c4-5.notiuni generale despre alimentatie

5
Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ NOŢIUNI GENERALE DESPRE ALIMENTA ŢIE Alimentaţia reprezintă condiţia esenţială pentru existenţa vieţii. Fără hrană organismul nu se  poate menţine, manifesta, dezvolta, perpetua. În alcătuirea regimului se pleacă totdeauna de la nevoile omului normal, de aceeaşi vârstă, sex, stare fiziologică şi cu acelaşi tip de muncă. Componentele de ază ale alimentelor sunt denumite factori nutritivi  sau principii nutritive. Acestea sunt!  proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apa şi vitaminele. "lucidele, proteinele şi lipidele reprezintă materialul furnizor de energie pentru organism şi  pietrele de construcţie, pentru refacerea şi re#noirea ţesuturilo r uzate. $ineralele şi vitaminele intervin #ntr%o serie de reacţii iochimice #n organism, accelerând viteza de producere a acestora. &itaminele sunt cunoscute şi su denumirea de iocatalizatori. 1. PROTEINELE, sunt sustanţe alcătuite din atomi de caron, hidrogen, oxigen, azot şi uneori sulf. 'unt indispensaile vieţii( #ndeplinesc următoarele funcţii! intră #n structura tuturor ţesuturilor şi iau parte la refacerea lor #ndeplinind un rol plastic intră #n constituţia unor enzime sau fermenţi )catalizatori iochimici* intră #n structura hormonilor   participă la formarea anticorpilor , sustanţe cu rol #n apărarea organismu lui contra microilor şi toxinelor  au rol #n reparti ţ ia apei şi a sustanţ elor dizolvate #n ea #n diferite sectoare din organism )presiunea coloidosm otică* #n anumite situaţii când lipsesc alte principii cu rol energetic )glucide, lipide* pot fi metaolizate de către organism. +in acest proces rezultă C-, apă, uree, acid uric etc. n gram de proteine elierează /,0 calorii. 1roteinele sunt alcătuite din aminoacizi  )23 aminoacizi*, numiţi şi pietrele de construcţie ale organismului. Din punct de vedere al valorii iolo!ice , proteinele alimentare se pot #mpărţi #n trei cate!orii! %  proteine de clasa I  )complete*, care menţin echilirul proteic şi asigură dezvoltarea organismului tânăr( se găsesc #n proteinele din lapte, carne, ouă şi rânzeturi. %  proteine de clasa a II-a )parţial complete*, care sunt cele din unele leguminoase uscate )fasole, linte,  o* şi cereale )grâu, orez etc.*. $enţin echilirul proteic, dar pentru creştere sunt necesare cantităţi dule faţă de clasa precedentă. % proteine de clasa a III-a )incomplete*, valoarea lor iologică este foarte scăzută. +in această clasă fac  parte! gelatina din oase, tendoanele, cartila4ele şi zeina din porum. 5u menţin echilirul proteic şi nu asigură creşterea organism elor tinere. "ele #ai i#portante $ur$e de proteine $unt% Carnea şi derivatele din carne )-3%236 proteine*, laptele )2,76*, rânzeturile )02%-86*, ouăle )0-6*,  pâinea )036*, past ele făinoase )03%07 6* leguminoasele uscate )-3%-76*, etc. 1

Upload: sandu-mihaela

Post on 06-Jan-2016

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

medicina

TRANSCRIPT

Page 1: c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

7/17/2019 c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

http://slidepdf.com/reader/full/c4-5notiuni-generale-despre-alimentatie 1/5

Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ 

NOŢIUNI GENERALE DESPRE ALIMENTAŢIE

Alimentaţia reprezintă condiţia esenţială pentru existenţa vieţii. Fără hrană organismul nu se poate menţine, manifesta, dezvolta, perpetua. În alcătuirea regimului se pleacă totdeauna de la nevoileomului normal, de aceeaşi vârstă, sex, stare fiziologică şi cu acelaşi tip de muncă.

Componentele de ază ale alimentelor sunt denumite factori nutritivi  sau principii nutritive.Acestea sunt!  proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apa şi vitaminele.

"lucidele, proteinele şi lipidele reprezintă materialul furnizor de energie pentru organism şi pietrele de construcţie, pentru refacerea şi re#noirea ţesuturilor uzate. $ineralele şi vitaminele intervin#ntr%o serie de reacţii iochimice #n organism, accelerând viteza de producere a acestora. &itaminelesunt cunoscute şi su denumirea de iocatalizatori.

1. PROTEINELE, sunt sustanţe alcătuite din atomi de caron, hidrogen, oxigen, azot şiuneori sulf. 'unt indispensaile vieţii( #ndeplinesc următoarele funcţii! intră #n structura tuturor ţesuturilor şi iau parte la refacerea lor #ndeplinind un rol plastic intră #n constituţia unor enzime sau fermenţi )catalizatori iochimici* intră #n structura hormonilor   participă la formarea anticorpilor, sustanţe cu rol #n apărarea organismului contra microilor şi

toxinelor  au rol #n repartiţia apei şi a sustanţelor dizolvate #n ea #n diferite sectoare din organism

)presiunea coloidosmotică* #n anumite situaţii când lipsesc alte principii cu rol energetic )glucide, lipide* pot fi metaolizatede către organism. +in acest proces rezultă C-, apă, uree, acid uric etc. n gram de proteineelierează /,0 calorii.1roteinele sunt alcătuite din aminoacizi  )23 aminoacizi*, numiţi şi pietrele de construcţie ale

organismului.Din punct de vedere al valorii iolo!ice, proteinele alimentare se pot #mpărţi #n trei cate!orii!

%  proteine de clasa I   )complete*, care menţin echilirul proteic şi asigură dezvoltarea organismuluitânăr( se găsesc #n proteinele din lapte, carne, ouă şi rânzeturi.% proteine de clasa a II-a )parţial complete*, care sunt cele din unele leguminoase uscate )fasole, linte, o* şi cereale )grâu, orez etc.*. $enţin echilirul proteic, dar pentru creştere sunt necesare cantităţi

dule faţă de clasa precedentă.% proteine de clasa a III-a )incomplete*, valoarea lor iologică este foarte scăzută. +in această clasă fac parte! gelatina din oase, tendoanele, cartila4ele şi zeina din porum. 5u menţin echilirul proteic şi nuasigură creşterea organismelor tinere.

"ele #ai i#portante $ur$e de proteine $unt% Carnea şi derivatele din carne )-3%236 proteine*, laptele )2,76*, rânzeturile )02%-86*, ouăle )0-6*,  pâinea )036*, pastele făinoase )03%076* leguminoasele uscate )-3%-76*, etc.

1

Page 2: c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

7/17/2019 c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

http://slidepdf.com/reader/full/c4-5notiuni-generale-despre-alimentatie 2/5

Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ 

 5evoile de proteine se apreciază atât din punct de vedere al aportului gloal cantitativ dar şicalitativ. n adult normal are nevoie de 0%0,7 g proteine pe9:g. corp;zi. &ariază cu vârsta, condiţiile demuncă, efortul, stările fiziologice )graviditate, alăptare, perioadă de creştere* sau patologice.

&. LIPIDELE, )grăsimile*, reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism. n gramde grăsime ars produce <,2 calorii. =eprezintă constituentul preponderent al ţesutului adipos din

organism )grăsimi depuse su piele*.+in punct de vedere al originii pot fi animale şi vegetale. +eoseirea o dau acizii graşi careintră #n constituţia lor. Aceştia sunt saturaţi #n grăsimile animale şi nesaturaţi #n cele vegetale. >stecunoscut că r!simile veetale care con"in acizi ra#i nesatura"i  )uleiuri de germene de porum, defloarea soarelui, de soia, etc.* consumate crude, adăugate la mâncare au un rol antiateroscleroticscăzând colesterolul din sânge. $r!simile animale  )carnea grasă, untul, untura, ouăle, etc.* conţin #nschim acizi graşi saturaţi care duc la depunerea colesterolului #n peretele arterelor, deci laateroscleroză. Acest fenomen stă la aza unor oli deoseit de grave ca! infarctul miocardic,accidentele vasculare cererale ischemice, hipertensiunea arterială, hiperlipidemiile etc.

Principalele 'unc(ii ale lipidelor sunt! energetic )prin ardere, deci prin metaolizare elierează energie* şi

  structural )intră #n constituţia tuturor celulelor din organism*.?ipidele sunt foarte utile #n lupta contra frigului, fiind indicate la oamenii care lucrează #n mediicu temperaturi scăzute, deoarece #ntr%un volum mic #ncorporează o mare cantitate de energie( #ntr%oalimentaţie raţională treuie păstrat un echiliru #ntre grăsimile de origine animală )saturate, cu acizigraşi neesenţiali* şi de origine vegetală )nesaturate, cu acizi graşi esenţiali*. "răsimile animale treuiesă reprezinte număr 4umătate până la două treimi din totalul lipidelor din alimentaţia zilnică.

 5ecesarul de lipide este crescut la copii, la indivizii care depun eforturi şi celor care lucrează latemperaturi 4oase.

")i#ic, lipidele sunt sustanţe organice relativ complexe, iar dintre cele mai cunoscutemenţionăm! trilicerinele )grăsimile neutre*,

colesterolul  )cu efectul aterogen cunoscut*,  fosfolipidele )care au #n componenţă şi fosfor*, şi se găsesc #n sistemul nervos.

"răsimile circulă #n sânge cuplate cu proteinele #n complexe denumite lipoproteine."ele #ai i#portante $ur$e ali#entare de lipide sunt!

untul şi margarina )83%876*, smântâra )-36*, slănina )@36*, untura )0336*, seul topit )<<%0336*, uleiurile vegetale )<<%0336*, carnea grasă )07%236*, laptele )/6*, rânzeturile grase )-3%236*,

nuci, alune )/3%36* etc.*. GLU"IDELE SAU +IDRAŢII DE "AR,ON, sunt sustanţe organice formate din caron,

hidrogen şi oxigen. $a4oritatea au gustul dulce. 'e găsesc su formă de monoza%aride, diza%aride şi poliza%aride.

Cele mai importante glucide sunt! !luco-a şi 'ructo-a, care au moleculă mică )monozaharide*, -a)aro-a )zahărul preparat industrial*, !alacto-a, )glucidul din lapte*, a#idonul )glucidul din legume şi cereale*,

2

Page 3: c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

7/17/2019 c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

http://slidepdf.com/reader/full/c4-5notiuni-generale-despre-alimentatie 3/5

Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ 

celulo-a şi )e#icelulo-ele )din vegetale* şi !lico!enul )din muşchi şi ficat*.

"lucidele reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism. n gram de glucidefurnizează prin ardere /,0 calorii. >lierarea energiei prin arderea glucidelor se face foarte rapidcomparativ cu lipidele. +e aceea glucidele mai ales su formă de glucoza sau zaharoza suntrecomandate la oamenii care prestează eforturi de mare intensitate şi de durată scurtă, deci care necesită

o sursă energetică rapidă )de exemplu sportivii*. "lucidele mai sunt importante pentru metaolismullipidelor şi proteinelor. +e aceea s%a spus pe ună dreptate că Blipidele ard la focul hidranţilor decaronB. +eşi ocupă ponderea .cea mai importantă #n alimentaţia omului, consumul exagerat estedăunător putând duce la instalarea oezităţii, dislipidemiilor şi a diaetului zaharat. Cele maidăunătoare sunt concentratele de glucide )zahăr, produse zaharoase, gemuri, dulceţuri, etc*, iar cele mairecomandaile sunt cele provenite din cereale fructe şi legume )de tipul amidonului*.

Sur$ele cele #ai i#portante de !lucide sunt! zahărul )0336*,  produsele zaharoase )3%<36*,  pastele făinoase )@3%@76*, leguminoasele uscate )73%36*,  pâinea )736*, legumele şi fructele )7%-36* etc.

 5evoia de glucide pentru individul normal este evaluată la /%8 g;:g corp;zi, adică 77%76 dinvaloarea calorică gloală.

. APA, reprezintă mediul #n care se desfăşoară toate reacţiile iologice din organism. 1ierdereaa 036 din apa organismului duce la moartea acestuia. Fără alimentaţie, omul poate rezista şi o lună, dar fără apă moartea se produce #n câteva zile.

În organism este repartizată atât #n celule )apa intracelular/* cât şi #n spaţiul extracelular % apadintre celule şi vasele sanghine şi limfatice )apa e0tracelular/*, şi #ndeplineşte roluri importante! dizolvă şi transportă la celule sustanţele nutritive şi transportă resturile metaolice la organele

de eliminare )rinichi, piele, plămâni etc*. menţine constantă temperatura corpului )termoreglare* eliminând prin transpiraţie căldura care

 prisoseşte. este solventul tuturor sustanţelor minerale.

>ste adusă #n organism ca atare sau cu alimentele. Fructele şi legumele verzi sunt foarte ogate#n apă. parte din apă rezultă din metaolizarea principiilor nutritive )proteine, glucide şi lipide* şi senumeşte apă de comustie. Între aportul şi eliminarea de apă există o strânsă dependenţă şi un perfectechiliru. Aportul sau ingesta treuie să fie egal cu eliminarea sau excreta.

,ilan(ul )idric al or!ani$#ului e$te ur#/torul%Aport in!e$tie2 Eli#inare e0cre(ie2

% ăuturi 0 -33 ml. % urină 0233 ml% apă din alimente 033 ml. % piele @73 ml% apă metaolică 233 ml % fecale 073 ml

% plămâni 233 mlotal -733 ml otal -733 ml

1ierderea de apă declanşează reflexul de sete. Când pierderile de apă sunt foarte mari, apar deshidratări grave, care pot fi mortale )ex. coma diaetică*. Când eliminarea apei nu se poate face #ntotalitate, aceasta se reţine #n ţesuturi şi apare edemul )rolul important #l deţine sodiul*.

3

Page 4: c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

7/17/2019 c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

http://slidepdf.com/reader/full/c4-5notiuni-generale-despre-alimentatie 4/5

Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ 

3. S4RURILE MINERALE, participă la structura celulelor şi intră #n constituţia unor enzime,vitamine şi hormoni.

0* "alciul 5i 'o$'orul se găsesc #n schelet, dinţi şi sânge şi sunt aduse de unele alimente ca! lapte, rânzeturi, gălenuşuri de ou, varza, conopida, cereale deco4ite, unele fructe. Când lipsesc dinalimente, apare rahitismul la copil şi ostemalacia la adult.

-* Sodiul 5i clorul, sunt aduse #n organism su formă de clorură de sodiu )sarea de ucătărie*,

 pierderile importante ale acestor minerale prin vornismente sau diaree, pun #n pericol viaţa olnavului.2* Pota$iul se găseşte #n carne, peşte, lapte, legume, fructe, leguminoase uscate. >ste principalul

ion intracelular spre deoseire de sodiu, care este principalul ion extracelular.Între soidu şi potasiu există un strâns echiliru! scăderea sau creşterea unuia sau altuia, produce

tulurări grave, mergând până la moarte./* 6ierul, se găseşte #n alimente de origine animală, ficat, inimă, gălenuş de ou, unele legume

verzi, spanac, urzici, etc. Dntră #n structura hemogloinei, iar lipsa lui #n sânge duce la apariţiaanemiei feriprive.

7* Ma!ne-iul, se găseşte #n carne, viscere, lapte, ouă, cartofi, cereale, fasole oae. Are rol #ncalmarea )sedarea* sistemului nervos central, lipsa sa duce la apariţia convulsiilor.

* "uprul, se găseşte #n viscere )ficat, splină, creier, rinichi* leguminoase uscate, cafea şi ceai.@* Iodul, se găseşte #n ouă, ceapă, usturoi. >ste indispensail funcţionării glandei tiroide. ?ipsa,duce la apariţia guşii.

8* 6luorul, se găseşte #n ceai, lapte, gălenuş de ou, carne, viscere, spanac, roşii. ?ipsa dinalimentaţie, duce la apariţia cariilor dentare.

7. 8ITAMINELE, sunt iocatalizatori, care #n cantitate foarte mică #ndeplinesc funcţii foarteimportante.

+upă soluilitate se #mpart #n vita#ine soluile #n grăsimi, numite lipo$oluile )A9 D9 E9 : * şivita#ine soluile #n apă, % )idro$oluile ),19 ,&9 ,1&9 "9 acidul pantotenic9 acidul 'olic9 iotina, etc.*.&itaminele sunt preluate din alimente. neori provin din provitamine, precursori care #n organism se

transformă #n forma activă su acţiunea florei microiene intestinale. +istrugerea florei intestinale, #nspecial după administrarea auzivă de antiiotice, poate duce la grave carenţe vitaminice.0* 8ita#ina A, )retinol sau axeroftol* are o deoseită importanţă anticancerigenă. ?ipsa, duce la

tulurări de vedere, infecţii şi tulurări de creştere. 'e găseşte ca provitamină #n ficat, peşte,lapte, gălenuş de ou, smântână, unt, frişca, dar şi #n unele vegetale ca morcov, spanac, urzici,varză roşie, salată, cireşe, piersici, caise, prune.

-* 8ita#ina D, )calciferol*, se găseşte #n ficat de peşte, lapte, unt, frişca, smântână, gălenuş deou, ciuperci, cereale. 'e formează şi la nivelul pielii, din provitamina +, su acţiunea razelor ultraviolete. Are rol #n asorţia calciului şi a fosforului şi #n depuerea acestora #n schelet. ?ipsavitaminei +, tulură mtaolismul fosfocalcic, cu apariţai rahitismului la copil şi a osteoporozeila adulţi.

2* 8ita#ina E, se găseşte #n germene de cereale, ouă, ficat, lapte, leguminoase uscate, ulei defloarea soarelui, pâine neagră sau intermediară. Are rol #n reproducere şi funcţionarea ţesutuluimuscular şi nervos.

/* 8ita#ina : , se găseşte #n alimente de origine animală, )ficat, făină de peşte, ouă, lapte,muşchi* sau vegetală )spanac, salată verde, urzici, mazăre verde, roşii, unele cereale*.'terilizarea florei intestinale prin utilizarea #ndelungată a antiioticelor, duce la hemoragii printulurări de coagulare )vitamina E are rol #n coagularea sângelui*.

7* 8ita#ina ,l  )tiamina, aneurina* se găseşte #n alimente de origine vegetală ca! cereale, pâineneagră, leguminoase uscate, varză, spanac, conopidă, nuci, alune, dro4die de ere, dar şi #n ficatşi gălenuşul de ou. Are rol #n arderea )metaolizarea* glucidelor şi proteinelor şi intervine #n

4

Page 5: c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

7/17/2019 c4-5.Notiuni Generale Despre Alimentatie

http://slidepdf.com/reader/full/c4-5notiuni-generale-despre-alimentatie 5/5

Cursul 4-5 ELEMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ 

funcţionarea normală a sistemului nervos. 'căderea #n organism determină tulurări nervoase)insomnie, dureri, furnicături #n memre* uneori lipsa, prin consum de orez decorticat, duce lao oală gravă numită Beri%eriB, caracterizată prin paralizia memrelor inferioare şi tulurăricardiace.

* 8ita#ina ,&  )rioflavina* se găseşte #n dro4dia de ere, aluşul de ou, carne, peşte, ficat,rinichi, inimă, lapte, nuci, caise uscate, legume verzi. Are rol #n creştere, respiraţia celulelor şi

măreşte rezistenţa organismului faţă de infecţii. ?ipsa duce la  leziuni ale limii şi uzelor )zăăluţă*, apar infecţii şi astenie.@* 8ita#ina ,7 )piridoxina*, se găseşte #n ficat, creier, lapte, tărâţe de cereale, varză, spanac,

mere, struguri, dro4die de ere. Dntervine #n metaolismul acizilor aminaţi #n sintezahemogloinei, #mpiedică depunere colesterolului. Carenţa contriuie la aterogeneză şi duce laanemii şi infecţii.

8* 8ita#ina ,1&  )ciancoalamina*, se găseşte #n ficat, rinichi, ouă, lapte. Da parte la sintezahemogloinei şi are rol protector faţă de celula hepatică. ?ipsa, duce la apariţia anemiei pernicioase )Giermer*, anemie severă cu tulurări nervoase grave.

<* 8ita#ina ", )acidul ascoric*, se găseşte aproape #n toate alimentele vegetale, )legume şifructe* şi #n proporţie redusă #n cele de origine animală )lapte şi ficat*. Are rol complex #n

metaolismul celular, #n apărarea contra infecţiilor, vindecarea plăgilor. #mpiedică apariţiahemoragiilor, comate anemia şi stimulează apetitul. #n cazurile de carenţă severă, apare oaladenumită scorut, caracterizată prin anemie, inflamaţii, sângerări gingivale, hemoragii gingivaleşi #n diverse alte organe.

5