caiete de sarcini pentru lucrĂri de...

CAIETE DE SARCINIPENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

A. GENERALITĂŢI

ART.1. DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini se aplică pentru lucrările de construcţie, aferente execuţieistaţiilor de pompare ape uzate menajere, tip cheson, pentru obiectivul de investiţie,,Infiinţare sistem de canalizare în comunele M.Kogalniceanu, Gura Ialomiţei şiGiurgeni, judeţul Ialomita''

ART.2. PREVEDERI GENERALEInfrastructura – tip cheson - este alcătuită din beton armat monolit, pereţi şi

placa tip radier din beton armat .

B. BAZE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE

B1. Normative, norme, standarde, prescripţii de proiectare1 STAS 9820/0 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor.

Prescripţii generale.2 STAS 9824/1 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor

civile, industriale şi agrozootehnice.3 STAS 1799 Construcţii din beton , beton armat şi beton

precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţiimaterialelor şi betoanelor.

4 STAS 6054 Adâncimi maxime de îngheţ5 SR EN 1008 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru

prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare aapei.

6 STAS 1667 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare culianţi minerali.

7 SR EN 12350/2 Încercarea pe beton proaspăt. Partea 2 : Grad decompactare.

8 SR EN 12350/4 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Încercare de tasare9 SR EN 12390/6 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la

întindere prin despicare a epruvetelor.10 SR EN 12390/8 Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de

pătrundere a apei sub presiune.11 STAS 8036 Beton celular autoclavizat. Gaz beton. Condiţii tehnice

generale.12 STAS 6652/1 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi

indicaţii generale.13 STAS 5479 Încercări ale betoanelor. Încercări pe betonul proaspăt.

Determinarea conţinutului de aer.14 NE0012 –1999 si

2007Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi betonarmat.

15 C56 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilorde construcţii.

16 C28 - 1999 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţelbeton.

17 C169 - 1988 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamentepentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şiindustriale.

18 C16 - 1984 Normativ privind realizarea pe timp friguros a lucrărilorşi a instalaţiilor aferente construcţiilor

19 C17 - 1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi preparareamortarelor de zidărie şi tencuială.

20 xxx Norme republicane de Protecţia Muncii21 xxx Norme de protecţie împotriva incendiilor22 P118 - 1999 Protecţia la acţiunea focului23 P7 / 2000 Normativ privind proiectarea şi execuţia construcţiilor

fundate pe terenuri sensibile la umezire

B2. Documentaţii care au stat la baza proiectării

Certificatul de urbanism Avizele şi acordurile obţinute conform certificatului de urbanism

B3. Borderoul planşelor de executie a lucrariiPlanşele de executie ale lucrarii sunt:

Nr.crt Denumire planşã Nr.planşã

OBIECTUL 2 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE

- SP 1 ; SP2 - localitatea M.Kogalniceanu -

1 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)

Faze executie chesonR1


Armare cheson – tronson constantR2


Plan cofraj armare placă, cota + 0,90R3


Armare cheson tronson IIIR4


Plan cofraj armare radierR5


Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2R6


Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4R7

OBIECTUL 4 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE

- SP 5 ; SP 6 - localitatea Giurgeni -


Faze executie chesonR1


Armare cheson – tronson constantR2


Plan cofraj armare placă, cota + 0,90R3


Armare cheson tronson IIIR4


Plan cofraj armare radierR5


Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2R6


Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4R7

C. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A STATIEI DE POMPARE APE UZATEMENAJERE - TIP CHESON

C1. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Pichetajul terenului se realizează prin grija constructorului plecând de la bornelematerializate pe teren şi descrise în studiul topografic. Înainte de începerea lucrărilor deterasamente executantul va trece la restabilirea şi completarea pichetajului.

Cu ocazia efectuării pichet ajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subteraneşi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor învederea protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenuluiliber antreprenorului.

Lucrarile de terasamente vor fi incepute dupa efectuarea operatiei de predareprimire a amplasamentului, trasarii cotei 0,00 care va fi consemnata in procesul -verbal incheiat intre delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.

Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica inca o data intreaga trasare pe terena constructiei determinandu-se daca se incadreaza abaterile in cele admisibile dinANEXA 1.1 din normativul C 56.

Conform datelor din studiul geotehnic, terenul pe care se fundeaza cele douăstaţii de pompare are următoarele caracteristici:

- pământuri coezive cu consistenţă scăzută, iar apa subterană se găseşte la micăadâncime (0,60 m) de la suprafaţa terenului natural.

Se apreciază că după execuţie nu vor apărea def ormaţii (tasări) care să inducătensiuni în corpul staţiei, astfel încât să fie periclitată siguranţa în exploatare a acesteia.

De asemenea, se apreciază că greutatea pământului excavat va compensa în maremăsură încărcările ulterioare aduse de greutatea c onstrucţiei.

Se recomandă ca săpăturile să se execute într -o perioadă foarte secetoasă pentruca excavaţiile pentru fundaţii să se poată face prin excavare directă.

Conform studiului geotehnic întocmit pe amplasament, rezultă:- Modulul de deformaţie edome trică în intervalul 200÷300kPa, M 2-3, variază

între 2700 ÷ 4800 kPa, care potrivit STAS 1243 -88 încadrează acest pământ încategoria pământurilor cu o compresibilitate foarte mare (<5000kPa).

- Terenul este de natura nisipurilor loessoide care sunt consi derate „dificilepentru fundare” conform prevederilor STAS 3300/2 – 85.

- Presiunea conventionala de baza (pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0m. si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m.),acceptabila pentru alcatuirea stratului recomandat pentru fundare P conv = 180 kPa;

În cazul apariţiei unor eventuale acumulări de apă rezultate din infiltraţii încuprinsul orizontului argilos -prăfos, acestea se vor îndepărta prin epuismente directe. Înacest caz este necesar să se execute başe colectoare la colţurile excavaţiei pentrupomparea apelor subterane şi a celor din precipitaţii. Başele se vor proteja cu materialgeotextil sau cu tuburi perforate pentru a nu permite colmatarea şi obturarea sistemuluide pompare. În cazul în care va fi necesar, se vor practica başe şi la nivelul excavaţiei.

Umpluturile din jurul fundaţiilor se vor realiza (după caz) cu pământ local,rezultat din excavaţii. Acesta va fi mărunţit, aşternut în strate succesive de 10 cmgrosime şi va fi bine compactat cu maiul de mână sau semimecanic până atinge und = 1650 kg/mc.

La terminarea execuţiei se vor face următoarele verificări: corespondenţa cu prevederile avizului geotehnic a naturii terenului pe care se

fundează; excluderea pământurilor necoezive, drenante, a molozului, la executarea

umpluturilor din jurul cladirii şi realizarea gradului de compactare a acestora conformSTAS 1913/13-1983.

executarea umpluturilor şi trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat ceconstrucţia a depăşit cota terenului.

Pentru calculele de verificare a deformabilităţii sau capacităţii portante a terenuluide fundare, s-au avut în vedere următoarele valori de calcul:

- modul de deformare liniară E = 2700 ÷ 4800 kPa- coeficient de deformaţie laterală ν = 0,35- coeficient de frecare pe talpă μ = 0,20- unghi de frecare interioară φuu = 90

- coeziune cuu = 22 kPa- greutatea volumică γw = 18,0 kN/mc

În toate cazurile când se constată că, la cota de nivel stabilită pentru proiect,natura terenului nu corespunde cu cea avută la proiectare, soluţia de continuare alucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.

C2. LUCRARIRI DE COFRARE, ARMARE SI BETONARE APERETILOR CHESONULUI

C 2.1. Lucrari pregatitoareInainte de inceperea lucrarilor pentru executarea peretilor chesonului trebuie sa

fie terminate lucrarile pregatitoare si anume : a) sapaturile pentru gropile de fundatie si pentru groapa de interventii; b) protectia constructii lor vecine, daca exista; c) asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala autilajului de lucru, a depozitului de materiale si a instalatiilor auxiliare necesareexecutarii fundatiilor ;

d) pozitionarea exacta a cut itului chesonului;e) verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere

al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor), in limitele prescrise;f) incheierea procesului-verbal de lucrari ascunse.In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere in

proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.

C 2.2. Trasarea chesonuluiIntrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele co frajului pot

capata deplasari de la pozitia initiala este necesar ca inaintea turnarii betonului sa severifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.

C 2.3. Executarea cofrajelor pentru peretii chesonuluiPanourile pentru peretii chesonului vor f i panouri de inventar sau panouri din

scandura.Cofrajele si sustierile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca

urmatoarele conditii:a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru

elementele ce urmeaza a fi executate;b) sa fie etansate astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar în procesul de

executie;d) sa fie alcatuite din elemente care permit un mare numar de refolosiri (cu

exceptia cofrajelor pierdute);

e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;f) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele

executate.Cofrajele se pot executa (confectiona) di n: lemn sau produse pe baza de lemn sau

polimeri, precum si din metal.Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa

fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitateadimensiunilor, formelor si pozitiilor de asamblare sau de sustinere.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama deindicatiile cuprinse codul de practica NE0012.

Operatiile de montare a cofrajului se succed în principiu in urmatoarele etape:- curatirea si nivelarea locului de montaj- trasarea pozitiei cofrajelor- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de

inventar in apropierea locului de munca- curatirea si ungerea panourilor- montarea tuturor pieselor de trecere metalice pentru protejarea conductelor,

sau lasarea mustatilor de armaturi pentru turnarea placilor si a protectieicosului de reziduuri.

Inaintea turnarii peretilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedereal numarului de bare al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum sia masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru pereti.

Se vor verifica cu deosebita atentie cofrajele în privinta corespondentei capozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect pregatite precum sidimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi, pentru fetelefundatiilor în contact cu pamantul de 45 mm;

Abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de +/ 10 mm.Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi

consemnate in procese-verbale de lucrari ascunse incheiate intre beneficiar si executant.Intrucat elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se

vor respecta prevederile din proiect si NE0012 -99 privind marcile minime de beton,dozajul de ciment si raportul apa - ciment pentru asigurarea gradului deimpermeabilitate impus.

La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederileLegii 319 - 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi a legislaţiei în domeniu

In afara masurilor de sănătate şi securitate în munca caracteristice lucrului pesantierele de constructii, la executarea lucrarilor de cofrare cu pan ouri din lemn cuplacaj, se vor respecta si urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru:

- pentru montarea cofrajelor pentru pereti, montantii, riglele si moazele vor fimanipulate cu atentie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantilor) vor fiimediat introduse prin distantieri, blocandu -se cu zavoare;

- panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete in asteptareacofrajului de pe a doua fata a peretelui, vor fi asigurate impotriva rasturnarii,prin mijloace speciale prevazute in instructiunile de folosire ale fiecarui tip decofraj;

- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoatenumai pe masura demontarii panourilor.

C 2.4. Decofrarea peretilor chesonuluiDecofrarea peretilor se va face cu respectarea prevederilor din codul de practica

pentru lucrari din beton NE 0012.Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj acesta se unge pe fetele care vin

în contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu produse speci ale - agenti dedecrofare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se apliceusor sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie alucrarilor.

Pentru ungere se folosesc substante produse industrial, in acest scop sauunguentul de garda aplicat dupa decofrare si curatire, fiind interzisa folosirea motorineisau a petrolului lampant, care degradeaza materialele lemnoase. Este recomandabil caaplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare. Ca unguent de garda aplicat imediatdupa curatire, se recomanda folosirea ”emulsiei parfinoase SIN“ avand urmatoarelecomponente:

- parafina 20 ... 25%- sapun 1,5 ... 2%- apa 78,5 ... 73%

Tratarea se va face la rece, intr-un strat subtire.La decofrarea elementelor verticale, ordinea operatiilor este, in general, inversa

celei indicate la montarea cofrajelor si anume:- scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze)- demontarea scandurilor de aliniere.

C 2.5. Armarea si betonarea peretilor chesonuluiLucrarile de armare si betonare se vor descrie impreuna cu armarea si betonarea

placilor chesonului.

C 3. LUCRARI DE EXECUTIE A PLACILOR CHESONULUI: RADIER,PASARELA COTA –2.10 SI PLACA SUPERIOARA COTA +0.90

C 3.1. Alcatuirea cofrajelor si tehnologia lucrarilor de cofrare si decofrare aplacilor

C 3.1.1. Generalitati si lucrari pregatitoare

Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofr are sunt necesare urmatoareleactivitati pregatitoare:

- sectiuni prin obiect, forme si dimensiuni ale elementelor din beton armatmonolit;

- specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din betonturnat monolit, rosturi de lucru, te hnologia de executie, sau alte indicatii

tehnologice preconizate;

- dotarea santierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc. invederea alegerii proceselor tehnologice;

- termenul de executie al obiectivului;- stadiul de executie de santier si termenul de incepere a lucrarii propriu -zise.Pregatirea lucrarilor la obiect de catre maistru constau din:- amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor, pentru curatire,

ungere si intretinere;- verificarea mijloacelor de munca (utilaje de manipulare, setul de cofrare,

dispozitive de manipulare si pachetizare, scule, dispozitive si aparate demasura si control, echipamente pentru protectia muncii);

- verificarea materialelor si elementelor auxiliare;- instruirea echipelor de lucru la obiect;- curatirea, nivelarea si compactarea terenului;- preasamblarea elementelor de cofrare.Verificarea lucrarilor pregatitoare celor de cofrare se efectueaza de catre

maistru si seful echipei specializate, privind in principal urmatoarele:- Pozitia elementelor din beton turnate anterior. Abaterile limita de pozitie a

elementelor conform NE 0012-99.- Pozitia mustatilor de armatura, ce se vor ingloba in elementele ce se toarna

ulterior. Abateri limita la armaturi conform NE 0012 -99.In principiu etapele de executie a unei lucrari de cofrare sunt:- Trasarea pozitiei cofrajelor;- Montarea cofrajelor;- Transportul si asezarea panourilor de cofrare la pozitie;- Asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;- Verificarea si cercetarea pozitiei panourilor;- Incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor

speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri,etc.

- Acesta operatie se efectueaza dupa montare a si verificarea existentei sipozitionarii armaturii, pieselor inglobate, ramelor pentru goluri, etc.prevazute in documentatia de executie.

- Controlul si receptia lucrarilor;- Demontarea, dupa turnarea si intarirea betonului;- Pregatirea pentru un nou ciclu .Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de

materiale, cofraje, dispozitive etc. si curatata. Cu ajutorul teodolitului se transmit axeleprincipale, in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelo r ceurmeaza sa fie cofrate si liniile de pozitionare a cofrajelor.

C3.1.2. Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofrare a planseelor si grinzilor

Planseele si grinzile de beton armat vor fi realizate in urmatoarea variantatehnologica: turnare monolita in cofraje de lemn (panouri demontabile de inventar).

Sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor talpi individuale saucontinue pe placa nivelului anterior sau pe radier. Ele vor fi prevazute cu pene,

vinciuri sau alte dispozitive,prin care sa fie posibila decofrarea dupa intarirea betonului.In cazul popilor telescopici, functia acestor dispozitive, poate fi preluata de filetulpopului.

La alcatuirea si montarea cofrajelor, sustinerilor si rezemelor acestora seva urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin supraanaltare sau contrasageti.La cofrarea grinzilor, pentru fetele laterale, panourile se dispun, in general, cu laturalunga pe orizontala. Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii sa fie cuprinsintre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte, pentru apermite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale decofraj ale grinzii se face cu ajutorul unor juguri legate, in cazul grinzilor inalte, lapartea superioara prin tiranti din otel beton trecand distantieri tubulari de tip PVC.

La cofrarea placilor, panotarea va urmari o dispunere rationala a elementelor desustinere (popi, grinzi, esafoade, etc.) precum si acoperirea unei suprafete maxime cu

panouri de inventar. Pentru usurarea decofrarii este necesar sa se prevada pe ambeledirectii cate o fasie de compensare de 5 10 mm latime.

Esafoadele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, placi) sunt formate, ingeneral, din grinzi de preferinta extensibile, rezemate pe popi de inventar,contravantuiti, sau din esafodaje din schela metalica de inventar. Elementelecofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a puteaprelua toate sarcinile provenite din greutetea cofrajului, a betonului proaspat, asculelor si dispozitivelor de lucru si a dispozitivelor de lucru si a echipelorde muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua si impingerea betonului.

Contravanturile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formezetriunghiuri nedeforabile, iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri.

Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuiri talpile continue derezemare si grinzile de sustinere, cu conditia ca prin detaliile de prindere adoptate safie impiedicata deplasarea relativa intre popi si aceste talpi, respectiv rigle.

Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi se fac dupa ultima verificare, inurmatoarea ordine:

- pe esafodaj se fixeaza pe traversa cofrajului pentru fundul grinzii,verificandu-se cu atentie cota, liniaritatea si orizontalitatea;

- se monteaza panourile fetelor laterale;- in cazul unor grinzi inalte, dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza

armatura;- se consolideaza cofrajul grinzii prin montarea jugurilor care au eventual la

partea superioara tiranti de strangere trecuti prin distantieri.Montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea ordine:- se monteaza panourile de inventar si eventualele pa nouri de completare pe

esafodul pregatit conform planului de panotaj, luand masuri menite saimpiedice deplasarea orizontala a panourilor in timpul betonarii;

- se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu fururi de compensarenecesare decofrarii;

- se verifica cotele intradosului placii si orizontalitatea ei.La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, placi) ordinea operatiilor este in

general, urmatoarea:

- slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodului inansamblu;

- coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prinactionare asupra dispozitivului amintit;

- scoaterea fururilor de compensare de la placi si a panourilor de cofraj;- demontarea esafodajului si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilo r

si popilor.In timpul montajului si al depozitarii panourilor de cofraj din materiale lemnoase

si a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescriptiile din”Normativul republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct devedere al prevenirii incendiilor”, precum si cele cuprinse in instructiunile pentruprevenirea incendiilor pe ramuri de productie.

C 3.1.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofrar e sunt:Etapa preliminara, caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico -

organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ prevazut indocumentatii tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din:

- verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje;- verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ;- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje, existenta golurilor

tehnologice si inscrierilor in limitele abaterilor admisibile;- verificarea subansamblurilor de cofraje privind existenta tuturor elementelor

prevazute in documentatia de executie, fixarea corecta a elementelor prinprindere (menghine, cleme, suruburi etc.), integritatea fetei cofrajului.

Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiiletehnologice si prescriptiile tehnice constand din:

- - verificari dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile privind:- pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele

corespunzatoare turnate la nivelul inferior;- dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate;- verificarea dupa montarea elementelor de baza privind:

existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura; pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise.

C 3.1.4. DecofrareaLa indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta

betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct in procente fata de marca).

Elementul de cofraj ce Deschiderea elementului de beton in m. se indeparteaza L 6 6<L 12 L>12

1.Partile laterale La atingerea rezistentei de minim25 daN/cm2, astfel ca fetele si muchiileelementului sa nu fie deteriorate .

2.Fetele interioare cumentinerea popilor de 50% 60% 60%siguranta.

3.Popii de sustinere 70% 80% 90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prinincarcarea epruvetelor de control confectionate in acest scop si pastra te in conditiisimilare cu cele a elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 1275 sau prinincercari nedistructive. In cazurile curente, in lipsa incercarilor se vor respectatermenele minime de decofrare indicate mai jos, tinand seama de tem peratura mediedin perioda de intarire a betonului si de tipul betonului utilizat:

Tipul cimentului utilizatElementul de cofraj cese indeparteazasi deschidereaelementului de beton

Temp.F 25 M 30

Hz35SRA

Pa 35 P 4

1.Parti laterale+ 5 4 3 2 1

+ 10 3 2 2 1+ 15 2 1 1 1

2.Fetele inferioare, cu mentinerea popilor de siguranta+ 5 - 10 6 5

+ 10 - 8 5 5-L </= 6 m

+ 15 - 6 4 3+ 5 - 14 10 6

+ 10 - 12 8 5-L > 6 m

+ 15 - 8 6 43.Popii de sustinere

+ 5 - 24 12 9+ 10 - 18 18 10

-L 6m

+ 15 - 12 14 8+ 5 - 32 14 14

+ 10 - 24 18 11-6 <L 12m

+ 15 - 16 12 7+ 5 - 42 36 2

+ 10 - 32 28 2-L > 12 m

+ 15 - 21 18 4

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:- desfasurarea operatiei va fi supravegheat a direct de seful de lot. In cazul in

care se constata defecte de turnare, (goluri, zone segregate, etc.) care potafecta stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pana la aplicareamasurilor de remediere sau consolidare;

- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschideriielementelor si continuand simetric catre reazeme;

- slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat fara socuri;- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarca rilor de

catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradareamaterialului cofrajelor si sustinerilor.

Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre seful de lot,delegatul beneficiarului si eventual de catre proiectant, la o exeminare amanuntita atuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu -se un proces-verbal de lucrariascuse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte

constatate si aprecierea importan tei lor. Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel,inaintea acestei examinari.

In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate saunecompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate deproiectant si cu supravegherea conducatorului de lot a lucrarilor si delegatulbeneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces -verbal delucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.

La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale sevor remedia odata cu executarea finisajului respectiv.

C 3.2. Armarea placilor si grinzilor

Armaturile utilizate sunt din OB 37 si PC 52.

C 3.2.1. Reguli generale de armare

Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taieriisi fasonarii acestora. La curatire se vor indeparta:

- pamantul, petele de ulei, vopseaua sau alte impuritati;- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;- rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor

care urmeaza sa fie inadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea

dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametruprevazute in NE 0012-99 si anume:

- pentru bare cu d ≤25 mm abaterea limita de - 0,5 mm;- pentru bare cu d < 25 mm abaterea limita de - 0,75 mm.Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie indreptat inainte de a se

proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul,alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau aproeminentelor in cursul operatiei de indreptare.

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va facein stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fidepozitate in pachet si etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa seasigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect.In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180 grade cu raza interioara deminimum 1,25 Ø si portiunea drepta de la capat de 3 Ø. In cazul armaturilor cu profilperiodic ciocul se indoaie la 90 o cu raza inferioara de minimum 2,5 Ø si portiuneadreapta de la capat de 3 Ø. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi ingrinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc c uraza de cel putin 10 Ø.

Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de celputin 20 Ø in zona intinsa si cel putin 10 Ø in zona comprimata.

Pentru etrieri ciocurile se indoaie la 135 o sau 180 o la OB37 si 135 o la PC 52.Portiunile curbe vor fi continuate cu 5 Ø sau 50 mm la etrieri pentru grinzi si 10 Ø laetrieri pentru stalpi.

Fasonarea si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri, lamasinile de indoit cu 2 viteze. Nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profilperiodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametrul mai mare de 25 mmse face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi

sub -10 grade C.Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu

sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte.Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1,5 mm

diametru.Retele de armaturi din placi si din pereti vo r avea in mod obligatoriu doua

randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijloculretelelor, vor fi legate din 2 în 2 in ambele sensuri (sah).

La grinzi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colt urile etrierilor,sau cu ciocul agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte aleetrierelor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2).

Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor legade regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub formade subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sauorganizate in apropierea obiectivului.

Utilizarea subansamblelor realizate in conditii industriale asigura crestereaproductivitatii muncii. La terminarea montarii armaturilor, datorita importanteideosebite a calitatii executiei acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonu lui ele numai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate,incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.

Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil seutilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue) si placi.

Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant,murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor, pe

stratul de beton de egalizare se aseaza b arele fasonate conform proiectului, legandu -seintre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Barele verticale ale tronsonului superior se fixeaza de mustatile de armatura aletronsonului inferior.

Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor:- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor;- asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura placilor;- se asaza deasupra armaturile de repartitie si se leaga cu sarma.In cazul placilor armate pe doua directii se monteaza mai intai barele drepte

ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, pe care se aseaza barele derepartitie si se leaga. Se monteaza de asemenea calaretii.

Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri (pentru primul rand) sicu capre (pentru al doilea rand). Circulatia pe portiunea montata se face pe o podinaspeciale sau pe dulapi, sprijinite, deasemenea pe capre.

Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice ridicate,dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.Efectuarea montajului carcasei necesita o serie de pregatiri printre care:

- partea constructiei in care se face montarea sa fie degajata de alte elementesau elemente de constructii;

- elementele de cofraj sa fie deschise;- cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura,

zapada, etc.;- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu gr ija pentru a nu se produce

deformarea acestora sau chiar a cofrajului.Montarea carcaselor pentru pereti se face prin legarea la partea de jos de barele

tronsonului inferior.Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, a re ca scop

asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cubetonul.

Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect,asigurandu-se mentinerea acestora in pozitii si in timpul turnarii betonulu i. La montarese vor prevedea:

- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda;- cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu armatura

pe doua sau mai multe randuri.Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisma de mortar prevazuta

cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otelbeton.

Pentru mentinerea pe pozitie a armaturilor de la partea su perioara a placilor, sevor folosi capre de otel beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max.1m (respectiv 1 buc/m).

Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi legate cu sarma de cofraj sauarmaturi sau vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului, mentinereapozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.

Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare simontaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferi ntasudate prin puncte. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu sedispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelorconditii:

- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfelincat aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5% mai mare ca inproiect;

- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul mai mare decat celprevazut in proiect, dar fara a se schimba tipul de otel;

- distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare precum si diametreleminime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/90;

- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect,se va efectua numai pe baza date lor precizate de proiectant.

C 3.2.2. Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrarilor de armare

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in careurmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minut ioasa privindcalitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE, deci care numai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.

Verificarea trebuie efectuata de catre beneficiar (dirigintele de santier), executant(seful de lot) iar la fazele determinante si de proiectant, si trebuie sa se refere la toateaspectele lucrarilor si anume:

- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiune transversale,caracteristice elementului de structura;

- distanta dintre etrieri, diametrul aces tora si modul de fixare;- lungimea portiunilor de bare care depasesc rezemele sau care urmeaza a fi

inglobate in elemente care se toarna ulterior (mustati);- lungimi de petrecere la inadiri;- calitatea sudurilor;- numarul si calitatea legaturilor dintre b are;- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre,

distantieri);- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau de beton al

armaturii;- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate in beton.Nu se admite trecerea la o noua faza de executie, inainte de incheierea

procesului-verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa.Acesta se consemneaza in REGISTRUL DE PROCESE -VERBALE DE LUCRARIASCUNSE .

Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile, daca in acesttimp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul -verbal.

In procesul-verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului dinbeton armat se va consemna si pozitia mustatilor. Se interzice cu desavarsire sa se

execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta, saucare sa impiedice accesul la ele si reparatiile corecte ale acestora.

Registrul constituie un document oficial si ca atare se numero teaza si separafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitului sau.

Scopul procesului-verbal de lucrari ascunse este de a se consemna calitatealucrarilor si conformitatea lor cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare (in clusivabaterile admisibile).

Remediul defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile, se vorefectua numai cu avizul scris al beneficiarului si respectiv proiectantului.

Dupa executarea remedierilor, se va intocmi un nou proces-verbal de lucrariascunse.

C 3.3. Executarea lucrarilor de betonare

C 3.3.1. Prepararea si transportul betonului

Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzatorprecizarilor din NE 0012.

Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea betonului cu 5...9 cmrespectiv 10...15 cm) se face cu autoagitatorul, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasareaconului cu 1...4 cm ) cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderealaptelui de ciment. Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuiepotejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Durata detransport se considera din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport sisfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos decat daca seutilizeaza aditivi intarzietori:------------------------------------------------------------------------------------- ----------------temperatura amestecului durata maxima de transportde beton - grade C (minute)

--------------------------------------cimenturi de marca 35 marca 40

-----------------------------------------------------------------------------------------------------intre 10 si 30 grade C 60 30sub 10 grade C 90 60 ----------------------------------------

In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 min.Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:- corespondenta cotelor cofrajelor placilor atat in plan orizontal cat si pe

verticala, cu cele din proiect;- orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;- verticalitatea cofrajelor stalpilor si peretilor si corespondenta acestora in

raport cu elementele nivelelor inferioare;- existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea

etanseitatii lor;

- masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare

si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare,a talpilor pentru repartizarea presiunilor de teren etc;

- dispozitia corecta a armaturii si corespondenta diametrelor si numarul lor,cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura,petrecere) existenta in numar suficient a distantierilor;

- instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in betonsau care servesc pentru crearea de goluri.

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza caneasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare.

Inainte de a incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualecorpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se vaproceda la inchiderea ferestrelor de curatire.

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus , se va procedala consemnarea celor constate intr -un proces-verbal de lucrari ascunse. Daca pana lainceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata(intreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare conform prevederilorde mai sus si la incheierea altui proces-verbal.

Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonulproaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire de pojghita superioara

superficiala de ciment si de betonul slab compactat, indepartandu -se apoi materialulprin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.

Cofrajele din lemn vor fi bine udate cu apa de mai multe ori cu 2-3 ore inaintesi imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.

Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis laudarea acestuia, ele vor fi astupate.

C 3.3.2. Reguli generale de turnare

Betonarea unei constructii, va fi condusa nemijlocit de maistrul sau sefulpunctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supravegheacomportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerii cofrajelor si armaturilor si va luamasuri operative de remadiere a oricar or deficiente constatate. Atat deficienteleconstatate cat si remedierile si masurile adoptate vor fi consemnate in condica debetoane.

Betonul trebuie pus in lucrare la maximum 15 minute de la aducerea lui la loculde turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, doar daca acestea nu pot fievitate se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:- la locul de punere in lucru, descarcarea betonului se va face in bene, pom pe

de beton sau jgheaburi, pentru a evita alte manipulari;- daca betonul adus la locul de lucru prezinta segregari, se va proceda la

descarcare si amestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adaugaapa;

- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;

- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburialcatuite din tronsoane de forma tronconica;

- betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 50 cm. Nuse admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlire cu lopata ladistante mai mari de 1,5 m;

- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilorfata de pozitia prevazuta in proiect; daca totusi se vor produce asemeneadefecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor,respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cuprevederile proiectului;

- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrariibetonului si nici asezarea pe armatura a vibratorului;

- in nodurile de armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplereacompleta a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele

de otel, concomitent cu vibrarea l ui; in cazul ca aceste masuri nu sunteficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii caresa permita patrunderea vibratorului;

- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va facepe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatiadirecta pe armaturi sau pe cofraje;

- in cazul turnarii unor betoane speciale se vor respecta prescriptiile dinproiect.

Betonarea peretilor trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :- inaltimea de cadere libera a betonului pana in fata superioara a cofrajului, a

ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu vadepasi 1 m;

- turnarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prinferestre laterale;

- turnarea se va face in straturi orizontale de 30...40 cm inaltime; acoperirea cuun strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului dinbetonul stratului inferior.

Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp;

se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii siturnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;

- turnarea grinzilor se va face pe straturi orizontale;- la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de minimum 2,0 m

pentru a asigura respectarea grosimii prevazute in proiect;- betonarea se va face dand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a

asigura umplerea completa a sectiunii.

C 3.3.3. Compactarea betonului

Compactarea betonului se face prin vibrare mecanica iar in cazul imposibilitatiide continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratorului, intreruperi de cure ntelectric etc.) turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unuirost, compactand manual betonul.

Se pot utiliza numai vibratoarele omologate, pentru care se cunosccaracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispu ne de prescriptiile deutilizare si intretinere.

Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabilasupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaza sa -l aplice.

In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminareaacestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.

Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare sifrecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de d imensiunile elemenelor side posibilitatile de introducerea capului vibratorului (butelie) printre barele de

armatura.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie

L3 sau L3/L4.Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza

intre durata minima de 5 secunde si durata maxima de 30 secunde in functie delucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec. impusa de conditii speciale lo cale,nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s -a terminat,sunt urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul

lor.Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior

este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu esteposibila respectarea acestei distante din cauza configuratiei armaturilor, a unor pieseinglobate sau alte cauze, se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare,distanta dintre ele depasind 2r.

Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca3/4 din lungimea capului vibrator (butelie). La compactarea unui nou strat buteliatrebuie sa patrunda 5..14 cm in stratul compactat anterior.

Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor din elementele deconstructie de suprafata mare si grosime de 3...35 cm, domeniul de grosimi optimefiind 3...20 cm.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomandasa fie L2 ( tasarea 1...4 cm).

Timpul optim de vibrare se stabileste prin determi nari de proba efectuate in operacu prima sarja de beton ce se compacteaza.

C 3.3.4. Rosturi de lucru

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creazazone de slaba rezistenta, organizandu -se executia astfel incat betonarea sa se faca fara

intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita tinand

seama de marimea solicitarilor din diferite sectiuni ale elementelor de constructie si deposibilitatile de organizare a lucrului. De regula ele vor fi prevazute in zonele in caresolicitarile sunt minime.

Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita decatre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu -se urmatoarele reguli:

- la stalpi si samburi se vor prevedea rosturi numai la baza; in cazul unortehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa;

- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta seva face in regiunea de moment minim aproximativ la L/5 unde L estelumina.

- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3...5cm sub nivelul inferior al placii;

- la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau culatura cea mai mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere;

Rosturile de lucru vor fi realizate tinand cont de urmatoarele reguli:- durata maxima admisa a intreruperilor de betoane pentru care nu este

necesara luarea de masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sadepaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unordeterminari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de laprepararea betonului, in cazul ciment urilor cu adaos si la 1,5 ore in cazulcelor fara adaos;

- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluareaturnarii este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiunede minim 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, prin curatireabetonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intaritce eventual s-a format; suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

C 3.3.5. Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile dincontractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare,

protejand astfel suprafetele libere prin: acoperire cu materiale de protectie;

stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie;

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat denisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficientarezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi tinute permanent in stare umeda. Stropirea cuapa va incepe dupa 2-12 ore de la turnarea in functie de tipul de ciment utilizat si

temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru caaceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale

de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa amestecata cu

betonul, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apatrebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-73.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperaturamediului este mai mica decat 15 grade C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe

timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau cu folii de polietilena,atat timp cat prin caderea precipi tatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

C 3.3.6. Încastrarea confecţiilor metalice

Toate piesele metalice de încastrare în structura de beton care se înglobează încăde la turnarea acestuia, vor fi pozate în cofraje la poziţia arătată în p roiect şi fixateastfel încât să nu se deplaseze în timpul procesului de betonare.

Dacă pentru încastrarea pieselor metalice s -au lăsat goluri de montaj în structurade beton sau de beton armat, la încastrarea ulterioară a acestor piese se va acorda odeosebită grijă pentru corecta lor poziţionare.

Încastrarea se va face cu mortar de ciment, a cărui marcă va fi precizată prinproiect. Matarea mortarului de încastrare trebuie astfel realizată încât să nu permităscurgerea apei între confecţia metalică şi mortar, sau între mortar şi structuraînconjurătoare din beton sau beton armat. De asemenea, se vor face probe prealabile de culoare, în scopul de a nu se creadiferenţă contrastantă între structură şi materialul de încastrare. Înainte de turnarea betonului se vor verifica de către antreprenor toate măsurileluate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnării nefiind permise deplasări aleacestora faţă de poziţiile stabilite în proiect. Orice deplasare datorită neasigurăriiprinderilor va fi remediată imediat de către antreprenor, pe cheltuiala acestuia.

D. EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON PE TIMPFRIGUROS

D 1. Prevederi generale

În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respect a prevederile dinnormativele C 16 şi NE 0012 Măsurile specifice ce se adopta pe timp friguros se vorstabili ţinând seama de condiţiile în care se fac toate lucrările necesare.

D 2. Lucrări executate monolit

Cofrajele trebuie sa fie bine cu ratate de zapada si gheata. Se recomanda caimediat de inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prinintermediul unui jet de aer cald sau abur.

Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente pe santier la t ratament inscopul accelerarii intaririi betonului conform NE0012.

Pentru betoane de marca Bc 15 si Bc 25 tipurile de ciment indicate a se utilizasunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35.

La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei canti tati cat maireduse de apa de amestecare.

Reteta de beton se afiseaza la locul de preparare a betonului si trebuie sa indiceurmatoarele:

- temperatura apei de introducere in amestec in functie de temperaturaagregatelor in ziua prepararii betonului;

- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fiecuprinsa intre +15 si +30 grade C.

La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim apierderilor de caldura ale betonului prin:

- evitarea distantelor mari de transport, a stationarii pe traseu si atransbordarilor betonului;

- in cazul benelor si al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate;Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de

transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat. Acestea vor fi indepartate cugrija in caz ca exista, folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea tuturorbetoanelor prin vibrare mecanica. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigureacestuia in continuare o temperatura de minim + 5° C pe toata perioada de intarire panala atingerea unei rezistente de minim 50 daN/cm 2, moment de la care actiunea friguluiasupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetelelibere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare prin acoperirea cu prelate, foliide polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si beton sa ramana unstrat de aer stationar (neventilat) de 3...4 cm grosime.

Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50daN/cm2 se numeste "durata de preintarire” si este determinata de:

tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C; temperatura medie a betonului din lucrare.

Decofrarea se poate face numai dupa verificarea rezistentei pe probe de betonpastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta acalitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu -se in acest scopunele decofrari partiale, de proba.

In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura sevor avea in vedere urmatoarele masuri pe timp friguros:

- depozitarea armaturilor se face de preferinta in spatiile acoperite disponibil e,iar in cazul ca acestea nu exista, se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sase evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor;

- barele pe suprafata carora sa format gheata, trebuie curatate inainte deprelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer caldsau abur; la fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cuputin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghitade gheata; este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prinafumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta betonului;

- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale sisub 0 grade C), folosind, dupa posibilitati, spatiile inchise;

- la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putintimp inaintea turnarii, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura arimpiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;

- portiunile de armatura care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, sevor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc. si cartonasfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele;

- in cazul cand sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturisub -5 grade C decat dupa incalzirea barelor de sudat la 40 -50 grade C;

- nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sauninsoare;

- legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montariise vor curata de zapada sau gheata;

- cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada saugheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate faratoroane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni

instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de sefulformatiei de lucru.

E. MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE

SECURITATE LA INCENDII

Pe toată durata lucrărilor se vor respecta:

prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii

aprobat de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993

Normativului C300-94 privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata

execuţiei lucrărilor

Legea nr. 319-2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Legea 307/2006-modificată prin OUG nr.70/2009 - privind apărarea împotriva

incendiilor

De asemenea se vor respecta şi următoarele măsuri:

- încheierea unui proces-verbal privind circulaţia în zonele de lucru şi îngrădirea

corespunzătoare a acestora;

– înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut instructajul

de sănătate şi securitate în munca, să posede echipamentul de protecţie şi de lucru, să

nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice;

– sculele dispozitivele ş i utilajele să fie în stare de funcţionare, corect racordate

la reţeaua electrică şi legate la pământ;

In conformitate cu normele privind privind securitatea şi sănătatea în muncă se

vor realiza dotările corespunzătoare activităţilor specifice care fac ob iectul prezentului

proiect.

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PE SANTIER

In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinţele minime de securitate

şi sănătate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:

1. Pe toată durata realizării l ucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi sunt obligati

sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în

special în ceea ce priveşte:

– menţinerea şantierului în ordine şi într -o stare de curăţenie corespunzătoare;

– alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiţiile de acces la

aceste posturi;

– stabilirea căilor şi zonelor de acces/circulaţie;

– manipularea în condiţii de siguranta a materialelor;

– întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi periodic al echipamentelor

de munca utilizate, în vederea eliminării defectiunilor care ar putea afecta securitatea şi

sănătatea lucrătorilor;

- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;

– stocarea/evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din realizarea obiectivului

prezentat;

– interactiunile cu alte activitati care se realizează în apropierea şantierului.

2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrăto rilor din şantier în

condiţiile prevăzute de lege, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:

– sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva

89/391/CEE;

– sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de

către toţi lucrătorii din şantier;

– sa ia măsurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru

locurile de munca din santier;

– sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau

ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;

– sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate

care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie aces tora instrucţiuni adecvate;

– sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită

coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.

3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asup ra

măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea personalului muncitor pe

şantier.

Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de

securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal , sunt (aceste

masuri nu sunt limitative, ci doar informative):

– materialele, echipamentele şi orice alt element care prin deplasare ar putea

afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într -un mod adecvat şi sigur;

– accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât

dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se

desfăşoare în condiţii de siguranta;

– instalaţiile electrice trebuie utilizate astfel încât sa n u prezinte pericol de

electrocutare prin atingere directa ori indirecta;

– căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în

modul cel mai direct posibil într -o zona de securitate;

– căile şi ieşirile de urgenta tre buie semnalizate în conformitate cu prevederile din

legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;

– este necesar sa fie prevăzute suficiente dispozitive corespunzătoare pentru

stingerea incendiilor;

– dispozitivele neautomatizate de st ingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi

uşor de manipulat;

– lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;

– in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman,

ţinându-se seama de metodele de lucru fo losite şi de solicitarile fizice la care sunt

supuşi lucrătorii;

– posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura

în care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci când este necesar, trebuie

utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor;

–zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite

pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective; zonele

periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil;

- angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice

moment;

– trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de munca

o cer;

– natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor san itare ale beneficiarului

si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice;

– intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate vizibil şi clar;

– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot

afecta securitatea şi sănătatea;

– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de

protecţie colectivă;

– materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa

se evite răsturnarea ori căderea lor;

– in caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va

impiedica accesul în zonele periculoase;

– caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special

cu ajutorul balustradelor de prote cţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o

bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ

echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de

ancorare;

– schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel încât sa se evite prăbuşirea

sau deplasarea lor accidentala;

– platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,

dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse

caderilor de obiecte;

– schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;

- instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi

elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate

şi utilizate, întreţinute în stare buna de funcţionare, verificate periodic si manevrate de

lucrători calificaţi, cu o pregătire corespunzătoare; instalaţiile de ridicat si accesoriile

lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate;

– maşini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, menţinute în

stare buna de funcţionare si utilizate in mod corect;

– operatorii maşinilor pentru manipularea materialelor tre buie sa aibă pregătirea

necesară;

– uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie ergonomice, menţinute în

stare buna de funcţionare, folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost

proiectate si manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.

Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele

putand fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea

muncitorilor pe santier.

Organizarea de şantier :

- In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.

- Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de către acesta cât şi de

dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)

- Protejarea lucrărilor executate şi a material elor de pe şantier sunt în sarcina

constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a

materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.

- Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigura rea unor spaţii

de depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de

muncă.

La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii în constructii.

Nu se va pune în operă nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică sau

standard de produs.

Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice

măsură privind sănătatea şi securitatea în muncă, necesară desfăşurării în deplină

siguranţă a muncii pe şantier.

Conform HG 300/2006, executantul va întocmi propriul Plan de securitate şi sănătate

în muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect şi va

desemna o persoană pentru coordonarea activităţii în materie de sănătate şi securitate în

muncă.

Măsuri privind Securitatea la incendii

Executarea lucrărilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai de către

personal autorizat, după semnarea în prealabil a FIŞEI PERSONALE DE

SECURITATE LA INCENDII şi a celei de SANATATE SI SEC URITATE IN

MUNCA.

Măsuri privind PROTECŢIA MEDIULUI

Având în vedere activitatile specifice lucrărilor propuse prin proiect, se considera ca nu

sunt necesare amenajări şi dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului şi a

vibraţiilor.

Deşeurile sunt de tip deşeuri rezultate din construcţii, modul de gospodărire se va face

conform legislaţiei în vigoare.

Executantul are sarcina de a colecta şi evacua deşeurile rezultate din activitatea

desfăşurată în locurile indicate de Primăria comunei pe teritor iul căruia se desfăşoară

activitatea şi de a face dovada predării acestora sau va încheia un contract cu o

societate autorizată în preluarea deşeurilor rezultate din construcţii.

După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se vor dez afecta

terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor.

Este strict interzisă blocarea căilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe

stradă aducând astfel prejudicii circulaţiei normale în zonă.

PROTECTIA AERULUI

Sursele si poluantii pentru aer

Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosfer ã sunt:

- praful rezultat din activităţile specifice lucrărilor din cadrul prezentului proiect

– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul

Cum mijloacele de transport sunt surse mobile – în vederea protecţiei mediului

sunt reglementări specifice.

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR

Pentru utilajele folosite în cadrul procesului tehnologic – respectiv utilaje pentru

terasamente executate mecanizat, u tilaje folosite pentru manevrarea materialelor si

utilajelor – este prevăzut un număr redus de ore de funcţionare, iar zgomotul generat

de aceasta nu este de naturã sã deranjeze vecinãtãtile.

Zgomotul produs în cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus şi nu

necesitã mãsuri speciale de reducere a acestuia.

PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Sursele de poluanti pentru sol si subsol

*colectarea şi evacuarea necorespunzãtoare a deşeurilor

Ca mãsuri de protecţie privind poluarea solului şi subsolului, s-au prevãzut:

*colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor, evacuarea lor în timp util,

conform celor precizate la punctele anterioare

PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surs e generatoare de radiatii.

PROTECTIA FONDULUI FORESTIER

Nu este cazul.

PROTECTIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITÃTII SI OCROTIRII

NATURII

Protectia ecosistemelor se realizează prin colectarea si evacuarea

corespunzãtoare a deseurilor, prin respectarea legisl atiei în vigoare privind protectia

mediului, respectiv prin respectarea celor prezentate în aceastã documenta ţie

Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de protectie a calitãtii

aerului si prin colectarea si evacuarea organizatã a des eurilor în locuri special

amenajate, preluate de unităţi specializate.

Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional se va realiza prin colectarea

si evacuarea corespunzãtoare a deseurilor, prin interzicerea depozit ării materialelor sau

deşeurilor în zona spaţiilor verzi sau pe trotuar.

Gestiunea deseurilor

Deşeurile rezultate din construcţii vor fi colectate selectiv si evacuate în locuri

special amenajate, preluate de unităţi specializate.

Gestiunea substantelor toxice si periculoase

Substante toxice si periculoase nu au fost identificate în cadrul activitã ţii

prezentate.

Gestiunea ambalajelor

Ambalajele de lemn sau hârtie cu care sunt prevăzute diverse materiale utilizate

la realizarea obiectivului, vor fi colectate selective în cont ainere speciale şi preluate de

unităţi de profil

Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se vor realiza cu respectarea

prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul

C.56-2002 “Normativ pentru verifi carea calitatii şi recepţia lucrărilor de instalaţii

aferente construcţiilor” şi îmbunătăţite prin metodologia de aplicare a instrucţiunilor

din Legea 10/1995 privind “calitatea în construcţii”.

În execuţie, constructorul va asigura pe propria răspundere respectarea prevederilor

prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 şi a normativelor privind

sănătatea şi securitatea în muncă aferente lucrărilor de construcţii -montaj şi de

prevenire a incendiilor.

Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuţiei, de securitate

şi sănătate în muncă, de securitate la incendii

Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul.

Orice modificare faţă de proiect fără avizul proiectantului îl absolvă pe acesta de orice

responsabilitate.

Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama

de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa -si insuseasca

notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele,

sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra

accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dand u-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate

in munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris.

Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc

procesele de munca.

Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face

instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de

sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele:

- Mijloace individuale de protectie;

- Dispozitive de securitate şi sănătate în muncă ;

- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;

- Electrosecuritatea;

- Terasamente;

- Schele, esafodaje si scari;

- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;

- Sudura;

- Instalatii si masini de ridicat.

Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu

alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii execu tarii lucrarilor

in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.

F. NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

La proiectarea şi executia lucrărilor se vor respecta normele privind sănătatea şi

securitatea în muncă prevăzute de :

- Legea nr.319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

- HG 1048/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate pentru utlizarea de

către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă

- HG 1051/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea

manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni

dorsolombare

- HG 1091/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

- HG 1146/2006 – Cerinţe minime de securitate ş i sănătate pentru utlizarea în

muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă

- HG 1425/2006 – Aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii

319/2006

- HG 493/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – modificată prin HG

nr.601/2007

- HG 971/2006 – Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau

sănătate la locul de muncă

- HG 1876/2005 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

- Legea 130/2002 – Măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă

actualizate prin Legea 450/2006

- H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru santierele tempora re sau mobile.

Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind sănătatea şi securitatea

în muncă:

- sprijinirea malurilor săpăturilor (unde este cazul);

- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);

- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;

- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;

- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.

In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind

sănătatea şi securitatea în muncă pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii

de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.

Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:

Stadiu fizic Factori de risc (conform

Normativului-cadru de acordare si

utilizare a echipamentului

individual de protectie)

terasamente pentru

statii de pompare ape uzate

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26,

27, 28, 30, 32, 34, 37

Montare echipamente, utilaje 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22,

27, 28, 30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie

adecvat conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui stadiu

fizic. Antreprenorul va urmari respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de

sănătate şi securitate în munca pentru care va face instructajul intregului personal ce

se va ocupa de derularea lucrarilor, conform celor precizate în prezentul Caiet de

sarcini.

Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei

activitati in parte, actualizate la zi.

Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la

factorii abilitati din cadrul Min isterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

G. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA

1. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

H. NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

1.Legislatia in domeniul securităţii la incendiu , ce va fi respectată:

ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007

al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de

apărare împotriva incendiilor

ORDIN nr.1.822/394 din 2004

al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat,

ministrul administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind

clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de

comportare la foc

Ordin nr.786/2005 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru

aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de

urgenţă

ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006

al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă

Normativ P.118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectată:

ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005

al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind stabilirea criteri ilor de acceptare şi

procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de

deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

H.G. nr.856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004

al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic

privind incinerarea deşeurilor

Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.)

ORDIN al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului

tehnic privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind

modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004

pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

OUG nr.195/2005 – privind protecţia mediului – aprobată prin Legea 265/2006

OUG nr.78/2000 – privind regimul deşeurilor

Întocmit,

ing. Sirghei Mihaela

caiete de sarcini pentru lucrĂri de...

Documents