c u p r i n scemf.md/.../curriculum_amie_practica_reviz_2.07.2018.pdf3 c u p r i n s i. preliminarii...

3

C U P R I N S

I. Preliminarii 4

II. Motivaţia, utilitatea curriculum-ului pentru dezvoltarea profesională 7

III. Competenţe profesionale specifice stagiului de practică 10

3.1. Competenţe – cheie/transversale 10

3.2. Competenţe calificarea asistent medical igienist-epidemiolog 11

IV. Administrarea stagiilor de practică 13

V. Stagierea practică, anul I de studii 14

5.1. Administrarea stagiului de practică 14

5.2. Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici 14

5.2.1 Competenţe profesionale şi abilităţi specifice 14

5.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 15

5.2.3 Deprinderi practice obligatorii 15

5.3. Stagiul practic de specialitate nr.I - Investigaţii sanitar-igienice şi

sanitar-microbiologice

16




VI. Stagierea practică, anul II de studii 19


6.2. Stagiul practic de specialitate nr.II – Promovarea sănătăţii 19




6.3. Stagiul practic de specialitate nr.III – Servicii de sănătate publică 21




VII. Stagierea practică, anul III de studii 26


7.2. Practica ce precede probele de absolvire 27




VIII. Sugestii metodologice 38

IX. Sugestii de evaluare a stagiilor de practică 38

X. Cerințe față de locurile de practică 40

XI. Resursele didactice recomandate elevilor 42

4

I. PRELIMINARII

Contextul social. Menţinerea şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei reprezintă un

obiectiv de o importanţă primordială în politica oricărui stat, deoarece sănătatea constituie

valoarea cea mai de preţ şi componenta indispensabilă a dezvoltării şi prosperării sociale.

Sănătatea reprezintă procesul de menţinere, optimizare şi dezvoltare a funcţiilor fizice, psihice şi

sociale ale organismului. Capacitatea organismului de a activa la locul de muncă şi în societate,

având speranţă la viaţă mai îndelungată şi adaptare rapidă la schimbările social- economice din

societate este o caracteristică esenţială a stării de sănătate.

Pornind de la convingerea că viaţa şi sănătatea omului sunt cea mai mare valoare, iar

starea bună de sănătate a populaţiei este o condiţie esenţială pentru asigurarea progresului

economic şi social, preocuparea privind sănătatea publică a devenit o prioritate de bază şi

permanentă în politica statului.

Ameliorarea şi fortificarea parametrilor de sănătate a populaţiei pot fi realizate doar prin

intermediul intervenţiilor multidisciplinare şi intersectoriale, necesară fiind implicarea tuturor

sectoarelor sociale, ale căror politici şi programe au impact asupra sănătăţii publice. Asigurarea

securităţii sociale, economice, ecologice, alimentare şi promovarea unui mod sănătos de viaţă au

conturat o nouă viziune privind ocrotirea, fortificarea sănătăţii şi reducerea discrepanţelor în

termeni de sănătate dintre diferitele categorii de populaţie. Aceasta presupune crearea celor mai

bune condiţii preliminare pentru sănătate prin diminuarea factorilor de risc şi realizarea

acţiunilor de prevenire a bolilor pentru individ şi comunitate.

Mediul, organismul şi modul de viaţă sunt cei trei piloni pe care se axează conceptul de

sănătate. Atitudinea conştientă şi plină de responsabilitate faţă de sănătate, ca patrimoniu general

naţional, trebuie să devină o normă a vieţii şi comportamentului tuturor oamenilor. Această

orientare presupune înlăturarea deprinderilor dăunătoare, iniţierea culturii comunicării, a

conduitei, a alimentaţiei, respectarea orarului de muncă şi odihnă, practicarea sistematică a

culturii fizice şi a sportului, dezvoltarea armonioasă a personalităţii.

Dezvoltarea competenţelor de luare a deciziilor pentru un mod sănătos de viaţă, sunt

competenţe cruciale, datorită numărului extrem de mare al populaţiei cu patologii cronice.

Viitorii asistenţi medicali igienişti-epidemiologi vor folosi abilităţile specifice de promovare a

sănătăţii pentru informarea medicală a populaţiei conform vârstei, statutului social şi stării de

sănătate: pentru omul sănătos – menţinerea sănătăţii, pentru omul bolnav – prevenirea

complicaţiilor şi menţinerea timp îndelungat a stării de bine.

Aceste premise au impus necesitatea formării specialiştilor medicali cu studii

postsecundare nonterţiare, capabili prin acţiunile sale specifice educaţionale, preventive,

terapeutice şi de recuperare să contribuie la promovarea şi menţinerea sănătăţii individului,

familiei şi colectivităţilor. Necesitatea modernizării procesului de formare a specialistului

medical cu studii postsecundare nonterţiare, ajustată la reformele actuale din domeniul ocrotirii

sănătăţii, a fost influenţată de apariţia şi implementarea noilor acte legislative. Procesul de

instruire practică în colegiu se organizează în corespundere cu documentele legislative şi

normative din ţară, prin coordonarea şi racordarea la cerinţele europene, care promovează

calitatea pregătirii cadrelor medicale vocaţionale.

5

A. Documentele principale ale politicii Statului Republica Moldova în domeniul

educaţiei şi ocupării forţei de muncă:

1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, (promulgat prin Decretul nr. 633, Monitorul

Oficial nr.319-324, din 24.10.2014);

2. Programul de dezvoltare a învăţământului medical şi farmaceutic în Republica

Moldova pe anii 2011-2020 (Hotărârea Guvernului nr.1006 din 27 octombrie 2010);

3. Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 şi

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei (Hotărârea Guvernului nr. 97 din 01.02.2013);

4. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017;

5. Planul strategic de dezvoltare a Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate, 2008-

2017;

6. Noua Politică de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021;

7. Protocoalele Clinice Naţionale;

8. Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor paliative în Republica Moldova pentru

anii 2014-2018;

9. Strategia Sănătatea 2020.

B. Documente europene:

1. Cadru de calificare european – o coordonare a proceselor de la Bolognia, Kopenhaga

şi Lisabona: Studiu de lungă durată. Sursa: KOH (2001) 678 endg. din 21.11.2001;

2. Comisia Europeană (2001): Noile pieţe europene de forţă de muncă deschise şi

accesibile pentru toţi, KOM (221) 116 endg., Brüssel Comisia Europeană (2002): Instruire

generală şi profesională în Europa;

3. Comisia Europeană (2005): Pe calea spre cadru de calificare european în studii de

lungă durată, Documente de lucru a comisiei, (2005) 957 din 08.07.2005, Brüssel;

4. Comisia Europeană (2005): Modernizarea instruirii generale şi profesionale în

Europa: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, KOM (2005) 549

valabil din 10.11.2005;

5. Consiliul Europei, Comisia Europeană (2006): Modernizarea instruirii generale şi

profesionale: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, raportul

comun referitor la progrese în cadrul programului de lucru "Instruire generală şi profesională

2010", din Instrucţiuni Europene (EU ABl.) C 79/1 din 01.04.2006, Brüssel;

6. Directiva UE2013/55/EG a Parlamentului European şi a Consiliului de recunoaştere

a calificărilor profesionale;

7. European Union Standards for nursing and midwifery: Information for Accession

Countries, Bruxell, 2009.

C. Documentele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul pregătirii cadrelor

medicale vocaţionale

1. Framework for Action on Interprofesional Education and Collaborative Practice.

Geneva, WHO, 2010;

2. Health 2020 policy framework and strategy. EUR/RC62/8. Copenhagen, WHO

Regional Office for Europe. Regional Commitete for Europe. Sixty-secong session. Malta, 10-13

september, 2012;

3. WHO health for all datebase;

4. The Wold Health Report 2006 – Working toghether for health. Geneva, WHO, 2006;

6

5. Nursing and Midwifery Services. Strategic Directions 211-2015.

WHO/HRH/HPN/10.1. Geneva, WHO;

6. Munich Declaration. Nurses and midwives: A Force for Health, 2000, Copenhagen,

WHO Regional Office for Europe, 2000.

Statutul. Curriculum-ul stagiului de practică este un document de tip normativ, un

instrument care organizează şi monitorizează evoluţia eficientă a procesului de instruire practică

a viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi. În cadrul învăţământului axat pe

competenţe, Curriculum-ul stagiului de practică are ca scop formarea la viitorii specialişti

medicali cu studii postsecundare nonterţiare a unui sistem de competenţe profesionale, care vor

asigura încadrarea funcţională a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi în sistemul naţional

de sănătate.

Structura Curriculum-ului stagiului de practică include: preliminarii, repere conceptuale

ale instruirii practice, competenţe-cheie/transversale, competenţe pentru calificarea asistent

medical igienist-epidemiolog, administrarea stagiilor de practică, stagierea practică la anii I, II,

III de studii, tehnologii de evaluare, sugestii de documentare a stagiilor practice, referinţe

bibliografice.

Curriculum-ul stagiului de practică este calificat ca document de tip proiectiv, care

monitorizează proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea eficientă a competenţelor

specifice a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi în conformitate cu:

Cadrul Naţional al Calificărilor;

Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al profesiilor;

Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al specialităţilor şi calificărilor

pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar.

În elaborarea Curriculum-ului stagiului de practică s-a ţinut cont de următoarele

principii:

adecvării Curriculum-ului stagiului de practică la contextul socio-cultural-economic şi

profesional naţional, şi mondial vizând reformele actuale din sistemul sănătăţii;

abordării ştiinţifice a noţiunilor şi conţinuturilor tematice ce ţin de activitatea

asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi;

pertinenţei privind formularea obiectivelor, selectarea conţinuturilor şi stabilirea

tehnologiilor de fomare şi evaluare a competenţelor specifice calificării;

sistematizării şi continuităţii, creând situaţii de problemă, pentru a forma la elevi

abilităţi de activitate în echipa multidisciplinară;

integrării şi transdisciplinarităţii, care vizează integrarea competenţelor formate în

cadrul disciplinelor studiate cu competenţele formate în cadrul stagiilor practice,

asigurând astfel un demers interdisciplinar şi transcurricular şi aplicativ;

integrării profesionale în scopul promovării autoinstruirii şi educaţiei profesionale

continue din perspectiva reformelor din sistemul sănătăţii;

armonizării cu tendinţele Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Mondiale ale Sănătăţii de

dezvoltare a învăţământului medical postsecundar şi postsecundar nonterţiar.

Curriculum-ul stagiului de practică este axat pe următoarele funcţii didactice:

funcţia normativă – reprezintă actul normativ al procesului de proiectare, organizare,

desfăşurare şi evaluare a procesului de instruire practică în contextul unei pedagogii

axate pe competenţe.

7

funcţia axiologică – formarea la elevi a valorilor caracteristice medicinii moderne, ca

elemente ale competenţelor specifice calificării.

funcţia ştiinţifică – presupune prezentarea structurată, logică a noţiunilor ce ţin de

activitatea asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi, racordarea şi sincronizarea

conţinuturilor cu Planul de învăţământ la calificarea Asistent medical igienist-

epidemiolog.

funcţia metodologică – corelarea conţinuturilor cu strategiile didactice, proiectarea

activităţilor de învăţare-evaluare, dobândirea abilităţilor cognitive (capacităţi, abilităţi,

competenţe) şi valorice (atitudini, experienţă) din domeniul medicinii moderne.

funcţia procesuală – crearea condiţiilor de formare la elevi a experienţelor de rezolvare

autonomă a problemelor medico-sociale, inclusiv aplicarea strategiilor interactive şi

creative de prelucrare şi prezentare a informaţiei.

funcţia evaluativă – asigurarea suportului pentru evaluarea competenţelor specifice

calificării asistent medical igienist-epidemiolog şi elaborarea instrumentelor, criteriilor

de evaluare.

II. MOTIVAŢIA, UTILITATEA CURRICULUM-ULUI PENTRU

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Procesul de instruire în Centrul de excelenţă este unul dinamic, bine structurat, organizat

şi sensibil la cerinţele societăţii şi practicii medicale, iar specialiştii pregătiţi corespund

standardelor naţionale de calificare. Actuala concepţie a procesului educaţional în colegiu

prevede nu numai acumularea de cunoştinţe la specialitate, dar şi formarea, dezvoltarea

competenţelor de îngrijire, comunicare, consiliere, abilităţilor creative şi manageriale, care

permit viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi să se încadreze plenar în activităţile

practice profesionale, în promovarea reformelor din domeniul medicinei moderne.

În formarea viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi prin instruirea practică, se

pune accentul pe activitatea elevilor în instituţiile medicale de profil: Centrele de Sănătate

Publică, în volum de 50 la sută din numărul total de ore acordate pentru formarea iniţială.

Instruirea practică, fiind o parte componentă obligatorie a programului de formare

profesională iniţială, include: practica didactică, practica de iniţiere în specialitate, trei stagii

practice de specialitate şi practica ce precede probele de absolvire.

Stagiile practice de specialitate includ patru tipuri de practică: controlul factorilor fizici,

investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice, promovarea sănătăţii, servicii de sănătate

publică.

Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici - 2 săptămâni.

Stagiul practic de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-

microbiologice - 4 săptămâni.

Stagiul practic de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii - 2 săptămâni.

Stagiul practic de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică - 4 săptămâni.

Practica ce precede probele de absolvire - 21 săptămâni.

8

DISTRIBUIREA ORELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ

PE SEMESTRE ŞI ANI DE STUDII

Nr.

d/o Semestre Stagiile de practică Nr. săptămâni/ore

Total

credite

1. I Practica de iniţiere în

specialitate

2 săptămâni x 36 ore/săptămână

= 72 ore

2

2. II Stagiul practic de

specialitate nr. I


= 144 ore

4

3. III Stagiul practic de

specialitate nr. II


= 72 ore 2

4. IV Stagiul practic de

specialitate nr. III


= 144 ore 4

5. VI Practica ce precede

probele de absolvire


= 756 ore 25

Total credite 37

Total ore 1188 ore

Planificarea instruirii practice se organizează în alternare cu orele teoretice sau separat

(stagiile practice). Stagiile practice sunt realizate la finele semestrelor pe parcursul a 2 săptămâni

pentru semestrul I şi III, dar pentru semestrul II şi IV - de 4 săptămâni, durata activităţii este de

36 ore pe săptămână.

Practica ce precede probele de absolvire este realizată în anul trei de studiu semestrul VI

cu o durată de 21 săptămâni (inclusiv şi săptămâna sărbătorilor de Paşti). În cadrul acestui stagiu

durata activităţii este de 36 ore/săptămână.

STRUCTURA INSTRUIRII PRACTICE

Bazele practice, unde se dăsfăşoară instruirea practică a elevilor corespund următoarelor

cerinţe:

profilul instituţiei medico-sanitare publice corespunde conţinuturilor de instruire;

INSTRUIREA PRACTICĂ

STAGIILE PRACTICE

ANUL I DE STUDII

PRACTICA DE INIȚIERE

2 săpt

STAGIUL PRACTIC DE

SPECIALITATE NR.I

4 săpt

PRACTICA CARE PRECEDE PROBELE

DE ABSOLVIRE, 21 săpt.

ANUL II

DE STUDII

STAGIUL PRACTIC DE

SPECIALITATE NR.II

2 săpt

STAGIUL PRACTIC DE

SPECIALITATE NR.III

4 săpt

INSTRUIREA PRACTICĂ DIDACTICĂ

9

mentorii - personalul medical mediu din centrele de sănătate publică, instituţiile

medico-sanitare publice, responsabil pentru instruirea practică a elevilor, sunt instruiţi

în domeniul psihopedagogiei;

mentorii manifestă respect şi reponsabilitate pentru educaţia profesională a viitorilor

specialişti şi participă activ în procesul de formare a competenţelor profesionale ale

viitorilor asistenţi medicali igienişti-epidemiologi;

centrele de sănătate publică şi instituţiile medico-sanitare publice manifestă un

management instituţional de performanţă, participativ, abordat complex şi sistemic, în

aşa fel activitatea personalului medical prevede împlicarea activă a elevilor în procesul

de acordare a serviciilor medicale populaţiei;

instituţiile medico-sanitare publice au capacitatea necesară pentru încadrarea tuturor

elevilor în activităţile profesionale;

multitudinea de servicii medicale prestate de instituţia medico-sanitară publică

corespunde cu volumul de abilităţi necesare pentru exersare în conformitate cu stagiul

practic.

Instruirea pracică a asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi include:

Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici - 72 ore, 2 credite, este

organizată în semestrul I, pe parcursul a 2 săptămâni, precede examenele de promovare şi

se desfăşoară în laboratorul factorilor fizici din cadrul Centrului Naţional de Sănătate

Publică şi Centrului Municipal de Sănătate Publică Chişinău.

Stagiul practic de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-

microbiologice este organizat în semestrul II, pe parcursul a 4 săptămâni, după susţinerea

examenelor de promovare şi se desfăşoară în laboratorul sanitar-igienic şi sanitar-

microbiologic al Centrului Naţional de Sănătate Publică şi Centrului Municipal de

Sănătate Publică Chişinău.

Stagiul practic de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii este organizat în semestrul

III, pe parcursul a 2 săptămâni, precede examenele de promovare şi se desfăşoară în

Centrele de Sănătate Publică teritoriale.

Stagiul practic de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică este organizat în

semestrul IV, pe parcursul a 4 săptămâni, după susţinerea examenelor de promovare şi se

desfăşoară în Centrele de Sănătate Publică teritoriale.

Practica ce precede probele de absolvire este realizată în semestrul VI de studii, cu o

durată de 21 săptămâni şi i se acordă 25 credite (756 ore, respectiv 1 credit valorificat cu

30 ore). Practica ce precede probele de absolvire este desfăşurată în cadrul Centrelor de

Sănătate Publică teritoriale: Direcţia managementul serviciilor în sănătate, promovarea

sănătăţii şi supravegherea bolilor nontransmisibile – secţia promovarea sănătăţii, secţia

supravegherea maladiilor nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii; Direcţia

controlul maladiilor transmisibile – secţia epidemiologie generală a maladiilor

transmisibile, secţia epidemiologia bolilor aerogene şi prevenibile prin vaccinări, secţia

epidemiologia bolilor hemotransmisibile, secţia dezinfecţie profilactică; Direcţia

protecţia sănătăţii şi supraveghere sanitară – secţia siguranţa alimentelor, secţia

sănătatea copiilor şi tinerilor, secţia sănătatea în relaţie cu mediul, secţia sănătatea

ocupaţională.

10

III. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE STAGIULUI DE

PRACTICĂ

3.1. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

Taxonomia competenţelor. Elementul de bază al Curriculum-ului sunt competenţele ce

trebuie formate şi dezvoltate în procesul de desfăşurare a stagiilor de practică. Sistemul de

competenţe – cheie/transversale stabilite pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova a

fost definit pe baza competenţelor cheie determinate de Comisia Europeană. Acestea sunt

clasificate în următoarele categorii: competenţe – cheie şi competenţe profesionale.

Competenţe – cheie – reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de cunoştinţe,

abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi membrii societăţii pentru împlinire şi dezvoltare

profesională, incluziune socială şi găsirea unui loc de muncă. Articolul 11. Finalităţile

educaţionale din Codul Educaţiei al Republicii Moldova, pet. 2, include 9 competenţe – cheie:

1. Competenţe de comunicare în limba română.

2. Competenţe de comunicare în limba maternă.

3. Competenţe de comunicare în limbi străine.

4. Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie.

5. Competenţe digitale.

6. Competenţa de a învăţa să înveţi.

7. Competenţe sociale şi civice.

8. Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă.

9. Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

Pe lângă competenţele-cheie, recunoscute ca şi sistem integrator comportamental, care

facilitează dezvoltarea omului ca personalitate şi integrarea socio - profesională, învăţământul

profesional tehnic are misiunea de formare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale.

Competenţa profesională reprezintă capacitatea confirmată de a folosi cunoştinţele,

abilităţile şi atitudinile personale şi sociale în situaţii de muncă sau de studiu, în dezvoltarea

profesională şi personală. În proiectarea curriculară pentru învăţământul profesional tehnic

conform Cadrului de referinţă al curriculum-ului pentru învăţământul profesional tehnic şi

Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 1128 din 26 noiembrie 2015, sunt stabilite două categorii de

competenţe profesionale:

competenţe profesionale generale;

competenţe profesionale specifice.

Competenţele profesionale generale sunt proprii unui grup de profesii-specialităţi înrudite

în cadrul unui domeniu ocupaţional, iar raportarea competenţelor generale la o

profesie/specialitate concretă se efectuează prin formularea competenţelor profesionale specifice.

Competenţele profesionale generale constituie comportamente profesionale ce trebuie

demonstrate în mai multe activităţi profesionale. Sistemul de competenţe profesionale generale

asigură succesul/reuşita activităţii profesionale în toate situaţiile de manifestare, influenţând

calitatea acestora printr-o corelaţie sistemică.

Competenţele profesionale specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi

atitudini, care, prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea individual sau în grup a

unor sarcini stabilite din contextul activităţii profesionale. Aceste competenţe vor fi formulate în

termini de cerinţe asociate unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru

11

a putea îndeplini anumite lucrări în cadrul unei profesii/specialităţi şi pentru a se integra în

câmpul muncii.

3.2. COMPETENŢE CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL IGIENIST -

EPIDEMIOLOG

Asistentul medical igienist-epidemiolog este specialistul cu studii medicale

postsecundare, care deţine competenţe profesionale în domeniul medicinii, cu formare specială

pentru activitatea în cadrul Serviciului de Supraveghere de Stat al Sănătăţii Publice, care deţine

competenţe preventive, de îmbunătăţire, menţinere, promovare a sănătăţii fizice şi mintale a

populaţiei.

A. COMPETENŢE PROFESIONALE GENERALE

1. Promovarea imaginii pozitive şi a dezvoltării profesiei de asistent medical igienist-

epidemiolog în contextul social.

1.1 Poziţionarea asistentului medical igienist–epidemiolog în contextul profesiilor din

domeniul sănătăţii.

1.2 Preluarea iniţiativei proprii şi motivarea responsabilităţii în studiul individual cu aplicarea

elementelor de cercetare în Sănătate Publică.

1.3 Identificarea şi promovarea autonomiei în supravegherea şi evaluarea sănătăţii populaţiei.

1.4 Gestionarea corectă şi în termeni stabiliţi a documentelor medicale cu utilizarea TIC cu

referire la activitatea asistentului medical igienist-epidemiolog.

2. Autoinstruirea şi educaţia profesională continuă în depăşirea provocărilor

profesionale.

2.1 Realizarea autoinstruirii şi educaţiei profesionale continue în perspectiva reformelor din

sistemul sănătăţii.

2.2 Dezvoltarea unei atitudini autocritice referitor la autoinstruirea continuă şi responsabilă.

2.3 Respectarea principiilor eticii şi deontologiei medicale în cadrul activităţii profesionale a

asistentului medical igienist - epidemiolog.

3. Activitatea în parteneriat în bază de comunicare eficientă, cooperare şi colaborare

în echipa multidisciplinară.

3.1 Poziţionarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a

maladiilor transmisibile în echipa multidisciplinară.

3.2 Delimitarea responsabilităţilor individuale cu implicarea altor experţi în scopul realizării

eficiente a expertizei igienice.

3.3 Comunicarea eficientă în limba oficială a statului în diverse situaţii socio-profesionale în

echipa multidisciplinară.

3.4 Utilizarea unei limbi moderne la nivel de comunicare profesională.

3.5 Conlucrarea intersectorială în promovarea sănătăţii.

B. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE

1. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea factorilor de mediu şi sociali cu influenţă

asupra sănătăţii umane în baza cunoştinţelor ştiinţific argumentate.

1.1 Participarea la efectuarea supravegherii igienice a obiectivelor comunale, blocurilor

locative şi cultural administrative cu folosirea metodelor de cercetare instrumentale şi

de laborator.

12

1.2 Recoltarea probelor din mediul ambiant pentru investigaţiile de laborator.

1.3 Participarea la efectuarea supravegherii igienice asupra transportului specializat.

1.4 Elaborarea recomandărilor privind remedierea carenţelor depistate la avizarea igienică

a obiectivelor supravegheate de igiena mediului.

1.5 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei de igiena mediului.

1.6 Monitorizarea şi profilaxia maladiilor netransmisibile determinate de factorii de mediu

şi sociali.

2. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea factorilor de risc profesional cu influenţă

asupra sănătăţii umane.

2.1 Participarea la examinarea şi supravegherea igienică a mediului de muncă cu

evidenţierea factorilor de risc profesional.

2.2 Participarea la investigarea cauzelor şi a condiţiilor de apariţie a bolilor profesionale,

intoxicaţiilor, traumelor.

2.3 Prelevarea probelor din mediul profesional pentru investigaţiile de laborator.

2.4 Elaborarea măsurilor de profilaxie a acţiunii noxelor profesionale.

2.5 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei de igiena muncii.

2.6 Monitorizarea şi profilaxia maladiilor netransmisibile cu risc profesional.

3. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor privind siguranţa alimentelor,

calitatea alimentaţiei populaţiei.

3.1 Participarea la examinarea şi supravegherea obiectivelor de alimentaţie publică, de

comerţ cu produse alimentare, cu folosirea metodelor de cercetări instrumentale şi de

laborator.

3.2 Participarea la examinarea, determinarea cauzelor şi condiţiilor de apariţie a

intoxicaţiilor alimentare.

3.3 Recoltarea probelor de materie primă alimentară şi produse alimentare pentru cercetări

de laborator.

3.4 Participarea la efectuarea supravegherii igienice a transportului specializat pentru

transportarea produselor alimentare şi bucatelor gata preparate.

3.5 Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor netransmisibile şi transmisibile

condiţionate de calitatea alimentaţiei.

3.6 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei siguranţa alimentelor.

4. Aprecierea şi monitorizarea condiţiilor de educaţie şi instruire a copiilor şi

adolescenţilor.

4.1 Participarea la examinarea şi supravegherea condiţiilor igienice în instituţiile pentru

copii şi adolescenţi cu folosirea metodelor de cercetare intrumentale şi de laborator.

4.2 Prelevarea probelor din mediul instituţiilor pentru copii şi adolescenţi pentru

investigaţii de laborator.

4.3 Perfectarea documentelor ce reglementează activitatea secţiei igiena copiilor şi

tinerilor.

4.4 Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor netransmisibile şi transmisibile

caracteristice copiilor şi tinerilor.

5 . Analiza şi monitorizarea morbidităţii infecţioase a populaţiei cu realizarea măsurilor

preventive şi antiepidemice.

5.1 Participarea la supravegherea epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase cu

realizarea măsurilor antiepidemice primare.

13

5.2 Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a

preparatelor imunobiologice.

5.3 Utilizarea diverselor metode de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare în focarele de

maladii infecţioase cu controlul calităţii şi perfectarea actelor corespunzătoare.

5.4 Realizarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor nosocomiale.

5.5 Analiza datelor statistice şi planificarea măsurilor de remediere a carenţelor depistate

vizând maladiile transmisibile şi nontransmisibile.

5.6 Participarea în organizarea şi controlul respectării normelor şi cerinţelor igienice în

instituţiile medico – sanitare.

5.7 Aplicarea diverselor metode şi tehnici de promovare a modului sănătos de viaţă în

scopul prevenirii maladiilor infecţioase.

6 . Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în

comunitate cu formarea comportamentului sanogen.

6.1 Elaborarea materialelor informative cu tematică de promovare a modului sănătos de

viaţă.

6.2 Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă

printre diverse categorii de populaţie.

6.3 Consilierea populaţiei în vederea formării comportamentului sanogen.

6.4 Participarea la promovarea sănătăţii şi educaţia igienică a populaţiei.

7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă în diverse stări patologice şi situaţii de

calamitate.

7. 1. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă la etapa prespitalicească.

7. 2. Utilizarea tehnicilor de evaluare a parametrilor vitali şi acordarea asistenţei medicale

de urgenţă în situaţii de calamităţi naturale şi sociale.

IV. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiile de practică

Semestre

Nr. săptămâni/ore

Perioada

Credite

1. Practica de iniţiere în

specialitate

Controlul factorilor fizici

I

2 săptămâni x 36 ore/

săptămână =

72 ore

15.12 -

28.12 2

2. Stagiul practic de

specialitate nr. I

Investigaţii sanitar-igienice şi

sanitar-microbiologice

II


săptămână=

144 ore

01.06 -

28.06 4


specialitate nr. II

Promovarea sănătăţii

III


săptămână =

72 ore

15.12- 28.12 2


specialitate nr. III

Servicii de sănătate publică

IV


săptămână=

144 ore

01.06 -28.06 4

5. Practica ce precede probele

de absolvire VI

21 săptămâni x 36

ore/săptămână =

756 ore

12.01 -

31.05 25

TOTAL 1188 ore 37

14

V. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL I DE STUDII

5.1. Administrarea stagiului de practică

Nr.

d/o

Semestr

e

Stagiul de

practică

Nr. săptămâni/ore/ Perioada Repartizarea

activităţii în secţii

1. I Practica de

iniţiere în spe-

cialitate

Controlul

factorilor fizici

2 săptămâni x 36

ore/săptămână =

72 ore

2 credite

15

.12

– 2

8.1

2 1. Activitate în

laboratorul

factorilor fizici - 10 zile.

2. II Stagiul practic

de specialitate

nr. I

Investigaţii

sanitar-igienice şi

sanitar-

microbiologice

4 săptămâni x 36

ore/săptămână

144 ore

4 credite

01

.06

– 2

8.0

6

1. Activitate în

laboratorul sanitar-

igienic -10 zile.

2. Activitate în

laboratorul sanitar-

microbiologic -10

zile.

Total

ore

216 ore 6 săptămâni

Total

credite

6 credite

5.2. Practica de iniţiere în specialitate Controlul factorilor fizici

5.2.1. Competenţe şi abilităţi specifice

1. Aplicarea principiilor de organizare a activităţii laboratoarelor Centrelor de Sănătate

Publică:

1. 1. Aplicarea documentelor legislative, directive şi normativ-metodice în domeniul

activităţii de laborator şi sistemei de control.

1. 2. Amenajarea locului de muncă al laborantului.

1. 3. Determinarea normelor de timp calculate şi folosirea lor la efectuarea cercetărilor de

laborator.

1. 4. Întocmirea planului de activitate a laboratorului conform normativelor în vigoare.

2. Manipularea aparatelor şi ustensilelor de laborator în evaluarea factorilor fizici.

2. 1. Pregătirea locului de muncă, a aparaturii şi materialelor folosite în lucrul asistentului

medical igienist - epidemiolog.

2. 2. Efectuarea la timp şi calitativ a investigaţiilor instrumentale ale factorilor fizici la

obiectivele de supraveghere.

2. 3. Determinarea temperaturii, umidităţii, vitezei curenţilor de aer în laborator.

2. 4. Determinarea intensităţii iluminării cu ajutorul luxmetrului.

2. 5. Aprecierea coeficientului de iluminare naturală.

2. 6. Determinarea unghiului de incidenţă şi de deschidere.

2. 7. Citirea corectă a rezultatelor indicate de luxmetru.

2. 8. Evaluarea igienică a iluminatului laboratorului conform normelor în vigoare.

2. 9. Enumerarea caracteristicilor fizice şi fizico-igienice a zgomotului, vibraţiei ca factori

nocivi a locului de muncă.

15

2. 10. Determinarea intensităţii zgomotului şi vibraţiei de la o sursă din laborator cu

ajutorul sonometrului.

2. 11. Aprecierea igienică a zgomotului măsurat şi formularea unei concluzii despre

poluarea sonoră.

3. Comunicarea eficientă în diverse situaţii socio – profesionale specifice activităţii de

laborator.

3. 1. Elaborarea concluziilor referitoare la rezultatele investigaţiilor de laborator.

3. 2. Comunicarea eficientă cu colegii în echipă la realizarea lucrării practice.

3. 3. Manifestarea unui comportament profesionist cu respectarea eticii şi deontologiei

medicale.

3. 4. Respectarea obligaţiunilor şi responsabilităţilor asistentului medical igienist-

epidemiolog stipulate în fişa de post.

3. 5. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în

funcţie de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.

3. 6. Comunicarea cu un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de

cauză bazate pe o gândire analitică, creativă, critică.

5.2.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică

Practica de iniţiere în specialitate - Controlul factorilor fizici se realizează în

Laboratorul factorilor fizici a Centrului de Sănătate Publică. Activitatea zilnică a elevilor se

desfășoară sub supravegherea și monitorizarea medicului igienist sau asistentului

medicului igienist din laboratoarele respective în scopul asigurării calității și siguranței

serviciilor sanitar-igienice prestate.

În cadrul stagiului de practică elevii dobândesc abilităţi inițiale în domeniul

specialităţii alese, bazate pe controlul factorilor fizici. Utilizând diverse metode de

evaluare, elevii sunt învăţaţi să aprecieze/evalueze factorii fizici din mediul ambiant și

ocupațional, să aplice cunoştinţele dobândite în activităţi practice, să propună soluţii

pentru diferite situaţii.

Realizarea manoperelor practice, interpretarea rezultatelor măsurărilor obținute

sunt realizate sub supravegherea personalului medical mediu de specialitate și superior de

profil în baza regulamentelor, Hotărârilor de Guvern, ordine MS RM, instrucțiunilor

interne în vigoare.

Activitatea în laboratorul factorilor fizici a Centrului de Sănătate Publică – 10 zile

Laboratorul factorilor fizici – structura laboratorului factori fizici.

Nomenclatorul investigaţiilor laboratorului factorilor fizici.

Aparatajul şi principiile de determinare a diferitor factori fizici.

Metodele de determinare a microclimatului, zgomotului, vibraţiei, câmpului

electromagnetic.

Documentaţia normativ igienică care reglementează metodele de laborator.

5.2.3. Deprinderi practice obligatorii

1. Amenajarea locului de muncă a laborantului.

2. Respectarea tehnicii securităţii în activitatea de laborator.

3. Determinarea temperaturii aerului atmosferic şi din mediul ocupaţional.

4. Determinarea umidităţii relative a aerului.

16

5. Determinarea vitezei curenţilor de aer.

6. Determinarea presiunii atmosferice.

7. Determinarea parametrilor iluminatului.

8. Determinarea parametrilor zgomotului.

9. Determinarea parametrilor vibraţiei.

10. Determinarea parametrilor câmpului electromagnetic.

11. Completarea documentaţiei de măsurare a factorilor fizici.

5.3. Stagiul practic de specialitate nr. I Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice

5.3.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice

1. Aplicarea principiilor de organizare a activităţii laboratoarelor Centrelor de Sănătate

Publică:

1. 1. Aplicarea documentelor legislative, directive şi normativ-metodice în domeniul

activităţii de laborator.

1. 2. Enumerarea încăperilor laboratorului sanitaro-igienic şi microbiologic.

1. 3. Clasificarea metodelor de investigaţie folosite în laboratorul sanitaro-igienic şi

microbiologic.

1. 4. Aplicarea metodelor, utilajului, principiilor investigaţiilor clasice şi contemporane

aplicate în laboratorul sanitaro-igienic şi microbiologic.

1. 5. Amenajarea locului de muncă al laborantului.

1. 6. Întocmirea planului de activitate a laboratorului conform normativelor în vigoare.

2. Respectarea normelor de protecţie a muncii şi asigurare a securităţii în laboratoarele

sanitar – igienice şi bacteriologice.

2. 1. Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul activităţii în laboratorul sanitaro-

igienic şi de bacteriologie.

2. 2. Explicarea principiilor de păstrare, evidenţă cantitativă, livrare şi distrugere a

substanţelor toxice periculoase.

2. 3. Decontaminarea în caz de expunere la orice substanţă infecţioasă.

2. 4. Respectarea cerinţelor şi tehnicilor de securitate necesare la prepararea soluţiilor

dezinfectante şi la evaluarea calităţii sterilizării.

2. 5. Neutralizarea deşeurilor de baze, acizi şi material biologic.

3. Utilizarea corectă a veselei şi ustensilelor de laborator în prepararea

soluţiilor, mediilor de nutriţie.

3. 1. Spălarea veselei de laborator prin metode chimice, fizice.

3. 2. Aprecierea valorii unei diviziuni pentru vesela gradată (cilindri gradaţi, pipete

gradate, menzure, biurete).

3. 3. Verificarea calităţii spălării veselei (la resturi de substanţe chimice, detergent,

material biologic).

3. 4. Dezinfectarea şi spălarea veselei, utilizată în investigaţii cu material biologic.

3. 5. Folosirea corectă a metodelor de calcul la prepararea soluţiilor procentuale (din

săruri, baze şi acizi).

3. 6. Cântărirea substanţelor chimice necesare pentru prepararea soluţiilor aproximative.

3. 7. Măsurarea corectă a volumelor de lichide (apă distilată sau acid) cu cilindrul gradat.

3. 8. Utilizarea vaselor adecvate pentru păstrarea soluţiilor preparate din sare, bază şi acid.

17

3. 9. Obţinerea apei distilate. Utilizarea apei distilate şi bidistilate în activitatea de

laborator.

4. Aplicarea metodelor de determinare a indicatorilor sanitar-chimici şi

bacteriologici în domeniul de laborator.

4. 1. Pregătirea necesarului pentru recoltarea probelor de aer, apă, sol, produse

alimentare, lavaje.

4. 2. Recoltarea probelor de aer prin aspiraţie şi sedimentare.

4. 3. Aplicarea metodelor – expres de determinare a substanţelor toxice din aer.

4. 4. Prelevarea probelor de apă din surse centralizate, decentralizate şi bazinele de înot

pentru determinarea indicatorilor chimici.

4. 5. Prelevarea probelor de apă pentru analiza microbiologică din surse centralizate,

decentralizate şi bazinele de înot.

4. 6. Recoltarea probelor de bucate din instituţiile pentru copii pentru determinarea

valorii calorice.

4. 7. Recoltarea produselor alimentare pentru determinarea indicilor sanitaro-chimici.

4. 8. Completarea fişei de însoţire a probelor de apă, aer, produse alimentare recoltate.

4. 9. Transportarea probelor în laborator.

4. 10. Determinarea proprietăţilor organoleptice a apei, probelor de produse alimentare.

4. 11. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului, apei şi probelor de produse

alimentare.

4. 12. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţele mari, mâini.

4. 13. Cercetarea testelor de salubritate în scopul controlului calităţii dezinfecţiei.

4. 14. Cântărirea şi prepararea mediilor de cultură.

5. Monitorizarea şi evaluarea riscurilor în activitatea de laborator în conformitate

cu managementul calităţii.

5. 1. Utilizarea şi aplicarea manualului calităţii şi documentelor la care acesta face

referire.

5. 2. Recepţionarea şi inspectarea echipamentelor, materialelor şi reactivilor.

5. 3. Pregătirea veselei pentru sterilizare.

5. 4. Stabilirea metodei de sterilizare şi sterilizarea veselei şi instrumentelor de laborator.

Controlul calităţii sterilizării.

5. 5. Caracterizarea substanţelor utilizate ca dezinfectanţi.

5. 6. Precurăţarea şi curăţarea materialului de laborator.

5. 7. Decontaminarea mediului de lucru în laborator. Spălarea mâinilor. Gestionarea

deşeurilor obţinute în urma activităţii laboratorului.

5. 8. Sterilizarea cu ajutorul autoclavării. Încărcarea autoclavului.

6. Comunicarea eficientă în diverse situaţii socio – profesionale specifice activităţii

de laborator.

6. 1. Elaborarea concluziilor referitoare la rezultatele investigaţiilor de laborator.

6. 2. Comunicarea eficientă cu colegii în echipă la realizarea activităţii practice.

6. 3. Manifestarea unui comportament profesionist cu respectarea eticii şi deontologiei

medicale.

6. 4. Respectarea obligaţiunilor şi responsabilităţilor asistentului medical igienist-

epidemiolog stipulate în fişa de post.

18

6. 5. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în


6. 6. Comunicarea cu un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de



Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în cadrul Laboratorului sanitar-igienic

și sanitar-microbiologic din incinta Centrelor de Sănătate Publică, sub supravegherea și

monitorizarea personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul

asigurării calității și siguranței activităților prestate.

Evaluarea este efectuată de conducătorul nemijlocit – medicul laborant din

laboratoarele respective în baza regulamentelor, Hotărârilor de Guvern, ordine MS RM,

instrucțiuni interne în vigoare, soft-uri profesionale.

1. Activitatea în laboratorul sanitar-igienic a

Centrului Național de Sănătate Publică – 10 zile

Laboratorul sanitar-igienic – structura laboratorului sanitar-igienic, nomenclatorul

investigaţiilor în diferite sectoare a laboratorului, amenajarea locului de muncă, metodele de

investigaţii clasice şi contemporane, documentaţia normativ igienică care reglementează

metodele de laborator, metodele de spălare a veselei, pregătirea necesarului pentru recoltarea

probelor de aer, apă, sol, produse alimentare, documentaţia de însoţire a probelor, regulile

securităţii muncii în laborator.

2. Activitatea în laboratorul sanitar-microbiologic a

Centrului Național de Sănătate Publică – 10 zile

Laboratorul microbiologic – structura laboratorului microbiologic, nomenclatorul

investigaţiilor în diferite sectoare a laboratorului, metodele de investigaţii clasice şi

contemporane, documentaţia normativă care reglementează metodele de laborator, metodele de

spălare, dezinfecţie şi sterilizare a veselei, metodele de control a calităţii prelucrării veselei,

pregătirea mediilor de nutriţie, regulele securităţii muncii în laborator.

5.3.3. Deprinderi practice obligatorii:

1. Amenajarea locului de muncă a laborantului.

2. Respectarea tehnicii securităţii în activitatea de laborator.

3. Prelucrarea şi spălarea veselei de laborator.

4. Verificarea calităţii spălării, sterilizării şi dezinfecţiei veselei de laborator.

5. Pregătirea necesarului pentru recoltarea probelor.

6. Prepararea soluţiilor aproximative.

7. Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apei.

8. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului.

9. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţele mari, mâini.

10. Cântărirea şi prepararea mediilor de cultură.

19

VI. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL II DE STUDII

6.1. Administrarea stagiului de practică

Nr.

d/o

Sem

estre

Stagiul de

practică

Nr. săptămâni/ore Perioada Repartizarea activităţii

în secţii

1. III Stagiul practic

de specialitate

nr. II

Promovarea

sănătăţii

2 săptămâni x 36

ore/săptămână =

72 ore

2 credite 15.1

2 –

28.1

2 1. Secţia Promovarea

sănătăţii – 10 zile

2. IV Stagiul practic

de specialitate

nr. III

Servicii de

sănătate publică


săptămână

144 ore

4 credite 01.0

6 –

28.0

6

1. Secţia Sănătatea în

relaţie cu mediul – 5 zile

2. Secţia Sănătatea

ocupaţională – 5 zile

3. Secţia Siguranţa

alimentelor – 5 zile

4. Secţia Epidemiologia

generală a maladiilor

transmisibile – 5 zile

Total ore 216 ore

6 săptămâni

Total

credite 6 credite

6.2. Stagiul practic de specialitate nr. II –

Promovarea sănătăţii 6.2.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice

1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului

sănătos de viaţă, reieşind din particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia

epidemiologică.

1.1.Planificarea corectă a măsurilor de educaţie sanogenă.

1.2.Evaluarea sănătăţii populaţiei în relaţie cu determinanţii sănătăţii.

1.3. Evaluarea riscurilor pentru sănătate cauzate de factorii din mediul de viaţă, ocupaţional

şi de odihnă.

2. Propagarea unui mod sănătos de viaţă prin acordarea ajutorului consultativ metodico-

practic instituţiilor medico-sanitare, de învăţământ, altor instituţii şi organizaţii.

2.1. Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale moderne orale, digitale şi

scrise. 2.2 Elaborarea, materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-informative, de

popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii.

2.3 Distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-informative, de

popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii.

2.4 Susţinerea unei ore de educaţie pentru sănătate în raport cu determinanţii stării de

sănătate.

20

3. Monitorizarea realizării Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului

sănătos de viaţă, altor documente normative şi directive la compartimentul nominalizat şi

iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor.

3.1. Supravegherea eficienţei realizării măsurilor de sănătate publică, orientate spre

profilaxia primară, secundară şi terţiară a bolilor netransmisibile.

3.2. Implementarea planurilor şi programelor naţionale în rândurile populaţiei.

3.3. Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe diverse strategii pentru reducerea

influenţei factorilor de risc.


Formarea competențelor specifice în promovarea sănătăţii, are drept scop

extinderea, aprofundarea şi integrarea cunoştinţelor şi capacităţilor, prin aplicarea

abilităţilor specifice de organizare şi dirijare a activităţilor de educaţie pentru sănătate,

pregătirea specialiştilor din ramurile economiei naţionale în problemele promovării

sănătăţii, reieşind din particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia

epidemiologică.

Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în Centrele de Sănătate Publică, fiind

supravegheați de personalul medical mediu de specialitate și superior de profil, care

monitorizează activitatea elevilor în scopul asigurării calității serviciilor de promovare a

sănătății.

Activitățile realizate în cadrul stagiilor de practică respectă prevederile

Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului sănătos de viaţă,

documentelor normative şi directivele organelor abilitate în domeniul promovării sănătății

(MS RM, Serviciul de supraveghere de stat în Sănătate Publică).

Secţia promovarea sănătăţii – 10 zile

Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate, pregătirea specialiştilor

din ramurile economiei naţionale în problemele promovării sănătăţii, reieşind din

particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia epidemiologică.

Colaborarea şi acordarea ajutorului consultativ metodico-practic instituţiilor medico-

sanitare, de educaţie şi învăţământ, altor instituţii şi organizaţii departamentale în

problemele de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-

informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi

profilaxia maladiilor transmisibile şi nontransmisibile.

Monitorizarea realizării Programelor naţionale şi teritoriale de promovare a modului

sănătos de viaţă, altor documente normative şi directive la compartimentul nominalizat şi

iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor.

Identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc, socio-economici, de mediu,

biologici, comportamentali şi a sistemului sanitar cu impact asupra sănătăţii publice.


1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia

promovarea sănătăţii.

2. Identificarea, monitorizarea şi evaluarea diverşilor factori de risc cu impact asupra

sănătăţii publice.

21

3. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico-


profilaxia maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.

4. Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de

viaţă.

5. Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă printre

diverse categorii de populaţie.

6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a

populaţiei pe diferite teme.

6.3. Stagiul practic de specialitate nr. III –

Servicii de sănătate publică

6.3.1.Competenţe profesionale şi abilităţi specifice

DISCIPLINE IGIENICE

1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei de

protecţie a sănătăţii şi supraveghere sanitară.

1.1 Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.

1.2 Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi

limbajului de specialitate.

1.3 Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor cu

responsabilitate şi profesionalism.

1.4 Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării

documentelor.

1.5 Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională cu

utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.

1.6 Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în funcţie

de scopurile propuse cu manifestarea de responsabilitate pentru faptele sale.

2. Aplicarea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor fizice, chimice, biologice

a factorilor din mediu, habituali, ocupaţionali.

2.1 Utilizarea aparatajului şi utilajului necesar în evaluarea factorilor fizici şi chimici.

2.2 Determinarea parametrilor fizici ai mediului ambiant, habitual şi ocupaţional.

2.3 Recoltarea conform metodologiei a probelor de apă, sol, produse alimentare, aer cu

completarea documentaţiei de însoţire.

2.4 Formarea deprinderilor de folosire corectă, de mânuire şi întreţinere a aparaturii,

sticlăriei şi ustensilelor de laborator.

2.5 Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul determinării valorii parametrilor

fizici, componenţei chimice, indicatorilor biologici.

3. Analiza riscurilor în diferite categorii de spaţii cu formarea unui comportament de

protejare a sănătăţii personale.

3.1 Diferenţierea comportamentelor sănătoase şi comportamentelor de risc.

3.2 Identificarea factorilor interni şi externi care determină starea de boală şi de sănătate.

3.3 Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii în diverse instituţii şi în comunitate.

3.4 Evaluarea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi siguranţa încăperilor

închise în relaţie cu starea de sănătate.

3.5 Descrierea efectelor pe termen scurt şi lung ale substanţelor nocive asupra organismului.

22

3.6 Manifestarea unui comportament ecologic responsabil.

3.7 Implicarea activă în activităţi de prevenire şi combatere a factorilor de risc asupra

sănătăţii.

4. Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în

comunitate cu formarea comportamentului sanogen, utilizând metode eficiente de comunicare

profesională.

4.1 Conlucrarea cu diverse ministere, departamente, agenţi economici privind

promovarea modului sănătos de viaţă la populaţia ţintă.

4.2 Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a

factorilor de risc din mediu ambiant, habitual şi ocupaţional.

4.3 Informarea populaţiei privind acţiunea alimentaţiei nesănătoase cu recomandarea unui

regim alimentar echilibrat.

4.4 Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale pentru învăţarea şi practicarea

profesiunii.

4.5 Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de

viaţă pentru grupurile ţintă.

4.6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a


EPIDEMIOLOGIE

1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei

controlul maladiilor transmisibile.

1.1. Aplicarea actelor legislative actuale din domeniu.

1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi


1.3. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor

cu responsabilitate şi profesionalism.

1.4. Respectarea drepturilor şi nevoilor beneficiarului în momentul completării

documentelor.

1.5. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională

cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.

1.6. Implementarea noutăţilor profesionale şi menţinerea nivelului de competenţă în


2. Participarea la ancheta epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase de diverse forme

nozologice cu realizarea măsurilor antiepidemice primare.

2.1. Interogarea accidentatului (bolnavului) de maladie infecţioasă sau a membrilor

familiei în vederea precizării anamnezei epidemiologice şi aprecierii realizării măsurilor

antiepidemice primare.

2.2. Completarea fişei anchetei epidemiologice a focarului de maladie infecţioasă.

2.3. Realizarea comunicărilor informative-educative cu scop de prevenire a

contaminării altor persoane şi obiecte de uz casnic sau de serviciu.

3. Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a

preparatelor imuno-biologice în cabinetele de vaccinări.

3.1. Evaluarea condiţiilor lanţului frig în instituţiile medico-sanitare publice şi

private.

3.2. Aprecierea calităţii vaccinurilor în baza condiţiilor de păstrare.

23

3.3. Neutralizarea vaccinurilor rebutate.

3.4. Perfectarea actelor de evidenţă a vaccinurilor.

4. Analiza procesului epidemic a maladiilor infecţioase.

4.1 Determinarea cauzelor şi factorilor ce condiţionează răspândirea procesului

epidemic (a unor maladii infecţioase din teritoriul deservit).

4.2 Elaborarea măsurilor de prevenire şi antiepidemice în diverse nozologii.

4.3 Analizarea operativă în scopul determinării schimbărilor recente în dinamica

procesului epidemic şi de a corija planul măsurilor antiepidemice.


Activitatea zilnică a elevilor se desfășurată sub supravegherea și monitorizarea

personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul asigurării calității

și siguranței serviciilor sanitar-igienice prestate.

Monitorizarea și evaluarea serviciilor sanitar-igienice este efectuată de asistentul

medical igienist-epidemiolog și medicii igieniști epidemiologi în baza Hotărârilor de

Guvern, regulamentelor organelor abilitate (Serviciul de supraveghere de stat în Sănătate

Publică), ordinele și instrucțiuni (MS RM și instuționale) în vigoare.

1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul – 5 zile

Structura secţiei sănătatea în relaţie cu mediul.

Obligaţiunile şi responsabilitatea asistenţilor medicali igienişti-epidemiologi.

Principiile planificării activităţii anuale.

Planul lunar de lucru al asistentului medical igienist–epidemiolog.

Avizarea sanitară a obiectivelor de aprovizionare cu apă potabilă prin sistem centralizat şi

decentralizat, a bazinelor de apă din zonele de agrement, piscinelor, instalaţiilor de epurare a

apelor reziduale urbane, teritoriilor centrelor populate în probleme de salubrizare a lor şi

prevenţie de poluare a solului cu reziduuri menajere şi deşeuri industriale, întreprinderilor

industriale şi altor surse de poluare cu emisii de noxe în aerul atmosferic privind respectarea

cerinţelor şi normelor igienice cât şi realizarea recomandărilor măsurilor profilactice.

Modul de întocmire a formularelor de evidenţă şi control în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

Recoltarea probelor de apă, aer, sol destinate pentru investigaţiile de laborator.

Metodele de cercetări instrumentale a parametrilor microclimei, iluminatului natural şi

artificial, nivelul zgomotului la obiectivele supravegheate.

2. Secţia sănătatea ocupaţională – 5 zile

Structura secţiei sănătatea ocupaţională, principiile de organizare a supravegherii sanitare

de stat a unităţilor economice industriale şi agricole, planificarea activităţii secţiei, documentaţia

legislativă şi normativă în domeniul sănătăţii ocupaţionale.

Efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale a factorilor fizici (zgomot,

iluminat, microclimă, radiaţii electromagnetice), ce pot afecta sănătatea populaţiei, în scopul

determinării calităţii şi inofensivităţii condiţiilor de muncă cu evaluarea riscurilor de poluare a

mediului ocupaţional şi aplicarea măsurilor oportune în vederea diminuării acţiunii factorilor

nocivi asupra sănătăţii lucrătorilor;

24

Supravegherea şi monitorizarea sănătăţii ocupaţionale (morbiditatea cu incapacitate

temporară de muncă, morbiditatea profesională, organizarea efectuării examenelor medicale

obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili

din mediul ocupaţional, conform cerinţelor.

3. Secţia siguranţa alimentelor – 5 zile

Structura, cadrele, organizarea, formele, metodele, volumul şi conţinutul lucrului secţiei

de siguranţă a alimentelor.

Principiile de întocmire a planului de activitate şi a dării de seamă.

Studierea materialelor instructiv-metodice şi principiilor de întocmire a documentelor

medico-sanitare.

Studierea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării de

sănătate.

Controlul riscurilor bacteriene şi nebacteriene pentru siguranţa alimentelor.

Dereglările alimentare cantitative sau calitative, consecinţele nerespectării regimului

alimentar.

Expertizarea igienică a produselor alimentare.

Promovarea principiilor alimentaţiei raţionale.

Pregătirea materialelor pentru realizarea unor convorbiri, lecţii în scop de promovare a

modului sănătos de viaţă.

4. Secţia Epidemiologia generală a maladiilor transmisibile – 5 zile

Structura şi sarcinile secţiei epidemiologie, drepturile şi obligaţiunile asistentului

medicului epidemiolog, documentaţia de evidenţă, de analiză şi rapoartele, precum şi principiile

de completare, starea epidemiologică în teritoriul administrativ, nivelul morbidităţii populaţiei

prin boli transmisibile.

Supravegherea şi controlul de stat al aplicării actelor legislative şi normative care

reglementează determinanţii stării de sănătate, organizarea şi supravegherea măsurilor de

sănătate publică în focarele de boli transmisibile conform legislaţiei sanitare, înregistrarea şi

notificarea bolilor transmisibile.

Metoda de investigaţie epidemiologică a focarelor de boli transmisibile.

Inspectarea primară epidemiologică şi supravegherea focarelor, controlul asupra realizării

măsurilor antiepidemice (depistarea şi examinarea bolnavilor, a contactaţilor, profilaxia de

urgenţă, supravegherea lor).

Supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile prin monitorizarea organizării

vaccinărilor preventive a populaţiei conform indicaţiilor epidemiologice.

Supravegherea respectării condiţiilor de păstrare şi administrare a vaccinurilor populaţiei

în instituţiile medico-sanitare publice.


1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul

1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist - epidemiolog.

2. Evaluarea igienică a apeductului şi instalaţiilor la reţea.

3. Efectuarea şi supravegherea tehnicii de dezinfecţie curentă a fântânii.

4. Avizarea igienică a prizei de apă.

5. Avizarea igienică a sondei arteziene.

25

6. Avizarea igienică a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale.

7. Avizarea igienică a instalaţiilor locale de epurare a apelor reziduale.

8. Avizarea igienică a bazinelor de apă din zonele de agrement, a plajelor şi piscinelor.

9. Prelevarea probelor de apă pentru analiza chimică şi bacteriologică din surse

centralizate şi decentralizate, bazinele de apă cu completarea documentelor de însoţire şi

evaluarea rezultatelor.

10. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii chimice, bacteriologice, helmintologice

cu completarea documentelor de însoţire şi evaluarea rezultatelor.


informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii la

compartimentul Sănătatea mediuliui.

2. Secţia sănătatea ocupaţională

1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog

în secţia Sănătatea ocupaţională.

2. Evaluarea igienico - fiziologică a muncii cu efort preponderent fizic,

neuropsihic.

3. Aprecierea igienică a parametrilor iluminatului industrial şi evaluarea

rezultatelor obţinute.

4. Evaluarea igienică a sistemului de ventilaţie la instituţiile supravegheate la

compartimentul Sănătatea ocupaţională.

5. Determinarea şi evaluarea igienică a parametrilor microclimatului industrial.

6. Determinarea nivelului poluării sonore a mediului ocupaţional şi evaluarea

igienică a rezultatelor determinate.

7. Aprecierea şi estimarea igienică a trepidaţiilor în condiţii de producere.

8. Estimarea igienică a poluării aerului zonei de muncă cu pulberi, substanţe

chimice cu recoltarea de probe necesare.

9. Aprecierea intensităţii radiaţiilor electromagnetice în condiţii industriale şi

evaluarea rezultatelor obţinute.

10. Studierea stării de sănătate a salariaţilor după rezultatele examenelor

medicale obligatorii la angajare şi periodice a lucrătorilor supuşi acţiunii factorilor nocivi şi

nefavorabili din mediul ocupaţional.

11. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă şi celei profesionale

a angajaţilor unităţilor economice industriale şi agricole supravegheate.

12. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative,

metodico-informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii

la compartimentul Sănătatea ocupaţională.

3. Secţia siguranţa alimentelor 1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la

compartimentul Siguranţa alimentelor.

2. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator, şi expedierea acestora

în laborator cu completarea documentelor de însoţire şi respectarea termenilor de transportare.

3. Evaluarea igienică a produselor alimentare.

4. Aprecierea igienică a alimentaţiei unei colectivităţi.

5. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico

26

informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii la

compartimentul nutriţia umană şi siguranţa alimentelor.

4. Secţia epidemiologia generală a maladiilor transmisibile

1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în

subdiviziunile direcţiei controlul maladiilor transmisibile.

2. Investigarea epidemiologică a focarelor de boli transmisibile cu completarea

anchetei epidemiologice şi organizarea măsurilor antiepidemice.

3. Înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.

4. Monitorizarea organizării şi îndeplinirii vaccinărilor profilactice în teritoriu.

5. Efectuarea supravegherii activităţii cabinetului de vaccinări profilactice în instituţiile

medico-sanitare publice, cu depistarea neajunsurilor şi încălcărilor şi prezentarea acestora în

formularele necesare.

6. Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodico


profilaxia maladiilor transmisibile.

VII. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL III DE STUDII

7.1 Administrarea stagiului de practică

Seme

strul

Stagiul de

practic

Nr.

săptămâni/

ore

Peri

oada

Repartizarea activităţii în secţii

VI Practica

ce

precede

probele

de

absolvire

21 săptămâni

x 36 ore/

săptămână =

756 ore

12.0

1 -

07.0

6

I. Direcţia protecţia sănătăţii şi supraveghere

sanitară – 65 zile

1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul – 20 zile



4. Secţia sănătatea copiilor şi tineretului – 15 zile

II. Direcţia controlul maladiilor transmisibile –

30 zile

1. Secţia epidemiologia generală a maladiilor

transmisibile - 10 zile

2. Secţia epidemiologia bolilor aerogene şi

prevenibile prin vaccinări - 10 zile

3. Secţia epidemiologia bolilor

hemotransmisibile - 5 zile

4. Secţia dezinfecţie profilactică - 5 zile

III. Direcţia managementul serviciilor în

sănătate publică, promovarea sănătăţii şi

supravegherea bolilor nontransmisibile - 10 zile

1. Secţia promovarea sănătăţii - 5 zile

2. Secţia supravegherea bolilor

nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii -

5 zile

TOTAL 21 săptămâni 756 ore/ 25 credite

27

7.2. Practica ce precede probele de absolvire

7.2.1. Competenţe profesionale şi abilităţi specifice

I. DISCIPLINE IGIENICE

1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei de

protecţie a sănătăţii şi supraveghere sanitară.


1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea noţiunilor şi


1.3. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea formularelor

cu responsabilitate şi profesionalism.

1.4. Delimitarea responsabilităţilor individuale cu implicarea altor experţi în scopul

realizării eficiente a expertizei igienice.


documentelor.

1.6. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate profesională

cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.



1.8. Comunicarea într-un limbaj ştiinţific argumentat cu luarea de decizii în cunoştinţă de


2. Monitorizarea şi evaluarea riscurilor.

2.1. Aprecierea conţinutului de detergenţi în apa destinată spălării veselei de cantină şi

tacâmurilor.

2.2. Aprecierea calităţii spălării veselei de cantină cu reactivul Balaşov şi aprecierea

eficienţei clătirii veselei.

2.3. Aprecierea calităţii prelucrării igienice a mâinilor, inventarului, utilajului, diverselor

suprafeţe într-un obiectiv de alimentaţie publică.

2.4. Elaborarea concluziilor, deciziilor şi recomandărilor de valorificare a loturilor de

alimente cu conţinut sporit de contaminanţi.

2.5. Aplicarea metodei statistice în evaluarea riscurilor.

2.6. Identificarea fenomenelor patologice legate de expunerea la factorii de risc din

mediu.

2.7. Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a

factorilor de risc din mediul ambiant şi ocupaţional.

2.8. Aplicarea strategiilor preventive şi intervenţionale la populaţiile potenţial supuse

riscului.

3. Participarea la monitorizarea şi evaluarea calităţii factorilor alimentari, ocupaţionali,

de instruire şi a mediului ambiant cu aplicarea metodelor contemporane de investigaţie şi

evaluare.

3.1. Recoltarea probelor de apă pentru investigaţii bacteriologice.

3.2. Recoltarea probelor de apă pentru investigaţii fizico-chimice.

3.3. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii.

3.4. Recoltarea probelor de aer pentru investigaţii.

28

3.5. Recoltarea lavajelor de pe diverse suprafeţe în diverse instituţii.

3.6. Recoltarea probelor de produse alimentare.

3.7. Recoltarea probelor din substraturile mediului ocupaţional.

3.8. Utilizarea eficientă a aparatajului şi utilajului necesar în prelevarea probelor.

3.9. Întocmirea documentelor aferente recoltării probelor.

3.10. Interpretarea rezultatelor obţinute.

3.11. Respectarea regulilor tehnicii securităţii în timpul investigaţiilor cu manifestarea unui

comportament corect.

4. Recunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor

fizice, chimice, biologice.

4.1. Aplicarea diverselor metode şi tehnici de investigaţie pentru determinarea factorilor

de mediu biotici.

4.2. Aplicarea diverselor metode şi tehnici de investigaţie pentru determinarea factorilor

de mediu abiotici.

4.3. Determinarea parametrilor fizici ai mediului ambiant şi ocupaţional.

5. Supravegherea respectării normativelor igienice în instituţiile de divers profil.

5.1 Monitorizarea respectării normelor de igienă la obiectivele supuse evaluării la diverse

compartimente din domeniul Sănătăţii Publice, prin aplicarea corectă a legislaţiei cu

elaborarea avizului de examinare igienică.

5.2 Elaborarea propunerilor de remediere a deficienţelor depistate la momentul controlului.

5.3 Stabilirea de termeni şi responsabilităţi în vederea înlăturării deficienţelor de igienă

constatate.

5.4 Efectuarea activităţilor de inspecţie sanitară preventivă şi curentă.

5.5 Aplicarea corectă a sancţiunilor prevăzute de legislaţie.

6. Aplicarea diverselor metode şi forme de promovare a modului sănătos de viaţă în

comunitate cu formarea comportamentului sanogen, utilizând metode eficiente de

comunicare profesională.

6.1 Conlucrarea cu diverse ministere, departamente, agenţi economici privind promovarea

modului sănătos de viaţă la populaţia ţintă.

6.2 Informarea populaţiei privind măsurile de protecţie a acţiunii nefavorabile a factorilor de

risc din mediu ambiant, habitual şi ocupaţional.

6.3 Informarea populaţiei privind acţiunea alimentaţiei nesănătoase cu recomandarea unui

regim alimentar echilibrat.

6.4 Utilizarea tehnologiilor informaţionale comunicaţionale pentru învăţarea şi practicarea

profesiunii.

6.5 Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de

viaţă pentru grupurile ţintă.

6.6 Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a


6.7 Implicarea în cunoaşterea nevoilor persoanelor sau comunităţii, contribuind la

soluţionarea problemelor lor de sănătate respectând demnitatea umană, nelimitând

consideraţiile de statut social, economic sau politic.

6.8 Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă


29

6.9 Consilierea populaţiei în vederea formării comportamentului sanogen.

7. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă privind sănătatea şi mediul.

7.1 Abordarea creativă a problemelor Sănătăţii Publice în contextul integrării metodelor

de promovare a sănătăţii cu alte discipline.

7.2 Cercetarea şi aprecierea stării de sănătate a populaţiei.

7.3 Implicarea eficientă în situaţiile problemă din domeniul sănătăţii.

7.4 Explorarea impactului situaţiilor de risc asupra individului şi comunităţii.

7.5 Elaborarea strategiilor pentru susţinerea unui stil de viaţă sănătos.

7.6 Aplicarea unor strategii de minimizare a efectelor unor situaţii potenţial periculoase.

II. EPIDEMIOLOGIE ŞI DEZINFECŢIE

1. Gestionarea documentaţiei normativ-legislative ce reglementează activitatea direcţiei

controlul maladiilor transmisibile.


1.2. Completarea documentaţiei conform legislaţiei în vigoare, prin folosirea

noţiunilor şi limbajului de specialitate.

1.3. Identificarea rolului şi sarcinilor secţiei dezinfecţie profilactică în complexul de

măsuri antiepidemice.

1.4. Respectarea procedurilor de întocmire a documentelor şi completarea

formularelor cu responsabilitate şi profesionalism.


documentelor.

1.6. Gestionarea corectă şi în termenii stabiliţi a documentelor de activitate

profesională cu utilizarea tehnologiilor informaţionale contemporane.



2. Participarea la ancheta epidemiologică a focarelor de maladii infecţioase de diverse

forme nozologice cu realizarea măsurilor antiepidemice primare.

2.1. Interogarea accidentatului (bolnavului) de maladie infecţioasă sau a membrilor

familiei în vederea precizării anamnezei epidemiologice şi aprecierii realizării măsurilor

antiepidemice primare.

2.2. Completarea fişei anchetei epidemiologice a focarului de maladie infecţioasă.

2.3. Realizarea comunicărilor informative-educative cu scop de prevenire a contaminării

altor persoane şi obiecte de uz casnic sau de serviciu.

3. Participarea la supravegherea condiţiilor de păstrare, transportare şi utilizare a

preparatelor imuno-biologice în cabinetele de vaccinări.

3.1. Evaluarea condiţiilor lanţului frig în instituţiile medico-sanitare publice şi private.

3.2. Aprecierea calităţii vaccinurilor în baza condiţiilor de păstrare.

3.3. Neutralizarea vaccinurilor rebutate.

3.4. Perfectarea actelor de evidenţă a vaccinurilor.

3.5. Prevenirea maladiilor infecţioase prin implementarea Programului Naţional de

vaccinare.

4. Analiza procesului epidemic a maladiilor infecţioase.

4.1. Determinarea cauzelor şi factorilor ce condiţionează răspândirea procesului

epidemic (a unor maladii infecţioase din teritoriul deservit).

30

4.2. Elaborarea măsurilor de prevenire şi antiepidemice în diverse nozologii.

4.3. Analiza operativă în scopul determinării schimbărilor recente în dinamica

procesului epidemic şi corijarea planului de măsuri antiepidemice.

5. Realizarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor nozocomiale.

5.1. Aprecierea respectării regimului antiepidemic în instituţiile medico-sanitare publice

şi private.

5.2. Recoltarea lavajelor de pe suprafeţe şi mâinile personalului cu scopul stabilirii

conţinutului de substanţe dezinfectante, stabilirea gradului de sterilitate.

5.3. Aplicarea metodelor de dezinfecţie în conformitate cu gradul de contaminare şitipul

obiectului dezinfectat.

5.4. Pregătirea veselei de laborator către sterilizare.

5.5. Sterilizarea veselei de laborator, a materialelor infectate.

5.6. Repartizarea probelor de control a sterilizării şi a prelucrării în etuvă.

5.7. Întocmirea şi perfectarea actelor corespunzătoare.

6. Aplicarea normelor de protecţie în timpul activităţii profesionale.

6.1. Aplicarea normelor de protecţie a muncii pentru evitarea accidentelor în timpul

preparării şi manipulării substanţelor dezinfectante.

6.2. Folosirea aparatelor pentru sterilizare cu respectarea condiţiilor de maximă

securitate.

6.3. Prevenirea accidentelor în timpul realizării dezinfecţiei cu respectarea normelor de

protecţie a muncii şi folosirea echipamentului de lucru specific.

6.4. Colectarea deşeurilor medicale, menajere şi dezinfecţia lor.

6.5. Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţii cu substanţe dezinfectante,

dezinsectante, deratizante.

7. Prepararea şi utilizarea diferitor forme de substanţe dezinfectante,

rodenticide, insecticide.

7.1 Pregătirea şi utilizarea soluţiilor de bază şi de lucru din substanţe clorigene.

7.2 Aprecierea conţinutului de substanţe active în soluţiile de lucru a dezinfectanţilor.

7.3 Respectarea regimului de dezinfecţie în timpul carantinei, utilizarea

dezinfectanţilor.

7.4 Prepararea soluţiilor de lucru pentru dezinsecţie, deratizare, momelelor.

7.5 Alegerea locurilor de aplicare a momelilor în corelaţie cu traseele circulate,

obiceiurile speciei, gradul de infestare şi accesibilitatea animalelor domestice.

7.6 Aprecierea corectitudinii organizării măsurilor de combatere a insectelor,

rozătoarelor.

7.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică

Multitudinea de servicii de sănătate publică prestate de instituţiile medico-sanitare

publice (Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică

Chișinău, Centrele de Sănătate Pubică teritoriale) asigură antrenarea și consolidarea

calitativă a abilităţilor specifice şi competenţelor profesionale în cadrul practicii ce precede

probele de absolvire.

Activitatea zilnică a elevilor este desfășurată în instituțiile medico-sanitare publice,

de nivel municipal și territorial (Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul Municipal

se Sănătate Publică, Centrele de sănătate Pubică teritoriale) sub supravegherea și

31

monitorizarea personalului medical mediu de specialitate și superior de profil, în scopul

asigurării calității și siguranței serviciilor sanitar-igienice prestate.

Monitorizarea și evaluarea activităților realizate este efectuată de asistenții igieniști

epidemiologi și medici igieniști epidemiologi în baza documentaţiei normativ-legislative

din domeniul Serviciului se Sănătate Publică (Legea cu privire la supravegherea de stat a

sănătăţii publice nr. 10 din 03.0.2009) ce reglementează activitatea serviciului de sănătate

publică.

1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul - 20 zile

Activitatea elevului în cadrul secţiei sănătatea în relaţie cu mediul este orientată spre

crearea unui sistem de supraveghere de stat a sănătăţii publice, în funcţie de calitatea factorilor

de mediu, trai şi odihnă şi respectarea regulamentelor sanitare, altor acte normative şi directive în

domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice de către instituţii, organizaţii, unităţi

economice, persoane juridice şi persoane fizice.

În această ordine de idei elevul face cunoştinţă cu:

Structura secţiei sănătatea în relaţie cu mediul ca subdiviziune a Centrului de Sănătate

Publică.

Drepturile şi îndatoririle de serviciu ale asistentului medical igienist-epidemiolog.

Documentaţia de evidenţă şi control întocmită în secţia sănătatea în relaţie cu mediul.

Principiile planificării anuale, întocmirea planului lunar de activitate a asistentului

medical igienist-epidemiolog.

Expertiza igienică a obiectivelor mediului ambiant, de habitat, în domeniile de prestări

servicii, comerţ cu mărfuri industriale, distracţie, odihnă, sport, instruire şi educaţie pentru

maturi, şi respectării condiţiilor de igienă în funcţionarea acestora.

Monitorizarea calităţii factorilor de mediu: aerul atmosferic, apa potabilă, apele de

suprafaţă, solul din zona de trai şi agrement.

Familiarizarea cu volumul şi formele de activitate a secţiei sănătatea în relaţie cu

mediul în domeniul supravegherii sanitare preventive.

Familiarizarea cu modul şi formele de activitate a asistentului medical igienist-

epidemiolog referitor la promovarea modului sănătos de viaţă şi atitudinea populaţiei faţă de

întrebările ecologice a mediului ambiant.


Activitatea în cadrul secţiei siguranţa alimentelor se concentrează pe două obiective:

Studierea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării de

sănătate.

Diminuarea sau lichidarea riscului ca produsele alimentare să dăuneze consumatorilor.

În timpul activităţii elevii se familiarizează cu structura, cadrele, organizarea, formele,

metodele, volumul şi conţinutul lucrului secţiei de siguranţă a alimentelor. Principiile de

întocmire a planului de activitate şi a raportului semestrial şi anual. Studierea materialelor

instructive-metodice, a metodelor şi principiilor de întocmire a documentelor medico-sanitare.

Luând cunoştinţă de situaţia sanitară, indicii sănătăţii şi morbiditatea populaţiei, elevul atrage

atenţia la acele forme nozologice, care pot fi legate cu dereglările alimentare cantitative sau

calitative, cu nerespectarea regimului alimentar, devierile în starea sanitară a întreprinderilor

alimentare, supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în obiectivele cu profil alimentar.

Pentru a atinge scopurile trasate şi condiţionate de aspectele igienei alimentaţiei elevul se

va implica în:

32

Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice în obiectivele de alimentaţie publică şi de

comerţ cu produse alimentare.

Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice la achiziţionarea, transportarea, depozitarea

şi comercializarea produselor alimentare.

Asigurarea supravegherii igienice la fabricarea, păstrarea, transportarea şi realizarea

produselor alimentare.

Evaluarea igienică a produselor alimentare.

Organizarea acţiunilor complexe şi intersectoriale de asigurare a inofensivităţii

produselor alimentare.

Recoltarea lavajelor în diverse obiective alimentare cu întocmirea documentaţiei de

evidenţă şi control.

Anchetarea epidemiologică a cazurilor de toxiinfecţii alimentare în grup şi a altor

îmbolnăviri, cauzate de consumul de alimente insalubre.

Promovarea principiilor alimentaţiei raţionale.

Pregătirea materialelor pentru realizarea unor convorbiri, lecţii în scop de instruire

igienică şi promovare a modului sănătos de viaţă.


Activitatea elevului în secţia sănătatea ocupaţională este orientată spre ocrotirea şi

fortificarea sănătăţii angajaţilor unităţilor economice din ramurile de bază ale economiei

naţionale.

Elevii fac cunoştinţă cu structura secţiei sănătatea ocupaţională, principiile de organizare

a supravegherii sanitare de stat a unităţilor economice industriale şi agricole, planificarea

activităţii secţiei, documentaţia legislativă şi normativă în domeniul sănătăţii ocupaţionale.

Pe parcursul stagierii practice activitatea se concentrează pe:

Supravegherea obiectivelor din diferite ramuri ale economiei naţionale la etapa

preventivă şi curentă asupra întreţinerii şi exploatării întreprinderilor industriale.

Efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale a factorilor fizici (zgomot,

iluminat, microclimă, radiaţii electromagnetice), ce pot afecta sănătatea populaţiei, în scopul

determinării calităţii şi inofensivităţii condiţiilor de muncă cu evaluarea riscurilor de poluare a

mediului ocupaţional şi aplicarea măsurilor oportune în vederea diminuării acţiunii factorilor

nocivi asupra sănătăţii lucrătorilor.

Efectuarea expertizei igienice a materialelor de construcţie, cu eliberarea certificatului

igienic.

Supravegherea şi monitorizarea sănătăţii ocupaţionale (morbiditatea cu incapacitate

temporară de muncă, morbiditatea profesională, organizarea efectuării examenelor medicale


din mediul ocupaţional, conform cerinţelor).

Organizarea instruirii igienice a angajaţilor şi promovarea unui mod sănătos de viaţă.

Estimarea igienică a amplasării, zona de protecţie sanitară şi utilizarea ei, amenajarea

teritoriului.

Amplasarea reciprocă a încăperilor de producere.

Monitorizarea condiţiilor de organizarea muncii femeilor şi adolescenţilor.

Asigurarea muncitorilor antrenaţi în condiţii de muncă nocive şi periculoase cu

echipament de protecţie individuală şi colectivă, cu alimentaţie profilactică.

33

Asigurarea muncitorilor cu dotări social-sanitare principale şi auxiliare, întreţinerea

lor.

4. Secţia sănătatea copiilor şi tinerilor – 15 zile

În timpul activităţii practice în secţia Sănătatea copiilor şi tinerilor elevii participă la

supravegherea de stat a sănătăţii copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi, în vederea aprecierii

sănătăţii lor, participă la realizarea măsurilor de prevenţie, coordonează activitatea instituţiilor şi

altor servicii cointeresate din teritoriul deservit, întru realizarea prevederilor actelor legislative în

domeniul supravegherii de Stat a Sănătăţii Publice, Programelor Naţionale şi teritoriale

complexe, privind asigurarea, ocrotirea şi fortificarea sănătăţii copiilor şi tinerilor.

Elevii fac cunoştinţă cu conţinutul şi formele de lucru a secţiei, starea sanitară a

instituţiilor pentru copii şi adolescenţi. Monitorizaţi de asistenţii medicali igienişti din secţie

elaborează planul calendaristic de activitate, se familiarizează cu documentele legislative,

instructive, metodice în domeniul igienei copiilor şi adolescenţilor.

Analizează şi interpretează datele stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor, a

morbidităţii, a nivelului de dezvoltare fizică şi intelectuală. Evaluarea regimului de activitate şi

odihnă a copiilor de diferite vârste în instituţiile pentru copii.

Supraveghează şi monitorizează condiţiile sanitar-igienice în instituţiile pentru copii.

Supraveghează regimul de nutriţie şi alimentaţie în colectivităţile de instruire şi

educaţie.

Efectuează investigaţiile instrumentale şi de laborator a mediului de instruire din

instituţiile de învăţământ pentru copii de diferite vârste.

Supraveghează corespunderea legislaţiei sanitare a programelor, metodelor şi

regimurilor de educaţie şi instruire, a manualelor, a mijloacelor tehnice, mobilierului, jocurilor şi

jucăriilor, îmbrăcămintei, încălţămintei, teritoriului şi încăperilor utilizate în procesul de educaţie

şi instruire.

5. Secţia epidemiologie – 25 zile Elevii fac cunoştinţă cu structura şi sarcinile secţiei epidemiologie, drepturile şi

obligaţiunile asistentului medicului epidemiolog, documentaţia de evidenţă, de analiză şi

rapoartele, precum şi principiile de completare, starea epidemiologică în teritoriul administrativ,

nivelul morbidităţii populaţiei prin boli transmisibile.

Elevii se familiarizează cu supravegherea şi controlul de stat al aplicării actelor

legislative şi normative care reglementează determinanţii stării de sănătate, organizarea şi

supravegherea măsurilor de sănătate publică în focarele de boli transmisibile conform legislaţiei

sanitare, înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.

Conţinutul stagiului constă în însuşirea de către elevi a metodei de investigaţie

epidemiologică a focarelor de boli transmisibile. Ei execută inspectarea primară epidemiologică

şi supravegherea focarelor, controlul asupra realizării măsurilor antiepidemice (depistarea şi

examinarea bolnavilor, a contactaţilor, profilaxia de urgenţă, supravegherea lor).

În cadrul secţiei de epidemiologie elevii participă la supravegherea, prevenirea şi

controlul bolilor transmisibile prin monitorizarea organizării vaccinărilor preventive a populaţiei

conform indicaţiilor epidemiologice, supravegherea respectării condiţiilor de păstrare şi

administrare a vaccinurilor în instituţiile medico-sanitare publice.

34

Elevii iau cunoştinţă cu particularităţile activităţii secţiei parazitologie, nivelul

morbidităţii prin invazii parazitare în teritoriu, participă la investigarea cazurilor de helmintiaze

şi organizarea măsurilor necesare.

6. Secţia dezinfecţie profilactică – 5 zile

Rolul dezinfecţiei în cadrul sistemului de măsuri antiepidemice. Activitatea secţiei

dezinfecţie, funcţiile staţiei de dezinfecţie.

Asigurarea situaţiei epidemiologice favorabile în teritoriu prin efectuarea

lucrărilor de dezinfecţie profilactică, care au drept scop final reducerea numerică a populaţiei de

rozătoare şi insecte sinantrope, care sunt surse de infecţie pentru om şi vectorii prin intermediul

cărora se transmite infecţia de la rozătoare sau insecte la om.

Metodele dezinfecţiei: fizice, mecanice, chimice, biologice. Caracteristica

mijloacelor de dezinfecţie. Clasificarea substanţelor de dezinfectare după: mecanismul de

acţiune, indicaţiile toxicologice, concentraţie, stare de agregare, metodele de aplicare.

Metodele de control a eficienţei dezinfecţiei: vizuale, chimice, biologice.

Particularităţile efectuării măsurilor de dezinfecţie în focarele de boli transmisibile.

Particularităţile dezinfecţiei în instituţiile medico-sanitare publice. Importanţa

dezinfecţiei profilactice la obiectivele deservirii comunale, serviciului de aprovizionare cu apă

potabilă, staţiei de epurare a apelor reziduale, la instituţiile alimentaţiei publice, frizerii, băi,

spălătorii. Regimul de dezinfecţie la obiectivele de deservire comunală a populaţiei. Metodele şi

mijloacele dezinfecţiei utilizate.

Metode de dezinsecţie şi condiţiile de aplicare a acestora. Controlul eficienţei

dezinsecţiei. Metode de deratizare şi condiţiile de aplicare a acestora. Aprecierea eficacităţii

măsurilor de deratizare.

7. Secţia promovarea sănătăţii – 5 zile

Organizarea şi dirijarea activităţilor de educaţie pentru sănătate, pregătirea

specialiştilor din ramurile economiei naţionale în problemele promovării sănătăţii, reieşind din

particularităţile teritoriale, indicii sănătăţii şi situaţia epidemiologică.

Colaborarea şi acordarea ajutorului consultativ metodico-practic instituţiilor

medico-sanitare, de educaţie şi învăţământ, altor instituţii şi organizaţii departamentale în

problemele de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

Elaborarea şi distribuirea materialelor didactice, instructiv-educative, metodic-

informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi profilaxia

maladiilor transmisibile şi nontransmisibile.

Monitorizarea realizării Programelor Naţionale de promovare a modului sănătos

de viaţă şi iniţierea propunerilor, recomandărilor referitoare la perfecţionarea lor. Identificarea,

monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii publice.

8. Secţia supravegherea bolilor nontransmisibile şi a determinantelor sănătăţii - 5 zile

Secţia supravegherea şi controlul maladiilor nontransmisibile şi a

determinantelor sănătăţii este o direcţie de activitate a Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice.

Supravegherea şi controlul maladiilor netransmisibile este axată pe identificarea,

monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc, socio-economici, de mediu, biologici,

comportamentali şi a sistemului sanitar cu impact asupra sănătăţii publice.

35

Cercetarea, evaluarea determinantelor stării de sănătate cu aprecierea influenţei

lor asupra structurii şi caracteristicii stărilor de boală.

Supravegherea şi monitorizarea implementării măsurilor de prevenire a maladiilor

netransmisibile.

Promovarea modului sănătos de viaţă în comunitate cu formarea

comportamentului sanogen şi prevenirea maladiilor netransmisibile.


1. Secţia sănătatea în relaţie cu mediul 1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia

sănătatea în relaţie cu mediului.

2. Întocmirea avizelor de evaluare igienică a obiectivelor supravegheate conform

criteriilor formularului în vigoare (obiectivele mediului ambiant, de habitat, în domeniile de

prestări servicii, comerţ cu mărfuri industriale, distracţie, odihnă, sport, instruire şi educaţie

pentru maturi).

3. Evaluarea igienică a apeductului şi instalaţiilor la reţea.

4. Efectuarea şi supravegherea tehnicii de dezinfecţie curentă a fântânii.

5. Avizarea igienică a prizei de apă.

6. Avizarea igienică a sondei arteziene.

7. Avizarea igienică a staţiei de epurare biologică a apelor reziduale.

8. Avizarea igienică a instalaţiilor locale de epurare a apelor reziduale.

9. Avizarea igienică a bazinelor de apă din zonele de agrement, a plajelor şi piscinelor.

10. Prelevarea probelor de apă pentru analiza chimică şi bacteriologică din surse

centralizate şi decentralizate, bazinele de apă cu completarea documentelor de însoţire şi

evaluarea rezultatelor.

11. Recoltarea probelor de sol pentru investigaţii chimice, bacteriologice, helmintologice

cu completarea documentelor de însoţire şi evaluarea rezultatelor.

12. Avizarea igienică a unui obiectiv sau cartier la compartimentul salubrizarea

teritoriului.

13. Determinarea parametrilor microclimei.

14. Determinarea parametrilor iluminatului.

15. Determinarea parametrilor zgomotului.

2. Secţia siguranţa alimentelor

1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la

compartimentul Siguranţa alimentelor.

2. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator, şi expedierea acestora

în laborator cu completarea documentelor de însoţire şi respectarea termenilor de transportare.

3. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra obiectivelor cu profil alimentar

amplasate în teritoriu cu completarea formularelor necesare de evidenţă şi control.

4. Aprecierea igienică a alimentaţiei unei colectivităţi.

5. Cercetarea sanitaro-epidemiologică a unei izbucniri de intoxicaţie alimentară.

6. Aprecierea şi evaluarea factorilor de risc în unităţile de alimentaţie publică şi

colectivă.

7. Aprecierea igienică a alimentelor cu cantităţi sporite de substanţe alogene.

36

8. Aprecierea igienică a alimentelor uşor perisabile după indicatorii fizico-chimici şi

bacteriologici.

9. Recoltarea lavajelor în diverse obiective alimentare cu întocmirea documentaţiei de

evidenţă şi control.

3. Secţia sănătatea ocupaţională

1. Întocmirea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia

Sănătatea ocupaţională.

2. Aprecierea igienică a utilajului de producere, procesului tehnologic şi locurilor de

muncă cu întocmirea documentaţiei necesare.

3. Estimarea igienică a asigurării muncitorilor cu dotări social-sanitare.

4. Evaluarea igienico - fiziologică a muncii cu efort preponderent fizic, neuropshihic.

5. Aprecierea igienică a parametrilor iluminatului industrial şi evaluarea rezultatelor

obţinute.

6. Evaluarea igienică a sistemului de ventilaţie la instituţiile supravegheate la

compartimentul Sănătatea ocupaţională.

7. Determinarea şi evaluarea igienică a parametrilor microclimatului industrial.

8. Determinarea nivelului poluării sonore a mediului ocupaţional şi evaluarea igienică a

rezultatelor determinate.

9. Aprecierea şi estimarea igienică a trepidaţiilor în condiţii de producere.

10. Estimarea igienică a poluării aerului zonei de muncă cu pulberi, substanţe chimice cu

recoltarea de probe necesare.

11. Aprecierea intensităţii radiaţiilor electromagnetice în condiţii industriale şi evaluarea

rezultatelor obţinute.

12. Studierea stării de sănătate a salariaţilor după rezultatele examenelor medicale


din mediul ocupaţional.

13. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a angajaţilor unităţilor

economice industriale şi agricole supravegheate.

14. Analiza morbidităţii profesionale a angajaţilor unităţilor economice industriale şi

agricole supravegheate.

4. Secţia sănătatea copiilor şi tinerilor

1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog la

compartimentul Sănătatea copiior şi tinerilor.

2. Supravegherea şi monitorizarea condiţiilor sanitar-igienice în instituţiile preşcolare,

şcolare, preuniversitare, cu completarea formularului în vigoare.

3. Realizarea investigaţiilor instrumentale şi de laborator a mediului de instruire din

instituţiile de învăţământ pentru copii de diferite vârste cu completarea formularelor necesare şi

evaluarea rezultatelor obţinute conform legislaţiei în vigoare (iluminat, microclimat, zgomot).

4. Evaluarea şi monitorizarea mobilierului şi utilajului în instituţiile pentru copii.

5. Monitorizarea regimului de nutriţie şi alimentaţie în colectivităţile de instruire şi

educaţie.

6. Aprecierea igienică a organizării procesului instructiv-didactic în instituţiile

şcolare.

7. Supravegherea corespunderii legislaţiei sanitare a manualelor, jocurilor şi

jucăriilor.

37

8. Analiza şi interpretarea datelor stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor, a

morbidităţii, a nivelului de dezvoltare fizică şi intelectuală în instituţii pentru copii şi

adolescenţi în teritoriul monitorizat.

5. Secţia epidemiologia generală a maladiilor transmisibile

1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în

subdiviziunile direcţiei controlul maladiilor transmisibile.

2. Investigarea epidemiologică a focarelor de boli transmisibile cu completarea

anchetei epidemiologice şi organizarea măsurilor antiepidemice.

3. Înregistrarea şi notificarea bolilor transmisibile.

4. Monitorizarea organizării şi îndeplinirii vaccinărilor profilactice în teritoriu.

5. Efectuarea supravegherii activităţii cabinetului de vaccinări profilactice în instituţiile

medico-sanitare publice, cu depistarea neajunsurilor, încălcărilor şi prezentarea acestora în

formularele necesare.

6. Aprecierea respectării regimului antiepidemic în diverse instituţii cu divers profil, cu

înregistrarea încălcărilor depistate şi elaborarea de propuneri pentru înlăturarea neajunsurilor.

7. Investigarea cazurilor de helmintiaze şi organizarea măsurilor necesare.

8. Prelucrarea datelor statistice: calcularea şi aprecierea stării sănătăţii populaţiei,

alcătuirea tabelelor statistice şi a diagramelor.

9. Coordonarea activităţii instituţiilor sanitare, altor organizaţii, instituţii şi servicii din

teritoriu în asigurarea măsurilor de control şi răspuns a morbidităţii prin diverse maladii pentru

menţinerea şi ameliorarea sănătăţii publice.

6. Secţia dezinfecţie profilactică

1. Pregătirea şi utilizarea soluţiilor de bază şi de lucru din substanţe clorigene.

2. Colectarea deşeurilor medicale, menajere şi dezinfecţia lor.

3. Prepararea soluţiilor de lucru pentru dezinsecţie.

4. Prepararea soluţiilor de lucru pentru combaterea gândacilor de bucătărie.

5. Prepararea momelilor ratidice proaspete.

6. Aprecierea indicilor prezenţei sau lipsei rozătoarelor la diferite obiective.

7. Pregătirea veselei de laborator către sterilizare.

8. Sterilizarea veselei de laborator, a materialelor infectate.

9. Determinarea eficienţei sterilizării prin intermediul testelor.

10. Recoltarea lavajelor de pe obiecte medicale sterile cu scopul stabilirii gradului de

sterilitate.

7. Direcţia managementul serviciilor în sănătate publică, promovarea sănătăţii şi

supravegherea bolilor nontransmisibile

1. Elaborarea planului de activitate a asistentului medical igienist-epidemiolog în secţia

promovarea sănătăţii.

2. Identificarea, monitorizarea şi evaluarea diverşilor factori de risc cu impact asupra

sănătăţii publice.


informative, de popularizare a cunoştinţelor medico-igienice în promovarea sănătăţii şi profilaxia

maladiilor transmisibile şi non-transmisibile.

4. Elaborarea prezentărilor în PowerPoint cu privire la promovarea modului sănătos de

viaţă.

38

5. Realizarea comunicărilor tematice în scopul promovării modului sănătos de viaţă


6. Elaborarea buletinelor informative de promovare a sănătăţii şi educaţie igienică a


VIII. SUGESTII METODOLOGICE

Managementul activităţii profesorului metodist/mentorului este asigurat de documente

reglementative şi de evaluare, care sunt perfectate şi gestionate în termenii stabiliţi:

1. Recomandări pentru conducătorii stagiului de practică la baza clinică.

2. Obligaţiunile profesorului metodist/mentor în cadrul stagiului de practică.

3. Raport de evaluare a activităţii profesorului metodist privind efectuarea stagiului de

practică.

4. Registru de evidenţă a frecvenţei şi reuşitei elevilor pentru anul de învăţământ, propus de

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

Pe parcursul realizării stagiilor de practică elevii completează un set de acte normative,

specificate în Nomenclatorul de acte pentru stagiile de practică. Activităţile de

perfectare/completare a documentaţiei recomandate dezvoltă la elevi abilităţile specifice de

gestionare a documentaţiei de referinţă, asigură posibilitatea de evaluare finală a fiecărui tip de

stagiu de practică. Pentru elevi sunt propuse următoarele documente:

1. Nomenclatorul de acte pentru stagiile de practică (Practica de inițiere în specialitate,

Stagiul practic de specialitate nr.I, II, III şi Practica ce precede probele de absolvire).

2. Raport privind realizarea stagiului de practică.

3. Referinţă elevului.

4. Agenda formării profesionale.

5. Codul deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.192 din 24 martie 2017.

IX. SUGESTII DE EVALUARE A STAGIILOR DE PRACTICĂ

Activitatea didactică reprezintă un sistem al interferenţei celor trei activităţi: predare-

învăţare-evaluare, care asigură eficienţă doar în cazul când formează o unitate, o continuitate.

Evaluarea competenţelor porneşte de la definirea clară a acestora, drept capacitate de dezvoltare

a problemelor într-un context dat. Prin urmare, pentru evaluarea abilităţilor specifice şi

competenţelor profesionale trebuie identificate cunoştinţele acumulate, deprinderile formate,

atitudinile şi abilităţile dezvoltate, care se conturează inclusiv și prin evaluarea zilnică cu notă a

activităților realizate.

Obiectivele evaluării formării prin practică vor urmări progresul asistenţilor medicali

igienişti-epidemiologi cu referire la abilităţile specifice şi competenţele profesionale formate,

iniţiativa profesională, atitudinile faţă de profesia aleasă, interesele privind evoluţia personală în

diferite activităţi profesionale.

Utilizând diverse metode de evaluare, elevii sunt învăţaţi să aprecieze/evalueze

fenomenele şi procesele medicale, să aplice cunoştinţele dobândite în activităţi practice, să

propună soluţii pentru diferite situaţii. Urmărind formarea specialistului medical, care trebuie să

activeze autonom, calitativ, dar şi în colaborare şi cooperare în echipa multidisciplinară, în relaţii

de parteneriat, este important ca elevii să-şi dezvolte capacităţi de autoevaluare şi evaluare

reciprocă, în scopul promovării sănătăţii pentru informarea medicală a populaţiei.

39

I. Evaluarea stagiului de practică Practica de iniţiere în specialitate se va realiza la

sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:

Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Practica de iniţiere în

specialitate – Controlul factorilor fizici) şi activităţii elevului pe parcursul stagiului de

practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–medicul igienist sau asistentul

medicului igienist din laboratoarele respective.

Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele

normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte al elevului.

Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)

activitatea realizată conform Curriculum-ului stagiilor de practică pe parcursul a 2

săptămâni.

Susţinerea publică a Raportului stagiului de practică (PPT).

Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea notei

medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii Raportului stagiului de practică.

II. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi

sanitar-microbiologice se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală

în baza:

Îndeplinirii Curriculum-ul stagiului de practică (compartimentul Stagiul practic de

specialitate nr. I - Investigaţii sanitar-igienice şi sanitar-microbiologice) şi activităţii

elevului pe parcursul stagiului de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–

medicul laborant din laboratoarele respective (evaluarea zilnică, cu note).





săptămâni.

Susţinerea publică a Raportului stagiului de practică (PPT) cu prezentarea materialelor

promoţionale (postere tematice, pliante, PPT).


medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii Raportului stagiului de practică.

III. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii se va

realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:


specialitate nr. II - Promovarea sănătăţii) şi activităţii elevului pe parcursul stagiului

de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit–medicul din secţia respectivă

(evaluarea zilnică, cu note).





săptămâni.

Susţinerea unui discurs public la un subiect din domeniul promovării sănătății într-o

instituție de învățământ.


medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii discursului public.

40

IV. Evaluarea Stagiului de practică de specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică

se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:


specialitate nr. III - Servicii de sănătate publică) şi activităţii elevului pe parcursul

stagiului de practică, evaluate de către conducătorul nemijlocit – medicul din secţia

respectivă (evaluarea zilnică, cu note).





săptămâni.

Susţinerei Raportului stagiului de practică - prezentarea publică a unei Lecţii de

instruire igienică cu tematici incluse în minimul sanitar (prezentare în formatul Power

Point şi pe suport de hârtie) în unul din domeniile specifice ale activităţii: angajaţii

instituţiilor de deservire comunală, instituţiilor de alimentaţie publică şi colectivă,

întreprinderilor industriale, intituţiilor pentru copii şi tineret,etc.

Nota finală este calculată din media notelor evaluării activităţii zilnice (calcularea

notei medii cu sutimi fără rotungire) şi susţinerii lecţiei de instruire igienică tematică.

V. Evaluarea Practica ce precede probele de absolvire se realizează în două etape:

testarea teoretică la disciplinele de profil/testare integrată

evaluarea deprinderilor practice (examen integrat).

Testarea teoretică a absolvenţilor calificării Asistent medical igienist-epidemiolog este

realizată la disciplinele de profil:

Sănătatea mediului.

Igiena alimentaţiei şi nutriţiei umane.

Epidemiologie.

La fiecare disciplină sunt realizate trei testări, cu calcularea mediei şi notarea notelor în

registru. În borderoul de testare pentru evaluarea cunoştinţelor teoretice la Practica ce precede

probele de absolvire este calculată o medie, constituită din mediile de la trei discipline de profil.

Evaluarea deprinderilor practice la Practica ce precede probele de absolvire este

realizată în formă de examen integrat la disciplinele de specialitate.

Comisia la disciplinele de specialitate este constituită din:

Preşedinte – specialistul dn domeniul practic (Medic Şef Sanitar de Stat, şef secţie din

cadrul Centrelor de Sănătate Publică).

Vice-preşedinte – şef secţie, care asigură managementul secţiei unde îşi fac studii

absolvenţii.

Membrii comisiei – asistenţi ai medicului igienist şi epidemiolog din cadrul Centrelor

de Sănătate Publică, care deţin categorie superioară în specialitate.

Nota finală la Practica ce precede probele de absolvire este calculată din nota medie de

la testarea teoretică şi nota de la examenul integrat la disciplinele de specialitate.

X. CERINŢE FAŢĂ DE LOCURILE DE PRACTICĂ

Stagiile de practică se desfășoară în unitățile economice - Centrul Națională de Sănătate

Publică, Centrele Municipal de de Sănătate Publică Chișinău CSP teritorial, care desfășoară

41

activităţi compatibile cu domeniul de formare medicală, şi prin varietatea sa de servicii de

sănătate publică oferite poate participa la procesul de instruire practică al elevilor Centrului de

excelență.

Modalitatea de identificare a unității economice pentru desfășurarea stagiului de practică se

realizează după cum urmează:

a. unitatea economică propusă de Centrul de excelență în medicină și farmacie „Raisa

Pacalo” pentru aprobare Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova.

b. unitatea economică este selectată la propunerea elevului. Analiza și validarea locurilor de

practică selectate de elevi se realizează de către Centrul de excelență în medicină și farmacie

„Raisa Pacalo”;

c. unitatea economică aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătății RM.

d. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova aprobă prin ordin

instituţiile medico-sanitare publice de stat, private și departamentale în calitate de baze clinice

pentru realizarea instruirii practice.

Stagiile de practică efectuate în cadrul unităților economice se organizează și se

desfășoară în baza Contractului de parteneriat.

Bazele practice, unde se desfăşoară stagiile de practică a elevilor corespund următoarelor

cerinţe:

profilul instituţiei medico-sanitare publice corespunde conţinuturilor de instruire;

mentorii - personalul medical mediu din instituţiile medico-sanitare publice, sunt

responsabili și posedă abilități în instruirea practică a elevilor.

mentorii manifestă respect şi reponsabilitate pentru educaţia profesională a viitorilor

specialişti şi participă activ în procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor

asistenţi medicali igienişti-epidemiologi;

instituţiile medico-sanitare publice manifestă un management instituţional de

performanţă, participativ, abordat complex şi sistemic, încât personalul medical implică activ

elevii în procesul de acordare a serviciilor de sănătate publică populaţiei;

instituţiile medico-sanitare publice au capacitatea necesară pentru încadrarea tuturor

elevilor în activităţile realizate;

multitudinea de servicii prestate de instituţia medico-sanitară publică corespunde cu

volumul de competenţe şi abilităţi necesare pentru antrenare în conformitate cu programul

stagiului de practică;

instituţiile medico-sanitare publice asigură respectarea prevederilor

contractului/convenţiei-cadru de parteneriat privind efectuarea stagiilor de practică al elevilor;

instituţiile medico-sanitare publice organizează și asigură condiţii corespunzătoare

pentru desfăşurarea eficientă a stagiului de practică în corespundere cu curriculum-ul stagiului de

practică;

instituţiile medico-sanitare publice desemnează conducătorul de practică din cadrul

unităţii economice din rândul specialiştilor de înaltă calificare şi cu experienţă în domeniu;

instituţiile medico-sanitare publice asigură accesul elevilor la fondul de literatură de

specialitate de care dispune unitatea economică, diverse proiecte de dezvoltare, alte materiale, la

utilajul şi echipamentele corespunzătoare, în conformitate cu curriculum-ul stagiilor de practică;

instituţiile medico-sanitare publice efectuează instructajul elevilor privind aspecte de

organizare și norme de protecție/de securitate a muncii;

42

instituţiile medico-sanitare publice se includ în procesul de formare prin practică a

elevilor, antrenându-se în organizarea şi desfăşurarea instruirii practice, soluţionarea problemelor

posibile;

instituţiile medico-sanitare publice evaluează nivelul competenţelor profesionale

obţinute de elev, precum şi comportamentul şi modalitatea de integrare a acestuia în activitatea

unităţii economice.

activitatea laboratoarelor prevede organizarea şi asigurarea unor condiţii optime pentru

efectuarea calitativă a investigaţiilor sanitaro-chimice şi toxicologice şi prevenirea accidentelor

de muncă, intoxicaţiilor acute şi cronice, bolilor profesionale etc.

exploatarea aparatajului şi utilajului medical de laborator se efectuează în strictă

conformitate cu cerinţele, regulile, instrucţiunile de lucru expuse în fişele tehnice, documentaţia

de însoţire (paşapoarte), anexate la articolele de tehnică medicală şi aparatajul respectiv.

acces la exploatarea utilajului şi tehnicii medicale are numai personalul special instruit

şi atestat, apt, după starea sănătăţii şi calificare pentru a îndeplini lucrările necesare.

instituția de profil asigură anual realizarea controlului metrologic a aparatajului,

mijloacelor de măsurare şi articole tehnice cu eliberarea certificatului.

XI. RESURSELE DIDACTICE RECOMANDATE ELEVILOR

1. Andriţchi V., Organizarea procesului educaţional. Ghid de formare profesională a

cadrelor didactice, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2007.

2. Akulova K., Buştuiev K., Igiena comunală, Lumina, Chişinău, 1992.

3. Babiuc C., Dumbrava V-T., Medicina internă, Centrul Editorial- Poligrafic,

Chişinău, 2008.

4. Bălănuţă M., Rubţova S., Bălănuţă E., Nistor I., Microbiologia, sanitaria şi igiena

alimentară, Editura Ruxanda, Chişinău 1999.

5. Bivol G., Ghid practic al medicului de familie, Cartier, Ediţia 1, noiembrie, Chişinău,

2003.

6. Bocşan I., Rădulescu A., Brumboiu I., Şuteu O., Achimaş A., Epidemiologie

practică pentru medicii de familie, Editura medical universitară ,,Iuliu Haţieganu”, Cluj–

Napoca, 1999.

7. Bolocan L., Sănătatea psihică la copii şi adolescenţi, În: Symposia profesorum, seria

Psihologie şi Pedagogie, Chişinău, 2001.

8. Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2004

9. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Cardiologie, Editura F. E. –P

Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.

10. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Pneumologie, Editura F. E. –P

Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.

11. Botnaru V., Medicina interna, Breviar Modulul Gastroenterologie/hepatologie

Editura F. E. – P Tipografia Centrală, Chişinău, 2008.

12. Botgros I., Boian I., Gantea I., Concepţia implementării, evaluării şi dezvoltării

curriculumului şcolar, Chişinău, 2002.

13. Butorov I., Negrean M., coaut. Gastroenterologie, curs de lecţii, Polidanus,

Chişinău, 2007.

43

14. Charles T., Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith., Aplicarea tehnicilor de

dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, Supliment al revistei Didactica PRO, Nr. 2 (8),

Chişinău, 2003.

15. Chicu V., Curocichin G., Friptuleac G., Promovarea sănătăţii (curs), Centrul

Editorial – Poligrafic Medicina, Chişinău, 2006.

16. Chicu V., Curocichin G., Nemerenco A., Comunicarea în promovarea sănătăţii,

în situaţii de risc şi de criză, Chişinău, 2009.

17. Chirlici A., Jalbă U., Igiena alimentaţiei (compendiu de lucrări practice), Centrul

Editorial – Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2000.

18. Cîndea D., Cîndea R., Comunicarea managerială aplicată, Expert, Bucureşti,

1998.

19. Conflictele şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor.

Editura Arc, 1998.

20. Corcimaru I., Hematologie, Centru Editorial-Poligrafic Medicina, Chişinău, 2007.

21. Creţu C., Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, curs Editura

Universităţii „Al.I.Cuza", Iaşi, 2000.

22. Cristea S., Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti: Grupul editorial Litera

Internaţional, 2000.

23. Crişan A., Unele aspecte ale definirii conceptului de „curriculum” în literatura de

specialitate // Revista de Pedagogie şi Psihologie, nr. 1, Chişinău, 1991.

24. Crişan Al., Curriculum şi dezvoltare curriculară: un posibil parcurs strategic, Revista

de pedagogie, nr.3-4, Bucureşti, 1994.

25. Danii C., Babii V., Tinerii Previn HIV/SIDA. Ghid de actiune pentru educatorii de la

egal la egal, Centrul National de Resurse pentru Tineri, Chisinău. 2008.

26. David D., Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Polirom, 2006.

27. D'Hainaut L., Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981.

28. Dumitrescu P. Constantin, Secretul sănătăţii – greutatea corporală, Editura Porus

M, Bucureşti, 1994.

29. Educaţie pentru toleranţă. Auxiliar didactic în ajutorul dirigintelui, Chişinău, 2005.

30. Educaţia sanitară în şcoală pentru prevenirea SIDA şi ITS. Ghidul Profesorului,

Lyceum, 2009.

31. Esanu R., Goras-Postică V., Sclifos l., Solovei R., Integrare europeană pentru tine.

Ghid metodologic pentru profesori, Centrul Educational ProDidactica, Chisinau, 2009.

32. Ghidul carierei mele, Colecţia Educaţia 2000, Humanitas Educaţional, Bucureşti,

2003.

33. Ghidul consumatorului pentru produse alimentare, Chişinău, 2008.

34. Ghidul voluntarilor din cadrul Serviciilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor,

2007, p.104.

35. Ghid Naţional de biosiguranţă pentru laboratoare, Chişinău, 2011.

36. Ghid Naţional de reglementări pentru transportul substanţelor infecţioase,

Chişinău 2011.

37. Ghid în domeniul asigurării calităţii şi controlului calităţii în laboratoarele

medicale, Chişinău 2008.

38. Guţu V., Silistraru N., Platon C., Teoria şi metodologia curriculum-ului universitar:

44

Pedagogie universitară în dezvoltare//coord. şt.: Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie şi Psihologie.

– Ch.: Centrul Ed. al USM, 2003.

39. Guţu V., Cimpoeş Gh., Babuc V., Proiectarea curriculumului învăţământului agrar

din Republica Moldova, Chişinău, 2001.

40. Friptuleac G., Ecologie umană, Centrul Editorial – Poligrafic Medicina,

Chişinău,2006.

41. Friptuleac Gr., Igiena mediului, Centrul Editorial Poligrafic Medicina, Chişinău,

2012.

42. Friptuleac Gr., Alexa A., Igiena mediului, Chişinău, 1998.

43. Friptuleac Gr., Băbălău V., Chirlici A., Cebanu S., Ecologie umană, Chişinău,

2008.

44. Friptuleac Gr., Meşină V., Moraru M., Igiena muncii vol.1, Centrul editorial–

Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2009.

45. Friptuleac Gr., Meşina V., Moraru M., Igiena muncii vol.2, Centrul editorial–

Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2011.

46. Friptuleac Gr., Meşina V., Sănătatea şi factorii ocupaţionali, Casa editorial-

poligrafică Bons Offices, Chişinău, 2006.

47. Hăbăşescu I., Igiena copiilor şi adolescenţilor (lucrări practice), Chişinău, Centrul

Editorial – Poligrafic Medicina, 2009.

48. Ivan A., Azoicăi D., Grigorescu R., Epidemiologie generală şi specială, Editura

Polirom, Iaşi, 1996.

49. Ivan A., Azoicăi D., ş.a., Tratat de epidemiologie, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

50. Lungu S., Geriatrie, Editura Poligraf, Chişinău, 2004.

51. Manea M., Medicina de familie – veriga primordială a reformării sistemului de

sănătate// Materialele Congresului I al Medicilor de familie din republica Moldova, Chişinău, 14

septembrie 2000.

52. Manolache A., Negrean M., Managementul practicii medicale în îngrijiri

geriatrice, Asociaţia Acasă, Chişinău, 2012.

53. Manolache A., Negrean M., Standarde/protocoale ale deprinderilor practice,

Tipogr. Prag -3 SRL, Chişinău, 2008.

54. Măgureanu E., Busuioc C., Bocărnea C., Practica epidemiologică în bolile

transmisibile, Editura Medicală, Bucureşti, 1988.

55. Medicina de familie – viriga primordială a reformării sistemului de sănătate,

Materialele Congresului I al Medicilor de familie din republica Moldova, Chişinău, 14

septembrie 2000, pag,2.

56. Melnic B., Formarea calităţilor omeneşti, Ştiinţa, Chişinău, 1992.

57. Mincu Iu., Mogoş V., Bazele practice ale nutriţiei omului bolnav, Bucureşti, 1998.

58. Nicolau A., Cunoaşte-te pe tine însuţi, Polirom, Iaşi, 2003.

59. Niculescu R.M., Curriculum educaţional, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000.

60. Niculescu R.M., Teoria şi managementul curriculum-ului, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, 2003.

61. Obreja G., Boli infecţioase, profilaxie şi combatere (ghid practic), Chişinău, 2004.

62. Opopol N., Obreja G., Ciobanu A., Nutriţia în sănătate publică, Casa editorial –

Poligrafică Bons Offices, Chişinău, 2006.

63. Ostrofeţ Gh., Tafuni O., Tihon A., Ciobanu E., Igiena generală, elaborări

45

metodice la lucrările practice, Centrul editorial – Poligrafic Medicina al USMF, Chişinău, 2009.

64. Opopol N., Russu R., Sănătatea mediului, Casa editorial – poligrafică BONS

Offices, Chişinău, 2006.

65. Panţuru S., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Aspecte de

management al curriculumului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2008.

66. Planul de învăţământ, calificarea: Asistent igienist epidemiolog, Chişinău, 2013.

67. Prisăcaru V., Barabaş M., Chicu V., Obreja G., Gîlcă V., Epidemiologia, Centrul

Editorial Poligrafic Medicina al USMF „N. Testemiţanu”, Chişinău, 1998.

68. Prisăcaru V., Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale, Chişinău,

2009.

69. Prisăcaru V., Epidemiologie generală. Bazele medicinii prin dovezi, Chişinău 2012.

70. Pogolşa L., Bucun N., Modernizarea standardelor şi curricula educaţionale-

deschidere spre o personalitate integrală// Materialele Conf. Şt. Intern. 22-23 oct. 2009/ coord.

şt.: IŞE Chişinău.

71. Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova anii 2007- 2021.

72. Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012-

2016.

73. Pleşa A., Managementul curriculum-ului, în Managementul educaţional pentru

instituţiile de învăţământ, cap.V., Bucureşti, 2001.

74. Suveică L., Bazele nutriţiei, ghid practic, Chişinău, 2001.

75. Saulea A., Gerontologie, Editura Epigraf, Chişinău, 2009.

76. Stempovscaia E., Standarde de îngrijiri nursing pentru asistente medicale şi moaşe,

Tipog. GrafemaLibris, Chişinău, 2007.

77. Stog L., Responsabilitatea ca dimensiune a personalităţii, Chişinău, 1998.

78. Ungureanu D., Teoria curriculum-ului (Note de curs), Editura Mirton, Timişoara,

2000.

79. Volovei V., Mocanu V., Ciocanu M., Sănătatea populaţiei Republicii Moldovei:

aspecte medico-sociale (realizări, opinii, perspective), Polidanus SRL, Chişinău, 2008.

80. Все в наших руках. Пособие по первичной профилактике ВИЧ/СПИДА.

Молодежный социально-профилактический центр "Двери", Москва, 2001.

81. Навыки необходимые для здоровья. Всемирная Организация

Здравоохранения, АлмаAта, 2003.

82. Профилактика ВИЧ-ифекции, Информационный сборник для руководителей

школ. Бишкек, 2009.

83. www. ms.gov.md, Protocoalele Clinice Naţionale.

84. www. ms.gov.md, Protocoalele standardizate pentru medicii de familie.

85. www. ms.gov.md, Acte normative care au stat la baza organizării şi dezvoltării

Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

c u p r i n scemf.md/.../curriculum_amie_practica_reviz_2.07.2018.pdf3 c u p r i n s i. preliminarii...

Documents