Alesaruo/ro @uwas

Rdzboiul femeilor vol L[2Rizboiul femeilor vol 2/2

Cavalerul D'Harmental vol LPCavaleru I D'Harmental vol 2f2

Sfinxul Rogu vol 1BSfinxul Ropu vol 213

Sfinxul Rogu vol 313

Laleaua neagriCavalerul reginei vol Ll2Cavalerul reginei vol 22Regina Margot vol1,BRegina Margot vol2f3Regina Margot vol 3/3Colierul reginei vol LBColierul reginei vol2BColierul reginei vol 3/3Cildul din Paris vol L/4CilSul din Paris vol2/4

Absaruo/re @unas

Ofrtiiul [rn lp$riBval 3

Autor: Alexandre DumasTitlu original: Le drame de 93

Titlu: CdlSul din Paris 3/4Editor Dexon Office, BucuregtiEdilie completatd 9i revizuitd

@ by Dexon Office, 2018Toate drepturile pentru aceastd versiune aparfin Dexon Officelnformalii, comenzi rambursEmail dexonoffice@gmail.comwww.aldopress.rotsBN 978-973 -70L-7 55-0

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiDUMAS, ALEXANDRE

Ciliul din Paris / Alexandre Dumas. - Bucuregti :

Dexon, 20184 vol.rsBN 978-973-7 01 -7 64-2Vol.3. -2018. - ISBN 978-973-701-755-0

821j33.1

Capitolul 1 15Sentinta conventiei

A doua zi diminea\d mullimea se inghesuia in jurul palatului regaldc alti dat6, in care Convenlia ?qi linea gedinfele. Se qtia cA se va hotdridacd trebuie ori nu s[ se intenteze regelui proces de inaltd trddare.

ln palat iritarea creqtea. Ambilioqii gi parvenili i, care clutau siaxploateze orice in favoarea lor personald, aduceau noi qi noi aouzela adresa regelui. Unul din acegtia era qi celebrul abate Gregoire,care imediat ce se deschise qedinfa se ridicd pentru a citi urmItoareapropunere:

,,Propun ca Ludovic Capet, fostul rege al Franlei, sd fie adus ina-intea noastrd gi judecat de noi! Trebuie sd-i lini;tim pe amicii libert[fiirrimicind Talismanul! Dupd legea scris6, Ludovic Capet este, poate,inviolabil, cdci a fost destul de abil ca sd nu comitd o greqeal[. Existiinsi un drept mai inalt dec6t acelaprevdzut in pergamente ingilbenite;i anume: dreptul poporului, avem dreptul sfdnt qi inalienabil de achema in fala legii pe Ludovic Capet."

Aplauzeputemice izbucniri in intreaga sal[. in acela;i moment insd,sc ridicl un orator, Vergmand, un democrat de altfel foarte iubit, dar careprintr-o atitudine ceva mai moderat5 igi atrase antipatia terorigtilor.

- Ascultafi-m6 prieteni! strigl Vergmand. Nu pot fi de acord cuvorbele lui Gregoire. El nu cere judecarea regelui. Sub vorbele lui senscunde siguranla cd Ludovic al XVI-lea trebuie s[ moar6! Moarteaacestui rege este un cdqtig indoielnic pentru noi. Mai prudent gi mailblositor este sd-i pdstrdm viafa qi s6-l linem ostatic. Executarea luil,Lrdovic al XVI-lea ar face ca duqmanii nogtri sd facd gi mai multe pre-gltiri de rdzboi qi ar preface intr-o putere primejdioasi pe legitimiqtiitlin Vandea. linerea ca prizonier a lui Ludovic, ii face neputincioqi,prca neputincioqi pentru a fi o primejdie pentru Republic5!

Dar o vijelie de fluierdturi izbucni. Poporul care asculta sus inlribun[ incepu s[ fac[ un zgomot monstruos.

|4ult timp preqedintele Barriere incercb sd facb linigte.In sfhrqit se fbcu linigte. Saint-Just, un t6n6r de doudzeci de ani lui

cuvdntul.

- Ascultali-m1 cetd{eni gi legislatori ai Franlei! Ce-i drept vd vor-lrcq;te un tdndr, dar nu un tdn[r disprefuieqte sfatul bituenilor slabi! Ce

g Absana?o @unar

ne lipsegte noud este acfiunea rapidd qi eficient[! Cu qovbieli qi c6n-tdriri nu vom vedea niciodati lumina libertdfii! Un popor care privegtepedepsirea unui rege ca pe ceva care trebuie cumpinit, nu va fondaniciodat[ o adevdratd republicd!

Sala rlspl[ti pe orator eu un ropot de aplauze.

- Desigur! strigi Robespierre. Saint-Just are dreptate! La con-

damnarea regelui nu e vorba de proces, ci de o misurd pentru binelepublic, de o prevedere nafionali! Un proces presupune posibilitateaachitirii. Republica nu poate achita un rege tocmai fiindcd ea esterepublic[ qi el e rege! DupS cum republica ar fi nimicitd daci regelear avea iar putere, tot aga regele trebuie suprimat c6nd are republicaputerea! Crima lui Ludovic Capet este cd a indrdznit s[ fie rege inaceastl lari setoasd de libertate ! Sunt de p[rere cd trebuie s[ declarimprin simpld votare c[ Ludovic Capet meriti moartea!

- Nu, nu! strig[ Vergmand, fbr6 a se tulbura de urletul de bucurieal poporului din galerie. Asta n-ar fi o m[surd demni de un popormare gi drept. Asta ar insemna un asasinat. Ludovic Capet are dieptulde a fi ascultat de judecdtori, ca gi de cel din urmi cet[lean! Cetbfeni,vb conjur s[ nu v[ l5sa{i tareli de patim[! Nu pdta{i printr-un omorsublima oper[ a revoluliei francezet Nu facefi ca generafiile viitoares[ vd arate cu degetul! Dreptul pe care-l are oricare din voi trebuie si-laibd ;i acela care a avut nenorocirea de a se naqte rege al Franfei!

In sal6 p[rerile erau imp[rfite.Cea mai mare parte din membrii Convenliei p[rea a fi de pdrerea

lui Vergmand. Numai plebea urla! Vorbele spuse de demnul Vergmandnu erau dupd dorinla inimilor lor. Robespieffe se ridicd din nou.

- Nu poate fi vorba de un proces! strigd fanaticul republicanprivind cu ochi fulger[tori spre salb. Ludovic Capet este deja judecatprin crima lui contra libertSlii poporului! Trebuie condamnat! Parti-zanii regelui, acei lagi care pe vremea cAnd regalitatea avea incd putere,se ascundeau pentru a nu fi pedepsili ca tr[ditori! Acum, iqi ridici iarfruntea cu obrbznicie! Oameni inarmafi pe care nu i-am chemat strlbatzdlilet Ei strigd cerdnd achitarea lui Ludovic al XVI-lea. Ce spui!

I-udovic Capet a bdgat zdzanie chiar intre reprezentangii poporului!Indrdznesc unii si vorbeascd in favoarea lui, in loc s5-l conda-mne inunanimitate! Cine ar fi crezut c[ vom vedea asemenea lucruri? Poatec[ va vorbi chiar de inviolabilitatea regelui? Ce ruqine! Tribuna popo-rului francez rdsund de laudele lui Ludovic Capet? Dumnezeule!Hoardele tiraniei se str6ng din nou pentru a ataca republica! $i se maiintreabd dac[ Ludovic Capet e vinovat? Dacd e permis sd-l tratim cadugman al patriei noastre?

@fitfrul Din lFarig 3 7

in acest moment soarta lui Ludovic al XVI-lea pdrea hotirdtS.Deodatd se ridicd un partizan al partidei moderate, numitd de

lroporul francez Gironda. Acest bdrbat generos, odinioarb avocat, senumea Petion.

- Membri ai Convenfiei! strigd el. Nu vd l[safi tulbura{i in delibe-lirrca voastrd prinfraze ipocrite! Nu numai Fra$a intreagd, ci qi toatdIrrrnea are in acest moment ochii alintifi asupra voastr[! Istoria uni-vcrsalS va judeca hotdrdrea voastrd! Noi nu suntem o plebe p[timaqi,l:ctitene Robespierre, pe care s-o aprinzi cu frazele tale, suntem repre-zcrrtanfii unui popor mdndru qi setos de libertate! A-1 condamna peLrrdovic al XVI-lea frrd judecat6, inseamni a-l face marti4 iar pe noirriptc oameni frrd dreptate! Ne temem noi, cetdleni ai Franfei, de ap6-lirrca unui Ludovic Capet? Nu suntem noi reprezentanlii unui poporrobit qi maltratat in mod barbar? Nu, Franta nu se va hjosi, ea va l6sasiI se apere, ca pe orice alt asasin, qi pe omorAtorul binelui public, pel,rrdovic al XVI-lea, ultimul vl5star al unei scelerate familii regale!I )1, desigur, qi eu sunt convins cfexistl o singurl hotdrdre pentru acestrrrirrc trbddtor: moartea! Dar inainte de a-l condamna, sd ascultdmap6-rirlca vinovatului.

Vorbele lui Petion al'urd o mare influenfd asupra membrilor Con-vr:nfiei. Cu o mare majoritate se hotdri ca Ludovic al XVI-lea sI fierrrhrs la bard.

l{egele avea dreptul sb-qi ta ca apdrdtori mai mul}i avoca{i. Con-vtrrrlia insd va hotlri curtea judecdtoreasc[ pentru Ludovic Capetul.

tJn strigat de aprobare rdsund din salS!I'oporul recunoscuse cd pentru moment nu putea cdpdta mai mult

rL: la membrii Convenfiei. Dar faptul c[ Ludovic al XVI-lea va filrrrlccat, mullumi poporul. Numai Roberspierre, Danton Ei partizaniikrr nu pireau a fi mullumili. Aruncau priviri rele tuturor membrilor('orrventiei.

l)lanuri negre se zdmisleau in capetele guvernanlilor impotriva1rtr1rorului francez.

Abomdro @unas

Capitolul 1 16Ludovic Capet in fafa judecitii

Era te amiazd. Membrii Convenfiei erau incordali.Pregedintele Barriere porunci sd fie adus Ludovic Capetul.Afar[ se auzird strigdte furtunoase care ardtau c[ ceva neobignuit

se intdmplase.Ludovic al XVI-lea pbrSsise deja Templul. Cu o linutd demnd

monarhul p[gea inconjurat de gardiqtii municipali prin mullimeapostatd de amAndoud pd\ile.

Nu lipsiseri strigdtele ironice qi injurioase; unii ii ardtart pumnul.Indiferent unde privea, Ludovic vedea numai ur[ qi rdzbunare;rar cdteo privire compbtimitoare. $tia c[ nu mai era nici o nidejde pentru el.

Cdnd intrb in clddirea parlamentului se auzi un sunet de clopot. Se

infior[.Se intoarse cdtre unul din membrii Convenliei qi-i spuse.

- Este clopotul funebru!La ora doud gi jum[tate regele fu adus in sald.To{i ochii se indreptard spre monarh. Cu o privire lungd qi linigtitd

Ludovic mlsur[ adunarea transformtd in judecdtorul lui.Conventul hotlrdse ca Desfremont, un membru al Conventului, sd

fie apdrdtorul regelui. Tot el il adusese pe rege din Templu.Desfremont ceru un fotoliu pentru rege.Regele privi spre fotoliu gdnditor. Igi aducea aminte de tronul lui de

mdtase gi catifea in care lua parte la dezbatenle parlamentare.

- Po[i si te aqezi, Ludovic! se auzi vocea asprd a pregedintelui.Rbspunde la intrebbrile care se vor pune!

Ludovic pleca uqor capul.Era un act de acuzalie complet din partea aga numitei ,partide a

muntenilor".Erau cincizeci gi gapte de articole de interogatoriu intemeiate pe o

sutd gaizeci qi dou[ de acte aldf'rate.Aouza[ia incepu cu evenimentele de la Versailles din 20 Iulie 1 789,

cdnd Ludovic hol5rdse inchiderea st[rilor generale. Actul de acuzareamintea toatebazele revoluliei ,si accentua in special asupra corespon-denlei regelui cu prinfii emigranfi.

Ludovic al XVI-lea era actzat cd ar fi vrut s[ rlstoarne Constitutia.CAnd se termina de citit un articol, preqedintele intreba:

@frt&ut'.n lparte 3 e

- Ludovic Capet, ai ceva de rdspuns?Din cdnd in c6nd un surAs disprefuitor apdrea pe buzele lui Ludovic

nl XVI-lea, dar se stdp6nea pentru a nu atrage furia acestor tigri impo-triva celor care ii erau dragi.

Regele r[spunse la fiecare punct. Adesea rdspundea cu un nu hotirdt.Uneori zicea:

-Aceasta am frcut-o conform legilor de atunci.

Alteori arunca vina asupra miniqtrilor. La sfdrgit duse m6na lairrimd.

- Dumnezeu mi-e martor! zise cu buzele tremurdnde, niciodatdrr-am cllcat Constitulia cu bunl qtiin!5. Singura dorinf[ in timpulguvem[rii mele era si-mi fac poporul mulfumit qi fericit!

- Pentru a mulEumi poporul ar fi trebuit sd lucrezi altfel! strigdcntuziastul partizan al lui Robespierre. Privegte !ara. Ai seminatsilr[cie qi lacrimi, ai cules uri qi dispref. Ai nimicit Franfa, pentruc0{iva linguqitori, ai prefrcut aceastb larb dintr-o grddind frumoasdintr-un pustiu. Priveqte-ne pe noi, reprezentanlii acestui popor pe carel-ai fericit dumneata. Suntem trimiqi sd te condamndm!

Ludovic al XVI-lea il mlsurd cu o privire mdndr[ frrd, a spune uncrrvAnt.

Dupdtrei ceasuri se sf6rgi citirea actului de acuzare.

- Ludovic, pofi sd te retragi, zise preqedintele Barriere.Palid, regele se ridic6.

- Cer un avocat pentru apLraret zise el.--Acesta iJi este deja acordat, r[spunse rece Barriere. Poli alege pe

rrnul din avoca{ii fdrii.La un semn al pregedintelui gardienii se apropiard gi-l duser[ in

('lrnera allturatd. I se puse masa, c[ci regele dejunase in grabd dimi-rrca[a.

Regele refuzd.

- Nu mi-e sete, nu mi-e foame! zise cu buzele tremurdnde. Inimarrri-c prea plin[.

Vdzu o p6inigoarb in m0na lui Chaumette, membru al Convenfieiirrst'rrcinat cvpaza lui qi ceru o bucat6.

Mdnca inc[ din pdinea uscatl cdnd fu inqtiin{at c[ va fi dus ?napoilrr'l'cmple.

Afar[ aqtepta o trisur5. Fu silit sd urce in tr[surd. Mai avea in mdnbo bucatd de pdine.

- Ce fac cu asta? intrebl pe insolitorul lui, Chaumette.Secretarul lui Chaumette lud pdinea din mdna regelui ,si o arunci

pc strad[.

lo Absana/a @tmas

Regele cl[tind din cap.

- P6cat! In wemuri ca acestea ar trebui s5 faceti economie laout[l"ffi"J.,t;

era de acord cu cele spuse de rege.

- Bunica mea, spunea mereu: Biiete nu arunca nici o firimitur[ dep6ine, cd nu pofi s-o faci tu!

- Bunica dumitale era desigur o femeie infeleaptd! zise regele.Ajunser[ la Temple. Regele intrA in camera lui; nu i se permitea in

ziua aceasta sd-gi viziteze familia.In aceeagi seari Ludovic al XVI-lea primi de la pregedintele Con-

ven{iei invita[ia s6-qi aleag[ unul sau mai mulfi apdrdton. L-a alespe avocatul septuagenar Tronchet gi pe judecdtorul Edmond Fargetin vArstd de cincizeci gi patru de ani. Septuagenarul anunfl Convenfiaprintr-o scrisoare onoarea ce i se frcea de a-l apdra pe rege.

,,De doul ori, scria el, am fost chemat in ajutorul celui care-mi erast[pdn; misiunea mea era privitd de toat[ lumea ca o mare onoare.Acum cdnd ceasul incercdrii a sunat, am datoria de a-i face acelaqiserviciu, in momentul cdnd acesta e privit de toatd lumea ca o posibil[primejdie."

Regele, addnc migcat de aceast[ credin{d, primi ajutorul bltrdnului.Ap[rarea regelui ar fi fost inrdutdliti gi mai tare dac[ in ultimul

moment nu s-ar fi anun{at un nobil republican. A doua zi se prezentdlaLudovic al XVI-lea un tdn[r avocat pe nume Deseze.

- Vin inslrcinat de Convenfie, zise inclinindu-se tdn5rul. Amcerut dreptul de apdrltor qi am fost admis.

Ludovic al XVIlea il privi cercetltor.

- Vrei sd m[ aperi, domnul meu? Deci gi tineretul mi-a rimas inparte credincios! O, cum mi bucurd asta!

- Nu jubila inainte de vreme! r[spunse avocatul. Mdrturisesc c[sunt entuziasmat pentru Libertate gi Republica. M[ bucur[ c[ regali-tatea a fost inlituratd probabil pentru totdeauna. Dar nu vdd de ce sdsuferi dumneata singur, pe cdnd tot poporul r6sufl[ uqurat. Simlul meude egalitate se revoltd impotriva comediei care se va juca in fa{a Con-venfiei. Permiteli-mi deci, sd vd iau apdrarea qi voi face tot ce-mi va ficu putin{d pentru a avea c6qtig de caazd in fa{a judecdtorilor.

Ludovic al XVI-lea ii lud mdna.

- I,ti mu[umesc domnule Deseze, tocmai fiindcd nu gtii sd teprefaci, fiindcd imi spli in fa{i cI e,sti adversarul meu, am mai mult[incredere ?n dumneata. Cerul sI-{i ajute, dar mi tem cd cele mai eloc-vente vorbe nu-mi vor folosi la nimic!

@fiI&ut Din lparie 3 t1

CapitoluL LL7Pledoarie la bari

$edinfa Convenliei a linut timp de opt zlle.I se l6si vreme regeluisd-gi preglteascd, apdrarea. Pe la 25 Decembrie, c6nd in Paris domneaasprimea iernii, regele fu adus infa[a Convenfiei.

Pledoaria a finut-o Deseze care era adevbratul apbrdtor. Vorbi clarqi puternic. Fiecare vorbd a apdritoruhi ardta o addncd simlire pentruacuzat. Cind ajunse la concluzie spuse covdrqit de emofia qi groazamomentului:

- Cetdfeni, unde este acel caracter de generozitate qi noblele carevb deosebea de celelalte popoare? Vre{i si deslvdrgili nenorocireaaceluia care a avut curajul s[ se incredinleze reprezentanlilor na{iunii?Credefi cd nenorocirea nu meriti nici cea mai micS compdtimire? Nuvedeli in regele vostru un om cdruia nu este nevoie s[-i m[ri{i nenoro-oirea? Republica are in voi mari virtuli, dar si vI ferili sd vd slibeasc[sentimentul umanit[1ii, frrd de care nu existd adevdrate virtuli. Gin-diJi-vd c[ istoria va judeca hotdrdrea voastrd care apafiine veacurilor.

Epuizatde cuvdntarea care durase mai multe ore, infiorat de enormalui responsabilitate, Deseze cdzu pe scaun ca un mort.

In sa16, domnea lini;tea. Regele se ridic6, spuse cdteva cuvinteserioase qi se a;ezd la loc.

Chiar cei mai invergunafi dugmani ai regelui erau emolionafi.Ceasul hotirdrii venise.

- Ludovic,mai ai ceva de addugatpentru apdrarea dumitale? zisepregedintele cu o voce care trdda emofia.

- Am spus totul! rispunse ferm qi liniqtit regele. Dumnezeu, carevede totul, s[ c[l6uzeasc[ hot[rArea voastr[!

- Poli sI te retragi!Regele cu ajutoarele lui p[rbsi sala in mijlocul gardigtilor. Afar6,

in antecamerd, se opri un moment. Miqcat, inlinse brafele spre cel ce

Etiuse sd-l apere cu atdta entuziasm gi-l imbr[fiq6 deqi ?i era adversarpolitic.

- Sdrmanul meu Deseze! gopti Ludovic.Gardigtii municipali ii despdr,tird cu brutalitate; era vremea s5-1

ducd inapoi la Temple. Ludovic al XVI-lea se supuse gi se intoarse la'Iemple; ultima oari in viafa lui.

12 Aboandra @unas

Capitolul 1 18Condamnarea

Membrii parlamentului, care evitau un regicid, iqi incearc6 inzadarelocvenfa. De ast[datd invinserd Danton, Robespierre qi partizanii 1or.

Ludovic al XVI-lea fusese judecat inainte de a ap[rea in fala jude-citorului. intreb[rile pe care pregedintele Barriere le puse la hot[rdreaConvenfiei erau urmdtoarele:

1) Este vinovat Ludovic?2) S[ fie chemat poporul sd confirme hot[r6rea Convenfiei?3) Ce pedeapsd meritd Ludovic?Votarea asupra primei intrebdri incepu intr-o liniqte perfectd. Ea fu

admisd cu 680 voturi contra 83.La votarea cu apel nominal asupra intrebdrii a doua rdspunserd

din7I5 membrii cdfi avea Convenlia, 423 w nu,281 cu da, qi 5 se

abfinurd.Partidele moderate au fost infrdnte. Uimirea se vedea pe fe,tele tuturor.Votarea asupra intrebirii atreia fu amdnatd la 16 Ianuarie. La pro-

punerea lui Danton, trebuia sb hotdrascd majoritatea absolutb.La ota opt seara, incepu votarea asupra intrebdrii a treia cu apel

nominal. Sala cea mare eta slab luminati. Membrii Conven{iei treceauca nigte umbre spre tribun6. De dou[zeci gi doud de ori rdsuni cuvdntulgroaznic moarte, unele voci au optat pentru inchisoare, apoi iar69icondamnare la moarte, o voce pentru exil, unele pentru am6narea exe-cufiei pAn[ la incheierea picii, apoi iar pentru moarte.

Astfel continud toatb noaptea, a doua zi qi noaptea urmitoare, substrigltele mul{imii care umplea galeriile qi sc[rile, cdnd aprobdnd,cdn^d dezaprobAnd votarea.

In sfArqit votarea lud sf6rEit; pregedintele se ridicd palid ca moartea.

- Cetdfeni, incepu eL Anunl rezultatulvotbrii. Spir cd-l veli primiin tbcere. Dreptatea a vorbit! Trei sute qaizeci qi una de mii doui suteoptzeci Ei ;ase au votat pentru inchisoare, sau exil, doi pentru muncdsilnicS, patruzeci qi qase pentru moarte cu am6nare, douizeci qi qase

pentru moarte cu graliere, trei sute qaizeci fard gra[iere. In numeleConvenliei, declar: pedeapsa lui Ludovic al XVI-lea va fi moartea.

Se lds[ o tdcere apdsdtoare.Apirltorul regelui, Deseze, propuse apel la popor. Tronchet pro-

testd contra formei de votare. Dar amdndoi protestard zadamic.

@frlfiul Din lFsris 3 t3

Convenlia a fost impotriva unei noi vot[ri. Ministrul justiliei Garat,fu insdrcinat s[ anunle prizonierului sentinfa.

- Ce insdrcinare groaznicdt. striga mereu, dar totugi trebuia sb se

supunS.

Capitolul 1 19Rim6neti cu bine, pentru totdeauna!

in zita de 20 ianuarie, ilrpd prdnz, ministrul de Justilie Garat,insolit de cdliva membrii ai Convenfiei, apdru la Temple gi ceru sd fiedus la rege.

Ludovic al XVI-lea primi cu demnitate condamnarea la moarte.Era palid, dar nu tremura. Ceru o amdnarea a execuliei de trei z1\epentru a putea sd-qi ia la revedere de la familia sa.

La Conven{ie se anun!6 un preot catolic Edgeworth. Acesta stltuseascuns pdnl atunci, insd acuma voia sb dea ultima impirtdqanie con-damnatului gi s[-l insolesc[ la egafod. Chiar cei mai cruzi membri aiConvenliei furd migcali gi permiserd preotului sd meargd la Templepentru a-i oferi ajutorul sbu lui Ludovic al XVI-lea.

Ludovic al XVI-lea intr[ la cinci seara in apartamentul familieisale. in ultim ele zile regele ;i regina se v5zuserd numai la amiazd,. CindMaria Antoinetta il vdzt intrdnd la aceastb or[ neobiqnuit[, inlelese cisentinla a fost pronunfatd.

Sdri de pe scaun scofind un strigdt, alergd spre el gi-l cuprinse cubrafele, il privi in fa!5 qi ?nlelese totul.

- Curaj, scumpa mea Antoinetta, murmur[ regele, viala este unrnoment, qi moartea tot un moment. Dumnezeu a hotdrdt sd fie aga,s[ plec eu inainte! Nu-mi face desp6rlirea dureroasS! Vocea regeluilremur6. Am sI md rog pentru voi. Poate cerul va avea mild qi vb vaschimba soarta in bine. Poate cb furia poporului se va mullumi cu osingurd victimS! O, Dumnezeule! strigd Ludovic al XVI-lea, nemai-putAnd si-qi inibuqeascd plinsul. Dumnezeu mi-e martor cd nu md temdc moarte! Cu ce bucurie voi muri dacb voi reuqi sd vd scap pe voi!

Copii vdzurd pe pdrin{i lor pldngdnd gi se apropiar[ sfiogi. inle-lcser[ cd tatdl lor fusese condamnat la moarte. Pl6ngdnd imbr[fiqardgcnunchii acestuia mdngAindu-l qi lipindu-se de el.

Scena dureroas[ durd aproape dou[ ceasuri.De c6te ori regele incepea sd vorbeasc5, copii il intrerupeau cu

pldnsetele 1or.

14 Absarua?a @unas

Maria Antoinetta plecase deznlddjduitd capul pe pieptul bdrba-tului. Siguran[a cd bdrbatul ei, in floarea vdrstei, ii va fi smuls dinpricina unei sentinfe nedrepte, erapreamult pentru m6ndra Ei pltimagafemeie. Incepu sb pldngd qi sd-gi blesteme viala. Nenorocita nu bdnuiacL mai avea de suferit chinuri qi mai groaznice dec6t acestea.

Deodatd Ludovic al XVI-lea addnc migcat, iqi lu[ in brale fiul gi-lmAngdie.

- Ludovic, fiul meu! incepu regele cu voce bl6nd[. Uite, eqti incd

mic, in curdnd nu voi mai fi ldngd tine sd te ocrotesc, s[ te apdr. Darspune-mi, qtii vorba sublimd pe care a spus-o mAntuitorul nostru pecruce?

Bdiatul il privi cu ochi strllucitori, inrogili de pl6ns.

-Tatd, vrei sd spui de vorbele lui Isus: Doamne, idrt5-i, cd nu qtiu

ce facl

- Da, drag6, ai ghicit, zise regele. Aga si zici gi tu, cdnd vei fi mare

qi te vei g6ndi la moartea tatilui tdu, imi promifi asta? JurS-mi cd veiierta tuturor acelora care l-au omordt pe tatil tbu!

PlAnsul il intrerupse pe rege. Bdiatul il linea strAns cu brafele de gdtqi plAngea de-!i rupea inima.

Copii se agd\au de el infelegdnd cd momentul desp[r,tirii se apropie.

-Tatd, nu pleca, rlmAi cu noi, strigau micile fiinle.

In acelaEi moment regina strigi cu buzele livide:

- Ludovic, vrei s5 ne p[rdsegti chiar acum?

- MAine diminea!5 ne vedem iar, murmur[ regele. La opt voi fila voi!

- De ce nu la qapte? Ah, lasd-ne sd ne folosirn de ceasurile pe carele mai avem! suspind MariaAntoinetta.

- Bine, fie, la qapte, zise regele, abia mai putdnd vorbi. Duceli-vdsi vd odihnifi qi rugafi-vd pentru mine!

Dar nu voiau sd-l lase s[ plece. O scen[ sf6qietoare avu loc. Solia qicopii se lineau inlnnpili de Ludovic.

- Ah, nu md mai pot stbp6ni! Si vd p[zeascb Dumnezett, dragiimei, strigd deodat[ regele.

Se smulse aproape cu violen!6 gi pir[si goviind camera. Pldnsulzgomotos al soliei qi copiilor lui ii sffuia inima. Ceea ce era maigroaznic se int6mplase. Ludovic al XVI-lea se despdr,tise pentru tot-deauna de iubita sa familie. Nici nenorocita Antoinetta, nici copiii einu aveau sd-l mai vadl vreodati pe rege!

@frlfiul Din lparid 3 t5

Capitolul I2ONoaptea dinaintea executiei

Tot oraqul era incordat.IncS o noapte mai desplrlea Parisul de o intdmplare aqa de rard in

lstoria Universal6.Englezii au trimis la egafod pe regele Carol I. Acuma francezii se

preg[teau s[ dea lumii a doua oard spectacolul execuliei unui rege.Tofi cetdfenii aveau sentimentul cI aceast[ condamnare era o nece-sitate; dar pufini credeau cd va fi chiar realizatd.

Groaznicd era execulia unui om oarecare, cu atdt mai groaznici eracxecufia unui rege, puternic mai inainte!

Chiar republicanii entuziasmafi, care iubeau libertatea mai presusde orice, se opuneau speriafiin fafa acestui act. Pretutindeni pe strad[se vedeau grupuri guqotind. Intrebarea tuturor era: va avea intr-adevlrloc execu{ia regelui?

Str[zile din jurul Templului qi piefei Greve erau mereu pline de lume.Toat[ noaptea st[turd oamenii in frigul de gheafd al iernii, agteptdnd

ziua qi intAmpl[rile ei.Chiar duqmanii cei mai invergunali ai lui Ludovic al XVI-lea erau

cmo{iona{i qi plini de indoieli. Doar pufinii oameni ai terorii, erauliniqtifi.

Camilles Desmoulins, entuziastul republican, votase gi el pentrumoartea regelui. iqi ftcuse datoria de congtiinld.Eraconvins cd pentruun rege al Franfei nu mai era loc pe p[mdnt. Dar Camille Desmoulins,sperase c[ execufia nu va avea loc, crezuse c[ regele condamnat larnoarte, va fi dus peste granifele Franfei.

Acuma monstruozitatea se intdmplase; majoritatea Convenfiei sel5sase tirdtdde cfiiva gil[giogi.

Regilor Franfei li se asigurase inviolabilitatea gi totuqi cdl[ul se vaatinge de capul lui Ludovic al XVI-lea.

Adincit in gAnduri, Camille Desmoulins. mergea spre casd unde ila.stepta o inimi caldd gi credincioasS. Desmoulins frcuse o c[s[torielbricitd. Nevast[-sa, Leonora, era o femeie nobili qi inteligent6.

Cu priviri sumbre, privea mullimea de pe strad[. Infiordndu-se, seinveli mai bine ?n marfia. Avea presimlirea cL gi lui i se va implini incurdnd soarta? Simfea Desmoulins, in acest moment, cI tofi aceia carevotaserd moartea regelui, vor fi gi ei persecutali de soart6?