caile extra or din are de atac

8/3/2019 Caile Extra or Din Are de Atac

1/17

Curs XIV

Sistemul cilor de atac extraordinare

Cile de atac extraordinare sunt de competena primei instane. In materie

penal, o hotrre judectoreasc devine definitiv fie la prima instan in cazurile in

care nu s-a declarat apel sau recurs, dup distinciile legii, precum si in situaiile in

care apelul sau recursul dup caz, a fost retras, dup declarare dar nuntrul

termenului, precum si in situaiile in care a intervenit renunarea la apel sau la recurs,

dup caz, in condiiile prevzute de lege. De asemenea, o hotrre in materie penal,

poate s rmn definitiv in faa instanei de apel, dac nu s-a declarat recurs ori dac

a intervenit renunarea la recurs ori retragerea recursului, declarat in cazurile i

condiiile prevzute de lege. In fine, o hotrre in materie penal, devine definitiv

ntotdeauna, in faa instanei de recurs, prin soluionarea recursului.

Cazurile in care o hotrre penal devine definitiv sunt prevzute expres in

art. 416, 416, si 417 CPP. Aceste texte nu au fost corelate in mod corespunztor cu

noile modificri intervenite prin legea 356/2006 prin care pe de o parte, s-a restrns

apelul cu privire la anumite categorii de infraciuni sau cu privire la anumite categorii

la infraciuni ori anumite categorii de cauze, iar pe de alt parte s-a lrgit recursul. Din

momentul in care o hotrre penal rmne definitiv, ea devine in principiu, si

irevocabil spre deosebire de procesul civil, ceea ce face ca din a cest moment s intre

in puterea de lucru judecat adic s se bucure de autoritate de lucru judecat, ceea ce

echivaleaz cu o prezumie absolut, juri et de jure, de legalitate i adevr, si de

asemenea, din acest moment ea devine imediat executorie. Caracterul imediat

executoriu al hotrrii penale definitive reprezint un element de noutate cu caracter

progresist, printre elementele, puine de altfel , cunoscute de legea 356 per 2006.Autoritatea de lucru judecat, in materie penal, presupune ndeplinirea

cumulativ a urmtoarelor elemente:

1. s existe o hotrre judectoreasc penal definitiv. Caracterul

definitiv al hotrrii penale este suficient pt ca ea s intre in puterea de lucru judecat.

Ca o consecin a acestui caracter in principiu nu numai dispozitivul hotrrii, ci i

considerentele acesteia, au valoare de adevr absolut, de aceea in principiu, o hotrre

definitiv nu mai poate fi desfiinat.

1


2/17

2. s existe o hotrre judectoreasc penal care s statueze asupra

fondului cauzei. Aceasta nseamn c nu orice hotrre definitiv se bucur de

puterea de lucru judecat, ci doar acele hotrri judectoreti care sunt precedate de o

judecat de fond(asupra fondului cauzei) care privete:

a. existena infraciunii.

b. svrirea ei de inculpat

c. vinovia inculpatului

ca atare, pentru a fi in prezena autoritii de lucru judecat, in materie penal, e

necesar s existe o hotrre definitiv de condamnare, de achitare sau de ncetare a

procesului penal. Aceast cerin decurge din interpretarea art. 10 lit. j C.pr.pen.

Acesta face ca orice alt hotrre care nu vizeaz fondul s nu intre in puterea de

lucru judecat. De pild, hotrrile privind masurile preventive.

3. s existe identitate de obiect. Aceasta nseamn c pentru a fi in prezena

autoritii de lucru judecat e necesar ca hotrrea judectoreasca sa priveasc aceeai

fapta in materialitatea ei, ca cea care este supus ulterior unei noi urmriri sau unei

noi judeci, dup caz. Cerina privete fapta in materialitatea ei, ceea ce nseamn c

nu are importan incadrarea juridic dat faptei, care poate fi diferit. Aceast cerin

decurge din efectul negativ cunoscut sub denumirea de non bis in idem al autoritii

de lucru judecat consacrat in C.pr.pen. in art. 10 lit. j care interzice in mod expres o

nou urmrire i respectiv o nou judecat pentru aceeai fapt.

4. sa existe identitate de persoan ceea ce inseamn c persoana la care se

refer hotrre judectoreasc definitiv trebuie s fie aceeai persoan pentru care se

solicit ulterior o noua urmrire penal sau care este supus ulterior unei noi judeci.

Pt acesta nu este necesar ca persoanei s i se rein aceeai form de participaie. Ceea

ce i se pretinde este ca fapta nou imputat persoanei s fie identic cu cea pt care

exist deja o hotrre judectoreasc definitiv. Aceast cerin e la fel consecina alautoritii de lucru judecat menionat expres in art. 10 lit. j.

Pt. a exista autoritate de lucru judecat in materie penal trebuie s fie

ndeplinite cumulativ cele patru condiii.

In esen, autoritatea de lucru judecat determin doua efecte imediate:

a.un efect pozitiv, anume executarea

b. un efect negativ, anume interdicia unei noi urmriri i a unei noi

judeci pentru aceeai fapt i mpotriva aceleai persoane.

2


3/17

Se poate vorbii distinct de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra

penalului i de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului.

Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului

Acesta se manifest in cunoscutul principiu non bis in idem care nseamn

interdicia unei noi urmriri i a unei noi judeci pt. aceeai fapt i cu privire la

aceeai persoan.

De la aceast regul exist o singur excepie i anume cea prevzut in art. 10

lit. f C.pr.pen care conine o condiie de procedurnecesar pt. punerea n micare

sau pt. exercitarea aciunii penale. Dac ulterior se ndeplinete condiia de procedur,

procesul penal va putea fi reluat.

Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului

Acesta intervine cu privire la aciunea civil in faa instanei civile dac

aciunea civil decurge dintr-o infraciune. Avnd in vedere tradiionalul principiu

penalul ine n loc civilul, o hotrre judectoreasc penal are putere de lucru

judecat asupra civilului. n faa unei instane civile cu privire la cele trei elemente i

anume existena infraciunii, svrirea ei de inculpat i vinovia inculpatului. In

acest context se pune problema de a tii dac puterea de lucru judecat a penalului

asupra civilului include i cuantumul prejudiciului produs prin infraciunea a crei

reparaie se cere pe calea aciunii civile. In principiu suntem de prere c autoritatea

de lucru judecat a penalului asupra civilului nu include i prejudiciu, instana civil

fiind liber s stabileasc ntinderea acestuia precum i modalitile de reparaie. Cu

toate acestea, atunci cnd prejudiciul e element constitutiv al infraciunii, cerut de

definiia acesteia, hotrrea dat n materie penal are putere de lucru judecat asupra

civilului i n privina determinrii prejudiciului. Prejudiciul fiind cel din momentul

rmnerii definitive a hotrrii penale, sunt excluse prejudiciile viitoare.

n principiu, o hotrre judectoreasc in materie penal intrat in puterea delucru judecat nu mai poate fi supus vreunei proceduri ulterioare. Ea nu mai poate

desfiinat, ci trebuie pus imediat n executare. Exist ns numeroase situaii n care

se constat erori de judecat att de fond ct i erori de procedur, comise de

judectori, care justific introducerea i in sistemul nostru judiciar, dup modelul altor

sisteme, a unor ci de atac denumite ci de atac extraordinare, prin care se urmrete

desfiinarea hotrrilor penale definitive intrate in puterea de lucru judecat dac

acestea au fost date cu nclcare esenial a legii, precum i atunci cnd sunt vditnetemeinice. n acest fel, cile de atac extraordinare se constituie ca nite remedii

3


4/17

procedurale prin care se derog de la caracterul irevocabil al hotrrilor penale

definitive.

Avnd in vedere ns faptul c aceast categorie de ci de atac nu poate fi

ndreptat dect mpotriva unor hotrri penale definitive intrate deja in puterea de

lucru judecat, recurgerea la asemenea ci de atac este supus unor condiii stricte.

Astfel, ele sunt admisibile n anumite cazuri prevzute limitativ de textul procedural.

De asemenea, nu pot fi folosite dect pentru anumite motive i sunt supuse unei

proceduri speciale care n general se abate de la procedura comun a cilor de atac

ordinare. Nr. cilor de atac extraordinare n sistemul nostru este destul de restrns, de

aceea ele nu acopertoate situaiile n care se pot comite nclcri ale legii sau greeli

n stabilirea adevrului de ctre judectorii judecilor precedente. Acest lucru se

resimte n dreptul nostru mai ales ca urmare a eliminrii recursului n anulare care era

cea mai complet cale de atac extraordinar prin legea 576 din 2004 i a nenlocuirii

lui cu un recurs n casaie. Ca urmare, exist doar doua ci de atac extraordinare utile,

adic n interesul prilor, i o cale de atac extraordinar n interesul justiiei. Cele

dou sunt contestaia n anulare i revizuirea, iar cale de atac n interesul justiiei este

recursul n interesul legii.

Contestaia n anulare

Contestaia n anulare este sub aspectul naturii juridice o cale de atac

extraordinar mixt de anulare i de retractare. Ea este de anulare pentru motivele de

procedur ( primele 2 motive si ultimul al art. 386 lit. a, b i e) si este o cale de atac de

retractare pentru celelalte 2 motive prevzute de art. 386 lit. c si d i care sunt motive

substaniale.

Contestaia n anulare este de asemenea o cale de etc extraordinar care poatefi introdus doar pentru motive de drept, respectiv doar pt nerespectarea dispoziiilor

legale.

Fiind o cale de atac extraordinar, ndreptat mpotriva unei hotrri penale

definitive, contestaia n anulare este supus unor condiii stricte, care privesc att

admisibilitatea ei ct i procedura. Cazurile de contestaie n anulare

Sub acest aspect, e de subliniat faptul c contestaia nu poate fi folosit pt

orice motiv, ci numai pt motivele de drept, enumerate limitativ n art 386 C.pr.pen.astfel cum a fost completat prin l 356 din2006. in prezent sunt 5 motive:

4


5/17

1) cnd nu a fost ndeplinit procedura de citare a prii la termenul fixat pt

judecat numai n faa instanei de recurs. Pt a fi in prezena acestui caz este necesar

s fie ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:

a. s se constate c la termenul stabilit pt judecat la instana de recurs nu a

fost ndeplinit procedura de citare a prii. Se consider nendeplinit

procedura atunci cnd nu s-au emis citaii sau citarea prii s-a fcut cu

nclcarea dispoziiilor procedurale referitoare la citare (spre exemplu,

adresa indicat pe citaie era inexact sau incomplet lipsa strzii,

denumirea localitii greite, etc.), precum i atunci cnd nu a existat

dovada nmnrii citaiei sau cnd nmnarea s-a fcut unei alte persoane

care nu avea calitatea s-o primeasc, potrivit legii.

b. partea nelegal citat s fi lipsit de la judecat la termenul stabilit n faa

instanei de recurs. Dac partea a fost prezent, nu este caz de contestaie

n anulare. Ea trebuia s fie absent fie de la judecata recursului, fie de la

rejudecarea cauzei, dup casare n faa instanei de recurs. Nu este caz de

contestaie n anulare cnd se constat nelegarea citare a prii n judecata

n prima instan sau n apel ci doar dac se constat nelegala citare n faa

instanei de recurs.

2) cnd partea, dei legal citat, sa aflat n imposibilitatea de a ncunotiina

instana de recurs cu privire la acest caz de mpiedicare. Pentru a fi n prezena acestui

caz trebuiesc ndeplinite urmtoarele condiii

a. partea legal citat s fi lipsit de la judecata n faa instanei de recurs.

Aceast condiie e ndeplinita atunci cnd se constat absena prii legal

citate fie la judecata recursului fie la rejudecarea dup casarea cu reinere

de ctre instana de recurs.

b. absena prii legal citate s se datoreze imposibilitii de a se prezenta latermenul stabilit. In absena unei precizri imposibilitatea trebuie dovedit

sarcina dovedirii ei revenind prii legal citate aflate ntr-o asemenea

situaie. De asemenea imposibilitatea de prezentare trebuie s decurg din

mprejurri obiective i imprevizibile cum ar fi fora major sau cazul

fortuit. De exemplu inculpatul este victima unui accident sau se constat

un incendiu, o catastrof de cale ferat, parte se mbolnvete sau se

dovedete o ntrziere a circulaiei mijloacelor de transport.

5


6/17

c. partea legal citat s se afle n imposibilitatea de a ntiina cu privire la

cazul de mpiedicare. Partea trebuie s dovedeasc c s-a aflat n

imposibilitatea de a preveni instana cu privire la absena sa. In absena

unor precizri legislative mpiedicarea prii legal citate de a ncunotiina

din timp instana de recurs cu privire la imposibilitatea de prezentare i de

a solicita eventual termen trebuie s aib acelai caracter obiectiv i

imprevizibil de nvins putnd decurge din situaii de for major sau caz

fortuit. Aceste situaii trebuie ns dovedite.

3) cnd instana de recurs a trecut la judecarea cauzei, respectiv la judecarea

recursului, sau la rejudecare dup casare, cu toate c exist la dosarul cauzei dovada

unuia din cazurile de ncetare a procesului penal prevzut in art. 10 de la lit f la lit i

ind. 1 C.pr.pen. Pt existena acestui caz trebuie ndeplinite urmtoarele condiii:

a. la dosar s fi existat dovada cazului de ncetare a procesului penal, cu a

singur excepie, cazul constnd n existena autoritii de lucru judecat.

b. dei exista o asemenea dovad, instana de recurs a trecut n mod greit la

judecat, fr s in seama de existena unui caz care ar fi condus la

ncetarea procesului penal. Acest caz de contestaie in anulare relev

importana care se acord stingerii procesului penal pe chestiuni care

privesc procedura de punere n micare a aciunii penale sau exercitare

aciunii penale, acesta avnd ntietate raportat la examinarea fondului

cauzei.

4) cnd exist dou hotrri judectoreti definitive cu privire la aceeai fapt

i aceeai persoan. Acesta este de fapt cazul de ncetare procesului penal bazat pe

excepia autoritii de lucru judecat. El se detaeaz de toate celelalte cazuri de

contestaie n anulare care sunt de competena exclusiv a instanei de recurs pentru

c acest caz vizeaz desfiinarea doar a celei de a doua hotrri dat cu ignorareaefectului non bis in idem raportat la hotrrea precedent i care poate provenii, dup

caz, fie de la prima instan, fie de la instana de apel, fie de la instana de recurs, in

raport de instana la care a rmas definitiv hotrrea.

5) (caz introdus prin l. 356 per 2006 ca urmare a condamnrii Romniei la

Strasbourg in cauza Constantinescu contra Romniei) este considerat caz de

contestaie n anulare cnd se constat c inculpatul a fost condamnat pt prima dat n

recurs, fie cu ocazia judecrii recursului, fie cu ocazia rejudecrii cauzei, dup casarecu reinere de ctre instana de recurs, fr s fie ascultat, dar cu condiia s fi fost

6


7/17

prezent la instana de recurs. Acest caz de contestaie in anulare este consecina

introducerii pentru prima dat in dreptul nostru a condiiei ascultrii obligatorii a

inculpatului de ctre instana de recurs. Pentru acesta, este necesar ns, ca inculpatul

s nu fi fost ascultat nici de instanele precedente, ori, indiferent dac a fost ascultat

sau nu, s nu fi fost condamnat, adic s fi obinut fie o hotrre de achitare, fie de

ncetare a procesului penal. Ca atare, acest caz de contestaie e admisibil dac se

constat c inculpatul a fost achitat, ori dac s-a dispus ncetarea procesului penal la

prima instan, hotrrea fiind meninut n apel, iar n faa instanei de recurs, dei

prezent, inculpatul nu a fost ascultat, chiar dac a fost ascultat la instanele

precedente.

Problema nu se pune n cazul in care ascultarea inculpatului are loc la

rejudecarea dup casare cu reinere de ctre instana de recurs, pentru c aceasta

deschide o procedur de fond care cunoate i stadiul cercetrii judectoreti.

Problema se pune ns in situaia n care inculpatul este supus ascultrii de ctre

instana de recurs cu ocazia judecrii recursului pentru c recursul nu cunoate

cercetarea judectoreasc, ori ascultarea inculpatului este act de cercetare

judectoreasc, iar legea face trimitere explicit la regulile de fond privind ascultarea

persoanei.

Procedura contestaiei n anulare

Procedura se declaneaz printr-o cerere care trebuie s mbrace forma scris

i care trebuie s conin meniuni privind numele, prenumele, adresa i calitatea

procesual a persoanei care face cererea. De asemenea trebuie s conin indicarea

hotrrii definitive atacate. Totodat, va trebui s indice i cazul n contestaie in

anulare dintre cele prevzute de lege, s arate care sunt motivele pentru care se face

cererea i s indice dovezile din care rezult cazul de contestaie n anularea, cu

precizarea c aceste dovezi tb s se gseasc la dosarul cauzei. Ele nu pot fiexterioare. Cererea trebuie semnat.

Cererea se adreseaz instanei competente care poate fi in principiu doar

instana de recurs, cu o singur excepie, anume cazul de contestaie in anulare de la

lit. d al art. 386, constnd in existena autoritii de lucru judecat cnd cererea se va

putea adresa dup caz, in raport de instana la care a rmas definitiv hotrrea, fie la

prima instan, fie la instana de apel, fie la cea de recurs.

Titularii cererii

7


8/17

Contestaia in anulare poate fi fcut de pri pt oricare din cazurile prevzute

de lege, i de ctre procurori, ns doar pt doua cazuri, anume cel de la lit c, constnd

in existena unui caz de ncetare, i cel de la lit. d, autoritatea de lucru judecat.

Termenul in care poate fi introdus cererea este de cel mult 10 zile de la

nceperea executrii de ctre partea mpotriva creia se face executarea. Pt celelalte

pri, mpotriva crora nu se ndreapt executarea, termenul este de 30 zile si curge de

la pronunare. Pt procuror, termenul este de 30 zile si curge din momentul pronunrii

hotrrii definitive. In mod excepional, pt cazul prevzut la lit d, cererea poate fi

introdus oricnd, ea nu este supus unui termen. Raiunea acestei derogri este aceea

de a da satisfacie interesului general al justiiei care este ca o hotrre judectoreasc

definitiv dat cu ignorarea efectelor puterii de lucru judecat s fie desfiinat.

Hotrrile judectoreti penale definitive care pot forma obiectul contestaiei

in anulare

In principiu, orice hotrre att in latura penal ct i in cea civil a cauzei pot

forma obiectul contestaiei in anulare. Ea se poate ndrepta doar mpotriva hotrrilor

penale definitive ale instanei de recurs, fie cele date in urma judecrii recursului, fie

cele date in uram rejudecrii recursului, dup casarea cu reinere de ctre instana de

recurs. Problema care se pune este aceea de tii dac sunt supuse hotrrile

judectoreti definitive care nu evoc fondul cauzei. In aceast privin, practica

judiciar a stabilit c o asemenea cerere de contestaie in anulare este admisibil doar

cu privire la hotrrile penale care vizeaz fondul cauzei cu condiia doar ca ele s

provin de la instana de recurs. In cazul pervzut la lit. d art. 386, contestaie in

anulare se ndreapt mpotriva ultimei hotrri definitive, adic celei de-e doua

hotrri care poate provenii, dup caz, de la prima instan, de la instana de apel sau

de la cea recurs.

Procedura contestaiei in anulare presupune parcurgerea a dou etape:1. Examinarea in principiu. Aceasta are loc in mod obligatoriufr

citarea prilor i in camera de consiliu. Cu toate acestea, examinarea nu poate avea

loc dect lund concluziile procurorului, ceea ce nseamn c dac participarea

prilor nu e obligatorie, apare ca obligatorie participarea procurorului. In pofida

acestei reglementri, suntem de prere c dac nu e obligatorie citarea prilor, nu

exist nici un impediment ca ele s poat participa, participarea lor fiind facultativ

(in practic se accept concluziile prilor)

8


9/17

Cu aceast ocazie, instana de recurs verific dac cererea de contestaie in anulare

cuprinde toate meniunile prevzute de lege, dac ea a fost fcut cu respectarea

condiiilor prevzute de lege, dac persoana care a fcut cererea figureaz printre

titularii legali ai contestaie in anulare, dac motivul invocat se ncadreaz printre

cazurile de contestaie in anulare prevzute de lege, dac cererea e fcut in termenul

legal, dac hotrrea atacat e susceptibil de contestaie in anulare i dac din

dovezile indicate in cerere i aflate la dosarul cauzei rezult existena vreunuia din

cazurile de contestaie in anulare. In cazul in care in urma verificrilor efectuate

instana de recurs constat c nu sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate, va da o

decizie definitiv prin care respinge in principiu contestaia in anulare. Dac instana

de recurs constat c sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate a unei asemenea

cereri, d o ncheiere de admitere in principiu prin care fixeaz termenul de judecat i

dispune citarea prilor interesate.

Etapa de examinare in principiu nu e prevzut pt cazul de contestaie in anulare de

la lit.d art. 386, deci e necesar pt celelalte cazuri.

Cu ocazia examinrii in principiu, instana de recurs poate dispune, din oficiu sau la

cerere, i suspendarea hotrrii atacate. Dac contestatorul se afl in stare de deinere,

fiind in cursul executrii pedepsei, dispoziia de suspendare a executrii are ca efect

punerea acestuia imediat in libertate. Suspendarea executrii se dispune prin ncheiere

motivat, fie prin aceeai ncheiere de admitere in principiu sau ncheiere separat.

2. Judecata contestaiei in anulare. Judecata pt cazurile prevzute in

art. 386 cu excepia lit.d se realizeaz dup regulile de judecat in faa instanei de

recurs. In acest fel, o dat fixat termenul de judecat se vor lua msuri pregtitore

dispunndu-se citarea prilor interesate, prin acestea nelegndu-se titularii cererii

precum i persoanele care au legtur cu obiectul cererii, precum i luarea msurilor

de asigurare a asistenei juridice obligatorii in cazurile prevzute de lege.Competena de judecat revine ntotdeauna instanei de recurs, aceeai

instan care este pus s anuleze i s-i retracteze propria hotrre. Judecata nu

cunoate dect dezbaterile judiciare i are loc doar pe baza cererii i a dovezilor

indicate n susinerea cererii aflate la dosarul cauzei. Cu aceast ocazie, se pun

concluzii de ctre contestator care susine cererea aducnd argumente in sprijinul

cazului invocat i de ctre celelalte pri care pot pune concluzii, dup caz, in funcie

de interesele lor procesuale, i de ctre procuror, care poate aduce soluii in favoareasau defavoarea contestatorului.

9


10/17

Instana de recurs se pronun printr-o decizie definitiv care poate fi de admitere

sau de respingere. In situaiile in care instana respinge contestaia, dac anterior s-a

dispus suspendarea executrii instana va dispune dup caz, emiterea mandatului de

executare a pedepsei sau continuarea executrii. Dac instana admite contestaia in

anulare hotrrea anterioar va fixa termenul pentru rejudecarea recursului i va

dispune totodat citarea prilor care au participat anterior la judecata recursului sau la

rejudecarea recursului dup casarea cu reinere de ctre instana de recurs. Din acest

moment se reia procedura in faa instanei de recurs, regulile aplicabile fiind cele ale

recursului.

In urma rejudecrii cauzei de ctre instana de recurs, poate fi meninut

aceeai soluie sau poate fi schimbat printr-o decizie care e definitiv.

In mod excepional in cazul lit. d judecata se realizeaz ntr-un singur timp

fr o procedur preliminar de examinare in principiu. O asemenea derogare e

justificat de natura cazului de contestaie in anulare deoarece de regul el nu necesit

o analiza complex fiind evident nfrngerea efectelor autoritii de lucru judecat.

Spre deosebire de situaiile examinate anterior in acest caz procedura se poate

finaliza dup caz printr-o sentin care apoi poate fi atacat cu apel sau recurs, sau o

decizie care poate fi atacat cu recurs sau o decizie definitiv.

Revizuirea

Revizuirea este sub aspectul naturii juridice, spre deosebire de contestaia in

anulare, o cale de atac extraordinar de atac de fapt, creat pentru ndreptarea erorilor

de fapt comise de judectori cu ocazia judecailor precedente. Ea este o cale de fapt

menit s ndrepte erorile judiciare. De asemenea ea este o cale de atac de retractare

pentru c e ntotdeauna de competena primei instane adic a instanei care a judecatfondul cauzei in primul grad i care pe aceast cale e pus s-i retracteze propria

hotrre.

S-a considerat c nu este caz de incompatibilitate pentru c spre deosebire de

contestaia in anulare care nu este admisibil dect dac dovezile se afl la dosarul

cauzei, revizuirea se bazeaz in mod obligatoriu pe elemente exterioare dosarului, pe

mprejurri care se gsesc in dosar i de care instana penal nu a avut i nu a putu

avea cunotina.

10


11/17

Cu alte cuvinte spre deosebire de contestaia n anulare revizuirea se bazeaz

pe elemente noi ori obiectul revizuirii l constituie tocmai aceste elemente noi, de

aceea judectorul care a judecat fondul cauzei in prima instana nu devine

incompatibil s judece. Fiind o cale de atac extraordinar ndreptat mpotriva unei

hotrri judectoreti definitive este supus unor condiii stricte i e admisibil nu

pentru orice motiv de fapt ci numai pentru acele motive prevzute expres in textul

procedural art. 394 CPP.

Sunt cunoscute cinci cazuri de revizuire in art. 394 i in plus un nou caz de

revizuire introdus prin OUG 207/2000 aprobata prin l. 456-2001 in fostul art. 410 din

CPP in prezent abrogat prin l. 576/2004 i reintrodus in art. 408 prin aceeai lege i

modificat in prezent prin l. 356-2006 i anume revizuirea in interesul drepturilor

omului.

Cazurile de revizuire

1. Cnd s-au descoperitfapte sau mprejurride faptcare nu au fost cunoscute

de instan la soluionarea cauzei. Acest caz de revizuire este cel mai frecvent ntlnit.

Condiiile ce trebuiesc ntrunite

a) s se descopere fapte sau mprejurri de fapt. In legtura cu aceast noiune,

au fost exprimate doua puncte de vedere. Intr-o prima opinie, prin fapte sau

mprejurri de fapt se neleg probe, in sensul art 63 C.pr.pen. Cu privire la aceast

chestiune, s-a decis c nu poate fi vorba de mijloace de prob pentru c acestea nu

sunt altceva dect modaliti de stabilire a faptei care nu poate forma obiectul

revizuirii. Conform unei alte opinii, pe care o consideram justificat, faptele si

mprejurrile nu pot fi calificate drept probe, ci ele desemneaz obiectul probei,

respectiv faptele sau mprejurrile de fapt care trebuie dovedite in vederea stabilirii

adevrului. Consideram ca revizuirea nu poate nseamn o prelungire a cercetrii

judectoreti prin obinerea de noi probe i prin administrarea de noi mijloace deprob, chiar dac acestea nu au fost aduse la cunotina instanei cu ocazia judecilor

precedente ci revizuirea trebuie s se bazeze pe elemente de fapt care au existat dar

care nu au fost cunoscute cu ocazia judecilor precedente fiind invocate ulterior. De

pild o asemenea situaie ar putea survenii cnd ulterior se descoper c prile s-au

mpcat fiind prezentat nscrisul autentic, semnat in faa notarului, care dac ar fi fost

cunoscut de instana penal la data judecrii cauzei ar fi dus la o soluie de ncetare a

procesului penal, precum i atunci cnd ulterior se descoper adevratul autor alinfraciunii.

11


12/17

b) faptele sau mprejurrile de fapt s nu fi fost cunoscute de instanele

anterioare, in fiecare din gradele de jurisdicie. Aceast condiie nu privete prile i

nici procurorul, ca atare cererea de revizuire tb considerat ca admisibil dac faptele

sau mprejurrile au fost cunoscute de procuror, ceea ce conteaz este ca ele s

nu fi fost cunoscute de instana. De asemenea este necesar s aib legtur direct cu

fondul cauzei.

c) faptele sau mprejurrile de fapt descoperite s fie susceptibile s

conduc la o soluie diametral opus, adic, in terminologia CPP. la netemeinicia

hotrrii atacate. Aceasta nseamn c dac se cere revizuirea unei hotrri de

condamnare, faptele sau mprejurrile noi tb s fie in msur s conduc la achitare

sau ncetarea procesului penal sau dac se cere revizuirea unei hotrri de achitarea

sau ncetarea procesului penal, faptele sau mprejurrile noi trebuie s fie in msur

s conduc la condamnare

2. Cnd un martor, expert sau interpret a svrit infraciunea de mrturie

mincinoas in legtur cu obiectul cauzei a crei revizuire se cere. Pentru acesta nu e

necesar s existe o hotrre de condamnare pt infraciunea de mrturie mincinoas ci

e necesar s se fac dovada svririi infraciunii de ctre martori cu ocazia ascultrii,

de ctre expert cu ocazia efecturii expertizei i de ctre interpret cu ocazia traducerii.

Dovada acestui caz se face fie printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana

procurorului, atunci cnd procurorul se pronun prin ordonan cu privire la fondul

cauzei. In absena hotrrii judectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada acestui

caz de revizuire se poate prin orice mijloc de prob in faa instanei penale sesizat cu

cererea de revizuire

3. Cnd un nscris pe care s-a bazat hotrrea a crei revizuire se cere a fost

declarat ulterior fals. Constatarea ca fals a nscrisului se poate face n acelai mod fie

printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana procurorului. In absena hotrriijudectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate

prin orice mijloc de prob in faa instanei penale n procedura de revizuire. Important

e ca nscrisul s fi stat la baza hotrrii adic s fi reprezentat mijlocul de prob

determinant.

4. Cnd un membru al completului de judecat, un procuror sau persoana care

a fcut acte de cercetare penal a svrit o infraciune, orice fel de infraciune in

legtur cu obiectul cauzei pt care se cere revizuirea. Dovada infraciunii se poateface n acelai mod fie printr-o hotrre judectoreasc, fie prin ordonana

12


13/17

procurorului. In absena hotrrii judectoreti sau a ordonanei procurorului, dovada

acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de prob in faa instanei penale n

procedura de revizuire. Ceea ce e esenial e ca infraciunea svrit s fi avut ca efect

influenarea soluiei

5. cnd exist dou hotrri judectoreti definitive ireconciliabile (este vorba

de hotrri care conin dispoziii potrivnice). Exist dou situaii:

a) cnd hotrrile privesc aceeai fapt, de pild in cazul participaiei

atunci cnd autorul e condamnat, Iar complicele achitat pe motiv c fapta nu exist

b) cnd hotrrile privesc aceeai persoan, de exemplu atunci cnd

persoana este condamnat pt o infraciune subsecventa, exemplu tinuirea sau

favorizarea infractorului, iar cu privire la infraciunea principal exist o hotrre de

achitare definitiv pe motiv c fapta nu exist.

6. Existena unei hotrri definitive a CEDO n care s-a constat violarea unui

drept al Conveniei. Acest caz a fost ajustat prin l.. 356 din 2006 prin condiionata

aplicare a lui de existena unei consecine grave ale nclcrii dreptului prevzut de

convenie, de cerina ca aceste consecine grave s aib caracter continuu, adic s fie

actuale i de cerina ca aceste consecine grave s nu fi fost remediate anterior pe alt

cale. Acest caz de revizuire, care este atipic, nefiind practic un motiv de fapt, adic un

caz de greit stabilire a strii de fapt ci un caz de greit aplicare a dreptului.

Totodat acest caz de revizuire are un caracter subsidiar, fiind condiionat de

inexistena unui alt remediu cum ar fi de exemplu satisfacia echitabil pe care o

acord CEDO n cazul in care constat c s-a nclcat un drept al Conveniei.

De asemenea acest caz se ntemeiaz pe teoria violrii continua a textelor

conveniei ceea ce nseamn c nu e suficient s existe o hotrre definitiv din partea

CEDO ci este necesar s se stabileasc un fapt ulterior, respectiv faptul c asemenea

consecine ale nclcrii dreptul prevzut de Convenia, constatate de Curte, continus se produc. Prin aceasta e subliniat utilitatea revizuirii care trebuie s aib la baz

un interes procesual. Textul procedural mai pretinde ca aceste consecine s fie grave,

caracterul grav este fiind lsat la aprecierea instanei competente. O asemenea

condiie ar putea conduce la o soluionare arbitrar a cereri de revizuire, deoarece

statul romn ar fi nclinat, prin intermediul instanei ca in toate situaiile s considere

ca inadmisibil o cerere de revizuire fondat pe existena unei hotrri definitive a

CEDO considernd c nu e vorba de o nclcare grav.Procedura de revizuire

13


14/17

Procedura de revizuirese declaneaz printr-o cerere scris, cererea trebuind

s indice cazul de revizuire prevzut de lege, motivele de revizuire, distincte cu

privire la fiecare caz. i de asemenea i mijloacele de prob din care rezult cazul de

revizuire. De asemenea, se va meniona numele, prenumele, adresa, i calitatea

persoanei care face cererea, precum i hotrrea judectoreasc mpotriva creia se

ndreapt cererea de revizuire.

Titularii cererii de revizuire sunt prile fr nici o limitare, precum i soul

condamnatului i rudele apropiate ale acestuia in sensul art. 149 C.pen. Titular al

cererii poate fi i procurorul.

Termenul de introducere este reglementat difereniat, dup cum revizuire e

cerut in favoarea sau n defavoarea condamnatului. Astfel, n favoarea

condamnatului se poate face oricnd, iar n defavoarea condamnatului se poate face

doar n termen de un an, termen care curge n mod difereniat n raport de cazurile de

la art. 394 C.pr.pen.

- cazul de la lit. a. ( fapte sau mprejurri noi ) data cnd revizuientul a

luat cunotin de faptele sau mprejurrile noi

- cazurile de la b, c i d - termenul curge de la data cnd cel care face

revizuirea a luat cunotin de infraciunea svrit de acele persoane sau despre

caracterul de fals al nscrisului.

- cazul de la lit. e nu este prevzut nici un termen, cu toate aceste

considerm c nu poate fi mai mic de un an de la data la care s-a luat cunotin de

ultima hotrre definitiv.

- ultimul caz prevzut (existena unei hotrri definitive a CEDO n

care s-a constat violarea unui drept al Conveniei) termenul este de un an i curge de

la dat pronunrii hotrrii definitive.

Hotararile penale supuse revizuiriHotararile penale supuse revizuirii sunt doar hotararile penale definitive care

statueaza asupra fondului cauzei atat in lstura penala cat si in cea civila. Ele pot

proveni de la orice instanta penala in oricare din gradele de jurisdictie fiind posibil ca

o instanta inferioara sa revizuiasca o hotarare data de o instanta superioara. In acest

caz nu e vorba de un control judecatoresc deoarece se iau in vedere doar elementele

noi, fiind exclusa orice culpa a instantei penale care a dat hotararea.

Procedura de examinare a cererii de revizuire 2 etape

14


15/17

1) etapa in fata procurorului. Cererea de revizuire o data formulata se adreseaza

parchetului de pe langa prima instanta. Procurorul primind cererea de revizuire

va proceda la declansarea procedurii printr-o rezolutie. Din acest moment

procedura in fata procurorului nu poate dura mai mult de 2 luni, timp in care

procurorul e obligat sa efectueze carecetari sub aspectul temeiniciei cazului de

revizuire invocat. In acest fel procurorul verifica mai intai continutul cererii iar

daca apreciaza ca este incompleta il cheama in fata sa pe revizuient si-l pune

sa-si completeze cererea. De asemenea daca apreciaza ca este necesar

procurorul va proceda la ascultarea revizuientului luand o declaratie in acest

sens si va solicita dosarul cauzei. In situatia in care apreciaza ca este necesara

o administrare de probe noi in aceasta etapa care e asemanatoare cu faza de

urmarire penala, va dispune prin ordonanta efectuarea de cercetari. Pentru

aceasta are posibilitatea de a delega organul de cercetare penala al politiei

juducuare sa efectueze anumite acte de cercetare. Procedura in fata

procurorului se finalizeaza cu asa numitele concluzii de revizuire care pot fi cu

propunere de admitere sau de respingere, prin intermediul carorra este sesizata

instanta penala competenta sa judece revizuirea, competenta revine

intotdeauna primei instante cu o singura exceptie si anume cazul nou introdus

acela al revizurii in interesul drepturilor omului pentru care competenta

apartina completului de 9 judecatori al ICCJ fiind o procedura identica cu cea

a recursului.

2) Judecata procedura in fata primei instantei. Procedura presupune

parcuregerea in prealabil a unei etape de examinare in principiu si apoi a

judecatii fondului cererii de revizuire.

examinarea in principiu in procedura de revizuire se deosebeste

fundamental de examinarea in principiu in procedura contestatiei in anularedeoarece are loc cu citarea obligatorie a partilor si in sedinta publica intr-o

procedura nemijlocita, orala si contradictorie, ocazie cu care luand concluziile

partilor si procurorului, instanta verifica daca sunt indeplinite conditiile

prevazute de lege pentru introducerea cererii de revizuire respectiv a conditiei

privind titularii, privind hotararea supusa revizuirii, privind termenul si a

conditiilor privind continutul cererii de revizuire (de fond si de forma), dupa

care instanta penala verifica daca proble obtinute de procuror in etapacercetarii sunt suficiente pentru a conduce la existanta unui caz de revizuire

15


16/17

dintre cele prevazute in art. 394 CPP. Daca e necesar in aceasta etapa instanta

poate administra probe noi prin care urmareste sa verifice doar temeinicia

cazului de revizuire invocat.

Instanta facand o apreciere a probelor poate dispune dupa caz prin

sentinta respingerea in principiu a cererii care e o hotarare susceptibila de apel

si recurs sau dimpotriva o incheiere de admitere in principiu a cererii de

revizuire, declansand procedura de rejudecare a fondului cauzei in urma

admiterii in principiu. Cu ocazia admiterii in principiu instanta va putea

dispune suspendarea hotararii sau va putea lua masuri preventive

judecata fondului revizuirii inseamna rejudecarea fonduluicauzei

dupa admiterea in principiu. Aceasta cunoaste 2 forme: o forma restransa

care are loc deobicei atunci cand lucrurile sunt evidente, cand rejudecarea

cauzei are loc la acelasi termen la care s-a admis in principiu cererea de

revizuire, si o a doua forma dezvoltata cand rejudecarea are loc la un alt

termen de judecata. Ea este supusa regurilor de judecata in prima instanta fiind

o judecata in prim grad care se finalizeaza cu o sentinta penala. Ea poate fi de

respingere pe fond a cererii de revizuire mentinand solutia anterioara sau de

admitere pe fond urmata de o noua solutie de condamnare, de achitare, sau de

incetare a procesului penal fiind supusa cailor de atac prevazute de lege.

Executarea hotararilor penale definitive

Instanta de executare este intotdeauna prima instanta, cu o singura exceptie si

anume atunci cand prima instanta e sectia penala a ICCJ cand competenta revine

Tribunalului Bucuresti sau Tribunalului Militar Teritorial.

Prima instanta are o competenta jurisdictionala in faza de executare de aceease vorbeste de o procedura in fata instantei de executate. Distinct de instanta de

executate legiuitorul a creat dupa modelul legislatiilor europena judecatorul delegat cu

executarea sau judecatorul executarii care indeplineste o functie judiciara, astfel o

data cu modificarile intervenite prin l. 356/2006 emiterea mandatului de executare a

pedepsei nu mai cade in competenta instantei ci in cea a judecatorului delegat. In mod

exceptional cand intervin situatii pentru care este necesara sesizarea instantei de

executare se va declansa procedura in fata instantei de executare. Sunt 2 proceduri

16


17/17

care prezinta interes in materia executarii si anume amanarea si intreruperea

executarii pedepsei si contestatia la executare ( de citit din CPP).

17

caile extra or din are de atac

Documents