caietele civa 2 2013 · numismatic şi obiectele din bronz şi fier descoperite aici. 20....

CAIETELE CIVA

2 │2013

1

Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice mijloace, fără acordul autorilor şi al editurii, este interzisă. Colegiul ştiinţific: Dr. Florin GOGÂLTAN (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca) Dr. Ioan Alexandru ALDEA (Alba Iulia) Dr. Cătălin RIŞCUŢA (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Iosif Vasile FERENCZ (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) Colegiul de redacţie: Dr. Cristian Ioan POPA - directorul revistei Florin CIULAVU - secretar de redacţie Gligor Adrian BORZA - membru Mihaela BLEOANCĂ - membru Mihaela SAVU - membru Ioan OPREA - membru Traducerea şi revizuirea textelor şi rezumatelor în limba engleză: Mihaela SAVU Concepţie copertă: Călin A. ŞUTEU Desen: Ştefan ANDREI ISSN 2359 – 7429 ISSN-L 2359 – 7429 Asociaţia Cercul de Istorie Veche şi Arheologie, Alba Iulia E-mail: [email protected] Web: http://www.aciva.ro/

2

ASOCIAŢIA „CERCUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE”

CAIETELE CIVA 2

Alba Iulia 2013

3

CUPRINS

STUDII ŞI ARTICOLE

Ioan Alexandru BĂRBAT, Două reprezentări de tip bucranium descoperite la Rapoltu Mare (jud. Hunedoara) .......................................................................................................................... 9 Two representations of Bucranium type from Rapoldu Mare (Hunedoara county) ... 27 Rumyana YORDANOVA, House models on lids - problems of identification, diversity, interpretation (based on materials from Bulgaria) ......................................................................... 37 Modele de case pe capace - problematica identificării, diversităţii şi interpretării (bazat pe materialele din Bulgaria) ................................................................................................... 42 Svetlana TODOROVA, Roman Fibulae from Rouse Regional Museum ................................ 51 Fibule romane din Muzeul Regional Ruse ......................................................................... 62 Svetlana VELIKOVA, Items of Bone from Sexaginta Prista .................................................. 67 Obiecte din os de la Sexaginta Prista .................................................................................. 73 Evan SCHERER, The Great Chesters lorica squamata ....................................................... 81 Lorica squamata din Great Chester ..................................................................................... 90 Gligor Adrian BORZA, Biserica fortificată din Şard (jud. Alba). Consideraţii istorice şi stilistice .................................................................................................................................................... 95 The Fortified Church from Şard (Alba county). Historical and Stylistic Considerations .................................................................................................................................................. 111 Florin CIULAVU, Aspecte privind activitatea monetăriei de la Alba Iulia în timpul principelui Gabriel Bethlen (1613-1629) ................................................................................................... 147 Aspects regarding the activity of the Mint from Alba Iulia during the lead of Prince Gabriel Bethlen (1613-1629) .............................................................................................. 190

MISCELLANEA Florin CIULAVU, Contribuţii la repertoriul numismatic al judeţului Alba. Un sesterţ de la Traian descoperit la Oarda-„Dublihan” (mun. Alba Iulia) .................................................................. 203

5

Considerations to the Numismatic Repertoire of Alba County. A Sestert released under Traian discovered at Oarda-“Dublihan” (Alba Iulia Town) ......................................... 205 Marius Gheorghe BARBU, Vârfuri antice de suliţă descoperite recent pe teritoriul com. Veţel, jud. Hunedoara ............................................................................................................................... 209 Ancient Spear Tips Recently Discovered on the Territory of Veţel village, Hunedoara county ..................................................................................................................................... 218 Sergiu-Gabriel ENACHE, Un nou obiectiv arheologic pe măgura vulcanică Şumig (oraş Gătaia, jud. Timiş) ................................................................................................................................ 221 A new Archaeological Objective discovered on the Sumig Volcano Hill (Gataia town, Timis County) ....................................................................................................................... 230 Gligor Adrian BORZA, Un clopot premodern din biserica fortificată de la Valea Lungă (jud. Alba) ....................................................................................................................................... 233 A Premodern Bell from Fortified Church of Valea Lungă (Alba County) ................. 237

RECENZII ŞI PREZENTĂRI DE CARTE Beatrice Ciută, Plant species within the diet of Prehistoric communities from Transylvania, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2012, 144 p. (Gligor Adrian BORZA) .................................... 241 Christian Jacq, Marii înţelepţi ai Egiptului Antic. De la Imhotep la Hermes Trismegistus, traducere din limba franceză de Alexandru Nicolae, Bucureşti, Pro Editură şi Tipografie, 2009, 144 p. (Mihaela BLEOANCĂ) ........................................................... 243 Cristian Nicolae Apetrei, Reşedinţele boiereşti din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI, Brăila, Editura Istros, 2009, 412 p. + 2 hărţi. (Florin CIULAVU) .................... 247 Cronica CIVA ....................................................................................................................... 252 LISTA ABREVIERILOR ................................................................................................... 255 LISTA AUTORILOR .......................................................................................................... 259

6

UN NOU OBIECTIV ARHEOLOGIC PE MĂGURA VULCANICĂ ŞUMIG (ORAŞ GĂTAIA, JUDEŢ TIMIŞ)

Sergiu-Gabriel ENACHE

Istoricul cercetărilor Obiectivul arheologic a fost descoperit în urma cercetării de teren

efectuată de autor, în data de 09.02.2013, la nord de măgura vulcanică Şumig1, în zona glacisului format de aceasta pe câmpia plană din jur. Pentru acest punct, considerăm că o referire strictă doar la oraşul Gătaia, de care aparţine, nu este suficientă. Astfel în descrierea sitului vom corobora datele privitoare la acest oraş cu cele legate de Şemlacu Mare, sat aparţinător acestuia.

Localitatea apare pentru prima dată menţionată documentar în anul 1323, cu numele de Gataal, pentru ca în anul 1343 să fie menţionate localităţile Gătaia de Sus şi Gătaia de Jos, conform scrisorii Capitlului din Arad, care ne informează asupra faptului că localitatea intră sub proprietatea lui Ladislau Omeri şi, mai apoi, a surorii lui2. În timpul principelui Transilvaniei Sigismund Báthory, actualul oraş se va numi Gatey sau Gea-Gatey, după unii cercetători un nume patronimic turco-tătar3. Între anii 1688-1699, Gătaia aparţinea de comitatul Severinului. Lipseşte din conscripţia din 1717, dar apare pe hărţile din 1723 şi 17614. În defterurile otomane apare ca oraş în nahia Şemlik (Şemlacu Mare)-Vârşeţ.

Cât priveşte localitatea Şemlacu Mare, se acceptă, în general, că a fost atestată documentar la 12705, fiind una dintre cele mai vechi localităţi din judeţul Timiş. Cu toate acestea, există o atestare documentară la 1152 sub numele de Mezeusumlio, ce face referire la un important târg medieval cu o biserică închinată Sfântului Ştefan6. Tot în această zonă se află o biserică, benedictină după unii autori7 sau augustină după alţii8, din anul 1270, de care se leagă şi prima atestare a Şemlacului Mare. Se pare că şi aceasta, la fel ca şi cetatea de pe Şumig, au fost Masterand, Universitatea de Vest din Timişoara; e-mail: [email protected]. 1 S. Enache, Un nou obiectiv arheologic pe măgura vulcanică Şumig, comunicare prezentată la Simpozionul Naţional de Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie, ediţia I, In memoriam Liviu Măruia, Timişoara, 2013. 2 Cireşan et alii 1972, p. 59. 3 Cireşan et alii 1972, p. 58-59. 4 Lotreanu 1935, p. 188. 5 Ţeicu 2007, p. 108. 6 Ţeicu 2007, p. 108. 7 Luca 2010, p. 242. 8 Ţeicu 2007, p. 108.

Caietele CIVA, II, 2013, p. 221-231

Sergiu-Gabriel Enache

construite în timpul regelui Bèla al IV-lea, fiind închinată Sfântului Thomas Becket. Actul din 1330 de la Carol Robert d’Anjou, în care se găseşte transumptul unui document din 1270, indică în posesiunea mănăstirii o moară regală pe Bârzava, o capelă închinată Sfintei Fecioare situate pe o insulă a Bârzavei şi o biserică închinată Sfântului Salvator.

Datorită toponimiei puţin cunoscute a monumentelor de pe Şumig, ce se află la 4 km sud de albia râului, nu se poate localiza exact mănăstirea, care pare mai aproape de râu9. În anii 1343, 1370 şi 1389 este menţionat ca civitas, iar în 1424 ca oppidum, mai târziu devenind capitala comitatului Caraş10. În 1366 reprezintă locul ales de Ludovic de Anjou pentru a ridica o tabără militară. În secolul al XV-lea, pe actualul deal se afla o cetate, ridicată deasupra oraşului (Somlyo), care în 1552 va fi stăpânită de turci11. Se pare că cetatea ar fi fost construită la ordinul regelui Bèla al IV-lea12. Cetatea trece printr-un moment dificil în 1241, datorită raidurilor triburilor mongole, fiind refăcută în 1242 împreună cu alte cetăţi afectate de invazie13. Fr. Grisselini spunea despre cetate: „Somlio este în prezent numai un morman de pietre şi o colină pustie între Denta şi Omor, fiind numit de românii de azi Şumig”14.

Tot privitor la monumentele de pe acest deal vulcanic, D. Ţeicu cataloghează ca eronată amplasarea aici a bisericii pauline existente pe teritoriul Gătăii, mănăstire distrusă în 1392 şi refăcută în 1411. Biserica apărea menţionată într-un act de donaţie referitor la o moară făcută de banul de Maciova, paulinilor. Cetatea Somlyo dispare probabil în 1522, când ordinul paulinilor mai era încă menţionat la Gătaia15. După ce cetatea cade în mâna turcilor, este posibil ca în apropierea ei să se fi format un mic sat numit Morava sau Schemluk16. În defterurile otomane din anii 1554, 1569 şi 1579 localitatea se numea Stari Semlik, aflată fiind în nahia Semlik-Vârşeţ17. Între anii 1690-1700, localitatea apare menţionată cu numele de Semlyung, Schemlunk în 1717, iar în 1799 se numeşte Schwemlak, aparţinând din punct de vedere administrativ de districtul Vârşeţ. Localitatea Stari Semlik aflată în nahia Semlik-Vârşeţ apare în actele şi defterurile otomane din anii 1554, 12569, 157918.

Primele menţiuni moderne despre Gătaia apar în lucrarea lui N. Stoicescu, privind localităţile şi monumentele istorice medievale din Banat19.

9 Ţeicu 2007, p. 108. 10 Rusu 2007, p. 135. 11 Cireşan et alii 1972, p. 65. 12 Cireşan et alii 1972, p. 58. 13 Cireşan et alii, p. 58. 14 Grisselini 1984, p. 41. 15 Ţeicu 2007, p. 91. 16 Rădulescu 2002, p. 79. 17 Rădulescu 2002, p. 66. 18 Rădulescu 2002, p. 66. 19 Stoicescu 1973, p. 71.

222

Un nou obiectiv arheologic pe măgura vulcanică Şumig (oraş Gătaia, judeţ Timiş)

Tot în hotarul localităţii se află şi aşa-numitul val-roman. În arealul oraşului Gătaia au mai fost efectuate săpături, cercetări perieghetice, care au surprins existenţa unor complexe de locuire sarmatice şi medievale, cât şi a unor posibile locuiri preistorice şi antice, aşa cum o arată materialul ceramic, numismatic şi obiectele din bronz şi fier descoperite aici20. Cercetările de suprafaţă din anii 2011-2012, făcute de autorul studiu pe dealul sau măgura vulcanică Şumig, demonstrează densitatea mare a materialului ceramic găsit la poalele acestuia.

Obiectivul este inedit, deoarece cercetările anterioare efectuate de A. Rădulescu, majoritatea rămase nepublicate, au avut ca subiect de analiză hotarul Şemlacului sau puncte din Gătaia, opuse ca localizare geografică Şumigului (Valea Begului, Valea Mâţei).

Descrierea geografică Măgura vulcanică Şumig este localizată la sud-est de oraşul Gătaia.

Aceasta se ridică cu peste 60 m faţă de Câmpia înaltă a Gătăii, unde formează un glacis circular, cu un diametru de 5 km, ale cărui altitudini sunt cuprinse între 120-135 m21. Spre nord-est, glacisul se extinde pe circa 10 km de la baza vulcanului. Conform hărţilor topografice, altitudinea sa este estimată la 196,5 m.

Situl este amplasat la poalele Şumigului, la 0,68 km N-NE faţă de vârful măgurii vulcanice, la 4,13 km sud-vest de biserica ortodoxă „Învierea Domnului”, 3,73 km sud-vest de gara C.F.R. şi 1,46 km nord de crucea de hotar amplasată la intersecţia drumurilor DJ 180, spre Şemlacu Mic şi DJ 588, spre Şemlacu Mare. Ca reper hidrografic, punctul este situat la 0,39 km N-NV de versantul stâng al Văii Lucaci şi la 0,39 km est de versantul stâng al Văii Cioplea.

Coordonatele Google Earth sunt: 45°23`24.57``N, 21°25`0.94``E, iar cele Stereo 70: 438545; 219641.

Din punct de vedere morfologic, acesta se află pe terasa Văii Cioplea (curs de apă temporar). Pe lângă această vale, ca resurse hidrografice se mai găsesc Valea Lucaci şi Valea Ştubei, ambele fiind cursuri de apă temporare. Calculând valorile altitudinilor apropiate de obiectiv, de pe hărţile topografice din anul 1975, a rezultat că altitudinea absolută la care se află situl este de 133,2 m, iar cea relativă de 13 m. Expunerea sudică este egală pe tot arealul cercetat, astfel explicându-se şi dispunerea aşezării pe versantul nordic. Pigmentaţia solului este brun-negricioasă, cu urme slabe de vegetaţie având cantităţi importante de artefacte la suprafaţă. Din punct de vedere geologic, solul este brun, slab-lăcoviştit datorită precipitaţiilor şi a umidităţii, iar dezagregarea bazaltului a dus la formarea unui sol fertil22. Actualmente terenul este arabil, iar suprafaţa sitului este de cca. 4 ha.

20 Rădulescu 2001, p. 61. 21 Posea 1997, p. 403. 22 Cireşan et alii 1972, p. 17.

223


Fig. 1. Hartă topografică, scara 1:25000 (1975)

Obiectivul este o aşezare de tip deschis, având etape de locuire care aparţin Evului Mediu timpuriu şi târziu.

Descrierea materialului arheologic 1. Ceramica

1. Fragment de buză profilată de căldare, ϕ max = 12 cm, h = 2,8 cm, culoare roşie-cărămizie pe interior, brun-negricioasă pe exterior, miez gri-cenuşiu, modelat la roată. Ca decor, sub profilatura buzei se află o linie incizată. Pasta este semifină cu mică şi nisip folosite ca degresanţi. Arderea este completă, uniformă, suprafaţa fiind mată şi aspră (fig. 6/1). 2. Fragment de buză dreaptă de căldare, , ϕ max = 12 cm, h = 2,5 cm, culoare roşie-gălbuie, miez gri-roşiatic, modelat la roată din pastă fină, cu mică şi nisip ca degresant, arderea este completă, uniformă, suprafaţa fiind mată şi puţin aspră (fig. 6/2). 3. Fragment de buză profilată de căldare, ϕ max = 5 cm, h = 2 cm, culoare brun-roşiatică, miez gri-cenuşiu, modelat la roată din pastă fină, cu mică şi nisip ca degresant. Ca decor, sub profilatura buzei se găseşte o linie incizată. Arderea este completă, uniformă, suprafaţa fiind mată, netedă (fig. 6/3). 4. Fragment de buză de oală, ϕ max = 12 cm, h = 2, 8 cm, culoare gălbuie, miez brun-cenuşiu, modelată la roată din pastă fină, cu mică folosită ca degresant. Arderea este completă, uniformă, suprafaţa fiind mată şi netedă (fig. 6/4).

224


5. Fragment de buză plată şi lăţită (atât în exterior, cât şi în interior) de căldare de lut - fragment, ϕ max = 14 cm, h = 2,7 cm, culoare roşie-cărămizie, spre interior buza prezentând o peliculă brun-cenuşie de aprox. 2 cm, miez gri, modelat la roată din pastă semifină cu mică şi nisip ca degresant. Pe partea superioară a buzei se află un orificiu circular făcut în pasta crudă, ce perforează buza vertical pe aproximativ 3/4 din pelicula neagră a buzei, cel mai probabil servind la agăţarea vasului cu ajutorul unor fibre vegetale. Arderea este completă, dar neuniformă, suprafaţa fiind mată şi aspră. Fragmentul poate fi încadrat cronologic între secolele XI-XIII d. Hr., prezentând analogii, identice, la Orşova23, (fig. 6/5) . 6. Fragment din peretele unui vas, ϕ max = 6 cm, h = 2 cm, culoare brun-roşiatică pe exterior, brun-negricioasă pe interior, miez gri-cenuşiu, modelat la roată din pastă fină cu mică folosită ca degresant. Decorul constă din două linii paralele incizate. Arderea este neuniformă, dar completă, suprafaţa fiind mată şi netedă (fig. 6/6). 7. Fragment din peretele unui vas, ϕ max = 6 cm, h = 2,7 cm, culoare gălbui-roşiatică pe exterior, brun-negricioasă pe interior, miez brun-negricios, modelat la roată din pastă fină cu mică folosită ca degresant. Decorul constă din trei linii paralele, incizate. Arderea este completă, dar neuniformă, suprafaţa fiiind mată şi puţin aspră (fig. 6/7). 8. Fragment din peretele unui vas, ϕ max = 12 cm, h = 4 cm, culoare portocaliu-roşiatică, miez gri-cenuşiu, modelat la roată din pastă fină, cu mică folosită ca degresant. Decorul este alcătuit dintr-o linie incizată sub care se află un şir de trei alveole făcute cu unghia sau cu un obiect puţin ascuţit, prin scobire în pasta crudă. Partea inferioară a fragmentului ceramic este decorată cu trei linii paralele incizate. Arderea este completă, dar neuniformă, suprafaţa fiind mată şi netedă (fig. 6/8). 9. Fragment din peretele unui vas, ϕ max = 8 cm, h = 2,8 cm, culoare brun-negricioasă, miez roşu-brun, modelat la roată din pastă fină, cu mică folosită ca degresant. Decorul constă din patru linii paralele incizate. Arderea este completă, dar neuniformă, suprafaţa fiind mată şi netedă (fig. 6/9). Materialul ceramic majoritar constă din oale-borcan şi căldări de lut datate între secolele X-XIII (ceramică arpadiană).

23 Cosma 1992, p. 232, pl. XIII/2.

225


Fig. 2. Imagine satelitară a sitului (Google Earth, Digital Globe Image)

SIT 1

Valea Cioplea Vf. Șumig

DJ 588 spre Șemlacu Mare

Fig. 3. Imagine satelitară puncte de reper (Google Earth, Digital Globe Image)

226


Valea Cioplea

Valea Lucaci

Valea Ștubei

Fig. 4. Imagine satelitară: puncte de reper-văi (Google Earth, Digital Globe Image)

SIT 1

Fig. 5. Suprafaţa sitului

227


Fig. 6. Ceramică descoperită în situl de la Şumig

228


Descrierea materialului numismatic Bèla al III-lea Monedă pseudoarabă Cu; 1,3 g; 2,2 mm.

Moneda este din cupru, în stare bună, emisă în perioada regelui Bèla al III-lea (1172-1196)24. Atât pe avers cât şi pe revers sunt inscripţii ce amintesc de scrierea arabă, dar sunt indescifrabile25. Se pare că piesa imită tipul denarului almoravid, existând monede similare din argint şi din cupru, bătute în stil bizantin. Emisiunile de acest fel din argint fac o notă aparte atât în numismatica maghiară medievală, cât şi în cea central şi vest-europeană, fiind cunoscut faptul că doar Bizanţul şi unele state mediteraneene emiteau monede de argint în Evul Mediu timpuriu. Moneda pseudo-arabă se deosebeşte net de moneda tradiţională arpadiană, apropiindu-se de monedele islamice, având pe ambele feţe o scriere ale cărei litere seamănă mult cu siglele de pe monedele maghiare de epocă26. Pentru o bibliografie generală a unor astfel de piese, putem indica lucrarea publicată de Fejér Maria şi Lajos Huszár din 1977, Bibliographia Numismaticae Hungaricae.

Fig. 7. Monedă pseudo-arabă de la Bèla al III-lea Musulmanii joacă un rol important în apariţia acestor monede în

Ungaria, din secolul al XI-lea, ei punând stăpânire pe viaţa economică a ţării, fiind şi cei care au introdus siglele pe emisiunile monetare maghiare. Monedele cu inscripţii „pseudo-arabe” au apărut în urma cruciadelor, fiind aduse de cruciaţi şi imitate. Ca locuri de descoperire se remarcă centrul şi sud-estul Ungariei, Banatul şi Transilvania27, monede asemănătoare fiind descoperite recent la Cluj-Napoca în curtea Universităţii de Medicină Veterinară şi în mormântul nr. 5 de la Gilău (castelul lui George al II-lea Ráckóczy)28. Ca şi

24 Unger, p. 78, nr. 115. 25 Huszár 1979, p. 42. 26 Velter 2002, p. 193; Huszár 1979, p. 42, fig. 3, nr. 73. 27 Velter 2002, p. 193, nota 617. 28 Gáll 2013, p. 238, pl. 12.

229


context istorico-economic, secolul al XII-lea, până la regele Ungariei mai sus menţionat, reprezintă perioada monedei devalorizate, monedele fiind firave, metalul atingând cel mai înalt grad de depreciere atât calitativ cât şi cantitativ. Între anii 1141-1162 se observă o cedare a monedei bizantine, probabil şi din cauza contextului politic al vremii, care pătrunde din ce în ce mai greu în spaţiul discutat, în favoarea celei maghiare. În epoca lui Bèla al III-lea, 10% din venituri proveneau din exploatarea şi punerea în comerţ a sării şi a zăcămintelor metalifere. Cea mai importantă sursă economică era venitul cămării, ceea ce presupunea înnoirea sistematică a monedelor. Tarifele erau foarte ridicate, un exemplu concret fiind cel din secolele XIII-XIV, când pentru schimbare, în locul a trei denari, vistieria restituia doar doi. Chiar dacă însemnările de venituri ale lui Bèla al III-lea par exagerate, putem bănui că producţia de argint circulat sub formă de monedă era considerabilă29.

Moneda de secol XII se suprapune cu materialul ceramic din acelaşi orizont cronologic, dând o ipotetică datare a sitului în acelaşi secol, aşezarea fiind anterioară construirii cetăţii de pe dealul Şumig, în evul mediu acest deal fiind vatra actualului sat Şemlacu Mare.

A new Archaeological Objective discovered on the Sumig Volcano Hill (Gataia town, Timiş county)

(Abstract)

The site was discovered by a field survey on 09.02.2013, on the bottom of the

volcanic hill of Sumig. In the XV century on Sumig hill was a citadel probably build by Bella the 4th of Hungary. The possible site and the materials found here are unpublished, most of the field surveys where made on the opposite geographic locations (Valea Begului, Valea Mâţei). The coin found is dated during the time of Bèla the 3th (1172-1196), and its corelated with the ceramic material,which also is from the 12 century, they atest the existence of the settlements on that area before the construction of the Sumig citadel.

Abrevieri bibliografice

Cireşan et alii 1972 I. Cireşan (coord.), H. Weismann, M. Tcaciuc, P.

Tomescu-Măţău , Gh. Fodor, V. Craiu, I. Florea, Monografia comunei Gătaia şi a satelor aparţinătoare Timiş, Timişoara, Înteprinderea Poligrafică Banat, 1972.

Cosma 1992 C. Cosma, Ceramica prefeudală şi feudală timpurie de la Orşova, în EphemN, II, 1992, p. 231-235.

29 Engel 2011, p. 90.

230


Engel 2006 P. Engel, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei Medievale 895-1526, traducere din limba maghiară de Aurora Moga, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2006.

Fejér 1977 M. Fejér, L. Huszár, Bibliographia Numismaticae Hungaricae, Budapesta, Academia Kiado, 1977.

Gáll 2013 E. Gáll, From the fortress of Stephen I (997-1038) to the centre of ‘lord Gelou’. Dăbâca (germ.: Dobeschdorf; hung.: Doboka) in the nationalist myths in the 20th Century, în Ziridava, 27, 2013, p. 203-247.

Grisselini 1984 F. Grisselini, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului, Timişoara, Editura Facla, 1984.

Huszár 1979 L. Huszár, Münzcatalog Ungarn von 1000 bis heute, München-Battenberg, 1979.

Lotreanu 1935 I. Lotreanu, Monografia Banatului, Timişoara, Editura Institutului de Arte Grafice Ţara, 1933.

Luca 2010 S. A. Luca, Descoperiri arheologice din Banatul românesc-repertoriu, Sibiu, Editura Altip, 2010.

Posea 1997 G. Posea, Câmpia de Vest a României, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 1997.

Rădulescu 2001 A. Rădulescu, Cercetări de arheologie medievală din Banatul de Câmpie; scurt istoric, în SIB, XXIII-XXV, 1999-2001, p. 45-86.

Rădulescu 2002 A. Rădulescu, Istorie şi demografie în Banatul otoman (1552-1716) - realităţi şi ipoteze, în Vilaietul Timişoarei 1552-2002, BHAUT, V, 2002, p. 53-92.

Stoicescu 1973 N. Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor medievale din Banat, Timişoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1973.

Ţeicu 2007 D. Ţeicu, Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2007.

Velter 2002 A. M. Velter, Transilvania în secolele V-XII, Bucureşti, Editura Paideia, 2002.

Cuvinte cheie: cercetare de teren, Ev Mediu, cetatea Şumig, material ceramic, monedă

Bèla al III-lea, aşezări. Keywords: field surveying, Middle Age, Sumig citadel, ceramic material, Bèla the

3rd coin, settlements.

231

ABREVIERI

AA Archaeologia Aeliana. Society of Antiquaries Newcastle

Upon Tyne, Newcastle. AÉ Archaeologiai Értesitö, Budapest. AII(A)C Anuarul Intitutului de Istorie (şi Arheologie) Cluj, Cluj-

Napoca. Alba Regia Alba Regia. Annales Musei Stephani Regis.

Székesfehérvár. AMET Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-

Napoca. AMN Acta Musei Napocensis. Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei, Cluj-Napoca. AMP Acta Musei Porolisensis. Muzeul Judeţean de Istorie şi

Artă Zalău, Zalău. Angustia Angustia. Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe. AnB Analele Banatului. Muzeul Banatului, Timişoara. AO Arhivele Olteniei. Academia Română, Institutul de

Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” Craiova, Craiova.

APL Annalecta Praehistorica Leidensia, Leiden. Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al

Unirii, Alba Iulia. Arheologija Organ na Arheologičeskija Institut i Muzei, Sofia. ATS Acta Terrae Septemcastrensis. Institutul pentru

Cercetarea şi Valorificarea Patromoniului Cultural Transilvănean în Context European, Sibiu.

BA Biblioteca de Arheologie, Bucureşti. BAR British Archaeological Reports (International Series),

Oxford. BAM Brukenthal. Acta Musei, Muzeul Naţional Brukenthal,

Sibiu. BB Bibliotheca Brukenthal. Sibiu. Banatica Banatica. Muzeul Banatului Montan, Reşiţa. BAR British Archaeological Reports International Series,

Oxford. BAR BS British Archaeological Reports British Series, Oxford. BCMI Buletinul Comisiuni Monumentelor Istorice, Comisiunea

Monumentelor Istorice, Bucureşti. BerRGK Bericht der Romisch-Germanischen Kommission 1939,

Deutsches Archäologisches Institut, Darmstadt. BHAB Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica,

Timişoara. BHAUT Biblioteca Historica et archaeologica Universitas

Timisiensis, Centrul de Studii de Istorie Veche şi Arheologie Constantin Daicoviciu, Timişoara.

255

Lista abrevierilor

BMA Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia.

BMN Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca. BMP Bibliotheca Musei Porolissensis, Zalău. Brukenthal Brukenthal. Acta Musei. Muzeul Naţional Brukenthal,

Sibiu. BS Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu. BSNR Buletinul Societăţii Numismatice Române. Societatea

Numismatică Română, Bucureşti. BT Bibliotheca Thracologica. Institutul Român de

Tracologie, Bucureşti. BUA Bibliotheca Universitatis Apulensis, Alba Iulia. Bulletin Bulletin. Veliko, Trnovo. Caiete BANATICA Caiete BANATICA. Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-

Severin, Reşiţa. Caietele CIVA Caietele CIVA, Cercul de Istorie Veche şi Arheologie,

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. CCA Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Ministerul

Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului. CCDJ Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Muzeul „Dunării

de Jos”, Călăraşi. CN Cercetări Numismatice. Muzeul Naţional de Istorie a

României, Bucureşti. CNA Cronica Numismatică şi Arheologică, Foaie de Informaţii

a Societăţii Numismatice Române, Bucureşti. Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Muzeul Catelul

Corvinilor, Hunedoara. Crisia Crisia, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea. Dacia Dacia. Recherches et Découvertes Archéologiques en

Roumanie/ Revue d’Achéologie et d’Histoire Ancienne, Bucharest.

Dissertationes Pannonicae Dissertationes Pannonicae, Central European University, Department of Medieval Studies, Budapest.

DP Documenta Praehistorica. Poročilo o raziskovanju paleolitika, neolitika in eneolitika v sloveniji, Ljubljana.

EphemN Ephemeris Napocensis, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca.

Forschungen in Augst Forschungen in Augst, Switzerland. FVL Forschungen zur Volks und Landeskunde, Sibiu. GlasnikSAD Glasnik Srpskog Arheolośkog Društva, Belgrad. Годишник на Археологическия музей Годишник на Археологическия музей (Annual of the

Regional Archaeological Museum-Plovdiv), Regional Archaeological Museum-Plovdiv, Plovdiv.

Годишник на музеите от Северна България Годишник на музеите от Северна България (Annual of

the Museums in Northern Bulgaria), Veliko, Tarnovo.

256

Lista abrevierilor

Istros Istros. Buletinul Muzeului Brăilei, Brăila. Интердисциплинарни изследвания Интердисциплинарни изследвания (Interdisciplinary

Studies), National Institute of Archaeology with Museum, Bulgarian Academy of Science, Sofia.

Известия на Археологическия институт Известия на Археологическия институт (Journal of the

Institut of Archaeology, Sofia), Bulgarski Arkheologicheski Institute, Sofia.

Известия на Историческия Музей-Шумен Известия на Историческия музей-Шумен, Regional

History Museum Shumen, Shumen. JBSM Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums,

Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei, Braşov. JFA Journal of Field Archeology, Boston. JOS The Journal of Ottoman Studies, Istanbul. JRS Journal of Roman Studies, The Society for the Promotion

of Roman Studies, London. Man Man. Royal Anthropological Institute of Great Britain

and Ireland, London. MB Muzeul Brukenthal. Studii şi comunicări (Arheologie şi

Istorie), Sibiu. MBF Münchner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte,

Munchen. MCA Materiale şi Cercetări Arheologice, Academia Română,

Comisia Naţională de Arheologie, Bucureşti. Münchner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte Münchner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte,

München. Musaios Musaios, Muzeul Judeţean Buzău, Buzău. NK Numizmatikai Közlöny, A magyar numizmatikai társulat

megbizásából, Budapest. NZ Numismatische Zeitschrift, herausgegeben von der

Numismatifchen Gefellfchaft in Wien, Wien. OIC Oriental Institute Communications, Chicago. PA Patrimonium Apulense. Direcţia Judeţeană pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Alba, Alba Iulia.

Paléorient Paléorient. Revue pluridisciplinaire de préhistoire et protohistoire de l’Asie du Sud-Ouest et de l’Asie Central, Paris.

Перник Перник, Pernik. Попово в миналото Попово в миналото (Popovo in the past), Museum of

Popovo, Popovo. Poročilo Poročilo o raziskovanju paleolitika, neolitika in eneolitika

v sloveniji. Neolitske Studjie, Ljubljana.

257

Lista abrevierilor

258

PSAN Proceedings of the Society of Antiquaries of Newcastle upon Tyne, Newcastle.

PZ Prähistorische Zeitschrift. Deutsche Gesellschaft fuer Anthropologie, Ethnologie und Urgeschichte, Institut für Prähistorische Archäologie, Berlin.

RB Revista Bistriţei. Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Bistriţa.

RIB Roman Inscriptions of Britain, Administrators of the Haverfield Bequest, Oxford.

RLÖ Der Römische Limes in Österreich, Akademien der Wissenschaften-Limeskommission, Vienna.

RM Revista Muzeelor. Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Managemnt în domeniul Culturii, Bucureşti.

RPRP Reports of Prehistoric Research Projects, Salt Lake City. RÖ Römisches Österreich, Österreichische Gesellschaft für

Archäologie, Wien. SA Sovetskaya arkheologiya, Moscova. Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis, Muzeul Civilizaţiei Dacice

şi Romane Deva, Deva. SJ Saalburg Jahrbuch, Saalburg Museum, Saalburg. SCI Studii şi Cercetări de Istorie, Institutul de Istorie „George

Bariţiu” Cluj-Napoca (1956-1957). SCIV(A) Studii şi Cercetări de Istorie Veche, Bucureşti (din 1974,

Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie). SCN Studii şi Cercetări de Numismatica. Institutul de

Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti.

SIB Studii de istorie a Banatului, Universitatea de Vest Timişoara, Timişoara.

SMIM Studii şi Materiale de Istorie Medie. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti.

Starinar Starinar, Tređa Serija. Arheološki Institut, Beograd. Suceava Suceava. Anuarul Complexului Muzeal Bucovina,

Complexul Muzeal Bucovina, Suceava. SUCH Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica.

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Sibiu. SP Studia Patzinakia, The Romanian Group for an

Alternative History, Bucharest. TC Society for the History of Technology. Johns Hopkins

University Press, Baltimore. Terra Sebus Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Muzeul Municipal

„Ioan Raica”, Sebeş. Tibiscus Tibiscus. Muzeul Banatului Timişoara, Timişoara. Ziridava Ziridava. Studia Archaeologica, Complexul Muzeal Arad,

Arad.

caietele civa 2 2013 · numismatic şi obiectele din bronz şi fier descoperite aici. 20....

Documents