CAILE DE ATAC1. Notiune:

sunt mijloace procesuale prin intermediul carora partea interesata poate solicita examinarea legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti si remedierea eventualelor erori savarsite.

Existenta cailor de atac constituie pentru parti o garantie a respectarii drepturilor fundamentale si o garantie pentru calitatea actiunii de justitie.

Dreptul la folosirea cailor de atac este un drept constitutional - articolul 128 din Constitutie prevede acest principiu in sensul ca impotriva hotararilor judecatoresti partile si Ministerul Public pot exercita caile de atac.

Nu este un drept absolut si nu creaza posibilitati pentru exercitarea tuturor cailor de atac, unele pot fi suprimate.

Exemplu:- in unele cazuri este suprimata calea apelului, partea

avand posibilitatea sa faca recurs.

Codul de procedura civila prevede o sigura calea de atac => apelul si prevede 5 cai extraordinare de atac:

1. recursul; 2. revizuirea; 3. recursul in

anulare; 4. recursul in

interesul legii;5. contestatia in

anulare;2. Clasificarea cailor de atac

1. In raport de conditiile de exercizare, distingem:a. Cai de atac ordinare => pot fi exercitate de oricare dintre

parti fara sa existe vreo limitare in privinta motivelor care pot fi invocate (apelul);

b. Cai de atac extraordinare =>pot fi exercitate numai in conditii si pentru motivele expres prevazute de lege (recursul, recursul in anulare);

2. In functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac, distingem:

a. Cai de atac reformare => se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata ( recursul, apelul, recursul in anulare);

b. Cai de atac retractare =>sunt acele cai de atac care se solutioneaza de instanta care a pronuntat hotararea atacata (contestatia in anumare, revizuirea);

Norme de competenta cu caracter imperativ!!!!- Competenta generala- Competenta teritoriala exclusiva- Competenta materiala

articolul 159

3. In raport de intinderea competentei instantei chemata sa se pronunte:

a. Cai de atac devolutive => provoaca o noua judecata in fond si permit instantei care solutioneaza calea de atac reexaminarea cauzei in intregul ei fara restrictii in ceea ce priveste administrarea probelor (apelul);

b. Cai de atac nedevolutive => permit realizarea unui control limitat asupra hotararii atacate (recursul);

2. In functie de faptul daca partile au sau nu dreptul de a exercita direct calea de atac

a. Cai de atac comune => pot fi exercitate direct de partile din proces precum si de procuror;

b. Cai de atac speciale => pot fi exercitate numai de un subiect determinat in mod expres de lege (recursul in anulare poate fi exercitat numai de procurorul general al Parchetului de pe langa C.S.J.);

3. In raport de efectele care le produc caile de atac acestea pot fi clasificate in:

a. Cai de atac suspensife de executare => impiedica executarea hotararii atacate pana la solutionarea acestei cai de atac (apelul);

b. Cai de atac nesuspensive de executare => nu influenteaza in nici un fel posibilitatea punerii in executare a hotararii atacabte in afara de cazurile expres prevazute de lege (recursul, recursul in anulare, contestatia in anulare, revizuirea); uneori recursul este suspensiv - in anumite cazuri - de exemplu demolarea unui imobil;

3. Reguli comune privind caile de atacA. Legalitatea cailor de atac - Acest principiu inseamna ca

impotriva hotararii judecatoresti pot fi exercitate numai caile de atac prevazute de lege si numai in conditiile stabilite.

Mentiunile gresite trecute in dispozitivul hotararii nici nu creaza in favoarea partii dreptul la o cale de atac neprevazuta de lege dar nici nu-i poate rapi dreptul la o cale de atac prevazuta de o dispozitie legala => Aceasta constatare este valabila nu numai in ce priveste existenta sau inexistenta unei cai legale de atac dar si cu privire la durata termenului unei cai de atac si momentul in care incepe sa curga.

Atentie:- intotdeauna atentie la termenul de apel, recurs; calea de atac indicata; comunicare sau pronuntare - de cand curge termenul.- Mentiunile gresite in hotarare in legatura cu termenul de apel sau recurs nu poate fi repusa in termen.- Termenul curge de la comunicare daca partile nu au fost citate si de la pronuntare daca partile au fost citate.

B. Ierarhia cailor de atac

De regula nu poate fi exercita o cale extraordinara de atac atata timp cat este deschisa o cale ordinara de atac. Caile de atac trebuie exercitate intr-o anumita ordine. Nu poate fi exercitat recursul impotriva unei hotarari care putea fi atacata cu apel. Ordinea exercitarii cailor de atac poate fi dedusa din prevederile legale in materie.

Intrebare pentru examen: Limitele efectului devolutiv al apelului !!!!!

C. Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac - o parte nu poate folosi decat o singura data o cale de atac.

Apelul sau recursul pot fi exercitate numai o singura data. In aceasta privinta nu prezinta relevanta faptul ca in al doilea apel sau recurs s-ar invoca alte motive decat in prima cerere solutionata.

Caile extraordinare de atac, in afara recursului, pot fi exercitate de mai multe ori cu conditia sa se invoce alte motive decat cele existente la data primei cereri.

D. Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac - non reformatio in pejus - principiu aplicabil tuturor cailor de atac.- nu este prevazuta intr-un text general dar aplicabilitatea lui

poate fi dedusa din celelalte principii si institutii de drept procesual civil.

In prezent exista doar un singur text care prevede acest principiu in mod expres - 296 C.pr.civ privind solutionarea apelului.

Caile de atac prevazute de legi speciale

In afara de caile prevazute de dreptul comun nai sunt si alte cai de atac prevazute de dispozitii speciale.

Prin exercitarea acestor cai de atac pot fi atacate hotarari judecatoresti pronuntate in anumite materii:

- cererea de reexaminare - in materie contraventionala;- plangerea - inpotriva hotararilor unor organe cu

activitate jurisdictionala care nu fac parte din sistemul instantei judecatoresti;

- contestatia - care poate fi exercitata impotriva deciziei directiei generale a finantelor publice pronuntata in baza OU nr. 13/2001

In cazurile in care o astfel de cale de atac este solutionata de alt organ decat o instanta judecatoreasca, partea interesata va avea dreptul potrivit principiului constitutional privind accesul liber la justitie sa supuna solutia adoptata verificari unei instante judecatoresti.

Controlul judiciar si controlul judecatoresc

Controlul judiciar => este dreptul si obligatia instantelor judecatoresti superioare de a verifica in conditiile si cu procedura stabilita de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor.

Instantele superioare au competenta:- de a schimba;- de aanula; - de amodifica;- de a casa aceasta hotarare care sunt gresite sau de a

le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

Controlul judecatoresc => se face in general de catre judecatorie - consta in dreptul si obligatia instantei de a verifica in cazurile si conditiile si cu procedura stabilita de lege, legalitatea si temeinicia (in unele cazuri numai legalitatea) unor acte care emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar, indiferent daca sunt sau nu organe cu activitate jurisdictionala.

D.L 118 => Lege speciala privind dr. celor condamnati politic.

APELUL

Reglementare: => articolul 282 - 298 Codul de procedura civila.

este cale de atac comuna, ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare.

Obiectul apelului il constituie hotararile susceptibile de a fi atacate cu

aceasta cale de atac - hotararile date in prima instanta de judecatorie care

sunt supuse apelului la tribunal;

- hotararea data in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la Curtea de Apel;

Sunt si unele situatii cand printr-o dispozitie legala speciala imperativa calea de atac a apelului este suprimata. Suprimarea cai de atac este prevazuta in diferite dispozitii si cu formulari diferite si anume:

1. in unele cazuri legea prevede ca hotararea primei instante se da fara drept de apel - articolul 247 privitor la renuntarea dreptului pretins);

2.legea prevede ca hotararile primei instante nu sunt supuse apelului, de exemplu:

cererile introduse pe cale principala privind pensia de intretinere; obligatia de plata a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil in valoare de 200 mil.lei inclusiv; actiunile posesorii, cererile referitoare la inregistrarile in registru de stare civila; luarea masurilor asiguratorii si alte cazuri prevazute de lege;

- nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile privitoare hotararile autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate daca legea nu prevede altfel;3. cand legea prevede ca hotararea primei instante este definitiva;

Daca este definitiva, nu avem apel, ci numai recurs!!!!

4. legea prevede numai calea de atac al recursului;Pot forma obiectul apelului si incheierile premergatoare, dar

impotriva acestora apelul poate fi exercitat numai odata cu fondul cauzei. In aceasta regula generala exista unele exceptii: incheierea prin care a fost intrerupt cursul judecatii - articolul 282 alin. 2.

Daca este definitiva si irevocabila hotararea nu avem nici apel, nici recurs!!!!

SUBIECTII APELULUI

1. Partile din procesHotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta

persoanelor care au participat in calitate de parti in procesul in care a fost pronuntata acea hotarare.

Tertelor persoana care nu au participat in proces nu le este opozabila hotararea pronuntata tocmai de aceea numai partile care s-au judecat in fata primei instante au dreptul de a exercita calea de atac a apelului in afara de unele situatii expres prevazute.

Oricare dintre parti poate ataca hotararea pronuntata dar este evident ca trebuie sa justifice un interes pentru folosirea acestei cai de atac, intrucat in lipsa interesului apelul ar fi inadmisibil.

Prin urmare, apelul declarat de o parte careia i s-a admis in intregime cererile formulate este lipsit de interes.

Tertii care au intervenit in proces din proprie initiativa sau au fost introdusi din initiativa uneia din parti dobandesc calitatea de parti si astfel ele au dreptul de a ataca hotararea pronuntata.

Se impune precizarea in ceea ce priveste tertul care intervine in proces in interesul uneia din parti poate folosi calea de atac a apelului numai daca si partea in favoarea careia a intervenit declara apel. Astfel, apelul intervenientului accesoriu este neavenit.

In cazul coparticiparii procesuale prin declararea apelului, pot fi aparate numai interesele proprii ale apelantului, tinand seama de principiul independentei procesuale a coparticipantilor, cu toate acestea in cazul in care exista o obligatie comuna care creaza partilor aceeasi situatie juridica. Efectele apelului facut de 1 vor fi extinse si asupra celorlalti care nu au facut apel sau a carora a fost respins fara a fi cercetat in fond.

Este evident ca apelul poate fi exercitat si de catre succesorii in drepturi a partilor din proces.

Pot exercita calea de atac a apelului si persoanele si organele care au dreptul de a formula o actiune civila in baza unor dispozitii exprese ale legii pentru apararea drepturilor altor persoane daca cererea de chemae in judecata a fost introdusa de ele.

Partea poate exercita calea de atac a apelului personal sau prin reprezentant conventional. Daca reprezentantul este avocat si acesta a asistat partea la proces in fata primei instante el poate chiar fara mandat sa declare apel dar pentru a putea sustine apelul trebuie sa aiba o noua imputernicire avocatiala.

2. Procurorul

Dreptul de a exercita calea de atac a apelului este recunoscut procurorului prin articolul 45 alin.5 Codul de procedura civila.

Apelul poate fi exercitat de procuror impotriva oricarei hotarari chiar daca nu a participat in fata primei instante la judecarea cauzei. In aceast aceasta privinta nu prezinta relevanta daca este un litigiu in care participa in calitate de parte un minor, persoane puse sub interdictie sau disparute sau daca este o alta cauza in care nu figureaza asemenea persoane.

Posibilitatea acordata procurorului de a supune procedurii instantei de apel orice hotarare impotriva careia se poate folosi aceasta cale de atac, isi are temeiul in articolul 130 din Constitutie care prevede rolul Ministerului Public in apararea intereselor generale ale societatii.

Persoanele care nu au avut calitatea de parte in fata primei instante

Regula: - nu au dreptul la exercitarea cai de atac a apelului chiar daca justifica un interes.

Exemplu: un proprietar care nu a fost chemat in judecata la partajul bunurilor succesorale; nu a fost citat.

In unele situatii de exceptie li se recunoaste si acestor persoane dreptul de a exercita apelul si anume:- orice persoana interesata poate declara apel chiar daca nu a fost

citata la solutionarea cererii impotriva incheierii pronuntate in cazul procedurii necontencioase;

- dreptul de a apela hotararea este recunoscut si dobanditorului cu titlu particular a unui drept sau bun ce formeaza dreptul litigiului dar numai daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii primei instante si inainte de expirarea termenului de apel;

- pot folosi calea de atac a apelului in baza articolul 274 creditorii chirografari in numele debitorului lor in afara situatiei in care cauza in care s-a pronuntat hotararea are caracter strict personal.

3. Partea care a facut cerere de apelare la apel in conditiile articolul 293, 2931 Cod procedura civila

Termenul pentru declararea unui astfel de apel curge de la comunicarea apelului principal si expresa la prima zi de infatisare.

Instanta competenta pentru solutionarea apelului

Tribunalul pentru apelul declarat impotriva hotararilor de la Judecatorii in prima instanta.

Curtea de Apel pentru solutionarea apelurilor declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta.

Curtea Suprema de Justitie - nu are competenta in solutionarea caii de atac a apelului;

TERMENUL DE APEL

Durata este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel. Aceasta dispozitie constituie dreptul comun in materia apelului.

Exista derogari, atat in ceea ce priveste punctul de pornire, cat si cu durata acestuia: in ceea ce priveste MOMENTUL cand incepe sa curga, legea

prevede 3 cazuri de echipolenta (echipolenta = echivalenta):1. comunicarea hatararii facuta odata cu somatia de executare

este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperii curgerii termenului de apel, cu comunicarea hotararii partii respective in vederea exercitarii apelului - articolul 284 alin. 2 - .

2. depunerea cererii de apel inainte de comunicarea este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperi curgerii termenului de apel cu comunicarea hotararii pentru partea respectiva - articolul 284 alin.3 -.

3. depunerea unei cererii prin care o parte cere comunicarea hotararii partii potrivnice este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperii curgerii termenului de apel cu comunicarea hotararii partii care a facut o astfel de cerere.

Exista exceptii de la regula ca termenul incepe sa curga de la comunicarea hotararii:1. pentru procuror => termenul incepe sa curga de la data

pronuntarii hotararii:- daca el a participat la judecata sau a pornit el actiunea si

a avut calitatea de parte in proces, el are dreptul sa i se comunice hotararea pronuntata si astfel termenul de apel incepe sa curga de la comunicarea hotararii.

Distinctie:Daca porneste actiunea => partea principalaDaca participa la actiune => partea alaturata

Parte principala Parte alaturata se refera la calitatea procurorului in procesul civil. Articolul 45 Codul de procedura civila 2. in materia procedurii necontencioase => termenul incepe sa curga de la pronuntare pentru cei care au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit.

in ceea ce priveste DURATA => ea este de 15 zile, dar prin dispozitii legale principale sunt prevazute si alte termene.

Exemplu: divort => termenul de apel este 30 zile.

INTRERUPEREA TERMENULUI DE APEL

- cazuri expres prevazute de lege:

1. Moartea partii care are interes sa faca apelIn acest caz, se face o singura comunicare a hotararii la cel din

urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii. Nu se va arata numele si calitatea fiecarui mostenitor; de la data acestei comunicari incepe sa curga un nou termen de apel.

Daca sunt si mostenitori incapabili, mostenitori cu capacitate de exercitiu restransa ori disparuti precum si in cazul mostenirii vacante, termenul de apel va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.2. Moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea

Se va face o noua comunicare partii respective la domiciliul ei. Termenul curge din nou de la data acestei comunicari.3. Pierderea termenului de apel printr-o imprejurare mai presus de vointa partii => va incepe sa curga un nou termen de 15 zile in

care partea va trebui sa declare apelul si sa ceara repunerea in termen aratand motivele impiedicarii.

SANCTIUNEA nerespectarii termenului de apel este DECADEREA, intrucat este un termen imperativ si absolut !!!

Exceptia de tardivitate poate fi invocata de:- partea interesata- procuror- instanta din oficiu

Apelul introdus dupa termen va fi respins ca fiind tardiv.

- momentul ramanerii definitive a hotararii atacate cu apel este momentul expirarii termenului de apel si nu data respingerii apelului ca tardiv !!!

CONTINUTUL CERERII DE APEL

Articolul 287 alin. 1 Codul de procedura civila Elementele cererii:1. - Numele, domiciliul sau resedinta partilor- Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar;- daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!

2. - aratarea hotararii care se ataca3. - motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul4. - dovezile indicate in sustinerile apelului5. - semnatura.

Unele din aceste cerinte sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii (2).

Altele - 3 - 5 => sunt prevazute sub sanctiunea decaderii.Cerintele privind aratarea hotararii care se ataca precum si 3, 4

pot fi indeplinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar 5 - lipsa semnaturii in conditiile articolul 133 alin.2.

Apelul trebuie motivat pana la cel tarziu prima zi de infatisare!!!!

DEPUNEREA CERERII DE APEL

Legea prevede in mod expres ca ea se depune la instanta a carei hotarare este atacata, sub sanctiunea nulitatii.- ea se depune in atatea exemplare cati intimati sunt + 1

exemplar pentru instanta;- instanta la care s-a depus cererea va verifica implinirea

termenului de apel pentru toate partile din dosar si va anexa la acest dosar toate dovezile de comunicare a hotararii si toate cererile de apel formulate in cauza si va inainta dosarul instantei de apel;

- exista o exceptie => cererea de apel va fi inaintata instantei de apel fara a se astepta implinirea termenului de apel pentru toate partile, atunci cand s-a cerut suspendarea hotararii primei instante.

Exemplu: cand hotararea a fost data cu executare provizorie (executie vremelnica - vechia reglementara.

EFECTELE CERERII DE APEL

1. Investirea instantei de apel care se produce in momentul depunerii cererii de apel:

- chiar daca imediat dupa inregistrarea cererii de apel la instanta a carei hotarare este atacata, apelantul renunta la apel, dosarul cauzei impreuna cu cererea de apel trebuie sa fie inaintat instantei de apel, singura competenta de a lua act de renuntare la apel.

2. Suspendarea executarii hotararii primei instante impotriva careia s-a exercitat calea de atac, a apelului:

- daca cererea a fost depusa in termenul prevazut de lege, efectul suspendarii executarii, dureaza pana la data solutionarii apelului de catre instanta de apel.

3. Efectul devolutiv al apelului - EXAMEN !!!!- caracterul devolutiv consta in aceea ca instanta de apel va rejudeca in fond pricina in intregul ei, atat cu privire la problemele de fapt cat si cu privire la cele de drept.- o norma judecata in fond ! -

Limitele efectului devolutiv

I. Rejudecarea fondului pricinii poate fi realizata numai in limitele stabilite in cererea de apel tinand seama de principiul disponibilitatii aplicabil si in aceasta etapa procesuala.

Aceasta limitare a efectului devolutiv inseamna ca instanta de apel examineaza hotararea atacata numai in raport de motivele de apel formulate de apelant care poate cutica hotararea numai pentru anumite motive.

TANTUM DEVOLUTUM, QUANTUM APELATUM => Principiul disponibilitatii „atat devolueaza cat s-a apelat”

Articolul 225 alin.1 => prevede ca „instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta”- in ipoteza in care apelul nu a fost motivat sau daca motivarea apelului nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta in fond numai in baza examinarii celor invocate in prima instanta.- trebuie mentionat ca daca apelantul nu a invocat motive de ordine publica, desi prin hotararea pronuntata au fost incalcate dispozitii cu caracter imperativ, instanta le va invoca din oficiu, le va pune in discutia partilor si va pronunta solutia tinand seama de aceasta imprejurare.

II. Prin apel nu poate fi extins cadrul procesului fixat in fata primei instante;

- instanta de apel va examina hotararea atacata numai in raport de ce s-a judecat in fata primei instante.

„ TANTUM DEVOLUTUM, QUANTUM JUDICATUM ” => atat devolueaza, cat s-a judecat

Articolul 294 => „nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi”- nici una dintre parti nu-si poate schimba in apel calitatea in care si-a formulat pretentiile si apararile in fata primei instante;

- in acelasi timp, nu este admisibila schimbarea temeiului juridic al actiunii.Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut anularea contractului

pentru lipsa de forma nu se poate invoca prima data in apel nulitatea pentru vicii de consimtamant.

- este inadmisibila schimbarea in apel a obiectului cererii de chemare in judecata formulata in fata primei instante.Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut plata pretului, iar in

apel sa se ceara anularea contractului.- in apel NU se pot face cereri noi !!!!Exemplu: in apel nu se poate cere executarea contractului daca in

fata primei instante s-a cerut rezilierea acestuia.Articolul 294 => totusi acest articol prevede ca exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi. => „nu fac parte din categoria cererilor noi, cererea prin care se solicita dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata” .

- in apel poate fi invocata compensatia legala; se poate formula cerere in interesul uneia din parti, iar cererea in interes propriu daca exista acordul partilor.

PROCEDURA DE JUDECATA A APELULUI

Fixarea termenului de judecata si citarea partilorPresedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul

cauzei de la prima instanta, va fixa termenul de judecata potrivit articolul 114 si va dispune citarea partilor.

Termenul de judecata va fi fixat in asa fel incat de la data primirii citatiei intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in pricinile urgente cel putin 5 zile.

Daca intimatul locuieste in strainatate presedintele va fixa un termen mai indelungat. Prin citatie i se pune in vedere intimatului ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, domiciliul la care se vor face toate comunicarile privind procesul.

Daca intimatul nu se conformeaza obligatiei comunicarea se face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la Posta Romana a scrisorii tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

In cuprinsul recipisei de predare a scrisorii la posta trebuie mentionate actele ce se expediaza.

In toate cazurile, odata cu citatia i se comunica intimatului o copie de pe cerere si de pe motivele de apel precum si copii certificate de pe inscrisurile alaturate care nu au fost infatisate la prima instanta.

Daca apelantul a solicitat prin cererea de apel, presedintele odata cu fixarea termenului de judecata va putea dispune citarea intimatului la interogatoriu si poate lua orice masuri pentru administrarea probelor.Exemplu: citarea martorilor dar numai sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare.

Daca sunt mai multi intimati care au un singur reprezentant, se va inmana o singura copie de pe cerere sau motivele de apel precum si de pe inscrisuri. La fel se va proceda si in situatia in care intimatul are mai multe calitati juridice in cauza respectiva.

Toate apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

OBLIGATIVITATEA SI CONDITIILE DEPUNERII INTAMPINARII DE CATRE INTIMAT

- prin citatie i se pune in vedere intimatului ca are obligatia sa depuna intampinarea la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata fixat pentru judecarea apelului.

Neindeplinirea obligatiei => atrage decaderea intimatului de a nu mai propune probe si a invoca exceptii in cursul procesului in fata instantei de apel;- aceasta sanctiune severa se aplica numai intimatului care este

reprezentat sau asistat de avocat;- in cazul celor care nu sunt reprezentati sau asistati presedintele

le va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile, dovezile si mijloacele lor de aparare; aceste sustineri pe care le fac intimatului respectiv se consemneaza in incheierea de sedinta;

- legea permite chiar acestor intimati sa solicite un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii;

- in cazul in care intimatul nu a primit cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata fixat sau cu 5 zile in cauzele urgente comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea

cere la prima zi de infatisare acordarea unui termen pentru a putea depune intampinarea la dosar.

Doua situatii:1. Daca intimatul lipseste la primul termen si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii.2. Daca motivele de apel au fost comunicate, dar nu s-a respectat termenul prevazut de lege, instanta va dispune deasemenea amanarea cauzei si fixarea unui termen cu respectarea dispozitiilor legale.

PROBELE IN APEL

- legea dispune ca partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi, decat cele invocate in prima instanta aratate in motivarea apelului ori in intampinare;

- legea prevede posibilitatea administrarii probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri;

- in acelasi timp, instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate in prima instanta;

de la regula mentionata, exista o exceptie, si anume situatia in care necesitatea administrarii, rezulta din probele administrate in fata instantei de apel.

- La stabilirea admisibilitatii probelor propuse, instanta trebuie sa aiba in vedere prevederile articolul 138 Codul de procedura civila;

SOLITII pe care le poate pronunta instanta de apel:

1. - poate respinge apelul ca nefondat, ca inadmisibil sau ca tardiv;

In cazul respingerii apelului, solutia primei instante este confirmata in intregime - articolul 296. In apel instanta decide; se exprima prin decizie: „instanta decide”.2. - anularea apelului daca nu indeplineste vreuna din cerintele

prevazute de lege sau nu a fost achitata taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar

3. - admiterea apelului daca instanta de apel admite apelul declarat impotriva unei hotarari a primei instante, poate pronunta una din SOLUTIILE:

a.- schimbarea hotararii in totalitate sau partial;b.- anumarea hotararii atacate, evocarea fondului si judecarea

procesului;c.- anularea in tot sau in parte a procedurii urmate in fata primei

instante precum si a hotararii pronuntate si retinerea cauzei spre judecare;

d.- anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent ori retinerea procesului spre judecare de catre instanta de apel

Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac principiu prevazut expres in cazul judecarii

unei cereri de apel.- apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul cand el consimte la aceasta ori sunt aplicabile dispozitiile articolul 293.

RECURSUL- cale extraordinara de atac -

cale comuna, de reformare, de retractare, suspensiva uneori.

Obiectul recursului - il constituie hotararile date fara drept de apel, hotararile date in apel, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala si incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii.

Subiectele - ca si la apel.

Competenta de solutionare a recursului este a instantei superioare celei ce a dat hotararea atacata.

Termenul de recurs - este de 15 zile de la comunicare daca legea nu prevede altfel. Acest termen este legal si imperativ. Se calculeaza pe zile libere.Articolul 303 Codul de procedura civila - da insa posibilitatea presedintelui instantei de recurs sa prelungeasca cu 5 zile acest termen in cazul in care la prezentarea cererii constata ca aceasta nu indeplineste conditiile legale si o inapoiaza pentru a fi refacuta.

Actul comunicarii hotararii ce urmeaza a fi atacat cu recurs poate fi inlocuit potrivit principiului echipolentei de acte echivalente strict prevazute de lege si care nu pot fi extinse.

Cazuri:1. prevazut in H.G. articolul 102 alin. 2 : se considera comunicare

si atunci cand tu soliciti comunicarea partii adverse.2. prevazut in articolul 301 care face trimitere la articolul 284 alin.

4 se considera facuta comunicarea chiar daca se efectueaza odata cu somatia de executare.

3. daca partea face recurs inainte de comunicare termenul de recurs incepe sa curga. Termenul de motivare al recursului curge totusi de la comunicare.

- Termenul de recurs poate fi intrerupt. Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs este

decaderea. Solutia este respingerea ca tardiv introdus.- Daca la prima zi de infatisare nu se dovedeste ca recursul este tardiv sau daca dovada nu reiese din dosar el se considera facut in termen.

Cererea de repunere in termen se face in conditiile articolului 103 Codul de procedura civila.- Sub sanctiunea nulitatii recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca.- Cererea de recurs are acelasi cuprins ca si cererea de apel, cu singura diferenta ca trebuie sa indice motivele de casare sau modificare.- Hotararile de casare sau modificare pot fi depuse odata cu cererea de recurs sau ulterior, insa inauntru termenului de recurs.- Recursul este nul daca nu a fost motivat inauntru termenului legal. Motivele de ordine publica pot fi insa invocate de parti sau instanta din oficiu.

- Indicarea gresita a motivelor de casare nu atrage nulitatea recursului.

Ca efecte:- cererea de recurs investeste instanta si suspenda executarea hotararii atacate, insa numai in cazurile expres prevazute de lege:

1. - stramutarea de hotare;2. - desfintarea de constructii, plantatii sau orice alte lucrari avand

o asezare fixa.

- La cererea partii, instanta de recurs poate dispune motivat suspendarea executarii hotararii atacate cu obligarea partii la plata unei cautiuni.- Suspendarea se da prin incheiere in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor chiar inainte de primul termen de judecata.- Pentru motive temeinice se poate reveni asupra suspendarii pe aceeasi cale.

Motivele de recurs: sunt prevazute de articolul 304 Codul de procedura civila. Sunt 10 motive.- In cazul in care recursul se declara impotriva unei hotarari care nu poate fi atacata cu apel, motivele de casare nu sunt limitate la cele prevazute in articolul 304 Codul de procedura civila.- Recursul se judeca in complet de 3 judecatori. Activitatea presedintelui instantei premergatoare sedintei fiind aceeasi ca si la judecata in prima instanta.- Depunerea intampinarii este obligatorie ca si la judecata in fata primei instante.- Spre deosebire de apel in recurs trebuie intocmit un raport de catre presedintele completului sau un alt membru al acestuia, raport prin care se verifica indeplinirea cerintelor de forma, incadrarea in prevederile articolului 304, pozitia jurisprudentei si a doctrinei in problemele de drept ce vizeaza dezbaterea pricinii.- Raportul se depune cu 5 zile inainte de judecata la dosar.- In recurs nu se pot solicita probe noi inafara de inscrisuri.Solutii care se pot da in recurs:

- se poate admite recursul;- se poate respinge recursul;- se poate anula - se poate constata perimarea lui.

- In caz de admitere a recursului hotararea atacata poate fi modificata sau casata in tot sau in parte. Casarea unei hotarari se face in cazul motivelor de la 1-5 inclusiv iar modificarea unei hotarari pentru motivele de la 6-10 inclusiv.- Daca exista motive si de casare si de modificare, hotararea se caseaza in intregime.- Tribunalele si Curtile de Apel rejudeca pricina in caz de casare in fond fie la acelasi termen fie la urmatorul termen.- Pentru anumite cazuri se poate casa cu trimitere si anume cand instanta nu a intrat in cercetarea fondului sau cand judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului.- C.S.J. in toate cazurile caseaza cu trimitere. - La judecata in fond dupa casare sunt aplicabile regulile de la judecata in fond sau in apel.- Decizia de casare este obligatorie pentru instanta care rejudeca in ceea ce priveste problemele de drept dezlegate. - Si in recurs functioneaza principiul non reformatio in perius.

CONTESTATIA IN ANULARE

Reglementare: articolul 317 - 321 Codul de procedura civila.Legea reglementeaza 2 forme de contestatie in anulare:

1. - Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun - 317;2. - Contestatia in anulare speciala - articolul 318;

1. Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun- are 2 motive:

a.- cand procedura de chemare a partilor pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost legal indeplinita;

b. - cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea normelor de ordine publica privitoare la competenta.

- Hotararile care se ataca trebuie sa fie irevocabile iar motivele contestatiei sa nu fi putut fi invocate pe caile de atac a apelului sau recursului.

2. Contestatia in anulare speciala- are 2 motive:

a.- cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale;

b. - cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

- pentru ca o contestatie in anulare speciala sa fie admisibila, ea trebuie sa viziteze desfintarea unor hotarari pronuntate de instantele de recurs si de Judecatorii in ultima instanta.

- fiind o cale de retractare este de3 competenta instantei a carei hotarare se ataca.- cererea de contestatie in anulare are cuprinsul cererii de chemare in judecata cu aratarea in plus a hotararii care se ataca.- partile se numesc: contestator si intimat.- termenul de exercitare a contestatiei in anulare este diferit dupa cum hotararea poate sau nu sa fie pusa in executare silita:

in cazul hotararilor care se executa silit, contestatia de anulare se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei pana la savarsirea ultimului act de executare.

In cazul hotararilor care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de 1 an de la data cand hotararea a ramas definitiva.

- judecata contestatiei se face dupa regulile de la instanta de fond, iar daca este vorba de o decizie a instantei de recurs potrivit regulilor aplicabile recursului.- intampinarea este obligatorie cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.- hotararea data in contestatie este supusa aceleiasi cale de atac ca si hotararea atacata.- nu se poate face o noua contestatie pentru motive care existau la data celei dintai.

REVIZUIREA- cale extraordinara de atac, de retractare -

Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: 1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire; 2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut; 3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta; 4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza; 5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere; 6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere; 7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. in cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta; 8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. 9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Obiectul revizuirii => il constituie hotararile ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si hotararile date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.

Motivele de revizuire sunt expres si limitativ prevazute de lege si sunt in numar de opt (articolul 322 - 328). Motivele 4 si 5 de revizuire au suferit modificari prin O.G. nr. 138/2000.

Motivele de la punctul 4 - articolul 322 - se refera la faptul ca in cazul in care nu se mai poate constata prin hotarare penala savarsirea unei infractiuni de fals in inscrisuri sau alta infractiune legata de cauza civila, instanta de revizuire este chemata ca pe cale

incidenta sa se pronunte asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate si abia apoi sa paseasca la calea revizuirii.

Motivele de la punctul 5 - se refera la faptul ca revizuirea se poate cere si in situatia in care s-a desfintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Cererea de revizuire este in competenta instantei care a dat hotararea definitiva a carei revizuire se cere.Cuprinsul cererii - acelasi ca si la cererea de chemare in judecata cu aratarea in plus a hotararii care se cere a fi revizuita. 1. - Numele, domiciliul sau resedinta partilor - Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar; - daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!

6. - aratarea hotararii care se ataca7. - motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul8. - dovezile indicate in sustinerile apelului9. - semnatura.

Termenul de revizuire => este de 1 luna si se socoteste diferit si anume:

- pentru punctele 1, 2, 7 alin. 1 => de la comunicarea hotararii definitive, iar in cazul in care a fost data de instanta de recurs, de la pronuntare;

- pentru punctele 7 alin. 2 => termenul curge de la pronuntarea ultimei hotarari;

- in cazul prevazut la punctul 3 => termenul curge de la cel din urma act de executare;

- in cazul prevazut la punctul 4 => termenul curge din ziua in care partea a luat la cunostinta de hotararea instantei penale iar in lipsa unei asemenea hotarare termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face pe cale penala;

- in cazul prevazut la punctul 5 => termenul curge din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea pronuntata;

- in cazul punctului 6 => termenul curge de la comunicarea hotararii definitive sau de la intoarcerea persoanelor disparute ori de la redobandirea capacitatii.

Instanta poate sa suspende executarea hotararii atacate cu revizuirea cu obligarea partii la cautiune.

Intampinarea este obligatorie.Daca instanta incuvinteaza cererea de revizuire, ea schimba in

tot sau in parte hotararea atacata iar in cazul contrarietatii de hotarari, anuleaza cea din urma hotarare.

Hotararea data in revizuire este supusa cailor de atac prevazuta de lege pentru hotararea revizuita.

In cazul contrarietatii de hotarari calea de atac este recursul.

RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Reglementare => articolul 329 Codul de procedura civila.Particularitati:

1. - legitimarea procesuala activa apartine Procurorului General al Parchetului de pe langa C.S.J.. Acesta poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

2. - prin recurs in interesul legii se solicita Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra unor chestiuni de drept care au primit solutionari diferite la instantele judecatoresti.

3. - examinarea recursului in interesul legii se face de Curtea Suprema de Justitie in sectiuni unite cu participarea Procurorului General al Parchetului de pe langa C.S.J.

4. - solutiile se pronunta in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti si nu are efect obligatoriu pentru celelalte instante.

5. - solutiile se publica in M.Of. al RomanieiRECURSUL IN ANULARE

Reglementare: articolul 330 - 3304

Caracteristici - particularitati:1. - legitimarea procesuala activa apartine Procurorului General al

Parchetului de pe langa C.S.J.. 2. - Procurorul poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului

justitiei.

3. - atacarea cu recurs in anulare se face numai la C.S.J. si numai pentru hotararile judecatoresti irevacabile;

4. - legea prevede 4 motive limitative de declansare a recursului in anulare:

cand sau depasit atributiile puterii judecatoresti (compatenta generala);

introdusa prin OG 59 / 2001 de modificare a Codul de procedura civila care prevede ca motiv incalcarea esentiala a legii care a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond cand hotararea este netemeinica;

cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata;

in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului constata o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale si faptul ca partea potrivit legii romane poate obtine o reparatie cel putin partiala prin anularea hotararii romane;

Pentru motivele de la punctele 1 si 2, termenul de declarare a recursului in anulare este de 1 an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

Pentru motivul de la punctul 3, termenul de 1 an de la data ramanerii definitive a hotararii penale.

Pentru motivul de la punctul 4, termenul de 1 an curge de la data comunicarii hotararii C.E.D.O. catre statul roman.

5. - dupa introducerea recursului in anulare instanta poate sa suspende executarea hotorarii atacate la cererea Procurorului General sau a partii interesate. Daca instanta suspenda la cererea partii, partea este obligata la plata cautiunii. Judecata se face dupa regulile de la recurs cu participarea Procurorului de urgenta si cu precadere.

6. - pana la incheierea dezbaterilor Procurorul General isi poate retrage Recursul in anulare, dar numai motivat. In acest caz partile putand insa cere contimuarea judecatii.