c5_prima dezbatere majoră În tri (2)

8/18/2019 C5_Prima Dezbatere Majoră În TRI (2)

1/20

Prima dezbatere major ă în TRI: Realismul clasic

Cursul nr. 5


2/20

Precursorii realismului clasic

TucidideSun TzuChanakya (Kautilya)

AugustinIbn KhaldunMachiavelliHobbesMetternichClausewitzBismarck etc.


3/20

Teoreticienii realismului clasic

Edward CarrReinhold Niebuhr

Hans MorgenthauHerman KahnGeorge Kennan

Nicholas SpykmanRaymond AronHenry Kissinger etc.


4/20

Caracteristici generale

Punctul de plecare: natura umană (mai estedenumit şi realismul naturii umane) Politica internaţională stă sub semnul anarhieimotiv pentru careSecuritatea este problema principală aagendei statelor

Moralitatea în relaţiile internaţionale esteprivită cu scepticism (tensiunea moralitate -acţiune politică)


5/20

Critica idealismului (Carr)

Apelativul “idealism” sau „utopism” îi aparţinelui E.H. Carr (The Twenty Years Crisis, 1939).Realizările idealiştilor: Liga Naţiunilor şisistemul economic internaţional liberal Carr porne şte de la constatarea eşeculuiacestora în anii ’30 – principiile (precuminteresul universal al p ăcii şi beneficiile pieţeilibere) erau eronate sau în cel mai bun caz

dependente de distribuţia de putere favorabilăputerilor status quo-ului (cele învingătoare înWWI)


6/20

The Twenty Years Crisis

Carr respinge atât idealismul, cât şirealismul extremist (machiavellic)Favorabil unei abordări pragmatice apoliticiiPuterea = principala forţă motrice apoliticii internaţionale

Natura egoistă a statelor, dorinţa lorimperioasă de putere şi influenţă,caracterul conflictual al politicii


7/20

Puterea

Carr o divide în: Putere militară – cea mai importantă, devreme ce războiul e oricând posibil Putere economicăPutere ideologică (asupra opiniei)


8/20

Moralitatea

Carr discută problema moralităţii – ea nu este întruchipată în codul abstract al filosofului utopic(idealist)Moralitate realistă: reflectată în comportamentul realal statelor care se recunosc reciproc ca membre aleaceleiaşi comunităţi , cu ţeluri şi sentimente similare Moralitatea este relativă, nu universală Limitele acesteia: preocuparea pentru auto-

prezervareStandardele pe baza cărora sunt evaluate politicilesunt produsul circumstanţelor şi intereselor(relativism)


9/20

Dreptul internaţional

Statele nu se supun legii pentru că este bunăsau pentru că este impusă Ele se supun pentru că legea aduce cu sinecertitudine şi regularitate într -o măsură carereflectă atât distribuţia sistemică de putere, câtşi consimţământul participanţilor la sistemulinternaţional Principala provocare pentru un sistem care

trece printr-o redistribuire a puterii:transformarea paşnică a ordinii legale prinprezervarea principalelor sale principii morale(pierdută în 1939).


10/20

Armonia intereselor

Bazată pe noţiunea că fiinţele umane pot sărecunoască raţional că au interese comune şicooperare devine astfel posibilă

Carr opune acestei idei realitatea conflictuluide interese ordinea se bazeaz ă pe putere,nu pe moralitateValorile idealiştilor (pacea, justiţia socială,prosperitatea şi ordinea internaţională) suntnoţiuni ale status quo -ului (ordinea,aranjamentul pus la cale de Marile Puteri)


11/20

Moştenirea lui Carr

Credinţa că teoria şi istoria nu pot ficomplet separate niciodată Carr refuză să considere argumentelesale în modele mecanice aplicabileuniversalGândirea politică îşi are rădăcinile în

politică şi este o formă de acţiune politică Teoriile = încercări de rezolvare aproblemelor din epocile lor


12/20

Reinhold Niebuhr (1892-1971)

Teolog protestant, consideratideologul şcolii realiste de studiu alrelaţiilor internaţionale Realismul crestinNumit the George Kennan, “thefather of us all”.

A criticat filosofia de politică externăliberală, bazată pe optimism şiindividualism


13/20

Moral Man and Immoral Society(1932)

Concepţie pesimistă cu privire la naturaumană Omul este corupt prin păcat Fiinţele colective care constituie statelesunt mai rele decât fiinţele individuale

Dacă indivizii practică ocazional virtuţilecreştine, statele nu o fac niciodată (vezi Augustin din Hippo)


14/20

Niebuhr

Imoralitatea statelor aflate în conflict cu altele este cu atât maimare cu cât cetăţenii pot avea sentimentul legitim că acţioneazămoral atunci când se sacrifică ocazional pentru stat. Dar de vreme ce statul este fundamental imoral şi violent,cetăţenii rămân prizonierii egoismului tribal chiar şi atunci cândservesc colectivitatea.Luând ca termen de referinţă şi criteriu al valorilor eticecomportamentul lui Christos, Niebuhr insistă asupra antinomieiradicale între virtuţile creştine şi acţiunea politică, în particular ceaa diplomatului.Nici un stat nu a fost creat sau s- a menţinut fără folosirea forţei;corupţia omului prin păcat care se manifestă în cursul violent alistoriei este ignorată de filosofii contractualişti care cred în paceprin lege (drept internaţional) sau cei care condamnă orice recursla forţă.

REALISMUL NATURII UMANE (Human Nature Realism)


15/20

The Children of Light and the Children ofDarkness (1944)

“Capacitatea omului de a face dreptateface democra ția posibilă; dar înclinațiaomului spre nedreptate face democrațianecesară” .

Atac ă utopismul pentru ineficacitatea sa în tratarea realității.


16/20

Hans Morgenthau

Discipol al lui ReinholdNiebuhr (teoretician alrealismului crestin)

Cel mai important teoreticianal realismului clasic

A fost consultant politic intimpul administratiei KennedyS-a opus razboiului dinVietnam


17/20

Hans Morgenthau – cele 6 principii alerealismului politic

Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace , 19481. Politica, precum societatea, este guvernată de legi obiective

înrădăcinate în natura umană 2.Conceptul central al politicii internaţionale este interesul definit întermeni de putere care induce ordine rationala in politica, facand astfelintelegerea teoretica a politicii posibila. R.P. evita preocuparile legate demotivele si ideologia oamenilor de stat. R.P. evita reinterpretarea realitatiipentru a se potrivi politicii. O politica buna minimizeaza riscurile simaximizeaza beneficiile.3.Realismul afirmă că interesul definit în termeni de putere este o categorie

obiectivă universal validă, dar nu atribuie conceptului o semnificaţie fixă şiperenă . Determinarea interesului national depinde de contextele politice siculturale diferite.


18/20


19/20

Morgenthau – elementele componenteale puterii nationale

TeritoriulCapacitatea industrialaCapacitatea militara

PopulatiaCaracterul nationalMoralul nationalCalitatea societatii si a guvernarii

Calitatea diplomatieiEchilibrul resurse nationale – politiceSuportul popular pentru politica guvernului propriu


20/20

Postulatele realismului

1. Statul este cel mai important actor alrelaţiilor internaţionale

2. Statul este un actor unitar3. Statul este un actor raţional 4. Problemele de securitate se situează

deasupra tuturor celorlalte probleme alestatului (high politics)

c5_prima dezbatere majoră În tri (2)

Documents