c2 grecia&roma

7/21/2019 C2 Grecia&Roma

http://slidepdf.com/reader/full/c2-greciaroma 1/5

Curs2

MEDICINA LA VECHII GRECI

Civilizatia greaca se intinde pe o per > 800ani- sec.6i.e.n.-sf. sec.2e.n.

Med.gr. isi are sursele in > civilizatii: egipteana, babiloniana, probabil si indiana, grecii calatorind f. mult.

recii au inv f mult de la civ. minoica -localiz in Creta- e precursoarea: igienei publice, avand sist decanalizare si de distrib a apei potabile, bai, mi!loace de a se debarasa de deseuri, multe fiind sup "ur sec #$-

#$%.

&rasele minoice sunt invadate la sf anului '000i.e.n.,ultimul fiind (roia)>med gr isi trage rad si din medminoica

Cunostintele sunt clasate si integrate intr-un *tot special* in numeroase insule de pe coastele grecesti, in

special %.+elpes, pamantul natal al lui pollo, care pleaca la +elpes unde se lupta cu pitonul care teroriza

tinutul, care devine astfel locuibil+elpes devine oracol universal/nu prezicea numai soarta razboaielor, ci seruga si pt pastrarea sanatatii si vindecarii unor boli.Cnf legendei pollo stia *arta de a vindeca*- a inv de la

centaurul Ciron si a transmis inv la urmasi: %ason, cille, "sculap/sclepios

"sculap devine pt greci un adevarat zeu-era un videcator asa de bun si a infaptuit atat de multe miracole/a

facut numeroase resuscitaria.i. 1luton se plange lui eus ca din cauza lui "sculap * furnizarea de suflete ptregatul umbrelor e total compromisa*eus recunoaste ca are dreptate si 3upiter e delegat sa il loveasca cu

traznetele sale. +upa moartea sa se ridica numeroase temple de sanatate in onoarea sa- aici erau adusi bolnavii pt tratam-

Epidaur se pastreaza si azi templele s.n. asclepiade4 asclepie. (ratam in temple consta intr-un fel de psiiatrie

numita in acea vreme incubatie- ristofan, fabulist celebru , in lucrarile sale face o descriere sugestiva*bolnavulfacea un sacrificiu lui +umnezeu, facea apoi o baie, dormea in aer liber."sculap il vizita in vis.*5emediile

obisnuite erau practicate de preotii templului, care descideau abcese alte op de mica interv.7e fol serpii pt a

linge ranile si dif inf oculare.Cand zeul med nu venea sa vada pacientul, acesta ramanea in templu pana il visa pe

"sculap.(emplele erau asezate in locuri climaterice deosebite -incon! de paduri, in vai, pe unde tb sa curga o apa4 in

apropierea mariiin general f. multe succese se datorau surselor de ape min reci 4calde.%n tratam o imp deoseb o avea studiul viselor/ de la babilonieni)> tratam are o doza oarecare de psianaliza-ceicare tratau le induceau bolnavilor o doza mare de autosugestie

Med gr i se descriu 2 perioade:'.per preipocratica/omeriana

2.per ipocratica

1.Per prehipocratica:

-are 2 reprez.: omer si 1ericle

Homer descrie in *%liada si &diseea* razb greco-troian- info despre cirurgia de razb: denumiri ale dif partisomatice ale corp: clavicula, astragal, tibia, fibula, intest, peritoneu, ombilicstia ca de la inima pleaca vase mari

la gat, cap, bataile inimii se simt in regiunea precordiala.%n poemele sale descrie munca medicilor in razb pt

vindecarea ranilor si salvarea vietilor ranitilor.firma ca cele mai periculoase rani sunt cele provocate desulita/809mortale, in tp ce ranile prov de sageti sunt mult mai putin peiculoase.+escrie tendonul lui

cille,oprirea sangerarii si spalarea ranilor.

r au atins un inalt niv de cultura si dat faptului ca erau superstitiosi decat babilonienii- se acorda o imp

ritualurilor si ceremoniilor magice



Medicul acelor vremuri era socotit un simplu artizan- de regula profesia avea caracter familial la inceput

tanarul vindecator nu lua bani.

Menocrit din r!"ounti# era privit ca un rege local- comunitatea i-a oferit o coroana din aur pe care o purta,iar in amfiteatru i s-a oferit o lo!a alaturi de lo!a regala, in care nu intra nimeni fara permisiunea sa.

H!nneon$%a&u'i(t spune ca admiratia gr pt medici era f mare a.i. autoritatile au interzis femeilor si sclavilor

practicarea ei. Medicii gr., pe langa ascultarea bolnavului, incep sa e;am partile bolnave prin palpare, auscultatie.

+escendentii lui "sculap au conservat medicina fara intrerupere, initial in fam lor, apoi apar corporatiile de

medici care formeaza < scoli: RH)D)*+ ,)*+ ,NID)*.

";ista si filosofi, matem, care se ocupa cu studiul med, apoi cu trat:e;. Pita-ora, care postuleaza ca *

numarul e fundamentul intregului univers*, scrie retete, profeseaza in (arente, Crotona *5egnul vegetal, regnul

animal si omul se inrudesc in toate, avand acelasi principiu comun, care este viata, omul deosebindu-se de

sufletul animal prin ratiune, care il apropie de zei*.

A'"amaion din Crotona, discipolul lui 1itagora, sec 6 i.e.n- diseca animale vii, practica vivisectia, descrie

ociul, urecea, descop nv optic, descr tuba auditiva, descr vasele- facea deoseb dintre artere si vene, studii de

embiologie/ sediul spiritului si al intelegentei este in creier, descr sanatatea) st de armonie si boala ) st de

discordanta Empedoc'e din A-ri-ente/7icilia- studiul =%- decr melcul membranos, a impiedicat rasp unei epidemii in

grigente care facea multi morti, recomandand si ulterior ordonand sa fie secata o mlastina si sa fie practicatefumigatii in int caselor se pare ca in r el este cel care a emis teoria celor umori.7e spune ca era un f.b.

vindecator, a facut multe miracole, aspira sa fie consid semizeu)> se arunca in craterul "tna pt a dem acest

lucru. Democrit din Mi'et- matem, filosof, medic- a cutreierat "gipt, 1ersia, %ndia in lucrarea sa *+espre natura

omului* descr met de interv cir, notiuni de anatomie.

.Per hipocratica/*varsta de aur a med gr*

Hipocrate/60-<[email protected]., nascut in Aos, fiul unui medic, e consid descendent al lui "sculap, fiind denumit

patriar al gandirii medicale si simbolizand stiinta si constiinta artei de a vindeca." considerat parintele observatiei rationale in medicina- are meritul de a desparti medicina stiintifica de

medicina sacerdotala, punandu-i bazele materiale si rationale.

+eprinde primele notiuni de la tatal sau, studiaza la tena, preregrineaza prin (racia, Macedonia, (esalia,a!ungand pana la malurile +unarii

%nterv sale cir erau f reusite- nu supurau-fol instrumentar din g, spala si pansa ranile.

desavarsit disocierea medicinii grecesti de teologie si filosofie.

%locuieste practicile vra!itoresti si contribuie la practicarea med la un alt niv deontologic.Medicul are nevoie de o precizie ridicata privind obs si consemnarea simptomelor bolii.Boala tb consid ca un

fen de orig naturala, nu supranat)> pune capat dominatiei vra!itorilor, magicienilor, vindecatorilor, care sunt

inloc cu aparitia clinicilor) unitati de tratam.1arintele profila;iei- acorda incredere mas pt ridicarea st gen a bolnavilor si nu prescrie numeroase medicam,

acordand o mare imp regimului alim si apela rar la sangerari, la fol purgativelor si a diureticelor prescria num

bai medicam si recomanda ca in convalescenta bolnavul sa scimbe aerul%n leg cu dieta- doza cant de alim in rap cu munca prestata de pac.

5ecurge si e;perim clinice/introd e;perim clinic in mede;.: pranzul de proba-bolnavul era pus sa manance dif

tipuri de alim si i se prov apoi voma pt a aprecia in ce grad digestia a descompus alim ingerate.



otiuni de anato si cir- stia ca vasele sang erau in cont cu inima, nu deoseb aa de vv, nv de tend si lig- cosidera

ca faceau parte din sist musc, o- avea > caldura decat $C%., a) sediul spritului, cont aer,$v-cont sange,

inima- struct musc, bicamerala, pulsatiile sale se simt sub mamela stg, prin contr si rela; atriilor se asigura circaerului. descris valvulele de la baza o, 1-dar rolul lor e total fantezist: impiedica intrarea aerului si a

vantului.7ubst creierului e glandulara.%n tratam plagilor de la niv capului obt rez f.b., descrie meningele, tulb

neurol incrucisate fara sa cunoasca caile motorii /intuieste decusatia piramidala, descrie afectiuni ca sciatica, polinevrite, boli osoase, ale raisului, tulb psiice, cefaleea, staza papilara, tratam prin trepanatie decompresiva,

tetanosul, tulb prov de alcoolismul cr/primul care sust ca alcoolismul e boala.

%n *tratam bolii sacre* si *Medicul veci*- sustine ca nu poti cun omul decat prin obs si nu bazandu-te pe sistfilozofice si metafizice, pornind de la fapte neverificate4neverificabile.

3uramantul sau a ramas celebru.

Dasa o serie de recom:necesarul pt o op cir:pacient, operator,asistenti, instrumentar,lumina care tb plasata

convenabil. fost un bun autor de aforisme:

• *on nocere*-sa nu faci rau

• *Cand dupa delir urmeaza somnul, acesta e un semn bun*

• *atura este cel mai bun vindecator, vindeca '42 din boli si nu isi barfeste colegii**Corpus ipocraticus*apare in '@<< in Basel) adunarea tuturor fascicolelor lui ipocrate.Marco Eabio

Calvo,medic, in '@2@ , la indemnul 1apei Clemente aduna si traduce lucrarile lui ipocrate

Ginere'e 'ui Hipocrate+ Po'i&- tratat *+espre natura omului*-teoria celor umori/suflu, flegma, bila galbenasi neagra

P'aton/2?-<?i.e.n.- reprezentant de seama a Corporatiei medicinistilorF avea pareri eronate: omul se form

in M7, M7) sediul sufletului, creierul ) sediul !udecatei.

Ari(tote', discipolul lui 1laton/<88-<22i.e.n.- ramane celebru prin faptul ca il inv med pe le;andru cel

Mare dupa moartea lui 1laton pleaca in sia Mica, unde face studii.

" fondatorul anatomiei comparate si embriol, e adeptul teoriei umorale, a scris*%storia animalelor*/20, era un

bun terapeut, 2 carti cu plantele din care facea medicam.

alenus afirma ca ristotel a impartit corpul in: cap, gat, pantece, brate, gambe, inima are < ventriculi:dr, stg,mi!, care comunica toti cu plamanii, inima) orig nv si vv, creierul ) masa de uma si flegma care modeleaza

caldura inimii.

MEDICINA LA R)MANI

%n %mp roman practicarea med era consid sub demnitatea unui cetatean liber, astfel ca multe din marile

numele med romane apartin altor civ/sp gr sau sclavilor gr., care puteau sa aiba cabinet si sa dea consultatii si

aristocratilor. ";ista 2 domenii med in care romanii e;celeaza:

'.masurile de igiena si sanatate publica:e;.-aprovizionarea cu apa potabila- in 5oma erau aduse '@.000t apa4zi -fiecare bucatarie tb sa aiba sursa de apa potabila

-fiecare taverna tb sa aiba apa potabila in bucatarie, sist propriu de canalizare si evacuare a resturilor

-baile publice - faimoasele terme romane -prin lege cimitirele sunt plasate in afara cetatii si la distanta de sursele de apa si alimente

2.serviciile medicale ale armatei-inventatorii med militare



%ulius Caesar da legi privind reglementarea serviciilor medicale ale armatei: med tb sa fie prez pe cp de lupta )>

sunt infiintate infirmeriile de razb )> sunt inventatorii spitalelor primul spital consemnat a fost ridicat pe o

insula in !urul raului (ibru, loc ales de *sarpele sacru* trimis de gr, *spitalul fratilor care ne-au a!utat* 1roceduri: inventarea ventuzelor terapeutice /se aplicau pe rani, scarificari, inciziile abceselor ) met de

drena!, au practicat cu succes op de cataracta/ unii sustin ca sunt primii oftalmologi, cezariana, terapia prin

electrosocuri/tipari in bazinele cu apa-in patol. reumatismala, de tip degenerativ, sciatica, ernii de disc 5eprezentanti:

1.Ru%u( din E%e(:

- a practicat vivisectia pe sclavi/vivisectia era interzisa la romani-trata, capitole:*+espre numele partilor corpului omenesc*)prima lucrare cu caracter de nomina anatomica

.Au'u( Corne'iu( Ce'(u(:

-traieste si practica med in 5oma de-a lungul a imparati romani/(iberius, Caligula, Claudius, ero

-lucrarea de capatai- de orientare cir ) *+e arte medica*, tradusa in > limbi de pe vremea de cand traia/gr, persana, in care descr corect op de cataracta si plastia cutanata prin alunecare /la fata, descr cura erniilor, dif

procedee de e;tirpare a calculilor, e;cizia gusii

-% care scrie despre aptitudinile unui tanar cirurg

-% care condamna in scris vivisectia/.Ga'enu($10#12:

-nascut la 1ergam/a Mica-tatal ) senator roman

-incepe studiile la 7mirana/%zmir si continua in le;andria/"gipt

-la 28 de ani a!unge medic intr-o scoala de gladiatori-e supranumit medicul filozof

-face disectie pe anim, consid in mod eronat ca anatomia e id la anim si om

-e primul care dem ca aa sunt pline cu sange, prez circ sang ca pe o misc de flu; si reflu; indusa de activ

inimii/realiz clar fct cardiaca, descr si intuieste imp circ pulm, afirmand ca la trecerea prin plamani*sg se umplede spirit vital*sustine ca orif interatrial persista si dupa nastere-descr sist v.porte ) sist vv care aduce sange la

ficat descr ficatul- orig tut vv

-descr uterul, pe care il num matrice si ii intuieste fct*aici se unesc samanta fem cu cea masc*-descr ? pereci de nv cranieni,descr corect nv spinali

-fiziol e bazata pe teoria umorala

-e autorul a sute de remedii si medicamtermenul de galenica - desemneaza ideea de prep magistral/e; teriac - e consid medicam minune in evul mediu)

reteta galenista ce includea G ?0 produse, principalul ) opiul

-patol- descr per evolutive ale bolii, descr cele semne de inflam ac locala ) semnele celsiene de azi: 5, C, +, (

-% care se preocupa de antecedentele pac, % care subliniaza imp C de azi-descr turbarea, tipuri de puls, ob sa e;am caract urinii, durerii, tipul febrei

-lucrari:

• *1reparatii anatomice*-consid de unii % manual de disectie

• *+espre disectia muscilor*

• *7tudentilor*

- unii il num parintele cir e;perim- obisnuia sa faca dem publice pe animale privind dif aspecte de

fiziol4fiziopatol: a indus paralizia prin sect M7 la caine, a evid dig gastrica, a reusit sa induca afonia la caini, prinsect de nv laringei recurenti



- s-a bucurat de renume si prestigiu din tp vietii )> motiv pt care dupa moartea sa, s-a interzis orice forma de

cercetare medicala spunand ca tot ce era de descop , a fost descop de alenus/un fel de omagiu adus lui

alenus-pana la 5enastere el va fi singurul acceptat de Biserica, care nu a acceptat alte concepte/e;. ipocrate )> pe

baza conceptiei galeniste, Biserica va controla artic medicale, scl medicale.

c2 grecia&roma

Documents