S II 05.03 – 10.03.2007 SÂMBĂTĂ 10.03.2007 TEORII ŞI DOCTRINE ECONOMICE CURS 2ECONOMIA CA SISTEM REAL

1. Economia reală expresie a acţiunilor social-economice2. Geneza şi conţinutul economiei de schimb3. Economia de piaţă capitalistă – contemporană

1. Economia reală expresie a acţiunilor social-economice

Economia este activitate economică Economia reală reprezintă totalitatea acţiunilor pe care le realizează oamenii pentru producerea de bunuri în vederea satisfacerii trebuinţelor de viaţă normală în condiţii de restricţii date de resursele limitate. În cardul economiei activităţile pot fi delimitate pe sfere sau domenii de acţiune. Asemenea sfere sunt:

producţie propriu-zisă distribuţia sau repartiţia veniturilor schimbul prin vânzare – cumpărare consumaţia sau consumul cercetarea ştiinţifică-tehnică ecologia

Delimitarea acestor sfere de activitate ţine seama de două aspecte: alegerea scopului de realizat selecţionarea mijloacelor de acţiune

În cadrul economiei reale se rezolvă problema economică fundamentală. Aceasta înseamnă răspunsul formulat la întrebări de genul:

ce se produce când se produce pentru cine se produce cum se produce

Economia reală are un conţinut complex în care se includ elemente cu grade diferite de esenţialitate cum sunt: Fenomenul economic Procesul economic Legea economică

Fenomenul economic reprezintă manifestarea exterioară a unei realităţi economice. El se percepe în mod empiric fără o pregătire specială. Procesul economic reprezintă transformarea cantitativă, calitativă şi structurală a fenomenului economic. El se percepe pe baza unei pregătiri de specialitate pornindu-se de la înţelegerea cauzei transformării.

Cauzele procesului economic pot fi: un singur fenomen cauză generează un singur fenomen ca efect

o singură cauză generează mai multe efecte (ex: diviziunea socială a muncii, specializarea indivizilor, productivitate, progres)

1 din 3

C E

C E1

E2E3

S II 05.03 – 10.03.2007 SÂMBĂTĂ 10.03.2007 TEORII ŞI DOCTRINE ECONOMICE CURS 2 mai multe cauze generează un singur efect (ex: inflaţia)

Cauzalitate circulară (concomitent alţi factori influenţează relaţia respectivă)

Cauzalitate de tip feed-back

Legea economică este o legătură esenţială cauzală internă între fenomene şi procese economice. Aceste legături au caracter obiectiv, repetitiv. Ele pot fi însă descoperite, studiate şi formulate de către specialişti. Ansamblul activităţilor economice are un caracter sistemic. Acest sistem se poate prezenta sub diferite forme cum sunt:

Sistem economic autoreglabil Sistem cu autoorganizare Sistem cu autoinstruire

Activităţile economice în ansamblu trebuie să respecte mai multe principii sau exigenţe cum ar fi: Alegerea în economie (ce activitate să înfăptuieşti ). Alegerea se poate asigura prin folosirea unor instrumente specifice de

tipul Costul oportunităţii (costul oportun al alegerilor) Frontiera posibilităţilor de producţie sau curba transformării

Riscul în economie reprezintă o formă specifică a incertitudinii economice Diviziunea muncii reprezintă separarea diferitelor genuri de activităţi în specializări autonome dar interdependente Raţionalitatea în economie presupune un comportament specific bazat pe:

Alegerea alternativei optime Principiul eficienţei optimale Principiul alternativei produsului obţinut

Toate activităţile economice sintetice formează tipologia lor. Mecanismul economic sau maşina economică reprezintă ansamblul mesajelor interdependente care favorizează soluţionarea problemei economice fundamentale.

2. Geneza şi conţinutul economiei de schimb

Pe baza satisfacerii trebuinţelor umane, economia a cunoscut 2 forme principale: economia naturală sau patriarhală bazată pe autoconsum economia de schimb bazată pe schimbul de mărfuri

Economia de schimb reprezintă forma de organizare a activităţilor economice în care plus produsul trece sistematic de la producător la consumator prin vânzare – cumpărare pe bani la piaţă. Economia de schimb este monetară, bănească. Caracteristicile economiei de schimb sunt:

diviziunea muncii sau specializarea economiei de schimb autonomia se bazează pe tipul de proprietate predominantă gravitatea activităţii economice în jurul pieţii folosirea generalizată a monedei tranzacţiile bilaterale de piaţă

2 din 3

C1C2C3 E

C E

C E C

S II 05.03 – 10.03.2007 SÂMBĂTĂ 10.03.2007 TEORII ŞI DOCTRINE ECONOMICE CURS 2 bunurile economice devin mărfuri

Concluzie: economia de schimb în esenţa ei este o economie de piaţă.

3. Economia de piaţă capitalistă – contemporană

Economia de piaţă capitalistă este o formă superioară a economiei de schimb în care deciziile privind problematica economiei fundamentale se bazează pe primordialitatea proprietăţii private şi libertatea economică. Ştiinţa economică operează cu două concepte pentru analiza economiei de piaţă.

sistemul teoretic al economiei de piaţă sistemul real al economiei de piaţă

Sistemul teoretic (modelul teoretic) a fost elaborat de şcoala clasică Eden Smith. se bazează pe două premize esenţiale:

proprietatea privată sacră, individuală şi garantată primordialitatea intereselor personale

Sistemul real este sistemul care îmbină elemente ale economiei libere de piaţă cu prezenţa statului în economie. Presupune următoarele trăsături fundamentale:

pluralismul formelor de proprietate existenţa unei structuri tehnico-economice moderne economia este descentrlizată existenţa unui sistem financiar monetar şi fiscal de mare performanţă intervenţia statului în economie

Economia de tip capitalistă este economie concurenţial – funcţională respectarea concurenţei legale, corecte, permise care asigură egalitatea şanselor agenţilor economici accesul facil la informaţiile pieţei a tuturor operatorilor funcţionarea reală şi eficientă a tuturor pieţelor specifice (piaţa bunurilor)

Tipologia economie de piaţă de tip capitalist

În cadrul acestei tipologii se includ mai multe forme delimitate după criterii precise: existenţa a două modele de economie

modelul noeamerican presupune reducerea prezenţei statului doar la fiscalizare modelul german RHENAN implică prezenţa statului pentru asigurarea socială a locuitorilor

existenţa economiei sociale de piaţă construită pe doctrina ordoliberalismului alte tipuri cum sunt

economie de piaţă puternic dirijată economie socială de tip scandinav economie dirijată de tip vest-european economie de piaţă de tip anglosaxon economie liberală de piaţă.

3 din 3