@ Editura Med iafax, zorg@ Editions Kryos, zorgRadu PortocalaLa chute de Ceausescu

Traducere din limba francezi:Horia Nicola UrsuCoperta:Alexandru popescu

4ustrafie cop'erti:G) Editions Kryos, 2019

Redactor:Cornel CatanaTehnoredactor:Veronica popescuCorector: Marilena pribuLector: Ovidiu Vitan

CeaugescuPrefafd de Ion Cristoiu

ISBN 978-6o6 - 9 4723_1_ 6Toate.

-drepturile rezervate. Orice reproducere, totali sauparqia.ti, a acesrei tucrlri f;iri acordur''sciil-ii ji,"iljirj "].1!stricr inLerzisE $i se pedepseste confor; i;lrl,ii.,i,iiiil'iii" lJijl

Ciderealui

https://www.libris.ro/caderea-lui-ceausescu-radu-portocala-FAX978-606-94723-1-6--p13325788.html

2OO5 - 2006 Director al lnstitutului Cultural Rom6n dinParis [grad diplomatic de ministru consilier] -demisie.

2OO7 - 2OO9 initiator si director al colectiei (Domaineroumain> la Editions KrYos, Paris'

CONTRIBUTII iN PRESA EUROPEANA 5I ROMANEASCAfRom6nia liberE, Cotidianul, Curierul romanesc, C5minulil-an"t., l'Express, Le Quotidien de Paris, Lib6ration'g"j"rt du Mon'de. Dynasteurs, La Libre Belgique. SovietAnalystJ.

NUMEROASE EMISIUNI 9I INTERVIURI LA RADIO 9IiE-iiVlzruNgt France Culture, France lnter, France lnlos'nFt. nadio Suisse Romande, Radio Bruxelles. Radio LiEge'Raiio Free Europe, BBC. Radio Bucuresti, Fladio Timi.Soara'li["i"" z, La 5, iV 5. La CinquiEme, RTBF - Bruxelles'

FUNCTII ONoRlFlcEConsilier stiintific al Centre 96opolitique. Paris'Membru al Consiliului de garantie moralS al lnstitutuluiNalional pentru Memoria Exilului RomAnesc, Bucure5ti'

cARTI PUBLICATE

in francezi:iuiJpri-"-lo"itutii de stat din Rom6nia, Paris, Ed' Calmann-L6vy, 1990.Exe'iutarea sotilor Ceausescu, Paris, Ed. Larousse, 2009'Golul rEsunStor, Paris, Ed. Kryos,2018.

in rom6ni:Semn in pustiire (poeziel, Bucuresti, Ed Vinea, 20]3'Liorii ae'familie titudii qenealoqice), BrEila, Ed' lsiros. ZO15 --Uipt"i"aint" i-potrivl Rominiei ChisinEu, Ed' Cartier' 20]5- reirasE de la raft de cEtre editurE 1n ziua aparitiei'Lamentabilul deceniu, Paris, Non Crata, 2018'Revers 1999-2OOO, Paris, Non Crata, 20]8'ln.f-.U.S. - inceputul sovietiz5rii RomAniei (netipEritl -idlril Dirtt"s"r"'r Partidului National TErinesc (netipdrit].

Nemiloasa radiografie a unei cideri singeroase ...................5Prolog. Primele intrebiri, prima indoial5............................ 25Dezinformarea, o art; util;..................................................... 3oFirimilarea imperiului...................... .......................................37Un sfarsit anuntat........................ 45

57Schimbul de gtafetiScantei false, scAntei adevirate .............68Timigoara, zi cu zi ''..'..'.''....,'..'.,'] 6

Un dictator f;rA putere................................. 100Ultimele incerciri ._.._.._-._.__.._-.- 110Groapa comuniO loviture de stat in direct.... '.,,.., '13|Basme cu 1erori9ti............................... ......................................7t+5

Fugar sau prizonier?.................................... 755164

174

Ultima mascarad;

Epilog. Ticerile istoriei............................................................18 5C.V. Radu Por1ocale.............................-.................................... 189

Ambiguitatea datelor

Nota autoruluiCddelSa lui Ceau;escu (La chute de Ceausescu)o edilie revjzuiti 9i adiugiti a cArgli n

I

il

i

a:

se petrecuser; cu nici un an in urmi. Explicabil dece, daci la nivelul intuifiei, "."d .;rp-;l;;;;;;profunzime, la cel aI documentirii gi "fp;;;;;d;;suferea.

ii lipseau rezultatele cercet;rilor din ultimii 30 deani.Ciderea..lui Ceausescu a rimas insi una dintrepreocupirile majore ale lui Radu p"rt".rli. il;i;;dintre tezele si datele din prima carte au f"r, ;;ir;;;;

cea de a doua, L'ex6cution des C"uur"..u. "u "!.i

A* rulune r6volution en trompe I'eil, c"ff-a ,"U-"r.rl p".ir,Larousse, 2oo9.

.Inoctombrie 2o19, la aproape 3o de ani de la tinirireacar[n Autopsia unei Lovituri de stat, Radu poi,o.ute

l,lLTlil: la.editura.-Kryos, La chute au c"uur"r"u,-Jeolpe revizuiti qi adiugiti a celei din zoog. Titlul deacum mi se pare mult mai bine ales d""it."i";i;;;;;:i 209?. El consfinqegte concentrarea eseului De esenralsronca a Evenimentelor din decembrie r9g9:

Cdderea lui Ceaugescu.

_ La alcituirea noii ctrti, autorul a convocat dateleobtinute in cei 3o de ani de cercerare ,;;;";;r;;gi striini, precum si - lucrul ..f -"i i.rp".iu"i _perspectiva oferite de trecerea timpului.

^ !u. .". explici preocuparea pentru Ciderea luiLeaugescu la eseistul care tr;iegte de decenii in Franr"

care a colaborat gi colaboreazd.la puUti.utii pr"stigiourlde la-Paris ? Rispunsul: Radu portocaii; ;;;il;;dovedegte insuficienr. Rispunsul complet trimitelal]:::-*.:p:.Te si-a pus_o mereu din decembrie r989rncoace Radu portocali, dusman neimp5cat .t t..;;;;

i-illie; lr,-1.:r :r:,:.r

mulfimilor pe sfoare, al Teatrului mediatico -politicreglzat pentru a ascunde adevirata realitate:

Cum a fost posibil ca nu numai romAnii, dar gieuropenii si creadi cd in decembrie 1989 s-a petrecuto Revolu{ie, cind, in realitate, a fost o Lovituri de stat?

gi de aici o alti intrebare, de data asta ingrijoritoare:Daci a fost posibil o dati, de ce n-ar mai fi posibil gi

a doua, gi a treia oari?Pentru ci - observi Radu Portocali - in lumea de azi

iqi spune cuvintul regula potrivit cereia nu tot ceea ce nise arati existd cu adevirat.

Dincolo de faladi se ascund Regiile.Pe ultima coperti a cirlii se poate citi acest text:

,,in t989, Radu Portocal5 era jurnalist la siptS-minalul Le point qi corespondent al postului de radioVocea Americii. Devenit consultant al postului de tele-viziune Antenne z inci de Ia inceputul evenimentelorcare au condus la risturnarea lui Nicolae CeauSescu,acesta a putut urmiri, minut cu minut, evolutia a ceeace a fost lovitura de stat din Rominia gi a fost cel dintiicare a numit-o astfel. in seara zilei de z5 decembriea asigurat traducerea in direct a luiCeaugescu, o parodie a unui act de justifie ce a precedato execufie sumari. Toate acestea s-au petrecut inurmi cu treizeci de ani. Acest volum este, deopotrivi,o rememorare qi o comemorare a acelor momente((,

La un moment dat, in cadrul corespondentei dintremine gi Radu Portocali pentru publicarea la edituraMediafax a cirfii despre Emmanuel Macron (Le vague

ptrlr^ I

^

tonitruant, paris, Ed. Kryos, 2018) am primit un e_mailclespre procesul Ceausescu :,,Nu peste mult, 30 de ani..,Traduceam

A fost declicui.Degi adversar al regimului Ceausescu gi al regimuluicomunist,.in general, Radu portocal5 ; prl;:;;

mootasca de veridicitatea a ceea ce se transmitea la TVdin RomAnia:

,,incepind cu acel moment, senzatia punerii insceni a devenit acuti. o minciuni .i" af_""ri""iistodce se construia in fa{a ochilor nogt.i. il ;;;evoluau actori de doui ieluri: cei caie ;;;;;;11:-9.",l:r scen_ariu, pufini ta ""mr,-i,'."i"i,#:1,T.:1:it, :*l folosifi firi a li ,. ,pu"" i" .. rp".iu'Jcol ,ucarl Regizorii, care aparfineau p.imutui.rur,-au considerat, dupd zz decembrie, U

". ri ,iJi*"riii

membri ai celui de_al doilea grup si moari. Dt;;;;;moment, piesa a devenit tragediei,.Din cite se vede, Radu portocali invoci o secvent;transmisi. in striinitate de TVR, i" p.i_;; ;;i;postceau9iste, in hotarele unui program aif*i, a" *iOt*^r:,,

T tare. A exisrar asa ceva in j"."_U.i. rgJ9i"

uaca da, crne a pus la cale manipularea asta?

^ Iati doui noi intrebdri care se adaugd numeroaselorintrebiri firi rispuns ridicate de Evenimentele dindecembrie 1989.

Noutatea cErfii lui Radu portocalH

I 'lr i ,i i,ri

Despre Evenimentele dinscris pini acum, in RomAniacerfi, articole, note $i eseuri.

' i,ril!,rr ! l:;Lr:!llr '-

o literaturi (in sensul de literi scrisi, nu de creafieartistici) despre ciderea lui Ceaugescu. Ea constituie orealitate ce-ar trebui abordati cu acelagi interes ca giproducqia despre Evenimentele propriu-zise. Cu atitmai mult se impune asa ceva, cu cit evolulia traversat;de imaginea lui decembrie 1989 in opinia publici de lanoi a depins nu de profunzimea cercetirilor, cum s-arcrede, ci de avatarurile politicii postdecembriste.

Regimurile de Stinga, chiar gi dupi plecarea lui IonIliescu de la Putere, au cultivat teza Revolugiei.

Pe de o parte, pentru ci Pribugirea lui Ceaugescu,vizuti ca un moment benefic pentru natiune, eatribuit; lui Ion Iliescu, pe de alta, pentru ci Revoluliesuni infinit mai plicut Ia urechile complotigtilor decitLovitur; de stat. Una e si dai o Lovitur; de stat, momentplin de conotafii morale negative - intrigi, manipuliri,tridiri -, gi alta e si conduci o Revolutie, termenrimas in Istorie cu note pozitive. Nu intimpldtor,in anii stalinismului a spune ci in noiembrie r9r7in Rusia a fost o Lovituri de stat gi nu o Revolulieinsemna, automat, riscul de a fi adus in fafa plutonuluide execu!ie. Regimurile postdecembriste de Dreapta,administrate de partidele anti-PSD, pun accent peteza Loviturii de stat. in Piala Universititii din 1990,Ion Iliescu era actzat, in strigdte gi discursuri, de a fiautorul unei Lovituri de stat (vezi sloganul migcirilor destradi din primul an postdecembrist: Iliescu s-a aflat/Lovitura ta de stat!). Teza Loviturii de stat a fost gi estesusfinuti insi gi de Fo$tii (activigti, securigti). Astfelc5, in t99o, implicarea lui Ion Iliescu in Evenimenteledin decembrie 1989 e denuntati drept Lovituri de stat

decembrie 19g9 s-augi in Lume, numeroaseSe poate vorbi deja de

i,lrti A lA

ae fo$f diametral opuse _ cele anticeaugiste $i celenostalgice ale ceauEismulur.Se cuvine si ne intrebim ce aduce nou cartea in maimult decit bogata literaturi dedicati ,;,_#il;

din decembrie 1989.Rispunsul trimite la rindurile de inceput, cele dinPrologul intitulat primele intreb;.i, p.imu i.raoiaiel"'

,,Toamna lui 1999. Era ceva ireal in prdbugirea,unul dupd altul, a regimuritor co*u"iri"-a1n-iuffiCentrali gi de Est, ceva cu totul de neingeles infaptul cd Uniunea Sovietici asista afsolut';; i;pierderea, bucati cu bucati, a intin";l;i;;;;;e.xterior. Toate acele dictaturi violente, il;il;;firi niciun succes decenii a"_u .i"auf ,'p;.uu,iul"itopi dintr-odati in fata unor manifestatii ne caro:u.dou..

un an in urm, r"_uiri.fuil;:'#;fficermar necrufdtor. Brusc, dictaturile paralizaseri.

-ru.ro:.o.yu, agadar, nu reacfiona. Altidati, mis_can srmrlare in Germania de Est, polonia. Ilrro"_ria, cehostovacia fuseseri

"a."uit" -iri "Jfij,

protestelor - e drept, cit se poate de timide _ alecancelariilor din Vest. nrejnev .o".up*u-r"oiii>, in virtutea ciieia truo.i"sovrettce puteau s; intervini in orice purr.i uiIagirului socialist pentru a viata ipolitic5, pentru a o aduce p" gg"i"i^""i"r'_"1riguroase discipline. in toamna lui ,gsg irr"A,Kremlinul nu mai nimic((.

Din start, se destiinuie noutatea:

'1._( i i 5. 1

Perspectiva aparte asupra Evenimentelor din de-cembrie 1989.

Pribuqirea regimurilor comuniste in Est a fostopera Moscovei, sprijiniti de Occident, Ei nu operaoccidentului, cu atit mai putin a Popoarelor din Est.Istoria postbelicd ne reaminte$te ce orice tulburarea ordinii comuniste intr-o fari din Lagir era imediatlichidati de Moscova. Fie prin presiuni asupraautoritd{ilor comuniste din lara respectivi pentrua reprima migcarea, fie chiar - ca in cazul RDG in1953, Ungariei in t956, Cehoslovaciei in 1968 - prinintervenlie militari. A spune ci de data asta Kremlinulnu intervenea pentru ci se temea de reaclia Occiden-tului e o nerozie. Lumea era gi in 1989 imp;4i6 insfere de influenfi. Nimeni n-ar fi riscat un R;zboinuclear de dragul cehilor sau al poionezilor.

A doua noti bizard a schimbirilor, remarcatd deRadu Portocale, tine de ,,simulfcneitate qi concentrarealor intr-un timp foarte scurt: citeva luni au fost deajuns pentru ca blocul sovietic din Europa Centrali qide Est si se niruiascitt, intr-o vreme cind ,,internetulnu exista qi coordonarea intre eventualele migciricontestatare, banali azi mulfumiti , nu putea nici micar si fie inchipuiti((.

Radu Portocali scrie ci risturnirile din EuropaCentrali qi de Est au urmat deciziei luate de Kremlin dea renunfa la Lagirul socialist.

Eu nu cred ci e doar asta.Peste tot in Est, inclusiv la noi, au cizut regimuri

tradifional comuniste, in conflict cu gorbaciovismul,pentru a lisa locul unor regimuri perestroikiste.

Aceaste tez; n_o neagi pe cea a lui Radu portocal5.Noua conducere de la Kremlin aiu"."r" l;;;";i;;;lui inplan economic. Una dintre c"""";i;;il;;;importante cu linerea in viafi

" ,";;;-*U";;;"rfu

de popor.

, Ca gi in URSS, se spera cJ perestroirc-smul va aducela putere echipe comuniste liberale, in .t*u.e ."ii*tige supoftul popular. Ci ulterior, .;;ifi;;; ui".i;regimuri au fost inlocuite cu regimuri a"_o.iuti."-"o ajti poveste. Lovitura de stat pusi la .ut" d. M;r;;:va in Rom6nia n-a fost o excepfie in politi.u fui mit uif9orb.1:ioy fali de toate t;rit! ,o.iutir,"-;;i#;;:Specificul pribusirii din Rominia iruor;.t". ii"aprecierea gresir; a puterii regimului. a,ii *j"i,r.ii.cit gi occidentalii credeau .; "rui.ot* ;;;ilJ;;:atotputernic.

in realitate, Conducitorul nu mai avea nici o putere.

.^llo:.::1,-T"t intii, si executarea rui ceaugesiu, maiapor, sunt vezute de Radu portocali ainspre fu.opaspre.Rominia gi nu invers, cum procedeazd mai toatestudiile de la noi, nu fdri o anuml frarfi. p.i.j"t".i;,dinspre RomAnia spre Euroua.

_^Aparifiile de pini acum, cele din qarl indeosebi, s_ auconcentrat pe explicarea Evenimentetor din interi;r.

Din cind in cind s_au ficut trimiteri tu ,;rtu.nl.if"spectaculoase din celelalte liri socialiste.. Acestea aveau insi menirea de a scoate gi mai multin evidenli originalitarea liudabiti . lr,ilpi;rli;;';;la noi-

Radu portocali dirimi dintr_o lovituri scheiiria deorgoliu nalional.

ill

Ciderea lui Ceaugescu nu e un eveniment unic inEuropa. Ea se inscrie, desigur, cu unele specificit5li,in seria de schimbiri din Europa Central; gi de Est,iniliate gi dirijate de Moscova lui Gorbaciov.

Echipele comunismului tradilional -date jos prin Migc5ri de stradE

Peste tot in Europa Central; gi de Est, schema folo-siti de Moscova a fost in esenti aceeagi.

in istoria comunismului, venirea unei noi echipela Kremlin provoca, mai devreme sau mai tirziu,schimbiri ale echipelor de conducere din intregLagirul socialist. Hrusciovismul a impus in intreagaEuropi CentralS si de Est destalinizarea de la Moscova.Brejnevismul, care i-a urmat, a inlocuit echipelehru$cioviste.

De reguld, schimbirile din Lagirul socialist erauoperate prin lucrdturi patronate de Moscova in cadrulconducerilor de partid Si de stat.

Oamenii noii echipe de la Kremlin puneau la cale,intr-o plenari a CC, lovitura de Palat prin care eraristurnati fosta conducere.

Echipa lui Gorbaciov schimbi procedura!Conducerea intratd in dizgralie nu mai e dati jos

prin intrigi dirijate de Kremlin sau prin intervenfiain forfi. Se apeleazi acum la formula miEcirilorde stradi. Protestele, initiate gi suslinute de echipagorbaciovisti de pe plan local, sprijinitd de Moscova,sunt folosite in schimbarea vechii echipe, dogmatice.AltidatS, miscirile de stradi erau condamnate gi,

a;,