte, valorile ridicate înregistrate pe tot parcursul perioadei monitorizate se explică prin faptul că zona de prelevare este influenţată de aportul surselor apropiate (activităţi in domeniul materialelor de construcţii – staţii de betoane, producţie de prefabricate din beton, activităţi de construcţii – montaj, activităţi de încărcare/descărcare/transport materie primă şi produse finite) şi al surselor limitrofe (distanta de cca. 1 km, activităţi de elaborare oţel, procesare zgură), la care se adaugă traficul rutier. În punctul de prelevare amplasat în zona industrială a oraşului Târgovişte a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40µg/m3) şi numărul permis de depăşiri (35 zile/an) – vezi tabelul II.2.1.3. -3. La staţiile automate din Târgovişte şi Fieni nu a fost depăşit numărul permis de zile şi nici valoarea limită anuală pentru indicatorul analizat.

30

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 II.4. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

II.4.1. Poluari accidentale Conform legislaţiei în vigoare, accidentul ecologic se defineşte ca fiind evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări / emisii de substanţe sau preparate periculoase / poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate / bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice. În baza de date a A.P.M. Dâmboviţa au fost înregistrate 3 poluări accidentale în cursul anului 2010, care au determinat emisii de poluanţi cu potenţial efect asupra calităţii aerului . Nr. crt.

Agentul economic/ instituţia publică/ persoana fizică ce a anunţat incidentul

Localizarea incidentului

Modul de manifestare al fenomenului de poluare (cantitate şi tip de poluant scurs)

Factorii de mediu afectaţi / Suprafaţa afectată (mp)

Acţiuni imediate

Acţiuni planificate (preventive şi reparatorii)

Mod de Observatii gestionare a poluanţilor

1 OMV Petrom SA, Grup de Zăcăminte Ileana-Cartojani-Bolintin

sonda 724 Poiana

erupţie necontrolată gaz de sondă, nisip şi apă de zăcământ

sol/ 2000 aer

s-a intervenit cu echipele de interventie pentru punerea în siguranţă a sondei, realizare şanţuri colectare fluid

vidanjare lichid, curăţare suprafaţă

transport material poluant şi depozitare în spaţii special amenajate

sonda a fost forată în anul 1985 şi a fost activă în perioda 1985-1995, după care a fost asigurată cu un cap de erupţie

2 Carmeuse Holding SRL Braşov, Punct de lucru Fieni

incinta fabricii, punct de lucru Fieni

emisie în aer; cantitatea de var emisă a fost considerată nesemnificativă de către operatorul economic

aer oprirea imediată a instalaţiei de încărcare var măcinat; înlocuirea echipamentului defect, verificarea funcţionării minifiltrului în momentul repornirii acestuia

poluarea accidentală a fost apreciată de operator ca fiind de foarte scurtă durată (15-30 secunde).

3 Elsid SA, Str. Unirii nr 5, Târgovişte

incinta unităţii

incendiu aer lichidare incendiu

Accidente majore de mediu Nu au fost semnalate poluări cu impact major asupra mediului în anul 2010, conform datelor transmise de G.N.M. – Comisariatul Dâmboviţa.

31

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din judeţul Dâmboviţa Datele de calitate a aerului rezultate din componenta locală a Reţelei naţionale de Monitorizare a calităţii Aerului au pus în evidenta, în general, influenţa proceselor de combustie la sursele rezidenţiale, instituţionale şi comerciale în sezonul rece, a surselor mobile (activitatea de trafic rutier) şi, în mai mică măsură, influenţa activităţilor industriale. Totuşi, activităţile industriale pot exercita un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calităţii aerului, apelor, solului, generarea deşeurilor de diverse tipuri si prin utilizarea resurselor naturale şi a energiei. Scopul sistemului integrat de protecţie a mediului este implementarea unor măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor protejarea mediului ca un întreg. Se impune astfel necesitatea reglementării şi controlului integrat al activităţilor astfel încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile. În judeţul Dâmboviţa, ramura industrială cu cel mai mare impact asupra factorilor de mediu este industria metalurgică, prin intermediul unităţilor localizate pe platforma industrială a municipiului Târgovişte. Principalul factor de mediu afectat este aerul, prin emisii rezultate din pregătirea materiei prime, prelucrarea finală a produselor, transportul şi depozitarea materiei prime şi a produselor auxiliare. Influenţează mediului şi prin apele tehnologice evacuate şi prin deşeurile rezultate. Cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu se înscrie şi industria materialelor de construcţie prin fabricile de ciment şi var, activităţile specifice determinând eliminarea în atmosferă a unor cantităţi de pulberi, precum şi emisii de gaze cu efect de seră. În judeţ se desfăşoară şi activităţi de creştere intensivă a păsărilor care generează cantităţi de poluanţi ce afectează cei trei factori de mediu (apă, aer, sol). Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării industriale Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării provenită de la activităţile industriale specificate in Anexa 1 a Directivei 96/61/CE. Scopul sistemului integrat este implementarea de masuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a masurilor privind managementul deşeurilor, pentru activităţile menţionate în Anexa 1 pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a medului ca întreg. Cerinţele specifice privind abordarea integrată sunt transpuse în totalitate prin O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării aprobată prin Legea 84/2005. In judeţul Dâmboviţa, sub prevederile acestei ordonanţe intră următoarele activităţi industriale, respectiv următorii agenţi economici:

Activitatea principală Nr. Numele societarii /adresa Perioada de conform OUG 152/2005 crt. amplasamentului tranziţie Anexa 1* 1. S.C. SOCERAM S.A. BUCURESTI FILIALA

DOICESTI 3.5

2. S.C. AVICOLA SA TARTASESTI, com. Tartasesti 6.6a 3 S.C. NUBIOLA ROMANIA SRL DOICESTI, Loc.

Doicesti, Aleea Sinaia nr. 120 4.2e

4. S.C. AVICOLA SA GAESTI, Gaesti,sos. Bucuresti - Pitesti,km.70

6.6a 2014

5 S.C. AVICOLA SA CREVEDIA ,Com. Crevedia, Aleea Combinatului, nr. 486,jud. Dâmboviţa,

6.6a

6 MECHEL SA TARGOVISTE, STR. SOS. 2.3a; 2.3.b 2012

32


GAESTI,NR.11-13 7 S.C. ELSID S.A. TITU, Titu, jud. Dâmboviţa 4.2 ;6.8 2014 8 S.C. OTELINOX S.A.TARGOVISTE,Jud.

Dâmboviţa 2.6

9 S.C. CARPAT CEMENT S.A. FIENI ,jud. Dâmboviţa

3.1 2011

10 S.C.CARMEUSE HOLDING S.A. BRASOV, Str. Garii, Nr.2,Fieni, ,jud. Dâmboviţa

3.1

11 S.C.CROMSTEEL INDUSTRIES S.A.TARGOVISTE,Str. Laminorului nr. 16,

Târgovişte, Dâmboviţa

2.6

12 S.C. TERMICA S.A. TARGOVISTE Bd. I.C. Bratianu nr. 50 Târgovişte jud. Dâmboviţa

1.1

13 S.C.AVICOLA S.A. BUCURESTI - Punct de lucru Butimanu

6.6a 2014

14 S.C. WIENERBERGER S.A.SISTEME DE CARAMIZI- GURA OCNITEI

3.5

15 S.C. ERDEMIR ROMANIA SRL TARGOVISTE 2.3a 16 S.C. TERMOELECTRICA S.A.-S.E. DOICESTI 1.1 17. SC EURO CASA PROD SRL, com. ODOBESTI ,

jud. Dâmboviţa 6.6a

18. SC HADITON CEREALE SRL PETRESTI 6.6a 19. SC STEAUA ELECTRICA FIENI 4.2 20. SC SELECTNUTRICOM SA CREVEDIA 6.6a 21. SC ROMSUINTEST PERIS SA 6.4a

Tabel. II.5.- 1 Operatori economici din judeţul Dâmboviţa care intră sub incidenţa Directivei

IPPC

Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale Efectele modificatoare pe care le are omul asupra mediului sunt mai evidente ca intensitate şi răspândire în ultimii ani, din cauza dezvoltării industriei. Aceasta este principala sursă de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului tehnologic ce generează cantităţi mari de impurităţi care sunt degajate în aer, apă sau se depun pe sol. În judeţul Dâmboviţa, în zonele afectate de poluare din surse industriale, s-au stabilit prin programele de conformare, anexe la autorizaţiile de mediu emise pentru agenţii economici poluanţi, măsuri de reducere a impactului activităţilor industriale asupra calităţii mediului, măsuri care se regăsesc şi în Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Dâmboviţa, revizuit în anul 2007. Din cei 21 de operatori aflaţi sub incidenta Directivei IPPC în judeţul Dâmboviţa, 16 îndeplinesc condiţiile de conformitate. Au rămas, pentru perioada 2010-2014, 5 agenţi economici ce beneficiază de perioadă de tranziţie, care îşi vor reduce treptat emisiile in aer, apa sau sol, după caz realizând masurile cuprinse in Planul de Acţiune al Autorizaţiei Integrate de Mediu pe care o deţin. Autorizaţiile integrate conţin cerinţe şi valori limită de emisie care să asigure că sunt luate toate măsurile de prevenire adecvate pentru protecţia mediului. Valorile limită de emisie vor fi stabilite pe baza celor mai bune tehnici disponibile. Pentru a sprijini statele membre al UE în aplicarea Directivei IPPC are loc, intre statele membre şi industria aferentă, un schimb de informaţii referitoare la cele mai bune tehnici disponibile (BAT). Scopul acestui schimb de informaţii este de a echilibra diferenţele la nivel tehnologic în Comunitate şi de a promova la nivel mondial valorile limită stabilite în Comunitate şi tehnicile aplicate.

33

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 Tehnicile care trebuiesc luate in considerare în stabilirea BAT descriu în detaliu procedee privind diminuarea emisiilor, la care se adaugă şi date privind costurile corespunzătoare părţii tehnice. Procedeele care au un caracter vechi şi depăşit nu vor fi luate in considerare.

II.6. Tendinţe

II.6.1. Evoluţia calităţii aerului Deşi sursele de poluare a aerului din judeţ sunt diverse şi numeroase (metalurgie, industrie chimică, industria materialelor de construcţii, trafic rutier etc.), calitatea aerului a cunoscut o ameliorare datorită diminuării emisiilor rezultate din activităţile industriale, ca urmare a măsurilor impuse agenţilor economici: îmbunătăţirea monitorizării emisiilor, planuri de conformare viabile, importante lucrări de investiţii pe linie de protecţia mediului etc. Diagramele următoare evidenţiază evoluţia poluării aerului în perioada 2000-2010, pe baza datelor obţinute din reţeaua judeţeană de monitorizare a calităţii aerului, considerând CMA - concentraţie maxim admisă şi VL – valoare limită. Datele din reţeaua automată formată din staţiile DB1 (în Târgovişte) şi DB2 (în Fieni) sunt disponibile începând cu data de 1 mai 2008.

Evoluţia concentraţiilor de pulberi în atmosferă

0

5

10

15

20

Targoviste 17 6,82 8,49 6,31 7,04 6,88 8,15 6,69 3,76 5,45 2,85

Doicesti 17 13,21 11,52 6,67 4,78 4,47 6,11 5,5 2,91 4,00 3,57

Fieni 17 16,44 14,26 9,1 16,94 14,74 7,93 5,08 3,79 4,60 4,16

CMA/lună 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Targoviste Doicesti Fieni

Figura 2.2.9.-1. Evoluţia concentraţiilor de pulberi sedimentabile în perioada 2001 - 2010

34


0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Medie/an VL/an Fig. 2.2.9.-2. Evoluţia concentraţiilor de pulberi respirabile – fracţia PM , 10

3Târgovişte, Micro XII, puncte de prelevare manuală (µg/m )

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2008 2009 2010 VL/an

2008 29,76 0 17,7 0

2009 19,67 19,59 22,1 18,74

2010 19,17 22,95 23,15 19,11

VL/an 40 40 40 40

DB1, optic DB1, gravimetric DB2, optic DB2, gravimetric

Fig. 2.2.9.-3. Evoluţia concentraţiilor de pulberi respirabile – fracţia PM10 în Târgovişte (DB1)

şi Fieni (DB2), staţii automate (µg/m3 1)

1 În anul 2008 a fot realizată numai măsurătoare automată (optică)

35

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 Evoluţia concentraţiilor de noxe în atmosferă, măsurate prin staţiile automate:

0

5

10

15

20

25

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an

DB1 Târgovişte - medie/an 8,7 11,73 20,19

DB2 Fieni - medie/an 9,11 9,38 10,23

2008 2009 2010

Fig. 2.2.9.-4 Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de SO2 la staţiile automate

DB1 şi DB2 (µg/m3)

0

10

20

30

40

50

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an VL/an


DB2 Fieni - medie/an 15,31 18,13 13,73

VL/an 46,67 43,34 40

2008 2009 2010

Fig. 2.2.9.-5 Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de NO2 la staţiile automate


0

20

40

60



DB2 Fieni - medie/an 21,01 29,14 23,4

2008 2009 2010

Fig. 2.2.9.-6 Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de NOx la staţiile automate


36


0

20

40

60

80



DB2 Fieni - medie/an 57,36 46,59 50,03

2008 2009 2010

Fig. 2.2.9.-7 Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de O3 la staţiile automate DB1

şi DB2 (µg/m3)

0

0,1

0,2

0,3

0,4



DB2 Fieni - medie/an 0,262 0,229 0,23

2008 2009 2010

Fig. 2.2.9.-8 Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de CO la staţiile automate DB1

şi DB2 (mg/m3)

În vederea prevenirii şi combaterii poluării aerului, la nivel naţional s-au stabilit norme de concentraţii maxime admisibile ale poluanţilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative corespunzătoare cu cerinţele europene şi internaţionale. Principalele modalităţi de menţinere a calităţii aerului sunt:

reducerea eliminării în atmosfera a substanţelor poluante; diminuarea influenţei răspândirii poluanţilor în aer; amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele populate; creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi, care influenţează benefic fenomenele

meteorologice şi asigură o circulaţie mai rapida a diferitelor substanţe poluante. La nivel local se urmăreşte reducerea poluării aerului prin impunerea de obiective şi măsuri prin intermediul programele de conformare ale autorizaţiilor de mediu şi prin planurile de acţiune ale autorizaţiilor integrate de mediu, conform prevederilor legislative în vigoare.

37

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 II.6.2. Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţul Dâmboviţa, pentru localităţile Dărmăneşti, Vlădeni, Corneşti, Finta Programul de gestionare a calităţii aerului este întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare si punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, instrument în sprijinul autorităţilor/entităţilor responsabile cu punerea în practică a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost elaborat de către Comisia Tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului la nivelul judeţului Dâmboviţa înfiinţată, conform legislaţiei în vigoare, prin Ordinul Prefectului nr. 171/15.05.2008, reactualizată prin Ordinul Prefectului nr. 19 / 25.01.2010. In conformitate cu prevederile HG 543/2004, art.15, după parcurgerea etapelor de consultare a publicului, forma finală a programului de gestionare a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dâmboviţa nr 165 din 28.07.2010, întrucât programul priveşte mai multe localităţi din judeţ. Programul cuprinde măsuri necesar a fi realizate în cele 4 localităţi în perioada 2010 – 2012, în scopul reducerii emisiilor de poluanţi (PM10), astfel încât să fie respectate valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi ecosistemelor. Pentru fiecare măsură/acţiune inclusă în program, titularul a estimat perioada de realizare, costurile necesare, sursele de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii. Responsabilii măsurilor/acţiunilor cuprinse în Program au obligaţia de a respecta termenele asumate si de a raporta stadiul acţiunilor, respectiv realizarea masurilor. Aceasta raportare se transmite la APM Dâmboviţa până la data de 15 decembrie a fiecărui an, ulterior urmând a fi elaborat raportul anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul de gestionare a calităţii aerului. Stadiului realizării măsurilor din Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţul Dâmboviţa pentru localităţile Corneşti, Finta, Dărmăneşti şi Vlădeni.

PGCAD a fost pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continuă a emisiilor de poluanţi în perioada stabilită, cât şi pentru a distribui efortul financiar aferent. La nivelul comunelor Corneşti, Finta, Dărmăneşti şi Vlădeni au fost incluse în Program o serie de măsuri în vederea soluţionării problemelor de poluare a aerului cu particule respirabile în suspensie, fracţia PM . 10

Centralizat, stadiul realizării măsurilor la sfârşitul anului 2010, pentru fiecare localitate, se prezintă astfel:

38


Tabel. II.6.2.- 1 Stadiul realizării măsurilor din PGCA Corneşti

realizat în avans nerealizat realizat realizat parţial Total

2010 1 2 - 0 3 2011 - 1 - 1 2 2012 - - - 1 1 Total 1 3 - 2 6

Finta realizat în

avans realizat realizat parţial nerealizat Total

2010 0 3 - 1 4 2011 - - - 4 4 2012 - 1 - 1 2 Total 0 4 - 6 10

Vlădeni realizat în


2010 1 1 - - 2 2011 - - 1 - 1 2012 - 1 - - - Total 1 1 1 - 3

Dărmăneşti realizat în


2010 - 3 - - 3 2011 - 1 - - 1 2012 - - - - - Total - 4 - - 4

TOTAL realizat în


2010 2 9 - 1 12 2011 - 2 1 5 8 2012 - 1 - 2 3 Total 2 12 1 8 23

Principala cauză a nerealizării măsurilor care au avut termen de realizare 2010 o constituie, conform informaţiilor transmise de autorităţile publice locale ale celor 4 localităţi, lipsa surselor financiare.

39

calitatea aerului db 2010

Documents