CALICIVIROZE

Calicivirozele sunt boli infecţioase virale, produsede specii din genurile: Vesivirus, Calicivirus şi Lagovirus,din familia Caliciviridae şi se întâlnesc la porcine, feline şiiepuriiepuri.

Entitatea ăFamila Genul Specia produsă

Virusul ExantemulVesivirus

Virusul exantemului

veziculos porcin

Exantemulveziculos porcin

CaliciviridaeCalicivirus Calicivirus felin Coriza infecţioasă

Caliciviridae a pisicilor

Virusul boliiLagovirus

Virusul bolii hemoragice a

iepureluiBoala hemoragică

a iepureluip p

Exantemul veziculos porcin

Exantemul veziculos este o boală infecţioasă şifoarte contagioasă specifică porcului caracterizată prinfoarte contagioasă, specifică porcului, caracterizată prinapariţia de vezicule în anumite regiuni corporale (bucal,podal, mamar).p , )

Exantemul veziculos a fost diagnosticat, pentru primaoară în California, între anii 1932-1933.

Infecţia nu a fost semnalată în afara graniţelor StatelorUnite Mult timp a fost considerată ca febră aftoasă cuUnite. Mult timp a fost considerată ca febră aftoasă, cutoate că inocularea experimentală a cobaiului şi abovinelor n-a putut reproduce boala.

În regiunile unde boala apare sub formă enzooticăproduce pagube mari prin scăderea în greutate a porcilorp p g p g ppuşi la îngrăşat, întârzierea în dezvoltarea tineretuluiporcin şi mortalitate la purceii sugari.

Etiologie

Agentul etiologic este un virus dingenul Vesivirus (Vezicular Exantema of Swine Virus VESV)genul Vesivirus (Vezicular Exantema of. Swine Virus – VESV)

familia Caliciviridae

Are dimensiuni de 35-45 nm, cultivabil în culturil l b i d id ifi 13 i icelulare embrionare de porc; sunt identificate 13 tipuri

imunologice distincte, notate cu literele mari ale alfabetului(A B C D etc)(A, B, C, D, etc).

De la animalele marine (foca, elefantul de mare din( ,nord, leul de mare californian, ursul de mare, morsa depacific, delfinul de atlantic, etc.) s-a izolat virusul de SanMi l (S Mi l li i 17 ti i)Miguel (San Miguel sea lion virus, cu 17 serotipuri), careinoculat la porci produce o boală similară cu exantemulveziculosveziculos.

Rezistenţa virusului este destul de mare. In carneaţporcilor sacrificaţi bolnavi, la temperatura de 7°C, virusulrezistă până la 4 săptămâni.

Dezinfectantele alcaline (hidroxidul de sodiu,carbonatul de sodiu) au un efect virulicid în concentraţiilecarbonatul de sodiu) au un efect virulicid în concentraţiileuzuale.

In carnea refrigerată şi congelată rezistă 4-18 luni.

Caractere epizootologicep g

Singura specie receptivă este porcul. În modi l l l i i i f i lexperimental unele tulpini sunt infectante şi pentru cal.

Receptivitatea naturală şi mai ales a diferitelor speciiReceptivitatea naturală şi mai ales a diferitelor speciide animale domestice şi de laborator serveşte la stabilireadiagnosticului diferenţial întreg ţ

- febra aftoasă,- stomatita veziculoasă şi

l i l l l i b li di t- examenul veziculos al porcului, boli care, din punctde vedere clinic, sunt foarte asemănătoare.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de:Sursele de infecţie sunt reprezentate de:

- porcii bolnavi,

- produsele provenite de la sacrificarea acestora,

- resturile de la bucătărie şi apele de spălare, date înş p p ,hrana porcilor fără sterilizare prealabilă,

- porcii cu infecţie latentă.porcii cu infecţie latentă.

Surse de infecţie secundare:ţ

- obiectele contaminate, apa, furajele,

lt l d î iji- uneltele de îngrijire,

- persoanele şi diferitele animale nereceptive infectate.

Eliminarea virusului din organismele afectate se face pring plichidele veziculare, prin salivă, fecale şi urină. Prin urină virusuleste eliminat înainte cu 12 ore de apariţia veziculelor şi cu 1-5 ziled ă tdupă acestea.

S-a emis şi ipoteza că animalele marine ar reprezenta oS a emis şi ipoteza că animalele marine ar reprezenta osursă de infecţie foarte importantă şi că epizootiile la porci pot săapară în urma hrănirii acestora cu resturi provenite de la animalelereceptive.

T it b lii f di t i i di tTransmiterea bolii se face direct şi indirect.

Virusul pătrunde în organism prin soluţiile de continuitateVirusul pătrunde în organism prin soluţiile de continuitatede la nivelul mucoasei bucale şi al tegumentului râtului.

Boala evoluează enzootic şi epizootic putând cuprindeş p p ppână la 90% din animale; poate apărea în orice anotimp;persistă în gospodărie mai multe săptămâni sau luni, apoi seti i t ă l i t l d ti i bilstinge şi poate reapărea la intervale de timp variabile.

Mortalitatea la animalele adulte este neînsemnată însăMortalitatea la animalele adulte este neînsemnată, însăla purceii sugari este foarte mare.

Patogeneză

D ă ăt d i lti li i l i l t dDupă pătrunderea şi multiplicarea virusului la poarta deintrare, procesul infecţios evoluează în două faze:

ă- apariţia veziculelor primare, viremia tradusă printr-oascensiune termică şi

- erupţie veziculară secundară în mai multe zone depredilecţie (bucal, podal, mamar).

Tabloul clinic

Boala debutează printr-o ascensiune termică, urmată lascurt interval de o erupţie veziculară pe rât buze limbă şi pescurt interval de o erupţie veziculară pe rât, buze, limbă şi pecelelalte porţiuni ale mucoasei bucale şi extremităţilemembrelor (spaţiul interdigital, talpă, regiunea coroanei, uneori( p ţ g p gpână în regiunea metatarsului sau metacarpului).

Localizarea podală şi bucală

A t li iAspecte clinice

Tabloul anatomopatologic

l d l lLeziunile sunt reprezentate de exantemul veziculosde pe pielea râtului, a extremităţilor membrelor şimameloane şi de pe mucoasa bucalămameloane şi de pe mucoasa bucală.

După deschidere, eroziunile se acoperă cu o peliculăp , p pfină de fibrină sub care se produce epitelizarea.

DiagnosticulDiagnosticul

Se confirmă prin examene de laborator (virusologici l i )şi serologic).

Materialul patologic necesar:

- lambouri de piele cu vezicule

- limfă din veziculele nedeschise, de preferinţă de larât.

Izolarea virusului reuşeşte pe culturi de celule deembrioni de porc (celule renale) pe care are efect citopatogenembrioni de porc (celule renale) pe care are efect citopatogen.

Nu se cultivă pe embrionul de găină.

Tipizarea virusului foloseşte următoarele reacţiiserologice:serologice:

reacţia de fixare a complementului,

seroneutralizarea pe culturi de celule,

imunocromatografia.

Diagnosticul diferenţial faţă de:Diagnosticul diferenţial faţă de:

febra aftoasăfebra aftoasă

stomatita veziculoasă

Profilaxia

Respectarea măsurilor generale, cum sunt:interzicerea folosirii în hrana porcilor a resturilor de la

abatoare cantine etc fără o sterilizare prealabilă prin fierbere;abatoare, cantine, etc., fără o sterilizare prealabilă prin fierbere;

achiziţionarea de animale (porcine) şi furaje numai din unităţiachiziţionarea de animale (porcine) şi furaje numai din unităţiindemne;

ăcarantina profilactică timp de 30 de zile pentru animalele nou-achiziţionate;

reglementarea circulaţiei animalelor şi a produselor de origineanimală;;

dezinfecţii profilactice, etc.f l l f ( )Nu se folosesc mijloace specifice (vaccinuri şi seruri)

pentru prevenirea infecţiei.

Combaterea

În focar, se aplică măsuri severe sanitare veterinare,î d bi " t i t"îndeosebi "stamping-out".

Boala se consideră stinsă după 30 de zile de la ultimulBoala se consideră stinsă după 30 de zile de la ultimulcaz de moarte, sacrificare sau vindecare şi după efectuareadezinfecţiei finale.

Boala hemo agică a iep el iBoala hemoragică a iepurelui

ăBoala hemoragică (BHI) sau sindromul hemoragic, este oviroză infecţioasă şi contagioasă a iepurelui, caracterizată prinnecroze hepatice procese de coagulare intravasculară diseminatănecroze hepatice, procese de coagulare intravasculară diseminatăşi mortalitate ridicată.

A fost descrisă iniţial în 1980 sub denumirea "Sindromuliepurelui gri European", iar apoi în China (1984), într-un lot deiepuri Angora importaţi din Germania; boala s a extins în maiiepuri Angora importaţi din Germania; boala s-a extins în maimulte ţări din Asia, Europa şi America.

In România, boala hemoragică a iepurelui a fost semnalatăde Nicolae în 1989 şi studiată ulterior epizootologic, clinic şii l i d Ni l i l 1990 M l Mili 1995imunologic de Nicolae şi col., 1990; Manuela Militaru – 1995;Bărboi şi col. – 1995; Turcu şi col. - 1999.

EtiologieEtiologie

Agentul etiologic este încadrat taxonomic în genulLagovirus (Rabbit haemorrhagic disease virus), familiaCaliciviridae .

Virusul conţine ARN, are dimensiuni de 40 nm şi nu sereplică (cultivă) pe ouă embrionate sau pe culturi de celulep ( ) p p(linia PK-13).

Se replică în citoplasma celulelor gazdă în specialSe replică în citoplasma celulelor gazdă, în specialhepatocite, aglutinează globulele roşii umane din grupa O(RBC5), de oaie, de cobai şi pui de găină.(RBC5), de oaie, de cobai şi pui de găină.

Virusul este rezistent la factorii de mediu extern,putrefacţie, congelare, căldură.

Caractere epidemiologicep g

Boala afectează numai iepurii domestici şi sălbatici,indiferent de rasă sex sau vârstă Nici o altă specie de animalindiferent de rasă, sex sau vârstă. Nici o altă specie de animalnu este receptivă la infecţia naturală sau experimentală.

Tineretul, în special după înţărcare, în vârstă de peste 2luni, este mai sensibil şi procentul de mortalitate mai ridicat( t 90%)(peste 90%).

De la animalele bolnave, virusul se elimină din organismDe la animalele bolnave, virusul se elimină din organismprin materii fecale.

I f ţi ti d d i t t di tInfecţia se extinde repede prin contact direct.

Contaminarea se realizează pe cale digestivăContaminarea se realizează pe cale digestivă,conjunctivală şi cutanată (piele lezionată).

PatogenezaPatogeneza

Virusul se replică în intestinul subţire, ficat, limfocitelel i di i lă i l l i ă dsplenice din zona marginală şi pulpa splenică, unde

determină leziuni tipice de coagulare intravascularădiseminată cu rol dominant în mecanismul patogenetic aldiseminată cu rol dominant în mecanismul patogenetic albolii.

Leziunile de hepatită necrotică acută determinăproducerea hemoragiilor în diferite ţesuturi şi organe şiformarea microtrombilor capilariformarea microtrombilor capilari.

Necroza hepatocitelor ca urmare a replicării viraleNecroza hepatocitelor ca urmare a replicării viraledeclanşează o microtromboză generalizată, care la rândul eiaccentuiază necrozele hepatice.

Tablou clinic

Cli i b l l ă bi it t t i b tClinic, boala evoluează obişnuit supraacut, acut şi subacut,iar simptomele apar după o perioadă de incubaţie scurtă de 12-72ore (în infecţia experimentală)ore (în infecţia experimentală).

În forma supraacută animalele mor subit fără să prezintemodificări clinice evidente.

Forma evolutivă acută se manifestă prin:Forma evolutivă acută se manifestă prin:hipertermie,apatie, anorexie,apatie, anorexie,jetaj spumos hemoragic, convulsii,torsiunea laterală a capului,pareze şi uneori hemoragii nazale.

La scurt timp de la debut, temperatura corporalărevine în limite normale şi animalele mor în 50-90% dinrevine în limite normale şi animalele mor în 50-90% dincazuri.

A li iAspect clinic (hemoragii nazale)

Forma subacută se manifestă prin apatie, anorexielimitată coloraţia subicterică a mucoasei conjunctivale şilimitată, coloraţia subicterică a mucoasei conjunctivale şimoarte după câteva săptămâni de la debut. În cazurile în careboala durează mai mult (peste 5 zile), mortalitatea esteboala durează mai mult (peste 5 zile), mortalitatea estescăzută (20-50%).

Tabloul anatomopatologic

Se constată leziuni la nivelul ficatului, pulmonului şi splinei.

Ficatul este decolorat şi cu prezenţa de necroze difuze înFicatul este decolorat şi cu prezenţa de necroze difuze înţesutul reticular.

îSplina este congestionată şi mărită în volum de 2-3 ori.

Pulmonii prezintă congestii şi hemoragiiPulmonii prezintă congestii şi hemoragii.

Mucoasa traheală este hemoragică şi edemaţiată, iarlumenul traheal şi al laringelui poate fi blocat de un conţinutspumos-sanguinolent, vizibil uneori şi în zona nărilor.

În unele cazuri rinichii sunt închişi la culoare, ca urmare aunor complete infarctizări. Mucoasa intestinală este inflamatăp(enterita catarală).

Aspecte lezionale lalezionale la

nivelul căilor resiratorii

(hemoragii)

Aspecte lezionale (hemoragii în rinichi, pulmon, splină şi intestin)

Diagnosticulg

Ca material patologic se foloseşte supernatant 10% defi li ă ( î i l ă î ificat sau splină (organe în care virusul se găseşte în cantitateacea mai mare), dar şi alte organe (pulmon, rinichi, SNC) sausângesânge.

Testul obişnuit de diagnostic pentru boala hemoragicăvirală este hemaglutinarea cu extract de ficat sau splină,folosind globulele roşii umane din grupul O.

Testele de confirmare includ examene histopatologice,electronomicroscopice, ELISA şi examene imunopatologice,p , ş p g ,folosind ser de convalescent.

Profilaxia

Se aplică următoarele măsuri generale:

supravegherea anatomo-patologică şi virusologică (HA) at t o iep ilo mo ţi din c escăto ii şi a celo mo ţi întuturor iepurilor morţi din crescătorii şi a celor morţi întimpul tranzitului sau perioadelor de carantină;

supravegherea serologică prin RIHA (reacţia de inhibare ahemaglutinării) a 5% din iepurii din crescătoriile unde nu s-a efectuat vaccinarea şi 1% din iepurii aflaţi în gospodăriilepopulaţiei unde nu s-a vaccinat.

Pentru prevenirea specifică a bolii s-au preparatPentru prevenirea specifică a bolii s au preparatdiferite vaccinuri inactivate cu formol şi adsorbite pe hidroxidde aluminiu.

"Lepoviral", franţuzesc, inactivat şi adsorbit pe hidroxid dealuminiu cu rezultate bune Iepurii se vaccinează de laaluminiu, cu rezultate bune. Iepurii se vaccinează de lavârsta de 4-5 săptămâni.

"Hemovirovac", românesc, vaccin inactivat, hidroxidat,suspensie de virus al sindromului hemoragic al iepurilor,tulpina CN-6, replicat pe iepuri. Vaccinul se foloseşte înprevenirea bolii în doză de 0,5 ml pe cale subcutanată sauintramusculară la toate categoriile de iepuri Vaccinul seintramusculară, la toate categoriile de iepuri. Vaccinul sepoate administra la pui imediat după înţărcare cu rapel la 2-3 săptămâni, după care întreţinerea imunităţii se face prin3 săptămâni, după care întreţinerea imunităţii se face prinvaccinare anuală.

Combaterea

În caz de apariţie a bolii se recurge la sacrificarea şidistrugerea sau prelucrarea în făinuri furajere a tuturordistrugerea sau prelucrarea în făinuri furajere, a tuturoriepurilor din efectiv.

Furajele, bălegarul şi aşternutul se ard sau se îngroapă,se fac dezinfecţii cu formol 5% (5l/m2) şi se combatrozătoarele.

Se poate aplica tratamentul cu gamaglobulină de oaieSe poate aplica tratamentul cu gamaglobulină de oaieanti VBHI, într-o singură doză, urmat la 12-14 zile devaccinare cu „Hemoragivac”.vaccinare cu „Hemoragivac .

Măsurile restrictive se ridică după 4 săptămâni de lalichidarea iepurilor şi aplicarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şideratizării.

Coriza contagioasă a pisicilor

Coriza infecţioasă sau complexul respirator infecţios alfelinelor, este o boală infecţioasă a felinelor caracterizată prininflamarea mucoasei căilor respiratorii anterioare.

Boala este larg răspândită în populaţia felină, fiindBoala este larg răspândită în populaţia felină, fiindprezentă în numeroase ţări. Serologic s-au evidenţiatanticorpi specifici în 30-50% din cazurile cu afecţiunirespiratorii.

EtiologieEtiologie

Agentul etiologic este un virus din genul Calicivirus, familiaC li i i id di i i d 35 40 ţi ARN li ăCaliciviridae, cu dimensiuni de 35-40 nm, conţine ARN, se replicăîn culturi celulare de origine felină, dar şi pe linii celulare (Vero).

Pentru izolarea virusului se utilizează linia celulară de rinichide pisică CRFK, unde prin replicare determină un rapid efectcitopatogen.

Este unic din punct de vedere antigenic dar cu o mareEste unic din punct de vedere antigenic, dar cu o marevariabilitate a patogenităţii:

tulpini hipovirulente (ex. tulpina F-9) care determinăinfecţii subclinice şi

t lpini hipe i lente (e t lpina FCV 255) ca etulpini hipervirulente (ex. tulpina FCV-255) caredetermină pneumonii.

Transmiterea infecţiei

Boala afectează pisicile indiferent de rasă, sex şi vârstă.

Clinic, boala evoluează acut, cronic şi inaparent.Simptomele apar după o perioadă de incubaţie de 3 4 zileSimptomele apar după o perioadă de incubaţie de 3-4 zile.

Forma acută sau respiratorie, debutează prin hipertermie,p , p p ,astenie şi anorexie.

Apar apoi semne de rinită conjunctivită cu secreţiiApar apoi semne de rinită, conjunctivită cu secreţiiseroase sau mucopurulente şi vezicule şi ulceraţii careinteresează palatul dur, partea antero-dorsală a limbii, silonulinteresează palatul dur, partea antero dorsală a limbii, silonulmedian al nasului şi buzele.

Câ d i f i i d i ăil i ii f dCând infecţia cuprinde şi căile respiratorii profunde, aparsemnele pneumoniei ca urmare a afectării zonelor ventrale alepulmonuluipulmonului.

Aspecte clinice

Aspecte cliniceAspecte clinice

Forma cronică sau stomatita se manifestă prin leziuniForma cronică sau stomatita, se manifestă prin leziuniulcero-proliferative ale gingiilor, amigdalelor, faringelui,palatului dur şi limbii.p ş

Forma inaparentă sau infecţia persistentă, sei ă i i l i l i l l f i l i fă ăcaracterizează prin prezenţa virusului la nivelul faringelui, fără

exprimări clinice, dar purtător şi eliminator timp îndelungat.

Diagnosticul se confirmă prin examene de laborator(virusologice şi serologice).( g ş g )

Izolarea virusului se realizează din exsudatul bucal sauorofaringianorofaringian.

Identificarea virusului se face prin seroneutralizare pep pculturi de celule.

Pentru imunoprofilaxie se folosesc două tipuri dePentru imunoprofilaxie se folosesc două tipuri devaccinuri :

i i ii t t (t l i F 9 t tă ivaccinuri vii atenuate (tulpina F-9 atenuată prin numeroasepasaje la 30-32°C) ;

vaccinuri inactivate, ca produse monovalente sau polivalente.Astfel, ca vaccin polivalent se folosesc produsele "Felocell-C.V.R." şi "Felocell-R.C".

Vaccinul "Felocell C V R " (vaccin asociat contraVaccinul Felocell C.V.R. (vaccin asociat contrapanleucopeniei, rinotraheitei şi calicivirozei la pisici) este osuspensie liofilizată de virus atenuat de panleucopenie felină,suspensie liofilizată de virus atenuat de panleucopenie felină,tulpina Snow Leopard, virus viu atenuat de rinotraheită felină,tulpina F.V.R. şi calicivirusul atenuat al pisicilor.

Se inoculează intramuscular sau subcutanat, la pisiciă ă â ă ăde peste 9 săptămâni. Inocularea se repetă după 3-4

săptămâni. Pentru întreţinerea imunităţii se fac vaccinărianualeanuale.

Vaccinul "Felocell-R.C" sau Feloc FLO" (vaccin contrarinotraheitei infecţioase şi afecţiunilor cu calicivirus la pisici),este o suspensie de virus viu atenuat, liofilizat de rinotraheităinfecţioasă tulpina F V R şi calicivirus tulpina F 9infecţioasă, tulpina F.V.R. şi calicivirus, tulpina F-9.

Se foloseşte pentru protecţia pisicilor de toateş p p ţ pvârstele, în doză de 1 ml, pe cale intramusculară sausubcutanată.

La pisicile în vârstă de peste 9 săptămâni se fac douăinoculări la interval de 3-4 săptămâni.inoculări la interval de 3 4 săptămâni.