clubul de turism montan “nemirĂm” - · pdf filemiracole ale naturii, ......
TRANSCRIPT
Colegiul Naţional “Dimitrie Cantemir” Oneşti
Clubul de Turism Montan “NEMIRĂM”
Proiect de Granturi de Dezvoltare Şcolară
finanţat de
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului
prin
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău
2
MEMBRII CLUBULUI
Adrian Imbrea
Alexandra Filip
Alexandra Luca
Alexandra Zarzu
Alexandru Adam
Alexandru Enache
Alexandru Ivan
Alexandru Mărica
Alina Boghiu
Alina Ciubotaru
Anca Crăciun
Anca Găureanu
Andrei Anghel
Bianca Agache
Bogdan Roşca
Bogdan Saftiuc
Bogdan Ţîntaru
Camelia Chelaru
Cătălin Giană
Cătălina Cîmpureanu
Constantin Răuţă
Cristina Pîrjol
Diana Mereu
Dragoş-Alin Frenţuşcă
Dragoş Suditu
Elena Enea
Elena Popa
Emilia Bîzgan
Emilia Tîrţoacă
Emilia Unguru
Emilian Unguru
Elena Bucătaru
Eduard Frenţuşcă
Felix Ifrim
Ioana Gafiţa
Ioana Mengheriş
Ioana Părăoanu
Laura Ciobanu
Irina-Elena Veliche
Laura Ene
Liana Mihalcea
Liviu Petcu
Maria Boghiu
Lucian Coandă
Mădălina Călugăru
Mihai Mican
Mircea Martin
Oana Grigoraş
Radu Ştefănescu
Raluca Meşterca
Raluca Stancu
Raluca Ţîru
Razvan Ghiciuşcă
Roxana Merluşcă
Sebastian-Mihai
Constantin
Sergiu-Ionuţ Creţu
Ştefania Bunduc
Simona Ionel
Sorin Ifrim
Şerban Cucu
Teodor Chelmuş
Tudor Grigoraş
Tudor Sîrbu
Silviu Vlad
Opinii:
„Cea mai mare satisfacţie pe care o ai în orice drumeţie e faptul de a ajunge în vârf prin forţele proprii. Nu
numai că te poţi bucura de o privelişte minunată, ci ai satisfacţia că singur ţi-ai asigurat o experienţă nouă, o lecţie de
viaţă, o bucăţică de linişte absolută, o şansă de a compara ritmul rapid al secolului XXI cu echilibrul păstrat de natură
de mii de ani. Pe scurt, o reamintire a ceea ce poţi dobândi prin efort şi a avantajelor pe care le poti obţine în acest
mod.”
Meşterca Raluca
„Poate pentru mulţi e greu să se trezească de dimineaţă să umble prin munţi kilometri. Sincer, eu mă bucur
nespus că mi-am descoperit, treptat, această pasiune deoarece peisajele surprinse sunt incredibile. Parcă sunt nişte
tablouri enorme ale unor pictori celebri. Am ajuns să spun că mă simt mai împlinită pur şi simplu fiindcă am văzut
miracole ale naturii, ce nu credeam vreodată. În plus aerul curat face bine si la sănătate.;)”
Ciobanu Laura-Ştefania
“Mersul pe munte e ca mersul prin viaţǎ, multe dâmburi şi sudoare pentru o clipǎ de fericire în care sufletul
creşte şi se chinuie sǎ pǎstreze momentul pentru vecie, momentul când atingi cel mai înalt punct, imagini şi peisaje de
neuitat . Legi adevǎrate prietenii şi în mod realist şi util înveţi să îl preţuieşti pe cel de lângǎ tine. Echipa şi grupul este
peste individualităţi, nimeni nu va rǎmâne în urmă, mereu este îndrumat prin încredere şi susţinere.”
Ghiciuşcǎ Rǎzvan
“Fiecare drumeţie la care am participat a fost unică, specială; unele impresionau prin splendoarea peisajelor,
altele prin înălţimea munţilor. Deşi unele trasee erau mai obositoare, reuşind cu greu să le ducem la bun sfârşit, nu a
rămas niciunul neterminat, datorită importanţei acordate şi seriozităţii tuturor celor prezenţi.”
Giană Cătălin
3
Cuprins
”NEMIRĂM” – Prezentare .................................................................................................................. 4
1. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie - Vf. Bulimandru - Vf. Tarniţa - Lacul Tarniţa
– Moineşti ............................................................................................................................................. 5
2. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie – Vârful Măgura – Vâlcele – Tîrgu Ocna ........ 6
3. Înţărcătoare - Fântâna Regelui Ferdinand ........................................................................................ 7
4. Gura Cracului –La Fabrica Veche – La Strigoi - Nemira Mare ....................................................... 8
5. Nemira Mare – Ţiganca - Poiana Sălăriei ........................................................................................ 9
6. Slanic-Moldova - Poiana "La Sălărie" ........................................................................................... 10
7. Pasul Oituz - Vf. Şandru Mare ....................................................................................................... 11
7. Vf. Şandru Mare – Culmea Căprioarei – Slănic-Moldova ............................................................. 12
8. Cascada Nasolea – Vârful Nemira Mare ........................................................................................ 13
9. Slănic Moldova – Vârful La Cireş – Drumul forestier Valea Dofteanei (Şandru) ........................ 14
10. Slănic Moldova – 300 de Scări – Vârful Cernica ......................................................................... 15
11. Poiana Sărată – Brizaia – Vârful Cernica ..................................................................................... 16
12. Vârful Cernica – Pârâul Cernica – Poiana Sărată ........................................................................ 17
13. Hîrja – Vârful Cernica .................................................................................................................. 18
14. Hîrja – Leşunţul Mic - Ferăstrău .................................................................................................. 19
15. Poiana Sărată – Piatra Runcului ................................................................................................... 20
16. Piatra Runcului – Buciaş - Scutaru .............................................................................................. 21
17. Poiana Sărată – Casa Jandarmului – Valea Caşinului - Înţărcătoare ........................................... 22
18. Tîrgu Ocna – Cariera Slănic – Coşna - Oituz ............................................................................... 23
4
”NEMIRĂM” – Prezentare
Clubul îşi are originile în anul 1997 când, având în mână o hartă a Munţilor Nemira, m-am hotărât să abordez
câteva trasee. Primele „victime” au fost Brînduşa Velica şi Victor Biceagă (la acea vreme profesori de limba
engleză, respectiv filosofie la colegiul nostru). A fost greu, dar frumos, aşa că au urmat şi alte drumeţii, de această dată
cu elevi. Ani în şir am mers pe munte, de cele mai multe ori numai cu busola, cel puţin în porţiunea băcăuană a
Munţilor Vrancei, zonă pentru care nu există nicio hartă turistică.
În primăvara anului 2007, prin calificarea Proiectului de Granturi de Dezvoltare Şcolară al colegiului nostru
s-a trecut la o nouă etapă. Clubul s-a lărgit şi drumeţiile s-au îndesit. Pentru o corectă informare se cuvine să menţionez
faptul că proiectul a devenit eligibil datorită contribuţiei colegei mele Laura Agapin (profesor de limba română -
absolventă a unui curs de realizare a proiectelor) şi sub „ameninţarea” doamnei director Emilia Boghiu de la care
(amândoi) am primit această sarcină.
Colaborarea pe care o avem cu proiectul Romania Digitală permite ca toate traseele realizate de noi să fie
incluse în ediţiile viitoare ale hărţii digitale a României, ROAD.
Coordonatorul clubului,
prof. Sorin Ifrim
Obiectivele proiectului:
Înfiinţarea Clubului de Turism Montan “NEMIRĂM” cu minim 50 de membri
Dobândirea abilităţilor specifice activităţilor clubului: lucru în echipă, activităţi practice,
educaţie ecologică, orientare turistică, comportament civilizat.
Cunoaşterea zonei montane adiacente Oneştiului
Marcarea unui număr de 10 trasee turistice în zona Oneşti.
Realizarea de materiale informative despre proiect şi activitatea clubului: pliante, broşură cu CD.
Creşterea numărului de practicanţi ai turismului montan în zona Oneşti
Realizări în perioada martie 2007 – septembrie 2008:
Număr de mebri ai clubului: 60 din care 54 membri activi
Număr de drumeţii: 32
Lungimea tuturor traseelor parcurse: 613,2 km
Distanţa parcursă (de toţi membrii clubului): 4166,7 km
Număr de trasee marcate: 36 (inclusiv trasee de legătură)
Site-ul clubului: http://nemiram.dcantemir.ro/
Dezvoltarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare unei bune desfăşurări a activităţilor montane
Propuneri pentru viitor:
Atragerea de noi membri
Atragerea de noi parteneri şi sponsori
Dotarea clubului cu noi echipamente
Extinderea activităţii în zonele învecinate (în primul rând în Munţii Ciuc şi Munţii Vrancei)
Marcarea Rezervaţiei Naturale “Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei”
Marcarea Rezervaţiei Buciaş
5
1. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie - Vf. Bulimandru - Vf. Tarniţa - Lacul Tarniţa – Moineşti
Distanţa: 19 km Durata: 6 ½ h Altitudini: plecare: 302 m; maximă: 977 m; sosire: 402 m Profil:
Hartă:
Descriere: Punctul de plecare este
Staţia CFR Valea Uzulu. De aici
ne deplasăm spre Moineşti 300
de metri până la turnul de apă ce
poate fi văzut de la coborârea
din tren, după care se virează la
dreapta către E-NE. Această
direcţie va fi dealtfel păstrată, în
general, până la Schitul Sfântu
Ilie. După ce trecem podul pe
şufe peste râul Trotuş, străbatem
satul Plopu, pe pârâul cu acelaşi
nume, drumul traversând de mai
multe ori pârâul.
După 2,7 km de la
plecare (aproximativ 40 de
minute) ajungem la ieşirea din
satul Plopu.
Aici drumul se
ramifică, o variantă urcând în
stânga; păstrăm direcţia de mers şi urmăm drumul forestier încă 3,4 km (aproximativ 1 oră). Într-o curbă spre dreapta a
drumului forestier, in locul în care întâlnim o troiţă, părăsim drumul şi urmăm poteca ce se desprinde din acesta spre
stânga. Atenţie: imediat după părăsirea drumului, poteca se ramifică, un drum de căruţe urcând spre stânga; alegem
varianta din dreapta, cea care însoţeşte pârâul
De aici urcuşul devine din ce în ce mai accentuat; până la Schitul Sfântu Ilie mai este de urcat o diferenţă de
nivel de 200 de metri pe parcursul a doar 1,4 km. Când ajungem la Schitul Sfântul Ilie constatăm că au trecut peste 2
ore de la plecare şi am parcurs în total 7,5 km.
După binemeritatul popas pornim în dreapta, către NV, spre Vârful Bulimandru (977 m), pe care-l vom ataca
frontal, pe o potecă destul de abruptă. În vârf vom putea admira atât valea Trotuşului, spre stânga, cât şi valea Cernului
(afluent al Tazlăului), spre dreapta. În continuare avem de străbătut un traseu de creastă (urmărind marcajul silvic H),
până în Vârful Tarniţa (889 m). De la Schitul Sfântu Ilie la Vârful Taniţa traseul măsoară 5,6 km şi sunt necesare peste
2 ore pentru a-l parcurge.
De la Vârful Tarniţa urmează o coborâre foarte dificilă pe o pantă extrem de abruptă, care necesită o deosebită
atenţie. Răsuflăm uşuraţi după ce ajungem în Şaua Tarniţa (805 m); aici viram la stânga şi imediat ce găsim un drum de
TAF mergem din nou in stânga pe acesta şi descoperim curând legendarul lac Tarniţa. Din Vârful Tarniţa până la lacul
cu acelaşi nume avem de parcurs o distanţă de doar 1,4 km dar care ne răpeşte aproximativ 45 de minute.
În imediata vecinătate a lacului, in partea de NV a acestuia, vom găsi un drum ce merge în direcţia V-NV.
După încă 4,6 km (ceva mai mult de o oră de mers) ajungem la intrarea în oraşul Moineşti, în dreptul unui izvor.
6
2. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie – Vârful Măgura – Vâlcele – Tîrgu Ocna
Distanţa: 26,9 km
Durata: 8 ½ h
Altitudini: plecare: 302 m; maximă: 991 m; sosire: 259 m
Hartă:
Profil:
Descriere:
Porţiunea de intrare în traseu dintre punctul de plecare şi Schitul Sfântu Ilie este comună cu traseul anterior. De
data aceasta, de la Schitul Sfântu Ilie ne orientăm spre dreapta, spre SSE, pe marcajul silvic H. Întâlnim, în ordine,
următoarele borne silvice: II 111, VI 33, II 87, VI 47, VI 49, VI 60, VI 61, VI 63. Borna silvică VI 63 marchează un
mic vârf , aflat la altitudinea de 852 m. Din acest vârf se coboară într-o şa (779 m) după care începe lupta cu vârful
Măgura, panta fiind foarte accentuată; diferenţa de nivel de 212 m se urcă in doar 1,5 km.
De la Schitul Sfântu Ilie la Vârful Măgura parcurgem 6,8 km în aproape 3 ore. Continuăm deplasarea pe
creastă şi întâlnim bornele silvice I 322, I 317, I 315. După această ultimă bornă ajungem într-o intersecţie de poteci şi
alegem varianta spre stânga intr-o coborâre accentuată. La baza Vârfului Măgura întâlnim un drum de căruţe pe care-l
urmăm. Pe acest drum întâlnim borna silvică I 103 după care întâlnim un mic vârf (762 m).
La distanţa de 3,9 km (90 de minute de mers) de Vârful Măgura întâlnim o intersecţie în care alegem varianta
din dreapta; de aici coborâm mai întâi spre un pârâiaş pe care-l urmăm şi în curând ajungem la drumul spre satul
Vâlcele. Traseul de 11,6 km din Vârful Măgura până în Tîrgu Ocna se parcurge în aproximativ 3 ore şi jumătate.
7
3. Înţărcătoare - Fântâna Regelui Ferdinand
Distanţa: 7,9 km
Durata: 2 ½ h (numai dus)
Altitudini: plecare: 535 m; maximă: 1270 m; sosire: 1270 m
Profil:
Hartă:
Descriere: La cabana silvică Înţărcătoarea, din drumul
ce continuă, pe lângă păstrăvărie, să urce de-a lungul
Caşinului, alegem drumul din stânga, spre Zboina.
După ce trecem podul peste Caşin, la doar 400 m de
la plecare, traversăm un pod peste Zboina, lăsând
spre stânga drumul forestier ce continuă pe valea
acestui pârâu. Drumul forestier pe care urcăm ne
poartă în serpentine când mai strânse când mai largi
spre creasta muntelui. Trebuie să avem grijă să
păstrăm drumul care pare cel mai circulat; astfel după
1,5 km de la plecare (aproximativ 20 de minute) vom
merge spre dreapta, deşi un drum mult mai puţin
accentuat merge înainte iar după 4 km (aproximativ o
ora de mers) vom vira într-o serpentină spre stânga,
deşi avem un drum destul de bun ce merge înainte.
După această intersecţie nu mai avem nicio
problemă de orientare; ultimii 500 de metri îi
parcurgem printr-o poiană la capătul căreia întâlnim
Fântâna Regelui Ferdinad. La revenire, dacă folosim
acelaşi traseu, drumul va dura mai puţin de 2 ore.
8
4. Gura Cracului –La Fabrica Veche – La Strigoi - Nemira Mare
Distanţa: 13,7 km
Durata: 4 ½ h
Altitudini: plecare: 488 m; maximă: 1648 m; sosire: 1648 m
Hartă:
Profil:
Descriere:
De la Gura Cracului (confluenţa dintre Dofteana şi Ciunget) urmăm drumul forestier ce merge spre dreapta, pe
Valea Ciungetului. După exact 1 km, în partea stângă, peste pârâu, observăm un izvor cu apă minerală. Continuăm să
mergem pe drumul forestier şi după 4,3 km (aproximativ o ora de mers) ajungem la cabana forestieră „La Fabrica
Veche”, iar după încă 1,8 km (aproximativ o jumătate de oră) ajungem la cabana „La Strigoi”.
La 7,8 km de la plecare (aproape două ore), după ce trecem un pod, drumul forestier dispare, locul lui fiind luat
de un drum de TAF. Încă de la intrarea în drumul de TAF suntem nevoiţi să ocolim prin dreapta o alunecare de teren.
După 2,2 km (aproape o oră de mers) de la intrarea în drumul de TAF, poteca în care s-a transformat drumul se
ramifică. Deoarece poteca din stânga este mai greu accesibilă din cauza tufelor alegem varianta din dreapta; imediat
după intersecţie întâlnim un pârâiaş şi ne putem reface rezervele de apă.
În continuare orientarea este dificilă, trebuie menţinută direcţia de deplasare preponderent spre vest şi căutată
cu privirea poiana ce se găseşte în apropiere. Odată „detectată” poiana lucrurile se simplifică iarăşi: în marginea din
dreapta (N) a poienii întâlnim o potecă ce ne va conduce, după un urcuş dificil, în creastă. Ajunşi în creastă vedem în
dreapta vârful Nemira Mare, cel mai înalt din zonă, la care putem ajunge în doar 10 minute. Pentru coborâre putem
folosi acelaşi traseu, dar mai bine, pentru a nu ne plictisi, traseul următor.
9
5. Nemira Mare – Ţiganca - Poiana Sălăriei
Distanţa: 10,4 km
Durata: 3 ½ h
Altitudini: plecare: 1648 m; maximă: 1648 m; sosire: 638 m
Profil:
Hartă:
Descriere:
Coborând Vârful Nemira Mare intrăm în poteca de crestă (care îl ocoleşte prin V) şi ne deplasăm spre S. După
2,1 km (aproximativ 45 de minute) ajungem în „Poarta Vânturilor” cum mai este numită Şaua Nemirei. Din şa vom
coborî poteca abruptă ce ocoleşte prin dreapta o poiană; după terminarea poienii orientarea devine mai dificilă dar
păstram direcţia de deplasare spre SE şi întâlnim un drum forestier. Distanţa de 1,5 km dintre Şaua Nemirei şi drumul
forestier se parcurge în aproximativ 45 de minute.
Dacă am urma drumul forestier, traseul s-ar lungi cu 7,5 km aşa că traversăm drumul şi căutăm să urmărim de
pe malul drept pârâul Ţiganca, nume pe care-l are pârâul Dofteana în zona sa superioară. După 2,2 km (aproximativ o
oră) de la traversarea drumului forestier ajungem pe un drum de TAF iar după alţi 1,2 km (20 de minute) intrăm în
drumul forestier pe care l-am traversat, în dreptul Cabanei Ţiganca.
Continuăm coborârea pe drumul forestier prin Cheile Dofteanei şi după 3,3 km (aproximativ 45 de minute)
ajungem în Poiana Sălăriei. Dacă suntem nevoiţi sa ajungem la Gura Cracului trebuie să mai parcurgem încă 4,8 km. pe
acelaşi drum forestier.
10
6. Slanic-Moldova - Poiana "La Sălărie"
Distanţa: 4,9 km
Durata: 1 ½ h
Altitudini: plecare: 481 m; maximă: 808 m; sosire: 645 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Traseul porneşte de la intrarea în drumul forestier de pe
pârâul Pufu (afluent de stânga al Slănicului), la 1,9 km (30 de
minute de mers) de staţia de autobuz din centrul oraşului Slănic-
Moldova. Urmărim drumul forestier o distanţă de 3 km (aproape o
oră) după care părăsim pârâul urcând desul de abrupt o potecă spre
dreapta printr-o pădure foarte deasă şi uscată. După 15 minute de la
părăsirea drumului ajungem în zona cea mai înaltă a traseului
intrând într-un drum forestier.
Ne deplasăm foarte puţin pe drumul forestier pentru ca în
prima serpentină pe care acesta o face spre dreapta să descoperim o
potecă ce coboară drept, spre N. Coborând pe această potecă trecem
prin curtea unei cabane silvice şi ieşim în drumul forestier părăsit
anterior, trecem un pod peste Dofteana şi ajungem în Poiana
Sălăriei. Coborârea are 1 km şi durează 15 minute.
Deşi este un traseu foarte scurt este deosebit de util, mai
ales în sens invers, ca modalitate de a ajunge rapid la civilizaţie din
Poiana Sălăriei (aflată la 16,3 km de Dofteana!).
11
7. Pasul Oituz - Vf. Şandru Mare
Distanţa: 20,6 km
Durata: 5 h – 5 ½ h
Altitudini: plecare: 841 m; maximă: 1637 m; sosire: 1637 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Din Pasul Oituz căutăm drumul de căruţe pe care
descoperim şi primele marcaje (bandă roşie). După ce
depăşim un mic vârf, la 1,2 km (15 minute de la plecare)
drumul îşi schimba direcţia spre stânga cu 90 din NE
către3 NV pentru ca apoi, după doar 350 de m, dintr-o şa,
să se orienteze către nord după intersecţia cu un drum
forestier care vine din stânga. Drumul păstrează direcţia N
până într-o nouă şa în care ajungem la 4 km de la plecare
(aproximativ 50 de minute).
După această şa drumul se orientează către NV,
traversează o poiană, după care face o buclă largă la
începutul unei plantaţii. La doar 100 de metri după ce
drumul pe care mergem se uneşte cu altul ce vine din
stânga urmează o intersecţie în care drumul accentuat
merge puţin în stânga în timp ce poteca urcă destul de
accentuat in faţă. Dacă nu avem nevoie de apă nu folosim
drumul forestier (pe care se găseşte un izvor) care ocoleşte
şi urcăm pe potecă (drumul şi poteca se întâlnesc ceva mai
sus).
Imediat după ce drumul şi poteca se reunesc,
traseul ocoleşte prin dreapta Vârful Boca în dreptul căruia
ajungem după ce am parcurs în total 9 km în puţin peste 2
ore. După ce ocoleşte Vârful Boca, traseul se orientează
iarăşi către NV apoi către N-NE până în dreptul vârfului
Ghepar pe care de asemenea îl ocoleşte prin dreapta. În
dreptul Vârfului Ghepar, lângă o stână, întâlnim un drum
care vine din dreapta, dinspre Muntele Mic. Distanţa de 3,5
km dintre vârfurile Boca şi Ghepar o parcurgem în aproape
o oră.
După încă 3,4 km (aproape o oră de mers)
ajungem în dreptul Vârfului Ceangău pe care-l ocolim de
data aceasta prin stânga. În coborârea care urmează se vede
atât şaua in care trebuie să ajungem cât şi Vârful Şandru
Mare, orientarea fiind facilă. Ultima porţiune a traseului,
cea dintre Vârful Ceangău şi Vârful Şandru Mare măsoară
4,7 km şi sunt necesare aproximativ 90 de minute pentru
parcurgere, ţinând cont de oboseala acumulată şi de panta mai mare decât în restul traseului.
Îmbucurător este că la 10-15 minute după ce începe asaltul final întâlnim un izvor. Deoarece traseul de creastă
ocoleşte şi Vârful Şandru Mare de la indicator mergem pe poteca din dreapta ultimii 500 de metri. Pentru coborâre s-ar
putea folosi traseul următor.
12
7. Vf. Şandru Mare – Culmea Căprioarei – Slănic-Moldova
Distanţa: 12,4 km
Durata: 3 h – 3 ½ h
Altitudini: plecare: 1637 m; maximă: 1637 m; sosire: 492 m
Hartă:
Profil:
Descriere:
Din vârful Şandru Mare se coboară 500 de metri până în poteca de creastă ce ocoleşte vârful şi apoi încă 500
de metri în stânga, până întâlnim o potecă ce merge tot spre stânga; marcajul (bandă albastră) îl întâlnim ceva mai jos în
apropierea unui drum, pe care îl urmăm tot spre stânga. De aici traseul este vizibil şi nu avem probleme de orientare.
După ce am parcurs 4,6 km în aproximativ 90 de minute traversăm colţul unui drum forestier pentru a urma în
continuare poteca ce se continuă prin pădure. După încă 3,2 km pe care-i parcurgem în coborâre accentuată, în
aproximativ o oră, traversăm iarăşi drumul forestier. Mai sunt 1,3 km (aproximativ 20 de minute) de coborâre rapidă şi
ajungem în zona fostului camping de la Slănic Moldova. De aici parcurgem pe asfalt, în aproximativ 40 de minute, cei
3,4 km care ne despart de staţia de autobuz.
13
8. Cascada Nasolea – Vârful Nemira Mare
Distanţa: 12,3 km
Durata: 5 h – 5 ½ h
Altitudini: plecare: 540 m; maximă: 1648 m; sosire: 1648 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Imediat ce trecem podul peste coada lacului Poiana
Uzului, în dreptul cascadei Nasolea, un drum forestier (la
începutul căruia este o barieră) urcă in stânga. Pornim pe
acest drum pentru ca după mai puţin de 200 de metri sa-l
părăsim în stânga, pe marcaj bandă albastra. Marcajul ne va
însoţi câtă vreme traseul este prin pădure, în zona golului
alpin acesta lipsind. Poteca îşi schimbă brusc direcţia, de mai
multe ori. La 1,8 km de la plecare (aproximativ 30 de minute
de mers) reintram în drumul forestier pe care-l părăsim
definitiv după doar 10 minute.
După ce părăsim drumul forestier, timp de 45 de
minute (1,5 km) traseul este orientat cu precădere spre S-SE
după care, pentru a ajunge în creasta principală, poteca
descrie câteva serpentine. După aproximativ 3 ½ ore de la
plecare (7,3 km), ajungem în creasta principală şi traseul se
orientează către sud, iar după încă 700 de metri întâlnim un
izvor.
La ieşirea din pădure poteca rămâne vizibilă, astfel
încât nu avem probleme de orientare. Când suntem la poalele
Vârfului Nemira Mare întâlnim o (altă) cruce metalică.
Pentru a atinge cel mai înalt vârf din zonă trebuie să părăsim
poteca ce-l ocoleşte prin V şi să-l atacăm direct.
Pentru revenire se poate urma traseul în sens invers
sau, pentru cei mai experimentaţi, se poate coborî spre V pe
Chilişca – Bărzăuţa – Uz sau spre E pe Pârâul Alb.
14
9. Slănic Moldova – Vârful La Cireş – Drumul forestier Valea Dofteanei (Şandru)
Distanţa: 8,8 km
Durata: 4 h
Altitudini: plecare: 484 m; maximă: 1069 m; sosire: 891 m
Hartă:
Profil:
Descriere: Traseul începe din curtea Hotelului Venus (cel mai mare din Slănic-Moldova). Trecând pe lângă o anexă a
hotelului găsim în spatele acestuia o poarta pe care părăsim incinta acestuia. Imediat observăm o potecă destul de clară
şi care urcă foarte abrupt; începem urcuşul şi întâlnim primele marcaje (bandă albastră). Urcăm anevoios, în serpentine
şi, la 45 de minute de la plecare (1,8 km), întâlnim borna silvică II 96.
De aici traseul urcă pe o creastă secundară şi întâlnim, în ordine, bornele silvice II 94, II 98, II 100. Din dreptul
bornei silvice II 100 traseul se orientează spre NV, ocolind Vârful Pufu prin stânga. La 4 km de la plecare (aproximativ
2 ore) traseul virează uşor spre stânga, spre V-NV, în coborâre, pentru ca după încă 1,1 km să ajungem în şaua dintre
Vârful Pufu şi Vârful La Cireş; aici întâlnim drumul forestier şi marcajul cruce albastră pe care ne deplasăm în
continuare.
Traversăm drumul forestier şi continuăm să urcăm uşor păstrând direcţia de deplasare către V. Depăşim
bornele silvice IV 190 şi IV 195 şi urmează asaltul final spre vârful La Cireş, pe o pantă foarte abruptă (dacă vrem să ne
menajăm, putem ocoli vârful prin stânga). Din vârful La Cireş, care nu oferă panoramă, traseul virează brusc spre
stânga, spre S-SV, pentru ca după doar 200 de metri să revenim la direcţia de deplasare spre V. Întâlnim un drum de
TAF şi după două serpentine ajungem în coborâre abruptă în marginea unei serpentine a drumului forestier care
urmează valea Dofteanei.
De aici spre dreapta sunt 1,4 km până la Cabana Ţiganca şi încă 3,4 km până în poiana La Sălărie, iar spre
stânga, 5,5 km de drum forestier până sub Şaua Nemirei.
15
10. Slănic Moldova – 300 de Scări – Vârful Cernica
Distanţa: 6,1 km
Durata: 2 ½ h
Altitudini: plecare: 470 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Din staţia de autobuz din Slănic-Moldova ne deplasăm 700 de metri în
amonte pe râul Slănic după care traversăm apa pe podul aflat la sfârşitul parcului, în
zona în care încep izvoarele minerale. Traseul urcă destul de abrupt cele 300 de trepte
pe marcaj triunghi roşu cale de 2,1 km (aproape o oră). Când observăm că traseul
urmăreşte curba de nivel iar în stânga se poate observa o creastă, părăsim marcajul şi
ne îndreptăm către creastă.
Pe creastă întâlnim o potecă destul de vizibilă şi în curând ajungem la
marginea unei poieni. Traseul urmăreşte marginea din stânga a poienii şi vom putea
observa şi marcajul forestier de delimitare pădure privată – pădure proprietate a
statului (bandă roşie + bandă galbenă).
În apropiere de Vârful Cernica, la altitudinea de 930 de metri, în mijlocul unei
tăieri, creasta face un viraj larg spre stânga, spre SV. Dacă nu dorim să urcăm pe vârf
(care nu oferă panoramă) putem coborî spre stânga, pe poteca dintre pădure şi tăiere
până în şaua de la obârşia pârâului Dobru.
16
11. Poiana Sărată – Brizaia – Vârful Cernica
Distanţa: 4,7 km
Durata: 2 h
Altitudini: plecare: 475 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Traseul porneşte de la
podul peste Brizaia (greşit scris
în unele surse Brezoaia), cu 400
de metri mai sus de staţia de
autobuz. Înainte de a trece podul
pornim pe o uliţă spre dreapta
care se transformă imediat în
drum forestier şi observăm în
stânga, peste o punte metalică,
un izvor care era folosit în trecut
pentru tratarea bolilor reumatice.
După câteva curbe drumul face o
serpentină spre dreapta; a doua
serpentină, spre stânga, poate fi
tăiată.
Mai departe ne
continuăm deplasarea pe drum,
traversăm un pod şi ajungem
într-o poiană mare. La 1,9 km de
la plecare (ceva mai puţin de 30
de minute), când drumul se
orientează spre V, părăsim
drumul urcând spre NV pe o
creastă destul de abruptă. După
mai puţin de un km, parcurs cu
pauză de odihnă mare în 40 de
minute ajungem din nou în
drumul forestier, într-o curbă a
acestuia spre stânga.
După doar câţiva metri
parcurşi pe drum îl părăsim
iarăşi, pe un drum de căruţe ce
merge înainte, spre N. În
continuare trecem printr-o stână, traversăm un pârâu şi ajungem într-o poiana. De aici drumul de căruţe dispare dar ne
fixăm direcţia de mers spre N-NE şi după 500 de metri (20 de minute) de urcuş greu, în care traversam mai multe
drumuri de căruţe, ajungem în vârf.
17
12. Vârful Cernica – Pârâul Cernica – Poiana Sărată
Distanţa: 3,9 km
Durata: 1 ½ h
Altitudini: plecare: 1013 m; maximă: 1013 m; sosire: 451 m
Profil:
Hartă:
Descriere: Din Vârful Cernica coborâm destul de dificil, pe pantă mare presărată cu stânci, ocolind obstacolele, încercând
să menţinem direcţia de deplasare spre SV. După 500 de metri întâlnim o potecă ce, după încă un km (în total
aproximativ 30 de minute de mers) devine drum de căruţe.
La 1,8 km de la plecare (mai puţin de o oră) ajungem în drumul forestier pe care coborâm spre dreapta. După
mai puţin de 1 km (10-15 minute) de mers pe drumul forestier ajungem într-o serpentină spre dreapta. Dacă avem timp,
putem urca, mai întâi pe o potecă ce însoţeşte pârâul iar mai apoi direct prin vad, doar 120 de metri, până la cascada
Apa pe Piatră. Pe drumul forestier pe care ne deplasăm în total 2,1 km în aproximativ 30 de minute mai întâlnim un
izvor cu fier şi unul cu sulf (Apa Puturoasă).
18
13. Hîrja – Vârful Cernica
Distanţa: 4,6 km
Durata: 2h -2 ½ h
Altitudini: plecare: 348 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m
Hartă:
Profil:
Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii din Hîrja ne deplasăm spre Oneşti până întâlnim prima
uliţă spre stânga pe care ne începem traseul. După foarte puţin timp uliţa se transformă în drum forestier şi întâlnim
chiar o barieră. La 900 de metri de la plecare (15 minute), într-o curbă spre dreapta a drumului forestier urmăm o potecă
ce merge înainte, însoţind (la înălţime) pârâiaşul din stânga noastră.
După doar 7-8 minute de mers pe potecă trecem pe lângă Piatra Şoimului (o stâncă impresionantă) şi putem
admira o cascadă. De la cascadă panta se accentuează dar pentru puţin timp; după aproximativ 15 minute ajungem din
nou în drumul forestier. În prima curbă la stânga pe care o face drumul, în traversarea unui pârâu, drumul se transformă
într-unul de căruţe. La 1,1 km de la reintrarea în drumul forestier întâlnim o intersecţie şi urmăm varianta din dreapta.
După încă 10-15 minute de mers, în marginea dreaptă a unei tăieri, căutăm o potecă ce merge spre dreapta, pe
curba de nivel; în continuare traversăm obârşia pârâului de-a lungul căruia am urcat şi ne deplasăm spre N, mai întâi pe
potecă şi apoi direct prin pădure spre şaua de la baza de NE a vârfului Cernica unde întâlnim marcajul forestier de
delimitare a ocoalelor silvice (H). După popasul necesar ne deplasăm pe poteca creastă spre stânga (SV) încă 1,1 km
(20 de minute) până în vârful Cernica.
OBSERVAŢIE: imediat ce începem să urcăm vârful Cernica întâlnim spre dreapta un drum de TAF; urmând
acest drum (la prima intersecţie urmând varianta din dreapta) după 4,9 km (aproximativ 75 de minute) de-a lungul
pârâului Dobru ajungem în centrul staţiunii Slănic-Moldova.
19
14. Hîrja – Leşunţul Mic - Ferăstrău
Distanţa: 17 km
Durata: 5h -5 ½ h
Altitudini: plecare: 324 m; maximă: 912 m; sosire: 314 m
Hartă:
Profil:
Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii din Hîrja traversăm E577 şi pornim pe uliţa ce traversează
râul Oituz. La 8 minute de la plecare ajungem la o intersecţie; un drum merge spre stânga, noi mergem înainte (spre SE)
şi după câteva minute trecem pe lângă un izvor. Urmăm drumul forestier şi la 2,5 km de la plecare (30-40 de minute de
mers) drumul forestier se termină, de fapt se întâlneşte cu altul care urcă din dreapta; de aici vom urma poteca ce urcă ,
destul de abrupt, drept în faţă. După 1 km (aproximativ 30 de minute) de mers preponderent spre E poteca îşi modifică
orientarea către N pentru 10-15 minute de urcuş accentuat după care revine la direcţia E.
La 1 ½ h de la plecare ajungem în punctul de maximă altitudine, sub linia de înaltă tensiune. În continuare
traversăm zona defrişată de sub linia de înaltă tensiune şi ne deplasăm în dreapta, spre SV prin marginea pădurii. După
încă 500 de metri (20 de minute) urmăm poteca ce intră în stânga (spre NE) în pădure.
După 45 de minute de când am început coborârea traversăm Leşunţul Mic şi intrăm în drumul forestier; de aici
mai sunt 5,3 km până la confluenţa cu Leşunţul Mare şi încă 5,5 km până la staţia de autobuz din Ferăstrău (în total
aproape 3 ore de mers).
20
15. Poiana Sărată – Piatra Runcului
Distanţa: 6,5 km
Durata: 2 ½ h
Altitudini: plecare: 445 m; maximă: 1109 m; sosire: 1109 m
Hartă:
Profil:
Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii ne deplasăm spre Braşov până la primul pod (peste
Brizaia); după pod traversăm şoseaua spre stânga şi urmăm uliţa care, după traversarea Oituzului, devine drum forestier.
La 15 minute de la plecare ajungem la o intersecţie din care se desprinde un drum spre stânga; noi mergem înainte şi
după încă 1,8 km (aproximativ 25 de minute) părăsim drumul forestier pe un drum de căruţe ce face în stânga; acesta
merge o porţiune paralel cu drumul forestier după care virează spre stânga (spre E), după un foişor.
După ce traversează de două ori un pârâiaş, poteca ajunge într-o poiană; reintrăm în pădure urmărind marginea
din dreapta a poienii; panta devine tot mai mare, poteca tot mai puţin vizibilă şi urcăm în dreapta o pantă foarte
accentuată dar scurtă. Ajungem într-o crestă pe care vom continua să urcăm, traversând partea de sus a unei poieniţe.
La reintrarea în pădure poteca se pierde şi urcăm în stânga, doar câţiva metri, pe creasta ce însoţea poteca; aici
întâlnim marcajul forestier bandă roşie ce ne poartă pe această creastă, pe pantă din ce în ce mai accentuată până în
creasta principală. În creasta principală întâlnim borna silvică VII 18 (în mijlocul unei grămezi de pietre).
ATENŢIE: Borna silvică este foarte importantă pentru că, dacă dorim să coborâm pe acest traseu este unicul
reper, poteca pe care am urcat nefiind vizibilă din creastă şi zona foarte abruptă.
Din creasta principala, mergând în stânga, spre N şi mai apoi spre N-NV, după doar 15 minute de mers
(aproape 500 de metri), ajungem pe Vârful Piatra Runcului.
21
16. Piatra Runcului – Buciaş - Scutaru
Distanţa: 19,1 km
Durata: 5 ½ - 6 h
Altitudini: plecare: 1109 m; maximă: 1109 m; sosire: 463 m
Hartă:
Profil:
Descriere: De la Piatra Runcului coborâm spre S pe creastă urmând marcajul forestier H. După 45 de minute de coborâre
(1,9 km) ajungem într-o şa; din şa schimbăm direcţia de mers spre E-NE şi mergem prin pădure încercând sa menţinem
direcţia de deplasare în lipsa oricărei poteci; După încă 1,9 km de coborâre dificilă (aproximativ 50 de minute) ajungem
pe malul pârâului Buciaş, pe unul din traseele ce erau străbătute de mocăniţă.
Continuăm coborârea, uşoară de data aceasta şi după încă 1,9 km (30 de minute), imediat după ce trecem de un
afluent de stânga al Buciaşului, ajungem la o cabană părăsită. De la această cabană deplasarea devine tot mai simplă (cu
excepţia traversărilor peste Buciaş); după 800 de metri (20 de minute) ajungem la confluenţa dintre Fata Moartă şi
Buciaş, iar după încă 1,8 km (25 de minute) la cascada mică de pe Buciaş.
Continuăm să urmărim cursul Buciaşului şi după încă 1,4 km (20 de minute) depăşim confluenţa cu Zimnicea
(afluent de stânga al Buciaşului) iar după alte 40 de minute (2,1 km) ajungem la Cascada Buciaş. De la cascadă mai
mergem 2,2 km (30 de minute) până la cabana forestieră Buciaş şi, dacă nu găsim niciun mijloc de transport, încă 5,1
km (80 de minute) până la Scutaru. Din locul în care începe asfaltul mai sunt 7,1 km până la prima staţie de autobuz din
Mănăstirea Caşin.
22
17. Poiana Sărată – Casa Jandarmului – Valea Caşinului - Înţărcătoare
Distanţa: 19,7 km
Durata: 6 ½ - 7 h
Altitudini: plecare: 484 m; maximă: 1172 m; sosire: 640 m
Hartă:
Profil:
Descriere: De la Popasul Turistic Poiana
Sărată mergem pe şosea spre Braşov 500
de metri, până după primul pod; aici
părăsim şoseaua spre stânga şi, după ce
traversăm o poiană găsim în colţul
acesteia un drum de căruţe. După 2 km
(aproape o oră) de urcat observăm în
stânga potecii o poiana, prin care trece
linia de înaltă tensiune. Ne urmăm
traseul pe sub linia de înaltă tensiune pe drumul de căruţe ce merge şerpuit trecând succesiv peste trei mici vârfuri.
După 5 km de la începutul traseului (aproximativ 2 ore) ajungem, într-o şa mare, în drumul forestier ce face
legătura între Poiana Sărată şi Lepşa. Mergem doar 500 de metri pe drumul forestier şi întâlnim o primă potecă ce taie o
serpentină; pe această potecă întâlnim şi primul marcaj silvic H. Dacă nu urmăm de aici marcajul forestier mai tăiem de
două ori serpentinele, alternând drumul cu potecile de legătură. Când drumul „se hotărăşte” să se deplaseze spre E-SE,
părăsim definitiv drumul, spre S pe marcajul forestier H.
Imediat întâlnim borna silvică IV 153 şi, după un urcuş scurt, borna silvică III 107, în marginea unui drum de
TAF, pe care ne deplasăm spre stânga, pe direcţia E. După ce depăşim un mic vârf întâlnim borna silvică IV 130 de
unde părăsim drumul spre stânga, pe potecă. Traseul coboară, mai întâlnim borna silvică IV 132, ajungem într-o şa şi
după ce începem să urcăm pe poteca orientată acum spre E, întâlnim borna silvică IV 134; după aceasta căutăm o potecă
spre stânga, spre NE, şi imediat ajungem în poiana în care se găseşte Casa Jandarmului. Până aici am parcurs 9,5 km în
aproape 4 ore.
După popasul de la Casa Jandarmului continuăm să ne deplasăm spre NE şi imediat vom constata că suntem pe
malul stâng al unui pârâu; după 2 km (30 de minute) ajungem la o intersecţie, un drum urcă spre stânga, dar vom
continua coborârea pe malul pârâului. După încă 2 km (30 de minute) traversăm un pod şi ajungem în drumul forestier
de pe valea Caşinului.
Urmăm drumul forestier în stânga şi după 4,3 km (aproximativ o oră) ajungem în dreptul unei cascade aflată
chiar în marginea drumului, pe partea dreaptă. După încă 1,9 km (30 de minute) ajungem la păstrăvăria şi cabana
Înţărcătoare (sau Ţărcătoare).
23
18. Tîrgu Ocna – Cariera Slănic – Coşna - Oituz
Distanţa: 14,4 km
Durata: 4 ½ - 5 h
Altitudini: plecare: 290 m; maximă: 776 m; sosire: 290 m
Profil:
Hartă:
Descriere: De la staţia de maxi-taxi din centrul oraşului Tîrgu
Ocna plecăm spre Slănic Moldova. La 3,6 km de la plecare (45
de minute) întâlnim indicatorul de terminare a localităţii; după
încă 10 minute de mers în locul în care şoseaua face o curbă
spre dreapta, traversăm apa Slănicului şi pornim pe valea care
se observă în stânga şoselei Târgu Oncna – Slănic Moldova.
În mai puţin de 1 km străbatem o carieră de piatră; în
partea superioară a carierei în partea dreaptă, la 100 de metri de
drum, se află o cascadă impresionantă. Continuăm să urcăm pe
pârâu încă 200 de metri, loc în care mai putem admira
numeroase cascade mici, după care, urmăm o potecă ce urcă
într-o serpentină spre dreapta, până aproape deasupra cascadei.
După ce am străbătut această porţiune foarte dificilă a
traseului, urmează un urcuş foarte abrupt, spre sud, pe creastă.
După ce urcuşul se mai domoleşte întâlnim stânci cu forme de
eroziune foarte interesante. La 1,2 km de la cascadă (40 de
minute) trecem printr-o poiană în care se zăresc urmele unei
stâne, iar după încă 10-15 minute, după ce ieşim din pădure,
ajungem în dreptul unei gospodării.
După încă 10-15 minute întâlnim o intersecţie unde
alegem varianta ce merge uşor spre stânga, pe direcţia E-NE,
intrând iarăşi în pădure; la următoarea intersecţie, în care
ajungem în mai puţin de 10 minute, mergem spre dreapta.
Drumul de căruţe ne conduce, întâi spre SE iar apoi spre NE,
afara din pădure, într-un punct de belvedere.
La părăsirea pădurii vom căuta un drum care coboară
spre sud, spre monumentul de pe dealul Coşna care se poate
vedea. De aici până la drumul european mai sunt 4,5 km şi
avem nevoie de 90 de minute pentru a-i parcurge (inclusiv
ocolul necesar pentru vizitarea monumentului).
24
Oferim celor interesaţi track-ul GPS (în format GARMIN) al oricărui traseu marcat de
Clubul de Turism Montan „NEMIRĂM”.
Hartă tuturor traseelor marcate (la data de 15 septembrie 2008):
http://nemiram.dcantemir.ro