constitutia dezbatere si referendum 2003

Constituþia României

referendum 2003dezbatere ºi

Institutul pentru Politici Publice decembrie 2003

Constituþia României. Dezbatere ºi referendum 2003

decembrie 2003

Proiect derulat de Institutul pentru Politici Publice în parteneriat cu Alianþa Civicã prin finanþarea din partea

Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureºti, Public Affairs Section

Bdul. Hristo Botev, nr. 3, et. 2, ap. 3Sector 3, BucureºtiTel/Fax: (+4 021) 314 1542e-mail: [email protected]

Ambasada Statelor Unite la BucureºtiPublic Affairs Section

Str. Prof. Dr. Dimitrie Gerota, nr. 7-9Tel: (+4 021) 210 1603, Fax: 210 0396

www.usembassy.ro

Raportul Constituþia României. Dezbatere ºi referendum 2003 este realizat de Institutul pentru Politici Publice din Bucureºti (IPP) pentru Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureºti, Public Affairs Section în cadrul proiectului pe care IPP l-a implementat în parteneriat cu Alianþa Civicã, Filiala Bucureºti în perioada mai - decembrie 2003.

Mulþumim doamnei Conferenþiar Universitar Doctor Elena Simina Tãnãsescu, Catedra de Drept Constituþional, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureºti care a contribuit la redactarea capitolelor cu referire la anliza temelor de revizuire ºi la aspectele juridice legate de acest proces. Au mai colaborat la elaborarea raportului Anca Ghinea ºi Adrian Moraru, coordonatori de proiect în cadrul Institutului pentru Politici Publice.

Mulþumim tuturor celor care au contribuit la realizarea raportului având amabilitatea de a ne acorda interviuri dar ºi de a ne pune la dispoziþie materiale utile (în ordinea alfabeticã):

Constantin Furtunã, Preºedinte al Biroului Electoral Central; Acsinte Gaspar, Ministru Delegat pentru Relaþia cu Parlamentul, Membru al Comisei Constituþionale ºi al Comisiei de Mediere pentru Revizuirea Constituþiei; Georgeta Ionescu, Consilier, Grupul Parlamentar al Partidului Naþional Liberal, Reprezentant PNL în Biroul Electoral Central; Mihaela Muraru - Mândrea, Deputat, Partidul Social Democrat, Membru al Comisei Constituþionale; Amelia Mursez, Consilier, Cabinet Vicepreºedinte, Camera Deputaþilor, Coordonator al Forumului Constituþional; Ioan Onisei, Deputat, Partidul Democrat, Membru al Comisiei Constituþionale; Mircea Ionescu - Quintus, Senator, Partidul Naþional Liberal, Membru al Comisiei Constituþionale; Varujan Pambuccian, Lider al Grupului Parlamentar al Minoritãþilor Naþionale, Membru al Comisei Constituþionale ºi al Comisiei de Mediere pentru Revizuirea Constituþiei; Attila Varga, Deputat, Uniunea Democratã Maghiarã din România, Membru al Comisei Constituþionale ºi al Comisiei de Mediere pentru Revizuirea Constituþiei.

Mulþumim, de asemenea, Cristinei Ghiberdic ºi Cameliei Ormeniºan pentru sprijinul acordat pe parcursul redactãrii raportului.

AutoriAnca Ghinea, IPPAdrian Moraru, IPP

Reprezentãri grafice: Adrian Moraru, IPP

I. INTRODUCERE

Importanþa Legii fundamentale a unui stat pentru funcþionarea democraticã a instituþiilor ºi societãþii în general este incontestabilã. Deºi stabilitatea constituþionalã solicitã modificãri la perioade mari de timp, în funcþie de transformãrile ce au loc la nivelul unei societãþi, de periodicitatea ºi intensitatea lor, necesitatea revizuirii poate apãrea mai devreme decât doctrina o acceptã. Într-o astfel de situaþie, marcatã de caracteristicile perioadei de tranziþie, se aflã România.

Rolul esenþial al Constituþiei adoptate în 1991 a fost acela de a consfinþi noua ordine socialã creatã în România în urma evenimentelor din 1989. Ea a rãspuns astfel necesitãþilor de reglementare a cadrului juridic necesar societãþii româneºti la momentul respectiv, autoritãþile optând inclusiv pentru varianta creãrii unor forme ce urmau sã îºi genereze conþinutul la un moment ulterior. Acest lucru a condus la o serie de imperfecþiuni care, în timp, au produs efecte adverse în practicã. Anul 2002 gãseºte România într-un context diferit, în care obiectivele integrãrii euro-atlantice ºi realitãþile politice ºi sociale interne solicitã regândirea regulilor ºi cadrului constituþional existent.

Preocupat de consolidarea sistemului democratic în România, Institutul pentru Politici Publice (IPP) nu putea rãmâne indiferent acestei dezbateri ce are un impact considerabil asupra vieþii politice ºi sociale. Elaborarea politicilor publice este esenþial legatã de orânduirea constituþionalã a unui stat care îi traseazã direcþiile principale, acesta constituind un motiv în plus pentru implicarea IPP. Cercetãrile realizate pânã în prezent au fost orientate fie cãtre domeniul administraþiei publice, fie spre cel al vieþii politice; toate însã au reliefat importanþa existenþei unor instituþii stabile ºi democratice pentru reformele de care România are nevoie. Mai mult decât atât, este rolul intrinsec al unor instituþii precum IPP ºi Alianþa Civicã de a sprijini - una prin cercetare ºi analizã, iar cealaltã prin dezbatere ºi campanie de diseminare - efortul societãþii româneºti de a-ºi îmbunãtãþi structurile democratice ºi, în general, de a progresa.

Alãturi de Alianþa Civicã, IPP s-a implicat în anul 2003 atât pentru a contribui la conºtientizarea cetãþenilor, tinerii ºi persoanele pensionare fiind vizate cu

5

CONSTITUÞIA ROMÂNIEI. DEZBATERE ªI REFERENDUM 2003

precãdere, cu privire la importanþa schimbãrilor ºi a rolului lor din acest punct de vedere, dar ºi pentru a oferi o imagine obiectivã asupra desfãºurãrii întregului proces de revizuire a Constituþiei, a implicaþiilor politice ºi civice, a aspectelor sale juridice ºi tehnice.

Procesul de revizuire a Constituþiei desfãºurat în mod oficial în 2002 - 2003 (deºi au existat iniþiative anterioare neconcretizate totuºi) a adus elemente noi în caracterizarea României post-comuniste. Pe cât de comnplex, pe atât de unic ºi inedit, procesul de revizuire a reprezentat un veritabil indicator de evaluare a democraþiei în România contemporanã în general dar cu precãdere a:

- nivelului de culturã civicã a poporului român ºi modului de manifestare a acesteia,

- a calitãþii clasei politice ºi a capacitãþilor sale de dezbatere ºi negociere,- a organizãrii ºi funcþionãrii instituþiilor statului.

La finalul procesului, se poate aprecia cã, alãturi de alþi indicatori, ºi acesta demonstreazã cã perioada de tranziþie spre democraþie nu este nici pe departe depãºitã, se remarcã un nivel scãzut de maturitate a clasei politice confruntate cu complexitatea unui proces fãrã precedent dar ºi o slabã implicare din partea societãþii civile ºi a cetãþenilor, în general caracterizaþi de apatie, ce îºi va dovedi în timp efectele negative asupra sistemului democratic.

„Semnalele de alarmã” declanºate cu acest prilej sunt argumentate pe parcursul prezentului raport printr-o prezentare care se doreºte a fi cât mai completã ºi adecvatã a procesului de revizuire a Constituþiei încheiat la sfârºitul lunii octombrie 2003.

Raportul a beneficiat de contribuþia substanþialã a doamnei Conferenþiar Universitar Doctor Elena Simina Tãnãsescu, a cãrei expertizã în domeniul dreptului constituþional a marcat secþiunile dedicate cu precãdere temelor de revizuire ºi procedurilor aferente.

Din punct de vedere metodologic, sursele de informare au fost foarte complexe, o prezentare a acestora cuprinzând:

- studiul documentar al materialelor elaborate în acest domeniu (ex: Raportul Forumului Constituþional, Barometrele de opinie publicã realizate de Fundaþia pentru o Societate Deschisã în 2002 ºi 2003),

- informaþii obþinute de la instituþii cu atribuþii în domeniul revizuirii sau al

Institutul pentru Politici Publice6

organizãrii referendumului (ex: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Agenþia pentru Strategii Guvernamentale),

- legislaþia adoptatã cu relevanþã în domeniu,- interviuri organizate cu reprezentanþi ai Comisiei Constituþionale, Comisiei de Mediere, Biroului Electoral Central ºi ai altor instituþii implicate,

- monitorizarea de presã.

Dupã o etapã de monitorizare a implicãrii partidelor politice în etapa de pregãtire a referendumului (în sensul de promovare a opþiunilor politice de modificare), IPP puncteazã în raport câteva din observaþiile sale vis à vis de viziunea partidelor, exprimatã prin propunerile susþinute, dar ºi vis à vis de abilitatea lor de a purta negocieri cu ceilalþi parteneri politici, veritabil test de maturitate pentru clasa politicã româneascã.

Pe de altã parte, dar în strânsã legãturã ce cele de mai sus, IPP a urmãrit îndeaproape întreg procesul de pregãtire a organizãrii referendumului, elaborând comentarii în ce priveºte organizarea instituþiilor pentru a face faþã unui asemenea proces complex.

Rolul materialului de faþã este tocmai acela de a surprinde elementele de mai sus într-o prezentare exhaustivã a întregului proces, dublatã de analiza etapelor ºi propunerilor relevante pentru finalul sãu. Raportul elaborat de IPP prezintã astfel, dupã o trecere în revistã a istoricului procesului de revizuire a Constituþiei ºi a procedurilor juridice pe care desfãºurarea lui o presupune, cele mai discutate propuneri de modificare, reacþiile ºi luãrile de poziþie ale actorilor implicaþi atât la nivel politic (reprezentanþii partidelor parlamentare) cât ºi la nivelul societãþii civile (reprezentatã de presã, organizaþii neguvernamentale ºi, nu în ultimul rând, de cetãþeni). Pregãtirea ºi organizarea referendumului fac obiectul unei secþiuni distincte a prezentului raport în ideea de a oferi imaginea completã a unui proces de o deosebitã importanþã pentru România.

Dupã cum vor argumenta textele incluse în raport, aprecierea generalã a Institutului pentru Politici Publice este cã rezultatul concret al procesului de revizuire, mai precis noua Constituþie, nu a acordat ponderea cuvenitã doleanþelor opiniei publice (care a solicitat constant serioase modificãri în sfera atribuþiilor autoritãþilor publice) cât a avut grijã sã „menajeze” avantajele clasei politice, aducând în faþã o serie de schimbãri cu caracter populist care ar fi putut fi soluþionate mai degrabã prin alte texte normative decât prin Constituþie. ªi în privinþa momentului de revizuire, IPP apreciazã cã acesta nu a fost suficient de pregãtit în speþã în privinþa dezbaterii


7

publice, rezumându-se la negocierile politice între partide. În acelaºi timp, organizarea ºi desfãºurarea referendumului a reprezentat un pas înapoi pentru democraþia din România în 2003, valorile democratice fiind ameninþate nu o datã pe parcursul acestuia. În acest sens, procesul de revizuire a Constituþiei tocmai încheiat poate fi privit ca o lecþie pentru parcursul viitor cãtre consolidarea democraþiei.


II. REPERE ISTORICE ALE PROCESULUI DE REVIZUIRE

Actuala Constituþie a României a fost adoptatã prin referendum la 8 decembrie 1991 ºi a intrat în vigoare la aceeaºi datã. Aplicarea acesteia în practicã a dat naºtere unor dificultãþi, din care unele au fost puse pe seama greºitei interpretãri a textului constituþional, iar altele au fost explicate prin erorile de redactare sau neadaptarea unora din soluþiile legislative gãsite în 1991 la contextul social ºi politic aflat în plinã evoluþie, caracteristic României ultimului deceniu al secolului XX.

A. Contextul politic ºi istoric al revizuirii Constituþiei

Discuþiile despre necesitatea unei revizuiri a Constituþiei, mai ales în cadrul partidelor politice parlamentare, au început încã de la sfârºitul anilor '90. În acest sens, demnã de semnalat este campania lansatã de Partidul Naþional Liberal (PNL) în cursul anului 1999 ºi finalizatã în aprilie 2000 printr-o decizie favorabilã a Curþii Constituþionale, pentru obþinerea de semnãturi în vederea depunerii unei iniþiative populare de revizuire a Constituþiei care sã se refere la un singur aspect, considerat însã esenþial de PNL - garantarea

1dreptului de proprietate . Nemulþumirile legate de modalitatea în care se garanta dreptul de proprietate prin Legea fundamentalã fuseserã motivul pentru care PNL nu votase Constituþia în 1991, iar prin aceastã iniþiativã se încerca oarecum corijarea acestui neajuns. Iniþiativa PNL nu ºi-a atins însã scopul propus, ea parcurgând etapa proceduralã a avizului obligatoriu al Curþii Constituþionale, dar neajungând ºi în faþa Parlamentului. ªi alte partide politice au discutat unele probleme apãrute în aplicarea cotidianã a Legii fundamentale. O criticã frecventã a fost cea referitoare la soluþia constituþionalã cu privire la instituþia delegãrii legislative (ilustratã în special prin adoptarea ordonanþelor de urgenþã). Este de notorietate faptul cã toate partidele politice aflate în opoziþie au desfãºurat adevãrate campanii împotriva modalitãþii de utilizare a acestei dispoziþii constituþionale de cãtre partidele aflate la guvernare, pentru a abuza de aceeaºi dispoziþie atunci când ele s-au aflat la putere.

La nivel politic discuþiile cu privire la revizuirea Constituþiei au fost cristalizate ºi înscrise într-un program de guvernãmânt pentru prima datã


9

abia în decembrie 2000. Imediat dupã alegerile din noiembrie 2000, Partidul Social Democrat (PSD) a înscris drept una din prioritãþile sale pentru mandatul parlamentar ºi guvernamental 2000 - 2004 revizuirea Constituþiei, principalele aspecte vizate fiind mai ales îndreptarea dificultãþilor întâmpinate în practicã în relaþiile dintre principalele autoritãþi publice. În mod aproape paradoxal acest capitol s-a dovedit a fi cel mai slab reglementat în urma procesului de revizuire.

Subiectul a trezit un interes limitat din partea societãþii civile, presa fiind cea care, iniþial, a comentat ºi adãugat la lista propusã de partidul de guvernãmânt ºi alte subiecte cu privire la care o revizuire a Constituþiei ar fi fost necesarã, în special subiecte ce vizau integrarea României în Uniunea Europeanã ºi în alte structuri sau organizaþii de cooperare internaþionalã. Prima luare fermã de poziþie din partea societãþii civile a fost iniþiativa

2legislativã cetãþeneascã pentru adoptarea unui cod electoral din noiembrie 2001, care viza doar o lege organicã, dar sugera necesare modificãri ºi la nivelul legii fundamentale.

În paralel cu acest proces de conºtientizare a fenomenului ºi a importanþei sale de cãtre societatea civilã, pe tot parcursul anului 2001 clasa politicã a continuat dezbaterile pe tema revizuirii Constituþiei ºi a reuºit sã ajungã la un consens doar în ceea ce priveºte necesitatea revizuirii Constituþiei, fãrã a gãsi însã un compromis ºi cu privire la aspectele ce ar fi trebuit modificate.

B. Posibile scenarii ºi calendare

Într-o încercare de a forþa gãsirea unei soluþii acceptabile cel puþin pentru principalele partide reprezentate în Parlament, în vara anului 2001 PSD a redactat ºi dat publicitãþii o scrisoare adresatã partidelor parlamentare în care propunea un calendar pentru revizuirea Constituþiei, dupã cum urmeazã:

Pânã la 01.09.2001 Consultarea tuturor partidelor parlamentare cu privire la problema revizuirii Constituþiei

Pânã la 15.09.2001 Crearea unei comisii tehnice însãrcinatã cu redactarea proiectului de revizuire a Constituþiei

Pânã la 31.12.2001 Un prim proiect disponibil Pânã la 01.02.2002 Adoptarea proiectului de cãtre Guvern ºi de

grupurile parlamentare Pânã la 15.02.2002 Promovarea revizuirii în Parlament


Pânã la 15.05.2002 Adop ta rea p ro i ec tu l u i de r ev i zu i r e î n Parlament

Pânã la 25.05.2002 Organizarea referendumului pentru aprobarea revizuirii Constituþiei

Pânã la 10.06.2002 Aprobarea prin referendum

Aºa cum era de aºteptat, acest calendar nu a putut fi respectat, el fiind mult prea optimist pentru o deliberare atât de importantã cum este modificarea legii fundamentale. O serie întreagã de alte propuneri de calendare au urmat, fãrã a fi însã mai realiste unele decât altele.

În fapt, în martie 2001 au început unele negocieri între partidele politice reprezentate în Parlament cu privire la aspectele care ar necesita modificãri, dar ele nu au fost prea consistente ºi nu s-au finalizat cu nici un document. Un minim consens politic a putut fi atins doar cu privire la acele dispoziþii constituþionale care erau considerate de toate forþele politice drept ineficiente sau defectuoase (e.g. protecþia juridicã a unor drepturi fundamentale precum dreptul de proprietate, delegarea legislativã, raporturile dintre Parlament ºi Guvern, diferenþierea competenþelor celor douã Camere ale Parlamentului, transferul de suveranitate în cazul integrãrii în Uniunea Europeanã, independenþa puterii judecãtoreºti). Fiecare partid politic însã avea propria agendã cu privire la aceste teme. Câteva din partidele parlamentare au desfãºurat un efort paralel ºi au redactat propuneri alternative de revizuire a Constituþiei, altele au anunþat expres cã ar dori o mai mare implicare a societãþii civile în acest proces.

Una din formele prin care societatea civilã a putut fi implicatã în procesul de 3revizuire a Constituþiei a reprezentat-o Forumul constituþional , iniþiativã

comunã a Camerei Deputaþilor ºi a Asociaþiei Pro Democraþia (APD), prin care nu doar asociaþiile neguvernamentale, ci chiar ºi simplii cetãþeni au putut avea acces la dezbaterile cu privire la procesul de revizuire a Constituþiei ºi au putut formula unele propuneri. Trebuie totuºi menþionat în acest context cã participarea societãþii civile la dezbaterile referitoare la revizuirea Constituþiei nu a fost nici foarte mare ºi, uneori, nici foarte profesionalã, majoritatea propunerilor de modificare formulate vizând aspecte de ordin social. Probabil cã o cheltuire mai eficientã a fondurilor de care a beneficiat acest demers, atât cele cheltuite direct de Camera Deputaþilor cât ºi cele primite de Asociaþia Pro Democraþia ar fi avut efecte mult mai profunde în direcþia înþelegerii acestui proces de revizuire. Sinteza propunerilor viabile de modificare a unor texte constituþionale a fost totuºi înaintatã spre dezbatere Comisiei Constituþionale stabilitã la nivel parlamentar pentru elaborarea unui proiect de lege pentru revizuirea


11

Constituþiei. Ulterior s-a dovedit cã proiectul final elaborat de Comisie a inclus un procent foarte mic din propunerile viabile exprimate în cadrul Forumului Constituþional, acest organism contribuind în fapt la legitimarea deciziei parlamentarilor ºi foarte puþin la fundamentarea ei.

În vara anului 2003, în plin proces de negociere politicã în cadrul Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei, partidul de guvernãmânt a anunþat un nou calendar, care s-a dovedit la fel de optimist:

03.03.2003 Depunerea propunerii legislative la Biroul permanent al uneia din cele douã Camere

17.03.2003 Obþinerea avizului Consiliului Legislativ20.03.2003 Depunerea propunerii legislative la Curtea

Constituþionalã, însoþitã de avizul Consiliului Legislativ

31.03.2003 Pronunþarea Curþii Constituþionale (în termen de 10 zile)

01.04-04.04.2003 Examinarea de cãtre Comisie a amendamentelor depuse

07.04-21.04.2003 Dezbaterea propunerii legislative în Camera sesizatã

23.04.2003 Înaintarea proiectului de lege la cea de a doua Camerã

25.04. - 09.05.2003 Dezbaterea proiectului de lege la cea de a doua Camerã

12.05. - 26.05.2003 Efectuarea procedurii de mediere; dezbaterea raportului în fiecare Camerã; medierea la nivelul celor douã Camere

22.06.2003 Desfãºurarea referendumului naþional în vederea aprobãrii revizuirii Constituþiei, în cel mult 30 de zile

de la data adoptãrii propunerii de revizuire

C. Principalele etape premergãtoare

La începutul anului 2002 s-a anunþat în Parlament formularea de propuneri cu privire la componenþa comisiei de experþi (oficial denumitã Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei) ce urma sã redacteze un prim proiect al viitoarei Constituþii revizuite. Procesul negocierilor politice a fost destul de îndelungat, componenþa finalã a comisiei fiind aprobatã în cele din urmã de cele douã Camere ale Parlamentului ºi începând sã funcþioneze efectiv abia din septembrie 2002.


Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei a început un laborios travaliu de formulare de propuneri pentru modificarea textului constituþional pe baza tuturor documentelor ce i-au fost puse la dispoziþie, atât din partea partidelor politice, parlamentare sau extraparlamentare, cât ºi din partea societãþii civile, propuneri pe care le-a supus în mod constant negocierii partidelor politice parlamentare ºi care s-au finalizat prin publicarea în Monitorul Oficial în decembrie 2002 a unei prime versiuni a proiectului legii de revizuire a Constituþiei. Aceastã versiune þinea seama ºi de recomandãrile ce fuseserã fãcute experþilor de raportorii speciali ai Comisiei pentru democraþie prin drept de la Veneþia în

4iulie 2002. Ea cuprindea douã prevederi cu privire la care, la acea datã, nu se ajunsese încã la un consens politic (eliminarea cuvîntului „naþional” cu privire la statul român din cuprinsul art.1 ºi acordarea posibilitãþii de a utiliza limbile minoritãþilor naþionale în faþa instanþelor judecãtoreºti).

Pe tot parcursul anului 2003 au continuat negocierile politice, membrii comisiei tehnice efectuând în permanenþã modificãri la proiectul de lege constituþionalã. Între altele, proiectul legii de revizuire a beneficiat ºi de o

5examinare suplimentarã din partea raportorilor Comisiei de la Veneþia , care au considerat ultima versiune ce le-a fost prezentatã mult mai acceptabilã din perspectiva valorilor europene protejate de acest organism, dar care au continuat sã atragã atenþia asupra unor probleme încã nesoluþionate.

D. Constituþia României ºi Constituþia Europei

Iniþiativa de revizuire a Constituþiei României trebuie înscrisã într-un context istoric ºi politic mai larg ºi meritã sã fie analizatã ºi în raport cu o altã iniþiativã, de data aceasta de adoptare a unei noi Constituþii, aceea a Uniunii Europene. De altfel, integrarea europeanã a fost principala motivare adusã în sprijinul necesitãþii ºi oportunitãþii modificãrii Legii noastre fundamentale. În raport cu acest al doilea argument, al oportunitãþii, este legitimã întrebarea de a ºti dacã revizuirea Constituþiei României trebuia realizatã, în acest moment, þinând seama de faptul cã integrarea þãrii noastre se va face într-o organizaþie pan-europeanã care, la acel moment, va fi dotatã ea însãºi cu propria-i Constituþie. Din acest punct de vedere dar ºi datoritã unor raþiuni interne ce þin de o slabã reglementare a anumitor aspecte conþinute în Legea de revizuire adoptatã în final (ex: relaþia dintre autoritãþi ºi instituþii) autorii acestui raport copnsiderã cã momentul revizuirii ar fi putut fi amânat pânã cel puþin în 2007, datã avansatã de instituþiile europene ca posibil moment al integrãrii României.


13

Constituþia Europeanã este astãzi încã în faza de proiect; ea reprezintã însã un ambiþios proiect politic, instituþional ºi social, care tinde sã aducã un rãspuns adecvat la eterna problemã a lipsei de legitimitate a Uniunii Europene ca organizaþie supra-statalã. Cele trei comunitãþi europene (a cãrbunelui ºi oþelului, a energiei atomice ºi a pieþei comune) sunt precursoarele Uniunii Europeane de astãzi; începuturile acestui complex mecanism de instituþii ºi proceduri care a devenit în timp Uniunea Europeanã au fost eminamente de ordin economic. Stabilirea de cãtre statele membre a unor obiective comune ºi atingerea lor prin mijloace asemãnãtoare (nici mãcar identice) a stat la baza integrãrii europene în domeniul economic ºi al schimburilor dintre state. Cele patru libertãþi fondatoare ale pieþei comune europene (libertatea de circulaþie a persoanelor, a bunurilor, a capitalurilor ºi a serviciilor) ilustreazã extrem de elocvent sfera de aplicare a integrãrii europene. Întreg acquis-ul comunitar se referã, prin excelenþã, la standarde tehnice ºi economice comune, ce trebuie aplicate uniform pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Uniunea Europeanã este prin excelenþã o instituþie de integrare economicã a statelor membre, ceea ce nu presupune cu necesitate ºi domeniul politic. Pentru o foarte lungã perioadã de timp, practic de la înfiinþare (1950) ºi pânã la adoptarea Tratatului de la Maastricht (1993), statele membre au considerat cã în plan politic, cooperarea (ºi nu integrarea) este suficientã. Pânã nu demult era greu de conceput cã statele membre ar putea sã îºi stabileascã nu doar obiective comune în ceea ce priveºte economiile lor naþionale, ci ºi cu privire la politica externã sau de apãrare. Aceastã veritabilã probã a fost trecutã însã cu succes ºi asistãm în zilele noastre la o tot mai susþinutã cooperare, cu reale tendinþe de integrare a celor cele 15 state membre ale Uniunii Europene atât în materie de apãrare comunã cât ºi în privinþa politicii externe.

În paralel cu acest fenomen, conceptul dezvoltãrii lineare a structurilor europene, în funcþie de necesitãþile de moment ºi nu în conformitate cu o viziune strategicã, a început sã punã tot mai multe probleme pentru state care au ajuns sã aibã economii apropiate în privinþa majoritãþii principalilor indicatori economici, dar care nu au o viziune politicã comunã, nici mãcar la nivel global.

Nu în ultimul rând, tot mai des s-a pus problema de a ºti care este sursa legitimitãþii instituþiilor europene, care influenþeazã în mod direct ºi extrem de eficient viaþa milioanelor de europeni (ne putem referi, cu titlu de exemplu, la directivele europene care limiteazã dreptul societãþilor comerciale producãtoare de tutun de a îºi face reclamã, menþionate ºi pe panourile publicitare din România, sau la directivele europene ce


precizeazã standardele de calitate a produselor, de exemplu, din industria alimentarã), dar care nu dispun de mijloace eficiente de protejare a aceloraºi cetãþeni din punct de vedere juridic, aºa cum numai statele membre pot sã o facã. O primã încercare de formulare a unor rãspunsuri la toate aceste probleme a fost Carta drepturilor fundamentale, adoptatã în urma Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000, document care reprezintã în fapt o declaraþie a drepturilor fundamentale ale cetãþenilor europeni, dar care nu are valoare normativã obligatorie. Totuºi, Charta nu trebuie analizatã în cadrul simplist al dihotomiei dintre un simplu instrument politic ºi un document juridic cu forþã obligatorie ºi susceptibil de sancþiuni în caz de nerespectare. Valoarea sa se manifestã la un alt nivel. Ea a constituit un prim pas pe lungul drum al constituþionalizãrii instituþiilor Uniunii Europene ºi a fost urmatã, la relativ scurt timp, de crearea Convenþiei Europene, însãrcinatã cu redactarea unei autentice Constituþii Europene.

Constituþia Europeanã poate fi analizatã din mai multe perspective: ea poate fi privitã ca un produs istoric, drept un experiment instituþional, ca un simplu instrument politic sau pur ºi simplu în calitatea sa de document tehnic. Structura ºi conþinutul textului prezentat pânã acum drept proiect al Constituþiei Europene nu sunt cele clasice pentru o lege fundamentalã, ele incluzând voluminoase reglementãri ce þin de acquis-ul comunitar ºi care dau o naturã juridicã diferitã textului faþã de o Constituþie obiºnuitã. Nu e mai puþin adevãrat cã, în varianta actualã, textul Constituþiei Europene include ºi Charta fundamentalã a drepturilor omului, precum ºi unele prevederi referitoare la instituþiile democratice ale Uniunii Europene, fapt ce îi conferã totuºi un caracter de regulator al principalelor relaþii de putere din cadrul structurii europene.

Textul a fost deja prezentat statelor membre, care au formulat numeroase rezerve ºi chiar unele critici faþã de câteva din formulãrile sale, în special cu privire la reglementarea instituþiilor europene. Acest fapt ne face sã credem cã pânã la efectiva intrare în vigoare a Constituþiei Europene va mai trece un oarecare timp. Pe de altã parte, Constituþia Europeanã va trebui ºi sã evite unele posibile capcane, dintre care cele mai evidente ar fi minimalismul constituþional, reducþionismul economic sau spontaneitatea politicã. Singurul lucru cert în momentul de faþã este faptul cã nu existã încã o Constituþie Europeanã, iar procesul codificãrii constituþionale la nivel continental riscã sã dureze, mai ales dacã se are în vedere procedura democraticã ºi transparentã utilizatã. În ciuda estimãrilor optimiste lansate la începutul lucrãrilor Convenþiei, care spera ca cel târziu în primãvara


15

anului 2002 textul proiectului sã fie disponibil, abia în vara anului 2003 Convenþia a reuºit sã propunã un text, ce nu este încã pe deplin acceptat de toate statele membre ºi de toate orientãrile politice, sociale, religioase, etc. din cadrul Uniunii Europene ºi cu atât mai puþin un text unanim acceptat de cetãþenii europeni, pe care îi vizeazã în primul rând.

Pe de altã parte, Constituþia Europeanã nu va cuprinde decât reglementãri de principiu, cu privire la modalitatea prin care se va exercita puterea în cadrul Uniunii Europene ºi, mai ales, referitoare la protecþia cetãþenilor europeni în raporturile acestora cu autoritãþile ºi instituþiile europene, dar va lãsa în continuare în întregime la latitudinea statelor membre reglementarea raporturilor dintre proprii cetãþeni ºi respectivele state. Chiar ºi cei mai optimiºti susþinãtori ai curentului de gândire ce prevede crearea aºa-numitelor „State Unite ale Europei” nu au prevãzut dispariþia statelor membre ale Uniunii Europene, cu toate atributele specifice lor (între altele, unul din cele mai importante fiind legea fundamentalã a oricãrui stat). Curentul de gândire ce susþine doar o mai accentuatã integrare, chiar ºi la nivel politic, fãrã a se ajunge însã la o structurã de tip federal în cadrul Uniunii Europene, nici mãcar nu preconizeazã dispariþia principalelor caracteristici ale statului, în aceasta viziune conservarea unei Legi fundamentale proprii pentru fiecare stat membru fiind de esenþa construcþiei europene.

În acest context, preocuparea României de a dispune de un instrument politic ºi juridic cât mai bine adaptat exigenþelor procesului de integrare ºi, mai ales, tuturor exigenþelor pe care le presupune calitatea de membru al Uniunii Europene departe de a fi una lipsitã de sens ne apare extrem de justificatã. Revizuirea însã trebuie sã fie una de substanþã care, pe de o parte sã rãspundã exigenþelor europene, iar pe de altã parte sã rãspundã necesitãþilor de pe plan intern.


III. PROCESUL REVIZUIRII CONSTITUÞIEI

A. Procedura revizuirii Constituþiei

6Conform procedurii prevãzute de Constituþia din 1991, iniþiativa revizuirii Legii fundamentale poate reveni fie Preºedintelui României la propunerea Guvernului, fie cel puþin unei pãtrimi din numãrul senatorilor sau al deputaþilor, fie la cel puþin 500.000 de cetãþeni cu drept de vot. Propunerea sau proiectul de revizuire a Constituþiei trebuie sã respecte limitele prevãzute pentru modificarea Legii fundamentale în actualul art.148 (caracterul naþional, independent, unitar ºi indivizibil al statului român, forma republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenþa justiþiei, pluralismul politic ºi limba oficialã, suprimarea drepturilor ºi a libertãþilor fundamentale sau a garanþiilor acestora). Dupã exprimarea unui aviz consultativ din partea Curþii Constituþionale, textul trebuie dezbãtut ºi votat, cu o majoritate de 2/3, în fiecare din cele douã Camere ale Parlamentului (care, în actualul sistem constituþional român, joacã rol de putere constituantã derivatã). În situaþia în care apar diferenþe de redactare între textele adoptate de cele douã Camere, se stabileºte o comisie de mediere, pentru a se ajunge la un text comun. Dacã acest lucru se reuºeºte la nivelul comisiei de mediere, textul se va supune aprobãrii întregului Parlament ºi, ulterior, va necesita aprobarea corpului electoral, prin organizarea unui referendum în maximum 30 de zile de la aprobarea legii în Parlament.

Actualul proces de revizuire a Constituþiei a început la iniþiativa Guvernului, susþinut puternic la nivelul Parlamentului de partidul de guvernãmânt, precum ºi de câteva din celelalte partide reprezentate în Parlament, având de asemenea participare din partea societãþii civile. El a parcurs toate etapele menþionate anterior, fireºti pentru adoptarea legii, cu singura adãugire a consistenþei ºi semnificativei intervenþii, pe tot parcursul procesului de revizuire, din partea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei. Atât înaintea deschiderii dezbaterilor din cadrul Camerei Deputaþilor, cât ºi din cadrul Senatului, Comisia a colectat toate propunerile de revizuire, a fãcut o primã triere a lor, a dat un prim aviz, de naturã tehnicã, cu privire la admisibilitatea lor ºi a pregãtit textul proiectului de revizuire ce a fost ulterior dezbãtut ºi votat de


17

fiecare Camerã în parte. La nivelul Comisiei au avut loc negocieri între reprezentanþii diferitelor partide politice sau ai societãþii civile pentru luarea în considerare sau includerea în cadrul proiectului de revizuire a propunerilor formulate de fiecare din aceºtia. Cel mai adesea, textul rezultat de la Comisie ºi supus atenþiei fiecãrei Camere a fost rezultatul unor acerbe negocieri politice. Tocmai de aceea, în cadrul dezbaterilor parlamentare, partidele politice nemulþumite deseori de rezultatul obþinut în cadrul acestei prime negocieri au re-adus în discuþie propuneri care nu trecuserã de Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei.

B. Avizul Curþii Constituþionale

Una din etapele obligatorii în procedura de revizuire a Constituþiei o reprezintã avizul Curþii Constituþionale, aceastã competenþã fiind de altfel

7singura pe care jurisdicþia constituþionalã o are din oficiu ºi o poate exercita cu privire la un proiect de revizuire a Constituþiei. Prin definiþie, un proiect de lege care vizeazã modificarea Constituþiei va contraveni sau cel puþin va fi diferit de prevederile Legii fundamentale în vigoare la momentul discutãrii sale în Parlament. Tocmai de aceea, Curtea Constituþionalã nu mai poate interveni ulterior, în procesul revizuirii, rolul sãu limitându-se la o simplã verificare tehnicã, de respectare a condiþiilor formale referitoare la iniþiativa revizuirii ºi a limitelor în care poate opera modificarea. Acesta a fost ºi motivul pentru care, în data de 24 septembrie 2003, adicã ulterior aprobãrii de cãtre Parlament a proiectului de lege cu privire la revizuirea Constituþiei, Curtea Constituþionalã a României a respins sesizarea care i-a fost adresatã de Partidul România Mare (PRM) ºi care viza unele pretinse încãlcãri ale textului Legii fundamentale, în special în ceea ce priveºte procedura adoptãrii acestei legi ºi unele prevederi din conþinutul sãu (referitoare la utilizarea limbii materne în justiþie). Cu privire la conþinutul juridic al legii de modificare a Constituþiei Curtea Constituþionalã nu are nici o competenþã, în aceastã materie singurele autoritãþi îndreptãþite sã se pronunþe fiind puterea constituantã derivatã (în cazul specific al României, Parlamentul ales democratic) ºi, în ultimã instanþã, poporul prin referendum. Curþii Constituþionale îi va reveni ulterior rolul de garant al noii versiuni a Legii fundamentale, pe care va trebui sã o accepte în varianta pe care cetãþenii au adoptat-o.

Curtea Constituþionalã a României s-a sesizat din oficiu în cursul lunii mai 2003 cu privire la proiectul legii de revizuire a Constituþiei ºi a publicat în Monitorul Oficial destul de repede, tot în luna mai, decizia sa cu valoare de


8aviz consultativ oferit puterii constituante derivate (adicã Parlamentului). În esenþã, Curtea a considerat cã procedura urmatã pentru iniþierea actualei modificãri a Constituþiei României respectã prevederile în vigoare. Cu privire la textul proiectului de revizuire, aºa cum a fost el dat publicitãþii în cursul lunii decembrie 2002, Curtea a considerat cã suprimarea unei garanþii a dreptului de proprietate (aþa cum era cazul conform alin. 7¹ al art. 41 din proiectul de revizuire a Constituþiei) este neconstituþionalã, la fel cum este ºi limitarea dreptului de acces la justiþie în raport cu hotãrârile Consiliului Suprem al Magistraturii; în rest, celelalte propuneri de modificare au fost considerate drept conforme actualelor prevederi ale Legii fundamentale referitoare la limitele revizuirii Constituþiei.

Ulterior acestei etape, Parlamentul României a fost sesizat pe cale oficialã de Preºedinte, la propunerea Guvernului, cu proiectul legii de revizuire a Constituþiei.

C. Dezbaterea proiectului legii de revizuire a Constituþiei la Camera Deputaþilor

Sesizarea Camerei Deputaþilor a avut loc pe 17 iunie 2003, dar, datoritã dezbaterilor parlamentare cu privire la noua componenþã a Guvernului, discuþiile au fost amânate cu douã zile. Preºedintele Camerei Deputaþilor a anunþat prelungirea sesiunii parlamentare de varã a Camerei cu una extraordinarã pentru a se putea finaliza dezbaterile cu privire la acest proiect de lege. În deschiderea dezbaterilor, pentru susþinerea proiectului legii constituþionale, Primul Ministru al României a declarat cã revizuirea Constituþiei atinge trei direcþii fundamentale: (i) democratizarea vieþii politice, bazatã pe (ii) un acord politic prealabil (datorat faptului cã toþi reprezentanþii partidelor politice au contribuit la procesul de modificare), în vederea (iii) adaptãrii României la contextul internaþional în care þãrile membre ale UE elaboreazã o nouã Constituþie Europeanã.

Cu toate acestea, la începutul dezbaterilor parlamentare acordul politic cu privire la necesitatea revizuirii Constituþiei pãrea departe de a fi un bun câºtigat; ºeful partidului de guvernãmânt s-a vãzut nevoit sã precizeze cã dezbaterile din Parlament ar trebui sã se limiteze doar la acele articole care au fost deja agreate în cadrul Comisiei de experþi ºi sã nu mai aducã pe tapet acele propuneri venite din partea fiecãrui partid politic ce nu au fost acceptate în cadrul negocierilor politice desfãºurate la nivel tehnic. De altfel, Primul Ministru a ameninþat cã dacã aceastã eventualitate se va produce totuºi, PSD este decis sã promoveze o revizuire a Constituþiei


19

exclusiv de naturã tehnicã, ce sã se limiteze doar la acele aspecte care privesc integrarea României în UE ºi alte structuri de cooperare internaþionalã. Cu toate acestea, consensul politic cu privire la procesul de revizuire în sine a fost realizat ºi, în ciuda boicotului practicat de PRM, care a refuzat sã participe la vot, deºi a formulat amendamente, la Camera Deputaþilor s-a votat un prim text al proiectului legii de revizuire a Constituþiei cu majoritatea necesarã în cadrul sesiunii extraordinare anunþate iniþial, fãrã mãcar a mai fi necesarã o prelungire a acesteia.

Principalele modificãri aduse Constituþiei la Camera Deputaþilor vizeazã garantarea dreptului la proprietate privatã, introducerea mandatului prezidenþial de cinci ani, eliminarea stagiului militar obligatoriu, eliminarea procedurii de mediere între cele douã Camere în cadrul adoptãrii legilor, restrângerea imunitãþii parlamentare, reorganizarea justiþiei, acordarea dreptului de a deþine proprietãþi imobiliare ºi strãinilor ºi adaptarea instituþiilor politice la exigenþele ce rezultã din procesul integrãrii în Uniunea Europeanã. De asemenea, proiectul de revizuire a Constituþiei prevede ºi scoaterea principalelor cãi de comunicaþie (cãi ferate, autostrãzi, etc.) din sfera proprietãþii publice.

Deºi reglementãrile referitoare la instituþia prezidenþialã iniþial nu fãceau parte din acordul politic, nefiind incluse nici în textul propus de Comisia Constituþionalã, în cadrul dezbaterilor de la Camera Deputaþilor s-a acceptat luarea în discuþie ºi a unei propuneri de prelungire a mandatului prezidenþial pânã la cinci ani. Aceastã propunere trebuie privitã în contextul mai larg al discuþiilor cu privire la necesitatea decalãrii alegerilor parlamentare de cele prezidenþiale. Meritã subliniat faptul cã ea se referã nu la actualul mandat prezidenþial, ci la cel care ar începe abia dupã alegerile viitoare (2004). O altã modificare demnã de semnalat este ºi cea referitoare la atribuþiile Preºedintelui României, care nu va mai putea revoca Prim Ministrul.

În ceea ce priveºte Parlamentul, deputaþii au hotãrât restrângerea imunitãþii parlamentare, în sensul cã urmãrirea penalã ºi trimiterea în judecatã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului se pot realiza ºi fãrã operaþiunea ridicãrii imunitãþii, în schimb percheziþionarea, reþinerea sau arestarea necesitã în continuare încuviinþarea Camerei din care parlamentarul face parte. În ceea ce priveºte atribuþiile celor douã Camere (ca ºi în privinþa imunitãþii parlamentare, de altfel), majoritatea PSD a impus o soluþie de compromis. Dacã PNL ºi PD propuneau o separare netã a competenþelor Camerelor în materie de legiferare, urmând ca Senatul sã decidã în probleme legate de


administraþie publicã localã, tratate internaþionale ºi numiri în funcþie, textul validat ºi de Comisia tehnicã s-a limitat doar la eliminarea procedurii de mediere, care îngreuna ºi întârzia procesul legislativ. Conform textului acceptat ºi de Comisia Constituþionalã, Camera Deputaþilor va fi sesizatã în primã lecturã cu legi privind sistemul de apãrare ºi securitate, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii (CSAT), învãþãmânt, administraþie, organizarea Societãþii Române de Televiziune, a Guvernului ºi a principalelor instituþii din justiþie, dupã care aceste proiecte vor fi trimise Senatului, care va avea ultimul cuvânt. Legile referitoare la alte domenii vor fi trimise în primã lecturã Senatului, decizia finalã aparþinând deputaþilor.

În paralel cu adoptarea proiectului de lege pentru revizuirea Constituþiei deputaþii au adoptat ºi textul de lege referitor la organizarea referendumului pentru adoptarea Constituþiei. Acest proiect de lege a fost pregãtit de aceeaºi Comisie Constituþionalã, care a lãsat un singur amãnunt neprecizat, data la care urma sã fie organizat referendumul. Stabilirea acestei date depindea de momentul la care revizuirea Constituþiei era aprobatã la Senat.

D. Dezbaterea proiectului legii de revizuire a Constituþiei la Senat

Preºedintele Senatului a anunþat, la rândul sãu, cã ºi Senatul României urma sã fie convocat în sesiune extraordinarã începând cu 25 august 2003, dupã ce proiectul legii constituþionale va fi fost dezbãtut de prima Camerã.

Anterior acestei etape, adicã pânã la 1 august 2003, senatorii au putut depune amendamente (au depus de altfel 233 de amendamente) la textul proiectului de revizuire a Constituþiei în varianta rezultatã din dezbaterile Camerei Deputaþilor, atât în numele grupurilor parlamentare cât ºi individual. Aºa cum era de aºteptat, grupurile parlamentare au depus în majoritate amendamente respinse la dezbaterile din Camerã. În mare, poziþiile susþinute intens de partidele politice, chiar dacã ele nu au întrunit votul majoritãþii deputaþilor, se referã la: (i) restrângerea la minim a sferei proprietãþii publice, (ii) obligativitatea prezenþei Primului Ministru ºi a miniºtrilor în Parlament pentru a rãspunde interpelãrilor, (iii) limitarea (chiar numericã - 12 pe durata unei sesiuni parlamentare, conform propunerii senatorului PNL Mircea Ionescu-Quintus) utilizãrii ordonanþelor de urgenþã (PNL ºi Partidul Democrat - PD), (i) limitarea fenomenului migraþiei parlamentare ºi (ii) impunerea unui nou principiu conform cãruia fondurile publice, taxele ºi impozitele sã fie utilizate doar în conformitate cu scopul pentru care au fost colectate (PD), eliminarea sintagmei „stat naþional” din articolul 1 din Constituþie (Uniunea Democratã Maghiarã din România -


21

UDMR).

Pe 4 august 2003 Comisia pentru revizuirea Constituþiei a început examinarea amendamentelor formulate de senatori la Legea fundamentalã ºi le-a încheiat pe data de 7 august, cu acceptarea unui numãr de 32 de amendamente. Meritã menþionat ºi faptul cã 11 amendamente au fost retrase de iniþiatorii lor pe parcursul negocierilor politice din cadrul Comisiei. Comisia a acceptat de asemenea ºi unele propuneri venite din partea Guvernului; dintre cele mai viu disputate trebuie amintite: (i) soluþionarea litigiilor rezultate din cercetãrile efectuate de organele de specialitate ale Curþii de Conturi nu tot de acest organism jurisdicþional, ci de instanþe judecãtoreºti, prin complete specializate ºi (ii) formularea adoptatã la

1Camera Deputaþilor cu privire la art.145 referitor la integrarea europeanã, în conformitate cu care garantarea obligaþiilor asumate în cadrul procesului de integrare europeanã se realizeazã nu doar de cãtre Preºedinte ºi Guvern, ci ºi prin autoritatea organelor judecãtoreºti. Raportul final al Comisiei tehnice a fost adoptat pe 8 august ºi a fost trimis Senatului în vederea dezbaterilor în plen. Pe ultima sutã de metri, deºi nu fãceau parte din acordul politic, au mai fost acceptate ca amendamente ºi prelungirea mandatului prezidenþial de la patru la cinci ani, precum ºi interdicþia pentru Preºedintele României de a îl revoca pe Primul Ministru.

Dezbaterile din Senat au început în cadrul unei sesiuni extraordinare pe 25 august 2003 ºi s-au finalizat destul de rapid prin adoptarea unui text care a cuprins totuºi unele divergenþe faþã de cel adoptat la Camerã. Discuþiile de la Senat au vizat ºi unele amendamente originale, cum ar fi cel venit din partea senatorului PSD Adrian Pãunescu ºi calificat drept populist de cãtre societatea civilã ºi presã referitor la asigurarea de cãtre stat a unor burse sociale de studiu pe toatã durata ºcolarizãrii pentru copiii ºi tinerii proveniþi din familii defavorizate. Un alt amendament interesant este ºi cel formulat de senatorul Antonie Iorgovan care deschidea posibilitatea creãrii de regiuni ca persoane de drept public, respins însã în urma dezbaterilor, deºi a fost susþinut de opoziþie (PD). Obligativitatea stagiului militar obligatoriu a trezit interesul senatorilor, dar nu a obþinut numãrul de voturi necesar pentru a fi menþinutã în textul constituþional. În schimb, dezbateri aprinse au fost provocate de numeroasele amendamente referitoare la combaterea „turismului” sau a „traseismului” politic în Parlament, cea mai radicalã dintre propuneri - pierderea automatã a mandatului de parlamentar de cãtre cel care aderã la un alt partid politic decât cel pe listele cãruia a fost ales - venind din partea PD ºi cãzând la vot dupã discuþii aprinse. Un alt amendament respins în cadrul discuþiilor din Senat a vizat ºi introducerea obligativitãþii votului cu sancþiuni ce ar fi urmat sã fie stabilite prin legea


electoralã.

În esenþã, textul proiectului de revizuire a Constituþiei adoptat la Senat aduce destul de puþine lucruri în plus faþã de cel al Camerei. Au fost mai bine precizate condiþiile în care se poate lua mãsura arestãrii preventive ºi s-au detaliat condiþiile procedurale pentru efectuarea percheziþiilor, s-a limitat imunitatea parlamentarã în sensul cã parlamentarii pot fi traºi la rãspundere penalã pentru actele ºi faptele care nu au legãturã cu exercitarea mandatului, a fost menþinutã vârsta eligibilitãþii pentru senatori la 35 de ani, s-a precizat cã ordonanþele de urgenþã intrã în vigoare numai dupã supunerea lor spre aprobare uneia din cele douã Camere ºi publicarea lor în Monitorul Oficial, iar dacã aprobarea nu intervine în termen de 30 de zile de la supunerea spre aprobare ordonanþa se considerã aprobatã, s-a adãugat la lista drepturilor fundamentale ale cetãþenilor ºi cel la pensii ºi asigurãri sociale private, s-a precizat cã fondurile speciale constituite din taxe nu pot fi utilizate decât în conformitate cu destinaþia pentru care au fost constituite, s-a garantat accesul la culturã ºi s-a prelungit durata mandatului Avocatului Poporului de la 4 la 5 ani. O noutate este ºi menþionarea în versiunea de la Senat a Revoluþiei din 1989 în cuprinsul art.1 alineatul 3.

Textul a fost adoptat la 1 septembrie 2003 cu votul a 103 senatori din totalul de 140, senatorii PRM retrãgându-se din salã argumentând cã sunt nemulþumiþi de adoptarea textului referitor la utilizarea limbii materne în justiþie ºi cã modificarea legii fundamentale este inutilã de vreme ce, o datã cu intrarea în Uniunea Europeanã, România va trebui oricum sã adopte Constituþia Europeanã. Cu privire la utilizarea limbii materne în justiþie de cãtre persoanele aparþinând minoritãþilor naþionale trebuie precizat cã dezbaterile au fost extrem de aprinse, ajungându-se pânã la retrimiterea textului la Comisia Constituþionalã. Soluþia de compromis la care s-a ajuns face trimitere ºi la posibilitatea de a folosi serviciile unui interpret, dar precizeazã ºi cã prin exercitarea acestui drept nu se va împiedica buna administrare a justiþiei ºi nu se va ajunge la cheltuieli suplimentare pentru cei interesaþi.

În paralel cu adoptarea proiectului de lege pentru revizuirea Constituþiei senatorii au adoptat (pe data de 5 septembrie 2003) ºi textul de lege referitor la organizarea referendumului pentru adoptarea Constituþiei. Data provizorie stabilitã pentru organizarea referendumului a rãmas de altfel ºi cea finalã, 19 octombrie 2003.


23

E. Medierea

În urma votului final asupra textului proiectului de revizuire a Constituþiei de la Senat au rãmas în divergenþã un numãr de 41 de articole adoptate diferit de cele douã camere.

Pentru adoptarea unui text unic de revizuire a Constituþiei în data de 2 septembrie 2003 s-a constituit o Comisie de Mediere formatã din deputaþii Valer Dorneanu, Acsinte Gaspar ºi Ioan Neagu (PSD), Valeriu Stoica (PNL), Emil Boc (PD), Attila Varga (UDMR) ºi Varujan Pambuccian (din partea minoritãþilor naþionale) ºi din senatorii Ion Predescu, Doru Ioan Tãrãcilã, Adrian Pãunescu ºi Octavian Opriº (PSD), Mircea Ionescu-Quintus (PNL), Petre Roman (PD) ºi Peter Eckstein Kovacs (UDMR).

Într-un interval de timp extrem de scurt (o sãptãmânã) Comisia a analizat ºi aprobat un text comun, în care cea mai mare parte a soluþiilor finale au fost inspirate de textele adoptate la Senat (36 de texte finale ale Senatului, 2 texte finale ale Camerei Deputaþilor ºi 3 articole a cãror formulare finalã a fost stabilitã de membrii Comisiei de Mediere).

Raportul Comisiei de Mediere împreunã cu noul text al proiectului Legii de revizuire a fost supus spre aprobare fiecãreia din cele douã Camere ale Parlamentului. În ºedinþe separate, în data de 18 septembrie 2003, Camerele Parlamentului au adoptat proiectul legii de revizuire a Constituþiei cu majoritatea necesarã de douã treimi din numãrul membrilor lor.

Ulterior adoptãrii raportului de mediere atât Primul Ministru, cât ºi Preºedintele ºi-au exprimat public satisfacþia de a vedea încheiatã faza parlamentarã a procedurii de revizuire a Constituþiei ºi au adus mulþumiri Comisiei Constituþionale care a contribuit la ceea ce ei au numit un adevãrat succes. Preºedintele României a solicitat chiar mijloacelor mass-media sã popularizeze cât mai amplu procesul revizuirii Constituþiei ºi sã sprijine campania de publicitate pentru referendumul care va avea loc pe 19 octombrie 2003.

F. Controlul Curþii Constituþionale

În data de 22 septembrie 2003 grupul parlamentar al Partidului România Mare (71 deputaþi), a atacat în faþa Curþii Constituþionale Legea de revizuire a Constituþiei, aºa cum a rezultat aceasta din dezbaterile parlamentare, motivând cã ea încalcã prevederile constituþionale referitoare la limitele revizuirii (art.148 alin.1) prin aceea cã prevede posibilitatea utilizãrii limbii


materne în faþa instanþelor judecãtoreºti pentru cetãþenii aparþinând minoritãþilor naþionale ºi cã prevede ca ministrul justiþiei ºi procurorul general sã fie membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constituþionalã a respins aceastã sesizare pe motive procedurale, nediscutând ºi fondul cauzei, adicã motivele pentru care a fost atacatã legea. Astfel, Curtea Constituþionalã a precizat cã ea nu poate fi sesizatã pe calea unui control prealabil de constituþionalitate în condiþiile art.144 lit.a) din Constituþie, întrucât aceastã procedurã prevede sesizarea Curþii între momentul adoptãrii legii de cãtre Parlament ºi cel al promulgãrii legii de cãtre Preºedinte, or, legile constituþionale nu mai cunosc ºi faza promulgãrii, validarea lor prin referendum fãcând inutilã aceastã confirmare a respectãrii procedurale care este promulgarea. Prin urmare, în conformitate cu litera dar ºi cu spiritul art.144 alin.1 teza finalã, Curtea nu se poate pronunþa decât pe calea auto-sesizãrii, din oficiu, cu privire la orice lege de revizuire a Constituþiei, iar acest lucru a fost deja fãcut înaintea dezbaterii parlamentare.

Decizia Curþii Constituþionale este valabilã în ceea ce priveºte respingerea sesizãrii primite pentru motivele procedurale menþionate, însã ea nu rãmâne la fel de valabilã ºi în ceea ce priveºte fondul cauzei, cãci, aºa cum ea însãºi preciza, ea trebuia sã se sesizeze din oficiu cu privire la forma finalã a legii. Avizul consultativ pe care ea l-a formulat anterior intrãrii proiectului de lege în dezbaterea parlamentarã identificase unele probleme de constituþionalitate, iar în virtutea rolului sãu de gardian al Constituþiei ºi al supremaþiei acesteia, ea ar fi trebuit sã verifice, din oficiu, în ce mãsurã Parlamentul ºi-a însuºit observaþiile pe care le formulase cu ocazia primei verificãri ºi în ce mãsurã nu au mai fost aduse ºi alte încãlcãri limitelor revizuirii Constituþiei. Ignorând însãºi funcþia sa principalã, aceea de autoritate însãrcinatã cu controlul constituþionalitãþii legilor, Curtea nu a fãcut altceva decât sã îºi limiteze pe viitor atât importanþa în peisajul instituþional românesc, cât ºi câmpul competenþelor, în totalã contradicþie cu dispoziþiile exprese ale Legii fundamentale.

Legea de revizuire a Constituþiei României a fost publicatã în Monitorul Oficial nr.669 din 22 septembrie 2003.

F. Referendumul pentru adoptarea Constituþiei revizuite

Ultima etapã în adoptarea Legii de revizuire a Constituþiei a constituit-o organizarea ºi desfãºurarea referendumului pe 19 - 20 octombrie 2003, rezultatul acestuia consfinþind noua Constituþie. Datoritã complexitãþii


25

desfãºurãrii campaniei de informare, a legiferãrii referendumului precum ºi a evenimentelor petrecute în cele douã zile ale votãrii, raportul de faþã a dedicat un capitol special acestor aspecte (Capitolul V).


IV. DEZBATEREA ACTUALÃ ASUPRA REVIZUIRII CONSTITUÞIEI. PRINCIPALE TEME AFLATE ÎN DISCUÞIE

A. Analize ºi comentarii cu privire la temele revizuite

Dupã cum s-a menþionat anterior necesitatea revizuirii s-a fãcut remarcatã fie datoritã existenþei unor reglementãri neadaptate contextului social, fie datoritã unei deficiente aplicãri anterioare a unora din textele Constituþiei, fie datoritã imperativului aderãrii României la structuri de integrare ºi cooperare internaþionale. Nu în ultimul rând trebuie menþionate ºi unele puternice miºcãri de lobby, unele modificãri rezultând din solicitãri exprese a unor grupuri de interese (politice, sociale, etc.), precum ºi interese de tip politicianist, cu puternicã tendinþã populistã, unele modificãri fiind în exclusivitate expresia încercãrii de a pregãti campania electoralã din 2004.

O analizã tematicã a principalelor aspecte vizate de actualul proces de revizuire a Constituþiei permite urmãtoarea grupare a propunerilor de modificare: (acestea sunt însoþite de scurte comentarii asupra modului de elaborare ºi a oportunitãþii lor acolo unde aceste precizãri au fost necesare).

Prevederi referitoare la protecþia drepturilor ºi libertãþilor fundamentaleMajoritatea opiniilor exprimate în legãturã cu procesul de revizuire conduc la ideea cã acest capitol a beneficiat de cele mai multe îmbunãtãþiri. Acestea au fost unele de substanþã contribuind în mod real la democratizarea societãþii româneºti din punctul de vedere al libertãþilor individuale. Printre cele mai importante teme revizuite la acest capitol se numãrã: garantarea dreptului la proprietate, emiterea mandatului de arestare, dreptul minoritãþilor de a se exprima în limba maternã în administraþie ºi justiþie. O prezentare detaliatã include urmãtoarele aspecte:

acces egal la funcþii ºi demnitãþi publicefuncþiile ºi demnitãþile publice, civile sau militare, pot fi deþinute de cetãþenii români cu domiciliul în þarã - Eliminarea condiþiei ca funcþionarii publici sã deþinã în exclusivitate cetãþenia românã reprezintã o modificare necesarã


27

în perspectiva integrãrii europene, care nu merge însã pânã la capãt în materie, astfel încât, dupã integrarea României în UE, sã permitã deþinerea funcþiilor publice de orice cetãþean al UE, indiferent de faptul cã acesta are sau nu ºi cetãþenia românã. Modificarea fusese sugeratã ºi de dezbaterile din cadrul Forumului Constituþional. Cu siguranþã cã ulterior integrãrii în UE va fi necesarã o nouã modificare a acestui articol.

egalitatea de ºansestatul garanteazã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi în ocuparea funcþiilor ºi demnitãþilor publice - Modificarea a fost sugeratã de dezbaterile din cadrul Forumului Constituþional ºi însuºitã ca atare de Comisia Constituþionalã ºi de partidele politice.

prioritatea reglementãrilor internaþionalereglementãrile internaþionale continuã sã aibã prioritate faþã de cele interne, cu excepþia cazului în care Constituþia sau legile interne conþin dispoziþii mai favorabile - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

dreptul la un proces echitabilpãrþile au dreptul la un proces echitabil, desfãºurat într-un termen rezonabil - Modificare destul de vagã, chiar în condiþiile în care copiazã prevederea corespunzãtoare a articolului 6 din Convenþia Europeanã pentru salvgardarea drepturilor ºi a libertãþilor cetãþeneºti, pentru aplicarea cãreia va fi necesarã nu doar prevederea expresã ca atare a termenului rezonabil, ci mai ales interpretarea ºi utilizarea practicii stabilite de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Modificarea nu va putea în nici un caz absolvi autoritãþile statului român de rãspunderea ce le revine în faþa organismelor jurisdicþionale ale Convenþiei Europene a Drepturilor Omului.

jurisdicþiile administrativejurisdicþiile speciale administrative sunt facultative ºi gratuite - Modificare inutilã întrucât nu face decât sã codifice la nivel constituþional, deºi conþinutul reglementãrii nu justificã o normã cu aceastã forþã juridicã, o stare de fapt existentã în realitate dintotdeauna.

libertatea individualã - emiterea mandatului de arestarenumai judecãtorii au dreptul de a emite mandate de arestare, cu durata maximã de 30 de zile, doar în cursul procesului penal; în cursul urmãririi penale prelungirea mandatului de arestare se poate face doar de judecãtor ºi numai pentru câte cel mult 30 de zile, fãrã ca durata totalã sã depãºeascã un termen rezonabil ºi în nici un caz 180 de zile; în faza de judecatã instanþa este obligatã sã verifice periodic ºi nu mai târziu de 60 de zile legalitatea ºi


temeinicia arestãrii; eliberarea persoanei este obligatorie dacã au dispãrut motivele pentru care a fost operatã arestarea - Modificare parþial necesarã în virtutea numeroaselor recente condamnãri pe care România le-a suportat din partea Curþii Europene a Drepturilor Omului pentru posibilitatea consacratã ºi la nivel constituþional ca mandatele de arestare preventivã sã fie emise ºi de procurori ºi nu doar de judecãtori. Modificare este însã defectuos redactatã, întrucât limitarea duratei arestãrii preventive nu este necesarã ºi nici nu este impusã de vreo reglementare internaþionalã în materie. Articolul 23 din Constituþie se transformã astfel într-un articol de Cod de procedurã penalã, fãrã a mai avea supleþea necesarã prevederilor constituþionale care ar trebui sã se limiteze doar la stabilirea cadrului juridic general, lãsând legiuitorului obiºnuit grija precizãrii detaliilor.

inviolabilitatea domiciliului percheziþiile pot fi hotãrâte doar de judecãtori - Modificare necesarã atât din perspectiva unei mai bune precizãri a limitelor juridice stabilite pentru intervenþia statului în viaþa cetãþeanului, cât ºi din perspectiva importantelor schimbãri intervenite pe calea prezentei revizuirii a Constituþiei în structura ºi statutul corpului magistraþilor (dacã în virtutea actualului text al Constituþiei în corpul magistraþilor se includeau ºi judecãtorii ºi procurorii, substanþialele modificãri aduse textelor ce se referã la justiþie fac posibilã diferenþierea netã între procurori ºi judecãtori, cu atribuirea în exclusivitate judecãtorilor a rolului de garant al libertãþilor ºi drepturilor cetãþenilor ºi cantonarea procurorilor în rolul de simplu apãrãtor al legalitãþii ºi ordinii de drept).

dreptul la informaþie dreptul la informaþie nu trebuie sã prejudicieze mãsurile de protecþie a tinerilor sau securitatea naþionalã - Modificare meþionatã ºi în cadrul Forumului constituþional ºi preluatã ca atare.

dreptul la învãþãturã învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în unitãþi de stat, particulare ºi confesionale, în condiþiile legii; statul acordã burse sociale de studii copiilor ºi tinerilor proveniþi din familii defavorizate ºi celor instituþionalizaþi, în condiþiile legii - Modificare neinspirat formulatã, caracterizatã ca atare ºi de Curtea Constituþionalã, care nu utilizeazã un criteriu uniform pentru clasificarea formelor de învãþãmânt. Reprezintã de asemenea o adãugire de ultim moment cu pronunþat caracter populist, atenuatã prin trimiterea la o lege de aplicare.


29

accesul la culturãaccesul la cuturã este garantat, libertatea persoanei de a îºi dezvolta spiritualitatea nu poate fi îngrãditã, statul trebuie sã asigure pãstrarea identitãþii spirituale ºi promovarea valorilor culturale ale României în lume. Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

dreptul la un mediu sãnãtosstatul recunoaºte oricãrei persoane dreptul la un mediu înconjurãtor sãnãtos ºi asigurã cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept - În ciuda avizului exprimat de Curtea Constituþionalã care precizase cã menþionarea unui astfel de drept va necesita ºi precizarea unor garanþii juridice concrete, s-a prevãzut un drept fundamental care are drept titulari orice persoane, nu doar cetãþenii români, pentru care însã nu au fost prevãzute decât garanþii de ordin instituþional.

drepturile politicecandidaþii la funcþii specifice instituþiilor reprezentative ale statului vor trebui sã aibã împliniþi cel puþin 23 de ani pentru Camera Deputaþilor, cel puþin 33 de ani pentru Senat ºi cel puþin 35 de ani pentru Preºedinte - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

rolul patronatelororganizaþiile patronale au primit recunoaºtere constituþionalã ºi sunt tratate pe picior de egalitate cu sindicatele - Modificarea a fost susþinutã ºi în cadrul Forumului Constituþional. Ea vine ca o contra-pondere faþã de caracterul vãdit social al unor dispoziþii ale Legii fundamentale revizuite.

dreptul la muncãgarantarea dreptului la muncã în varianta sa liberalã, de libertate a alegerii ºi nu în cea democrat-socialã, de obligaþie pentru stat de a asigura un loc de muncã fiecãruia, se menþine; mãsurile de protecþie socialã au fost îmbogãþite cu formarea profesionalã -- Modificare cu caracter social, ce tinde sã o echilibreze pe cea de la articolul anterior, dar care pune în sarcina angajatorilor obligaþia de a asigura formarea profesionalã a angajaþilor lor.

protecþia proprietãþii privateproprietatea privatã este garantatã, exproprierea bazatã pe criterii etnice, religioase, politice sau de altã naturã este interzisã - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.


rãspunderea statutului în procesele civilestatul este rãspunzãtor atât pentru erorile din procesele civile, cât ºi din procesele penale, ceea ce nu exclude rãspunderea personalã a judecãtorilor care au acþionat cu rea-credinþã sau gravã neglijenþã - Modificare inutilã ºi chiar nocivã, în mãsura în care asumarea de cãtre stat a rãspunderii pentru erorile din procesele civile riscã sã aducã vistieria statului în stare de faliment. Prevederea a fost defectuos redactatã întrucât asumarea rãspunderii statului pentru erori judiciare din trecut nu mai este posibilã, în virtutea principiului neretroactivitãþii legii. Modificarea a fost solicitatã ºi prin raportul Forumului Constituþional, fiind consideratã un paliativ mai ales de acele persoane care au fost afectate de mãsuri de naþionalizare din trecut.

libertatea economicãaccesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniþiativã ºi exercitarea acestora în condiþiile legii sunt garantate - Modificare solicitatã ºi de unii participanþi la Forumul Constituþional, care se înscrie în seria celor care pun permanent în balanþã tendinþele liberale cu cele de tip social, dar care riscã sã ramânã goalã de conþinut întrucât garantarea liberei iniþiative în condiþiile legii era starea de fapt existentã ºi anterior apariþiei acestei norme constituþionale; simpla menþionare în textul constituþional a unei realitãþi nu este suficientã pentru transformarea acesteia.

asistenþa socialãcetãþenii au dreptul la orice forme de asigurãri sociale, publice sau private, precum ºi la mãsuri de asistenþã socialã, potrivit legii - Modificare ce se înscrie în cadrul aceluiaºi echilibru dintre prevederile sociale ºi cele liberale, dar care se referã la ambele, întrucât permite expres existenþa unor forme de asigurãri sociale private alãturi de cele publice ºi menþioneazã distinct mãsurile de asistenþã socialã.

protecþia persoanelor cu handicapse corecteazã exprimãri care nu mai sunt considerate „politically correct”, transformând persoanele handicapate în persoane cu handicap - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

restrângerea exerciþiului drepturilor fundamentalerestrângerea exerciþiului unor drepturi fundamentale poate opera doar pentru cauze absolut necesare într-o societate democraticã ºi nu poate conduce la discriminãri - Una din propunerile formulate de raportul final al Forumului Constituþional a fost ºi eliminarea completã a posibilitãþii restrângerii exerciþiului unor drepturi, numai cã în varianta rezultatã din


31

lucrãrile Comisiei Constituþionale aceastã soluþie legislativã a fost menþinutã ºi însoþitã de unele condiþii suplimentare.

obligativitatea serviciului militarobligaþiile militare ale cetãþenilor români vor fi reglementate printr-o lege organicã - Caracterul obligatoriu al serviciului militar pentru bãrbaþi a fost eliminat. În ciuda aprinselor discuþii iscate de acest text, mai ales la iniþiativa reprezentantului PD, vizând posibilitatea dispensãrii totale de serviciul militar, textul proiectului de lege a rãmas în forma stabilitã iniþial de membrii Comisiei. ªi în raportul final al Forumului Constituþional s-a regãsit ideea eliminãrii complete a obligativitãþii serviciului militar, însã atât la nivelul Comisiei cât ºi în urma dezbaterilor din Parlament textul a fost menþinut.

Avocatul PoporuluiAvocatul Poporului poate fi sesizat doar cu cereri provenind de la persoane fizice, nu ºi de la persoane juridice; el poate fi asistat de doi adjuncþi, durata mandatului a fost prelungitã de la 4 la 5 ani, iar atribuþia numirii sale datã în competenþa Parlamentului în ansamblu- Modificare parþial ne-necesarã, întrucât parte din respectivele prevederi se regãsesc deja în legea organicã ce reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Avocatului Poporului. Meritã menþionat aici ºi faptul cã una din propunerile Forumului Constituþional a fost aceea de a se elimina din Constituþie orice referire la instituþia Avocatului Poporului (mergând pânã la eliminarea completã a chiar instituþiei din peisajul juridic românesc), fapt ce ar putea indica fie o grefã nereuºitã a Ombudsman-ului în sistemul juridic românesc, fie o dificilã adaptare a unei instituþii juridice cu totul strãinã de mentalitãþile societãþii româneºti, fie un început de activitate mai puþin vizibil sau anevoios al Avocatului Poporului. În schimb, prelungirea mandatului Avocatului Poporului se poate dovedi o modificare inspiratã, în mãsura în care acest lucru pune la adãpost numirea Avocatului Poporului de influenþele politice ale ciclurilor electorale.

iniþiativa legislativã cetãþeneascãnumãrul minim de cetãþeni ce pot iniþia o propunere legislativã a fost redus de la 250.000 la 100.000 - Modificare sugeratã prin raportul final al Forumului Constituþional ºi însuºitã ca atare. Soluþia gãsitã poate fi încã discutatã, dar meritã subliniat faptul cã ea se înscrie în trendul general al actualei revizuirii constituþionale care tinde sã creeze un cadru cât mai favorabil pentru participarea cetãþenilor la viaþa publicã.


folosirea limbilor minoritãþilor în administraþie ºi justiþieactele juridice ºi procedurile în faþa autoritãþilor administraþiei publice locale pot fi realizate ºi în limbile minoritãþilor naþionale, în conformitate cu prevederile unei viitoare legi organice - Modificare intens solicitatã de UDMR ºi acceptatã cu mare greutate de celelalte partide parlamentare ca rezultat al negocierilor politice.

o lege organicã va preciza în ce condiþii cetãþenii aparþinând unor minoritãþi naþionale vor avea dreptul de a depune acte scrise în limba maternã în relaþiile cu autoritãþile judecãtoreºti ºi dreptul acestora de a folosi un interpret, fãrã ca prin aceasta sã fie provocate cheltuieli suplimentare celor interesaþi (amendament la art. 127) - Modificarea înseamnã mai mult decât dreptul de a se exprima în limba maternã în faþa autoritãþilor judecãtoreºti, prin intermediul unui translator asigurat gratuit ºi din oficiu (prevedere existentã deja în actualul text al Constituþiei ºi în deplinã concordanþã cu exigenþele pactelor ºi tratatelor internaþionale în materie), ea riscã sã ridice dificultãþi insurmontabile în practicã, punerea sa în aplicare fiind cvasi-imposibilã în actuala formulare.

drepturile cetãþenilor UE rezidenþi pe teritoriul Românieidreptul de a vota în alegerile locale ºi în cele organizate pentru alegerea Parlamentului European a fost acordat tuturor cetãþenilor UE rezidenþi pe teritoriul þãrii, dupã integrarea României în UE - Prevedere necesarã ºi obligatorie pentru toate þãrile candidate la UE în virtutea acquis-ului comunitar, care trebuie acceptat ºi aplicat ca atare ºi de la început de cãtre þãrile care vor sã devinã membre ale UE.

Prevederi referitoare la organizarea ºi funcþionarea autoritãþilor publiceÎn general, sursa nemulþumirilor legate de procesul de revizuire a Constituþiei, a reprezentat-o reglementarea capitolului privind relaþia dintre autoritãþi. Anunþat iniþial ca un punct central de dezbatere, negociere ºi reglementare, acest capitol s-a dovedit a fi abordat superficial, rezistenþa partidelor de opoziþie fiind în cele din urmã nesemnificativã. Prin urmare, probleme esenþiale cum sunt cele legate de delimitarea atribuþiilor celor douã Camere, regimul ordonanþelor de urgenþã au fost, fie ignorate, fie neadecvat reglementate. Temele reglementate pot fi caracterizate astfel:

principiul separaþiei puterilor în statreferinþa expresã la principiul separaþiei puterilor în stat - Modificare ne-necesarã, cu atât mai mult cu cât teoria separaþiei puterilor în stat nu mai


33

reprezintã astãzi decât un reper doctrinar depãºit de evoluþia socialã, vehement criticat de juriºti, dar care are încã o puternicã rezonanþã socialã. Includerea sa printre trãsãturile statului reprezintã o eroare din punctul de vedere al tehnicii legislative, ea nu va avea nici o influenþã cu privire la funcþionarea în concret a instituþiilor statului. Modificarea a fost intens solicitatã de unele partide politice (dintre care PNL cu precãdere).

suveranitatea naþionalãsuveranitatea naþionalã se exercitã de naþiune prin organele sale reprezentative, alese prin alegeri libere, periodice ºi corecte - Precizarea principalelor caracteristici ale alegerilor poate fi consideratã ca un stimulent pentru o viaþã politicã mai activã ºi mai corectã, dar nu poate afecta procesul democratic electoral în sine.

solidaritatea poporului românstatul român se bazeazã nu doar pe unitatea, ci ºi pe solidaritatea poporului român - Modificarea referitoare la solidaritatea socialã poate fi uºor argumentatã prin importanþa sporitã pe care conceptele de solidaritate ºi protecþie socialã le au în cadrul construcþiei ºi integrãrii europene, dar ºi prin prisma doctrinei partidului de guvernãmânt.

restrângerea imunitãþii parlamentareImunitatea parlamentarã a fost redusã din punct de vedere procedural ºi de conþinut. Astfel, ea protejeazã parlamentarul, ºi prin asimilare de regim juridic ºi pe Preºedintele României, numai pentru opiniile ºi votul exprimat în exercitarea mandatului ºi nu se mai extinde ºi la alte fapte ce nu au legãturã cu mandatul reprezentativ; de asemenea, ea este limitatã doar la rãspunderea penalã ºi nu o mai include ºi pe cea contravenþionalã - Modificare binevenitã în contextul general în care autoritãþile statului tind sã devinã, din perspectivã democraticã, tot mai responsabile în faþa cetãþeanului, fapt ce ar trebui sã determine ºi o restrângere a imunitãþilor ce protejeazã membrii Parlamentului de rãspunderea ce le incumbã pentru acte ºi fapte care nu au nici o legãturã cu exercitarea mandatului primit de la cetãþeni.

atribuþiile celor douã Camere ale Parlamentuluidiferenþierea competenþelor celor douã Camere ale Parlamentului ºi uºoara reducere a domeniilor în care reunirea celor douã camere este obligatorie, în paralel cu eliminarea procedurii de mediere, au fost însoþite de stabilirea unor limite de timp pentru examinarea proiectelor de legi în prima lectura (45 de zile pentru legile obiºnuite, 60 de zile pentru coduri de mai mare anvergurã). Dacã aceste termene sunt depãºite, proiectele de legi vor fi


considerate ca adoptate tacit ºi vor fi automat trimise celeilalte camere spre dezbatere; cea de-a doua camerã decide în mod definitiv cu privire la respectivul proiect de lege. Domeniul legii organice se vede puþin redus - La indisolubila problemã a bicameralismului perfect consacrat de actuala Constituþie, soluþia propusã prin textul aflat în dezbatere este doar una parþialã, ea trebuind în mod necesar sã fie completatã ºi cu o revizuire a legilor electorale. Totuºi, diferenþierea competenþelor celor douã Camere este un prim pas salutar, iar micile modificãri ce þin de tehnica legiferãrii sunt de naturã sã urgenteze procedura adoptãrii legilor, în paralel cu oferirea unor soluþii de celeritate pentru eventualele blocaje ce ar putea apãrea datoritã menþinerii structurii bicamerale a Parlamentului. Trebuie menþionat în acest context cã una din principalele doleanþe ale cetãþenilor, aºa cum se regãseºte ea în concluziile Forumului Constituþional, a fost aceea de revenire la un sistem monocameral, iar, în situaþia în care totuºi s-ar menþine bicameralismul, acesta sã fie clar diferenþiat.

intrarea în vigoare a legilorlegile se publicã în Monitorul Oficial ºi intrã în vigoare la 3 zile de la data publicãrii - Modificare mai mult decât salutarã, întrucât permite o mai bunã aplicare a legilor, evitând situaþii, relativ deseori produse în trecut, în care judecãtori ce intrau în sedinþe de judecatã dimineaþa la ora 8:30 nu puteau în mod obiectiv sã cunoascã legi, noi sau modificate, care ar fi fost publicate în chiar ziua respectivã ºi erau aplicabile cazurilor deduse judecaþii lor.

durata mandatului prezidenþialdurata mandatului prezidenþial va fi diferitã de cea a mandatului parlamentar ºi anume de 5 ani - Modificare apãrutã pe parcursul dezbaterilor de la Camera Deputaþilor, agreatã ºi la Senat, salutarã în ideea garantãrii unei continuitãþi a instituþiei statale, destul de serios uitatã în anterioara redactare a Constituþiei, ce prevedea o întrerupere a principalelor instituþii rezultate prin votul direct al cetãþenilor o datã la patru ani.

punerea sub acuzare a Preºedintelui Românieipunerea sub acuzare a Preºedintelui poate fi hotãrâta de Camera Deputaþilor si Senat în sedinta comuna, cu votul a doua treimi din numãrul parlamentarilor; ea determina suspendarea de drept a Preºedintelui; competenta de judecata aparþine Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie - Modificare necesarã în mãsura în care procedurile referitoare la angajarea rãspunderii Preºedintelui nu erau precizate anterior, regulile aplicabile fiind prin asimilare, cele referitoare la membrii Parlamentului.


35

modificarea structurii Guvernuluischimbarea compunerii Guvernului care presupune ºi o schimbare a structurii sale politice nu poate fi fãcutã decât cu aprobarea Parlamentului, la propunerea Primului Ministru, prin numirea unor noi miniºtri de cãtre Preºedintele României; Preºedintele nu poate însã propune schimbarea Primului Ministru - Adãugare menitã sã pãstreze esenþa semi-prezidenþialã a regimului politic român, prin participarea la orice luare de decizii cu privire la structura Guvernului atât a Primului Ministru cât ºi a Preºedintelui, cu necesara aprobare a Parlamentului.

moþiunioricare din cele douã Camere ale Parlamentului poate adopta moþiuni simple, prin care sã îºi precizeze poziþia în probleme legate de politica internã sau internaþionalã sau care au fãcut obiectul unei interpelãri - Modificarea nu este una de esenþã, ea permite continuarea unei proceduri parlamentare normale pentru toate adunãrile reprezentative, dar care nu are nici un fel de consecinþe asupra Guvernului.

angajarea rãspunderii Guvernuluiangajarea rãspunderii Guvernului pentru un proiect de lege conduce la adoptarea respectivului proiect doar cu amendamentele propuse de Parlament ºi acceptate de Guvern - Modificare menitã sã raþionalizeze regimul politic ºi sã netezeascã unele din asperitãþile brutalei proceduri de angajare a rãspunderii Guvernului, prin care, în fapt, Guvernul ameninþã propria majoritate parlamentarã ce nu pare sã îl mai susþinã eficient.

regimul ordonanþelor de urgenþãadoptarea ordonanþelor de urgenþã este permisã numai în cazuri excepþionale, care nu suferã amânare, dar Guvernul trebuie sã motiveze urgenþa. Cu toate acestea, dacã prima Camerã sesizatã cu aprobarea unei astfel de ordonanþe nu o adoptã într-un interval de 30 de zile, ordonanþa se considerã adoptatã ºi va fi transmisã celei de-a doua Camere. Parlamentul va trebui sã dezbatã în procedura de urgenþã astfel de ordonanþe. Ordonanþele de urgenþã cuprinzând reglementãri de domeniul legii organice trebuie adoptate cu majoritatea prevãzutã la art.74 alin.1 - Modificare absolut necesarã în contextul legislativ românesc, în care instabilitatea legislativa era dublatã de competenþele în materie de reglementare primarã ale Guvernului, care cel mai adesea abuza de ele, însã defectuos realizatã. Compromisul politic nu a permis interdicþia intervenþiei prin ordonanþe de urgenþã în domeniul legilor organice ºi a limitat destul de mult anvergura modificãrii. Meritã menþionat în acest context ºi faptul cã una din propunerile viu susþinute ale Forumului


Constituþional a fost necesitatea de a se preciza exact situaþiile în care se pot emite ordonanþe de urgenþã ºi de a se reglementa la nivel constituþional efectele juridice produse de astfel de acte normative, propunere însã care nu a fost acceptatã încã din faza negocierilor dintre partidele politice parlamentare. Singurul lucru obþinut a fost precizarea din noul alineat final al art.114, care precizeazã cã legea de aprobare sau respingere a ordonanþei se vor preciza ºi mãsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanþei.

principiile administraþiei publice localeadministraþia localã are la bazã principiul autonomiei ºi desconcentrãrii - Principiul subsididaritãþii figura iniþial printre fundamentele administraþiei publice locale, dar a fost ulterior eliminat, întrucât nu este decât o regulã proceduralã de repartizarea a competenþelor între mai multe nivele de autoritãþi, fãrã consecinþe reale în ceea ce priveºte conþinutul acestor competenþe.

rolul prefectuluiprefectul conduce serviciile desconcentrate ale ministerelor ºi celorlalte autoritãþi centrale în teritoriu; între prefect ºi consiliile locale ºi primari nu existã raporturi de subordonare - Modificare prin care s-a corectat exprimarea defectuoasã din precedenta versiune, în care se fãcea referire la servicii descentralizate.

statutul judecãtorilornumirea judecãtorilor si toate celelalte decizii referitoare la cariera lor profesionala vor fi propuse Preºedintelui României numai de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii - În fapt, modificarea sugereazã cã Preºedintele României nu dispune de o competenþã discreþionarã pentru a lua astfel de mãsuri, ci Consiliul Superior al Magistraturii va fi cel care decide ºi va face propuneri ºefului statului pe care acesta nu le poate refuza. Modificarea nu rezolva însã o altã problemã stringentã, ºi anume independenþa Consiliului Superior al Magistraturii faþã de Ministerul de Justiþiei, singura schimbare ce ar putea garanta o realã independenþã a judecãtorilor.

statutul Curþii Supreme de Justiþie (CSJ)Curtea Suprema de Justiþie se transformã în Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi va asigura interpretarea ºi aplicarea uniformã a legii de cãtre toate instanþele judecãtoreºti- Modificarea nu este doar una de denumire, ci una de esenþã; în genere, în lume, Tribunalele Supreme reprezintã cea de-a treia putere în stat, având ca principalã funcþie protecþia cetãþenilor în raporturile lor cu autoritãþile publice ºi drept principal rol pe acela de ultimã


37

instanþã de recurs pentru protecþia drepturilor ºi intereselor legitime ale cetãþenilor; Curþile de Casaþie respectã ºi ele principiul separaþiei puterilor în stat, dar au în general o funcþie centralizatoare pentru autoritatea statului, rolul lor principal fiind acela de a asigura uniforma interpretare ºi aplicare a legii la nivelul întregului teritoriu al statului; tocmai de aceea a fost necesarã ºi precizarea faptului cã înfiinþarea de instanþe specializate în anumite materii este posibilã, chiar ºi cu posibila participare a unor persoane din afara magistraturii, aceasta ºi pentru a acoperi unele modificãri legislative deja operate în cuprinsul legii de organizare judecãtoreascã ºi care au trezit destul de multe nemulþumiri în rândul magistraþilor.

mandatul judecãtorilor CSJjudecãtorii Curþii Supreme de Justiþie nu vor mai avea mandate limitate la 6 ani, ci vor fi numiþi pe viaþã; rãspunderea patrimonialã a statului pentru erorile judiciare nu exclude rãspunderea personalã a magistraþilor care au acþionat cu rea-credinþã sau gravã neglijenþã - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

statutul Ministerului PublicMinisterul Public va funcþiona pe lângã Înalta Curte de Justiþie ºi Casaþie ºi pe lângã celelalte instanþe - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

Consiliul Superior al MagistraturiiConsiliul Superior al Magistraturii este garantul independenþei justiþiei; el este organizat în doua secþii, una pentru judecãtori ºi una pentru procurori ºi este prezidat de Preºedintele României. Ministrul Justiþiei, Preºedintele Înaltei Curþi de Justiþie ºi Casaþie ºi Procurorul General sunt membri de drept ai Consiliului. Cei 2 reprezentanþi ai societãþii civile nu pot participa decât la ºedinþele în plen. Magistraþii membri al Consiliului vor fi aleºi în adunãri generale ale magistraþilor, pentru un mandat de 6 ani. Deciziile Consiliului vor fi adoptate prin vot secret. Consiliul este instanþa disciplinarã pentru magistraþi, caz în care Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie si Justiþie, Ministrul de Justiþie si Procurorul General nu au drept de vot. - Modificarea prevederilor referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii era mai mult decât necesarã, în special în actualul context în care cetãþenii îºi manifestã o mare dozã de neîncredere în justiþie ºi în independenþã acesteia; cu toate acestea, din modul în care a fost operatã revizuirea, nu rezultã un real interes al puterii pentru garantarea independenþei justiþiei. Compunerea Consiliului Superior al Magistraturii reflectã o viziune extrem de corporatistã cu privire la justiþie ºi nu face decât concesii formale controlului realizat de opinia publicã asupra activitãþii judecãtorilor. O altã modificare nu tocmai inspiratã este ºi cea prin care Ministrul Justiþiei


dobândeºte dreptul de a participa la luarea deciziei în cazul numirilor în funcþiile de magistrat, drept pe care în anterioara versiune a Constituþiei nu îl avea. O evoluþie pozitivã a fost totuºi înregistratã în ceea ce priveºte durata mandatului membrilor Consiliului, care a fost prelungitã de la 4 la 6 ani, ceea ce pune oarecum la adãpost aceastã instituþie de ciclul electoral de patru ani.

Curtea Supremã de Justiþieprevederile referitoare la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie vor fi aplicate în cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a Constituþiei revizuite, dar judecãtorii deja numiþi vor putea sã îºi termine mandatul - Prevedere cu caracter tranzitoriu, menitã sã asigure o oarecare continuitate în funcþie a actualilor magistraþi ai CSJ, dar ºi sã îi facã pe aceºtia sã nu beneficieze de celelalte prevederi, referitoare la durata mandatului pânã la ieºirea la pensie ºi la tehnica numirii lor în funcþie.

Curtea de ConturiAceasta pierde atribuþiile jurisdicþionale, litigiile rezultate din activitatea sa fiind soluþionate de instanþe judecatoresti specializate; pânã la crearea acestor instanþe judecatoresti specializate, litigiile vor fi solutionate de instanþele judecatoresti obiºnuite; mandatul consilierilor de conturi a fost prelungit la 9 ani fara posibilitatea prelungrii sau a înnoirii; membrii Curþii de Conturi vor fi numiþi dupã acelaºi algoritm ca ºi cei ai Curþii Constituþionale, câte 3 la fiecare 3 ani; statutul lor este asimilat celor al judecatorilor - Acordarea competenþei de a soluþiona litigiile nãscute din activitatea Curþii de Conturi instanþelor judecatoreºti reprezintã o garanþie sporitã pentru protecþia drepturilor cetãþenilor ºi permite finalizarea divergenþelor acestora cu autoritãþile statului în materie fiscalã în termene mult mai scurte; schimbãrile de statut ale consilierilor de conturi nu fac decât sã întãreascã poziþia în cadrul autoritãþilor statului a acestei instituþii, dar sunt oarecum anacronice, în mãsura în care Curtea Constituþionalã, dupã al cãrei model revizuirea s-a inspirat, ramâne autoritatea jurisdicþionalã, în vreme ce Curtea de Conturi tocmai a pierdut acest statut.

utilizarea fondurilor publicesumele reprezentând contribuþii la constituirea unor fonduri se folosesc numai potrivit destinaþiei acestora - Modificare intens solicitatã de PD care ºi-a gãsit locul în legea de revizuire abia în cadrul dezbaterilor de la Senat.

atribuþiile Curþii ConstituþionaleCurtea Constituþionalã ºi-a vãzut sporite atribuþiile cu verificarea constituþionalitãþii tratatelor ºi cu soluþionarea conflictelor de naturã


39

constituþionalã dintre autoritãþile publice - Verificarea constituþionalitãþii tratatelor internaþionale, atât înainte de ratificarea lor cât ºi dupã intrarea lor în vigoare era o necesitate în condiþiile în care integrarea României în UE presupune ratificarea unei întregi serii de tratate fondatoare ale Uniunii, atribuþia este inspiratã de soluþia gãsitã de constituantul francez de la 1958, dar este una complicatã. Soluþionarea conflictelor de competenþã însã riscã sã fie o atribuþie-capcanã, pe care, de altfel, chiar Curtea Constituþionalã atunci când a trebuit sã verifice constituþionalitatea proiectului legii

9constituþionale a cenzurat-o .

deciziile Curþii Constituþionale au efecte obligatorii, ele nu mai pot fi rãsturnate cu o majoritate calificatã de Parlament. De asemenea, deciziile prin care s-a constatat neconstituþionalitatea unor prevederi îºi produc efectele abrogatoare dupã 45 de zile de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial, indiferent dacã au fost sau nu înlocuite cu alte prevederi de autoritãþile competente- Modificare menitã sã aducã o soluþie practicã ºi de sprijinire a celeritãþii procesului legislativ, care întãreºte poziþia Curþii Constituþionale ºi poate determina Parlamentul sã adopte legi în acele domenii care ar risca sã devinã un vid legislativ.

rolul Consiliului Economic ºi SocialConsiliul Economic ºi Social este expressis verbis consacrat în legea fundamentalã, unde i se confirma ºi actualul statut de instituþie consultativã pe lângã Parlament ºi Guvern - Modificare utilã ºi adecvat reglementatã.

Prevederi referitoare la integrarea României în UE ºi NATOPrezentat de autoritãþi ca principal argument al revizuirii, capitolul cu privire la integrarea României în UE ºi NATO este în general bine reglementat, deºi i se pot imputa carenþe atât în formulare cât ºi de conþinut. Cu toate acestea, este de remarcat progresul pe care realizeazã România prin adoptarea noii Constituþii din punctul de vedere al drepturilor acordate cetãþenilor strãini ºi apatrizilor. Mai jos sunt prezentate modificãrile realizate în acest sens.

ratificarea tratatelortratatele considerate incompatibile cu Constituþia pot fi ratificate numai dupã revizuirea corespunzãtoare a acesteia - Soluþie inspiratã de cea gãsitã ºi de constituantul francez, confruntat înaintea celui român cu aceeaºi problemã.

tratatele internaþionale încheiate de Preºedinte sunt supuse spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil - Textele legale în vigoare prevãd un


termen de 60 de zile.

drepturi politice în condiþiile aderãrii României la Uniunea Europeana cetãþenii europeni care îndeplinesc condiþiile legii organice au dreptul de a alege ºi a fi aleºi în autoritãþile administraþiei publice locale - Unul din drepturile conferite de cetãþenia europeanã ºi consfinþit atât prin Tratatul de la Maastricht, cât ºi prin Charta drepturilor fundamentale adoptatã la Nisa în decembrie 2000, drepturile resortisanþilor europeni în alegerile locale face parte din acquis-ul comunitar obligatoriu pentru statele candidate care doresc sã adere la Uniunea Europeanã;

în condiþiile aderãrii României la Uniunea Europeana cetãþenii români au dreptul de a alege ºi a fi aleºi în Parlamentul European- Comentariile anterioare sunt valabile ºi în acest caz.

extrãdarea ºi expulzareaextrãdarea cetãþenilor români în statele membre ale UE se poate realiza numai dupã momentul integrãrii în UE ºi numai în conformitate cu legislaþia internã ºi regulile specifice UE - Aceastã formulare a textului constituþional revizuit riscã sã provoace unele probleme pentru participarea României la Spaþiul Juridic European. Justificarea oferitã de experþii Comisiei a fost cã o altfel de facilitare a extrãdãrii propriilor cetãþeni ar încalcã art.148 alin.2 din Constituþie referitor la limitele revizuirii legii fundamentale.

drept de proprietate pentru strãini ºi apatrizistrãinii ºi apatrizii pot dobândi drept de proprietate cu privire la terenuri în România numai dupã integrarea þãrii în UE, în condiþiile specifice UE - Modificare necesarã pentru a permite aplicarea efectivã a celor patru libertãþi fondatoare ale UE (libertatea de circulaþie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor ºi a capitalurilor). Interdicþia pentru cetãþenii strãini de a dobândi în proprietate terenuri în România fusese deja escamotatã în practicã prin faptul cã societãþile comerciale de naþionalitate românã (adicã înfiinþate dupã legea românã) puteau deþine terenuri în proprietate, chiar dacã toþi acþionarii lor erau cetãþeni strãini.

participarea Armatei Române la operaþiuni de menþinere a pãciiforþele armate au primit competenþa de a participa la operaþiuni de menþinere a pãcii, securitãþii internaþionale ºi de apãrare comunã, în cadrul ºi limitele stabilite de tratatele cu privire la securitatea colectivã încheiate de România - Modificarea nu a cuprins însã ºi aspectul procedural, conform cãruia aprobarea expresã a Parlamentului este necesarã pentru fiecare


41

astfel de operaþiune.

trupe strãine pot staþiona sau desfãºura operaþiuni militare pe teritoriul României numai în conformitate cu legile interne sau cu tratatele internaþionale la care România este parte - Modificare necesarã pentru a permite deplina participare la NATO.

exercitarea competenþelor precizate în tratatele UEexercitarea în comun cu alte state a competenþelor proprii precizate în tratatele fondatoare ale UE este posibilã doar în urma aprobãrii exprese a Parlamentului, datã în ºedinþã comunã cu o majoritate de 2/3. Parlamentul, Preºedintele, Guvernul ºi instanþele judecãtoreºti sunt garanþii instituþionali ai îndeplinirii tuturor obligaþiilor ce revin României din calitatea sa membru al UE; Guvernul este obligat sã trimitã Parlamentului orice proiect de act normativ care vizeazã dreptul comunitar, înainte ca acesta sã fie trimis instituþiilor comunitare - Formulare care va îngreuna procesul integrãrii, inspiratã de soluþia legislativã similarã francezã, recunoscutã la nivel european pentru gradul înalt de dificultate tehnicã ºi proceduralã pe care îl prezintã.

politicile de dezvoltare regionalãrolul statului a fost lãrgit pentru a include ºi realizarea politicilor regionale, în conformitate cu obiectivele UE - De vreme ce nici cu prilejul acestei revizuiri constituþionale regiunilor nu le-a fost recunoscut caracterul de unitate administrativ-teritorialã, ci au fost lãsate cu acelaºi statut sui generis de asociaþii neguvernamentale ad-hoc, referinþa la politicile Uniunii Europene nu poate fi decât parþial satisfãcãtoare.

moneda europeanãîn condiþiile aderãrii la Uniunea Europeana prin lege organicã se poate recunoaºte circulaþia ºi înlocuirea monedei naþionale cu cea a Uniunii Europene - obligaþie ce decurge din procesul integrãrii europene.

proprietatea asupra resurselor naturaleanumite resurse (e.g. reþelele de transport sau apele interne) care pot fi folosite pentru producerea de energie nu vor mai fi obiectul exclusiv al proprietãþii publice a statului sau unitãþilor administrativ-teritoriale - Modificare necesarã în contextul mai larg în care de privatizarea acceleratã ºi de crearea unei economii de piaþã funcþionale depinde nu doar integrarea României în structurile europene ºi atlantice, ci ºi dezvoltarea realã a economiei naþionale ºi, implicit, a nivelului de trai.


În tabelul urmãtor se regãseºte o trecere în revistã a temelor revizuite. Temele sunt evaluate în funcþie de urmãtoarele criterii:

- oportunitatea modificãrii, introducerii sau excluderii temei - relevanþa temei pentru cetãþean- adecvarea soluþiei aleasã în final faþã de problema identificatã- existenþa unei dezbateri publice pe marginea temei respective- includerea sa în varianta finalã a legii de revizuire.

Tabel: Principalele teme de revizuire a Constituþiei incluse în Legea finalã.

Legendã

* minim** mediu*** maxim- sursa nu a fost identificatã

ONG Organizaþii neguvernamentale PP Partide politice C Const. Comisia Constituþionalã


43

Obiectul revizuirii Soluþia propusã

Tema abordatã

Oportunitatea

Iniþator Relevanþa

temeipentru

cetãþean

Adecvarea soluþiei faþã de

problema identificatã

În ce mãsurãs-a aflat îndezbatere

publicã

varianta finalã adoptatã

OMULUI

Introducerea principiului separaþei ºi echilibrului puterilor în stat

*** C Const. ** ** * reglementat

adecvat

introducerea principiului solidaritãþii

* C Const. ** ** * reglementat

adecvat

rolul patronatelor

* ONG * * *

reglementat adecvat

acces egal la funcþii ºi demnitãþi publice

** - *** ** * reglementat

adecvat

dreptul la un proces echitabil **

C Const./ONG

** * *

reglementat satisfãcãtor

libertatea individual - emiterea mandatului de arestare

*** C Const.

/PP * *** **

reglementat adecvat

garantarea accesului la culturã

** - * ** * reglementat

adecvat

garantarea proprietãþii private * PP/ONG *** * ***

reglementat adecvat

drept de proprietate pentru strãini ºi apatrizi

*** C Const. * ** *** reglementat

adecvat

rãspunderea

procesele civile * C Const. * * ***


obligativitatea serviciului militar ***

C Const./ONG/PP

*** *** ***

reglementat inadecvat

prelungirea mandatului Avocatului Poporului

* C Const. ** * * reglementat

adecvat

iniþiativa legislativã cetãþeneascã *** ONG *** *** ***


folosirea limbilor

administraþie ºi justiþie

** PP/

C Const. ** * ***

reglementat adecvat

drepturile cetãþenilor UE rezidenþi pe

*** C Const. * ** * reglementat

adecvat

Includere în

statului în

minoritãþilor în

teritoriul României

DREPTURILE



45

introducerea prevederilor referitoare la acordarea burselor sociale

* C Const. ** * ** reglementat inadecvat

AUTORITÃÞI

imunitãþii parlamentare

*** ONG ** *** *** reglementat inadecvat

atribuþiile celor douã Camere ale Parlamentului

*** ONG/PP/ C Const.

*** ** ** reglementat inadecvat

modifica vârsteialeºilor

* C Const. * * * reglementat satisfãcãtor

regimul ordonanþelor de urgenþã

*** ONG/PP/ C Const.

*** * *** reglementat inadecvat

durata mandatului prezidenþial **

C Const. /PP

** ** ** reglementat

adecvat

principiile administraþiei publice locale

** ONG/ C Const.

** * * reglementat

adecvat

rolul prefectului *** C Const. * ** * reglementat satisfãcãtor

statutul judecãtorilor *** C Const. * ** **

reglementat adecvat

statutul Curþii Supreme de Justiþie

*** C Const. * ** * reglementat inadecvat

mandatul judecãtorilor CSJ *** C Const. * ** ***


statutul Ministerului Public *** C Const. ** * *


Consiliul Superior al Magistraturii *** C Const. ** * **


atribuþiile Curþii Constituþionale ** C Const. * ** *


rolul Consiliului Economic ºi Social * C Const. * * *

reglementat adecvat

INTEGRAREA ÎN STRUCTURILEEURO- ATLANTICE

ratificarea tratatelor * C Const. * ** *

reglementat adecvat

dreptul la azil ** C Const. ** ** * reglementat

adecvat extrãdarea ºi expulzarea *** C Const. * * **

reglementat adecvat

participarea

la operaþiuni de menþinere a pãcii

** C Const. *** ** * reglementat

adecvat

exercitarea competenþelor precizate întratatele UE

*** C Const. * ** * reglementat

adecvat

Armatei Române

restrângerea

Principalele concluzii ce se desprind în urma analizei acestui tabel sunt:

- cele mai importante progrese faþã de Constituþia actualã se înregistreazã la capitolul privind drepturile omului (ex: garantarea proprietãþii private, libertatea individualã, folosirea limbilor minoritãþilor în administraþie ºi justiþie).

- noua Constituþie nu reprezintã un progres din punctul de vedere al reglementãrilor cu privire la regimul politic ºi relaþiile dintre instituþii.

- noua Constituþie conþine o parte din reglementãrile necesare pentru a sprijini procesul de integrare în structurile euro-atlantice.

- cea mai mare parte a propunerilor societãþii civile (exprimate în cadrul Forumului Constituþional) nu au fost incluse sau nu au fost adecvat reglementate. În acelaºi timp, propunerile instituþiilor centrale, reprezentate de Comisia Constituþionalã au fost adoptate, în general în forma iniþialã elaboratã.

- o mare parte a modificãrilor discutate, deºi incluse în Legea de revizuire a Constituþiei, sunt în fapt amânate prin precizarea cã vor fi reglementate în detaliu prin lege organicã. În unele situaþii acest lucru poate însemna deturnarea sensului iniþial al modificãrii aºa cum se prevede cã se va întâmpla cu eliminarea obligativitãþii stagiului militar, declaraþiile instituþiilor avizate anunþând intenþia de a îndeplini parþial acest obiectiv.

- în urma analizei tabelului se poate remarca faptul cã pentru jumãtate din temele de revizuire, deºi utilitatea existã, oportunitatea modificãrii în acest moment este scãzutã ºi nu justificã iniþierea procesului de revizuire.

- în cele mai multe cazuri, iniþiatorii temelor sunt instituþiile centrale, Guvernul în special, ceea ce conduce la ideea cã propunerile sale au fost privite ca prioritate deºi dezbaterile publice s-au axat în general pe alte domenii.

- tabelul scoate în evidenþã în acelaºi timp faptul cã temele propuse de Comisia Constituþionalã au o relevanþã scãzutã pentru cetãþean în sensul în care acestea au un impact mai scãzut asupra activitãþii acestuia. În acelaºi timp, se observã faptul cã acele teme care au ca iniþiator ONGurile în colaborare sau nu cu partidele politice ºi care s-au aflat timp îndelungat în dezbaterea publicã, au fost în general inadecvat reglementate.

- se remarcã de asemenea faptul cã, cu excepþia domeniului drepturilor omului ºi a prevederilor cu privire la integrarea României în structurile euro-atlantice, unde în general soluþia adoptatã a fost una adecvatã, la celelalte capitole, în special la capitolul privind instituþii, soluþia a fost una nepotrivitã.


B. Poziþia formaþiunilor politice faþã de conþinutul procesului de revizuire

Procesul de revizuire a Constituþiei nu s-ar fi desfãºurat fãrã contribuþia formaþiunilor politice parlamentare. Cu excepþia PRM, celelalte formaþiuni s-au implicat în procesul de negociere, realizând în cele din urmã ceea ce majoritatea opiniilor au susþinut ca fiind un compromis obþinut de PSD fãrã dificultate. Este de discutat prin urmare, în ce mãsurã se poate imputa partidelor de opoziþie o lipsã de rezistenþã realã cel puþin în etapa de negociere a temelor de revizuire.

Formaþiuni neparlamentare cum au fost Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat (PNÞCD) ºi Alianþa Popularã (AP) au luat poziþie, însã contribuþia lor cu propuneri concrete a fost una nesemnificativã, forma principalã de amendare a procesului de revizuire fiind declaraþiile de presã.

Fiecare formaþiune parlamentarã a elaborat fie propuneri punctuale separate (PD, PNL), fie un proiect alternativ de revizuire a Constituþiei (UDMR). În cele ce urmeazã vor fi trecute în revistã poziþiile formaþiunilor parlamentare insistându-se asupra punctelor de revizuire ºi amendamentelor susþinute.

Partidul Social Democrat

Actuala formã a Constituþiei este fãrã îndoialã rezultatul cu precãdere al acestui partid. Dacã la capitolul privind drepturile omului, celelalte formaþiuni au reuºit sã impunã o serie de modificãri, la capitolul privind relaþiile dintre autoritãþile publice unde se aºteptau schimbãri de substanþã, PSD a fãcut puþine concesii, rezultatul final fiind mai degrabã un status quo.

Au existat însã ºi puncte, sugestii PSD care nu au fost incluse în forma finalã a Legii de revizuire. Cele pe care partidul de guvernãmânt le considera esenþiale se refereau la dizolvarea Parlamentului de cãtre Preºedintele României pe baza propunerii Guvernului, la promovarea moþiunii de cenzurã numai odatã cu prezentarea unui alt candidat la funcþia de Prim Ministru precum ºi sancþionarea neparticipãrii parlamentarilor la lucrãrile ºi activitãþile Parlamentului, având ca efect renunþarea la mandat, în condiþiile prevãzute de o lege organicã.


47

Partidul Democrat

PD a ameninþat cã nu va susþine procesul de revizuire, dacã cel puþin urmãtoarele amendamente nu vor fi fost dezbãtute în plenul Camerelor: administrarea autonomã a contribuþiilor private la sistemul naþional de sãnãtate ºi utilizarea acestora doar pentru cheltuielile legate de sãnãtate, coborârea pragului de vârstã pentru a putea candida la demnitatea de senator de la 35 la 23 de ani, eliminarea migraþiei politice prin considerarea ca demisionat a parlamentarului care pãrãseºte partidul pe ale cãrui liste electorale a fost ales, eliminarea reprezentantului Ministerului Justiþiei din compunerea Consiliului Superior al Magistraturii, obligarea Primului Ministru de a rãspunde personal la întrebãrile ºi interpelãrile parlamentarilor, limitarea mult mai severã a posibilitãþii emiterii ordonanþelor de urgenþã, eliminarea posibilitãþii minoritãþilor naþionale de a utiliza, în scris, limba maternã în faþa instanþelor judecãtoreºti.

Una din marile reuºite ale PD a reprezentat-o adoptarea amendamentului prin care sumele provenite din contribuþiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiþiile legii, numai potrivit destinaþiei acestora. În schimb, PD a fãcut publicã nemulþumirea sa în legãturã cu soluþia la care s-a ajuns în privinþa „traseismului” sau „turismului” politic al parlamentarilor. Alãturi de PNL, PD ºi-a dat girul pentru noua Constituþie, considerând cã mai bine e adoptatã o variantã îmbunãtãþitã a vechii Constituþii decât nici una.

Partidul Naþional Liberal

Interesul PNL s-a concentrat încã de la început asupra temelor legate de libertãþile individuale, unde de altfel aceastã formaþiune politicã a adus cele mai multe amendamente ºi a fãcut puþine concesii. Cea mai mare victorie poate fi consideratã fãrã dubii obþinerea garantãrii dreptului de proprietate, un punct asupra cãruia PNL a insistat începând cu adoptarea vechii Constituþii, ºi în legãturã cu care a încercat iniþierea unui proces de revizuire la sfârºitul anilor '90.

PNL a þinut sã reaminteascã faptul cã în 1991 nu a votat în favoarea Constituþiei ºi a insistat asupra tuturor amendamentelor pe care le-a formulat pe parcursul întregului proces de revizuire, precizând totodatã cã PNL se poate lesne limita doar la votarea acelor amendamente de care depinde în mod direct integrarea României în structurile europene ºi atlantice, fãrã o susþinere realã a modificãrii întregii legi fundamentale.


PNL a precizat cã formularea constituþionalã referitoare la delegarea legislativã tot nu þine seama de toate amendamentele formulate, iar arestarea preventivã nu este reglementatã într-o modalitate care sã satisfacã solicitãrile acestui partid, dar în privinþa proprietãþii private modificarea dã satisfacþie deplinã. În privinþa amendamentelor respinse, PNL considerã cã dispariþia noþiunii de stat naþional, solicitatã de UDMR, nici mãcar nu poate fi luatã în discuþie, întrucât s-ar depãºi limitele revizuirii Constituþiei. Pentru ca aceastã propunere sã poatã fi adoptatã ar trebui formatã o adunare constituantã distinctã, care întâi sã elimine din textul art.148 imposibilitatea modificãrii caracterului naþional al statului român ºi abia apoi s-ar putea propune o astfel de modificare. În contextul actual al României, PNL considerã însã cã o astfel de iniþiativã nu este justificatã ºi nu ar avea sorþi de izbândã. Pe de altã parte, PNL nu a condiþionat votul final asupra proiectului de revizuire de excluderea prevederii referitoare la utilizarea limbii minoritãþilor naþionale în justiþie, deºi nu este de acord cu acesta. Purtãtorul de cuvânt al PNL a declarat cã actualul text revizuit al Constituþiei nu este considerat perfect de PNL, dar se sperã cã acesta va fi îmbunãtãþit la viitoarea modificare din preajma aderãrii României la Uniunea Europeanã. Principalele nemulþumiri ale PNL se concentreazã asupra neducerii pânã la capãt a limitãrii imunitãþii parlamentare, a neseparãrii complete a atribuþiilor celor douã Camere ale Parlamentului, a nereducerii numãrului de parlamentari.

Uniunea Democratã Maghiarã din România

UDMR a declarat cã în România ar fi necesarã o adevãratã reformã constituþionalã ºi cã actuala modificare nu poate fi consideratã ca având aceastã amploare, dar cã la revizuirea ce va trebui fãcutã în câþiva ani se sperã sã fie atins ºi acest deziderat.

UDMR a elaborat o propunere de revizuire a Constituþiei paralelã cu cea oficialã. Interesul sãu s-a concentrat pe acele teme care îmbunãtãþesc situaþia minoritãþilor din punctul de vedere al libertãþilor individuale, unde de altfel a obþinut modificãri de substanþã. Cât priveºte celelalte aspecte, în special cele referitoare la relaþiile dintre autoritãþi, în virtutea protocolului semnat cu PSD, UDMR a avut o atitudine de acceptare de cele mai multe ori.

Singurul aspect aupra cãruia a insistat în pofida opoziþiei generale a clasei politice ºi a societãþii civile a fost modificare articolului 1 din Legea fundamentalã privind eliminarea referinþei la caracterul naþional al statului român, articol nemodificat în final.


49

Partidul România Mare

PRM a refuzat în mod constant sã ofere sprijinul sãu politic procesului de revizuire a Constituþiei. Deºi a participat la dezbaterile amendamentelor în cadrul ambelor Camere ºi chiar a formulat unele amendamente proprii, PRM s-a exprimat în mod constant în sensul cã revizuirea Constituþiei a fost realizatã în mare grabã ºi necorespunzãtor, deschizând astfel calea unor numeroase viitoare revizuiri constituþionale realizate la fel de nefundamentat. PRM nu a participat la votul final asupra textului proiectului de lege, întreg grupul parlamentar pãrãsind sala atât la Camera Deputaþilor, cât ºi la Senat. Cu toate acestea, când nici un reprezentant al PRM nu a fost inclus în cadrul comisiei parlamentare de mediere asupra textului proiectului de revizuire a Constituþiei, ºeful grupului parlamentar PRM din Camera Deputaþilor a protestat vehement, arãtând cã aceasta este o mãsurã nedemocraticã, „prin care se încearcã impunerea Constituþiei ca un dictat”. În cadrul votului final asupra textului proiectului de revizuire a Constituþiei în urma medierii, PRM a votat „împotrivã”. Un incident procedural suplimentar meritã amintit: deºi PRM a protestat din nou cu privire la utilizarea procedurii de vot prin corespondenþã pentru adoptarea unui text aºa de important cum este modificarea Constituþiei, un reprezentant al acestui partid ºi-a exprimat dezacordul în scris, prin corespondenþã, fiind plecat în strãinãtate în ziua votului. De asemenea, PRM a fost cel mai activ partid parlamentar în utilizarea tuturor posibilitãþilor de contestare a legii de revizuire, pe întreg parcursul sãu procedural. Sunt de asemenea de menþionat iniþiativele sale de contesta pe perioada organizãrii referendumului adoptarea ordonanþelor de urgenþã pentru a modifica o lege organicã cum este cea privind organizarea referendumului precum ºi contestarea rezultatelor finale.

C. Participarea societãþii civile româneºti la dezbaterea privind revizuirea Constituþiei

Rolul societãþii civile ºi al cetãþenilor într-un proces de importanþa ºi complexitatea celui de revizuire a Constituþiei ar trebui sã fie unul esenþial. Distingând între ONGuri ºi cetãþeni capitolul de faþã prezintã aspecte cu privire la atitudinea acestora în raport cu procesul de revizuire.

Organizaþiile societãþii civile nu au avut o prezenþã constantã pe parcursul procesului de revizuire. Chemate sã îºi exprime punctul de vedere cu prilejul Forumului Constituþional, acestea s-au implicat dar, pe de o parte contribuþiile lor nu au fost întotdeauna unele avizate, iar pe de altã parte, neincluderea majoritãþii propunerilor lor în varianta finalã a proiectului


elaborat de Comisia Constituþionalã, a generat o atitudine mai degrabã rezervatã ulterior.

În perioada dezbaterilor parlamentare puþine organizaþii ºi-au exprimat punctul de vedere sau au încercat, de o manierã sau alta, sã influenþeze decizia autoritãþilor. Dintre acestea se remarcã Alianþa Civicã, care s-a aexprimat pe parcursul dezbaterilor parlamentare în cadrul unor conferinþe de presã ºi chiar prin pichetarea Senatului atunci când acesta elabora propria formã a Legii.

O implicare semnificativã din partea societãþii civile s-a petrecut pe parcursul organizãrii ºi desfãºurãrii referendumului. Acestea au sancþionat pe de o parte modul de organizare a campaniei de informare ºi a mesajelor transmise cãtre populaþie de Guvern, iar pe de altã parte neregulile petrecute în timpul zilelor votãrii.

Considerând o definiþie mai largã a societãþii civile presa a avut ºi ea un rol foarte important. Se poate aprecia cã aceasta ºi-a îndeplinit rolul de informare cu privire la dezbateri. Este însã în continuare de comentat în ce mãsurã campania de informare anterioarã referendumului a fost una adecvatã, presa nerealizând în general o cenzurã a mesajului Guvernului.

Per ansamblu implicarea societãþii civile ar fi putut fi una mai bunã. De multe ori însã, diferenþele de viziune ale ONGurilor asupra revizuirii au împiedicat exprimarea unei atitudini comune, ºi prin urmare suficient de puternicã din partea acestora. Cu toate acestea, în condiþiile în care partidele politice de opoziþie au ales calea compromisului, societatea civilã a rãmas singura entitate capabilã sã sancþioneze acþiunile autoritãþilor în contextul procesului de revizuire a Constituþiei.

Cetãþenii pe de altã parte pot fi caracterizaþi printr-o stare generalã de apatie ºi neimplicare justificate de altfel dacã luãm în considerare atitudinea autoritãþilor care au realizat consultãri formale în cadrul Forumului Constituþional ºi au construit o campanie de informare pentru referendum inadecvatã care a îndepãrtat cetãþeanul de acest important proces.

Opinia cetãþenilor cu privire la procesul de revizuire a Constituþiei a fost sintetizatã în cadrul Barometrelor de opinie publicã elaborate de Fundaþia pentru o Societate Deschisã (FSD) la sfârºitul anului 2002 ºi în primãvara lui 2003. Acestea surprind reacþiile pe care procesul de revizuire în general ºi

10diferite tematici în special le-au produs în rândul cetãþenilor. Astfel, în 2002 sondajele arãtau cã 35% din cei intervievaþi nu au auzit despre discuþiile


51

referitoare la modificarea Constituþiei României, acest procentaj crescând la 41% în 2003. Rata de participare la referendumul pentru revizuirea Constituþiei ar fi fost în 2002 de 62%, ºi de 67% în 2003.

Conform altor concluzii ale Barometrelor legate de Constituþie, Preºedintele nu ar trebui sã aibã posibilitatea realã de dizolvare a Parlamentului, în timp ce 52% din români (2002) sunt dispuºi sã acorde Preºedintelui în limite constituþionale, dreptul de a dizolva Parlamentul. Problema controversatã a raporturilor instituþionale rãmâne deschisã deoarece românii tind spre alegerea directã a premierului (57% în 2002), 21% pentru desemnarea de cãtre Preºedinte ºi 13% pentru alegerea de cãtre Parlament. Numãrul parlamentarilor a fost considerat prea mare de cãtre 84% din respondenþi ºi normal de 5% în 2003. În privinþa tipului de Parlament, 46% ºi-au exprimat dorinþa de a exista o singurã camerã în 2002 ºi 45% în 2003, iar în favoarea bicameralismului s-au pronunþat 36% în 2002 ºi 29% în 2003. Alte sondaje de opinie realizate în aceeaºi perioadã, dar ºi ulterior au întãrit concluziile Barometrelor FSD.

Un alt barometru al opiniilor cetãþenilor cu privire la propunerile de revizuire a Constituþiei a fost reprezentat de proiectul „Forumul Constituþional” desfãºurat în perioada iulie - octombrie 2002, un proiect care a implicat reprezentanþii societãþii civile dupã cum am menþionat anterior dar ºi cetãþenii în special prin posibilitatea de a formula propuneri ce puteau fi trimise prin poºtã sau prin intermediul site-ului forumului.

În cadrul proiectului, Institutul pentru Politici Publice a organizat douã focus 11

grupuri , unul cu tineri ºi celãlalt cu persoane pensionare în ideea de a evidenþia percepþia cetãþenilor la jumãtate de an dupã încheierea Forumului Constituþional.

Rezultatele focus grupurilor au arãtat faptul cã setul de teme considerate a fi cele mai importante ºi cel mai puþin importante de cãtre ambele grupuri au diferit. În grupul de pensionari s-a ajuns destul de repede la consens ºi s-a decis cã cele mai importante modificãri sunt: garantarea proprietãþii private, aplicarea uniformã a legii de cãtre instanþele de judecatã ºi restrângerea imunitãþii parlamentare. Modificãrile considerate neimportante au fost: acordarea de ºanse egale pentru femei ºi bãrbaþi în ceea ce priveºte ocuparea de funcþii publice ºi eliminarea monopolului de stat asupra transportului pe cãile ferate ºi asupra administrãrii apelor interne.


Pentru grupul de tineri temele considerate cele mai importante au fost: eliminarea serviciului militar obligatoriu, restrângerea imunitãþii parlamentare ºi limitarea emiterii de ordonanþe de urgenþã. Temele considerate a fi lipsite de interes pentru viitoarea Constituþie au fost: eliminarea monopolului de stat asupra transportului pe cãile ferate ºi asupra administrãrii apelor interne ºi acordarea cetãþenilor români cu domiciliul în strãinãtate dreptul de a candida la funcþiile publice.

Participanþii la cele douã discuþii de grup aratã cã, în opinia lor cei mai mulþi cetãþeni nu vor participa la Referendumul pentru Constituþie. Motivele invocate pentru absenteism sunt aceleaºi în cazul ambelor grupuri: slaba informare a populaþiei cu privire la modificãrile care vor fi aduse Constituþiei, lipsa de mediatizare a evenimentului, lipsa de interes a populaþiei cu privire la tema revizuirii Constituþiei.

Ambele grupuri au specificat aceeaºi mãsurã necesarã pentru încurajarea participãrii: o campanie de popularizare a modificãrilor care urmeazã a fi aduse în Constituþie, prin mass-media ºi prin împrãºtierea de fluturaºi în cutiile poºtale, care sã se axeze pe informarea populaþiei cu privire la schimbãrile preconizate. În grupul de pensionari a fost intens dezbãtutã ideea conform cãreia cetãþenii ar participa în mai mare numãr la vot dacã ar fi consultaþi în prealabil cu privire la modificãrile pe care le doresc. În acest context a apãrut ideea consultãrii populaþiei prin intermediul unor sondaje de opinie ale cãror rezultate sã fie luate în calcul atunci când se stabilesc modificãrile care vor fi aduse Constituþiei.

Autoritãþile au manifestat un interes crescut faþã de implicarea cetãþenilor în preajma organizãrii referendumului, modalitãþi concrete de transmitere a mesajelor cãtre aceºtia fiind prezentate în capitolul urmãtor.


53

V. ORGANIZAREA ªI DESFÃªURAREA REFERENDUMULUI

La începutul procesului de revizuire a Constituþiei era de aºteptat ca ponderea dezbaterilor sã cadã asupra temelor de revizuire, urmând ca organizarea ºi desfãºurarea referendumului sã fie, la momentul la care segmentele societãþii româneºti au convenit asupra conþinutului noii Legi fundamentale, doar o formalitate. Cele întâmplate în octombrie 2003 nu numai cã au reuºit sã contrazicã aceste aºteptãri dar au pus în discuþie însuºi gradul de democratizare al þãrii noastre la aproape 14 ani de la evenimentele din Decembrie 1989.

Deºi campania de informare, zilele referendumului precum ºi publicarea rezultatelor au durat aproximativ 30 de zile, aspectele care au fost puse în discuþie în legãturã cu organizarea referendumului au fost numeroase. Raportul de faþã îºi propune sã sintetizeze o parte de in aceste aspecte, inisitând asupra desfãºurãrii evenimentelor, luãrilor de poziþie a principalilor actori implicaþi precum ºi a modului în care presa a reflectat aceste aspecte.

A. Cadrul instituþional ºi legislativ de organizare a referendumului

Din momentul în care Comisia de Mediere ºi-a încheiat activitatea ºi procesul propriu-zis de revizuire a fost finalizat, au fost înfiinþate instituþiile care urmau sã poarte responsabilitatea activitãþilor legate de organizarea ºi desfãºurarea referendumului. Prin urmare, în a doua parte a lunii septembrie 2003 a luat fiinþã Comisia tehnicã de organizare a referendumului, condusã de Ioan Rus, Ministrul Administraþiei Publice ºi Internelor. Alãturi de acesta din Comisie mai fãceau parte reprezentanþi ai Ministerului Justiþiei, Ministerului Finanþelor Publice, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaþiei, Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sãnãtãþii, Agenþiei pentru Strategii Guvernamentale, Insituttului Naþional de Statisticã, Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat, Agenþiei Naþionale de presã Rompress, Societãþii Române de Televiziune ºi a celei de Radiodifuziune. Comisia a avut rolul central de coordonare a tuturor activitãþilor legate de organizarea


55

referendumului ºi a celorlalte instituþii constituite în acest scop. Astfel de comisii tehnice au fost constituite ºi la nivel local, unde prefecþilor le-a revenit rolul de coordonare.

Cu un rol important pe parcursul celor douã zile ale referendumului a funcþionat Biroul Electoral Central. Principalele sale atribuþii, prevãzute de Legea 3/2002 privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului, vizeazã aspecte tehnice de organizare ºi desfãºurare a acestui eveniment.

Purtãtor de cuvânt al Biroului Electoral Central a fost numit Dan Matei Agathon, o numire contestatã de altfel în special de partidele politice de opoziþie, un principal argument folosit în acest sens fiind faptul cã purtãtorul de cuvânt al BEC nu trebuie sã fie membru al nici unui partid politic.

Agenþia pentru Strategii Guvernamentale a primit rolul important de a concepe ºi implementa campania de informare cu privire la organizarea referendumului. Cu o mobilizare aproape fãrã precedent pentru o instituþie guvernamentalã, aceastã instituþie a reuºit ca în aproximativ 20 de zile mesajul Guvernului de îndemn la participare în special dar ºi de promovare a principalelor modificãri ce au vizat sã acopere majoritatea canalelor de informare existente în prezent în România atât la nivel central cât ºi local. Partener principal al Agenþiei în acest sens a fost McCann Eriksson, o firmã selectatã fãrã licitaþie datoritã constrângerilor de timp, o firmã cu care de altfel Guvernul a mai lucrat în campania pentru integrarea în NATO.

Intenþia Guvernului de a acorda un plus de transparenþã procesului de organizare a referendumului s-a materializat în înfiinþarea Comisiei pentru Transparenþã ºi Informare Publicã al cãrei scop declarat a fost acela de a monitoriza cheltuirea fondurilor pentru organizarea referendumului. Comisia a fost alcãtuitã din ºase reprezentanþi ai partidelor politice (unul pentru fiecare partid parlamentar), doi reprezentanþi ai Clubului Român de Presã ºi doi reprezentanþi ai societãþii civile (Agenþia de Monitorizare a Presei ºi Asociaþia Pro Democraþia). Dupã numai o zi de funcþionare, motivând lipsa de transparenþã în furnizarea de informaþii despre utilizarea fondurilor publice, cei doi reprezentanþi ai societãþii civile s-au retras din Comisie, susþinând cã rolul care le-a fost atribuit în fapt a fost unul de legitimare a activitãþilor Guvernului.

Conform legii nr.3/2000 privind organizarea ºi desfãºurarea 12referendumului , pentru stabilirea datei ºi condiþiilor în care se va organiza

referendumul pentru adoptarea Constituþiei revizuite este necesarã adoptarea unei legi speciale. Textul acesteia a fost pregãtit de aceeaºi


Comisie de experþi care a pregãtit ºi textul proiectului de revizuire a Constituþiei; legea nr.375 a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în iunie 2003 ºi de Senat în septembrie 2003 ºi publicatã în Monitorul Oficial nr.171

13din 22 septembrie 2003.

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale referendumului organizat în octombrie 2003 se referã la multitudinea de modificãri legislative care au avut loc, scopul declarat al acestora fiind acela de a asigura participarea necesarã fãrã de care noua Constituþie nu ar fi putut fi adoptatã. Cea mai importantã dintre acestea se referã la Ordonanþa de Urgenþã adoptatã de Guvern care a prelungit votarea de la o zi, cum fusese stabilit iniþial, la douã zile. Aceastã hotãrâre a fost luatã cu numai douã sãptãmâni înaintea organizãrii referendumului, decizia generând mai multe controverse. Una dintre acestea se referea la momentul adoptãrii ei, mult prea curând înainte de alegeri. Cea mai importantã însã se referea la însãºi legalitatea adoptãrii ei, multe voci susþinând cã o lege organicã cum este cea privind organizarea referendumului nu poate fi modificatã prin ordonanþã de urgenþã. La intenþia anunþatã în presã de PRM de a face o sesizare în acest sens la Curtea Constituþionalã, Ministrul Delegat pentru Relaþia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar, a invocat un precedent în acest sens care a determinat modificarea prevederii invocate de contestatari.

O altã modificare legislativã îndelung discutatã a fost Ordonanþa 92/2003 care elimina din Legea privind organizarea referendumului exact propoziþia care prevedea cã orice campanie înceteazã cu o zi înainte de începerea scrutinului. Prin urmare, Guvernul a asigurat prin aceastã nuanþã posibilitatea de a se organiza propaganda ºi în zilele votãrii.

Tot în ideea creºterii participãrii cetãþenilor Guvernul a încercat sã asigure cât mai multe posibilitãþi acestora de a-ºi exprima votul. O modalitate contestatã datoritã nesiguranþei exprimãrii corecte dar ºi a centralizãrii rezultatelor a fost Ordonanþa emisã cu câteva zile înaintea referendumului privind utilizarea votului electronic. Principalii beneficiari ai acestei metode au fost militarii în termen care au ºi votat de altfel masiv.

B. Campania de informare ºi popularizare a modificãrilor Constituþiei

O mobilizare fãrã precedent a Guvernului PSD a determinat organizarea ºi desfãºurarea unei campanii de informare ºi promovare a noii Constituþii care a conþinut dimensiuni impresionante ºi conotaþii din cele mai diverse. Campania a durat douã sãptãmâni, fiind prelungitã inclusiv pe perioada

57


zilelor votãrii (18-19 octombrie 2003). Ea a constituit creaþia Agenþiei pentru Strategii Guvernamentale, care a avut ca responsabilitate inclusiv realizarea materialelor promoþionale, a afiºelor, pliantelor ce au fost distributie presei ºi direct cetãþenilor.

Un aspect care atrage atenþia în primã instanþã se referã la multitudinea ºi diversitatea totodatã a canalelor de informare abordate. Toate canalele mass media au fost invadate de mesaje al cãror principal conþinut a fost îndemnul la participare. Posturile de televiziune, cele de radio precum ºi presa scrisã au inclus în programele ºi în paginile lor spoturi ºi comentarii cu privire la rezultatele procesului de revizuire.

Mesajul transmis populaþiei prin intermediul acestor canale a fost unul clar, menit sã mobilizeze cetãþenii în vederea votãrii noii Constituþii. Leitmotivul campaniei este foarte bine surprins de mesajul cel mai des utilizat în acest context, DA PENTRU CONSTITUÞIE, DA PENTRU EUROPA! Având un relativ succes la publicul larg, mai puþin informat asupra procesului de integrare europeanã, mesajul a fost contestat de liderii principalelor partide de opoziþie precum ºi de reprezentanþii societãþii civile, el inducând în mod direct una din opþiunile în legãturã cu care fiecare cetãþean este liber sã se exprime într-un asemenea context.

Din punctul de vedere al conþinutului campaniei, ceea ce poate fi remarcat este faptul cã spoturile ºi emisiunile s-au concentrat pe ideea de participare, fiind foarte puþin prezentate publicului larg punctele principale revizuite. Când acestea au fost totuºi prezentate, s-a pus accent pe principalele modificãri aduse de noul text în domeniul drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti (garantarea proprietãþii private în special) ºi mai puþin pe celelalte care au o importanþã la fel de mare.

Un buget de 669 095 Euro a fost alocat pentru publicitate ºi reclamã pe acest subiect, presa scrisã ºi televiziunea fiind principalele mijloace media

14finanþate :

Televiziuni 185.500 Euro (28%)Presa scrisã 447.879 Euro (67%)Radio 25.715 Euro (4%)Internet 10.000 Euro (1%)

Posturile de radio ºi televiziune publice au difuzat cele mai multe spoturi ºi emisiuni pe aceastã temã, fiind urmate la o distanþã apreciabilã de trustul Realitatea porfilat pe ºtiri ºi apoi de celelalte televiziuni comerciale (Antena


1, Prima TV, Pro Tv ºi B1Tv).

Un accent foarte important s-a pus pe campania de informare desfãºuratã în plan local. Astfel, fondurile alocate presei locale sunt aproximativ egale cu cele alocate publicitãþii din presa naþionalã:

Presa localã 205.891 Euro (46%)Presa naþionalã 241.989 Euro (54%)

194 de publicaþii din presa localã au primit fomnduri difuzând materialele promoþionale în contextul campaniei pentru referendum. Dintre acestea 130 au fost cotidiene, 64 sãptãmânale, 17 titluri maghiare, 1 titlu german, fonduri primind ºi „Diaspora”, o publicaþie în 9 ediþii speciale. De asemenea, 53 de siteuri au gãzduit materiale informative cu referire la organizarea referendumului.

Cât priveºte „agenþii” folosiþi în cadrul campaniei de informare, „purtãtorii mesajului” de participare ºi de adoptare prin referendum a noului text constituþional, aceºtia au provenit din cele mai diverse spaþii ale vieþii sociale ºi economice a României. Printre acestea amintim:

- implicarea de personalitãþi, vedete prin realizarea unor clipuri de promovare. Cei care au dat curs solicitãrilor fãcute au fost: Cristian Chivu, Adrian Mutu ºi Ilie Nãstase din lumea fotbalului, Andreea Marin, realizatoare de emisiuni la TVR1, analistul politic Emil Hurezeanu ºi trupe de muzicã precum Holograf ºi Voltaj. De altfel una din metodele campaniei a constitutit-o ºi organizarea de concerte de muzicã uºoara, rock sau popularã în cadrul cãrora s-a fãcut propagandã pentru adoptarea noii Constituþii.

- poliþiºtii au fost de asemenea mobilizaþi ºi instruiþi pentru a furniza informaþii cetãþenilor legate de organizarea referendumului sau de punctele ce vor fi revizuite ca urmare a acestuia.

- preoþii au reprezentat un alt „agent” important de popularizare a referendumului, rolul lor fiind ºi mai important în cele douã zile ale votãrii, când în cadrul slujbelor s-au transmis mesaje de încurajare a participãrii ºi de îndemn la a vota noul text constituþional. Însuºi Prea Fericitul Hristodulos, Arhiepiscop al Atenei ºi Întregii Elade, aflat în vizitã în România a îndemnat miile de credincioºi veniþi sã-l vadã la Iaºi, sã voteze noua Constituþie.

Pentru a avea o imagine cât mai realistã a proporþiilor pe care le-a îmbrãcat campania de informare, mai jos sunt prezentate câteva exemple de acþiuni

59


care au fost întreprinse în acest sens:

- tipãrirea a 4 milioane de fluturaºi ºi 400.000 de pliante cu principalele modificãri aduse Constituþiei

- afiºe, bannere stradale ºi panouri publicitare conþinând slogane precum „Da pentru Constituþie, Da pentru Europa”

- Poºta Românã a aplicat pe corespondenþã o ºtampilã specialã ºi a distribuit materiale publicitareîn cãsuþele poºtale ale cetãþenilor

- Loteria Naþionalã a organizat o tragere loto specialã ºi a acordat premii celor care au mers la vot

- operatorii de telefonie mobilã au trimis mesaje telefonice celor aproximativ 5 milioane de abonaþi

- directorii companiilor de stat au fost intruiþi sã îºi mobilizeze angajaþii pentru a participa ºi a vota noua Constituþie.

Campania de promovarea a modificãrilor cãtre populaþie nu a fost lipsitã de conotaþii politice. În acest sens se încadreazã decizia autoritãþilor de a implica în aceastã campanie autoritãþile locale (primari, preºedinþi de consilii judeþene), aspect amplu criticat, principalele argumente fiind urmãtoarele:

- popularizarea modificãrilor Constituþiei nu intrã în responsabilitatea lor, ei având alte atribuþii de îndeplinit

- datoritã faptului cã autoritãþile locale nu sunt în general specializate în domeniu existã pericolul ca mesajul transmis cetãþenilor sã fie viciat

- campania de popularizare a noii Constituþii nu trebuia în nici un fel politizatã

- s-ar fi impus în acelaºi timp o clasrificare a sursei fondurilor alocate autoritãþilor locale în acest scop ºi a modalitãþii în care s-au efectuat plãþile.

De altfel, primarii au fost în centrul atenþiei guvernanþilor centrali sau judeþeni din acest punct de vedere, în unele cazuri promiþându-li-se recompense pentru rezultate bune obþinute, iar în alte cazuri fiind ameninþaþi cu excluderea din partid sau cu limitarea de cãtre preºedinþii consiliilor judeþene a transferurilor bugetare ce li se cuvin (ilustrative în acest sens sunt declaraþiile preºedinþilor de consilii judeþene din Gorj ºi Satu Mare).

Politizarea organizãrii referendumului s-a reflectat nu numai în situaþiile menþionate mai sus, dar ºi într-o campanie electoralã „mascatã”. Astfel, au existat numeroase situaþii în care, autoritãþi locale ºi parlamentari au aplicat


propriile portrete ºi sigla PSD pe afiºele realizate cu scopul de a promova modificãrile Constituþiei sau de a încuraja la participare. Un caz amplu mediatizat în acest sens a fost cel al lui Ioan Tãrãcilã ºi a altor aleºi locali din judeþul Cãlãraºi. Un alt caz prezentat de România Liberã din 13 octombrie 2003 se referã la un panou publicitar uriaº destinat promovãrii referendumului dar care îi face deopotrivã reclamã primarului PSD al sectorului 3 din Bucureºti, Eugen Pleºca, lângã sloganul „Da pentru Constituþie” fiind inscripþionate ºi Primãria sectorului 3 cu iniþialele primarului (E.P.) deºi acest lucru era interzis.

În apropierea zilelor organizãrii referendumului, pe fondul unei temeri a autoritãþilor centrale cã participarea populaþiei la vot nu se va ridica la nivelul de 50%, minim acceptat de lege pentru ca rezultatul sã fie validat, au fost încercate diverse „manevre” menite sã stimuleze participarea. Un instrument de manevrã l-au constituit listele cu alegãtorii care difereau ca numãr de la zi la zi ºi de la instituþie la instituþie, aspect care a generat suspiciuni ºi asupra corectitudinii organizãrii referendumului. În acelaºi scop al stimulãrii participãrii, puterea a dat publicitãþii sondaje controversate din punctul de vedere al metodologiei folosite care prezentau aºteptãri mult prea optimiste cu pirvire la procentul cetãþenilor care ar fi urmat sã participe. Un exemplul concludent îl reprezintã sondajul dat publicitãþii de Institutul Metro Media Transilvania care prezenta cu câteva zile înaintea exprimãrii voturilor o participare de 70% a cetãþenilor, cifrã în mod evident exageratã în scopul manipulãrii opiniei publice, în condiþiile în care toate celelalte sondaje nu indicau o cifrã mai mare de 40%.

C. Aspecte financiare ale organizãrii referendumului

Prin Hotãrârea de Guvern 1104 din 24 septembrie 2003 a fost stabilitã o sumã totalã de 223 mld lei, distribuiþi dupã cum urmeazã:

- Ministerului Administraþiei Publice 198 mld lei, sume destinate Evidenþei informatizate a persoanelor, Biroului Electoral Central ºi prefecturilor

- Secretariatului General al Guvernului 19,5 mld lei., sume destinate Agenþiei pentru Strategii Guvernamentale ºi Institutului Naþional de Statisticã

- Ministerului Afacerilor Externe 5,5 mld lei.

În ultima sãptãmânã de campanie bugetul iniþial stabilit a fost suplimentat cu 90 mld. Lei, bani alocaþi cu scopul de a acoperi costurile legate de prelungirea cu o zi a referendumului precum ºi cele legate de publicitatea pe presa scrisã. Suma oficialã totalã a devenit astfel 313 mld. lei.

61


Dincolo de aceste infomaþii oficiale, dimensiunea campaniei de informare ºi modul în care fonduri importante au fost cheltuite au generat suspiciuni cu privire la veridicitatea sumei amintite pe de o parte ºi la legalitatea cheltuirii lor pe de altã parte. Primul aspect este ilustrat de cazul Primãriei sectorului 2 din Bucureºti adus în atenþia opiniei publice de cotidianul România Liberã pe 10 octombrie 2003. Astfel, pentru ca referendumul sã se desfãºoare în bune condiþiuni, conducerea acestei primãrii a decis ca „pe o perioadã cuprinsã între 1 ºi 3 zile, 227 de angajaþi ai administraþiei locale sã fie angrenaþi în activitãþi auxiliare referendumului de pe 18-19 octombrie 2003”. Au existat semnale în presã cã folosirea altor resurse publice, precum cea descrisã mai sus, în activitãþi legate de referendum a constituit o practicã curentã în instituþiile publice din România în perioada campaniei.

Modul în care au fost cheltuite fondurile alocate pentru referendum a trezit suspiciunea partidelor de opoziþie ºi a societãþii civile încã din primele momente. Comisia pentru transparenþã a avut obligaþia de a asigura accesul celor interesaþi la informaþii despre cum s-au cheltuit fondurile, însã se poate considera cã ea a înregistrat un eºec din acest punct de vedere în momentul în care singurii membrii independenþi din Comisie, organizaþiile societãþii civile Asociaþia Pro Democraþia ºi Agenþia de Monitorizare a Presei s-au retras a doua zi dupã ce Comisia ºi-a început lucrãrile.

Un motiv de suspiciune l-a constituit ºi decizia autoritãþilor centrale de a nu organiza licitaþii pentru alocarea fondurilor pe activitãþi de tipãrire. Deºi, datoritã lipsei timpului necesar pentru organizarea licitaþiilor decizia a fost justificatã, ea nu rãmâne mai puþin controversatã. Cotidianul „Evenimentul Zilei”, a prezentat în urma unei investigaþii situaþia din 5 judeþe (prezentatã în tabelul de mai jos) în care existã o legãturã evidentã între demnitarii locali PSD ºi firmele care au primit fonduri.


Judeþ Firma Descriere Ziarist Argeº Tiparg SA Firma aparþine unui membru PSD, Marcel Proca

(fost vicepreºedinte PNL Argeº). La presel ecþie s-au Prezentat alte trei firme: Europroduct SA, IATSA SA ºi Argeºul Liber SA. Anunþul s -a fãcut cu doar cu o zi

Mãdãlin Popa

Bihor Firma Vicepreºedintelui PSD Bihor, Ioan Mang

Ioan Manga afirmã cã nu e nimic ilegal în a acorda contractele membrilor PSD atâta timp cât se respectãcadrul legal.

Mariana Gavril

Iaºi SC Polirom SA Firma este patronatã de Adrian Butuc, om de afaceri,

scãzut dar firma sa are mari datorii la bugetul de stat,ceea ce înseamnã cã legea a fost încãlcatã (nu sepoate acorda un contract guvernamental dacã firma

are datorii. Butuc pretinde cã nu ºi-a dorit contractul,ci a fost direct solicitat de cãtre Prefecturã.

Rãzvan Chiruc

Sibiu TipoTrib Firma este un vechi furnizor de servicii al membrilor PSD locali - a tipãrit afiºele electorale PSD ºi buletine de vot la alegerile trecute.

Timiº West Tipo International

Firma aparþine Consilierului Preºedintelui Judeþean care e ºi Preºedintele PSD Timiº, Zoltan Kovacs. Firma patroneazã ºi cotidianul Agenda Zilei.

Ino Ardelean

înaintea deciziei

Iulian Cârjã

membru inactiv PSD. A câºtigat datoritã preþului

Tabel - firme care au semnat contracte pentru realizarea materialelor în 15vederea organizãrii referendumului pentru Constituþie, 2003

Alte neconcordanþe au amplificat suspiciunile existente. Astfel, conform informaþiilor cu privire la cheltuieli furnizate presei, o ºtampilã de vot a fost achiziþionatã în Botoºani cu 40 000 lei, iar în Gorj cu 222 000 lei. Pentru un buletin de vot s-au plãtit 20 de lei în Gorj ºi 238 de lei în Cluj, în timp ce amenajarea secþiilor de votare din Bacãu (466 la numãr) a costat 15 milioane de lei iar a celor din Hunedoara (464), 1,8 mld. lei. Informaþii suplimentare despre distribuþia pe judeþe a cheltuielilor efectuate se regãseºte în Anexa 4.

Toate aceste informaþii au determinat o reacþie concertatã a partidelor de opoziþie ºi a societãþii civile de a solicita o Comisie de anchetã care sã investigheze modul în care s-au cheltuit fondurile. Deºi iniþial Guvernanþii au fost de acord, ideea a rãmas la stadiul de iniþiativã.

D. Zilele votãrii ºi rezultatele referendumului

Referendumul pentru revizuirea Constituþiei României a fost organizat în zilele de 18 ºi 19 octombrie 2003 ºi a reprezentat o dovadã a faptului cã sistemul democratic românesc nu este încã suficient consolidat.


63

În ciuda unei campanii de informare fãrã precedent ca dimensiuni ºi tipuri de canale informative folosite, prezenþa la urme a depãºit cu greu pragul de 50%, ºi asta doar în a doua parte a celei de-a doua zi a referendumului. Din punct de vedere statistic situaþia este reliefatã de urmãtoarele date:

- numãrul persoanelor înscrise pe listele de vot - 17.842.103- numãrul persoanelor ce au participat la vot - 9.938.441, reprezentând 55.7% din populaþia cu drept de vot.

Cum prima zi a referendumului a constituit o dovadã a lipsei de interes a românilor reflectatã în lipsa participãrii, autoritãþile centrale s-au mobilizat pentru a stimula cetãþenii sã participe, dar folosind mijloace de multe ori aflate la limita legalitãþii. Partidele politice ºi reprezentanþii societãþii civile au luat atitudine atât pe parcursul desfãºurãrii votãrii dar ºi ulterior semnalând o serie de nereguli care pun rezultatele finale ºi modul în care s-a ajuns la ele, sub semnul întrebãrii.

O sintezã a metodelor folosite pentru a influenþa rezultatul final al votului este prezentatã mai jos:

- buletinele de vot de rezervã au fost tipãrite în numãr mult mai mare decât limita acceptatã legal, aproape dublu, adicã 3 milioane.

- folosirea urnelor mobile a fost una dintre cele mai discutate nereguli. Folosirea ei este permisã de lege doar pentru cetãþenii care nu sunt transportabili de la domiciliu ºi la solicitarea unor persoane care au motive întemeiate sã cearã urne mobile pentru a-ºi exprima dreptul de vot. Or, dupã ce Octav Cozmâncã le-a cerut în cursul zilei de duminicã liderilor locali PSD sã dea undã verde folosirii urnelor mobile, nu numai cã s-a abuzat de folosirea lor la domiciliu în special în mediul rural, dar ele s-au aflat pe strãzi, în pieþe, la supermarketuri, în biserici, exercitându-se astfel o presiune a cetãþenilor de a vota Constituþia.

- alãturi de folosirea urnelor mobile a fost de asemenea contestatã folosirea votului electronic permis militarilor în termen, o metodã introdusã special cu prilejul organizãrii referendumului.

- la nivelul întregii þãri au existat informaþii prezentate de presã care atestau folosirea de cãtre autoritãþilor locale a metodei ºantajului ºi ameninþãrilor la adresa cetãþenilor pentru a îi convinge sã voteze. În judeþul Argeº spre exemplu, þãranii au fost ameninþaþi de primari cã dacã nu merg la vot nu vor mai primi cupoanele pentru agriculturã ºi ajutoarele sociale.

- „votul cumpãrat”. Printre exemplele ilustrative pentru aceastã metodã se numãrã iniþiativa primarului Bacãului de a da în cele 73 de secþii de


votare din oraº câte un televizor ca premiu, în urma unei trageri la sorþi. Televiziunile au prezentat imagini ºi presa scrisã a preluat ulterior cum într-un judeþ din Moldova un primar a organizat chiar în secþia de votare o petrecere cu masã pentru alegãtorii sãrbãtoriþi în zilele referendumului. În Mehedinþi, un patron de firme membru de partid a promis angajaþilor sãi prime dacã vor participa la vot.

- legalitatea exprimãrii votului este pusã de asemenea în discuþie fiind întâlnite cazuri în care s-au luat decizii ad hoc de cãtre autoritãþi care au permis votul fãrã acte de identitate sau cu acte de identitate expirate.

- s-a putut vota de mai multe ori de cãtre acelaºi cetãþean, timbrele lipite pe cãrþile de alegãtor fiind foarte uºor de dezlipit.

- au existat situaþii în care o singurã persoanã a putut vota la mai multe secþii de votare decât la cea la care era arondat.

- actualizarea listelor de alegãtori nu a fost fãcutã înainte de referendum, pe motiv cã procedura ar fi durat o lunã ºi nu a fost timp suficient pentru asta. Aºa se face cã, de exemplu, la Constanþa, pe listele din secþii au apãrut 19 000 de persoane decedate. La Bihor, dintr-o „eroare de calculator” numãrul de votanþi a crescut cu 10 000, ridicând procentul de participare de la 6,5% în prima zi la 21,07%. Eroarea a fost ulterior corectatã.

Rezultatele finale, contestate de altfel de reprezentanþii societãþii civile ºi de lideri ai partidelor de opoziþie au adus adoptarea Constituþiei României în noua sa formã. Din punct de vedere statistic, numãrul de voturi valabil exprimate „DA” a fost de 8.915.022, reprezentând 89.7 % din participanþi, iar numãrul de voturi „NU” a fost de 875.172, reprezentând 8.81% din participanþi.

Dupã finalizarea operaþiunilor tehnice legate de desfãºurarea referendumului, din partea clasei politice au apãrut destul de multe critici cu privire la modul în care procedura legalã de desfãºurare a referendumului a fost sau nu a fost respectatã. Din nou Partidul România Mare a sesizat Curtea Constituþionalã cu o contestaþie referitoare la desfãºurarea referendumului, care a fost respinsã întrucât Biroul Electoral Central este competent sã supravegheze corecta desfãºurare a operaþiunilor, anularea lui (fie ºi doar parþialã) fiind posibilã doar de cãtre Curte pe baza unor iregularitãþi vãdite semnalate de BEC ºi nu de partide politice.

În data de 29 octombrie 2003 legea de revizuirea a Constituþiei României aprobatã prin referendumul din 18 - 19 noiembrie 2003 a fost publicatã în Monitorul Oficial nr.758 ºi a intrat în vigoare. Republicarea Constituþiei însoþitã de renumerotarea articolelor sale s-a fãcut în Monitorul Oficial

65


nr.767 din 31 octombrie 2003.

Referendumul a suscitat însã, de departe, cele mai vii ºi mai întemeiate critici ºi controverse, participarea la vot, precum ºi metodele utilizate de guvernanþi pentru a facilita validarea aprobãrii populare fiind extrem de vulnerabile pentru orice observator, chiar ºi neavizat. Patru partide politice importante, PD, PNL, PUR ºi PRM ºi-au exprimat deschis temerile în legãturã cu falsificarea rezultatului final al referendumului. Ulterior validãrii rezultatelor, aceste partide ºi-au menþinut poziþia criticã faþã de procedura utilizatã, dar au precizat cã nu pot decât sã susþinã rezultatul final al votului popular, în mãsura în care el serveºte intereselor majore ale þãrii în acest moment, respectiv integrãrii României în Uniunea Europeana ºi NATO.

Presa internaþionalã a fãcut ºi ea ecoul acestor temeri. Associated Press afirmã: „într-un efort de a încuraja mai mulþi oameni sã voteze, s-au fãcut anunþuri în gãri, prin care cãlãtorii erau informaþi cã pot vota în cabine special amenajate ºi cã îºi pot exercita acest drept chiar ºi cei cãrora le-au expirat documentele de identitate”, iar „opoziþia a acuzat guvernul cã iroseºte fondurile bugetare, ºi aºa limitate, pentru o campanie pro-Constituþie care a costat mai mult de 9 milioane de dolari”. Euronews a constatat cã „combinaþia de vreme rece ºi confuzie este de vinã pentru prezenþa redusã la vot în referendumul asupra Constituþiei din România”. Agenþia France Presse a observat ºi ea cã „românii au ocolit urnele duminicã, în cea de a doua ºi ultima zi a referendumului privind noua Constituþie a þãrii, fãcând autoritãþile sã se teamã de un eventual eºec, ceea ce ar reprezenta o lovitura grea datã Guvernului”. Iar Reuters tranºa direct: „ex-comuniºtii din România au început duminicã o campanie pentru a convinge mai mulþi alegãtori sã se prezinte la un referendum vizând modificarea Constituþiei; mulþi dintre cetãþeni nu s-au prezentat însã la vot pentru a protesta astfel împotriva sãrãciei ºi a corupþiei”.

Fãrã îndoialã, modul în care a fost organizat ºi s-a desfãºurat referendumul pentru adoptarea noii Constituþii ridicã probleme pe de o parte cu privire la caracterul democratic al instituþiilor statului la nivelul anului 2003 dar ºi la modul în care vor fi abordate campaniile electorale ºi alegerile propriu-zise din 2004. Referendumul reprezintã prin urmare un semnal din acest punct de vedere, un semnal de care atât partidele de opoziþie cât ºi societatea civilã trebuie sã þinã cont.


VI. CONCLUZII

Constituþia României adoptatã în 1991 a fost modificatã în 2003 într-o perioadã de timp mai scurtã decât cea care a fost necesarã pentru adoptarea ei. Orice Constituþie este un important aºezãmânt politic ºi juridic, sursa întregii legislaþii a unui stat ºi principala regulã juridicã a sistemului politic. Stabilitatea legii fundamentale este ºi va rãmâne un deziderat major pentru orice stat, revizuirile constituþionale nefiind justificate decât în situaþia în care prevederile constituþionale conduc la numeroase dificultãþi practice. Acesta era ºi cazul României, nu doar în cursul anului 2003, ci încã de la prima abatere realizatã în privinþa punerii în aplicare a dispoziþiei constituþionale referitoare la delegarea legislativã (1992) sau de la „abuzul” legat de remanierea Guvernului (1999). Prin urmare, modificarea Constituþiei în 2003 era o realã necesitate, aºa cum, de altfel cu multã justeþe ºi de mult timp, remarcase ºi cea mai mare parte a clasei politice. Însã, modalitatea în care s-a desfãºurat aceastã revizuire, precum ºi rezultatul final la care s-a ajuns sunt deopotrivã susceptibile de numeroase critici.

Dacã revizuirea era necesarã, momentul realizãrii sale efective putea fi mai atent ºi democratic discutat. E drept cã PSD a fãcut din modificarea Constituþiei una din principalele sale teme din campania electoralã precedentã ºi a menþionat-o drept unul din principalele sale obiective politice pentru mandatul parlamentar 2000 2004, însã consensul clasei politice ºi, mai ales, al populaþiei ar fi trebuit obþinut nu doar în cele 30 de zile scurse între adoptarea legii de cãtre Parlament ºi supunerea ei votului popular. O conºtientizare cât mai bunã a întregii populaþii cu privire la procesul revizuirii constituþionale ar fi crescut ºansele respectãrii legii fundamentale modificate dupã intrarea sa în vigoare. Democraþia participativã, al cãrui principal instrument este referendumul, presupune un efort mult mai mare din partea autoritãþii statale în exercitarea puterii decât un exerciþiu al puterii de tip autoritar sau paternalist. Autoritãþile publice din România au dovedit încã o datã cã nu îºi apreciazã la justa sa valoare electoratul ºi cã nu stãpânesc pe deplin nici conceptele elementare, nici practica democraticã.


67

Dezbaterile din cadrul Forumului constituþional au dovedit cel puþin un lucru fundamental, ºi anume acela cã apetitul poporului pentru dezbateri democratice a crescut în cei 14 ani trecuþi de la Revoluþia din decembrie 1989; cu alte cuvinte, poporul nu mai trebuie ºi nu mai poate fi considerat doar ca o masã de manevrã electoralã; respectul pentru voinþa sa, exprimatã la nivel politic inclusiv prin luãrile de poziþie uneori mult prea tranºante sau chiar eronate din cadrul Forumului Constituþional, nu ar trebui sã se opreascã la nivelul formal al închiderii între paginile unui dosar a doleanþelor sale, ci ar trebui sã devinã unul efectiv, prin analizarea în dezbaterea politicã a propunerilor sale concrete. Din aceastã perspectivã, participarea societãþii civile la procesul revizuirii Constituþiei poate fi apreciatã ca fiind una realã ºi sincerã, valorificarea acestei participãri de cãtre clasa politicã a dovedit însã, încã o datã, distanþa care separã lumea politicului de cea realã, cotidianã.

Procedura utilizatã în cadrul prezentei revizuiri constituþionale a fost una care, din nou, în mare ºi la nivel formal, a respectat principalele prevederi legale ºi constituþionale în vigoare. Aceastã constatare este valabilã cu douã excepþii, notabile însã.

Controlul pe care Curtea Constituþionalã ar fi trebuit sã îl realizeze din oficiu cu privire la Legea de revizuire a Constituþiei, a fost unul limitat, judecãtorul constituþional dând doar un aviz consultativ înaintea dezbaterilor parlamentare. Dacã judecãtorul constituþional, investit cu funcþia fundamentalã de garantare a supremaþiei Constituþiei (inclusiv ºi mai ales) împotriva exceselor pe care le-ar putea avea Parlamentul, se autolimiteazã, arbitrariul adunãrii reprezentative se poate exercita liber, fãrã control sau limite. Existã astfel riscul ca adunarea reprezentativã sã se îndepãrteze tot mai mult de voinþa poporului, pânã la a ajunge sã susþinã poziþii total contrare faþã de cele pe care le-ar avea cei care au desemnat-o prin vot democratic. Justiþia constituþionalã a fost imaginatã, între altele, ºi pentru a contra-ataca tocmai astfel de situaþii; autocenzura Curþii Constituþionale (clar observatã în cadrul actualului proces de revizuire a Constituþiei, în considerarea unor obiective fals mult mai importante, întrucât celeritatea procesului de revizuire nu echivaleazã întotdeauna cu o calitate ridicatã a acestuia) nu face decât sã întãreascã ideea cã în România asistãm încã la impunerea opiniei adunãrii reprezentative.

A doua verigã extrem de slabã în procesul revizuirii Constituþiei o reprezintã modalitatea în care s-a reglementat, organizat ºi desfãºurat referendumul. „Inovaþia” (consacratã ºi la nivel legislativ, chiar dacã doar cu titlu de excepþie ºi limitativ pentru acest referendum) reprezentatã de votarea


cetãþenilor în douã zile nu poate decât sã ridice serioase semne de întrebare cu privire la credibilitatea rezultatului final; campania desfãºuratã înaintea votului a fost una inadecvatã (promovându-se opþiunea pentru votare ºi explicându-se insuficient conþinutul propunerilor de modificare), iar desfãºurarea propriu-zisã a votãrii a reuºit sã punã sub semnul întrebãrii rezultatul final al acesteia.

Însã rezultatul final al întregului proces de revizuire a Constituþiei lasã cel mai mult de dorit, conþinutul normativ al legii fundamentale modificate nefiind mult îmbunãtãþit faþã de versiunea iniþialãîn special în capitolul în legãturã cu care s-au anunþat iniþial reforme importatante (instituþii politice). Faþã de aºteptãrile induse ºi problemele pe care ar fi trebuit sã le soluþioneze, legea de modificare a Constituþiei poate fi consideratã drept o reuºitã parþialã. Finalitãþile actualului proces de revizuire constituþionalã au fost mai mult sau mai puþin expres menþionate de iniþiatorii sãi ºi pot fi grupate în trei principale categorii: rezolvarea unor disfuncþionalitãþi remarcate în cadrul procesului decizional al autoritãþilor publice, îndeplinirea condiþiilor constituþionale pentru integrarea României în Uniunea Europeanã ºi pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord ºi lãrgirea garanþiilor instituþionale ºi constituþionale ale drepturilor ºi libertãþilor fundamentale. Dintre aceste trei obiective, gradul cel mai mare de realizare îl are ultimul, referitor la mai bunã garantare a drepturilor fundamentale ale cetãþenilor, chiar dacã, pe alocuri, din punct de vedere al tehnicii legislative ºi al acurateþei textului constituþional final, rezultatul ar mai putea comporta unele discuþii.

În ceea ce priveºte obiectivul integrãrii României în Uniunea Europeanã, prevederile constituþionale modificate oferã unele soluþii parþiale, de cele mai multe ori puse sub condiþia suspensivã a aderãrii efective a României la structurile europene.

Revizuirea unei Constituþii este în bunã mãsurã un exerciþiu de democraþie, dar ºi de negociere politicã, necesitatea ajungerii la o înþelegere între diferite forþe politice ºi curente de idei ºi interese conducând de multe ori la soluþii juridice mai puþin fericite din punct de vedere strict tehnic. Este cazul reformei autoritãþilor statului, reformã încercatã prin actualul proces de revizuire constituþionalã, dar parþial nereuºitã, de cele mai multe ori compromisul politic având câºtig de cauzã în dauna acurateþei reglementãrii ºi chiar a reformei. Marea majoritate a problemelor apãrute în aplicarea anterioarã a Constituþiei au fost doar parþial soluþionate, unele dintre soluþiile juridice gãsite fiind extrem de greoaie sau foarte dificil de pus în practicã, altele nesoluþionând nimic în mod concret.


69

Procesul de revizuire a Constituþiei a concentrat timp de un an de zile eforturile întregii societãþi româneºti ºi reprezintã din acest punct de vedere, un barometru al stadiului democratizãrii sale, al evoluþiei clasei politice ºi societãþii civile totodatã precum ºi al instituþiilor statului. În apropierea integrãrii României în Uniunea Europeanã, aceste aspecte sunt de fapt esenþiale. Revizuirea Constituþiei ar fi putut fi amânatã pânã ce îmbunãtãþirea acestor aspecte ar fi putut determina modificãri de substanþã care sã contribuie în mod real la progresul ºi consolidarea democraþiei în România. În acelaºi timp, referendumul organizat în toamna lui 2003 trebuie privit ca o lecþie în procesul de consolidare a valorilor ºi instituþiilor democratice în România.


NOTE

Curtea Constituþionalã a constatat cu unanimitate de voturi cã reformularea art.41 alin.1 din Constituþie din “Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular” în “Proprietatea privatã este garantatã în mod egal de lege, indiferent de titular” respectã actualele rigori ale revizuirii Legii fundamentale, dar ea nu poate verifica autenticitatea semnãturilor cetãþenilor înscriºi în tabelele depuse pentru susþinerea acestei initiaþive de revizuire.

Publicatã în M.Of. Nr.733/19.11.2001.

Vezi site-ul www.forumconstitutional.ro

Vezi site-ul Comisiei de la Veneþia, în special, www.venice.coe.int/docs/2002/CDL-AD(2002)012-e.html

Vezi www.venice.coe.int/docs/2003/CDL-AD(2003)004-e.html

Vezi articolele 146 si 148.

Vezi articolul 144, litera a), teza finalã.

Decizia nr.148 din 16 aprilie 2003, publicata în M.Of. Nr.317/12.05.2003.

În acelaºi sens vezi ºi avizele Comisiei pentru democraþie prin drept de la Veneþia.

An în care s-au desfãºurat ºi lucrãrile Forumului Constituþional, al cãrui scop declarat a fost acela de a implica cetãþenii în dezbaterea revizuirii Constituþiei ºi de a ajunge la cristalizarea unor propuneri din partea societãþii civile care sã fie avute în vedere la elaborarea proiectului legii de revizuire.

În cadrul proiectului Constituþia în Dezbatere Publicã, implementat de IPP în parteneriat cu Alianþa Civicã, Filiala Bucureºti, au fost organizate douã focus grupuri în cursul lunii iunie 2003, unul având participanþi tineri pânã în 26 de ani, iar celãlalt persoane pensionare. În cadrul fiecãrui focus grup au participat aproximativ 10 persoane rolul lor fiind acela de a identifica vârfurile opiniei grupurilor þintã cu privire la temele de revizuire ale Constituþiei.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

71


Publicatã în M.Of. nr.84 din 24 februarie 2003.

Legea nr.375/2003 pentru organizarea ºi desfãºurarea referendumului national privind revizuirea Constituþiei.

Datele prezentate în aceastã secþiune au fost transmise la solicitarea Institutului pentru Politici Publice de cãtre Agenþia pentru Strategii Guvernamentale.

Sursa informaþiilor - Cotidianul „Adevãrul”, 8 octombrie 2003

12.

13.

14.

15.


ANEXE


73

ANEXA 1Componenþa Comisiei Constituþionale

75


Nr.

Funcþia

Nume ºi prenume

Membru

Grup

1.

Preºedinte

Valer Dorneanu

Deputat

PSD

2.

Vicepreºedinþi

Emil Boc

Deputat

PD

3.

Lucian Augustin Bolcaº

Deputat

PSD

4.

Valeriu Stoica

Deputat

PNL

5.

Doru Ioan Tãrãcilã

Deputat

PSD

6.

Secretari

Ion Predescu

Senator

PSD

7.

Attila Varga

Deputat

UDMR

8.

Membri

Aron Belaºcu

Senator

PRM

9.

Minodora Cliveti

Deputat

PSD

10.

Viorel Dumitrescu

Senator

PRM

11.

Peter Kovacs Eckstein

Senator

UDMR

12.

Acsinte Gaspar

Deputat

PSD

13.

Mircea Ionescu-Quintus

Senator

PNL

14.

Antonie Iorgovan

Senator

PSD

15.

Ruxandra Florina Jipa

Deputat

PRM 16.

Vãsãlie Moiº

Deputat

PRM

17.

Mihaela Muraru - Mândrea

Deputat

PSD 18.

Ion Neagu

Deputat

PSD

19.

Ionel Olteanu

Deputat

PSD 20.

Ioan Onisei

Deputat

PD

21.

Varujan Pambucciam

Deputat

Grupul pt. Minoritãþi

22. Rodica Mihaela Stãnoiu Senator PSD 23. Mihai Constantinescu Consilier

Prezidenþial

24. Ioan Muraru Avocatul Poporului


ANEXA 2Componenþa Comisiei de Mediere

Nr. Nume ºi prenume Membru Grup 1. Emil Boc Deputat PD 2. Valer Dorneanu Deputat PSD 3. Acsinte Gaspar Deputat PSD 4. Ion Neagu Deputat PSD 5. Varujan Pambuccian Deputat Grupul pt.

Minoritãþi 6. Valeriu Stoica Deputat PNL 7. Attila Varga Deputat UDMR

ANEXA 3Componenþa Biroului Electoral Central

Preºedinte

1. Constantin Furtunã Judecãtor

Membrii

2. Ecaterina Vorobciuc Judecãtor3. Nicolae Ionescu Judecãtor4. ªtefan Mateescu Judecãtor5. Mihai Stânjenel Nucã Judecãtor6. Ana Alexandrina Savin Judecãtor7. Vasilica Verenca Judecãtor8. Dan Matei Agathon Delegat PSD9. Dorel Bahrin Delegat PUR10. Georgeta Elisabeta Ionescu Delegat PNL11. Ioan Onisei Delegat PD12. Carol Dina Delegat PRM13. Zsuzsanna Peter Delegat UDMR


77

ANEXA 4Cheltuieli efectuate pentru organizarea referendumului

(situaþia pe judeþe)

ALBA - au fost confecþionate 761 de ºtampile cu 69.900 lei bucata, cheltuindu-se 53,2 milioane lei, comandã executatã de SC Top SRL Alba Iulia. Pentru materiale publicitare s-au cheltuit 87,8 milioane lei prin firma SC Heto Invest SRL Alba Iulia. Au fost achiziþionate rechizite în valoare de 30 milioane lei de la firmele Point Paper SRL ºi Copy Rex RTC Alba Iulia.

ARAD - au fost confecþionate 668 de ºtampile cu 83,28 lei bucata, pentru care s-au cheltuit 60 milioane lei, comandã executatã de Monetãria Statului ºi SC Stampa Arad. Pentru amenajarea secþiilor de votare s-au cheltuit 751,4 milioane de lei, bani încasaþi de atelierele ºcolare.

ARGEª - s-au realizat 834 de ºtampile, în valoare de 116,8 milioane de lei ºi au fost cheltuite 875 milioane lei pe materiale publicitare. Rechizitele au costat 1.109 milioane de lei, iar amenajarea secþiilor de votare 1.120 milioane lei.

BACÃU - au fost confecþionate 1.605 ºtampile, la preþul total de 229,2 milioane lei de cãtre Camera de Comerþ Bacãu, rechizitele cumpãrate de la SC Silgety SRL Bacãu ºi SC Pasaj Com Bacãu au costat 128 milioane lei. Amenajarea secþiilor de votare a costat 150 milioane lei.

BIHOR - cele 1.345 de ºtampile au costat 55 milioane lei ºi au fost confecþionate de SC Mivali SRL ºi SC Stamp SRL. Materialele publicitare realizate de SC Dec SRL au costat 55 milioane lei, iar amenajarea secþiilor de votare a costat 47 de milioane lei ºi pentru alte servicii s-au cheltuit 119 milioane lei, bani încasaþi de SC Zarea Trans SRL.

BISTRIÞA NÃSÃUD - au fost confecþionate 774 de ºtampile, pentru care s-au cheltuit 53,4 milioane lei. Comanda a fost executatã de Monetãria Statului Bucureºti, SC Revox International ºi Prod SRL Bistriþa. Materialele publicitare, în valoare de 142,5 milioane lei, au fost realizate de SC Corporatia Europres Bistriþa, SC Revox SRL Bistriþa, SC Goldplast SA Bistriþa.

BOTOªANI - au fost confecþionate 612 ºtampile în valoare totalã de 24,8 milioane lei. Au fost achiziþionate rechizite în valoare de 66,8 milioane lei de la Centrul de Librãrii Agata SRL ºi de la SC Caromi Botoºani.


BRAªOV - cele 822 de ºtampile au costat 123,3 milioane lei, bani încasaþi de SC Trodat SRL. Materialele publicitare, în valoare de 1.056 milioane lei, au fost asigurate de SC Tex Turism SRL ºi SC Ecran Magazin SRL. Rechizitele cumpãrate de la SC Imprim SRL, SC Vademecum SRL ºi SC Piatra Lunii SRL, au costat 557,4 milioane lei. Amenajarea secþiilor de votare a costat 233,4 milioane lei ºi a fost realizatã de SC Imprim SRL, SC Vademecum SRL ºi SC Piatra Lunii SRL.

BRÃILA - cele 508 ºtampile au costat 26,4 milioane lei, bani încasaþi de SC International Andrei Trade SRL Brãila. Materialele publicitare au costat 11,9 milioane lei ºi au fost realizate de SC Paper Print Invest SRL Brãila.

BUZÃU - s-au tiparit 450.000 de buletine de vot, cu 131 lei bucata, pentru care firma SC Alfa MDN Buzãu a încasat 59 milioane lei. Au fost confecþionate 721 ºtampile, cu 245 lei bucata, în valoare totalã de 149 milioane lei, bani încasaþi de SC Print Media Promotion SRL Buzãu.

CARAª-SEVERIN - confecþionarea celor 684 de ºtampile, cu 110.000 lei bucata a costat 75,2 milioane lei, iar banii au fost încasaþi de Monetãrie ºi SC Color Print Reºiþa. Rechizitele au costat 110,4 milioane lei ºi au fost asigurate de SC Livcart Reºiþa, iar amenajarea secþiilor de votare a costat 89,3 milioane lei, fiind realizatã de Rotarexim Râmnicu Vâlcea ºi Intergraf Reºiþa.

CÃLÃRAªI - au fost confecþionate 389 de ºtampile cu 170.000 lei bucata, pentru care s-au cheltuit 66,1 milioane lei, bani încasaþi de SC Gip SRL. Materialele publicitare au costat 181 milioane lei ºi au fost realizate de SC Media Print SRL, Radio-TV local ºi ziarele locale. Amenajarea secþiilor de votare a costat 547 milioane lei ºi a fost realizatã de SC Aldis SRL, RomTelecom ºi SC Prod Pan.

CLUJ - s-au tipãrit 642.000 de buletine de vot, cu 238 lei bucata, cheltuindu-se 152,8 milioane lei, bani încasaþi de Imprimeria Ardealul Cluj Napoca. Au fost confecþionate 982 de ºtampile cu 144.000 lei bucata, pentru care s-au cheltuit 141,4 milioane lei, sumã încasatã de SC Intertonic Impex SRL. Publicitatea, în valoare 658,5 milioane lei, a fost realizatã de Imprimeria Ardealul Cluj Napoca. SC Gesim SRL Cluj Napoca a încasat 808,2 milioane lei pentru rechizite, iar SC Rasimo SRL Cluj Napoca a încasat 1761,6 milioane lei pentru amenajarea secþiilor de votare.

CONSTANÞA - materialele publicitare au costat 495,9 milioane lei ºi au fost realizate de SC Ziua Tomis, SC Avangard Press, Independentul SC 2X1


79

Holdind, Observator, SC Cuget Liber Poligraf, Replica Press. Rechizitele au costat 18,6 milioane lei ºi au fost asigurate de Sc Novanis ºi SC Columna. Au fost cheltuite 606 milioane lei pentru amenajarea secþiilor de votare.

COVASNA - publicitatea a costat 151,2 milioane lei ºi a fost asiguratã de ziarele locale ºi de SC Kova Prim SRL. S-au cheltuit 201,5 milioane lei pentru rechizite, bani încasaþi de SC RTC SRL.

DÂMBOVIÞA - s-au tipãrit 471.000 buletine de vot cu 123,7 lei bucata, în valoare de 58,2 milioane lei, bani încasaþi de SC Artpres SRL Târgoviºte. Au fost confecþionate 644 ºtampile, cu 180.000 lei bucata, în valoare totalã de 115,9 milioane lei, bani încasaþi de SC VPS Design SRL Târgoviºte. Amenajarea secþiilor de votare asiguratã de Direcþia Lucrãri Edilitare din Primãria Târgoviºte, SC Paltinu SRL, SC Trainica SA ºi SC Inter City a costat 476,6 milioane lei.

DOLJ - publicitatea, în valoare de 153,1 milioane lei, a fost asiguratã de Sc Gutenberg International SA, iar rechizitele, în valoare de 92,6 milioane lei, au fost asigurate de SC Pintex SRL. Amenajarea secþiilor de votare, în valoare de 1.210 milioane lei, a fost realizatã de SC Pintex SRL, SC Prod Co SRL, SC Data Adversim System Service SRL.

GALAÞI - s-au tipãrit 750.000 buletine de vot, cu 110,7 lei bucata, în valoare de 63,1 milioane lei de cãtre SC Alma SA Galaþi. Cele 676 de ºtampile confecþionate cu 60.000 lei bucata au costat 40,6 milioane lei, bani încasaþi de SC Borner SRL Socom. Publicitatea, asiguratã de SC Alma SA Galaþi, a costat 7,6 milioane lei, iar rechizitele, în valoare de 85,6 milioane lei, au fost asigurate de Librãria Lucian Blaga Galaþi. Amenajarea secþiilor de votare a costat 1.248 milioane lei.

GIURGIU - cele 436 de ºtampile, confecþionate la 95.000 lei bucata, în valoare de 41,4 milioane lei, au fost realizate de SC Nabla SRL. Publicitatea a costat 148,6 milioane lei ºi a fost asiguratã de Banere SC Lorento SRL, SC Beta Sistem SRL, Informaþia de Giurgiu, SC Diva SRL, SC Presco SRL, SC Metaxa Impex SRL, ziarul Giurgiu Expres ºi Radio Contact. Rechizitele au costat 200 milioane lei, iar amenajarea secþiilor de votare 300 milioane lei.

GORJ - au fost tipãrite 300.000 buletine de vot, cu 20 lei bucata, în valoare de 6 milioane lei, licitaþie câºtigatã de SC Tipografia Prod Com SRL. Au fost confecþionate 522 ºtampile, cu 222.000 lei bucata, în valoare totalã de 116 milioane lei, bani încasaþi de SC Frontera SRL. Publicitatea a costat 308


milioane lei, iar amenajarea secþiilor de votare a costat 900 milioane lei.

HARGHITA - publicitatea a costat 31,6 milioane lei ºi a fost asiguratã de Editura Harghita Nepe Miercurea Ciuc ºi redacþia ziarului Adevãrul Harghitei. Au fost cumpãrate rechizite în valoare de 44,6 milioane lei de la SC Papirus SRL Miercurea Ciuc. Nu sunt evidenþiate cheltuieli pentru amenajarea secþiilor de votare.

HUNEDOARA - au fost achiziþionate rechizite în valoare de 170 milioane de lei, de la SC "Point Paper" S.A., iar amenajarea secþiilor de votare (confecþionat urne, cabine de vot etc), a costat peste 1,8 miliarde de lei.

IALOMIÞA - au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 69,9 milioane de lei, de cãtre SC "Integral Advertising" S.A. Ploieºti, agenþia de publicitate "Ecoul" ºi de SC "Tipografia" S.A. Slobozia. Totodatã, au fost achiziþionate rechizite în valoare de 84,3 milioane de lei, de la SC "Conte" SRL Slobozia.

IAªI - au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 200,8 milioane de lei, de cãtre SC "Dosoftei", SC "Polirom", Tipografia "Moldova Print Color", iar costurile cu achiziþia rechizitelor s-au ridicat la 179,1 milioane de lei, bani achitaþi cãtre SC "Rolibris", SC "Shatter", SC "Irsido", SC "Flexal" Impex. Amenajarea secþiilor de votare a costat 2,655 miliarde de lei, fiind efectuatã de cãtre R.A. "Citadin", SC "Petrom" ºi SC "Iasitex".

ILFOV - au fost tipãrite 260.000 de buletine de vot, costul total fiind de 69,6 milioane de lei ºi au fost achiziþionate rechizite în valoare de 188,6 milioane de lei, de la R.T.C. Holding S.A.

MARAMUREª - au fost tipãrite 463.000 buletine de vot, valoarea totalã fiind de 110,2 milioane de lei, de aceastã operaþiune ocupându-se SC "Marinex Print" SRL Baia Mare. Costurile cu amenajarea secþiilor de votare s-au ridicat la 1,244 miliarde de lei.

MEHEDINÞI - au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 107 milioane de lei, la SC "Tipo Impex Radical" ºi au fost achiziþionate rechizite în valoare de 332 milioane de lei, de la SC "Scand".

MUREª - au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 430 milioane de lei, la SC "Impress" SRL, SC "Cuvântul Liber" SRL, SC "Edipres Tipo" SRL ºi SC "Tipomur" S.A. Au fost achiziþionate rechizite în valoare de 350 milioane de lei, materialele fiind furnizate de SC "Herlitz" Romania S.A. Amenajarea secþiilor de votare a fost fãcutã de cãtre Romtelecom ºi a costat


81

1,549 miliarde de lei.

NEAMÞ - au fost cumpãrate rechizite de la RTC "Holding" S.A. Bucureºti, în valoare totalã de 150 milioane de lei. Amenajarea secþiilor de votare a fost efectuatã de "B&B Com" SRL, Trust "Servicii Bianca" SRL ºi Romtelecom, cheltuielile însumând 330 milioane de lei.

OLT - au fost tipãrite 438.000 buletine de vot, la preþul de 59,5 lei/bucata. Operaþiunea a fost efectuatã de cãtre SC "Tipografia" S.A., costurile totale fiind de 26 milioane de lei. Au fost confecþionate 588 ºtampile de vot, la preþul de 64,260 de lei/bucata, acestea fiind executate de cãtre SC "Tipografia" S.A., pentru 35,8 milioane de lei. Au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 10,5 milioane de lei, la "Fast Promo" ºi "Tipografia" S.A. Rechizitele au costat 16,8 milioane de lei, fiind achiziþionate de la SC "Tipografia" S.A.

PRAHOVA - au fost confecþionate 1.152 ºtampile de vot, la un preþ de 198.000 de lei/bucata, fiind executate de SC "ªtampila" SRL pentru suma totalã de 228 milioane de lei. Materialele publicitare au costat 590 milioane de lei. Rechizitele au fost achiziþionate de la "Roxiral" SRL Ploieºti ºi au costat 322 milioane de lei.

SATU MARE - au fost tipãrite materiale publicitare în valoare de 610 milioane de lei, la "Avi" SRL, Tipografia "Somesul" S.A. ºi Tipografia "Informaþia Zilei". În ce priveºte rechizitele, acestea au fost oferite de SC "Info Center" SRL pentru suma de 100 milioane de lei.

SÃLAJ - au fost tipãrite materiale publicitare la SC "Accent" SRL, în valoare de 150 milioane de lei. Rechizitele au costat 194 milioane de lei, iar amenajarea secþiilor de votare, 265 milioane de lei.

SIBIU - au fost tipãrite 410.000 buletine de vot la preþul de 238 de lei/bucata, operaþiunea fiind executatã de cãtre "Tipotrib" SRL, pentru suma totalã de 97,6 milioane de lei. SC "Konnert" SRL a confecþionat 672 ºtampile, la preþul de 80.000 de lei/bucata, întreaga operaþiune costând 53,8 milioane de lei. Materialele publicitare au costat 565,7 milioane de lei, fiind tipãrite la "Tipotrib" SRL ºi "Tribuna".

SUCEAVA - materialele publicitare au costat 234,9 milioane de lei, fiind executate de SC "Muºatin" S.A., SC "Celestin" SRL ºi SC "New Times", din Suceava. Rechizitele au fost oferite de R.T.C. "Holging" Bucureºti, "Lidana" SRL, "Herlitz" România, pentru suma de 40,4 milioane de lei. Amenajarea


secþiilor de votare a costat 130,5 milioane de lei.

TELEORMAN - au fost tipãrite 400.000 bucãþi buletine vot, la un preþ de 250 de lei/bucata, operaþiunea fiind efectuatã de cãtre SC "Editura Teleormanul Liber" Alexandria, pentru suma de 100 milioane de lei. ªtampilele, în numãr de 954, au fost executate de SC "Inter Alex" SRL, la un preþ de 120.000 de lei/bucata, suma totalã ridicându-se la 114,5 milioane de lei. Materialele publicitare, în valoare de 111,8 milioane de lei, au fost tipãrite la SC "Rocris" ºi SC "Tipoalex". Rechizitele au costat 300 milioane de lei, fiind achiziþionate de la SC "ABC Neacºu" SRL, iar cheltuielile cu amenajarea secþiilor de votare s-au ridicat la 500 milioane de lei.

TIMIª - materialele publicitare au costat 128,6 milioane de lei, fiind executate de "Timpres" SA Timiºoara. Rechizitele au costat 280,4 milioane de lei, fiind oferite de "Kortner" SRL, "Herlitz" SRL, "Mella" SRL ºi "Almas" SRL. Cheltuielile cu amenajarea secþiilor de votare au însumat 2,362 miliarde de lei.

TULCEA - au fost tipãrite 226.000 buletine de vot, la SC "Harvia" SRL, la preþul de 195 lei/bucata, respectiv 44 milioane lei în total, iar materialele publicitare au costat 50,2 milioane lei, fiind executate de "Harvia" SRL Tulcea.

VASLUI - cele mai mari cheltuieli (200 milioane lei) au fost fãcute cu rechizitele oferite de SC "Irsido", SC "Best Computers", SC "Nirvana", SC "Computing System" ºi cu amenajarea secþiilor de votare (450 milioane lei).

VÂLCEA - amenajarea secþiilor de votare a costat 714 milioane lei, iar materialele publicitare 143,9 milioane lei, acestea din urmã fiind executate de SC "Comphys" Rm. Vâlcea ºi publicate în mass-media localã. În acest judeþ au mai fost achiziþionate de la SC "Info Plus" rechizite în valoare de 150 milioane lei.

VRANCEA - cei mai mulþi bani, respectiv 308 milioane lei, au fost alocaþi materialelor publicitare publicate în presa localã.

BUCUREªTI - cheltuielile aferente amenajãrii secþiilor de votare s-au ridicat la peste 21,6 miliarde lei, iar rechizitele, oferite de "Dacris Impex" SRL, au costat 447 milioane lei.

Sursa informaþiilor: Gardianul, 15 octombrie 2003Sursa iniþialã: Ministerul Administraþiei Publice


83

52

,6

51

,9

61

,65

9,6

60

,5

57

,7

40

,366

,6

50

,3

50

,2

51

,2

57

58

,4

51

,3

58

,9

57

,4

59

,1

59

,7

53

,7

56

,45

0,8

49

,2

66

,4

59

,4

55

,1

68

63

51

,2

58

,2

50

,3

64

,7

56

63

,7

61

,2

53

,9

63

,3

67

,5

47

,3

52

,86

4,2

58

,9

78

,4

63

% la

78,4

%

(1

0)

58,2

% la

63

%

(11

)5

3,7

% la

58,2

%

(8

)4

0,3

% la

53,7

%

(1

3)

jud

eþe

su

b 5

0%

ANEXA 5Prezenþa la urne pe judeþe


ANEXA 6Rezultatele pe judeþe

procentul celor care au votat DA9

1,9

89

,8

90

,59

1,2

89

,2

95

86

,4

93

86

,2

88

,5

89

90

87

,3

90

92

,4

87

,7

87

,1

90

,8

91

89

,98

7,2

92

,6

91

,4

92

,3

89

,3

93

,7

86

,3

88

88

,6

86

91

,3

89

,6

94

93

89

,7

89

,3

92

,3

90

,2

87

,39

0,4

90

,3

92

,5

92,3

95

%

(1

0)

90,8

92,3

% (

6)

89,6

90,8

% (

10

)8

88

9,6

% (

7)

86

88

% (

9)

% la

%

la

% la

%

la

% la

85



Ve

þi m

erg

e s

ã v

ota

þi la

R

efe

ren

du

mu

lp

en

tru

mo

dif

ica

rea

Co

ns

titu

þie

i d

in 1

8-1

9 o

cto

mb

rie

20

03?

Pro

babil

DA

16%

Sig

ur

NU

4%

Pro

babil

NU

2%

Nª/N

R5%

Sig

ur

DA

73%

ANEXA 7Estimarea prezenþei la urne

sursa: Metro Media Transilvania - Brometrul de opinie “Referendum pentru Constituþie”

87


ANEXA 8Distribuþia cheltuielilor necesare în vederea

pregãtirii, organizãrii ºi desfãºurãrii referendumului naþional privind revizuirea Constituþiei

Biro

ul E

lect

ora

l Ce

ntr

al,

pre

fect

uri

71

%

Min

iste

rul A

face

rilo

r E

xte

rne

2%

Inst

itu

tul N

aþio

na

l d

e S

tatistic

ã1

%

Ag

en

þia p

en

tru

Str

ate

gii

Gu

vern

am

en

tale

15

% Evi

de

nþa

info

rma

tiza

tã a

p

ers

oa

ne

i11

%

Bu

ge

t: 6

69

09

5 E

uro

nT

V:

18

5 5

00

Eu

ro

nP

ress

:4

47

87

9 E

uro

nR

ad

io:

25

71

5 E

uro

nIn

tern

et:

10

00

0 E

uro

Nota

: bugetu

lnu

incl

ude t

axe

ºi T

VA

Lo

ca

l R

ad

io4

%

Inte

rne

t

1%

TV

28

%

Pre

ss

67

%

Lo

ca

l R

ad

io4

%

Inte

rne

t

1%

TV

28

%

Pre

sã

67

%

ANEXA 9Distribuþia fondurilor pentru campania de mediatizare

sursa Agenþia pentru Strategii Guvernamentale


ANEXA 10 Distribuþia fondurilor pentru campania de mediatizare

în presa scrisã sursa Agenþia pentru Strategii Guvernamentale

Bu

ge

tp

resã

: 4

47

88

0 E

uro

lN

ationalã

241 9

89 E

uro

lLo

calã

205 8

91 E

uro

Notã

: bugetu

lnu

incl

ude T

VA

Pre

sa

Ce

ntr

alã

54

%P

res

a

loc

ala

46

%

Pre

sa

Ce

ntr

al

54

%P

res

a

loc

alã

46

%

89


Nu

mã

r s

po

turi

TV

18

48

72

128

133

135

138

139

161

182

223

272

0

50

10

0

15

0

20

0

25

0

30

0

Dis

cove

ryN

aþio

na

l TV

Aca

sãB

1T

VP

roT

VM

TV

Prim

a T

VA

tom

icA

nte

na

1R

ea

lita

tea

TV

TV

R 2

Ro

mâ

nia

1

ANEXA 11 Numãrul de spoturi difuzate la TV


ANEXA 12 Cost rate card spoturi difuzate la TV

Co

st

rate

ca

rd s

po

turi

TV

$1.975

$10.090

$11.516

$18.380

$74.750

$90.855

$127.330

$136.610

$248.360

$486.655

$526.000

$547.070

$0

$1

00

.00

0

$2

00

.00

0

$3

00

.00

0

$4

00

.00

0

$5

00

.00

0

$6

00

.00

0

Dis

co

very

TV

R 2

Ato

mic

Na

þion

al

TV

MT

VR

om

ân

ia 1

Aca

sã

Re

alit

ate

aT

VB

1T

VA

nte

na

1P

roT

VP

rim

a T

V

91


ANEXA 13 Frecvenþã spoturi difuzate la TV

Fre

cv

en

þa s

po

turi

TV

pe

zile

0

20

40

60

80

10

0

12

0

14

0

16

0

01.Oct

02.Oct

03.Oct

04.Oct

05.Oct

06.Oct

07.Oct

08.Oct

09.Oct

10.Oct

11.Oct

12.Oct

13.Oct

14.Oct

15.Oct

16.Oct

17.Oct

18.Oct

19.Oct


ANEXA 14 Tip de spoturi difuzate la TV

93


Tip

uri

de

sp

otu

ri T

V

alte

me

sa

je6

0%

me

sa

j ve

de

te3

9%

me

sa

je I.Ilie

scu

ºi A

.Nã

sta

se

1%

Sp

otu

ri p

ers

oa

ne

la

TV

132

120

112

108

103

93

76

69

59

39

23

18

18

11

4

1

0

20

40

60

80

10

0

12

0

14

0

NadiaComaneci

EmilHurezeanu

CristianChivu

DanBitman

IlieNastase

Voltaj

AndreeaMarin

AdrianMutu

MariaDragomiroiu

Huidu-Gainusa

StelianTanase

FurduiIancu

Catavencu

UltimulsasdinGherdeal

StefanBanica

Pristanda

ANEXA 15 Apariþii persoane în spoturi difuzate la TV


Nu

mã

r re

cla

me

în

pre

sã

05

10

15

20

25

30

NineO'Clock

Clujeanul

EvenimentuldeIasi

Metrobus

ProSportdeDuminica

TransilvaniaExpres

AcademiaCatavencu

Banateanul

Bihoreanul

Capital

OpiniaBuzoiana

AdevaruldeArad

LibertateadeDuminica

ZiaruldeIasi

RenastereaBanateana

Telegraf(Constanta)

Obiectiv-VoceaSucevei

Azi

CuvantulLiber(TgMures)

GazetadeSud

Hunedoreanul

MonitoruldeSuceava

JurnalBihorean

ObiectivVoceaBrailei

ZiarulFinanciar

CronicaRomana

Independent

Bursa

Cotidianul

Curentul

GazetaSporturilor

JurnalulNational

National

UnireaAlbaIulia

CurierulNational

MonitoruldeBacau

MonitoruldeBucuresti

MonitoruldeRoman

RomaniaLibera

Ziua

Gardianul

Desteptarea(Bacau)

ProSport

Libertatea

MonitoruldeSibiu

Adevarul

EvenimentulZilei

ANEXA 16 Numãr reclame în presa scrisã

95


0

10

20

30

40

50

60

70

1-Oct

2-Oct

3-Oct

4-Oct

5-Oct

6-Oct

7-Oct

8-Oct

9-Oct

10-Oct

11-Oct

12-Oct

13-Oct

14-Oct

15-Oct

16-Oct

17-Oct

18-Oct

19-Oct

ANEXA 17 Frecvenþã reclame în presa scrisã


ANEXA 18 Afiº antirevizuire

97


Institutul pentru Politici PubliceBdul. Hristo Botev, nr. 3, et. 2, ap. 3, Sector 3, Bucureºti

Tel/Fax: (+4 021) 314 1542e-mail: [email protected] - www.ipp.ro

constitutia dezbatere si referendum 2003

Documents