curs 3 calitatea aerului interior

Curs 3Curs 3

CALITATEA CALITATEA AERULUI INTERIORAERULUI INTERIOR

Compozitia aerului umedCompozitia aerului umed

Compozitia aerului uscatCompozitia aerului uscat

Lucrările de construcţii trebuie să asigure un mediuLucrările de construcţii trebuie să asigure un mediusănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele poluante:sănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele poluante:

produse metabolice (bioxid de carbon, vapori de apă, produse metabolice (bioxid de carbon, vapori de apă, mirosuri ale corpului uman etc);mirosuri ale corpului uman etc);

produse de ardere (oxid de carbon, bioxid de carbon, vapori produse de ardere (oxid de carbon, bioxid de carbon, vapori de apă, oxizi de azot, hidrocarburi etc);de apă, oxizi de azot, hidrocarburi etc);

fum de ţigare;fum de ţigare; compuşi organici volatili (formaldehida, solvenţi etc);compuşi organici volatili (formaldehida, solvenţi etc); particule în suspensie respirabile şi nerespirabile;particule în suspensie respirabile şi nerespirabile; micro-organisme (bacterii, viruşi, mucegai etc);micro-organisme (bacterii, viruşi, mucegai etc); radon şi substanţe radioactive;radon şi substanţe radioactive; particule sedimentabile.particule sedimentabile.

Lucrările de construcţii trebuie să asigure un mediuLucrările de construcţii trebuie să asigure un mediusănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele sănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele poluantepoluante::

Lucrările de construcţii trebuie să asigure un mediuLucrările de construcţii trebuie să asigure un mediusănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele sănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele

poluantepoluante::

Poluanţii ce pot altera calitatea aerului provin din:Poluanţii ce pot altera calitatea aerului provin din: materiale de construcţii;materiale de construcţii; instalaţii tehnice, inclusiv aparatură de ardere;instalaţii tehnice, inclusiv aparatură de ardere; mobilier şi echipamente;mobilier şi echipamente; modul de ocupare a spaţiilor (număr de persoane, animmodul de ocupare a spaţiilor (număr de persoane, animale,ale,

planteplante,, etc.). etc.). activităţi din interiorul clădirii (lucrări de întreţinere, spălat, activităţi din interiorul clădirii (lucrări de întreţinere, spălat,

uscat, preparat hrana, zugrăveli, vopsitorii etc.);uscat, preparat hrana, zugrăveli, vopsitorii etc.); sistemul de distribuţie a apei;sistemul de distribuţie a apei; sol;sol; surse exterioare.surse exterioare.

Lucrările de construcţii trebuie să asigure un mediuLucrările de construcţii trebuie să asigure un mediusănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele sănătos pentru ocupanţi, ţinând seama de sursele

poluantepoluante::

Controlul emanaţiei de noxe se poate realiza prin:Controlul emanaţiei de noxe se poate realiza prin: interzicerea/limitarea anumitor substanţe;interzicerea/limitarea anumitor substanţe; concepţia de alcătuire şi realizare a construcţiilor concepţia de alcătuire şi realizare a construcţiilor

în ansamblu sau a elementelor componente de în ansamblu sau a elementelor componente de construcţii sau instalaţii;construcţii sau instalaţii;

reglarea debitului de aer pe baza bilanţurilor de reglarea debitului de aer pe baza bilanţurilor de concentraţii;concentraţii;

utilizarea de fungicide sau alte substanţe bioacide utilizarea de fungicide sau alte substanţe bioacide pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.pentru eliminarea sau neutralizarea noxelor.

COMPOZIŢIA AERULUI EXTERIORCOMPOZIŢIA AERULUI EXTERIOR

Pentru calcule estimative (în proiectarea sau Pentru calcule estimative (în proiectarea sau verificarea construcţiilor) privind schimburile verificarea construcţiilor) privind schimburile de aer, se acceptă uzual următoarea de aer, se acceptă uzual următoarea compoziţie a aerului exterior uscat (în compoziţie a aerului exterior uscat (în procente de masă)*:procente de masă)*:

oxigen, "0oxigen, "022": 20,94%": 20,94% bioxid de carbon, "C0bioxid de carbon, "C022": 0,03%": 0,03% azot, "Nazot, "N22" şi gaze inerte: 79,03%." şi gaze inerte: 79,03%.


Calitatea aerului atmosferic depinde de Calitatea aerului atmosferic depinde de concentraţia diferitelor substanţe sub formă de concentraţia diferitelor substanţe sub formă de gaze, vapori sau pulberi care intră în compoziţia gaze, vapori sau pulberi care intră în compoziţia sa. Aceste concentraţii se pot exprima în: -sa. Aceste concentraţii se pot exprima în: -

procente de volum sau masă (%);procente de volum sau masă (%); "mg" substanţă poluantă/m3 de aer (mg/m3);"mg" substanţă poluantă/m3 de aer (mg/m3); "mg" substanţă poMantă/kg aer (mg/kg);"mg" substanţă poMantă/kg aer (mg/kg); "ppm" (părţi de substanţă poluantă raportate la 1 "ppm" (părţi de substanţă poluantă raportate la 1

milion părţi de aermilion părţi de aer

COMPOZIŢIA AERULUI EXTERIORCOMPOZIŢIA AERULUI EXTERIOR în calcule de proiectare se consideră că 1 în calcule de proiectare se consideră că 1 mm33 de de

aer cântăreşte 1,2928 kg (în condiţii normale de aer cântăreşte 1,2928 kg (în condiţii normale de exploatare: temperatura variind între 0-35exploatare: temperatura variind între 0-35ººC, C, presiunea atmosferică = 0,1 MPa±10%).presiunea atmosferică = 0,1 MPa±10%).

Procentul de C0Procentul de C022 conţinut în aer poate fi mai mic conţinut în aer poate fi mai mic de 0,03% în zonele rurale şi mai mare în zone de de 0,03% în zonele rurale şi mai mare în zone de oraş, unde ajunge la 0,04%. Aerul mai poate oraş, unde ajunge la 0,04%. Aerul mai poate conţine diverse particule, cât şi vapori de apă conţine diverse particule, cât şi vapori de apă (umiditatea relativă poate ajunge iarna până la 80-(umiditatea relativă poate ajunge iarna până la 80-95% şi vara până la 50-75%).95% şi vara până la 50-75%).

Concentraţiile maxime admisibile ale substanţelor Concentraţiile maxime admisibile ale substanţelor chimicechimice din aer sunt prezentate în tabelul 2. din aer sunt prezentate în tabelul 2.

Amplasarea construcţiilorAmplasarea construcţiilor d de locuit sau a clădirilor e locuit sau a clădirilor publice este interzisă în zonele în carepublice este interzisă în zonele în care concentraţiile de concentraţiile de noxe depăşesc limitele din tabelul 2.noxe depăşesc limitele din tabelul 2.

In cazuri bine justificate, amplasarea de construcţii în In cazuri bine justificate, amplasarea de construcţii în astfel de zone se poate face cu avizul organismelor astfel de zone se poate face cu avizul organismelor având atribuţii în controlul mediului şi sănătăţii având atribuţii în controlul mediului şi sănătăţii populaţiei cu adoptarea de măsuri tehnice pentru populaţiei cu adoptarea de măsuri tehnice pentru înscrierea în parametrii prevăzuţi în tabel.înscrierea în parametrii prevăzuţi în tabel.


Calculul concentraţiilor (pentru mai multe substanţe acţio Calculul concentraţiilor (pentru mai multe substanţe acţio nând concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87.nând concomitent) se face conform prevederilor STAS 12574-87.în aceste cazuri, valoarea totală a concentraţiei diverselorîn aceste cazuri, valoarea totală a concentraţiei diverselorsubstanţe nu poate depăşi 10 ppm (în cazul valorilor medii desubstanţe nu poate depăşi 10 ppm (în cazul valorilor medii descurtă durată) şi 4 ppm (în cazul valorilor medii zilnice).scurtă durată) şi 4 ppm (în cazul valorilor medii zilnice).

2.4.2.4. Umiditatea relativă de calcul a aerului exterior esteUmiditatea relativă de calcul a aerului exterior esteconform STAS 6472/2-83. Pentru perioada de iarna aceastăconform STAS 6472/2-83. Pentru perioada de iarna aceastăumiditate este de 85%, iar pentru cea de vară de 70%, pentruumiditate este de 85%, iar pentru cea de vară de 70%, pentrutoate zonele climatice ale teritoriului României.toate zonele climatice ale teritoriului României.

2.5.2.5. Concentraţiile maxime admise pentru pulberi sedimenta-Concentraţiile maxime admise pentru pulberi sedimenta-bile se prezintă în tabelul 3 (conf. STAS 12574-87).bile se prezintă în tabelul 3 (conf. STAS 12574-87).


COMPOZIŢIA AERULUI INTERIORCOMPOZIŢIA AERULUI INTERIOR Concentraţia de substanţe poluante în interiorul unităţilor Concentraţia de substanţe poluante în interiorul unităţilor

funcţionale se limitează după cum urmează:funcţionale se limitează după cum urmează:

Conţinutul de formaldehida din aer (degajată Conţinutul de formaldehida din aer (degajată sub formă de substanţe volatile în special sub formă de substanţe volatile în special din materialele de construcţie: răşini din materialele de construcţie: răşini sintetice, coloranţi etc.) nu va depăşi sintetice, coloranţi etc.) nu va depăşi valoarea de 0,035 mg/m3 ca valoare medie valoarea de 0,035 mg/m3 ca valoare medie înregistrată pe parcursul celor mai înregistrată pe parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.de 24 de ore.



Radioactivitatea conţinutului de radon 220 şi/sau radon 222Radioactivitatea conţinutului de radon 220 şi/sau radon 222 din aer (provenit din sol sau din materiale de construcţiedin aer (provenit din sol sau din materiale de construcţie nu nu va depăşi valoarea medie anuală de 140 Bq/m3.va depăşi valoarea medie anuală de 140 Bq/m3.

Conţinutul de monoxid de carbon trebuie să fie câtConţinutul de monoxid de carbon trebuie să fie câtmai scăzut dar nu mai mult de 6 mg/m3 aer, în cele maimai scăzut dar nu mai mult de 6 mg/m3 aer, în cele maidefavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.Observaţie:Observaţie:

Această concentraţie a monoxidului de carbon din aer Această concentraţie a monoxidului de carbon din aer asigură nedepăşirea concentraţiei admisibile de asigură nedepăşirea concentraţiei admisibile de carboxihemoglobină din sânge, şi anume de l,5%COHB.carboxihemoglobină din sânge, şi anume de l,5%COHB.



Conţinutul de bioxid de carbon din aer Conţinutul de bioxid de carbon din aer trebuie să nutrebuie să nu depăşească 1600 mg/m3 aer depăşească 1600 mg/m3 aer (cea. 0,05%).(cea. 0,05%).

Observaţie:Observaţie: Bioxidul de carbon din aerul unei încăperi se Bioxidul de carbon din aerul unei încăperi se

datorează prezen ţei omului şi datorează prezen ţei omului şi metabolismului său. Cantitatea de bioxid de metabolismului său. Cantitatea de bioxid de carbon eliminată de o persoană se carbon eliminată de o persoană se determină conform Anexei 4determină conform Anexei 4

Anexa 4Anexa 4 Producerea de bioxid de carbon (C0Producerea de bioxid de carbon (C022) A.l. Surse A. 1.1. ) A.l. Surse A. 1.1.

Schimburi metaboliceSchimburi metabolice Eliminarea de C0Eliminarea de C022 în cadrul schimburilor metabolice se datorează în cadrul schimburilor metabolice se datorează

oxidării produselor organice, din interiorul organis mului. Acest oxidării produselor organice, din interiorul organis mului. Acest proces depinde de modul în care se produce degradarea proces depinde de modul în care se produce degradarea subansamblurilor obţinute de organism prin alimenta ţie (glucide, subansamblurilor obţinute de organism prin alimenta ţie (glucide, lipide şi proteine) şi de cantitatea de căldură eliberată prin lipide şi proteine) şi de cantitatea de căldură eliberată prin degradarea acestor substanţe.degradarea acestor substanţe.

Debitul de C0Debitul de C022 eliberat în cadrul schimburilor metabolice se eliberat în cadrul schimburilor metabolice se determină, în mod experimental, cu relaţia:determină, în mod experimental, cu relaţia:

K = 85 x K = 85 x 1010-4-4 x M x A ( x M x A (mm33//h)h) (A.2.1)(A.2.1) în care: M - nivelul metabolic corespunzător unei anumite în care: M - nivelul metabolic corespunzător unei anumite

activităţi, conform tabelului 1, din text (art.1.3);activităţi, conform tabelului 1, din text (art.1.3); A - suprafaţa totală a corpului uman (de ex. pentru un bărbat cu A - suprafaţa totală a corpului uman (de ex. pentru un bărbat cu

înălţimea de 1,70 m, având masa de 70 kgînălţimea de 1,70 m, având masa de 70 kg;; A A =1,8 =1,8 mm22).).

Producerea de bioxid de carbon Producerea de bioxid de carbon (C02)(C02) A.1. Surse A.1. Surse

A.1.2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de C02 în A.1.2. Descompunerea unor produse de combustie Eliminarea de C02 în procesul de funcţionare a unor instalaţii ce folosesc produse combustibile procesul de funcţionare a unor instalaţii ce folosesc produse combustibile depinde de numeroşi parametri: natura combustibilului, tipul şi depinde de numeroşi parametri: natura combustibilului, tipul şi randamentul aparatului, etc. în cazul instalaţiilor de încălzire sau a randamentul aparatului, etc. în cazul instalaţiilor de încălzire sau a aparatelor casnice ce funcţionează cu gaze naturale (având în compozite, aparatelor casnice ce funcţionează cu gaze naturale (având în compozite, în mod preponderent, CH4) se poate considera că debitul de C02 eliberat în mod preponderent, CH4) se poate considera că debitul de C02 eliberat în cadrul procesului de ardere (în m3/h) este egal cu volumul de gaz în cadrul procesului de ardere (în m3/h) este egal cu volumul de gaz consumat. consumat.

A. 1.3. Prezenţa plantelor în încăperiA. 1.3. Prezenţa plantelor în încăperi In prezenţa luminii, în procesul de asimilare clorofiliană plantele absorb In prezenţa luminii, în procesul de asimilare clorofiliană plantele absorb

bioxidul de carbon, contribuind la îmbunătăţirea calităţii aerului. în lipsa bioxidul de carbon, contribuind la îmbunătăţirea calităţii aerului. în lipsa luminii, plantele elimină însă C02, în procesul de respiraţie, ceea ce luminii, plantele elimină însă C02, în procesul de respiraţie, ceea ce conduce la creşterea concentraţiei de substanţă poluantă în aerul din conduce la creşterea concentraţiei de substanţă poluantă în aerul din unitatea funcţională.unitatea funcţională.

In prezent nu există date suficiente pentru cuantificarea proceselor In prezent nu există date suficiente pentru cuantificarea proceselor descrise mai sus. Cunoaşterea fenomenelor ce se produc permite însă ca descrise mai sus. Cunoaşterea fenomenelor ce se produc permite însă ca amplasarea plantelor în diverse spaţii să se facă în mod judicios. De amplasarea plantelor în diverse spaţii să se facă în mod judicios. De exemplu, nu se vor introduce plante în spaţii ce pot fi ventilate eficient în exemplu, nu se vor introduce plante în spaţii ce pot fi ventilate eficient în cursul nopţii şi se va evita prezenţa lor în dormitoare de mici dimensiuni.cursul nopţii şi se va evita prezenţa lor în dormitoare de mici dimensiuni.

Continutul de vapori de apa din aerContinutul de vapori de apa din aer Conţinutul de vapori de apă din aer trebuie să nu depăşească valorile Conţinutul de vapori de apă din aer trebuie să nu depăşească valorile

prevăzute în tabelul 4, în cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un prevăzute în tabelul 4, în cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.interval de 24 de ore.

Conţinutul de vapori de apă din aerul unei încăperi se dato rează Conţinutul de vapori de apă din aerul unei încăperi se dato rează prezenţei omului şi metabolismului său, precum şi existen ţei plantelor şi prezenţei omului şi metabolismului său, precum şi existen ţei plantelor şi diferitelor activităţi casnice. Cantitatea de umezea lă degajată de o diferitelor activităţi casnice. Cantitatea de umezea lă degajată de o persoană sau de alte surse se determină conform Anexei 4. 'persoană sau de alte surse se determină conform Anexei 4. '

Nr. crt.Nr. crt. Destinaţia Destinaţia încăperiiîncăperii

Concentraţia maximă mg/mConcentraţia maximă mg/m33

Regim de varaRegim de vara t t= = 25±3°25±3°CC

Regim de iarna t= 20±2°Regim de iarna t= 20±2°CC

1.1. Unitati Unitati functionale din functionale din cladiri civilecladiri civile

15.40015.400 9.4509.450

Anexa 4 Anexa 4 Producerea de vapori de Producerea de vapori de apăapă

. . Umiditatea aeruluiUmiditatea aerului Aerul conţine întotdeauna o anumită cantitate de vapori de apă care poate fi Aerul conţine întotdeauna o anumită cantitate de vapori de apă care poate fi

exprimată prin concentraţia vaporilor de apă în aer, C, denumită şi umiditate exprimată prin concentraţia vaporilor de apă în aer, C, denumită şi umiditate absolută, măsurată în g/m3 sau în g/kg.absolută, măsurată în g/m3 sau în g/kg.

La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă nu poate depăşi o anumită La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă nu poate depăşi o anumită limită, denumită concentraţia de saturaţie sau umiditatea absolută la saturaţie limită, denumită concentraţia de saturaţie sau umiditatea absolută la saturaţie Cs (în g/m3 sau în g/kg). Această cantitate maximă este o funcţie Cs (în g/m3 sau în g/kg). Această cantitate maximă este o funcţie corespunzătoare de temperatură.corespunzătoare de temperatură.

în mod curent se foloseşte noţiunea de umiditate relativă a aerului (în %) care în mod curent se foloseşte noţiunea de umiditate relativă a aerului (în %) care reprezintă raportul dintre presiunea parţială efectivă a vaporilor de apă din aer reprezintă raportul dintre presiunea parţială efectivă a vaporilor de apă din aer şi presiunea parţială de saturaţie, la temperatura dată. Umiditatea relativă dă o şi presiunea parţială de saturaţie, la temperatura dată. Umiditatea relativă dă o indicaţie asupra gradului de saturaţie a aerului cu vapori de apă. Atunci când, indicaţie asupra gradului de saturaţie a aerului cu vapori de apă. Atunci când, la o temperatură dată aerul conţine cantitatea maximă de vapori de apă, aerul la o temperatură dată aerul conţine cantitatea maximă de vapori de apă, aerul este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativă este de 100%. Umiditatea este denumit "saturat" iar umiditatea sa relativă este de 100%. Umiditatea relativă poate fi măsurată uşor cu aparate de diferite tipuri denumite în general relativă poate fi măsurată uşor cu aparate de diferite tipuri denumite în general psihometre, dar este necesar să se precizeze totodată şi temperatura aerului la psihometre, dar este necesar să se precizeze totodată şi temperatura aerului la care sa făcut măsurarea.care sa făcut măsurarea.


între mărimile de mai între mărimile de mai sus există relaţia:sus există relaţia: 100

)803()803(100

CCCC

pp

S

S

sa

)100

1(803

100803

aS

aS

C

CC

în care: φa - umiditatea relativă, în %;p - presiunea parţială efectivă a vaporilor de apă, în Pa; ps - presiunea parţială de saturaţie a vaporilor de apă, în Pa; C concentraţia vaporilor de apă, în g/m3; Cs concentraţia de saturaţie a vaporilor, în g/m1.

[%]

[g,/m3]


Daca concentraţiile se exprimă în g/kg relaţiile Daca concentraţiile se exprimă în g/kg relaţiile (B.l.) şi (B.2.) devin(B.l.) şi (B.2.) devin

)621()621(100CCCC

pp

S

S

sa

)100

1(621

100621

as

aS

C

CC

[%]

[g/m3]

Presiunile si concentratiile de Presiunile si concentratiile de saturatiesaturatie

Surse de producere de vaporin de Surse de producere de vaporin de apa - apa - Activitatea metabolicăActivitatea metabolică

Degajarea vaporilor de apa de origine metabolică se efectuează în 3 moduri:Degajarea vaporilor de apa de origine metabolică se efectuează în 3 moduri: prin respiraţie (aerul expirat din plămâni este practic saturat cu vapori de apă);prin respiraţie (aerul expirat din plămâni este practic saturat cu vapori de apă); prin difuzia vaporilor de apă prin piele (perspiraţie);prin difuzia vaporilor de apă prin piele (perspiraţie); prin evaporarea sudorii (gradul de transpiraţie fiind corelat cu senzaţia de prin evaporarea sudorii (gradul de transpiraţie fiind corelat cu senzaţia de

confort).confort). Producţia de vapori de apă pentru o persoană aflată în stare de confort termic Producţia de vapori de apă pentru o persoană aflată în stare de confort termic

(-0,5 < PMV < 0,5, conform STAS 13149-92) este dată de relaţia:(-0,5 < PMV < 0,5, conform STAS 13149-92) este dată de relaţia: K * 87x0,185xAx(M2+0,4xM)xl03 (mg/h)K * 87x0,185xAx(M2+0,4xM)xl03 (mg/h) (B.3)(B.3) în care: K - debitul vaporilor de apă, în g/h; A - suprafaţa totală a corpului în care: K - debitul vaporilor de apă, în g/h; A - suprafaţa totală a corpului

uman, în -m2; M - nivelul de activitate metabolică, în met.uman, în -m2; M - nivelul de activitate metabolică, în met. Pentru un adult (A =1,8 m2):Pentru un adult (A =1,8 m2): K = 29x(M2+0,4xM)xl03 (mg/h)K = 29x(M2+0,4xM)xl03 (mg/h) (B.3')(B.3') ..

Surse de producere de vaporilor de Surse de producere de vaporilor de apa - apa - Activitatea metabolicăActivitatea metabolică

Nivelul de activitate metabolică este precizat în STAS Nivelul de activitate metabolică este precizat în STAS 13149-92, în funcţie de natura activităţii. Nivelul de 1 13149-92, în funcţie de natura activităţii. Nivelul de 1 met=58,15 W/m2, corespunde metabolismului unei met=58,15 W/m2, corespunde metabolismului unei persoane în repaos, aflată în poziţie aşezată.persoane în repaos, aflată în poziţie aşezată.

Debitele de vapori de apă produse de o persoană aflată în Debitele de vapori de apă produse de o persoană aflată în stare de confort termic, pentru diferite nivele de activitate stare de confort termic, pentru diferite nivele de activitate sunt prezentate în tabelul de mai jossunt prezentate în tabelul de mai jos

Nivelul de Nivelul de activitate in metactivitate in met

11 1,21,2 1,61,6 22

Debitul de Debitul de vapori de apa vapori de apa in mg/hin mg/h

40.00040.000 55.00055.000 95.00095.000 140.000140.000

Surse de producere de vaporilor de Surse de producere de vaporilor de apa – Activitati casniceapa – Activitati casnice

Numeroase activităţi practicate într-o locuinţă sunt genera toare de vapori Numeroase activităţi practicate într-o locuinţă sunt genera toare de vapori de apă: prepararea hranei, baia, duşul, spălatul, uscatul şi călcatul rufelor, de apă: prepararea hranei, baia, duşul, spălatul, uscatul şi călcatul rufelor, etc.etc.

-- prepararea hraneiprepararea hranei Producerea de vapori de apă în bucătărie este foarte variabila. Ea Producerea de vapori de apă în bucătărie este foarte variabila. Ea

depinde de obiceiurile culinare şi prezintă perioade de vârf care pot fi depinde de obiceiurile culinare şi prezintă perioade de vârf care pot fi foarte importante.foarte importante.

Se poate estima că, pentru o locuinţa ocupată de 4 persoane, activitatea Se poate estima că, pentru o locuinţa ocupată de 4 persoane, activitatea de preparare a hranei, inclusiv spălatul veselei, produce cea. 700 g de de preparare a hranei, inclusiv spălatul veselei, produce cea. 700 g de vapori de apă, dimineaţa, 800 g la prânz şi 1700 g seara; în medie zilnică vapori de apă, dimineaţa, 800 g la prânz şi 1700 g seara; în medie zilnică se poate considera un debit de vapori de cea. 130 g/h, cu vârfuri până la se poate considera un debit de vapori de cea. 130 g/h, cu vârfuri până la 1000 ... 1500 g/h.1000 ... 1500 g/h.

-- baia sau duşulbaia sau duşul Producerea vaporilor de apă în camere de baie poate fi evaluată la 600 ... Producerea vaporilor de apă în camere de baie poate fi evaluată la 600 ...

1000 g/zi pentru o familie de 4 persoane. 1000 g/zi pentru o familie de 4 persoane. -- spălatul şi uscatul rufelorspălatul şi uscatul rufelor Pentru o locuinţă de 4 persoane, se poate estima că spălatul rufelor emite Pentru o locuinţă de 4 persoane, se poate estima că spălatul rufelor emite

cea. 3 kg de vapori de apa pe săptămână, uscarea rufelor cea. 9 cea. 3 kg de vapori de apa pe săptămână, uscarea rufelor cea. 9 kg/sâptâmânâ iar spălatul pardoselilor cea. 300 g/sâptâmână.kg/sâptâmânâ iar spălatul pardoselilor cea. 300 g/sâptâmână.

Surse de producere de vaporilor de apa Surse de producere de vaporilor de apa – Aparate casnice cu ardere deschisa– Aparate casnice cu ardere deschisa

Aparate casnice cu ardere deschisăAparate casnice cu ardere deschisă Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura Debitul de vapori emis de arderea combustibililor depinde de natura

acestora şi de puterea arzătorului.acestora şi de puterea arzătorului. Pentru aparatele de uz casnic (maşini de gătit, plite) în condiţii normale Pentru aparatele de uz casnic (maşini de gătit, plite) în condiţii normale

de ardere a combustibilului, se pot admite următoarele debite de de ardere a combustibilului, se pot admite următoarele debite de vapori:vapori:

gaze naturale gaze naturale 160 g/hm3 160 g/hm3 petrol lampant petrol lampant 100 g/hm! 100 g/hm! gaz îmbuteliat gaz îmbuteliat 130 g/hm3 130 g/hm3 Pentru calcule orientative se poate considera că volumul vaporilor de Pentru calcule orientative se poate considera că volumul vaporilor de

apă eliberaţi în cadrul procesului de combustie este sensibil egal cu apă eliberaţi în cadrul procesului de combustie este sensibil egal cu dublul volumului de gaz metan (ţinând seama că densitatea vaporilor dublul volumului de gaz metan (ţinând seama că densitatea vaporilor de apă este, conform Anexei 1, de 0,8029 kg/m3)de apă este, conform Anexei 1, de 0,8029 kg/m3)

Surse de producere de vaporilor de apa – Surse de producere de vaporilor de apa – Plante verzi Plante verzi si asi alte surse de umiditatelte surse de umiditate

Plante verziPlante verzi Producţia de vapori de apă pentru plante de apartament Producţia de vapori de apă pentru plante de apartament

este:este: buchete de flori legate:buchete de flori legate: 5 5 10 g/h 10 g/h glastră cu flori:glastră cu flori: 7 7 15 g/h 15 g/h plante acvatice (nimfacee): 6 plante acvatice (nimfacee): 6 8 g/h 8 g/h ficus elasticus:ficus elasticus: 10 10 20 g/h 20 g/h Alte surse de umiditateAlte surse de umiditate In cadrul unui apartament pot exista şi alte surse de emisie In cadrul unui apartament pot exista şi alte surse de emisie

a vaporilor de apă, în special recipientele care conţin apă, a vaporilor de apă, în special recipientele care conţin apă, ca de exemplu: evaporatoarele care se montează pe ca de exemplu: evaporatoarele care se montează pe radiatoarele de calorifer sau acvariile. Debitul de vapori radiatoarele de calorifer sau acvariile. Debitul de vapori pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h.pentru aceste surse poate fi apreciat la 40 g/h.

Surse de producere de vaporilor de apa Surse de producere de vaporilor de apa – Umiditatea de constructie– Umiditatea de constructie

Umiditatea de construcţieUmiditatea de construcţie Prin umiditate de construcţie se înţelege cantitatea de umi ditate prezentă într-o Prin umiditate de construcţie se înţelege cantitatea de umi ditate prezentă într-o

construcţie după terminarea lucrărilor de execuţie.construcţie după terminarea lucrărilor de execuţie. Această umiditate este dată de:Această umiditate este dată de: apa absorbita de materialele de construcţie în cursul depozi tării la fabricant şi pe apa absorbita de materialele de construcţie în cursul depozi tării la fabricant şi pe

şantier;şantier; apa de amestec necesara punerii în operă a materialului (betoane, mortare, ipsos, apa de amestec necesara punerii în operă a materialului (betoane, mortare, ipsos,

etc.);etc.); apa provenita din precipitaţiile atmosferice, absorbită de materiale în cursul fazei de apa provenita din precipitaţiile atmosferice, absorbită de materiale în cursul fazei de

execuţie.execuţie. Viteza cu care această umiditate va fi evaporată depinde de:Viteza cu care această umiditate va fi evaporată depinde de: cantităţile de umiditate absorbite (abundenţa ploilor în cursul fazei de execuţie, cantităţile de umiditate absorbite (abundenţa ploilor în cursul fazei de execuţie,

ponderea volumului de materiale puse în operă cu procese umede (de ex. betoanele);ponderea volumului de materiale puse în operă cu procese umede (de ex. betoanele); caracteristicile de uscare ale materialelor puse în operă (de ex. la grosime egală, caracteristicile de uscare ale materialelor puse în operă (de ex. la grosime egală,

betoanele se usucă mai lent în comparaţie cu o zidărie de cărămidă);betoanele se usucă mai lent în comparaţie cu o zidărie de cărămidă); grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proporţională cu grosimea straturilor de material (viteza de uscare este invers proporţională cu

pătratul grosimii stratului);pătratul grosimii stratului); posibilităţile de uscare a structurilor (de ex. finisarea rapidăposibilităţile de uscare a structurilor (de ex. finisarea rapidă a elementelor de a elementelor de

construcţii, cu straturi puţin permeabileconstrucţii, cu straturi puţin permeabile la vapori întârzie mult uscarea).la vapori întârzie mult uscarea).

Surse de producere de vaporilor de apa Surse de producere de vaporilor de apa – Umiditatea de constructie– Umiditatea de constructie

Cantitatea de apă care va trebui să se evapore, după termina rea unei Cantitatea de apă care va trebui să se evapore, după termina rea unei locuinţe din materiale tradiţionale, se apreciază la "000... 5000 1. După locuinţe din materiale tradiţionale, se apreciază la "000... 5000 1. După 2 ani de la terminarea construcţiei, umiditatea rămasă în pereţii de 2 ani de la terminarea construcţiei, umiditatea rămasă în pereţii de betwn prefabricaţi este apreciată la 201'iir.betwn prefabricaţi este apreciată la 201'iir.

Din aceste considerente rezultă ca:Din aceste considerente rezultă ca: finisajele greu permeabile la vaporii de apă (pelicule de vopsitorie, finisajele greu permeabile la vaporii de apă (pelicule de vopsitorie,

tapete lavabile din plastic, etc.) nu trebuie aplicate foarte repede după tapete lavabile din plastic, etc.) nu trebuie aplicate foarte repede după terminarea pereţilor;terminarea pereţilor;

în cursul perioadei imediat următoare după darea în exploa tare, în cursul perioadei imediat următoare după darea în exploa tare, construcţia trebuie să fie suficient de bine încălzită şi ventilată.construcţia trebuie să fie suficient de bine încălzită şi ventilată.

Umiditatea de echilibru care se stabileşte după mai mulţi ani de la Umiditatea de echilibru care se stabileşte după mai mulţi ani de la darea în exploatare a construcţiei prezintă totuşi variaţii în funcţie de darea în exploatare a construcţiei prezintă totuşi variaţii în funcţie de sezon şi de regimul de exploatare a încăperilor. De exemplu, pentru sezon şi de regimul de exploatare a încăperilor. De exemplu, pentru Încăperile în care pot avea loc degajări mari de umiditate, în intervale Încăperile în care pot avea loc degajări mari de umiditate, în intervale scurte de timp, se recomandă utilizarea unor finisaje cu rol de volant scurte de timp, se recomandă utilizarea unor finisaje cu rol de volant pentru preluarea "şi-cedarea umi dităţii (tencuieli cu mortar pe baza de pentru preluarea "şi-cedarea umi dităţii (tencuieli cu mortar pe baza de var, plăci de ipsos, etc).var, plăci de ipsos, etc).

Condensarea vaporilor de apăCondensarea vaporilor de apă Condensarea vaporilor de apă se poate produce sau în masa elementelor Condensarea vaporilor de apă se poate produce sau în masa elementelor

de închidere sau pe suprafeţele lor.de închidere sau pe suprafeţele lor. Condensarea în masa unui element de construcţie este legată de Condensarea în masa unui element de construcţie este legată de

variaţiile de temperatură şi de presiune de vapori de apa în interiorul variaţiile de temperatură şi de presiune de vapori de apa în interiorul elementelor. Ea depinde deci de caracteristicile termi ce şi de elementelor. Ea depinde deci de caracteristicile termi ce şi de permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii, permeabilitatea la vapori a elementelor componente ale structurii, precum şi de parametrii aerului interior şi exterior. Condensarea pe precum şi de parametrii aerului interior şi exterior. Condensarea pe suprafaţă se produce atunci când temperatura superficială a elementului suprafaţă se produce atunci când temperatura superficială a elementului de construcţie este inferioară temperaturii punctului de rouă, de construcţie este inferioară temperaturii punctului de rouă, corespunzătoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior. corespunzătoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior. Această condensare apare mai evidentă pe suprafeţele vitrate sau pe Această condensare apare mai evidentă pe suprafeţele vitrate sau pe suprafeţele tratate cu finisaje impermeabile la vapori şi ea poate modifica suprafeţele tratate cu finisaje impermeabile la vapori şi ea poate modifica bilanţulbilanţul

de umiditate al încăperilor dat de ecuaţia (D din cadrulde umiditate al încăperilor dat de ecuaţia (D din cadrul prezentului normativ, care atunci se poate scrie:prezentului normativ, care atunci se poate scrie: CCii=(K-K’+DC=(K-K’+DCee)/D )/D (g/h)(g/h) (B.3)(B.3) în care: în care: K' K' debitul vaporilor condensaţi, în g/h.debitul vaporilor condensaţi, în g/h.

Condensarea vaporilor de apăCondensarea vaporilor de apă Debitul de condensare depinde de temperatura şi umiditatea relativă a Debitul de condensare depinde de temperatura şi umiditatea relativă a

ambianţei interioare, de temperatura exterioară, de rezistenţa la ambianţei interioare, de temperatura exterioară, de rezistenţa la transfer termic a elementului de închidere, de cu renţii de convenţie în transfer termic a elementului de închidere, de cu renţii de convenţie în vecinătatea elementului, de căldura latentă de condensare, etc. în mod vecinătatea elementului, de căldura latentă de condensare, etc. în mod simplificat debitul de condensare se poate calcula cu relaţia:simplificat debitul de condensare se poate calcula cu relaţia:

Kc = 3,6Kc = 3,6 ΣΣAiAi ββii (p (pii - p - psAsA) 1) 100-3-3 (g/h) (g/h) (B.5)(B.5) în care:în care: A. suprafaţa elementului pe care se produce condensarea vapo rilor de A. suprafaţa elementului pe care se produce condensarea vapo rilor de

apă, în m2;apă, în m2; ββii coeficientul de transmisie a vaporilor de apă la suprafaţă, în s/m coeficientul de transmisie a vaporilor de apă la suprafaţă, în s/m ((ββii = =22x22x1010-9; -9; ;(s;(s/m);/m); Pi presiunea parţială a vaporilor de apă în interiorul încăperii, în Pa;Pi presiunea parţială a vaporilor de apă în interiorul încăperii, în Pa; ppsAsA presiunea de saturaţie a vaporilor de apă corespunzătoare presiunea de saturaţie a vaporilor de apă corespunzătoare

temperaturii pe suprafaţa A, în Pa, calculată conform STAS 6472/3-89.temperaturii pe suprafaţa A, în Pa, calculată conform STAS 6472/3-89.

Reglarea concentratiei de umiditate – Reglarea concentratiei de umiditate – MijloaceleMijloacele care permit să se regleze concentraţia decare permit să se regleze concentraţia de

umiditate a aerului într-o lucrare de construcţii umiditate a aerului într-o lucrare de construcţii sunt următoarele:sunt următoarele:

CCreşterea sau scăderea temperaturii aerului reşterea sau scăderea temperaturii aerului (încălzire, izolare, răcire);(încălzire, izolare, răcire);

ventilarea încăperilor (naturală sau ventilarea încăperilor (naturală sau mecanică);mecanică);

umidificarea sau desumidificarea aerului umidificarea sau desumidificarea aerului interior şi a aerului care este introdus;interior şi a aerului care este introdus;

eliminarea sau reducerea umidităţii la sursă eliminarea sau reducerea umidităţii la sursă sau izolarea activităţilor generatoare de sau izolarea activităţilor generatoare de umiditate.umiditate.

a) Etanşarea contra umidităţii exterioare.a) Etanşarea contra umidităţii exterioare. Pentru a evita sau împiedica infiltrarea şi pătrunderea ploii, zăpezii, Pentru a evita sau împiedica infiltrarea şi pătrunderea ploii, zăpezii,

etc. în lucrare şi pentru a evita sau împiedica infil trarea apei subterane etc. în lucrare şi pentru a evita sau împiedica infil trarea apei subterane în lucrare, sunt necesare următoarele măsuri:în lucrare, sunt necesare următoarele măsuri:

-- pereţi şi acoperişuri:pereţi şi acoperişuri: pereţii subsolurilor trebuie să împiedice pătrunderea umidităţii din sol pereţii subsolurilor trebuie să împiedice pătrunderea umidităţii din sol

în scopul evitării deteriorării încăpe rilor;în scopul evitării deteriorării încăpe rilor; pereţii exteriori şi acoperişurile trebuie să constituie un obstacol pereţii exteriori şi acoperişurile trebuie să constituie un obstacol

împotriva pătrunderii ploii sau a zăpezii.împotriva pătrunderii ploii sau a zăpezii. -- planşeele peste sol: trebuie să împiedice ca umiditatea solu planşeele peste sol: trebuie să împiedice ca umiditatea solu

lui să urce până la suprafaţa superioară a planşeului.lui să urce până la suprafaţa superioară a planşeului.Ele nu trebuie să poată fi deteriorate de umiditatea dinEle nu trebuie să poată fi deteriorate de umiditatea dinsol.sol.

Reglarea concentratiei de umiditate - Reglarea concentratiei de umiditate - Umiditatea pe Umiditatea pe suprafeţele interioare şi/sau la interiorulsuprafeţele interioare şi/sau la interiorul

elementelor de construcţie poate să fie controlată prin elementelor de construcţie poate să fie controlată prin următoa următoa

rele mijloace:rele mijloace:

Reglarea concentratiei de umiditate - Reglarea concentratiei de umiditate - Umiditatea pe suprafeţele interioare Umiditatea pe suprafeţele interioare şi/sau la interiorulşi/sau la interiorul

elementelor de construcţie poate să fie controlată prin următoa elementelor de construcţie poate să fie controlată prin următoa rele mijloace:rele mijloace:

b) Prevenirea condensului pe suprafeţe interioare şi interspaţii:b) Prevenirea condensului pe suprafeţe interioare şi interspaţii: să împiedice fenomenele de condens pe suprafeţe prin asigurarea unei temperaturi pe să împiedice fenomenele de condens pe suprafeţe prin asigurarea unei temperaturi pe

suprafaţa elementului de construcţie superioară temperaturii punctului de rouă, suprafaţa elementului de construcţie superioară temperaturii punctului de rouă, corespunzătoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior. Verificarea prin corespunzătoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului interior. Verificarea prin calcul a temperaturii punctului de rouă se face conform STAS 6472/3-89.calcul a temperaturii punctului de rouă se face conform STAS 6472/3-89.

să se acţioneze concomitent prin încălzire, izolare şi venti lare ca să se echilibreze să se acţioneze concomitent prin încălzire, izolare şi venti lare ca să se echilibreze aceşti parametri.aceşti parametri.

tratamentele de suprafaţă anti-fungicide pot să contribuie în anumite cazuri la tratamentele de suprafaţă anti-fungicide pot să contribuie în anumite cazuri la împiedicarea formării umidităţii. Totodată acest tratament este în mod obişnuit o împiedicarea formării umidităţii. Totodată acest tratament este în mod obişnuit o măsură provizorie care este utilizată atunci când nu este posibil să se acţioneze la nivel măsură provizorie care este utilizată atunci când nu este posibil să se acţioneze la nivel arhitectural.arhitectural.

-- să se evite condensul în interiorul elementelor desă se evite condensul în interiorul elementelor deconstrucţie având grijă ca presiunea de vapori la interiorulconstrucţie având grijă ca presiunea de vapori la interiorulelementelor să fie mai mică decât presiunea de saturaţieelementelor să fie mai mică decât presiunea de saturaţiea vaporilor de apă. Acest rezultat poate fi obţinut printr-oa vaporilor de apă. Acest rezultat poate fi obţinut printr-o^concepţie mai bună a produselor şi o alegere judicioasă^concepţie mai bună a produselor şi o alegere judicioasăa materialelor. Dacă nu poate fi evitat condensul, acestaa materialelor. Dacă nu poate fi evitat condensul, acestatrabuie să rămână sub anumite limite acceptabile, ţinândtrabuie să rămână sub anumite limite acceptabile, ţinândseamă de sensibilitatea materialelor utilizate, de amplasa seamă de sensibilitatea materialelor utilizate, de amplasa rea lor în elementul de construcţie şi de timpul necesarrea lor în elementul de construcţie şi de timpul necesarpentru evacuarea aerului.pentru evacuarea aerului.

Verificarea riscului de condens în structură se va face conform STAS 6472/4-89.Verificarea riscului de condens în structură se va face conform STAS 6472/4-89.

Compozitia aerului interior Compozitia aerului interior

Concentratia de oxigen nu trebuie sa scada Concentratia de oxigen nu trebuie sa scada sub 16,3%sub 16,3%

Metode de calcul simplificat al necesarului Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proaspăt, pentru asigurarea calităţii de aer proaspăt, pentru asigurarea calităţii

aerului interior încăperiloraerului interior încăperilor In In funcţie de datele expuse până în prezent, în funcţie de datele expuse până în prezent, în

tabelul C.l. se prezintă o sinteză a principalelor tabelul C.l. se prezintă o sinteză a principalelor categorii de activităţi ce se desfăşoară in interiorul categorii de activităţi ce se desfăşoară in interiorul unităţilor funcţionale, rata metabolica unităţilor funcţionale, rata metabolica corespunzătoare acestor activităţii precum şi corespunzătoare acestor activităţii precum şi necesarul de aer proaspăt (mVh x om) necesar necesarul de aer proaspăt (mVh x om) necesar pentru menţinerea în limite normale a pentru menţinerea în limite normale a concentraţiei de "0concentraţiei de "022" şi "C0" şi "C022". Totodată tabelul ". Totodată tabelul conţine cantitatea de vapori de apă degajată de un conţine cantitatea de vapori de apă degajată de un om (g/h), în funcţie de rata metabolică om (g/h), în funcţie de rata metabolică considerată.considerată.

Metode de calcul simplificat al necesarului Metode de calcul simplificat al necesarului de aer proas păt, pentru asigurarea calităţii de aer proas păt, pentru asigurarea calităţii

aerului interior încăperiloraerului interior încăperilor


aerului interior încăperiloraerului interior încăperilor Nota: Funcţie de activităţile desfăşurate, proiectantul poate Nota: Funcţie de activităţile desfăşurate, proiectantul poate

să le asimileze cu categoriile prevăzute în tabel (ex: somn, să le asimileze cu categoriile prevăzute în tabel (ex: somn, repaos-stat liniştit; sport-muncâ foarte grea), în condiţiile în repaos-stat liniştit; sport-muncâ foarte grea), în condiţiile în care în unităţile funcţionale sunt mai multe categorii de care în unităţile funcţionale sunt mai multe categorii de activităţi, calculul se face pentru fiecare în parte (ex: sală activităţi, calculul se face pentru fiecare în parte (ex: sală sport: pentru sportivi - muncă foarte grea, pentru spectatori sport: pentru sportivi - muncă foarte grea, pentru spectatori - munca moderata/muncă grea), în completarea datelor de - munca moderata/muncă grea), în completarea datelor de mai sus, în tabelul C.2. se prezintămai sus, în tabelul C.2. se prezintă

relaţia între temperatură, umiditatea relativă a aerului şirelaţia între temperatură, umiditatea relativă a aerului şi cantitatea corespunzătoare de vapori de apă conţinuta într-cantitatea corespunzătoare de vapori de apă conţinuta într-

unun m:i de aer.m:i de aer.


aerului interior încăperiloraerului interior încăperilor

Numarul de schimburi de aer Numarul de schimburi de aer pentru pentru menţinerea valorilor admise se menţinerea valorilor admise se

determină cu relaţia:determină cu relaţia:

VCCKn

ead )( [1/h]

în care: K debitul orar al surselor de substanţa poluantă (mg/h); Cad concentraţia admisă de substanţă poluantă în aerul interior (mg/m3); Ce concentraţia admisă de substanţă poluantă în aerul exterior(mg/m3); V volumul încăperii considerate (mâ).

Exemplu de calculExemplu de calcul Să se determine numărul necesar de schimburi Să se determine numărul necesar de schimburi

orare de aer, pentru asigurarea condiţiilor orare de aer, pentru asigurarea condiţiilor admisibile în ceea ce priveşte:admisibile în ceea ce priveşte:

conţinutul de 0conţinutul de 022 (> 16,3%) (> 16,3%) conţinutul de COconţinutul de CO22" (> 0,05%)" (> 0,05%) concentraţia de vapori de apa (> 10,8 g/mconcentraţia de vapori de apa (> 10,8 g/m33)) într-o sală de clasă ce are dimensiunile: 9,00 x într-o sală de clasă ce are dimensiunile: 9,00 x

6,00 x 3,00 m, conform schiţei de mai jos şi 6,00 x 3,00 m, conform schiţei de mai jos şi coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturi de coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturi de 0,3 x 100,3 x 10-4-4mm33/mxsxPa./mxsxPa.

Exemplu de calculExemplu de calcul

Exemplu de calculExemplu de calcul Diferenţa de presiune între exterior şi interior este Diferenţa de presiune între exterior şi interior este

de 10 Pa.de 10 Pa. Temperatura aerului interior este de 18,5"C iar Temperatura aerului interior este de 18,5"C iar

umiditatea relativă la începerea orei de curs este umiditatea relativă la începerea orei de curs este de 50%. în clasa studiază 30 elevi. de 50%. în clasa studiază 30 elevi.

1.1. Calculul numărului necesar de schimburi orare Calculul numărului necesar de schimburi orare pentrupentru– asigurarea conţinutului de "0asigurarea conţinutului de "022" şi "C0" şi "C022""– Se precizează conform tabelului CI:Se precizează conform tabelului CI:

1.1 1.1 Tipul de activitate: Munca uşoaraTipul de activitate: Munca uşoara1.2 1.2 Rata metabolica: 1,5 metRata metabolica: 1,5 met

Exemplu de calculExemplu de calcul

1.3 1.3 Necesarul specific de aer pentru Necesarul specific de aer pentru asigurarea .conţinutului normal de asigurarea .conţinutului normal de substanţă:substanţă:– pentru "0pentru "022"" - 1,08 m- 1,08 m33/h elev/h elev

– pentru "COpentru "CO22,"," - 9,36 m- 9,36 m33//h elevh elev– TotalTotal 10,44 m10,44 m33/h elev/h elev

1.4 1.4 Necesarul total de aer (D) Necesarul total de aer (D) 10,44 10,44 mm33//hh elev elev x 30 = 313,2 mx 30 = 313,2 m33//hh

Exemplu de calculExemplu de calcul Necesarul de schimburi orare (n)Necesarul de schimburi orare (n) N=D/V=313,2/(9*6*3)=312/162=1,93 schimburi orare=N=D/V=313,2/(9*6*3)=312/162=1,93 schimburi orare=2 schimburi 2 schimburi

orareorare2. 2. Calculul numărului necesar de schimburi orare pentruCalculul numărului necesar de schimburi orare pentru

aasigurarea conţinutului de vapori de apăsigurarea conţinutului de vapori de apă2.12.1Vapori de apă degajaţi (conform tabelului C.I.): 180 g/h elevVapori de apă degajaţi (conform tabelului C.I.): 180 g/h elev2.22.2Concentraţia vaporilor de apă degajaţi în volumul Concentraţia vaporilor de apă degajaţi în volumul V:V: 1180*30/16280*30/162 = 33,33 g / m = 33,33 g / m33

2.32.3Concentraţia vaporilor de apă la umiditatea relativă iniţială de 50% Concentraţia vaporilor de apă la umiditatea relativă iniţială de 50% (conform tabelului C.2): 7,93 g/m(conform tabelului C.2): 7,93 g/m33

2.4 2.4 Necesarul de aer pentru menţinerea concentraţiei de vaporiNecesarul de aer pentru menţinerea concentraţiei de vapori de apă din aer la 10,8 g/m:i (umiditate relativă 68%):de apă din aer la 10,8 g/m:i (umiditate relativă 68%): ((33,33 + 7,3933,33 + 7,39)/1)/10,80,8 ==3,77 = 3,8 schimburi orare3,77 = 3,8 schimburi orare

Exemplu de calcul - ConcluziiExemplu de calcul - Concluzii

Schimbul prin infiltraţii datorită neetanş ei Schimbul prin infiltraţii datorită neetanş ei taţii ferestrelor (=0,32 schimburi orare) este taţii ferestrelor (=0,32 schimburi orare) este total nesatisfâcător faţă de necesarul de total nesatisfâcător faţă de necesarul de OO22, , C0C022 şi vapori de apă ( şi vapori de apă (==3,8 schimburi orare).3,8 schimburi orare).

Este necesar să se realizeze o ventilare Este necesar să se realizeze o ventilare naturală controlată sau o ventilare naturală controlată sau o ventilare mecanică.mecanică.

curs 3 calitatea aerului interior

Documents